Sunteți pe pagina 1din 42

www.dacoromanica.

ro
ELEA1 FATE
de

COSMOG R aria
pentru

Classile primarie.

a. VUlaa. ahawaaaYo,

------6R:> c>1.9-------0
BUCURESCI.
Tipografia Collegiului National,
1 8 6 0,

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
COS1110GRAFIA.

I.

Figura pamintului'.
Figura pamintului este rotunda de tote par-
'tile, sail cu alte cuvinte, pamintulu este unii corpil
sfericil, sail unii globil. Insa acesta nu se pOte
vede cu ochiulil, fiindil ca vederea nostra se iitinde
numai asupra and mici Vary a pamintului, dara
not avemil probe destulle pentru ca sa ne convin-
gemil despre z rotundimea Jul. Intre aceste probe
aunt mai de insemnatil callatoriele celle multe cari
le aii fa,cutii Omenil impregiurulii pamintului , ca-ci
el ail mersil totil inainte, fora ca se se intOrca In-
apol, i cu tote acestea mai pre, urma sail aflatii
eraI pre puntulil de unde au purcessil. Naviga-
torii candil se apropia de uscatil \Tea. mai ant'aiu
numai verfurile inuntiloril i alle turnuriloru ceta-
!noel, apol cu incettilu incetulii le yea pino la piciOre.
Locuitoriloru pamintului de cOtra resaritil, le. resa-
re s6rele (cumil se vorbesce de commie) mai cur-
rindil decata celloril de cotra appusil. Cei ce aii.

www.dacoromanica.ro
-4
callatoritil de la media -nOpte spre media-di, au ob-
servatii ca cu CA' mergea mai departe, cu atala
mai multe stelle de la media -napte li se Ikea ne-
vedute, i li se arreta altele de la media di, pre can
nu le vedussera mai inainte. Alta prob5 este, ca
pamintulii in Ore-cari impreginiari can r nurnescil
intunecdri de land, arrunca tote-de-una o umbra,
rotunda pre Luna ; lucrul6 acesta se pate intimpla
numal cu umbra corpuriloril rotunde in on -ce pu-
setiune, Din tote acestea urmedia firesce c p5-
mintulii nostru trebue sa fie rotunda de tate par-
tile. Munlii nu scamb5 nimica din figura cea
sferica a pamintului, ca-ci globulti pamintului este
aia de mare ; incatii cei mai inalti munti se Baru
a fi numal nisce gr5unte de arena.

Illicarea pAmintulut.
Pgmintulil se mic5 in done moduri : impre-
giuruhl sOrelui, i impregiurulii sea insui. Adeca
elltl descrie impregiurnlil sOrelni unu drumil sail o
orbitl rotunda prelungit5 (elliptical de o marime
minunata, care se numesce orbits pamintului. Ace-
sta vine de a collo, c5 sal-de are In sene o putere
attractive (centripetale) care nu Lassa p5mintulii ca
sa se mice dreptii inainte. cilii constringe s5 se
revOlbg impreginrulti rrelui, i s5 se intOrc5 -
1.50 la loculii de uncle a pnrcessu dup5 unil timpti
determinatil. Lungimea drum til ni acestuia face
aprOpe la 130 miliaue de unlliare geografice ; era

www.dacoromanica.ro
5

distantia sail departarea de miclilocil de la sdre face


la 20 miliOne de milliare geografice. Toti) dru-
mul5 acesta 1116 face Omintulti impregiurulu sd-
relui intr'unit anraii (adec5. 365 de pie, 5 Ore 48
minute, 51 secunde). Pentru ca in socotelele or-
dinare sa" alb5 dmenif aille intregi, se numera annulu
numal de 365 de cline, si fiindu ca prin 15ssarea
Oreloril si a minuteloril in timpil de patru anni
se perde aprope un5 di (accurath numai 23 Ore, 15
minute, '24 secunde), de aceea tote la allu patrulO
annii se mai adauge un5 di, i atunci annuli) se corn-
pune din 366 de dille Revolutiunea pamintulul
impregiurulii sOrelui se face cu o rapiditate des-
pre care nu suntemi) in stare se ne facemil o idee,
cu-ci pamintulii percurge in fig-care di 368,000 de
milliare, in fig-care Or 15,000, in fid-care minute
250, in fig-care secundii 4 '/6 milliare geografice.
Planuli) pre care se descrie orbita pAmintului se
numesce Ecliplica.

Micaren paminmlni in giurulti osset selle.


Afarg de mirarea impregiurulu sOrelui, pa
mintulu mai are o m:seare impregiurulii sets, ade-
cd impregiurulii ossei selle, care se face in 24 de
Ore cu o iutime tote de o mesurI Acosta se
pOte assemina cu billa puss in mirare pre bil-
liardii; ea nu merge numal in ainte, ci se misca
si in giurulii see. Ossea pamintulul este o linia
drepta care ni o inchipuhnii ca trece prin centruki.

www.dacoromanica.ro
6

pamintulul, prin urmare ea este totil de o data i


unu diametru allu pamIntului. Deca ne inchipuimii
ossea pgmIntului prelungitg ping unde ar attinge
bolta ceriului de amendoue partite In ddue punte,
in cari se mi6, ca i cumil ar fi infipta in car-
dini ; atunci avant') aia numitii cardini sail poll
al lumil, dintre cari unulil este spre media -nOpte
i se numesce poluln arcticii, era cellalaltu spre
media-cli, qi se numesce polua antarctica.

Timpturile dillel cori se Itasca din rota-


' tiunea pamintulut.
Din rotatiunea sail' micarea pgmintului In
giurulu ossei selle se nasal timpurile tiillei. SOrele
lumineclig firesce numai acea giumetate a pgriiin-
tulur care este intarsa spre dinsulii, era cealalt6
giumetate se af15 in umbra sail in Intunericil. La-
turea aceea a Varnintului care se afla intersa spre
sore, are diva, era aceea care jace in umbra, are
nOpte.
piva naturale se numesce timpulii care trece
de la aia numitulu resaritii - allii serelui pino la
appusulil lul. Timpulu de la appusulii sarelui pino
la resaritulii lui se numesce nOpte naturale. Din
aminddue intervallele acestea se compune diva d-
yne, care se distinge in patru timpuri : diminetia
sail resaritulii sOrelui, sera sail appusubl sOreldi ;
timpuhl dintre diminetia i sera; sail media di; tim-
pulil dintre sera i diminetia, sail media-nOpte.La

www.dacoromanica.ro
-7
not se socotesce clida civile de la o media -nopte
ping la alts media-nOpte; Insa astronomic socotesca
sliva lora de la o pIni5 la alts media -c i.
Din celle ce s'ail clissu ping aici urmeclia, ca
nu toy locuitorii pamintului as qi i nOpte In tota
acellu timpa ; ci din contra candy pentru unit se
"face slit* pentru ceilalti incepe a se face n6pte;
i vice-versa, candri pentru acestia Incepe sliva,
pentru aceia Incepe nOptea.
Din rotatiunea sari micarea pamintului In
giurula ossei selle se esplica i fenomenulii resari-
tulut i appusului corpurilora ceresci, allu sOrelul,
anti lunei i allu stelleloru. Ganda pamintulii. se
Int6rce In adeverti de la appusu spre resciritii in
giurula ossei selle, se pare ca numitele corpuri ce-
reset se mica de la _resciritil spre appusti. insgi In
vietia commune se vorbesce Inca totu despre re-
saritulu i appusulii sOrelut, pentru ca multi] timpa,
n'ai; sciuta Omenil, ca nu s6rele se intOrce In giu-
rula pamintului pre fia-care cli, ci pamintula se In-
One In giurulti ossei Belle, i de cAndii sciti ace-
sta, tota le mac place se ling vechea datina de a
vorbi.
Pino candy se mica pamintulii not ne aflamti
tots In suet pre dinsula, i nici o data nu ne a-
flamti In giosii, ca-ci not numimu susu ceea ce este
&supra capulul nostru, i giosa ceea ce este de
desuptula picidreloru nOstre ; prin urmare ceriulii
pentru not este susii, pamintula giosu, i in tota
rotaliunea pamintului piciOrele nOtre remanii tota-

www.dacoromanica.ro
8

(14-una indreptate spre pgrnintii, i capulii spre ceriii.


