Sunteți pe pagina 1din 59

COBALTUL

Prof.dr.Ing IONELIA VOICULESCU


Cobaltul
Cobaltul este un element chimic metalic, cu
numrul atomic 27 i simbolul Co. Acest metal a
fost izolat pentru prima oar n 1730 de ctre
chimistul suedez George Brand.
Cobaltul este un metal feromagnetic cu
temperatura Curie 1115oC, ductil, foarte similar
fierului dar mult mai puin rspndit dect
acesta.
Se utilizeaz in cantiti mari la fabricarea
magneilor sau a aliajelor metalice speciale.
Intra in componenta vitaminei B12 si se gsete
in mici cantiti in sngele uman.
Cobaltul
Cobaltul albastru, CoAl2O4, este unul dintre cei
mai importani compui utilizai pentru colorarea
sticlei si a ceramicii.
Utilizarea cobaltului
Productori de cobalt in lume

Cele mai mari cantitati de cobalt se produc in Congo 22.000 tone/2005


Repartizarea productorilor de
cobalt
Capacitai de prelucrare
Republica Democrata
Congo
Evoluia produciei de cobalt
Costul cobaltului
Minereuri mixte cu coninut de
cobalt

Minereu de cupru cu concentraie intre 25% si 35%, Tantal in jur de 30%


si Cobalt in jur de 7%.
Stare naturala
Cobaltul se ntlnete foarte rar in stare nativa. De
regula este prezent sub forma de combinaii chimice in
minerale:
- arseniuri (smaltina, skutterudit, etc);
- sulfuri (linneit, cobaltpirita, etc);
- cobaltina
Aceste minerale se gsesc adeseori mpreuna cu
minereurile de argint, fiind dificil de deosebit datorita
culorii argintii foarte asemntoare. In procesul de
reducere al argintului se produce si reducerea cobaltului,
fapt care a dus la identificarea cobaltului cu spiritele
supranaturale si denumire de Kobold, din care s-a
ajuns mai trziu la cobalt.
Minereu de cobalt

Erythrite
(cobalt
bloom)
Mina de cobalt
Cobalt

Pulbere

Pelete

Granula de Co tehnic

Co electrolitic

Lingou

Placi
Procesul hidrometalurgic de
extracie a cobaltului
Extracia metalurgica
Extracia metalurgica a cobaltului metalic este dificil,
datorit concentraiilor foarte reduse ale acestuia in
minereu.
Oxidul de cobalt se obine mai intai prin topire, dup
care se purific prin reducerea cu crbune, hidrogen,
oxid de carbon sau aluminiu.
Dup aceea se dizolv oxidul in acizi si se separ
prin electroliza cobaltul metalic.
In laborator cobaltul se poate obine prin reducerea
oxidului de cobalt sau a clorurii de cobalt cu hidrogen
la 250oC, prin descompunerea oxalatului in hidrogen
sau prin precipitarea cobaltului din soluii apoase de
sruri ale acizilor slabi cu magneziu metalic, zinc, etc.
Extracia metalurgica
Cobaltul tehnic se obine de obicei in cuptoare electrice, prin
reducerea oxidului de cobalt cu cocs sau cu crbune de
lemn, in prezenta carbonatului de calciu care se adaug
pentru legarea sulfului. Cobaltul obinut prin aceasta metoda
conine pana la 12%C.
O alta metoda de obinere a cobaltului este prin electroliza
soluiilor srurilor sale. Cele mai bune rezultate s-au obinut
la electroliza soluiilor de clorura de cobalt in prezenta
acidului fosforic si a mono-sulfatului de sodiu. Metalul obinut
prin electroliza este insa impurificat cu hidrogen si uneori cu
sulf.
Cobaltul metalic de cea mai mare puritate a fost obinut prin
reducerea oxizilor de cobalt cu hidrogen. In aceste condiii
se obtine metal cu puritate 99,86%, la temperaturi de 500oC.
Procesul
hidrometalurgic de
extracie a
cobaltului
Procesul
hidrometalurgic
de extracie a
cobaltului
Cobalt rafinat electrolitic

