SCHIZOFRENIA

Schizofrenia este cea mai grava problema psihopatologica. Exista mai multe forme
ale schizofreniei. Schizofrenia este caracterizata de doua tipuri de simptome:
pozitive ca: delirul, halucinatiile, comportamentul dezorganizat si catatonic si
limbajul dezorganizat; si negative: anhedonia, aplastarea afectivitatii, alogia si
abulia.

Deliriile sune convingeri false pe care individul le considera adevarate. Exista insa
si o serie de credinte false ca de ex, credinta ca vom castiga la loto, care nu pot fi
considrate delir din anumite motive: in cazul deliriilor aceste credinte false sunt
continue, individul nu va recunoaste niciodata ca ideile lui nu sunt adevarate; in
cazul credintelor false dar care un pot fi considrate delirii, individul va
recunoaste in cele din urma ca un sunt adevarate, un sunt continue si un sunt in
totalitate false (exista o mica probabilitate ca ele sa fie adevarate).

Deliriile sunt de mai multe forme, ca de ex:

Delirii de persecutie : idea falsa ca cineva din exterior il urmareste pe el sau

pe persoanele apropiate lui.
Atribuirea gandurilor: idea falsa ca gandurile lui sunt atribuite altcuiva.
Expunerea gandurilor: idea falsa ca gandurile lui sunt expuse altcuiva.
Impunerea gandurilor: idea falsa ca cineva din exterior ii impune ganduri,
sentimente sau comportamente.
Delirii somatice: idea falsa ca exista ceva sub piele
Delirii de grandoare: idea falsa ca are puteri supranaturale

Halucinatiile nu sunt cauzate de stres, de lipsa de somn sau de medicamente. Exista

o multime de forme de halucinatii care includ toate procesele senzoriale.

Comportamentul dezorganizat si catatonic . In cele mai grave cazuri de

schizofrenie, comportamentul pacientului este atat de dezorganizat incat este greu
sa se descurce fara ajutorul unei alte persoane. De cele mai multe ori individul este
in incorcondanta cu situatia prezenta, se imbraca in haine groase cand e cald si in
haine subtiri cand e frig, organizarea zilei este iar foarte afectata, uita sa manance,
sa se spele sau chiar sa se imbrace. Comportamentl catatonic implica o lipsa de
reactia la stimulii exterior. Afectul lor este inapropiat manifestandu-se in dezacord
cu evenimentele la care ia parte individul, de ex. rade la o inmormantare sau
plange intr-o situatie de bucurie.
Un alt simptom pozitiv al schizofreniei este limbajul dezorganizat. Comunicarea cu
o persoana cu schizofrenie este destul de dificila. Aceasta problema de limbaj
implica probleme de comunicare.

Cealalta categorie de simptome presente sunt cele negative.

Anhedonia repezinta reducerea sau lipsa totala a afectivitatii fata de mediu;

incapacitatea de a experimenta activitati placentere.

Aplastarea afectivitaii reducerea sau lipsa totala a exprimarii emotiilor.

Alogia este caracterizata de o reducere a comunicarii. Aceste persoane raspund cu

un cuvant sau doua intrebarilor.

Abulia reprezinta incapacitatea individului de asi realiza obiectivele.

Simptomele negative sunt mult mai greu de observat deoarece ele implica mai
mult o absenta decat o prezenta a unor comportamente. In aceeasi masura sunt
mult mai greu de tratat decat simptomele pozitive. Simptomele pozitive pot
disparea cu administrarea unor medicamente psihotice insa cele negative nu
dispun de o tratare medicala astfel incat persoanele care prezinta mai multe
simptome negativee decat pozitive sunt considerate a fi cazuri mai grave si mai
greu de tratat.

Prezenta acestor simptome reprezinta faza acuta a bolii. Avem insa si simptome
prodormale care apar inaintea fazei acute si simptome residuale care apar dupa
faza acuta a bolii. Aceste simptome residuale si prodormale sunt aceleasi ca in
fazele acute insa sunt cu mult mai putin intense.

Cum am spus mai la inceput, schizofrenia se manifesta sub diferite forme.

Schizofrenia paranoida este caracterizata de prezenta deliriilor sau a halucinatiilor.

In acest caz, comportamentul si limbajul dezorganizat nu este foarte afectat astel
incat acest tip de schizofrenie este printre cele mai usoare forme fiind in acelasi
timp si mai usor de tratat. Prin administrarea medicamentelor, delirul sau
halucinatia dispare iar persoana poate duce o viata normala. Este mai frecventa la
femei deoarece ele sunt mai predispuse in a avea delirii sau halucinatii decat
barbatii acestia din urma fiind mai predispusi la simptomele negative.

Schizofrenia hebefrenica caracterizata de probleme dezorganizate, atata

comportamentale cat si de limbaj. Sunt prezente si simptome negative ca de
exemplu aplastarea afectivitatii. Halucinatiile si deliriile nu predomina. Acest tip
apara mai devreme iar tratamentul este mult mai dificil.