Noi nu venimii nici o data in atare pusetiune, ca i
cumii amil sta pre capil, i piciarele le amil intin-
de insusu.

Timpurile annulifi earl se nasal din re-


volutiunea pamintului.
Din revolutiunea sail miparea pgmintului in
,giurulu sOrelui se nasce scambarea timpului an-
nulni: primcicara, vara, Minna, iarna, i diversele
lungimi de cli i de nopte. A ceste d6ue fenome-
ne insemnate, sunt fapta intelleptiunil cellei pre-.
inalte ; elle respindescii vietig 1 prosperitate pre-
.ste tOtg facia pamintului nostru.
Deca ossea pamintului ar sta perpendiculariii
pre eclipticci, (adeca pre planula orbitei pamintului),
atunci cliva si n6ptea ar fi pretutindenea si totil-
de-una de o mgrime, adeca fia-care puntil allii su-
prafecei pamintului s'ar afla giumetate de timpulil
rotgtiunil, prin urmare 12 6re, pre ernisferiulri lu-
minatil, si cellelalte 12 6re pre emisferiulii nelumi-
natil ; tail al'a ar trebui i timpurile annulus se
fig nescambate, fiinclii ca fig-care puntii s'ar luci de
&Ara Ore totii de-una suptil acellai ungbiii, i fiindii
a de la acesta atterna gradulil caldurei, s'ar in-
calcli totti-de-una de o mesura. Inse ossea pamin-
tului este inchinatil (suptii unit unghiii de 66 1/2 gra-
de) cotrg ecliptics, prin urmare fid care puntil allu
pamintului descrie pre tots jiva unii cercti care

www.dacoromanica.ro
9

assemine este inchinatil cotea ecliptics (suptii 23 1/2


grade, ceea ce se numesce oblicitatea eclipticei) ;
dar6 cercula de lumincitiune, adica marginea giu
metgtii pamintului cellei luminate i neluminate,
sta" perpendiculariu pre eclipticg , si imparte aia
dard, cerculil carelii face fia-care punt intr'o di ,
in dOue giumetati de naArime diversa, din care cau-
sh apoi se nascii diverse lungimi de cli i de
nopte.
Dara acesta face cute-va esceptiuni :
1. Unil plinth' pre pamintil care este de o
mesura departatil de la amindoui cardinii ossei,
adecd, de la poll., va descrie pre toed diva unu
cercu care se afid in acella1 planu cu -centrulii
p6mintului ; aia se vorii giumetAti amend6ue cer
curile pentru puntulti insemnatu, prin urmare aco-
lo voru fi diva i naptea purure una ca i alta de
marl. De aceea cerculli acesta (care in tote pun
tele selle este de o mesurd depArtatra de la poll)
se numesce Ecatorig (in limba marinarilorii ,

2. Fiindii cg ossea pamintulul '10 tine ne


scambata pusetiunea el cea oblica cotra eclipticg,
de aceea p5mintulu in revolutiunea sa va ajunge
de done on (in fig-care giumetate a drumului o
data") la unii puntu. unde ossea sta aria, incau a
mindoui polii suet assemine de tare departati de
la sore. Pentru acestu puntu cade i ossea i cer-
culii de luminatiune in acellaI plane ; din acesta
causg se va intimpla totu aceea, ca i candii ossea
2

www.dacoromanica.ro
10

ar fi perpendiculara pre eclipticA , adecA cliva i


nOptea vorti fi assemine de marl pentru tote pun-
tele pamintului. Aceste done punte alle eclipticei
se numescii punte ecinoptiale. Elle cadii la 9 Martin
i la 11 Septembre.
In orbita pamintulul vorii fi d6ue punte asse-
mine de tare departate de la puntele ecinoptiale.
In aceste punte cerculii de luminatiune va impar-
ti cerculti descrisil de cOtrA fig-care locil de pre
pamintil in rotatiunea sa cea 4iurnale, in d6ue pArti
forte diverse, adece lungimea qillei qi a noptii va fi
fOrte diferita ; i fiindu ca tot in acellai timpu
sOrele lumineclig in aceste done punte fiA-care locii
de o parte fOrte oblicu, de alth parte forte apr6pe
de direptiunea perpendicularia : de aceea nu numal
ca va fi pentru aceste punte, cea mai lungs i
cea mai seurtA Ali pentru fia-care loco, ci i cea
mai mare caldura. i cello mai mare frigii. Aceste
done punte se numescil punte soristitiale. Elle cadil
la 10 Decembre i la 10 Iuniu. Dupti acestea se
esplica i scambarea timpuriloru annului.
. In unulii dintre puntele soristitiale are mail
locii 6re-care de pre pgruintii cea mai scurtA
pentru essemplui i fiindilcA lovesce sOrele
fOrte pecliiii, de aceea are i cellii mai rece ttmpii,
adecA iarnet. De aid pAmintulii purcede inainte,
adeca cotre unulu dintre puntele ecinoptiale, lnn-
gimile de cli i de nopte se facii mai pueinti di-
verse, s6rele nu mei trimitte racliele selle aik pe-
0;05 ; se face priraAvara, i cliva i nOptea asse-

www.dacoromanica.ro
11

semine de marl*. De aci inainte se apropig pamin-


tulu okra allii doile puntri soristitial, dillele se fad
mai fungi de catii noptile, radiele sorelui dati tofu
mai perpendicularib, se face varg , not ajungemil
la soristetiulii de varA, i la diva cea mai lungs.
Acumil piimintulii a fa'cutil giumetate din drumulii
sell; In aceemi mesura se micescil gillele, pino la
ecinoptiuM de tOmna, pino la diva cea mai scurtg,
dup5, care Incepe cerculu annului din nob'.

Zodiaculii sau drumuld animalilorii.


Spatiulu cello nemarginita ini se aratr nOue ca
unu globfi sau ca o bola mare, albastra, seminatg
cu stelle. Spre a le coprinde mai uiorii cu vede-
rea astronomic au impgrtitii t6te stellele in 103
de constellgtiuni , i le ati datii diverse numiri.
Fiindu ca not ne miscamil en pgmintulii nostru im-
pregiurulti sOrelui, de aceea vedemii in aces-0 cal -
latorie a nostrA, totil alte gi alte eonstelthfuni de
asupra nOsted. Astronomil all trassll prin migilo-
culd boltei ceresci unit braii. (de o lgtime de 20), ..
gi impreunA cu stellele ce se aflA pre dinsulii, fail
numitii. Zodiacii, i Fall impartial in 12 zodie (sem-
ne sati imagini de animale). Acestea sunt : ber-
becele T, taurulii 6, geminii jj, cancrulii , leulii
a, teciOra 1W, cumpana ,-,-,-,, scorpionulil 111 sggeta-
riulii ,t, caprulil ,6, versgtoriula z, pescil 3.
Fig-care din aceste semne sta o lung de
Mille de asupra nOstrg, i se dice, (de i nu cu drep-

www.dacoromanica.ro
-- 12
tulu,) ca serele infra In semnulii taurului , candti
constellafunea taurului se afla deasupra nosh* etc.
Pamintulti nostru se mica inteunii annti de
Mille impregiurulti serelui , gi neue ni se pare ca
serele se mica impregiurulii. pamintului, i din cau-
sa acesta not vedemii ..s6rele in fia-care lung Intl&
umu zodiii, pre anda not in adeverti ne migcamu
cu pamintulu nostru printre sere i zodiulti con-
trariu. Aia in luna lui Martin not vedemil la me-
noptii deasupra nostrA, semnulu cumpenei, i
Sliulu
licemu ca serele a intratti In semnulii berbecelui ;
in tuna lui Septembre vedemil la mediulii nop ii
de asupra nostrg semnulti berbecelui, gi dicemu ca
s6rele a intratti in semnulii cumpenei.