Puritate
99,9%
Caracteristici fizice
Numr atomic: 27
Densitatea la 20C: 8.7 g/cm3
Greutate atomica: 58.94
Punct de topire: 1492 C
Punct de fierbere: 2900 C
Structura celulara: c.f.c
Modul de elasticitate longitudinal: 210MPa
Caracteristici fizice
Cobaltul este un element de aliere important in multe aliaje;
In superaliajele cu baza nichel, cobaltul (prezent de regula
in concentraii in domeniul 10 - 15 %) contribuie la
consolidarea prin soluii solide si scade solubilitatea
aluminiului si a titanului.
Rolul cobaltului in carburile cementate este de a oferi
ductilitate matricei metalice care nglobeaz particulele dure
de carbura de wolfram. Coninutul de cobalt al carburilor
cementate se situeaz intre 3 si 25 %. In aliajele pentru scule,
cobaltul se ntlnete in concentraii cuprinse intre 3 si 12%.
Fiind natural feromagnetic, cobaltul asigura rezistenta fata
de demagnetizare in unele grupe de materiale pentru
magnei permaneni:
- aliaje aluminiu-nichel-cobalt (avnd cobalt intre 5 si 35 %);
- aliaje fier-cobalt (cu cobalt 5 la 12 %);
- aliaje cobalt metale rare (care au cele mai puternice
proprieti magnetice dintre cele mai cunoscute materiale).
Caracteristici chimice
Cobaltul este slab reductor, fiind protejat fata de
oxidare de un strat de oxid pasivat.
Este atacat de halogeni si de sulf.
nclzirea in oxigen produce compusul Co3O4
care pierde oxigen la 900oC si se transforma in
CoO.
Reacioneaz cu fluorul gazos la 540K cu formare
de CoF3; cu clorul, cu bromul, cu iodul.
Nu reacioneaz cu hidrogenul gazos sau cu
azotul chiar si la nclzire, dar reacioneaz cu B,
C, P, As si S.
La temperatura camerei reacioneaz foarte puin
cu acizi minerali si slab cu umiditatea atmosferica.
Aplicatii - Implanturi

Straturile bio-ceramicecontin:
Hydroxyapatite (HA)
Titan Poros(VPS/LPPS)
Tungsten-Rhenium Dens depus de pe tinte cu
Raze X
Parti nitrurate si Borurate din Ti si aliaj Ti6Al4V
Strat dielectric (Alumina)
Glazura /smalt
Aliaje de cobalt turnate
Proteze

Exemple de proteze de sold din aliaje de cobalt

Astfel de aliaje sunt utilizate si pentru aplicaii in ortodonie sau protetica


implanturilor osoase.
Aliaje pentru Sudare/Brazare - Aliaje de cobalt
PMET 905 L605, Alloy 25 Componente pentru turbine de gaz solicitate la
temperaturi ridicate
PMET 906 Alloy 6 Pompe, valve
PMET 909 Mar M 509 Componente pentru turbine de gaz si vane
PMET 910 ADH Materiale pentru brazarea componentelor de
turbine
PMET 912 Alloy 12 Lame si scule pentru taiere
PMET 913 Alloy 12 HC Componente pentru turbine de gaz
PMET 914 FSX 414 Vane pentru turbine de gaz
PMET 918 Mar M 918 Vane pentru turbine de gaz
PMET 921 Alloy 21 Componente pentru turbine de gaz
PMET 931 Alloy 31 Palete pentru turbine de gaz
PMET 972 Merl 72 Palete pentru turbine de gaz
PMET 980 T800 Palete pentru turbine de gaz
PMET 988 HS 188 Componente pentru turbine de gaz solicitate la
temperaturi ridicate

