Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURSTI

FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALA

Nanoparticule de Ag

Vasile Ioana

Grupa 1435 ESM


Cuprins:

Introducere.3
Sinteza si caracterizarea nanoparticulelor.4
Metoda pirosol..4
Ablatia laser.8
Sol-gel10
Microemulsii.12
Proprietati ale nanoparticulelor de Ag..14
Aplicatii ale nanoparticulelor de Ag.16
Concluzie...18
Bibliografie19

2
Obiective:
1. Sinteza nanoparticulelor de argint prin patru metode: pirosol, ablatia laser, sol-gel si
microemulsii.
2. Caracterizarea nanoparticulelor de argint obtinute prin cele patru metode.
3. Proprietati ale nanoparticulelor de argint.
4. Aplicatii ale nanoparticulelor de argint

Introducere:
Nanostiinta a fost stabilita recent ca o noua stiinta interdisciplinara. Poate fi definita ca un
ansamblu de cunostinte asupra proprietatilor obiectelor de marime nano. Prefixul nano indica 10-9
unitati si in general, in acest domeniu se refera la dimensiuni (nanometric). Este aceptat faptul ca
nanoparticulele sunt grupari de atomi avand dimensiuni intre 1-100 nm.

Rezultatele nanostiintei sunt realizate in nanotehnologie ca noi materiale si facilitati functionale.


In prezent nanochimia a devenit una din principalele directii in dezvoltarea nanostiintei. Frecvent
particulele metalice nanometrice detin proprietati unice si considerabil diferite atat fizic, chimic cat si
biologic, comparandu-le cu cele de dimensiuni macro. Astfel aceste nanoparticule au devenit subiectul
multor cercetari din ultimii ani.

Nanotehnologia este un domeniu important al cercetarii moderne ce se ocupa cu designul,


sinteza si manipularea structurii particulelor ce variaza intre 1-100 de nm. Nanoparticulele au o gama
larga de aplicatii in domenii precum ingrijirea sanatatii, cosmetice, produse alimentare atat pentru
oameni cat si pentru animale, sanatatea mediului, mecanica, optica, stiinte biomedicale, industria
chimica, electronica, industriile spatiale, stiinta energiei, optoelectronica, cataliza, tranzistori de
electroni, emitatoare de lumina, dispozitive optice neliniare si aplicatii foto-electrochimice.

Nanobiotehnologia este un domeniu de productie si constructie de dispozitive, aflat in plina


dezvoltare. Un sector important al nanobiotehnologiei este sinteza de nanoparticule de diferite
compozitii chimice , dimensiuni, morfologii si dispersii controlate. Nanobiotehnologia s-a transformat
intr-o sectiune elementara a nanotehnologiei contemporane primind atentie in intreaga lume datorita
aplicatiilor sale ample. Este o abordare multidisciplinara rezultata din utilizarea experimentala a
nanoparticulelor in sisteme biologice, biochimie, chimie, inginerie, fizica si medicina. Mai mult,
nanobiotehnologia serveste ca o tehnica excepptionala in dezvoltarea procedurilor de sinteza si
adunarea de nanoparticule de metal curate, nontoxice si eco-friendly.

In zilele noastre exista o nevoie tot mai mare de a dezvolta procese eco-friendly, care nu
utilizeaza substante toxice in protocoalele de sinteza. Aceste sinteze include polioxometalati,
polizaharide, metode Tollens, biologice si prin iradiatie care au avantaje fata de metodele conventionale
ce include agenti chimici asociati cu toxicitatea mediului.

3
Nanoparticulele de argint prezinta interes datorita proprietatilor sale unice ce pot fi incorporate
in aplicatii antimicrobiene, material de biosenzori, fibre composite, material criogenice super-
conductoare, produse cosmetic si componente electronice.

Sinteza nanoparticulelor de argint si caracterizarea lor:


Metode fizice:

Evaporare-condensare si ablatia cu laser sunt cele mai importante abordari fizice. Absenta
contaminarii cu solvent in prepararea filmelor subtiri si uniformitatea distributiei nanoparticulelor sunt
avantajele metodelor fizice in comparatie cu cele chimice.