Planetele.
DarA nu numai pgmintulii se mica impregiu-
rufiu serelui, ci mat sunt gi alte corpuri, cart facti
assemine revolutiuni impregiurulii sOrelui, gi se nu-
mescil Planete. Acestea se vedii pre ceriii ca i
scAmbh pusetiun.ea lorti- cea relativa. Planetele
celle cunnoscute pino acumti sunt 60 (impreuna cu
pgmintulti) i se micsa tote de la appusti spre re-
saritu in planulti eclipticei. Done sunt intre sore
i pamIntti : Mercuriil gi Vinerea, cellelalte sunt in-
tre pgmintti gi stellele fisse, gi &di cercuri mai
marl de calti pamintulti. Mercuriii este forte ap-
prope de sore, i de aceea nu se prea-pete vede ;
Vinerea este ceva mai departe, i not o vedemii

www.dacoromanica.ro
13

candii diminetia dinaintea grelui , i o numimu


Luceferu, candii gra din dereptulti. s6relui, i o nu-
mimu Vesper`a. Din afara cercului pamintului este
Marte sare se vede f6rte bine noptea , cu lumina
roiatica, apol e Juna, Joue, Saturnu, Uranii, Nep-
sunzi. Planetele lui Joue i Saturnii se yea. n6p-
tea forte bine, dara a Junel este aia de mica de
nu se pate vede cu ochii nearmati. Cu dinsa dim-
preuna se afla intre Marte i Joue Ynca alte 51 pla-
nete mid (numite microspopice).
Unele dintre planete au satellite sau luni, pre-
cumil. are i panaintulti nostru. Jone are 4 satellite,
Saturnii 8, Uranii 6, Neptunii 2. Saturnti mai are
1 alte d6ue inelle luminOse impregiurulii set.

Cometele.
Afars de planete cart se mica regulatia. im-
pregiurulti sOrelui, mai sunt i Comete, adeca stelle
cu coma sau coda, can se mica in tote direptiu-
nile i alle carora revolutiuni (afara de unele) nail
pututil se se determine de eotra astronomi. Una
dintre cometele celle mai frumOse a fostii cea de
la annulii 1858, care s'a veclutu cu ochii liberi de
la 1 Septembre pino la 6 Octombre dupiti appu-
sulu sorelui pino la 9 ore, micandu-se intre con-
stellatiunile Leului, Bouariului i Scorpionului. in
23 Septembre a trecutil pre lOnga steua cea lu-
minOsa, Arcturii, din constellatiunea Bouariului, i
ne a datii cellti mai frumosii fenomenii.

www.dacoromanica.ro
14

Luna in raportulii set.' cOtra painintti.


Luna, setellitulil pamintului nostru, are unti
diametru de 648 milliare geografice, distantia el cea
de mi011ocii de la pamIntii face la 51,000 de milliare.
Orbita el Impregiurulil pamintului este ellipticg, qi
taia orbita pamintului suptii unu unghiii de 5 grade.
Puntele unde se taia aceste orbite se numescii
noduri.
Luna se luminelia purure pre o giumetate a
ei de cotra sore, ca i pamintulu. Cana se afla
intre not i intre sore, atunci firesce numai giume-
tatea de dincollo este luminat5, earn n6u5 ne arrata
laturea cea intunecata (lung noug). Pre dila. ea
se mica din acesta pusetiune Inainte, not vedemil
totil mai multil i mai multil din giumetatea lumi-
nag, pino candu pgmIntulii vine dreptii intre lung
i sore, atunci laturea cea intOrsg, cots not este
t6ta luminata (lung piing). Totil In acea mesurg
merge scaclindu pino cc vine eargi intro. paraintil
i Intre sore, canal Incepe alta lung noua. Diver-
sele aceste scambgri de lumina se numescii fase
alle lunii.
Luna arrata pamintului totii aceemi lature (nu-
mai cats vibreclig forte pucinii de la media -nopte
spre media -li i de la appusil spre resaritii), i fi-
indu ca se mica impregiurulii pamintului, de aceea
In fig -care revolutiune face totii de o data i o ro-
tatiune Impregiurulti ossei selle. Acestg revolu-
tiune se face In 27 de Mille i (apr6pe) 8 ore , i

www.dacoromanica.ro
15

se numesce o lung periodica. Darg eandil a tre-


cutii o atare revolutiune, luna ineg nu std in ra-
portubi de mai inainte cOtra pgmintii i cOtra sore,
fundu cg pino atunci pgmintulii Inca si-a scam-
bath loculti sell ; prin urmare line trebue se mai
facg o bucata de drumil spre a Implini tote fasele,
i din aceasta cause se nasce luna sinodicei de 29.
de Bile si 12 Ore, care este cu 2 4Ille si 4 Ore mai
lungg de caffi cea periodica.
Fiindu ca luna se intOrce impregiurul6 pgmin-
tului, precumil se intOrce acesta Impregiurulii sO-
relui, de aceea cite o data luna in revolutiunea a-
ceasta vine intre pgmintii i sore., saii pgmintulii
vine Intre lung si sore in o linig dreptg. Darg
fiindu ca i pamintulri i luna Iii capeta lumina de
la sore, de aceea in casulii dintgiil luna rapesce
pgmintului lumina, in casulti allu doile pgmintulti
rapesce lunel lnmina sorelui. Acollo se nasceintu-
nericii. de peimina (care se numesce de ordinarii,
insg fora cuvintu, intunecime sau eclipse de sore),
aid se nasce intunericii sari eclipse de luna.

Calendariulti.
1. Cei vechi, dupg observatiunile lorti fgcute
cu pucina essactitate, numera 360 die pre unti
anal, i dupe acestea trnpartirg i eerculil care se
pare ca lib descrie sdrele in cursulli sell annual,
In 360 grade. Numerulii acesta impgrtitii in 30,

www.dacoromanica.ro
16

a 12 mesuri (menses) de cite 30 dine ; era pre cert.]


12 semne (sail zodie) de cate 30 grade.
Mai in urma Astronomic observara, ca nume-
rulii acesta de 360 Pie, nu este essactii, ci ca
pino canal. sOrele face tote cursulii sea', trecil a-
prope la 365 pie i 6 Ore. Aceste 6 Ere cullesse
in cursil de 4 anni, daft 1 di. Deci Julia' Cesare
(46 auni inainte de Chr.) aseclia, ca annulti orcli-
nariti se numere 365 dine, impartite in 12 mesuri
sail luni astronomice, aria : Januariii 31, Februariii.
28, Martiti 31, Aprile 30, Maiil 31, Juniil 30, Julia'
31, Augusta' 31, Septembre 30, Octombre 31, Nou-
embre 30, Decembre 31 Vie. Regula acesta se se
tiia tree anni unulti dupg altulii ; Or allti patrule
annii. se numere 366 cline. piva adaussa (bissesta)
se se allature la Februariii, aria ca la fig-care pa-
trule annil (bissestii) Februariti se numere 29 dille.
Crestinii primitive adoptara calendariulil Ju-
Beni, i a sseqiara serbatorile lord aia : La ecinop-
pulil de primavara conceperea mantuitoriului, (25
Martiii), la ecinoptiulil de -Minna conceperea ina-
intemergatoriului (24 Septembre), la soristetiulfi de
iarna nascerea miintuitoriului (25 Decembre), la so-
ristetiulii de vara nascerea inaintemergatoriului
(24 Juniu).
Parintii adunati in sinodulii de la Nicea in
annuli) Chr 325, sanctionara acestii calendariu, cu
tote ca serbatorile remaserg Inapoi cu 3 (pile, aia
incatti ecinoptiuhl de primavara cadea in 21 Mar-
ti-6, i celle lalte assemine.

