UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE

CANTEMIR
Facultatea: Management Turistic i Comercial
Disciplina Burse internationale de marfuri

PROIECT
Marile Burse de Valori din lume

Coordonator
Roxana Iancu Numele si prenumele
Prvan Mihaela-Raluca
Anul II,Seria C,Grupa 11

1
 CUPRINS

1. Definirea bursei ............................................................... 3

2. Scurt istoric ..................................................................... 3
3. Obiectul bursei de valori .................................................. 4
4. Scopul bursei de valori .................................................... 4
5. Clasificarea burselor de valori ........................................ 5
6. Listarea la bursa .............................................................. 6
7. Cele mai importante burse de valori din lume ................ 8
8. Bibliografie .................................................................... 15

2
1.Definirea bursei

BURSA - este o piata pe care se ofera si se desfac, dupa o procedura speciala, marfuri sau
valori mobiliare. Denumirea institutiei se pare ca vine de la numele unei vechi familii de
hangii,Van den Bursen, care a in fiintat la Bruges ( in Flandra - Belgia de azi ) un local
numit Hotel des Bourses, in holul caruia se negociau periodic metale pretioase ( aur, argint,
platina ) precum si hirtii de valoare.
Bursele de valori sunt piete caracteristice economiilor de piata n cadrul carora se pot
tranzactiona, dupa o procedura speciala, valori mobiliare.

2.Scurt istoric

Aparitia burselor este legata, dupa unele opinii , de marile lucrari publice realizate de Imperiul
Roman, care necesitau capitaluri importante. Constituirea de drumuri publice , de monumente
a facut necesara asocierea numerosilor detinatori de economii, fractionarea efortului de
investire ntre mai multi asociati.
In secolul al 13-lea , la Toulouse, ctiva negustori puternici au avut ideea creerii primei
societati pe actiuni cunoscuta n Franta : "Les Moulins du Basacle et du Chateau de
Toulouse". Proprietatea acestei societati a fost divizata ntre mai multe persoane care puteau
vinde sau schimba partile detinute. Inventatorul uneia din primele valori
mobiliare este regele Francois I, care emite pentru prima data un imprumut public de tip
obligatar n Franta pentru finantarea unui razboi cu milanezii.
In sensul contemporan al termenului , bursa de valori apare laAmsterdam, cnd se emit
pentru prima data pe piata actiuni, care sunt schimbate n cantitati mari si cotate n functie de
legea cererii si a ofertei. Aparitia acestor actiuni este legata de constituirea"Companiei
Indiilor Orientale", care avea nevoie de capitaluri mari necesare realizarii expeditiilor sale
coloniale.
Un punct de reper important l reprezinta infiintarea burselor de
la Lyon (1548), Toulouse (1549), Rouen (1561), Paris(1563) si Bordeaux (1571).
Aparitia societatilor anonime si a actionarilor care permit materializarea de asocieri a
constituit momentul de nflorire a burselor de valori. Marile nume inscrise la cota reflecta

activitatea industriala si financiara care ia un avint important n secolul al -lea:

transportul pe calea ferata, industria siderurgica, a exploatarii carbunelui, gazului metan si
electricitatii, marile banci , etc.
Factorii dinamizatori ai secolului trecut i-au constituit mai intai membrii marii burghezii
financiare, urmata de mica burghezie atrasa mai ales de imprumuturile obligatare realizate
adesea de catre stat. Piata financiara franceza era n aceasta perioada mai mult
obligatara, n timp ce Londra sau Berlinul aveau o piata de actiuni mai dinamica.

3
 ncepnd din a doua jumatate a secolului al -lea , Londra devine prima piata
bursiera din lume, pentru ca ulterior Wall Street-ul sa cucereasca aceasta pozitie . La sfrsitul
secolului al 20-lea, n lupta pentru ntietate a aparut un nou rival, bursa japoneza, Kabuto-
cho , care are toate sansele sa devina prima piata financiara mondiala.

3.Obiectul bursei de valori

La bursa de valori se negociaza:

a) Valori mobiliare (titluri financiare): actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de
renta, etc.
b) Valute selective.
c) Produse bursiere derivate: contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri financiare,
optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, optiuni pe rata dobnzii, etc.
Exista burse la care obiectul principal al negocierilor l constituie actiunile. Aceste burse se
mai numesc si burse de actiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate
tranzactionarea valorilor mobiliare pe plan local si acestea sunt burse locale, necaracteristice
n comertul bursier international, altele au un obiect extins la un numar mare de valori
mobiliare admise la cotare, indiferent de tara emitenta. Acestea sunt burse caracteristice, de
reputatie internationala, detinnd un rol conducator n tranzactiile bursiere generale.