PMET 994 CM 694 Palete pentru turbine de gaz


Aliaje cu baza cobalt pentru
depuneri dure
Tipuri de aliaje de Co
Aliajele cu cobalt sunt dure, fiind utilizate n prezent pe
scar foarte larg la fabricarea pieselor i ansamblurilor
supuse la solicitri de uzur intensa.
Astfel de aliaje se pot fabrica sub form de aliaje metalo-
ceramice sau aliaje turnate.
Aliajele dure metalo-ceramice sunt alctuite din pulberi
de carburi de wolfram, n proporie de 90 - 97%,
amestecate cu 3-10% cobalt care formeaz liantul, sau
aliaje cu 70-85% carbur de wolfram, amestecate cu 5-
20% carbur de titan i 10% cobalt, drept liant. Dup
amestecare, pulberile se preseaz sub forma de plcue
care sunt sinterizate. In timpul procesului de sinterizare se
dizolva parial carburile si se topete cobaltul, care
constituie liantul metalic al aliajului.
Tipuri de aliaje de Co
Relitul, este o carbur foarte dur, alctuit din 95-96% W i
4-5%C; se livreaz sub form de pulberi introduse n tije din
oel cu perei foarte subiri. Duritatea relitului este de 92-94
HRC.
Prin topirea superficial a prilor active ale pieselor, relitul se
amesteca cu matricea metalica si asigur piesei respective
rezistena necesar la uzur.
Stellitul este un aliaj mai puin dur dect relitul (70-80 HRC),
fiind alctuit din carburi de wolfram i carburi de crom, cu
liant de fier i cobalt. Se livreaz sub forme de granule sau
turnat n bare.
Sormaitul este un aliaj dur turnat, alctuit din carburi de crom,
care dup clire i revenire are o duritate de 70-75 HRC.
Aliajele dure sunt folosite la fabricarea sculelor i a utilajelor
supuse la uzur i temperaturi nalte: sape de foraj, role,
scule achietoare, racorduri pentru prjini de foraj, armturi
etc. n multe cazuri, se ncarc prin sudare cu carburi
suprafeele active ale pieselor supuse la sarcini de uzur
mare sau la temperaturi nalte i uzur mare.
Stellite

Microstructura de turnare a aliajului bifazic Stellite: 30% Cu,


10%W, 1% carbon, si 1% Fe, rest Co.
Aliaj Co-Sm-Cu

Co 70, Sm 10, Cu 20 (at%)


Componente sudate din aliaje
rezistente la temperaturi ridicate si
coroziune

Aliaje cu baza Cobalt rezistente la coroziune si temperaturi ridicate

5789-A TURBALOY 31 25.5Cr 10.5Ni 7.5W 2.0Fe 5789


5796-A * TURBALOY 605 20Cr 10Ni 15W 5796
5801-A * TURBALOY 188 22Cr 22Ni 14.5W .07La 5801
5814-V + TURBALOY 918 20Cr 20Ni 7.5Ta 5814
1674-A TURBOCAST 694 19.5W 5Ni 1V .05B .85C 1674
1745-V TURBALOY 414LC 29Cr 10Ni 7W
Electrozi pentru sudare
Aliaje baza Co
Materiale de adaos pentru sudarea fontei
Natura friabila a fontei o face dificil de sudat. Cu toate
acestea cercetrile numeroase si experiena practica
extensiva in domeniu au dus la dezvoltarea unei game de
electrozi (EutecTrode) care permit sudarea la rece a
tipurilor principale de fonta fara a fi necesara prenclzirea
prealabila excesiva si care produc suduri fra fisuri, uor de
prelucrat.
Comportarea la sudare
Aliaje de cobalt precum Haynes 188 si L605
sunt utilizate pentru componente ale turbinelor
de gaz datorita caracteristicilor deosebite de
rezistenta, uzura si duritate la temperaturi inalte.
Aceste aliaje conin pe lang cobalt, nichel, crom
si wolfram.
Aliajele de Cobalt sunt foarte uor de sudat
comparativ cu anumite clase de oteluri
inoxidabile.
Una dintre probleme este ca nu se permite
contactul cu clemele de cupru ce aduc curentul
pentru sudare, deoarece picturile de cupru pot
genera fisurare. De aceea clemele de contact
trebuie nichelate.
Comportarea la sudare
O alta condiie la sudarea aliajelor de cobalt este
utilizarea unei valori cat mai reduse a energiei liniare.
O cantitate prea mare de cldura poate cauza fisurare in
zona centrala a custurii si tensiuni reziduale mari.
Aliajul Stellite 6b este utilizat de regula pentru
componente solicitate la abraziune sau pentru placarea
componentelor solicitate la uzura.
Ca si alte aliaje de cobalt acesta este uor de sudat sau
deformat plastic la cald.
Ca material de adaos pentru sudarea acestui aliaj cu
oteluri se recomanda aliaje baza nichel precum Inconel
625 or Hastelloy W
Fluiditatea acestor aliaje este foarte buna si permite
realizarea de custuri curate si pentru oteluri inoxidabile
de tip 304.
Comportarea la sudare