www.dacoromanica.ro
17

Darn mai in urma se observa eh annnln Ju


liami de 365 cline i 6 Ere, este prea lungii, ch-ci
in adeverii sarele 1 face cursulti sea annualii in
365 d.dle, 5 Ore, 48 minute i 51 secunde. Deci
pontifit ele Gregorii, XIII socod de trebuintia a cor-
rege acesta errOre, i fiindO di In cursii de 1257
de anni serbatorile remasera inapoi cu 10 011ie,
ellu ordina ca pentru annuli" 1 5 82, dupa, 4 Octom-
bre se se numere in dat5 15 Octombre, i cu mo-
dalii acesta, redusse eeinoptiulii de primavara erai
la 2! Martin. cumu fussesse pre timpulii sinodului
de Ia Nicea. i pentru ca pre viitoria se nu se
mai intanple assemine remftnere Inapoi cu serba-
torile, ordina ca la trel cyntennie unn1U diva altulti
se nu se adauge qiva bissesta, ci numai Ia al1u pa-
trule eentenniii; aih, annuli" 1700. precumil i 1800
remasera ordinari (nu bissesti), assemine va remane
i annuli" 1900, era annuli" 2000 va fi bissestO.
Puna, a( mai. calenclariulti Juliann reinase inde-
retii de eel1u Gregoriand cu 12 Ole, en tote ace-
stea crestinii de ritulii orientalu lu -Oa" pino in
china de *astaqi.
2. tinpa'rtirea annului in 12 luni, dripa fasele
lunii este inch i mai vechiii de catti Impart,rea
lui in 12 mesuri dupa cursuli, sOrelui, de la 'mil
eeinoptiii pin la &tuft'''. In annuli, lunariii, lima
antaia nurnela 30 ;Idle, a- doua 29, a treia, 30, a
patra 29, i aria mai departe. Dime-spre-clece lu.-
natiuni daii 354, prim urmare annuli" lunariu este
mai scurtil de cat,'" cellii solariii cu 1I Ole. Ace-
3

www.dacoromanica.ro
18

ate 11 cline in 19 anni day aprOpe la 7 luni. De


aceea cei ce au ,voitti se combine annul6 limaria
cu ce116 solariii, ail aflatu de cuviintia a intercala
aceste luni in curs6 de 19 anni, facandu 12 anni
de cite 12 luni, erg 7 anni de cite 13 lun1. Luna
adaussg, se numl Mercedoni6.
Periodulti acesta de 19 anni, dupa care fasele
lunei cadil tottl pe acelle dille alle annului, se nu-
mesce ciclul6 lunariu sari Metonianil (dupa numele
inventoriului), era numerulli anniloril din acesta ciclu
se elite numerulii de aura. Ella incepe cu annulii 1
Inainte de Chr. Differintia elilleloru intre annulu lu-
i cella solaria se numesce epacte, i este pentru
Num. de aura : Epactele : Anni intercalari.
1 11
2 22
3 3 intercalariii.
4 14
5 25
6 6 intercal
7 17
8 28
9 9 intercalari5.
10 20
11 1 inte real aria.
12 12
13 23
14 4 intercalari5.
15 15
16 26
17 7 intercalariti.
18 18
19 29 intercalariil.

www.dacoromanica.ro
19

3. Afar de imp5rtirea annuluT In mesuri a-


stronomice i in lun5tiuni, mai figure is din inalta
vechime imp5rtirea in sepfemdni de &ate 7 (Idle.
Annulu ordinaria de 365 Mille numera 52 septe-
mani i 1 di, era annula bissestil de 866 clle nu-
mera 52 septenittni gi 2 dille. In ealendariii se in-
semna celle dintiu epte dine alle lui JaivariO cu
litterele A, B, C, D, E, F, G, assemine i celle
epte urrnatOre tutu cu A, B, C, D, E, F, G, gi
ai5, mai departe pino la finitulil annulni. Littera
care cade pre Dumineca se numesce littera Omni-
necii a acellui annu. In unu annii bissestil sunt
dOue littere de Duminecii, una pino is 28 Februa-
rirt,i alta de la 29 Februariu incollo. pentru ca
amindoue aceste dine se insemna tofu cu aceea0
littera, spre a nu turbmit Insemnarea generale a
tuturoru clilleloru. Fiiuclu ca annula orclinariii fi-
nesce tutu cu acea qi de septemana cu care a In-
ceputii, de aceea littera Duminecii procede fn fia-
care annil ordinariti cu nnii locil In online inversa,
era In annulu bissectil cu done locmi, fiindu ca a-
cesta finesce cu tirmatorea di de septemana.
Dupa 28 anni revin5 dillele de septemana pre
acelleaI dille de luna astronornica, prin urmare i
litterile duinuieciloru facil acellakA' cures. Acestu pe-
riodil de 28 anni se numesce crclula sOrelui, fiindu
ca Inainte de crestinismil dumineca se numi5, cliva
sarelui. Ellu incepe cu annuli 9 Inainte .de Chr.
Noi punemil aid tabella cu gillele insemnate
cu littere pentru luna lui Januariii , Februariii ,
Martin, Aprile.

www.dacoromanica.ro
20

Januariii. 011
Februariii. 00+ +0
+0+ Martiti.
0 0 Aprile. 0.1 CVCq
4V
A 1 D 1 D1 G1
B 2 E 2 E 2 A2
C 3 F 3 F 3 B3
D 4 G 4 G 4 04
E 5 co-c11 A 5 cr, A 5 D5o-
F 6 B-6 B 6 E 6
G 7 0 7 C 7 F 7
A 8 I) 8 D 8 G8
B 9 E 9 E 9 A9
C 10 F 10 F 10 B 10
D 11 G 11 G 11 C 11
E 12 A 12 A 12 D 12
F 13 B 13 B 13 E 13
G 14 C 14 C 14 F 14
A 15 D 15 D 15 G 15
B 16
C 17 0 E 16
F 17 0
E 16 0 co
F 17 01 01
A 16
B 17 C,1 Cqr,.1
D 18 G- 18 G 18 0 18
E 19 A 19 A 19 D 19
F 20 B 20 B 20 E 20
G 21 C 21 C 21 F 21
A22 D22 D22 0-22
B 23 E 23 E 23 A 23
C 24 F 24 F 24 B 24
D 25 G- 25 G 25 C 25
E 26 A 26 A 26 D 26
F 27 B 27 B 27 E 27
G- 28 C 28 0 28 F 28
A 29 0 29 D 29 G 29
B 30 E 30 A 30
C 31 1' 31

www.dacoromanica.ro
21

Pentru ca on -tine se 0' pita formma assemin6


tabella, insemnamil ea', 1 Main are littera B, 1 Ju-
nal E, 1 Ju Cr, 1 Augustii C , 1 Septembre F,
1 Octombre A, 1 Nouembre D, 1 Decembre F,
31 Decembre A.
4. Mai avemil a mai insernnk aici i perioduln
indictiunti de 15 anni, care Incepe cu _annuli]. 3
Inainte de Chr.
Acesti trei numeri: allu ciclului lunarin de 19,
aim ciclului solaria de 28, i allu inclictiunii de
15, 1mmultifi impreun'a clan procluctuln 7980, care
se numesce perioduln. Juliann (dupil numele astro-
nomului Juin). Scaliger). Perioduln Juliann. Incepe
cu annuln 4713 inainte de Chr. Prin urmare an-
nulu de la Chr. 1840 este alln 6453 din perioduln.
Juliann ; annuln. Chr. 1850 este ail 6563 din pe-
rioduln Juliann, i annulu Chr. 1860 este all
6573 din periodulii Juliann.
a) Deal' voimil se aflmu n.umerulti de aura
pentru unn. annn 6re-care, n'avemil de catil se fin-
partimn cu 19 numerulii annului Juliann, i restulu
ne arnag, muneruln de aura p. e.
Annuli]. Chr. 1859, este annuln 6572 per. Jul.
6572: 19 Din care veclemn ca, de la ince-
87 345 putuln. periodului Jul. pino a-
-112- cum-6 au trecutii. 345 cicli lu-
17 . lunari i ca 17 este numeruln
de at). allu annulul Chr. 1859.
b) Deca voimii se aflAmil ciclulu sarelui , tun-
partimil ell 28, i restnlit e numeruln ciclului p. e.

