Motivul pentru care aciunile Samsung

cresc n plin criz Galaxy Note 7

Dup ce productorul sud-coreean de electronice Samsung a rechemat n

service toate telefoanele Galaxy Note 7 vndute (adic un numr de 2,5
milioane de dispozitive), pentru c acestea au luat foc sau au explodat, acum,
Samsung a luat o decizie i mai drastic, i a ntrerupt temporar producia
acestui model, scrie presa internaional.
Acest lucru se intampla pentru ca problemele cu acest tip de smartphone nu se
mai opresc, iar Samsung a primit rapoarte negative i dup ce a nlocuit unele
dintre aparate.
Ewan Spence, redactor Forbes.com, este de prere c Samsung este n mijlocul
unei crize n plin floare, care amenin nu numai numele de marc Galaxy,
dar i compania n sine. Aciunile companiei au urcat cu aproape 15% n
aceast lun tumultoas, de cnd a izbucnit scandalul cu telefoanele Galaxy
Note 7. Anunul de luni cu privire la stoparea temporar a produciei pentru
acest model a sczut preul aciunilor companiei la bursa din Seul cu doar
1,5%.
Aciunile gigantului rezist dintr-un motiv total diferit de explozia
terminalelor un fond de hedging din SUA dorete simplificarea structurii
companiei. Fondul afirm c, astfel, compania ar putea oferi mai mult
valoare acionarilor n timp.
Un alt motiv ar putea fi orientarea actionarilor spre strategia clopotului lui
Gauss care statistic, dupa o cadere ar urma o crestere. Astfel se estimeaza ca
de la urmatorul model gigantul sa impresioneze prin ingeniozitate si sa-si
spele pacatele crescand imaginea brandului in ochii consumatorilor. Pe un
astfel de font o crestere aparent nejustificata a actiunilor companiei pot
rezulta intr-un rezultat foarte compromitator.
Carrefour lanseaz aplicaia pentru
mobil CarrefourPay
Suntem bucuroi c am creat o soluie care consolideaz n continuare poziia
noastr de lider n zona de retail mobile payment, nlocuind efectiv plata cu
carduri i bani, aspect care mbuntete experiena la cumprturi a
clienilor notri, adugnd funcii inteligente i inovatoare. CarrefourPay este o
soluie extrem de user-friendly, cu o interfa intuitiv, eficient i uor de
folosit, doar prin parcurgerea a 3 etape simple: verificarea preului unui
produs, prin scanarea codului de bare; plata cumpraturilor n deplin
siguran; eliberarea rapid a facturii fiscale, a declarat Andreea Mihai,
Director de Marketing&Comunicare.

Grupul Caarrefour va pune la dispoziia clienilor aplicaia prin intermediul

creia acetia vor putea realiza plata i verificare preurilor cu telefonul mobil.
Aceasta este disponibil pe www.carrefour.ro/pay i va putea fi folosit att pe
telefoanele care folosesc sistemul de operare iOS, ct i pe cele care
folosesc Android i poate fi descrcat gratis din AppStore sau Google Play.
Dup ce i nregistreaz un card n aplicaie, clienii pot plti rapid i n
siguran cumprturile, i pot genera facturile fiscale i pot afla imediat
preul produselor n magazinele Carrefour, prin scanarea unui cod de bare.
Aflarea preului pe care-l vor achita la casele de marcat i generearea de
facturi fiscale nu sunt condiionate de nregistrea unui card bancar n
aplicaie.
Aplicaia funcioneaz pe baza scanrii codului QR de la casa de marcat.
In mod clar, aplicatia se bazeaza pe sinceritatea si acuratetea clientilor care
trebuie sa scaneze toate pordusele si nu doar o parte.