4. Scopul esential al bursei de valori

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii
activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele
mai rentabile. Ea si ndeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de vnzare si cumparare
de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care doresc sa devina proprietari si
sa participe nelimitat la riscuri si beneflcii cumpara actiuni simple, cei care nu doresc sa-si
asume riscuri si beneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc
minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsorndu-si riscul la
maximum, cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.

4
Ordinea n care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultaiti din vnzarea celor
trei feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru investitii productive,
cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de munca, plata gestiunii economice
etc. n conditiile n care activitatea economica se desfasoara normal, rezulta venituri totale
care se diminueaza cu costurile de lucru (n care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine
profitul de lucru. Distribuirea profitului de lucru se nscrie n urmatoarea ordine de prioritati:

- se platesc cupoanele la obligaliuni;

- din ce ramne se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;

- profitul ramas se numeste net si se mparte ntre coproprietari, respectiv intre detinatorii de
actiuni.

Si repartizarea profitului net urmeaza o ordine de prioritati:

- se platesc mai nti veniturile la actiunile preferentiale;

- restul se mparte n doua: pentru plata dividendelor la actiunile simple si pentru constituirea
cotelor de rezerva n vederea noilor investitii (sau conform statutului).

5. Clasificarea burselor de valori

Din punct de vedere juridic se disting:
a) Bursa de valori oficiala este piata la care se negociaza valorile mobiliare admise la cotare.
Operatiunile se desfasoara ntr-un spatiu special amenajat conform unui regulament de
functionare. Tranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii continue a clientilor.
Operatiunile se desfasoara cu exclusivitate n cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal
specializat n negocierea tranzactiilor si un personal tehnic care se ocupa de pregatirea
negocierilor, evidenta contractelor si urmarirea realizarii lor. Accesul n bursa este restrictiv.
Bursa de valori oficiala poate fi:
- bursa clasica
- bursa moderna.
La bursele de valori clasice se formeaza un curs unic, centralizat, ntruct procesul
negocierilor este supus regulamentului de functionare, adica este dirijat si supravegheat,
preturile fonnndu-se pe baza de licitatie publica.
La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de mijloace

5
electronice si computere, n exclusivitate sau n combinatie cu mijloace clasice.
b) Bursa de valori neoficiala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. Pe aceasta piata se
negociaza valorile mobiliare nenscrise la cotarea oficiala. Este vorba de societati mici si
mijlocii care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar nu pot ndeplini conditiile severe
de admitere la piata oficiala.
Pe lnga acestea, la Bursa neoficiala mai apar:
- societatile radiate de la cotatia oficiala;
- societatile n dificultate, cum sunt cele n curs de dizolvare si lichidare etc.
c) Piata la ghiseu (OTC - Over The Counter) este piata organizata direct ntre operatori, n
afara burselor organizate si care se deruleaza printr-o retea de telecomunicatii. Pe aceasta
piata se pot vinde si cumpara valori mobiliare n cantitati orict de mici si nu numai pachete
de actiuni care sa aiba la baza o unitate de masura. Preturile, desi se formeaza pe baza
cursurilor cotate la Bursa oficiala, sunt diferite, variind de la o firma la alta.
Din punct de vedere al modului de negociere se disting:
a) Piata cu amanuntul, la aceasta se ncheie tranzactii de valori mobiliare exprimate n una
sau mai multe unitati de masura, stabilite prin regulament.
b) Piata en-gros sau cu toptanul, obiectul l constituie marile tranzactii, negocierile de
blocuri de valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, detinatori de importante
stocuri de valori mobiliare, n lipsa de cumparatori semnificativi.
Din punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting:
a) Piata la disponibil (la vedere) denumita si piata spot". Este piata pe care se ncheie
tranzactii cu livrarea imediata (tehnic, n cteva zile de la ncheiere), cu reglarea imediata,
dupa caz;
b) Piata la termen este cunoscuta si sub denumirea de piata futures". Pe aceasta piata se
ncheie contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz. Ca forma speciala a pietei la
termen este si piata cu reglementare lunara.