www.dacoromanica.ro
-22 --
Annuli Chr. 1859 este annuli 6572 period. Jul.
6572: 28 Din care vedemil ca de la in-
97 234 ceputulli periodului Julian pino
12 -3- acumii aii. trecutii 234 cicli so-
20 lari, ;i ca 20 este numerulu ci-
clului annului Chr. 1859.
c) Deed voimii se afldmii. indictiunea , Impai.-
Omit cu 15, restul e annuli indictiunii,- p. e.
6572: 15 Din care vedemii ca, de la ince-
57 438 putulii periodului Julian(' pin
122 acumil ai_i trecutil 438 indictiuni,
2 i ca 2 este annulii Indic iunii
annului Chr. 1859.
5. Noi punemil aici tabella Cicliloru curga-
tori de la annuli Chr. 1840 pin la 1867.
In linia dintaiu sunt Annii de la Christosil cu
insemnarea cellorri bissesti ; in linia a china este
Numerulii. de ; in linia a treia sunt Epactele
correspunqetare, cu insemnarea celloru intercalari ;
fn linia a patra este Ciclulu sarelui ; in a cincia
Littera Duminecii ; in a sessea e annului Indictiunii.
Alai insemnamil ca in calendariele nOstre bi-
sericesci Numerulii de aurii incepe cu 3 anni mai
in urma, fuse Epactele (numite si Themelia) sunt
totiii acelleasi ca si In acesta tabella. Litterele Du-
minecii (numite Anna annului) sunt puse in ordine
inversa, i incepia. cu 1 Septembre fli calendariele
bisericesci. Inse -acesta nu produce nici o diffe-
rentia in calculele nostre.

www.dacoromanica.ro
23

An. Chr. N. Aur. Epactele. C. s6rel. L. Dum. hid.


biss. 1840 17, 7 interc. 1 GF 13
1841 18 18 2 E 14
1842 19 29 interc. 3 D 15
1843 1 11 4 C 1
biss.1844 2 22 5 BA 2
1845 3 3 interc. 6 G- 3
1846 4 14 7 F 4
1847 5 25 8 E 5
biss. 1848 6 6 interc. 9 DC 6
1849 7 17 10 B 7
1850 8 28 11 A 8
1851 9 9 interc. .. 12 G 9
biss.1852 10 20 13 FE 10
1853 11 1 interc. 14 D 11
1854 12 12 15 C 12
1855 13 23 16 B 13
biss. 1856 14 4 interc. 17 AG- 14
1857 15 15 18 F 15
1858 16 26 19 E 1
1859 17 7 interc. 20 D 2
biss.1860 18 18 21 CB 3
1861 19 29 interc. 22 A 4
1862 1 11 23 G- 5
1863 2 22 24 F 6
biss. 1864 3 3 interc. 25 ED 7
1865 4 14 26 C ,8
1866 5 25 27 B 9
1867 6 6 interc, 28 A 10

www.dacoromanica.ro
42

6. Cu ajutoriuln tabellei acesteia se potil aflk


fasele lunilorii, si apoi serba"torile %gate de fasele
lunilorll Asik pentru essemplu:
Annulu Chr. 1840 are numerulii de aura 17,
si epacte 7. Deck' voimn se scimil in ce di a lu-
nei lui Januariii si Mar iu cade luna nOua, n'avemu
de catii se scklemii epactele din numerulil 29 (care
e numerulu dilleloru lunii precedinte), adeca"
29-7=22 ; prin urmare hula, naua in acestil annii
a fostil in 22 Januariu si in 22 Martiii.
Annulu Chr. 1845 are num. de aurui 3, epacte 3;
29-3=26 ; prin urmare hula mina in acestii. annii
a fostii In 26 Januariu si in 26 Marti-ii.
Annulu Chr. 1856 are num. de aurii. 14, e-
pacte 4 ; 29-4=25 ; prin urmare luny nauk la a-
cestil annil a fostil. in 25 Januariii si In 25 Martiii.
Annulu Chr. 1857 are num. de aurii 15, epacte 15;
29-15=14 ; prin urmare lank naua in acestil annu
a fostil in 14, Januariii si 14 Alartiii.
Annulu Chr. 1848 are num. de auril 16, epacte 26.
29-26=3 ; luna nada 3 Januariii, si 3 1VIartiii..
Annulu Chr. 1849 are num. de &nil. 17, epacte- 7.
29-7=22 ; luny Ilona 22 Januariii, si 22 Martiii.
Annrdil Chr. 1860 are num. de aurti 18, epacte 18.
29- 18 =11; hma naua. 11 Januariii, si 11 Martiti.
Pentru celle-alte Zuni scade din dillele lui Ja-
n.uariii. 1, si vei afik luna naniti a lui Februariii. ;
din dillele lui Martha. scade 2, si vei afla luna n6u6
a lui Aprile ; luna noua a lui Maiu cade pre ace-
easi di ca si a hii Aprille ; din alle lui Maiii scade

www.dacoromanica.ro
--25
2, i veT afla a lui Juniil ; din alle lui Juniil scade
1, i vei afla a lui Juliu ; din alle lui Juliii scade
1, i vei afla a lui Augustil ; din alle lui Augustil
scade 2, i vei afla a lui Septembre ; luna lui Oc-
tombre cade pre aceeai cli ca i a lui Septembre;
din alle lui Octombre scade 2 , i vei afla a lui
Nouembre ; lima lui Decembre cade pre aceemi
ci ca i a lui Nouembre.
7. Pentru aflarea serbatorilorri legate de fasele
lunei observAmil ca dumineca PublicanuluI i a Fa-
riseului (Inceputulil Triodului , sail Septuagesima),
cade totil d6-una fn dumineca a doua dupg luna
n6ug a lui Januariil; 10 septemanI sari. 70 line
dup5, Septuagesima' este dumineca Pasciloril; 7 sep-
math* sail 49 qille dupa" Pasci swat Pentecostele
sail Rusalile ; de aci inainte urmecla in ordine du-
minecile de la Rusalii. Essemple :
In annulil Chr. 1840, luna n6u6, 22 Januariil,
littera duminecil este - G, prin urmare cea dintaiu
duminecg din annil e in 7 Januariill a d6ua to 14,
a treia in 21, a patra in 281 care e 1-a dupa 22
Januariil , a 2-a cade in 4 Februariil, 1 acesta e
Septuagesima sail Inceputulil triodului; 70 4ille dupg,
4 Februariil cadre in 14 Aprile i acesta e dumi-
neca Pasciloril ; 49 line dupii. 14 Aprile cadil in
2 Juniii, i ac6sta e dumineca Rusaliloril. .
In annulil Chr. 1845, lung nou'a in 26 Janua-
riil, littera dumineciT G., prin urmare cea dintaiu
duminecit din annil e in 7 Januariii, a ddua in 14,
a treia in 21, a palm in 28, care e 1-a dupa 26
4
www.dacoromanica.ro
26

Januaritl, 4 2-a cade in 4 Februariii , si ac4sta e


Septuagesima sail inceputnlii triodulni; Pascile cadil
in 15 Aprile, Rusalile In 3 Juniil.
In amYilu Chr. 1856, 1. n. 25 Jan.; littera
dum. A,. prin urmare 1-a duminecg din annii e In
1 Januariii, a 2-a In 8, a 3-a in 15, a 4-a In 22,
a 5-a an _249,care e 1-a dupg 25 Januariil, a 2-a
cade In.ii februariil, Septuagesima; Pascile cadil
in 15 Aprile, Rusalile in 3 Jimiu.
In annuli Chr. 18.57, 1. n. 14 Januariii. ; lit-
tera dam. F, prin urmare I-a duminecg din annil
in 6 3anuari-il, a 2-a in 13, a 3-a in 20, care e /-a
clupg, 14 Januariti, a 2-a in 27, Septuagesima; Pa-
scilig. cadir in 7 Aprile, Rusalile in 26 Mail.
In annuli/ Chr. 1858, 1. n. 3 Jan.; litt. dum.
E; prin nrtnare 1-a duminech in annil 5 Januariii,
care e i 1-a duminecg, dupg 3 Januariii, apoi in
12 Septuagesima; Pascile 23 Martiii, Rusalile in
11 Main.
In atnnulu Chr. 1859, 1. n. 22 Jan.; litt. dum.
D; prin urmare 1-a clturninecg in anal 4 Januariii,
a 2-a In 11, a 3-a in 18, a 4-a In 25, care e 1-a
dupg 22 Januariii, apoi 1 Fehrnariii Septuagesima;
Pascile 12 Aprile, Rusalile in 31 Main.
In annulii Chr. 1860, 1. n. 11 Januariii, litt.
dum. C ; prin urmare 1-a dumineca din annii 3
Januariti, a 2-a in 10, a 3-a In 17, care e 1-a dupg
11 Januariii, apoi in 24 Septuagesima; Pascile In
3 Aprile, Rusalile In 22 Main.