Principalele procedee de sudare utilizate pentru aliaje de cobalt sunt cele cu arc
electric, plasma, rezistenta electrica in puncte sau procedeele cu energie
concentrata.
Sudarea cu flacra oxiacetilenica nu este recomandata;
Sudarea sub flux (SAW), daca utilizeaz valori mari ale energiei liniare, poate
determina fisurarea la solidificare a custurii.
Rezultate bune la sudarea cu fascicul de electroni au fost reportate in cazul
aliajului HS-21 (AMS 5385) la mbinri fra constrngere dar si rezultate slabe in
cazul mbinrilor cu bridare puternica.
Alte aliaje precum cele turnate H-31 (X-40) au comportare satisfctoare iar
aliajul S-816 (AMS 5765) are o comportare foarte slaba la sudare.
Pentru obinerea unor rezultate corecte la sudare trebuie luate masuri adecvate
de pregtire si curare a rosturilor.
Se pot utiliza procedeele clasice de prelucrare mecanica si de taiere termica.
Microstructura aliajelor de cobalt la temperatura camerei este similara celei
austenitice, cubica cu fete centrate.
Aliajele de cobalt turnate pot fi reparate prin sudare
Comportarea la sudare
Curirea suprafeelor este foarte importanta. Contaminarea cu grsimi,
ulei, dungi de marcare sau vopsea, produse de coroziune, plumb, sulf sau
alte elemente cu temperatura sczuta de topire, soluii penetrante duce la
apariia de discontinuitati (fisuri, pori, incluziuni, cratere, etc). De aceea,
nainte de sudare suprafeele adiacente rostului trebuie bine degresate cu
solveni. Chiar si jetul de aer comprimat utilizat pentru ndeprtarea
impuritilor neaderente trebuie sa nu conin urme de ulei sau impuritati
aderente. Suprafeele trebuie curite si polisate mecanic la luciu metalic
nainte de sudare pe o lime de minim 25 mm de o parte si de alta a
rostului.
Periile de sarma din otel inoxidabil sunt uzual utilizate pentru
ndeprtarea reziduurilor de pe suprafee, mai ales pentru ndeprtarea
crustelor de zgura intre depuneri cu procedeele GTA si GMA.
Prenclzirea componentelor din aliaje cu baza Cobalt nu este necesara.
Metalul ngheat in perioadele cu temperaturi sczute trebuie sa fie lsate
sa ajung la temperatura camerei in zone nclzite, pentru evitarea apariiei
de condens/umiditate pe suprafee.
Temperatura intre treceri trebuie meninuta sub 93 C (200 F). Pentru
controlul temperaturii intre treceri pot fi utilizate metode intermediare de
rcire cu apa sau aer.
Polizarea zonelor de nceput si sfrit ale custurilor este absolut
necesara pentru toate procedeele de sudare prin topire.
Comportarea la sudare
Urmtoarele aliaje de cobalt manifesta efecte de durificare in prezenta W si a
Mo prin formare de soluii solide: Haynes 25 (L-605)(AMS 5737, AMS 5759),
Haynes 188 (AMS 5608, AMS 5772), S-816 (AMS 5765), Stellite 6B (AMS 5894)
and UMCo-50.
Cromul este introdus pentru cresterea rezistentei la coroziune, iar
coninutul de carbon este meninut in limite stricte pentru evitarea formarii de
carburi.
Cteva aliaje durificabile prin precipitare sunt: AR-213, MP-35N (AMS 5758,
AMS 5844, AMS 5845, AMS 7468), MP-159 (AMS 5841F).
In urma sudarii aliajele sufer efecte de dizolvare a constituenilor care
determinau cresterea duritii, ceea ce are ca efect reducerea valorilor
caracteristicilor mecanice. Ca urmare, sunt necesare tratamente termice
ulterioare dup sudare pentru restaurarea valorilor rezistentei mecanice si
duritii.
La sudarea prin topire se produce o amestecare a materialului de baza cu cel de
adaos, de aceea trebuie ales acesta din urma.
La sudarea mbinrilor eterogene, selectarea materialelor de adaos depinde de
aplicatia curenta, astfel incat sa se asigure compatibilitatea metalurgica cu
materialele de baza.
Scopul general este evitarea apariiei fisurilor in mbinare sau a fazelor
fragilizante care provoac fisurare, ori alte probleme metalurgice.
De regula, mbinarea sudata trebuie sa prezinte caracteristici de rezistenta si
tenacitate pe tot domeniul de temperaturi de utilizare. In cazul in care ductilitatea
este sczuta, se recomanda aplicarea unui tratament de punere in soluie la
1121 C urmat de rcirea in apa.
Procedee de sudare