Din aceasta cauza apare aici riscul ca cifra lunara a priederilor si defectelor
sa creasca considerabil in primele luni. In cazul in care acest lucru chiar s
eintampla o simpla lipire a etichetelor metalice si amplasarea scannerelor la
iesirea de la casa pot speria potentialii clienti neatenti si le poate mari
vigilenta prin aceste masuri de securitate. Nimanui nu-I convine sa-l sune
sistemele de alama, sa atraga atentia asupra lui a intreg magazinului, chiar si
atunci cand este clar vorba de o gresala.
Pentru educarea consumatorilor in acest sens va trebuie facuta si o mica
investitie in etichetele digitale, dar fiind primul de pe piata romana cu acesta
aplicatie inovatoare este rentabil pentru grupul Carrefour pentru a-si creste
cota de piata cu clientii de varsta intaia si a doua.
Cea mai mare tranzacie din retailul
local: Profi a fost vndut pentru 533
milioane de euro
Aceasta este cea mai mare tranzacie de pe piaa de fuziuni i achiziii din
acest an din Romnia i cea mai mare tranzacie de pe piaa de retail local,
depind tranzacia de 257 de milioane de euro, din anul 2013, prin care
Auchan a cumprat 20 de hipermarketuri real. n plus, aceasta este cea mai
mare tranzacie realizat de un fond de private equity n Romnia, susin
reprezentanii fondurilor. De asemenea, cea mai mare tranzacie de pe piaa
din Romnia, dintre cele a cror valoare este cunoscut, este de 3,7 miliarde
de euro, tranzacie nchiat n 2005, prin care grupul austriac Erste a
achiziionat aproape 62% din BCR 36,9% statul romn i 25% BERD i
IFC (fond al Bncii Mondiale).
Profi este prezent n aproape 250 de localiti, cu peste 480 de magazine.
Diferenta de pret intre cele 2 mari tranzactii de retaila alimentar se bazeaza nu
doar pe marimea spatiilor ci si pe pozitionarea acestora intrucat magazinele
profi, desi mai mici, dar mai numeroase la numar sunt mult mai accesibile
consumatorilor fiind pozitionate in locuri apropiate de locuintele lor si evitand
un drum in plus cu masina pana la supermarket.
n ultimii doi ani, acesta s-a extins rapid, cu 100 de magazine pe an, i
plnuiete s ajung la 1.000 de uniti. La fel ca si in fiecare domeniu,
afacerile mici tind sa prezinte o mare amenintare pentru cele mari pentru ca
sunt mai usor de administrat, au o infrastructura mult mai mica si se pot
modela mai usor pe cerintele pietei.
De asemenea, responsabilul de aceasta tranzactie, Sebastian Krol,
mentioneaza ca va continua investiii n ara noastr, dup ce, n aprilie a
achiziionat reeaua de jucrii Noriel i deine firma de construcii Macon
Deva. De aici pot aparea o serie de predictii si anume posibilitatea investirii
noilor bani in magazinele de jucarii deja achizitionate sau in firma de
constructii. Actionarii pentru aceste firme se pot astepta la rezultate favorabile
in urmatoarele luni.
Afacerea romneasc Vector Watch,
cumprat de americanii de la Fitbit
Businessul romnesc Vector Watch a fost cumprat de ctre americanii de la
Fitbit, conform unui anun al companiei publicat pe site-ul Vector. Valoarea
tranzaciei nu a fost fcut public.
Astfel, Fitbit a achiziionat aciunile deinute de Gecad Ventures(companie
condus de Radu Georgescu), principalul investitor n afacerea Vector de la
nfiinare i pn acum. Mai precis, proprietatea intelectual Vector Watch
(platforma software) i echipa sa s-au alturat Fitbit, puncteaz cei de la
Gecad ntr-un comunicat publicat pe site.
Compania romneasc a fost fondat de Andrei Piti, alturi de Irina
Alexandru i Dan Tudose, n calitate de cofondatori. De asemenea, echipa
Vector Watch a beneficiat i de aportul unor profesioniti cu o vast
experien n industria ceasurilor tradiionale, precum Joe Santana, fost
director n cadrul Timex Group, alturi de Steve Jarvis, fost Creative Director
pentru Timex i Ron Spencer, fost COO Bulova Watches.