www.dacoromanica.ro
27

8. Pascile se potii afla si de a dreptulii cu


ajutoriulii tabelleloru, dupg; metodulii urrugtoriii:
Pentru annuli 1840 num. de auril e 1, epac-
tele 7; lung, Ilona in 22 J.anuariti i 22 Martin.
La numerulti 22 adauge 19, adecg, 22-4-19=41;
din 41 scade 31 line alle lunii lui Martin, ldeca
41- 31 =10. Dare', 10 Aprile e insemnatil eu lit-
tera B; de la B ping, la F (care e littera &mini-
cii annului bissestil 1840 Kluica 28 Februariii) mai
sunt 4 clille, adauge i acestea la 10, adeca, 10
4 =14; prin mmare Pascile cacti"' in 14 Aprile
(ca ii mai susi:i).
Pentru annuli 1845, num. de auril 3, epae-
tele 3; lung, noug, In 26. Januariii si in 26 Marti*
26-1-19.45; 45-31.14; 14 Aprile are litt. F,
ping, la G- (care e littera duminecii annului ordinariti
1845) mai este Inca 1 4i, 14+1.15; prin urma-
re Pascile cadil In 15 Aprile.
Pentru annuli 1856 num. de amil 14, epac-
tele 4; lung, noug, in. 25 Januariii i In 25 51artiii,
25-1-19,=-- 44; 44-31=13; 13 Aprile are litt. E, ping
la U (care e littera duminecil annului bimestii
1856 dupg, 28 Februariii) mai aunt Inca 2 cline;
13+2=15; Pascile cadu in 15 Aprile.
Pentru aunulti 1857, mun. de auril 15, ,epac-
tele 15; lung, mina in 14 Januariii si I 14 Martiii,
14-1-19.---33; 33-31=2; 2 Aprile are littera A,
'Ana /a F mai aunt Inca 5 Mlle, 2-1-5=7; Pascile
cadu in 7 Aprile.
Pentru annuli'. 1$58, AVM. de aurii 16, epao-

www.dacoromanica.ro
-28--
tele 26 ; lung n6ua in 3 Januariii i in 3 Marta ;
3 +19 =22; 22 Martiii are littera D, pin6 la E mai
e Inca 1 di; 221.23; Pascile cadil in 23 Martiii.
Pentru annulii. 1859, num. de auril 17, epac-
tele 7; luna n6u6 in 22 Januariii i in 22 Martin;
22419 =41; 41-31.10 ; 10 Aprile are littera B,
pina la D mai suet mica 2 (line, 1042.12 ; Pasci-
le cadil in 12 Aprile.
Pentru annulii 1860, num. de auril 18, epac-
tele 18; funk n6u5, in 11_Januariii i in 11 Martiii,
11419.30; 30 Martin are littera E, pin6 la B
(care e littera duminecil annului bissestii 1860 dupa
28 Februariii) mai sent Inca 4 qille , 3044 =34;
34-31,-3 ; Pascile cadii. -in 3 Aprile.

II.
Globulli artificial vi Charte geografice.
Ca se arretAmii micarea Oraintului rupre-
giurulti sorelui i impregiurulii see, precumil i
diverse alte Impart-hi ale pamintului, ne servimil
cu unu Globe artificial.
Sfera sae globule pcimintului representelia 'pa-
mintulu in o mesura forte miciiiorafg, i pre din-
sun'. sunt desemnate terrile i marile cari se afla
pre facia p5mintului, impreung cu o multime de linii.
Spre a put6 vede p5mintuili cu o singura caufa"-
tufa', de ochiii, se desemnelig i Tre &Sue planuri
inchise In cercuri. Atari desemnuri se numescii

www.dacoromanica.ro
29

Flaniglobie. Fia-care cercil coprinde o giumetate


dui globulti pamintuldi , t;;i de accea se niu-nescil
Emisferie (giumetati de sfere sail de glauri), si
anume: emisferiulii. resaritanil i appusanil, sail dupa,
terri: emisferiulii noptericil i americk, sail dupa
poll: emisferiulil arcticil i antarcticil. , sail emisfe-
niulil merinoptial i meridional.
Desemnai de parti alle suprafecil pamintillui
ih mesura, miciiiorata se numescii Charte sail Mappe,
i. acestea sunt erai forte diverse. Deca, se de-
semn6clia pre dinsele tern intregi sail staturi marl,
atunci se numescil Charte generali; deca se de-
semn6clia numai parti midi, atunci se nascil (lade
speciali; desemnurile cari se Intindil pfna la celle
mai midi parti ale tinuturiloril sari cercuriloril., se
numescil Charte topografice. Dara sunt i charte
marine pentru marl, i idrografice pentru ape sail
rturil charte orografice pentru munti, fisiografice
pentru productele natures, etnografice pentru na-
Punt, charte de posh i de drumuri, i altele mai
multe, facute dupa scopulii care i fail pusil de
fandamentil. Mal multe foi can se allatura una
longa alta, spre a- forma unil Totil, se numescil
sectiuni; collectitmi mai marl, se numescil Atlanti.

Diverse impartiri pre globulin pgunintului


cellu artificial.

Celle done punte estreme alle ossei pamfn-


tului, acollo uncle ac6sta attinge suprafacia, se nu-

www.dacoromanica.ro
30

mescil, cumil s'a1i clissil mai susil, poll (sail cardinT),


i anume cellii de supra, care std, cotra media-n*6p-
te, se numesce polulu merinoptial sail boreal sail
arcticti, celltl din giosil atra, media -di se numesce
polulil meridional sail austral sail antarcticit. to
giurulii grobului, assemine de tare depktatil de la
amindoui poll, se intind.e unit cercii care este eca-
toriulfi, (sail bratdil pamintului) , care imparte pg-
mintulil fn done emisferie (cellii arcticil si cellii an-
tarcticil). Din acesta se pote ved.4, deed, unit boil
este dep'ktatil de la ecatoriii spre media -nopte
sail spre media -d1.
Spre a ne pute orienta si mai bine pre su-
prafacia pamintului. tragemil i ceitra ni6qih-n6pte
i cotra cercuri depktate de la ecatoriii
in distantie determinate, de la 5 pina lit 5, sail de
11 10 p1n6 la 10 grade, can cercuri sunt parallele
si nitre sine si cu ecatoriulii. Aceste cercuri se
numescil cercuri parallele, si sunt en atata mai
midi, on crttii se appropiA mai tare de poll. Unele
dintre aceste cercuri parallele all itumiri speciali.
Done mai marl se dice tropice, i anume tropiculii
cancrului (pre emisferiulil merinoptial) si allil ca-
prului (pre emisferiulil meridional). Cercurile mai
midi, sari se appropia mai tare de poll, se numescil
cercuri pol ere, i anume cellii de la melia,nopte
(pre emisferiulii merinoptial) i cello de la media-
di (pre emisferiulil meridional).
Prin aceste cercuri parallele se imparte su-
prafacia pamintului in cinci zone sail cingiitori alle