Procedeul K-TIG a fost inventat in


Australia de ctre Laurie Jarvis din
cadrul organizaiei CSIRO
(Commonwealth Scientific and
Industrial Research Organisation) in
colaborare cu CRC-WS (Co-
operative Research Centre for
Welded Structures) la finalul anilor
90.
In prezent, dup 8 ani de
numeroase cercetri si dezvoltri
aduse acestui proces si inca 2 ani
de teste intensive, K-TIG este
K-TIG reprezint o varianta noua si foarte implementat cu succes in
performanta a cunoscutului si apreciatului numeroase aplicaii industriale,
unde aduce multiple beneficii.
procedeu de sudare TIG, permind, de
exemplu, sudarea unor table din otel
inoxidabil de 12 mm grosime, dintr-o
singura trecere si cu ptrundere completa
la o excepionala viteza de 300 mm/min.
K-TIG
Cordoanele de sudura in care apar efecte tip gaura de cheie pot fi
obinute de regula prin utilizarea proceselor ce implica o densitate de
energie foarte mare fascicul de electroni, LASER, plasma;
Dei nu atinge densitile de energie dezvoltate de aceste procese, K-
TIG produce cordoane de sudura tip gaura de cheie bazndu-se pe o
combinaie intre presiunea arcului si tensiunile superficiale ale
materialului topit. Dei folosete o putere ridicata, (700 A in cazul sudarii
cu ptrundere totala a unor table din titan de 14 mm grosime) acest
proces este foarte silenios si nu genereaz distorsiuni in baia de
material topit.
Procesul K-TIG depinde de doua elemente critice:
Pistoletul special proiectat;
Generarea unei suprafee geometrice foarte stabile in interiorul baii de
material topit.
Acest efect este datorat tensiunilor superficiale ridicate ntlnite in cazul
metalelor in stare lichida. Daca tensiunile superficiale se opun
procesului de sudare (ca in cazul sudurii cu LASER, fascicul de
electroni, TIG cu un curent foarte mare), acesta devine in mod inerent
instabil.
K-TIG

K-TIG este un proces complet automatizat, capabil sa sudeze


cu ptrundere 100% fra a fi necesara utilizarea unei protecii
ceramice la rdcina sau a materialelor de adaos.
Acesta utilizeaz un efect autoindus pentru a genera un jet de
plasma.
Nu exista nici un orificiu, aa cum se intalneste in cazul sudarii cu
plasma, iar acest lucru face procesul mult mai simplu. In plus se
utilizeaz un singur gaz pentru sudura, al crui debit nu este un
factor critic.

K-TIG este extrem de uor de implementat si poate realiza


treceri cu ptrundere completa, fra anfren si material de
adaos, in table din:
titan cu grosimi de pana la 16 mm,
otel inoxidabil cu grosimi de pana la 13 mm
otel carbon cu grosimi de pana la 9 mm.
K-TIG
K-TIG elimina problemele ridicate de sudarea cu plasma, printre
care :
necesitatea alinierii perfecte intre electrod si duza pentru o amorsare
corecta a arcului,
operaiile costisitoare de mentenana,
nivelul ridicat de complexitate,
necesitatea utilizrii att a unui gaz plasmagen cat si a unuia de protectie
pentru formarea jetului de plasma,
meninerea unor debite de gaz foarte precise,
stabilitatea sczuta a formei tip gaura de cheie ca urmare a faptului ca
obinerea ptrunderii dorite se bazeaz pe combinaia dintre presiunea
gazelor si densitatea de energie,
gradul ridicat de sensibilitate la muli dintre parametrii implicai in proces si
necesitatea formarii unor operatori cu abilitai ridicate pentru setarea,
utilizarea si mentenana instalaiei.