6.LISTAREA LA BURSA

Nu orice societate poate sa adere pentru a-i fi cotare la bursa actiunile si obligatiunile, ci
numai aceea care ntruneste anumite conditii, cerute de legislatia nationala n materie. Se
impune o listare a societatilor ce pot fi admise pentru cotare. Listarea se face pe baza unui

6
regulament acceptat de consiliul fiecarei burse.
n regulamentul de admitere a actiunilor si obligatiunilor la cotare sunt stipulate
conditiile ce trebuie ndeplinite de societatile solicitante spre a fi admise pentru cotare,
continutul cererii pentru listare si modalitatea de vnzare a actiunilor si obligatiunilor.

Conditiile de indeplinit
a) Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste Cotarea trebuie sa fie egala
sau superioara valorii impuse de lege. Se subliniaza faptul ca emisiunile ulterioare de actiuni,
dintr-o clasa deja cotata, nu se mai supun acestor limite.
b) Titlurile trebuie sa fie liber transferabile, adica degrevate de orice garantie reala sau poprire
legala.
c) Societatea trebuie sa fi publicat bilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimii cinci
ani premergatori cererii pentru cotare.
d) Cel putin 25% din fiecare clasa de actiuni trebuie sa fie detinuta de public alcatuit din
persoane neasociate cu directorii sau cu actionarii majoritari.
e) Solicitantii trebuie sa publice un document (este un document care sa demonstreze
bonitatea societatii) care sa contina informatii despre titlurile pe care le-au emis si cele pe care
sunt gata sa le emita. Acesta este folosit ca baza pentru admiterea la cotare. Se cere publicarea
lui si pentru emisiuni ulterioare, cu anumite modificari specifice, ndeplinind functia de
prospect pentru subscriptia publica.
f) De regula, actiunile dintr-o noua emisie trebuie sa se ofere de catre societatea emitenta cu
precadere actionarilor existenti, participanti la capitalul sau social, daca nu s-a hotart de
actionari ca noua emisie sa se faca n alte scopuri specifice (pentru atragerea unui numar mare
de actionari in afara celor existenti).
g) Societatea trebuie sa-si informeze actionarii n scopul ocrotirii intereselor acestora. Sunt de
remarcat:
- lansarea, periodic, de anunturi publicitare;
- publicarea anuala a situatiei conturilor contabile;
- prezentarea de rapoarte de analiza economica la jumatatea anului;
- ntocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul financiar si la
investitii, amplasamente, conventii ncheiate, diverse reglementari de nsemnatate majora;
- prezentarea de informatii cu privire la schimbarile n structura comitetului director si n
general n structura aparatului de conducere de baza;

7
- comunicari cu detinatorii de titluri.
Fiecare solicitant pentru cotarea la bursa trebuie sa numeasca un membru al bursei ca garant
al cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de departamentul pentru
cotatii al bursei.

7.Cele mai mari burse de valori din lume

Aceasta este lista a celor mai mari burse din lume, situaie valabil din 12 iulie 2007. Cele mai mari
burse din punct de vedere al capitalizrii companiilor( trilioane $) erau:

NYSE Euronext - $20.692

Tokyo Stock Exchange - $4.679
NASDAQ - $4.163
London Stock Exchange - $4.023
Hong Kong Stock Exchange - $2.124
Toronto Stock Exchange - $1.985
Frankfurt Stock Exchange (Deutsche Brse) - $1.973
Shanghai Stock Exchange - $1.738
Madrid Stock Exchange (BME Spanish Exchanges) - $1.515
Australian Securities Exchange - $1.324
Swiss Exchange - $1.318
Nordic Stock Exchange Group OMX (Copenhagen, Helsinki, Iceland, Stockholm, Tallinn, Riga i
Vilnius Stock Exchanges) - $1.296
Milan Stock Exchange (Borsa Italiana) - $1.123
Bombay Stock Exchange - $1.005
Korea Exchange - $1.001
So Paulo Stock Exchange- $0.981
National Stock Exchange of India - $0.962
Moscow Interbank Currency Exchange - $0.86 (Ianuarie2007)
Johannesburg Securities Exchange - $0.802
Taiwan Stock Exchange - $0.610

Bursa de valori din Tokyo

Bursa de valori din Tokyo, localizata in Tokyo, Japonia, este a doua bursa de valori de
pe piata dupa marime , fiind intrecuta doar de Bursa de valori din New York. Lista ei curenta
contine 2271 companii locale si 31 de companii straine, cu un capital total de 5 trilioane de
dolari.