www.dacoromanica.ro
31

pamintului. tithe celle done tropice, de amind6ue


pat ile ecatoriului, se intinde zona cea calda sail
tropiect impregiurulil pamintului, uncle radiele so-
relui eaclil aprOpe perpendiculariil, gi pentru aceea
domnesce cea mai mare caldura. Intre cercurile
troPice i polare se afla, celle d6ue zone sttmpera-
te, i anume zona merinoptiale i cea meridionale.
In amindoue aceste zone, radiele s6relui au o di-
reptiune pedisig, i caldura intr'insele e mai mica.
4i mai pucinil durabile, de catii 4n zona cea calda".
Celle -alto parti alle pamintului cart se afla dincollo
de cercurile polare, Impregiurulil poliloril, stint
celle dOue zone reel, una merinopEiale impregiurulii
polului arcticii (de la ra4dia-nopte), i una meri-
dionale impregiuruhl polului antarelied (de la m6-
qia-qi). De zonele reel remane s6rele totil-de-una
f6rte departatu, i radiele Iui cadii aria de pedisiii,
fncatil luneca 6recumii preste pamintii, din ac4-
sta causa acollo e frigil mare si indelungatil. De
Ia soristitiulil de iarna ping la cell de vara, zona
merinoptiale cea rece are nOpte tote Intr'una, cea
meridionale rece are ling total Intr'una, de la sori-
stitiulil de Tara ping la cellil de iarna, este din
contra, adecg, cea meridionale are nOpte si cea
merinoptiale are cling tote intr'una. Cu tote ace-
stea, nOptea i diva nu urm&liA indata una dupa
alta, ci intre dinsele este aurora sail diorile, si
mnrgitulil serif. Acestea Ia ecatoriil tinii cateva
minute, la poll hisa tinii mai mate luni.
Cercurile celle marl cart stail peipendiculari

www.dacoromanica.ro
02

pre ccrcurile parallele (adec6 tree' prin poll) se


numescit meridiani, sail linii de raedia-di, fiindu ca
t6te locurile can se afia suptii unu atare semicercil
ail totil de ()data megia-cli, pre candil locurile can
se afla pre ad6ua giumetate a acelluia0 cercii au
me;lia-nopte, i vice-versa. Meridianii can se tragil
fn distantie de o mesura de la 5 Oda la 5, sail de
la 10 IAA" la 10 grade, impartil pamfntulu to emi-
sferiulil resdritanii si appusanu. Spre a se put6
arreta ca unu 10011 jace mai departe spre resaritil
sail spre appusii, se iea unu meridianii ca antaiulu
meridianii. De ordinariu se iea ca antaiulu meri-
dianii acella care trece prin insula Ferrii; insa Any
glesil jail acella care trece prin Greenwich, Francesii
jail ccella care trece prin Parisi'', etc.

Determinarea Ultima i a lung-imeil geo-


grafice.
In matematica se imparte fig-care cercii, prin
urmare si cercurile cugetate impregiurulii pamin-
tului, in 360 de grade, can se insemne4i6 cu
adeca 360. Ecatoriulii si antrtinlii meridianii sunt
liniele celle fissate dupa can determinarnil pusetiu-
nea unui loci, spre acestii scopil elle sunt Impar-
tite in gradele loril pre globulil cellu artificial all
pamintului. Distantia unui locil de la ecatoriii. se
numesce lalimea lui cea geografied, sifiindil ca unit
locii jace de la ecatoriii spre megia-napte sail
spre melia-di, de aceea este o lg ime merinoptiale

www.dacoromanica.ro
-33
(ptnA la 90) i una meridionale (assemene Oat
la 90). Romania jace suptil latimea merinoptiale,
Australia suptil cea meridionale.
Distantia unui locil de la antaiulil meridian('
se numesce langimea hti cea geografird, i fiindil ca
unil locu pote se jacsa, de la antaiulil meridianil
spre resaritil sail spre appusil, de aceea este o
lungime reseiritand (ping la 180), i una appusa-
Ta (assemene pta, 1a,180 ). Darg de ordinariii se
numerg, lungimea cotrA resaritil rotundii Impregiu-
ruin pgmintalui ping la 360, sail ping la anthiulil
meridians. Deci fiindu ca emisferiulit merinoptial
i meridional are o lungime resaritanA sail appu-
sat* i er5,0 asemine , emisferiulii re,saritanii. i
appusanii are o lAtirae merinoptiale i una meri-
dionale, de aceea spre determinarea mai de apro-
pe a until locil sail a unei terry trebue se se pui24
tot(' de o data i lAtirnea i lungimea lui; atunci
sciraii ca trebue se cAutasmil local(' sail terra pre
emisferiule merinoptial sail meridional, i anume
fm partea de cots resAcitil sail de cOtre appusil a
acestorii emisferie, acollo unde se taia cercurile
parallele qi meridiathi dati.
Orizontele, regiunile, linia verticale, etc.
De pre fig -care, puntil liberil dintr'unil essil
vedemil o parte a suprafecii pgmintului, care ni se
pare mirginita pintr'unii cercil, pre care 111 nu-
mimu orMontele app wide; apoi totil fn acellai
timpu vedemil tote -de -una aceea1 bolt a cerului
5

www.dacoromanica.ro
34

i acesta este adeveratula orizonte. Nol putemil


se vedemil numai celle ce se Inffinpla de asupra
orizontelui, sail pre pAmintil, sail in aeril i pre
cerii ; erg celle ce se intimpla de desubtulil ori-
zontelui, remanil pentru not nevezute ping candil
nu scambamil loculil. Deca" ne departAmil in o
distantig, mai mare de la loculii nostru, atunci se
samba pentru not orizontele de mai tnainte, i not
vedemil multe lucruri can nu le amil vequtil mai
inainte, dara perdemil i din vedere multe lucruri
can le amil veclutii mai Inainte. Cu catil este mai
Inaltil loculil sail cu catil este mai planil suprafa
cia, cu atata este mai mare orizontele.
Orizontele se imparte, ca fig, -care cercil, In 360
de grade, Insa totil de o data se imparte i in pun-
te regionali, spre determinarea regiuniloril lumii.
Patru dintre acestea se num.escil regiuni cardinali
sail in limba marinariloril vinturi cardinals,. fiindil
ca cursulil vinturilmil se insenmh dupa dtnsele.
Acollo nnde resare s6rele pre la 9 Martill i pre
la 9 Septembre, este puntulil d'aintaiil, care se nu-
mesce Reseiritii, Oriente sail Osta ; acollo undo ap-
pune s6rele in aceste tulle, este all douil6 puntil,
care se numese Appusic, Occidente sail Vesta. Decg
ne punemil cu manile intinse a4ia, ca drepta se stea
cotra resaritii i stanga cots appusil, atunci avemil
dreptil din dereptulU nostru allil treile puntil, care
se numesce Melia.-qi sad Meridie sail* Suda, i
dreptil din aintea nostra allil patrule Fulfil, care
se vice Melia-nopte sal Meridopfiti sal Nor&

www.dacoromanica.ro
35

Dinteunii puntu in care ne aflemii, determi-


ntnil pusetiunea unui locii sail nutu , (loch se
afla cotra appusii sail cots restiritii. Insa iiindii
eh de multe on avemil se determinamil locuri can
nu jaciil dreptii care regiunile cardinal de aceea
mai luarnii pre orizonte Inca cite unu panto intre
fia-care dintre dbue punte cardinali, i avemil 8
punte ; altii mai iau i intre fia-care dintre doue
de acestea, cilte unulu, i facil 16 pulite ; altii jail
32, i marinarii iau chard 64 de punte regionals.
Insg pentru vietia commune este de ajunsil de a
mai Ina eke unulu intre fia-care dintre d6ue car-
dinali: intre resaritil i media -nopte , intre re-
sttritii i , Intre appusil i media-nopte,
intre appusii mG dart i. Marinarii le insemn64iA
r;;i.

