Laborator 1

Studiul emisiilor poluante pentru autovehicule MAS

1.Introducere
In cadrul lucrarii de laborator s-au studiat emisiile poluante rezultate in urma
functionarii motorului MAS. Pentru acest tip de motor au fost simulate mai multe situatii la
sarcini partiale,cat si amestec de carburant cu etanol.

Pentru masurarea emisiilor s-a folosit un analizor de gaz BOSCH,echipat cu instrumente

aditionale ce ajuta la monitorizarea unor parametrii cum ar fi: temperatura ulei,avans la
scanteie,turatia motorului,coeficientul de exces de aer al motorului ().

Fig1. Model analizor BOSCH folosit

Pentru a se putea realiza o masurare corecta a emisiilor poluante,este necesara

respectarea unor parametrii exteriori si parametrii ai motorului:
-temperatura mediului >5C
-umiditate maxim 95%
-temperatura ulei min. 80C
-motorul sa fie la temperatura de functionare nominala
 Pentru acest studiu s-a folosit un motor MAS echipat cu carburator, cu capacitatea
cilindrica de 1400 cm3 .

Etanolul (de asemenea denumit i alcool etilic sau mai simplu doar alcool) este
un compus organic din clasa alcoolilor. Este un lichid volatil, inflamabil i incolor, cu un miros
caracteristic. Are formula chimic C2H5OH, care poate fi scris desfurat CH3 CH2 OH,
fiind din punct de vedere structural alctuit dintr-un radical etil, legat de o grup hidroxil. De
aceea, este cteodat simbolizat EtOH.
Etanolul se obine n majoritatea cazurilor prin fermentaia zaharurilor prin
intermediul drojdiilor, sau prin procedee petrochimice. Este folosit pe larg ca i solvent, surs
de combustibil i ca materie prim n sinteza altor compui chimici.
Avantajele folosirii etanolului drept combustibil:
- e un combustibil regenerabil
- poate fi produs din materie organica ieftina
- are o cifra octanica mai ridicata decat cea a benzinei, ceea ce il face potrivit si pentru
motoare mai comprimate, unde aduce un plus de putere
- prin ardere produce o cantitate mai mica de poluanti

Din punct de vedere al caracteristicilor bioetanol-ului, acesta are o cifra octanica mai
mare decat benzina, de aici rezultand o ardere mai eficienta (implicit si emisii de CO2 mai
reduse decat in cazul motoarelor care functioneaza doar cu benzina, emisii fara sulfuri si
hidrocarburi). Puterea energetica per litru este insa mai mica (34%), fiind nevoie de mai mult
combustibil pentru acelasi numar de kilometri. Pentru atingerea unei eficiente cat mai
ridicate, o masina trebuie dotata cu un motor exclusiv proiectat pentru a functiona cu
bioetanol, adica un motor cu o rata de compresie a amestecului combustibil mai mare (valori
apropiate de 20:1). Singurele autovehicule actuale cu motoare special proiectate pentru a rula
cu bioetanol sunt autobuzele si camioanele, Scania fiind unul din pionierii in acest domeniu.

Brazilia este tara cu cea mai lunga traditie in utilizarea bioetanol-ului, folosit acum in
proportie de aproximativ 30% din totalul combustibililor auto. La acest lucru
contribuie plantatiile de trestie de zahar (o materie prima din care se poate produce bioetanol)
ce sunt recoltate de 3-4 ori pe an.

Momentan reglementarile ecologice in vigoare in SUA si Europa prevad folosirea

combustibililor amestec de etanol si benzina in proportii diferite. Planurile viitoare prevad
cresterea ponderii bioetanol-ului, in vederea reducerii emisiilor de gaze ce creeaza efectul de
sera. Etanol E85 este bioetanol popular, cu o concentratie de 85% etanol si este destinat
motoarelor flexibile din punct de vedere al combustibililor acceptati. Pe timp de iarna insa
un amestec de minim 25% benzina este necesar pentru pornirea la rece.
 2.Date masurate si rezultate obtinute

n[rpm] CO CO2 HC
>1 1000 rpm 1,7 8,1 295
benzina
<1 1000 rpm 8,22 5,02 1008
>1 1000 rpm 0,19 12,98 250
benzina+etanol
<1 1000 rpm 2,27 13,84 368

Tabel 1. Date masurate la turatia de 1000 rpm

n[rpm] CO CO2 HC
>1 1500 rpm 0,184 12,49 433
benzina
<1 1500 rpm 8,65 5,27 631
>1 1500 rpm 0,157 11,29 385
benzina+etanol
<1 1500 rpm 7,72 5,37 468

Tabel 2. Date masurate la turatia de 1500 rpm

3.Grafice obtinute
Rezultatele obtinute au fost analizate grafic pentru a se realiza un studiu
comparativ in ceea ce priveste utilitatea folosirii unui amestec de carburant ce contine in
proportie de 10% etanol,adaugat ca aditiv pentru benzina.