Afacerea Vector Watch a nceput cu o finanare de 500.000 de euro venit din
partea Gecad. Alte cinci milioane de dolari au venit n 2016, pentru o nou
finanare, de la Gecad Ventures, dar i de la ali parteneri interesai de proiect,
cum ar fi fondul Catalyst Romania, Mihai Popescu i cofondatorii eMAG Radu
Apostolescu i Bogdan Vlad.
Produsele Vector Watch se gsesc n total n 25 de piee, inclusiv n Romnia.
Cu aceasta noua achizitie care prezinta o calitate a tehnicienilor si it-stilor
superioara fata de cei din afara actiunile bursei au un petential mare de
crestere. De asemena cu banii obtinuti din aceasta tranzactie ne putem astepta
la produse noi si inovative pe piata romana care ulterior vor putea fi
achizitionate de corporatii gigante din afara granitelor. Acest lucru are un
impact poztiv asupra cresterii economice, asupra imaginii it-stilor din
Romania si asupra anteprenoriatului din tara noastra care cu totii speram sa
dezvolte in urmatorii ani.
Uber, o alternativ real la taximetria
locala
Uber s-a lansat in Romania cu mare fast pe social media, prin ianuarie 2015.
Multi bucuresteni l-au asteptat ca pe un Mesia care sa-i salveze de companiile
locale si de lipsa de profesionalism a majoritatii taximetristilor. Imi amintesc
ca aveam cu totii multe asteptari de la miraculosul start up american.
Insa concurenta acerba a companiilor consacrate care si-au adaugat sisteme
de rating la aplicatii pentru a tine pasul si tariful initial de 1.65 ron/km (ce
putea creste de 3-4 ori in functie de cererea de masini) nu au transformat Uber
in revolutia mult asteptata.
Chiar si aplicatia mobila are numeroase probleme afectand atat clientii cat si
soferii.
Problema este ca in weekend-uri numerosi soferi din judetele limitrofe
Capitalei sau chiar din unele mai indepartate vin aici sa lucreze ca soferi
Uber. In special din Aprilie 2016 de cand Uber a redus tarifele, iar soferii locali
si-au pierdut interesul datorita reducerii profiturilor.
Problema cu acesti soferi din afara orasului este ca nu cunosc suficient traseele
cu trafic redus, iar cum Waze este integrat defectuos in aplicatie, se intampla
destul de frecvent sa circule pe rute destul de aglomerate.
Pe langa asta, conform multor sesizari din partea clientilor, Uber nu are inca
suport in Romania ceea ce face un astfel de business intr-un oras cu industria
taximetriei supralicitata si super saturata aproape imposibil. Daca apare o
problema si clientul, care in mod normal trebuie sa aiba dreptate orice ar fi,
vrea sa fac o plangere nu are unde sa se manifeste. Pe langa asta exista o
discriminare mare prin faptul ca mesajele acestora se sterg de pe retelele de
socailizare si parerea lor nu este ascultata.
Parerea mea este ca in ciuda acestor dificultati ca si prim pas terbuie sa se
ajusteze pretul serviciilor pentru a intra in media de pret si sa se implementeze
suportul telefonic si in tari in care compania tocmai a deschis filiale, precum
Romania.
Ryanair devine cea mai mare companie
european dup numrul de pasageri
transportai n 2016 i depete
Lufthansa
Cu toate c Lufthansa a raportat o cretere cu 1,8% a numrului de pasageri n
2016, nu a fost de ajuns pentru a opri Ryanair, cea mai mare companie aerian
din Europa n ceea ce privete numrul de persoane transportate.
Lufthansa a transportat anul trecut 109.7 milioane de pasageri, n timp ce
Ryanair a raportat sptmna trecut o cifr de 117 milioane pasageri
transportai, nregistrnd o cretere cu 15% fa de 2015, urmare a preurilor
mici practicate de compania irlandez lowcost.