Metoda PIROSOL:

Mecanismul, in mod general, este reprezentat de producerea unui aerosol prin pulverizare in
ultrasunete, generate de catre o ceramica piezoelectrica.

4
Aerosolul este antrenat de un gaz purtator, cu un debit fixat, intr-un cuptor de inalta
temperatura, unde au loc transformari fizico-chimice specifice. Temperatura inalta duce la evaporarea
solventului, precipitarea substantelor solubile si la uscarea acestuia. Are loc apoi descompunerea
termica a particulelor de precipitat (la temperature mai inalta rezultand particule microporoase), etapa
aceasta fiind urmata de sinterizarea particulelor resultant granule dense de forma sferica.

In cazul nanoparticulelor de argint , acestea se prepara folosind solutii de nitrat de argint intr-o
atmosfera de hidrogen si azot. Acestea vor fi sferice si de dimensiuni nanometrice. Prin alegerea
concentratiei solutiei si alegerea parametrilor descompunerii aerosolului se controleaza dimensiunea
particulelor.

Aceasta metoda este una inovativa si o unealta puterica pentru sinteza de nanoparticule cu
uniformitate si control asupra marimii si dimensiunii. Un avantaj evident este folosirea de aerosol care
confera un control mare asupra morfologiei produsului, dar si posibilitatea de a utiliza precursori cu
preturi reduse, factor ce nu trebuie ignorant.

Ceramica piezoelectrica (in acest caz Pb(Zr,Ti)O3) are rolul de a transforma tensiune alternative
venita de la o sursa ultrasonica in vibratii mecanice ce influenteaza formarea de gheizer si de aerosol.

5
Acest aerosol format va avea dimensiuni constant ale picaturilor si va fi transportat de gazul
purtator prin tubul de cuart in cuptor unde au loc cele mentionate mai sus(descompunere, precipitare,
uscare, sinterizare).

Descompunerea nitratului de argint din incinta cuptorului se scrie astfel:

AgNO3 Ag + NO2 + 1/2 O2


AgNO3 + H2 Ag + NO2 + H2O

Caracterizarea pulberii de Ag obtinuta prin metoda pirosol:

Difractie de raze X pentru Ag obtinut la a)600oC b)650oC c) 700oC

Se evidentiaza faptul ca s-a obtinut numai Ag, fara alte specii


in produsul final.

Maximele cresc odata cu temperature, de la 600oC la 650oC si


apoi la 700oC considerabil, avand in vedere diferente relative
mici de temperature.

Aceasta crestere a maximelor se datoreaza intensificarii


procesului de cristalizare.

Se observa ca scala imaginilor de microscopiei


electronice de baleaj si de transmisie este de 1
m ceea ce ne evidentiaza dimensiunile
granulelor . Acestea se pot observa ca fiind cu
diametre si mai mici de 0.5 m, dar si in jurul
valorii de 1 m. In aceste imagini se pot
observa si aglomeratele specifice metodei, dar
si forma granulometrica. In figura c) se observa
spatii mai mari intergranulare.

6
Imagini TEM (a,c,f) si distributia dupa dimensiune (b,d,e,g) obtinute la temperature de 600oC
(a,b),650oC (c,d,e),700oC (f,g):

Din aceste imagini TEM putem deduce ca agregatele


particulelor la 600oC au dimensiuni cuprinse intre 500-
600 nm si dispun de spatii intergranulare relative mari.
Are loc desfacerea agregatelor in nanoparticule in
momentul cresterii temperaturii la 650oC rezultand
nanoparticule cu dimensiuni medii (15-20 si 25-40
nm),insa se mentin si agregate de dimensiuni mari
(500-600 nm). Temperatura de 700oC produce
cresterea de nanoparticule de dimensiuni 500-600 nm,
reducerea spatiilor intergranulare si formarea puntilor.

Distributia granulometrica a aglomeratelor pulberilor de Ag la a)600oC b)650oC si c)700oC conc. 0.1M

a) Distributia granulometrica este polimodala.