Graficele ce urmeaza a fi prezentate, s-au realizat in functie de turatia motorului

la care s-a facut masurarea (1000 rpm,respectiv 1500 rpm),cat si in functie de coeficientul de
exces de aer al motorului. (au fost simulate functionari la sarcini partiale cu amestec
sarac,respectiv bogat).
 CO benzina >1
CO[%]
CO benzina+etanol >1
1.8
1.6
1.4
1.2
CO[%]

1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
n[rpm]

Fig 2. CO[%] pentru >1

In figura 2 se poate observa variatia emisiilor de monoxid de carbon ale

motorului in cele doua tipuri de carburant mentionate anterior.Evolutia valorilor pentru
emisiile de CO ,in cazul benzinei, este descrescatoare odata cu cresterea turatiei
motorului,la amestec sarac.Pentru etanol, valorile inregistrate au fost
inferioare,comparativ cu benzina, fapt ce se poate vedea si din graficul
prezentat,rezultatele fiind aproximativ constante,indiferent de variatia turatiei
motorului.

CO2[%]
16

14

12

10
CO2[%]

8
CO2 benzina >1
6
CO2 benzina+etanol >1
4

0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
n[rpm]

Fig 3. CO2[%] pentru >1

In figura 3, emisiile de dioxid de carbon, in cazul benzinei, au avut o evolutie

constanta,cu cresterea turatiei motorului. Comparativ,emisiile in cazul etanolului,au
valori mai mari la turatii scazute,in timp ce cu crestera turatiei se poate observa ca
valoarea CO2-ului scade usor sub valorile inregistrate pentru benzina la aceea turatie.
 HC[ppm]
500
450
400
350
HC[ppm]

300
250
HC benzina >1
200
150 HC benzina+etanol >1
100
50
0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
n[rpm]

Fig 4. HC [ppm] pentru >1

In figura 4 se observa evolutia constanta a emisiilor de hidrocarburi ale

motorului,in cele 2 situatii mentionate. De precizat ca la functionarea cu benzina, rezultatele
sunt mai mari decat in cazul amestecului cu etanol.

CO[%] CO benzina <1

CO benzina+etanol <1
10
9
8
7
6
CO[%]

5
4
3
2
1
0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
n[rpm]

Fig 5. CO[%] pentru <1

In figura 5 s-a trecut la analiza rezultatelor in cazul in care motorul functioneaza cu

amestec bogat.Comparativ cu functionarea la amestec sarac, valorile procentuale pentru
emisiile de monoxid de carbon cresc semnificativ pentru ambele cazuri. De precizat,ca in cazul
utilizarii etanolului,cresterea este mare,valorile initiale fiind subunitare. Intre cele doua
situatii,se pastreaza aceiasi proportionalitate,emisiile la functionarea cu benzina fiind
superioare.
 CO2 benzina <1
CO2[%] CO2 benzina+etanol <1

16

14

12

10
CO2[%]

0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
n[rpm]

Fig 6. CO2[%] pentru <1

Pentru emisiile de dioxid de carbon la amestec bogat, se observa ca in cazul

etanolului,valorile raman superioare benzinei si nu sunt influentate de amestecul carburant.
Acestea scad cu cresterea turatiei motorului. La benzina se observa o scadere semnificativa a
valorilor, care cu cresterea turatiei, au o valoare constanta.

HC[ppm]
1200

1000

800
HC[ppm]

600
HC benzina <1
400 HC benzina+etanol <1

200

0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
n[rpm]

Fig 7. HC [ppm] pentru <1

In figura 7 se observa ca excesul de aer al motorului influenteaza direct emisia

de hidrocarburi a motorului. Ca valori superioare,se evidentiaza un maxim la functionarea la
mers incet in gol cu benzina.Valorea maxima atinsa depaseste pragul critic de 1000 [ppm],fapt
care ar impiedica omologarea autovehicului pentru circulatia pe drumurile publice.La utilizarea
etanolului,hidrocarburile scad foarte mult,valoarea maxima obtinuta fiind la jumatate decat in
primul caz.

4.Observatii si concluzii

In cazul utilizarii unui amestec carburant ce contine etanol, se poate afirma ca

acesta ajuta la imbunatatirea functionarii motorului din punct de vedere al emisiilor
poluante,fapt care ajuta la protejarea mediului inconjurator si la sanatatea oamenilor. Insa, chiar
daca scad emisiile de CO si HC in cazul utilizarii etanolului, acesta nu ajuta la scaderea emisiilor
de CO2, acestea fiind semnificativ mai mari,fapt care influenteaza in mod direct producerea
efectului de sera. Prin producerea gazelor cu efect de sera, mediul inconjurator nu mai poate
face fata dispersarii caldurii atmosferice,fapt care duce la cresterea temperaturii medii anuale
pe glob. Acest fenomen de crestere a temperaturii, are efecte dezastroase in anumite zone ale
Pamantului. ( In zonele de clima rece si polara).