Schizofrenia catatonica este caracterizata de o lipsa de reactia la stimulii externi.

Aici apar si o serie de stereotipe, imobilitate fizica,agitatie psihomotora extrema,
ecolalia (repetarea unui cuvant spus de alta persoana) , ecopraxia (repetarea unui
gest sau comportament facut de alta persoana), insa pot aparea si celelalte
simptome ale schizofreniei. Acest tip de schizofrenie este cel mai des intalnita insa
si tratamentele sun extrem de avansate.

Schizofrenia nediferentiata implica acele persoane care prezinta simptome ale

schizofreniei dar nu pot fi incadrate in niciunul dintre celelalte tipuri.

Tratamentul, in general, se bazeaza pe administrarea de medicamente

antipsihotice in combinatie cu o serie de tratamente psihosociale pentru a preveni
recaderile si pentru a ajuta persoana sa-si recupereze abilitatile deficiente.
Eficienta tratamenturilor este destul de limitat deoarece este o problema de tip
cronic.

TEORII BIOLOGICE

Studii asupra familiei, gemenilor si a cazurilor de adoptie sugereaza faptul ca este o

transmitere gentica in ceea ce priveste schizofrenia insa fiecare forma a
schizofreniei are propria forma genetica astfel existand si forme care nu se
transmit genetic. Chiar daca o persoana prezinta riscul de a manifesta aceasta
boala exista multi alti factori biologici si de mediu care sunt implicati.

Copii ai caror parinti sufera de scizofrenie sau gemenii monozigoti ai

schizofrenicilor prezinta un risc mare de dezvoltare a acestei boli. Pe masura ce
asemanarea genelor scade, scade si riscul de aparitie a schizofreniei. Studiile arata
ca cel mai mare risc il au copii ai caror parinti sufera de aceasta tulburare. A creste
intr-un mediu alaturi de doi parinti schizofrenici, inseamna a creste intr-o
atmosfera streesanta insa acest fapt nu este determinant.

La pacientii cu schizofrenie, cortezul prefrontal, care este important pentru

vorbire, expresia afectivitatii, planificare si interactiunile sociale, este mai mic fata
de persoanele sanatoase. Insa aceasta anomalie nu aparare la toti pacientii cu
schizofrenie, apare mai frecvent la cei care manifesta mai multe simptome
negative. O alta anomalie prezenta la persoanele cu schizofrenie este largirea
ventriculelor. Ventriculele sunt spatii umplute cu fluid in creier, largirea lor
insemnand deteriorarea tesutului. Aceste persoane cu ventriculele largite
manifesta deficiente sociale, afective si comportamentale de dinainte sa dezvolte
schizofrenie. Ei pot avea simptome mai servere iar tratamentul poate fi mai
ingreunat. Aceste doua anomalii pot avea mai multe cauze, de tip organic:
lovituri,infectii, rani cerebrale provocate la nastere.

Dopamina este implicata in schizofrenie. In primul rand, poate activa in exces

sistemul mesolimbic, care duce la simptomele pozitive ale schizofreniei.
Clozapinul, poate reduce simptomele pozitive, impiedichand intrarea receptorului
D4 in sistemul mesolimbicat, si blochand actiunea dopamiei. In al doilea rand,
activitatea redusa a dopaminei in zona prefrontala poate provoca simptomele
negative.
TEORII PSIHOSOCIALE

Desi s-au intalnit cazuri de caderi nervoase in urma unor evenimente stresante se
intampla rar ca acestea sa provoace schizofrenia. Stresul nu determina aparitia
schizofreniei insa insa poate provoca episoade celor bulnerabili la schizofrenie.
Este important sa nu se exagereze privind legatura dintre evenimentele stresante
si episoadele de schizofrenie. Studiile au aratat ca peste jumatate din cei
monitorizati nu au avut parte de situatii de stres inainte sa manifeste schizofrenia.

O teorie mai veche a stabilit ca mamele copiilor schizofrenici erau dominante, reci
si is respingeau copii insa un studiu mai actual nu a confirmat aceasta teorie.

O alta teorie psihosociala a propus ca parintii copiilor care suferea de schizofrenie

isi puneau copii in situatia confuza de a primi mesaje in contradictoriu de la parinti
astfel ca nu au dobandit increderea in sine si perceptia corecta asupra lumii.
Cercatarille insa nu au confirmat aceasta teorie.

Familiile cu afectivitate mare manifesta protectie si implicatie fata de membrii cu

schizofrenie insa in acelasi timp sunt ostili si critici fata de ei. Desi familiile sunt
imune la simptomele pozitive deoarece vad ca nu pot fi controlate ele considera ca
persoanele cu schizofrenie isi pot controla aceste simptome. Pacientii cu
schizofrenie care prezinta multe simptome pozitive por manifesta afectivitate
negativa fata de familie. Este posibil ca membrii familiei care manifeste afectivitate
puternica sa aiba probleme psihopatologice iar cei cu schizofrenie au sansa mai
mare de a experimenta mai des episoade psihotice.