Preponderent avem dimensiuni in jurul valorii de 1
m (9%) urmat ca pondere de cele in jurul valorii de
40-50 m (6%). Restul granulelor au dimensiuni
intre 3-20 de m.
b) Prin cresterea temperaturii la 650oC putem
o observa o usoara scadere a volumului de granule
din jurul valorii de 1 m (de la 9% la 8%). De
asemenea se observa ca unele granule cresc pana
aproape de 90 de m. Volumul acestora scade la
4.5% de la 6%, iar restul isi mentin in mare parte
dimensiunea si volumul(%).
c) Volumul granulelor de 1 m scade pana la
6.5%, iar cele de ~40 m la 4%, insa se observa
cresterea unora pana peste 100 m.

7
ABLATIA LASER:

Ablatia laser este procesul de indepartare a materialului dintr-o suprafata solida(sau ocazional
lichida) prin iradierea cu un fascicul laser. La un flux scazut materialul este incalzit de energia absorbita
provenita de la laser si se evapora sau sublimeaza. La un flux crescut materialul este transformat intr-o
plasma. Deobicei ablatia laser se refera la indepartare de material cu laser pulsat.

Deci vaporizarea laser se obtine prin concentrarea asupra tintei metalice a unui fascicol de inalta
energie. Atomii metalici cu temperatura ridicata reactioneaza in continuare cu oxigenul ( oxizi), cu
ammoniac( nitruri), cu metan, etilena, izobutena ( carburi).

Prin aceasta metoda se pot obtine si straturi subtiri de sute de nm pana la un m.

Instalatia este alcatuita dintr-o


camera de iradiere si o sursa de energie
laser. Camera de iradiere este cilindrica,
din otel inoxidabil, avand pompe de vid;
contine tinta (sursa de material ce
urmeaza sa fie depus, montata pe un
support rotit de un motor electric) si
substratul collector care va fi acoperit.
Fasciculul laser este focalizat la incidenta
de 45o pe tinta printr-o lentila.

Nanoparticulele de Ag ar putea fi sintetizate prin ablatia cu laser a materialelor metalice, n


solutie. Eficienta ablatiei si caracteristicile nanoparticulelor de Ag produse depind de multi factori, cum
ar fi: lungimea de unda a laserului ce influenteaza sarcina metalica, durata pulsatiilor laserului (n regim
de femto-, pico-, nanosecunde), fluxul laserului, timpul de ablatie si eficacitatea mediului lichid, n
absenta sau n prezenta tensidelor(substante tensioactive care miscoreaza tensiunea superficiala a
lichidelor-ex.surfactantul). Un avantaj important al tehnicii ablatiei laser, comparativ cu alte metode,
este evidentiat prin absenta reactivilor chimici din solutii. De aceea, metalele coloidale pure si
necontaminate pentru aplicatiile viitoare se pot prepara pe baza acestei tehnici.

8
Un exemplu experimental:

S-a utilizat un laser Nd:YAG (Bassel) cu lungimea de unda =1064 nm. Rata pulsatiilor de 1 kHz si
durata pulsatiei de ~150 ns. Curentul prin lampa laserului a fost intre 15 si 20 A. In experiment s-a
produs o suspensie coloidala de nanoparticule de argint prin iradierea unei tinte de argint(>99.9%
puritate si forma rectangulara) cu fasciculi laser, prins pe fundul vasului umplut cu apa
deionizata(pura).Umplerea cu apa s-a utilizat in scopul de a preveni incalzirea vasului in timpul ablatiei.

Ce s-a obtinut:

In acest experiment timpul de ablatie a fost de 20 de minute. Ca parametrii modificati au fost


energia laserului si densitatea de energie. In imaginea de mai sus sunt evidentiate imagini TEM si
distributia dupa dimensiune a solutiilor obtinute cu energii ale pulsului de 9.2mJ(a si d), 11.7 mJ(b si e) si
13.3mJ(c si f).