Anul 2016 a adus creteri pentru mai multe companii aeriene lowcost din
Europa, printre care se numr Norwegian Air Shuttle, care a raportat o
cretere cu 14%, ajungnd la 29 de milioane de pasageri transportai, i
compania maghiar Wizz Air care a a raportat o cretere cu 19% a numrului
de pasageri, ajungnd la 22,7 milioane.
easyJet, care are baza la aeroportul Luton din Londra, a suferit mai mult dect
rivalii si europeni lowcost din cauza grevelor din Frana i din cauz c
turitii au evitat destinaiile afectate de atacurile teroriste. Astfel, easyJet a
raportat o cretere cu 6,6%, ajungnd la 74,5 milioane de pasageri
transportai.
Prin faptul ca din ce in ce tot mai multi oameni prefera zborul cu avionul
pentru rapiditate si eficienta companiile aeriene vor creste treptat in urmatorii
ani. De asemenea un alt argument este faptul ca porobabilistic un accident cu
avionul este cotat la 1 din 10,000,000 de zboruri comparativ cu cel de
autovehicule la 1 la 10,000 de drumuri avionul pare mult mai sigur.
Astfel batalia pentru monopol este foarte mare si practic numarul clientilor
dovedeste calitatea unei companii. Astfel pentru competitorul major
Lufthansa trebuie implementate o serie de modificari incepand de la pret, la
confort si la calitatea serviciilor si suportului oferit clientilor lui.
Brexit Urtele urmri
DEZMEMBRAREA UE. Pentru a preveni un nou rzboi mondial, cu originea
n Europa, diplomaii de dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial s-au
concentrat pe reunirea laolalt a rilor europene. Acest efort a avut un efect
uimitor. n ciuda rivalitilor dintre state, un rzboi de-a lungul rilor Uniunii
Europene, n special ntre Frana i Germania, este de neconceput n zilele
noastre.
Dar forele sunt agitate nc o dat, din cauza stagnrii cronice economice i
din cauza valului de emigrri din est. Partidele xenofobe care au mbolnvit
Europa nainte de cel de-Al Doilea Rzboi Mondial reprezint i acum un risc
pentru Frana, Austria, Ungaria i oriunde n alt parte. Ameninri exist i
pentru Germania, care nu este imun la impulsurile anti-liberale. Cea mai
popular figur de acolo este un personaj din Partidul Verde. Cea de-a doua
figur important este ministrul de externe, un socialist care a declarat c
sanciunile mpotriva Rusiei pentru agresiunile sale n Crimeea i Ucraina
sunt o provocare i care vrea ca Berlinul s se ndeprteze de Washington i s
lucreze mai ndeaproape cu Moscova.
AMENINAREA AGRESIUNII CRETE. Cele mai apropiate i de ru augur
ameninri sunt din partea Rusiei. Vladimir Putin vrea s obin ceea ce
vechea Uniune Sovietic nu a reuit: dominarea Europei. Criza existenial a
Uniunii Europene, exacerbat de Brexit, a ajuns exact pe minile cele mai
bolnave. Dezordinea Uniunii Europene l va tenta pe Putin s subjuge statele
baltice, respectiv Estonia, Letonia i Lituania sub egida proteciei minoritilor
ruseti, acolo unde nimeni nu i dorete s fie subiectul Moscovei din nou.
Aceste state sunt membre NATO, iar celelalte state membre NATO sunt sub
obligaia NATO de a apra i preveni orice ameninare, inclusiv s lupte
mpotriva oricrui asalt din partea Rusiei.
O capitulare a preedintelui Obama va distruge NATO, aliana care a permis
vestului s ctige Rzboiul Rece. Balticii se tem n mod vdit de faptul c
zilele independenei lor sunt numrate. Polonia manifest i ea semne de
ngrijorare n legtur cu securitatea sa. SUA i NATO i planific
batalioanele n fiecare stat baltic i n Polonia. Niciuna din aceste msuri nu l
va opri pe Putin.