8
 Structura

Bursa de valori din Tokyo este incorporata in kabushiki kaisha (corporatii japoneze), cu
9 directori, 4 auditori si 8 lucratori. Sediul bursei se afla la 2-1 Nihombashi
Kabutocho(district al businessului) , Ch-ku, Tokyo, Japonia. Orele de lucru sunt de la 9.00
pina la 11.00 dimineata, si de la 12.30 pina la ora 3.00. Din 24 aprilie 2006,sedintele de dupa
amiaza au inceput sa se desfasureze la ora 12.30. Listele cu stocuri sunt separate in Prima
Sectie(pentru companiile mari),a doua sectie (pentru companiile mijlocii) si sectia
Mamele(pentru companiile noi ce se dezvolta rapid). In martie 2006 in Prima sectie erau 1712
companii, in a Doua sect 919b18j ie - 489 de firme si in sectia Mamele -156 de companii.

Istoria

Bursa de valori din Tokyo a fost fondata pe 15 mai 1878, ca Tokyo Kabushiki
Torihikijo, sub controlul a ministrului de finante de atunci, Okuma Shigenobu si a unui
advocate capitalist, Shibusawa Eiichi. BVT a inceput sa funcioneze pe 1 iunie 1878.

In 1943, bursa a fost unita cu alte 10 burse din tara pentru a forma o singura bursa de
valori din Japonia. Insa bursa a fost inchisa si reorganizata la scurt timp dupa bombardarea
orasului Nagasaki.

BVT s-a redeschis sub curentul nume pe 16 mai 1949, tinind cont de Actul de schimb
securizat. Cresterea BVT din 1983 pina in 1990 este fara precedent, in 1990 ea a obtinut in jur
de 60 % din piata de valori capitalizate a lumii, decazind in valoare si superioritate zilele
noastre, dar totusi raminind una din cele 3 mari burse de valori din lume.

Problemele I.T.

Etajul de vinzari a fost apt sa lucreze timp de 90 minute pe 1 noiembrei 2005, in ciuda
defectiunilor noului sistemului de tranzactii, dezvolta de Fujitsu, care ar fi trebuit sa ajute sa
se faca fata volumului mare de vinzari. Intreruperea vinzarilor a fost cea mai cumplita din
istoria burselor, vinzarile fiind oprite pentru 4.5 ore.

Pe 30 iunie 2006 sedinta de tranzactionare a obligatiunilor la bursa din Tokio a fost

intrerupta de o defectiune la nivelul sistemului informatic, o noua eroare ce a afectat
increderea investitorilor in cea mai mare piata a imprumuturilor din lume. Incidentul survine
la numai cinci luni de la o alta defectiune a sistemului de tranzactionare la bursa de valori din
Tokio. Sistemul computerizat al Japan Bond Trading nu a fost capabil sa proceseze
tranzactiile introduse.

9
 Colaborari

Bursa de valori din Londra si bursa de valori din Tokyo vor dezvolta produse financiare
si tehnologii informationale de partajare a informatiilor. Deocamdata aceasta alianta nu
presupune o fuziune de capital.

Bursele din lume se afla sub presiunea tendintelor de consolidare, pe fondul cerintelor
clientilor, care sunt interesati de servicii globale si de tarife mai scazute. Bursele
internationale au preferat in ultima perioada aliantele si fuziunile pentru a imparti cheltuielile
legate de investitiile in sistemele de noua generatie, precum si pentru a tine pasul cu mediul
concurential si raspandirii pe plan global a informatiilor si a tranzactiilor.

BVT cauta perteneri in Asia si in mod special cu Bursa de valori din Singapore, care se
considera ca va deveni un leader financiar pe piata Asiatoco-Pacifica. Recent, unele zvonuri
spun ca BVT se pregateste ca in primul semestru al anului 2008 sa preia Bursa de valori din
Singapore, sau cel putin va prelua o mare parte. In iunie 2007, a procurat deja 5% din BVS, si
este doar inceputul unei participari mai mari. Bursa din Tokyo este de in cautarea unor
parteneriate pentru a ramane prima piata financiara din Asia, loc rivnit de bursele din China,
mai ales de cea din Hong Kong.

BVT inceraca sa incheie o alinata cu Bursa de valori din NY, primele doua piete de
capital din lume ar putea crea, astfel, o retea bursiera vasta, intinsa pe trei continente, pentru
ca NYSE pregateste o fuziune cu bursa pan-europeana Euronext, care regrupeaza pietele de
capital din Paris, Amsterdam, Bruxelles si Lisabona.