K-TIG elimina problemele ridicate de sudarea cu LASER si cu


fascicul de electroni prin capacitatea sa de a realiza cordoane de
sudura cu ptrundere completa si viteze foarte mari, fra a fi
necesare: asigurarea unor condiii de lucru perfect controlate, costuri
de investiie semnificative si costuri ridicate de utilizare.
K-TIG
Controlerul sistemului K-TIG conine doua procesoare incorporate. Unul
este dedicat controlului operaiilor de sudare asigurnd funcionarea
procesului de sudare conform specificaiilor, chiar si in cazul in care unele
operaii mai puin critice, precum conectarea la Ethernet, sunt ntrerupte.
In practica acest procesor executa secvenele de sudare si comunica in
mod dinamic cu periferice Modbus pentru controlul unitatilor externe precum
roboti, pozitionere, senzori, etc.
Al doilea procesor ofer suport Ethernet dedicat si permite logarea si
nregistrarea parametrilor de sudare in scopul transferrii lor ctre serverul
principal pentru stocare si/sau monitorizare in timp real.
Sursa de sudare K-TIG este o componenta importanta a sistemului K-TIG,
fiind capabila sa controleze precis puterea intre 60 si 1000 de amperi,
putere suficienta chiar si pentru aplicaii de sudare a unor table cu grosimea
de 25 mm.

De-a lungul timpului au fost dezvoltate proceduri standardizate pentru o


gama larga de grosimi si materiale precum otel carbon, otel inox, titan, aliaje
de nichel, cobalt, etc. Aceste proceduri necesita de obicei o mbinare
simpla, cap la cap si fra anfren, iar cordoanele de sudura tip gaura de
cheie se realizeaz dintr-o singura trecere si fra a necesita material de
adaos. Totui procesul nu se limiteaz la aceste aplicaii, fiind posibila si
utilizarea de material de adaos si a altor tipuri de mbinri precum cele in
Vsau cele in Y, care sunt de preferat de exemplu in cazul tablelor groase
sau la sudarea la poziie.
Macrografie K-TIG
Miacrografie K-TIG
MICROSTRUCTURI ALE ALIAJELOR DE COBALT -
turnate

x100 x500

Aliaj Co-Cr pentru proteze de old. Microstructur dendritic. Microscopie


optic. Atac: 5 ml HNO3, 200 ml HCl, 65 g Fe Cl3,, Laborator LAMET.
MICROSTRUCTURI ALE ALIAJELOR DE
COBALT - turnate

x200 x1000

Aliaj CoCrMo (Co 62,2%; Cr 26,80%; Mo 5,96%; Ni 2,9%; Si 0,8%;


Mn 0,422%; P 0,001%; Fe 0,32%; S 0,005%; W 0,114% i alte
elemente). Microstructur dendritic fin,. Atac chimic: 5 ml HNO3,
200 ml HCl, 65 g Fe Cl3
MICROSTRUCTURI ALE ALIAJELOR DE
COBALT - turnate

