Sunteți pe pagina 1din 1

SIMBOLISMUL

curent literar artistic aprut n Frana n a doua jumtate a sec. al XIX-lea ca reacie
antiparnasian;
1886, articolul-program Le symbolisme, semnat de Jean Moras;
utilizarea simbolului
Simbolul este un substituent, un procedeu artistic care, n baza unor corespondene sau
legturi, nlocuiete i reprezint altceva dect elementul concret-real exprimat la prima
vedere, este o imagine concret, avnd o semnificaie proprie, pentru o realitate ascuns,
abstract funcie implicit, si nu explicit simbolica, cat si prin faptul ca are multiple
semnificaii in contextul poetic
tehnica sugestiei;
La baza tehnicii simboliste st sugestia, calea poetic de realizare a simbolului i de
exprimare a corespondenelor/a legturilor ascunse dintre lucruri, a strilor vagi, nelmurite.
Tehnica sugestiei conduce spre o zon a vagului, a ambiguitii, prin care se creeaz
posibilitatea conexiunilor, a unor lecturi multiple ale textului.
Poeii simboliti nu descriu, ci comunica senzaii corespunztoare unor stri sufleteti.
De exemplu, poezia despre corbii, mari, insule, faruri exprima aluziv, pe calea sugestiei,
tentaia deprtrii si dorina de evaziune.

corespondenele - afinitile invizibile dintre diferitele pri ale universului (eu poetic i
lume), care se traduc la nivelul receptivitii prin simboluri; n categoria corespondenelor
intr i analogiile intre senzaii, emoii si tonuri.

sinesteziile reprezint o asociere spontan intre senzaii de natur diferit, care se sugereaz
reciproc; - ea are, pentru simboliti, valoarea unei ci de acces la unitatea misterioas a lumii;

muzicalitatea versurilor (tehnica refrenului, figuri de sunet, elemente de versificaie);

poezie a sensibilitii pure, care nu comunic, ci se comunic;


stri sufleteti nelmurite, fluide, vagi, muzicale, care sunt transmise recurgnd la analogie,
la sugestie, utiliznd un limbaj poetic inedit;

respingerea conceptului de mimesis, de imitaie; ca obiect al artei este proclamat domeniul


impalpabilului si al imaginarului, subcontientul; inclinaia ctre stri sufleteti nedefinite, are
ca reprezentri: nelinitea, nevroza, singurtatea, plictisul, spleenul, oboseala, angoasa,
disperarea, amrciunea, exotismul.

- spaii poetice: oraul de provincie, taverna, parcul solitar, strzile pustii, mahalaua sordida;
- motive: singurtatea, tristeea metafizic, evadarea, ploaia, nevroza, spleenul;
- obsesia culorilor dublat de sugestia instrumentelor muzicale;
- prozodia: versul liber, refrenul obsedant, ritmul interior
Reprezentani: St. Mallarme, A. Rimbaud, P. Verlaine, R. Ghil, J. Moreas, T.S. Eliot, S.
Esenin, Al. Macedonski,