Se poate observa ca in toate cele trei cazuri particulele sunt sferice, deci energia nu influenteaza
forma particulelor. De asemenea se poate evidentia faptul ca odata cu cresterea energiei pulsului creste
si diametrul particulelor(preponderant in cazul d) fiind de . Totodata se observa ca numarul de

9
nanoparticule in fiecare caz difera. In solutiile obtinute la o energie a pulsului mic este dificil sa se
gaseasca regiuni cu nanoparticule. Asta inseamna ca concentratia creste odata cu energia .

Metode chimice:

Exemple: sol-gel, microemulsii, precipitarea etc.

Metodele chimice, sau procesele in solutii, presupun obtinerea nanoparticulelor din solutii si
dispun de avantaje precum obtinerea unei game largi de compozitii si structuri, controlul morfologiei si
caracteristicilor de suprafata ale pulberilor si de asemenea
este un procedeu economic.

Metoda SOL-GEL:

Pornind de la un precursor organo-metalic, acid


citric si etilen glicol se obtine un gel precursor de
nanoparticule. Metoda este utilizata in general pentru
obtinerea oxizilor metalici si are la baza hidroliza unor
precursori metalici reactivi. In urma condensarii cu
eliminare de molecule de apa rezulta retele hidroxilice.
Reactia de gelifiere este completa atunci cand toate
gruparile hidroxilice sunt interconectate ceea ce duce la
formarea unui gel poros (structura polimerica
tridimensionala cu retea de pori interconectati). Urmatorul
pas este cel de indepartare a solventului si uscare a gelului, in urma caruia se obtine o pulbere
nanometrica de hidroxid. Continuand cu tratament termic adecvat vom avea la final o pulbere
nanometrica de oxid.

Caracterizare:

Difractia de raze X: Spectrele de difractie de raze X pentru


pulberile de Ag. Obtinute prin metoda sol-gel incepand cu
procesare termica la 120oC si apoi cresterea temperaturii la 500
o
C, 600 oC, 700 oC si 800 oC.
Se evidentiaza faptul ca s-a obtinut numai Ag, fara alte specii, in
produsul final.
Se poate observa cu usurinta cresterea maximelor odata
cu cresterea temperaturii de la 120 oC pana la 700 oC, deci
modificarea gradului de cristalinitate. Peste temparatura de 700
o
C, spectrul de difractie se modifica prin diminuarea intensitatii
interferentelor specific. Acest fapt se explica prin cresterea
dimensiunilor granulelor si intrepatrunderea lor.

10
Microscopie electronica de baleaj:

Aceste imagini SEM confirma informatiile extrase din


difractia de raze X si anume modificarea morfologiei
si a interconectarii granulelor.

Se observa ca la cresterea temperaturii spatiile


intergranulare scad substantial formandu-se intr-un
final un aglomerat.

Microscopie electronica prin transmisie: Imagini TEM (a,c,e,g,i) si distributia dupa dimensiune
(b,d,f,h,j) ale pulberilor sintetizate (a si b) si tratate termic la 500 oC(c si d), 600 oC(e si f), 700 oC(g si h) si
800 oC(i si j).

Se poate observa ca in primul caz (a si b) s-au obtinut


aglomerate de nanoparticule de argint cu dimensiuni
de maxim 65 nm, preponderant fiind cele de 25-
30nm.

Cand temperatura este crescuta la 500 oC


dimensiunile particulelor cresc ajungand la maxim
130, preponderant fiind cele intre 40-50nm.

11
De la temperature de 600 oC dimensiunile
particulelor incep sa scada la :

f) maxim 70 nm, preponderent 30-40nm (600 oC)

h)maxi m 55 nm, preponderent 20-27nm (700 oC)

i)maxim 40 nm, preponderent 20-25 nm (800 oC)

Metoda MICROEMULSIILOR:

Microemulsiile sunt formate in general din 3 componente: apa, surfactant si ulei, sau din 4
componente: apa, surfactant, co-surfactant si ulei. In functie de proportiile componentelor si al
echilibrului hidrofilie-lipofilie al surfactantului, microemulsiile pot fi sub forma de micele umflate cu ulei
dispersate in faza apoasa sau micele umflate cu apa dispersate un faza uleioasa.