cu NO (nord-ost), SO (sud-ost), NV (nord-vest),


SV (sud-vest.)
Spre a determine regiunile lrnnei avemil 51 unit
instrumentil special, bussola sail acuta magnefiPit.
Vilfillu acului magneticii se indreptgia totii-d6-una
sere media-nopte. D4ra noptea candil cerulu e
curatil, putemil se ne fndrept mu dllpa stelle, i a-
nume dupe constelliitiunea numita carrulti sail ur-
sa-mare, i ursa-mica (grecesce arctos), flmdu ca
acesta Ki tine loculil sell totil.-(16-una in partea de
okra iii ]ia-napte a ceriului. D6ea tragemil o
dr6pta prin celle done stelle din dereptil alle
carrulul, o prelungimil pre ceril, elamu de o stea
s
care nu%;i: stramuta nici o data loculu. Acosta se
mune,sce st6ua polaris, i face parte din constella-

www.dacoromanica.ro
36

tiunea numita ursa-mica. Impregiurulil acesteia se


milca mai Antal celle-lalte stelle alle ursei-mici,
apoi ursa-mare (sail carrulii) de la resaritii spre
appusil, ca Impregiurulu unui centu, Insg elle nu
apptmu pentru noi nici o data. Celle-lalte stelle
can sunt mai departe de cgtil carrulii de la steua
polaris, resaril qi appunil.
Deca ne imagingmil o linig clrepta trassg, de
la steua polarig dreptil prin centrulil parnintului
nostril i prelungita ping la bolta oppusg a cern-
lui, acollo d'amil de polulil de la media -qi, care
este assemine nemicatu, ins5, noi eel din partea
despre media -nopte de la ecatoriti, nu9u vedemil,
dug lii yea'. locuitorii din partea despre me4ig-
gi da la ecatoriil.
In paduri se Indrepta 6menii dupg murhiulti
de pre arboril cel marl, fiindil Ca muschiulli cresce
de ordinariii pre partea merinoptiale a arborilorii.
Decg ne imagingnnu o lima trassa prin locnlu
unde stamii noi i prin centrulil pamintului, pre-
lungitg in susii. i In giosii ping la bolta ceriului
(care este In adeveril nemarginitg, Insa ochiului se
arreta ca unu spatiti atunci puntulii ca-
re attinge bolta de asupra capului nostru se nu-
mesce Zenitac, era acclla care attinge bolta de de-
suptulil pici6relonil nestre, Nadirti.
Toti locutorii parantuldi cari locuescil cu
noi tote pre acela-1 cercil yarallelil, 180 de
lungime de la noi, se numescu conlocuitori; a-
cestia ail cu noi Impre-ung acelleai timpuri alle
annului, insa, nu acelleall timpuri alle clillei. Con-

www.dacoromanica.ro
37

tralocuitori se numescii aceia cari au cu noi totti.


acellti meridianii, Insh totil atatea grade de latime
meridionale; el au en noi acelleasi timpuri alle
insh nu acelleasi timpuri alle anului. Aritipodi se
numescil aceia cari loeuescii 180 de lungime ci
tote atatea grade de latime, Trish spre raelia-gi de
la noi, prin urmare acollo uncle linia rm5strh cea ver-
ticale atinge cellalaltil emisferiil. Acestia ail di
candil noi avemil nopte, vary, vandil nth' avemil
iarnh. Locuitorii Romaniei au de antipotli numai
pesci s,i alte bestie marine, fiindil-ca din contra
loril se afla unit oceanil.

Mesurile geografice.
Mesurile ordinarie cu earl mesurh 6menii lun-
gimea, suntil : palm, pkiorulii, passulti ft stinjinuld.
Suprafeciele sau ariele se mesura cu patratulu care
se insemnh cu 0. Palma pc-druid are o palmh In
lungil i o palmy fn latii stinjinulii pcitrata este o
;

aria lungh de unit stinginii si lath de unil stinjiml.


Corpulil se ma'sura, cu cubula" care se Inseninh
cu lx I. Palma cubica are o palmh In lungii, 0
palma In latil rii o palmy tnaltu. Sttnjinulu cubica
este unit corpil lungil de unit stinjimi, latil de unii
1i Inaltil de unit stinjinil.
Pentru lungimi mai marl se intrebuintieqii
milliuriaLg adech o mie de stinsini, sail o mie de passi.
Distantia de unit gradii pre mericlianulil pa-
mintului face 75 milliare romane, 60 milliare ma-

www.dacoromanica.ro
-38--
rine, 50 milliare moldave, 25 milliare (sail leghe)
francese, si 15 milliare geografice sail germane.
Prin urmare milliariulil geograficil este mill millia-
riii marinii patruplu ; lega fran.cesa este de doue on
mai mare de catil milliariulu moldavii si de trei
on mai mare de cite milliariulii. romanil.
Distantia se p6te mesura i dupa timpu. Pre
driunta bine facutii merge unit militarin pedestru
Intr'o 6ra d6ue milliare moldave, prin urmare mn
patru 6re merge o posta (de 8 milliare moldave).
De si pamintulu nu este o sfera perfecta, ci
la amindoiii polii e ceva complanatil, prin urmare
este emu sferoidil, allu carpi diametru ce trece prin
poll*e ceva mai scurtil de catii diametru ce tre-
ce prin ecatoriii, cu tote acestea not sere usiura-
rea mesurarii putemil se'lil lu mu de o sferg. Me-
ridianulii sail cerculil ce trece prin andndoui polii
giuru impregiuruliipilmiutului face 40,000,000 de me-
tri sail mesuri francese moderne. Fiindil-ca unil
gradil mesuratil pre meridianil face 57 milliare
romane, 60 milliare marine, 50 milliare moldave, 25
milliare francese, sail 15 milliare geografice, de aceea
unil cercii de celle marl. alle pAmintului de 360 care
face 40.000,000 metri, face 27,000 milliare romane.
21,600 marine.
18,000 moldave.
9,000 francese.
5,500 geopraf.
can (Tail 21,600,000 stfncini geografici.

www.dacoromanica.ro
39

DiametrulA ecatoriului face 1718 4/5 milliare


geografice. Para osea ce trece prin poll este cu 8
milliare mai scurta ; frig fiindil-ca adsta differintia
este w.,;ia de mica, not putemil sa o trecemil cu
vederea.
Suprafacia pamintului este de 9,288,000 mil-
Rare geografice patrate; corpulii pamintului este
de 2,662,560,000 milliare geoprafice cubice.

Fiiiitu.

www.dacoromanica.ro
TABTi DE MATERIAL.
Pagina.
.Cosmografig.
I. Figura pamintului . . . . . 1.
Micarea pamIntului . . . . 2.
Mirarea pamintului in giurulu ossei selle 3.
Timpurile c illei can se nascil din rota-
tiunea pAmintului . 4.
Timpurile annului cari se nascil din re-
vollutiunea pAmintului . . 6.
Zodiaculil sail drumulu animaliloru . 9.
Planetele . . 10.
Cometele . 11.
Luna In raportuhl seu cotrA pAmintii . 12.
Calandariurii. . . 13.
II. Globulii. artificial i charte geografice . 26.
Diverse impart-hi pre globulu pAmih-
tului cellu artificial . 27.
Determinarea la imii i a lungimii geo-
grafice. . . . 30
Orizontele, regiunile, linia verticale. . 31.
Mesurile geografiice . . . . 35.

www.dacoromanica.ro
*Wm. alleams.
11
ill
4

www.dacoromanica.ro
1111
1011 qt-
kit rt.
1.# lilt
liolf V
IV 1,1vt
IIE
IV
0 _,...mia.wcza..,,a=v;,4,,,,.=,4424,=.,==x=c, . it
=..c. c . . _ ..., _ ... ........ =.. .., . . . . . . _ ._. :,..., ;
.. .. ... . . _ _ .t,.. .
.....
,. .._._, . . . _ .. . _... ;
7.513MmrneroyeerreinvemervatTermtrormcroneurov&mtmennmerurontelorrnn .
..
.,.. =..
.
. - . .............m......-.
c ,.
.. ' ......7.' ,.
: > ..
...
=!: ...: : : ....<
. - mrtriebtrarrertretrer