BNCILE CENTRALE VOR CONTINUA POLITICILE LOR
DEFECTUOASE. Rezerva federal, Banca Central European i Banca
Japoniei s-au ntrecut n politici de limitare a creterii economice. Presiunea
n ceea ce privete ratele i puterea de cumprare pe termen lung au devenit
distructive pentru creditare, prin restrngerea capitalului care mergea spre
ntreprinderile mici. Asemenea doctorilor din trecut care i lsau pacienii s
sngereze chiar dac nu se vindecau, liderii bncilor mai sus menionai
continu practicile lor ntr-o manier deloc onest. Liberalizarea dureros de
nceat a Rezervei Federale n privina ratelor de dobnd va continua. Cnd
nu i extinde portofoliul su uria de obligaiuni, Fed va prelungi scadenele,
ceea ce exacerbeaz proasta funcionare a pieelor financiare.
SUPRAVIEUIREA MARII BRITANII. Naionalitii scoieni au dat deoparte
tririle lor atunci cnd a fost vorba de votul pentru Brexit. Scoienii au votat n
mod copleitor pentru rmnerea n UE, iar secesionitii cred acum c ar
putea s ctige un referendum privind independena fa de Marea Britanie.
Singurul lucru bun care s-a ntmplat dup Brexit a fost faptul c scoienii au
devenit mai moderai: divorul politic poate fi la fel de duntor i murdar ca
i divorul personal. nc nu se tie ce se va ntmpla n Irlanda de Nord, care,
de asemenea, a votat mpotriva Brexit-ului

Afacerile grupului Eurolines au crescut

cu 13% n acest an, pn la 125 de
milioane de euro
Grupul Eurolines deine companii distincte pentru liniile de business
principale: Danubius pe incoming i business travel, Nova Travel pe
touroperare i Tui TravelCenter prin Eurolines pe distribuie de produse
turistice.
Astfel, Touring Europabus Romnia, compania care deine reelele de agenii
de turism Eurolines i TUI TravelCenter, va finaliza anul n curs cu o cretere
de 12% a cifrei de vnzri, ajungnd la nivelul de 86,5 milioane euro.
Eurolines este reprezentantul unic al TUI Travel n ara noastr, compania
german fiind prezent de cinci ani pe piaa local. n aceast perioad, cifra
de afaceri a TUI a crescut de la 26,8 milioane euro n 2011, la 86,5 milioane
euro n acest an. De asemenea, numrul ageniilor a crescut cu 22 de locaii.
Nova Travel, tour-operatorul grupului, are n 2016 o cifr de vnzri de 11,6
milioane de euro, mai mare cu 7% fa de nivelul din 2015. Nova Travel a
extins n acest an numrul curselor charter marca TUI, iar pentru 2017 va
opera o nou destinaie din Spania, Gran Canaria.
Green Village Resort din Sfntu Gheorghe va ncheia anul 2016 cu o cifr de
vnzri de aprox. 1,8 milioane euro, cu 53% mai mare fa de anul precedent.
Numrul de turiti romni i strini care au vizitat Green Village Resort a
crescut, n 2016, cu aproximativ 50 % comparativ cu 2015, ajungnd la 9.200
persoane.
Cu o investiie de circa 100.000 de
euro, Floria a deschis un depozit engros
de flori
Grupul Floria, ce opereaz florria online Floria.ro, divizia corporate i
reeaua de florrii Floria n Strad, a deschis primul su depozit engros de
flori, n urma unei investiii ce depete 100.000 euro.

Depozitul, situat n apropierea Pieei de flori de la Piaa George Cobuc, are o

suprafa de 300 de metri ptrai i gzduiete peste 15.000 de fire de flori i
1.500 de plante.