Procedeul de preparare a nanoparticulelor de argint in microemulsie consta in mod obisnuit in


amestecul a doua microemulsii, purtator de saruri de argint si respectiv agent reducator. Dupa
amestecul celor doua microemulsii, interschimbul intre reactanti are loc in timpul coliziunilor picaturilor
de apa. Pasii procesului sunt:

1. Difuzia browniana a micelelor inverse ducand la coliziuni.


2. Deschiderea stratului de surfactant prin coliziuni eficiente si fuzionarea miceliilor.
3. Difuzia moleculelor solubilizate rezultate in interschimbul dintre micelii
4. Reactia dintre moleculele solubilizate in formare de nuclee de argint
5. Despartirea agregatelor pentru a reveni ca micele inverse

Exemple de micele:

12
Imagine TEM(a) si distributia dimensiuniilor(b) pentru nanoparticule de argint obtinute cu microemulsie
folosind ca surfactant bis (2-etilhexil) sulfosuccinate(AOT).

AOT este unul dintre cei mai


eficienti surfactant folositi in
emulsiile de tip apa-in-ulei. Prin
aceasta se poate controla foarte
usor forma si dimensiunea
nanoparticulelor.

In imaginea TEM scala este de 100


nm. Se poate observa faptul ca
particulele de argint sunt
dispersate, si nu agglomerate, iar din distributia dupa dimensiuni, dimensiunea maxima este de 7nm, iar
majoritare sunt cele de 3-5 nm, valori foarte mici, avantaj al metodei.

In imaginile din dreapta este


evidentiata influenta cantitatii de
apa folosita in emulsie asupra
particulelor de argint.

Se observa ca de la punctele c si d
pana la f si h cantitatea de apa este
marita (valoarea W=raportul molar
apa- surfactant) si odata cu aceasta
cresc si valorile diametrelor
particulelor de la majoritar 3 nm in
primul caz la 4.6-6.2 nm in al doilea
caz si in cele din urma la 6.2-7.8 in
ultimul caz.

Cantitatile mai mari de apa


favorizeaza formarea unor picaturi
mai mari de microemulsie, cee ace
determina formarea unor particule
mai mari de metal.

13
Proprietatile nanoparticulelor de argint:
Dimensiuni: Proprietatile unice ale nanoparticulelor se datoreaza dimensiunilor mici.
Toate nanoparticulele au rapoartele de suprafata- volum relativ mari. Natura suprafetei
domina proprietatile fizice precum solubilitata si stabilitatea. Proprietatile argintului la
scara nano sunt diferite, de exemplu, din rezonanta plasmonica a nanoparticulelor
sferice de Ag rezulta capacitatea particulei de a imprastia lumina vizibila.
Forma si cristalinitate: Nanoparticulele de argint pot avea diferite marimi si forme in
functie de metoda prin care au fot obtinute. De exemplu nanoparticulele de argint pot
fi sintetizate prin diferite metode obtinuandu-se sfere, tije, fire, placi etc.
Stabilitatea: Fiind vorba de nanoparticule se cunoaste faptul ca suprafata lor specifica
este foarte mare, deci reactivitatea lor este crescuta. De aceea prevenirea agregarii
nanoparticulelor poate fi foarte dificila in functie de aplicatie.
Functionalizarea nanoparticulelor: Nanoparticulele de Ag utilizate in aplicatiile
biologice sunt, deobicei, acoperite cu polietilenglicol, albumina serica bovina, sau
numeroare alte proteine, peptide, si oligonucleotide. Particulele pot fi functionalizate
pentru a asigura grupe reactive (de exemplu: amino-, carboxil-) pentru o imbinare
ulterioara. Dioxidul de siliciu, oxidul de aluminiu si dioxidul de titan cu o grosime precisa
si controlata pot fi folosite pentru a ingloba particulele, pentru a modifica proprietatile
optice, sau pentru a incorpora un strat fluorescent.
Proprietati optice: Nanoparticulele de Ag sunt extraordinar de eficiente in absorbtia si
difuzia luminii spre deosebire de alti pigmenti sau
vopsele (culoarea depinde de forma si marimea
particulelor), motiv pentru care se utilizeaza ca si
component functional in diferite produse si
senzori. Interactia puternica a nanoparticulelor de
Ag cu lumina are loc datorita conductiei
electronice de la suprafata metalului sub influenta
unor oscilatii excitate de lumina la lungimile de
unda specifice.
Cunoscuta sub numele de rezonanta plasmonilor
de suprafata (RPS), aceasta rezonanta rezulta din proprietatile neobisnuite de absorbtie
si difuzie ale luminii.

