Sunteți pe pagina 1din 1

REALISMUL

- ampl micare cultural aprut n Frana, la mijlocul secolului al XIX-lea, ca o reacie


antiromantic, avnd prelungiri pn n secolul al XX-lea;
- doctrin bazat observarea atent a realitii i pe rsfrngerea ei obiectiv, veridic n opera
literar;
- oglindirea realitii contemporane, a omului n mediul su social, familia de zi
cu zi (preocupare pentru social; prezentarea banalitii cotidiene
- lipsa idealizrii;
- atitudine critic fa de societate;
- stil impersonal, solemn;
- obiectivitate lucid, demistificatoare;
- verosimilitate;
- veridicitate;
- interes pentru amnuntul plasticizant;
- tipicitatea aciunilor i a personajelor;
- descrierea amnunit a mediului n care triesc personajele (surprinderea raportului dintre
personaj i mediu);
- refuzul trecutului, abordarea cu precdere a subiectelor din contemporaneitate;
- manifestri eterogene (realism: mitologic, psihologic, oniric, critic, burghez etc.);
- genul preferat: epicul (romanul).
Reprezentani: Stendhal, Balzac, Flaubert, fraii Goncourt, L. N. Tolstoi, Dostoievski,
Dickens
N. Filimon, I. L. Caragiale, I. Creang, I. Slavici, L. Rebreanu, G. Clinescu, M.
Preda.