Potrivit reprezentailor companiei, investiia va fi recuperat n urmtorii trei
ani. Odat cu aceast locaie, Floria a lansat i o locaie virtual, un magazin
virtual B2B dedicat floritilor, pentru achiziii de flori n regim engros.
Noul depozit de plante i flori va deservi diviziile Grupului Floria, precum i
revnztori din domeniu: ateliere de creaie floristic, florrii i designeri
floriti, organizatori de evenimente i sli pentru evenimente.
Florile disponibile n depozitul Floria sunt importate de la productori
reputai din Olanda, Columbia, Kenia i Ecuador. n plus, echipa Floria a
ncheiat contracte cu exportatori din Japonia, astfel nct n depozitul Floria
vor fi aduse i flori importate direct din Japonia.
Magazinul online Floria.ro are o prezen de ase ani pe piaa local, iar din
2015, buchetele i aranjamentele companiei merg i ctre Casa Regal a
Romniei, compania fiind Furnizor Oficial pentru aceasta.
Cu o astfel de achizitie va creste in mod sgur si cifra de afaceri a companiei
care, cu experienta de 6 ani in domeniul online poate crea o platforma de
affiliate marketing pe aceasta nisa florala pe plan national din care sa vanda
flori de la toti competitorii lor.
Ordonana cinematografiei introduce o
tax de 1% pe abonamentul la cablu,
satelit i IPTV
Ordonana pentru modificarea legii cinematografiei aprobat de guvernul
Ciolo nainte de alegeri crete taxele pentru alimentarea fondului
cinematografic cu 1% pentru majoritatea surselor, include n premier o
tax de 3% pentru serviciile de streaming online n categoria contribuabililor
la alimentarea fondului i reintroduce taxa de 1% pe toate veniturile din
distribuia TV prin cablu, satelit i IPTV.
Potrivit ordonanei, fondul cinematografic este alimentat cu 1% din venitul
lunar al companiilor care retransmit televiziuni prin orice metod cablu,
satelit, internet, fir telefonic. Calculat pe baza cifrei de afaceri pe industria de
distribuie TV, conform Anuarului Media Expres 2016, aceast taxa de 1% va
reprezenta aproximativ 8 milioane de euro anual.
Prevederea anterioar din legea cinematografiei se referea doar la 1% ca
procent din preul pe abonat pentru televiziunile din gril care difuzeaz peste
60% filme. Ordonana omite s enumere telefonia mobil, care difuzeaz la
rndul su, n prezent, filme.
n premier absolut, ordonana introduce o tax de 3% din abonamentele la
streamingul video online de tip VoD, SvoD, TvoD, PayPerView, n sarcina
operatorului care vinde serviciul. n aceast categorie intr serviciile de tip
Voyo, Antena Play, DigiOnline etc.
Ordonana mai prevede, printre altele, o tax de 3% (fa de 2% anterior), care
se adaug la preul de vnzare i/sau de nchiriere pentru toate mediile
digitale ce permit stocarea de filme, cu excepia filmelor pentru aduli care
datoreaz o contribuie de 15% (fa de 8%), o tax de 4% (fa de 3%) din
minutele de publicitate difuzate la TV (obligaia de plat fiind a
cumprtorului de publicitate), o tax de 3% din publicitatea ncasat de
firmele de cablu care au licen de canal propriu cu producie de programe TV,
obligaie n sarcina titularului licenei.
Aceasta taxa, desi mica, are ca urmare cresterea clientilor in cinematografe
pentru cei cu pozitii financiale bune, dar si cresterea pirateriei filmelor pentru
cei mai comozi, mai putin sociali si care vor sa vizioneze filme de acasa.
Inclusiv aplicatia popcorn time, care functioneaza pe baza de peer to peer va
creste in folosinta, dupa succesul incredibil care l-a avut dupa lansare cand in
doar cateva zile s-a raspandit in peste 120 de tari din intreaga lume.