Cand nanoparticulele de Ag sunt iluminate la 60 nm cu o


lumina alba, ele apar ca niste punctulete albastre
stralucitoare pe un fundal negru. Lumina albastra se
datoreaza peak-urilor la 450 nm n RPS. O proprietate
unica a nanoparticulelor sferice de Ag este ca aceste
lungimi de unda ale peak-urilor n RPS se pot schimba de
la 400 nm (lumina violet) la 530 nm (lumina verde) prin
schimbarea marimii particulei si indicelui de
refractie n apropierea suprafetei particulei.

14
Proprietatile antibacteriene: Proprietatile antibacteriene ale Ag metalic sunt cunoscute inca din
timpurile stravechi. In concentratii mici, Ag este sigur pentru celulele umane, dar letal pentru
majoritatea bacteriilor si virusurilor, de aceea este folosit ca dezinfectant al apei, al mncarii
din viata de zi cu zi si un controlor al infectiilor n medicina. Este putin probabil ca
microorganismele sa dobandeasca rezistenta la Ag prin mutatii, deoarece ionii de Ag ataca un
numar mare de proteine dintr-o celula. Aceasta proprietate valoroasa a devenit din ce in ce mai
importanta datorita cresterii numarului de specii de bacterii patogenice care sunt rezistente la
antibiotic. Proprietatile bactericide ale Ag metalic sunt asociate cu oxidarea lenta si eliberarea
de ioni de Ag+ in mediu; prin urmare, suna promitator sa se foloseasca medicamente cu nano-
Ag ca o clasa speciala de agenti antibacterieni. Datorita suprafetei bine dezvoltate,
nanoparticulele ofera efecte antibacteriene puternice, care asigura contactul maxim cu mediul.
De asemenea, ele sunt suficient de mici si capabile sa penetreze membrana celulara pentru a
afecta procesul
intracelular din
interior.

In figura alaturata
este evidentiat
modul in care ionii
de argint, Ag+
actioneaza asupra
bacteriilor.

In figura alaturata este explicat cum


nanoparticulele de argint actioneaza
asupra bacteriilor.

15
Aplicatii ale nanoparticulelor de Ag:
Pansamente: Pansamentele acoperite cu pulber de nanoargint sunt utilizate pentru tratarea
ranilor precum arsuri, ulcere cornice, necroliza epidermica toxica si pemfigus. S-a observant ca aceste
pansamente reduc perioada de cicatrizare si favorizeaza indepartarea bacteriilor din ranile infectate. La
momentul actual se cauta modalitati de creare de pansamente cu efecte si mai bune si rapide decat cele
actuale.

Implanturi cardiovasculare: Primul dispozitiv medical acoperit cu argint a fost o proteza de


valva cardiaca de silicon create pentru a preveni infectia bacteriana si a reduce raspunsul inflamator.

Catetere: Nanoparticulele de argint se utilizeaza pentru acoperirile diferitelor tipuri de catetere,


din acelasi motiv si acela de a preveni infectiile, fapt ce se datoreaza proprietatiilor lor antibacteriene si
nontoxice.

Cimenturi osoase: S-a observant ca inglobarea nanoparticulelor de argint in cimenturile osoase


in concentratie de 1% a inhibat complet proliferarea bacteriilor: Staphylococcus epidermidis,
Staphylococcus epidermidis rezistent la meticilina, Staphylococcus aureus rezistent la meticilina.