x200 x1000
Aliaj CoCrMoSi (Co 58,5%; Cr 26,16%; Mo 5,24%; Ni 2,60%;
Si 3,84%; Fe 0,31%; W 0,12%; Mn 0,43%; P0,011%; S
0,008% i alte elemente). Microstructur dendritic,. Atac
chimic: 5 ml HNO3, 200 ml HCl, 65 g Fe Cl3
Efecte asupra mediului
Cobaltul este un element care apare in mod natural in mediul inconjurator n aer,
ap, sol, roci, plante i animale. Acesta poate fi imprastiat de curentii de aer, poate
fi purtat de ap, se poate acumula pe teren, in praf i se poate infiltra in apele de
suprafa prin scurgerea apei de ploaie, dupa ce trece prin sol i roci care conin
cobalt.
Oamenii elibereaza n atmosfer cantiti mici de cobalt in timpul arderii crbunelui
i prin prelucrarea minereurilor cobalt, cele mai periculoase substante fiind izotopii
radioactivi de cobalt care, desi nu sunt prezenti n mediul natural, sunt eliberate prin
operaiuni desfasurate in cadrul centralelor nucleare sau in urma accidentelor
nucleare.
Pentru ca au timpi relativ scurti de njumtire, acestea nu sunt deosebit de
periculoasecomparativ cu produse similare (Ir, Cs, Ur).
Cobaltul nu poate fi distrus dup ce a patruns in mediu. Acesta poate reaciona cu
alte particule sau poate fi adsorbit de sol sau sedimente acvatice. Unele solutii
acide pot reactiona cu Co dar n cele din urm acesta va ajunge n soluri i
sedimente.
Solurile care conin cantiti foarte mici de cobalt permit cresterea plantelor cu
deficit de cobalt. Atunci cnd animalele pasc pe aceste pajisti, carenta de cobalt se
transfera lor. Pe de alt parte, solurile aflate in apropierea facilitilor miniere sau a
agregatelor de topire, pot conine cantiti foarte mari de cobalt, astfel nct
absorbia acestuia in plante alimentare sau in corpul animalelor poate produce
efecte asupra sntii, fara a se cunoaste efecte de cumulare. Din acest motiv
fructele, legumele, petele i alte animale consumate de obicei nu conin cantiti
foarte mari de cobalt .
Efecte asupra sanatatii
Cobaltul dispersat n mediu poate fi inspirat de om din aer, ingerat din ap potabil i
alimente care conin cobalt. Contactul pielii cu solul sau apa care conine cobalt poate
spori, de asemenea, expunerea.
Cobaltul nu este a disponibil liber n mediul nconjurtor, dar atunci cnd particulele
de cobalt nu sunt legate de particule de sol sau sedimente, preluarea plantelor i
animalelor este mai mare.
In anumite cantitati Cobaltul este benefic pentru om, deoarece este o parte din
vitamina B12, care este esenial pentru sntatea uman.
Cobaltl este utilizat pentru tratarea anemiei femeilor gravide, deoarece stimuleaza
productia de celule rosii din sange. Totalul consumului zilnic de cobalt este variabil
i poate fi pana la 1 mg. Totui , concentraii prea mari de cobalt pot deteriora
sntatea uman, mai ales prin efecte pulmonare, cum ar fi astmul sau pneumonia.
Acest lucru se ntmpl mai ales la oamenii care lucreaza in mediu cu cobalt.
Cnd plantele cresc pe soluri contaminate se vor acumula particule foarte mici de
cobalt, mai ales n prile plantei care o consumam, cum ar fi fructele i seminele.
Soluri apropiere instalaiile miniere i de topire pot conine cantiti foarte mari de
cobalt, astfel nct absorbia de ctre om prin plante alimentare poate provoca efecte
asupra sntii.
Efectele asupra sntii ca rezultat al absorbiei de concentraii mari de cobalt sunt :
Vrsturi i probleme cardiace;
Probleme de vedere
Greata
Leziuni tiroidiene
Efecte asupra sanatatii
Efectele asupra sntii pot fi, de asemenea, cauzate de iradiere cu izotopi
radioactivi de cobalt. Acest lucru poate duce la sterilitate, cderea parului,
vrsturi, hemoragii, diaree, com i chiar deces.
Iradierea este folosita uneori pentru pacienii cu cancer pentru a distruge
tumorile. La aceti pacieni apar: cderea parului, diaree si vrsturi.
Pulberea de cobalt poate provoca o boala astmatica, cu simptome variind de la
tuse, dificulti de respiraie i dispnee la scderea funciei pulmonare, fibroza
nodulara, invaliditate permanenta si deces.
Expunerea la cobalt poate provoca pierderea in greutate, dermatite i
hipersensibilitate respiratorie (LD50 = doza letal 50 echivalenta unei singure
doze de substan care provoac moartea a 50 % dintr-o populatie de animale
expuse la substan prin orice alt cale dect prin inhalare. LD50 este de
obicei exprimat ca miligrame sau grame de material per kilogram din greutatea
animalului mg/kg sau g/kg).
Agenia Internaional pentru Cercetare n Domeniul Cancerului (IARC) a listat
compui ai cobaltului i cobalt n grupul 2B (ageni care sunt posibil
cancerigeni pentru om). ACGIH a plasat compui de cobalt anorganic in
categoria A3 (agentul este carcinogen la animale de laborator, la o doz relativ
mare, care nu sunt considerate relevante pentru expunerea lucrtorilor).
Cobaltul a fost clasificat ca fiind cancerigen la animale de laborator de ctre
Republica Federal Germania.
Bibliografie
http://www.lenntech.com/periodic/element
s/co.htm#ixzz2kSN2lmcZ;
http://www.lenntech.com/periodic/element
s/co.htm
http://www.messer.ro/Messer_in_Romania
/Castolin_Eutectic/EutecTrode.pdf