Sunteți pe pagina 1din 2

Arterele arcuate trec printre cortex si medulara.

Se ramifica catre cortex in artere interlobare


din care iau nastere arteriolele aferente. Spre deosebire de alte organe rinichiul are 2 retele capilare
interconectate prin arteriolele eferente:

- Reeaua de capilare glomerulare presiune este crescuta si e reglata de calibrul arterelor


interlobulare, arteriolelor aferente si eferente ;
- Reeaua de capilare peritubulare situata in proximitatea tubilor corticali, asigura aportul
sangvin necesar celulelor tubulare fiind de asemenea implicat in schimbul de substante cu
lumenul tubular (reabsorbtie, secretie tubulara).

Fluxul sangvin renal este de cca 1200ml/min, echivalentul a aproximativ 20-25% din debitul
cardiac. Acest lucru este necesar mentinerii ratei mare de filtrare glomerulara si are ca rezultat
mentinerea unei diferente foarte mici intre conc de O2 arteriala si venoasa. In cortexul renal se
consuma O2 pentru metabolismul oxidativ al acizilor grasi. Majoritatea ATP-ului rezultat din acest
proces este utilizat in transportul activ. In medulara metabolismul este predominant anaerob.

Rinichiul contine 2 tipuri de nefroni:

- Nefroni corticali alimentati de reteaua capilara peritubulara;


- Nefroni juxtamedulari localizati in vecinatatea limitei dintre cortex si medulara; arterele
eferente ale acestora dau nastere unor arteriole relativ lungi, drepte (vasa recta) ce coboara
in medulara renala. Vasa recta alimenteaza medulara renala si insotesc ansa lui Henle pana la
varful papilei renale.

Orice modificare a distributiei sangvine acestor 2 tipuri de nefroni influenteaza excretia NaCl.

Datorita autoreglarii fluxului sangvin renal, fluctuatiile tensionale intre 80 si 180 mmHg
produc doar modificari minore a fluxului plasmatic renal si a RFG. Tensiunea arterelor interlobulare si
a arteriolelor aferente este ajustata automat cand tensiunea arteriala se modifica. Daca insa TA
scade sub 80mmHg, circulatia renala si implicit filtrarea glomerulara se vor opri. FSR si RFG pot fi
controlate independent prin modificari izolate a rezistentei arteriolelor aferenta si eferenta.

RFG reprezinta volumul total filtrat de glomerulii ambilor rinichi intr-o perioada de timp. Este
aprox. 120ml/min, echivalentul a 180l/zi (volumul lichidului extracelular interschimbabil al intregului
organism cca 17l trece prin procesul de filtrare de aproximativ 10 ori/zi). Aproximativ 99% din
filtratul glomerular revine in compartimentul extracelular prin reabsortia tubulara. Excretia medie de
H2O este de aprox 1% din filtratul glomerular si excretia absoluta de apa (volumul urinii finale) este
de 1-2l/zi.

Filtratul glomerular reprezinta aprox 20% din fluxul plasmatic renal. Fractia de filtrare este
definita ca raportul dintre RFG/FPR.

Presiunea efectiva de filtrare reprezinta motorul filtrarii glomerulare. PEF = PC (p. Capilara)
PCB (P. in capsula Bowman) POP (p oncotica plasmatica) 48 13 25 = 10mmHg. Datorita
fractiei de filtrare mari, concentratia proteinelor plasmatice si prin urmare presiunea oncotica
capilara cresc si prin urmare PEF scade. Astfel filtrarea nu mai are loc atunci cand POP creste peste
35mmHg, PEF scazand la 0.
RFG este rezultatul PEF, a ariei de filtrare (fct de numarul de glomeruli, cu cat mai multi cu
atat mai mare aria de filtrare) si a permeabilitatii pentru apa a membranei glomerulare.

Diferiti indicatori plasmatici sunt uilizati pentru masurarea RFG. Acestia trebuie sa aiba
urmatoarele proprietati:

- Sa fie complet filtrabili;


- Cantitatea filtrata a acestora sa nu se modifice in cadrul reabsorbtiei si secretiei tubulare;
- Sa nu aiba metabolizare renala;
- Sa nu altereze functia renala.

Astfel de indicatori sunt : inulina, creatinina endogena.

S-ar putea să vă placă și