Materiale dentare: Nanoparticulele de argint au, deasemenea, aplicatii in instrumentele si


bandajele dentare. S-a demonstrat ca incorporarea de nanoparticule de argint in rasini compozite are ca
effect inhibarea pe termen lung a bacteriei Streptococcus mutans. De asemenea incorporarea acestor
nanoparticule in materialele de umplutura pentru endodontie a dus la un efect antibacterian
semnificativ impotriva Streptococcus milleri, S. aureus si Enterococcus faecalis.

Biodiagnostic: Proprietatile plasmonice ale nanoparticulelor depind de forma, marime si


mediul dielectric care le inconjoara. Astfel s-a creat un biosensor cu nanoparticule de argint pentru
detectarea celulelor canceroase de la nivelul gatului si a capului. De asemenea prin terapia fototermala
nanoparticulele absorb lumina si selectiv distrug celule canceroase tinta. Aceste particule mai pot
detecta interactia dintre liganzii derivati din -amiloide si anticorpii specifici acestora, interactie
asociata bolii Alzheimer.

Alte exemple de aplicatii:

Tratament dermatita
Tratament colita ulcerativa si acnee
Inhibitor de replicare HIV-1
Detectie de structuri virale
Efecte antimicrobiene impotriva unor organisme infectioase
Imagistica moleculara a celulelor canceroase
Straturi pentru material textile utilizate in spital( masca, halat etc.)

16
Strat pentru cateter utilizat in drenarea lichidului cefalorahidian
Strat pentru mastile de respiratie
Strat al implantului in inlocuirea de articulatie
Sosete ortopedice
Aditiv in cimenturi osoase
Rasini compozite dentare(SiO2 incarcata cu argint si umplutura de rasina)
Tuburi din polietilena umplute cu fibrin burete imbibata cu dispersie de nanoparticule
de argint.
Tratament cancer
Caraus de medicamente
Acoperiri lentile de contact
ETC.

17
Concluzii

Nanoparticulele de argint au atras atentia cercetatorilor datorita proprietatilor unice si


aplicabilitatii dovedite in diverse domenii cum ar fi medicina, cataliza, ingineria textilelor, biotehnologie,
stiinte bioingineresti, electronice, optica, tratarea apelor etc. Mai mult decat atat, nanoparticulele de
argint au efecte inhibitoare semnificative asupra agentilor patogeni microbieni. De asemenea, sunt
utilizate pe scara larga ca agenti antimicrobieni intr-o gama diversa de produse de consum, inclusiv
spray-uri pentru improspatarea aerului, sosete, perne, papuci, servetele umede, produse cosmetice,
detergenti, sapunuri, sampoane, pasta de dinti, filtre de aer si de apa, frigorifice, aspiratoare,
reconstructii osoase, pansamente chirurgicale, masini de spalat, ambalaje de depozitare a alimentelor si
telefoane mobile.
Flexibilitatea metodelor sintetice de obtinere a nanoparticulelor de argint si simpla incorporare
a nanoparticulelor de argint in diferite materiale de stocare au starnit din ce in ce mai mult interesul
cercetatorilor de a investiga mai departe mecanismele efectelor antimicrobiene, antivirale si
antiinflamatorii ale acestor nanoparticule.

18
Bibliografie:

http://www.infim.ro/sites/default/files/u1/Raport%20Idei289%20faza%201%202011%20roman
a.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Laser_ablation

http://www.sigmaaldrich.com/technical-documents/articles/materials-
science/nanomaterials/silver-nanoparticles.html

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1878535210000377

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4326978/

http://diposit.ub.edu/dspace/bitstream/2445/59760/1/TFG-Bola-Sampol-Raul.pdf

http://data2.xjlas.ac.cn:81/UploadFiles/sdz/cnki/%E5%A4%96%E6%96%87/ELSEVIER/balance%2
0water%20and%20salt/42.pdf

http://www.lawrencehallofscience.org/sites/default/files/pdfs/college_resources/modules/Silv
erNanoparticles.pdf

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4037247/

19