Bursa de valori New York Stock Exchange

New York Stock Exchange, n romn, Bursa (de valori) New York, foarte adesea desemnat
de acronimul NYSE sau denumit afectiv [the] "Big Board", este o burs de valori localizat
n New York City. Fondat n 1795, dar activ n actuala formul ncepnd cu 1817, NYSE
este ntia burs de valori a lumii judecnd n termeni de capitalizare de pia n dolari
americani. Considernd cele 2.764 companii acoperite (listed securities), NYSE este pe locul
doi din toate bursele lumii. Volumul su de aciuni a fost depit doar de o alt burs din New
York City, NASDAQ, n timpul anilor 1990. [The] New York Stock Exchange are o
capitalizare global de pia de aproximativ $ 25.0 trilioane conform unei estimri din 31
decembrie2006.

NYSE este operat de compania NYSE Euronext, care la rndul su a fost format prin
fuziunea bursei total electronizateArchipelago Holdings i Euronext. Locul propriu-zis al
tranzacionrilor (n englez, en trading floor) se gsete la adresa 11 Wall Street, fiind

10
alctuit din patru ncperi utilizate pentru uurarea tranzaciilor. O a cincea ncpere de
tranzacionare, care se gsete la adresa 30 Broad Street, a fost nchis n februarie 2007.
Cldirea principal, de la 18Broad Street dintre interseciile lui Wall Street i Exchange Place,
a fost desemnat cldire istoric (n engleza american, National Historic Landmark) n 1978.

Dup fuzionarea grupului NYSE cu Euronext,din care a rezultat cel mai mare grup bursier din
lume, NYSE Euronext, multe din operaiile sale (i n special cele legate de Internet) vor fi
combinate cu cele ale New York Stock Exchange i NYSE Arca.

Modul de tranzacionare

Procesul de licitaie a fost automatizat n 1995, prin utilizarea calculatoarelor fr fir (HHC).
Sistemul a permis comercianilor s primeasc i s execute ordinele n format electronic prin
transmisie wireless. La data de 25 septembrie 1995, NYSE membru Einersen Michael, care a
proiectat i dezvoltat acest sistem, executnd 1000 de aciuni la IBM prin acest HHC se
ncheie un proces de 203 ani a tranzaciilor pe hrtie i a inaugurat o epoc de tranzacionare
automatizat. De la 24 ianuarie 2007, toate stocurile NYSE pot fi comercializate electronic
(cu excepia unor stocuri mici de foarte mare pre). Clientii pot trimite acum comenzi pentru
executare imediat electronic, sau ordine n pia. n primele trei luni ale anului 2007, 82%
din volumul total, a fost efectuat pe cale electronic.

Bursa de valori London Stock Exchange

London Stock Exchange (LSE) este cea mai important burs din Europa n ceea ce privete
capitalizarea companiilor listate. London Stock Exchange este una din cele mai vechi burse
din lume, datnd nc din anul 1773. Aceasta se declar a fi cea mai internaional deoarece
vine n permanent n ntmpinarea clienilor si cu noi produse i servicii, pstrndu-i un loc
frunta n ceea ce privete lichiditatea pentru bursele europene. n prezent, bursa londonez
listeaz 2,749 de companii, a cror valoare de pia la sfritul lui octombrie 2007 era de 4,21
trilioane $.

Pentru anul fiscal 2007, care s-a ncheiat la 31 martie 2008, LSE a raportat un profit de 173,8
milioane de lire sterline (236,4 milioane de Euro) comparativ cu 109,6 milioane de lire
sterline n anul precedent.Venitul grupului bursier britanic a crescut n anul 2007 cu 56%, la
546,4 milioane de lire sterline (686,5 milioane de euro).

11
In continuare voi prezenta un pliant cu produse structurate de la Bursa de Valori Bucuresti.

12
13
14
Bibliografie

https://bogdanmandru.wordpress.com/bursele-de-valori-definire-clasificare-si-
functionare/
http://www.bvb.ro/info/BVB-pliant-produse-structurate-web.pdf
http://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni-BVB
http://www.scritub.com/economie/finante/Bursa-de-valori-din-Tokyo21913.php
http://www.bvb.ro/juridic/files/Exemplu%20tranzactionare%20SILVER%20futures.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/London_Stock_Exchange
www.kmarket.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_Stock_Exchange

15