NURSING IN CARDIOLOGIE

Curs 4

Competenta 4: Resuscitarea cardio- pulmonara

In 2005 Consiliul European de Resuscitare (ERC) a publicat noile ghiduri de resuscitare

C-R bazate pe evidente clinice si rezultatele studiilor efectuate, precum si din experienta care
practica zi de zi resuscitarea C-R.

Stopul cardio-respirator = oprirea completa a activitatii cardiace si respiratorii.Cel mai

rapid este afectat creierul(rezista cel mult 8- 10 minute fara O2) dupa care se produc
modificari ireversibile in structura acestuia..Pentru inima timpul de resuscitare variaza intre
4- 5 minute si 20- 30 minute, pentru ficat 20 - 30 minute pentru rinichi 180 minute, pentru
muschi cateva ore. Privit in ansamblu timpul optim de resuscitare pentru intregul organism cu
sansa de reusita si cu incidenta minima a sechelelor este de 3- 5 minute. Rata de supravietuire
variaza intre 8- 21 %, iar dintre supravietuitori 10 -40 % raman cu leziuni cerebrale
permanente.

Stopul C-R poate avea doua categorii mari de cauze:

A) Accidentele acute produse de:

cauze cardiace: IMA, insuficienta cardiaca, tulburari severe de ritm

cardiac(fibrilatie ventriculara, tahicardia ventriculara, asistolia);

cauze extracardiace: - respiratorii:corp strain intrabronsic, hemoragii masive din

caile respiratorii, rupturi pulmonare, embolia pulmonara,etc;

- cerebrale: AVC, contuzii cerebrale grave, encefalite,

- hemodinamice: hemoragii masive;

- toxice: intoxicatii medicamentoase/alte substante toxie;

B) Stari terminale ale unor boli cu evolutie cronica :

- insuficienta pulmonara;

- insuficienta cardiaca cronica;

- boli canceroase in stadiul terminal;

- ciroza hepatica;

Asa cum au demonstrat toate statisticile cea mai frecventa cauza de deces o reprezinta
boala ischemica cardiaca.

Verigile lantului supravietuirii sunt reprezentate de:

- recunoasterea precoce a situatiei de urgenta si apelarea serviciului de urgenta 112;

 - efectuarea precoce a resuscitarii C-R de baza;

- defibrilare precoce;

- efectuarea resuscitarii C-R avansata de catre echipa medicala;

Semnele clinice care prevestesc aparitia SCR:

scaderea progresiva a T.A.

dificultatea in respiratie manifestata initial prin polipnee apoi bradipnee;

cianoza periorala, a degetelor, lobului urechii;

privire fixa;

batai neregulate ale inimii;

Semnele clinice ale SCR deja instalat:

pierderea starii de constienta;

absenta pulsului la arterele mari( carotida, femurala) ;

absenta miscarilor respiratorii;

paloare urmata de cianoza;

midriaza;

scaderea tonusului muscular;

pierderea controlului sfincterelor;

Lipsa interventiei de prim ajutor duce in scurt timp 5- 10 minute la decesul pacientului.

Suportul vital de baza (BLS) = Basic Life Support sau resuscitarea de baza

Pentru mentinerea organismului in conditii bazale si asigurarea oxigenarii creierului sunt

esentiale 3 lucruri:

A: AIRWAJ = libertatea cailor aeriene

B: BREATHING = asigurarea ventilatiei care sa suplineasca mecanica respiratorie si sa

permita realizarea schimburilor alveolocapilare.

C: CIRCULATION= mentinerea functiei de pompa a inimii astfel incat sa realizeze o

circulatie eficienta si oxigenarea tesuturilor, in special a creierului
 Resuscitarea in cadrul BLS inseamna mentinerea respiratiei si circulatiei de catre o
persoana instruita care nu beneficiaza de ajutor medical, pana la venirea echipajului medical
specializat.

Pacient inconstient

Cere ajutor

Deschiderea cailor respiratorii

Evalueaza respiratia 10 secunde- nu respira normal

Apeleaza 112

30 compresiuni toracice

2 ventilatii gura- gura - 30 compresiuni

Resuscitarea de baza presupune:

evaluarea zonei, a sigurantei salvatorului si victimei, deci evitarea pericolelor.

verificarea starii de constienta prin stimulare tactila, verbala(usoara scuturare de

umeri+ sunteti bine?)

daca persoana raspunde se lasa in aceeasi pozitie si se analizeaza situatia, se

apeleaza serviciul de urgenta si se reevalueaza victima.

absenta raspunsului semnifica prezenta starii de inconstienta si impune apelarea

ajutoarelor si incepere a manevrelor de resuscitare, A.B.C. -ul resuscitarii.

A) Eliberarea cailor aeriene:

La o persoana cu absenta starii de constienta caderea bazei limbii poate bloca caile
aeriene.Primul gest este manevra de deschidere a cailor aeriene prin extensia capului (cu
mana pe frunte si ridicarea barbiei cu doua degete).Se deschide gura si se observa daca exista
corpi straini (se extrag manual daca sunt) .Daca se banuie o leziune traumatica a coloanei
cervicale nu se efectueaza manevra de mai sus, ci doar subluxatia mandibulei mentinand
capul in ax cu trunchiul.
 B) Respiratia: priveste/asculta/simti;

Se verifica prezenta respiratiei privind miscarile toracelui, ascultand zgomotele

respiratorii si simtind fluxul de aer. Verificarea respiratiei se face maxim 10 secunde .Daca
victima respira normal, dar este inconstienta, va fi asezata in pozitia laterala de siguranta si se
va apela serviciul de urgenta.Daca persoana nu respira se apeleaza serviciul de urgenta si apoi
continua manevrele de resuscitare cu efectuarea compresiilor toracice.

C) Circulatia

Persoana care efectueaza resuscitarea se pozitioneaza lateral fata de victima care se afla
pe un plan dur si repereaza locul pentru compresii toracice, la jumatatea sternului.In acest
punct se plaseaza podul palmei unei maini si a doua deasupra primei.Cu degetele
intrepatrunse, cu coatele drepte si bratele perpendiculare pe planul pacientului se executa 30
compresiuni toracice astfel incat sternul sa fie comprimat cu 4 -5 cm.Dupa fiecare
compresiune se lasa un moment de revenire fara a se pierde contactul mainilor cu toracele
victimei.

Ventilatia(respiratia gura la gura):dupa 30 compresiuni toracice se efectueaza 2 ventilatii

gura la gura.Se mentin caile aeriene deschise, se penseaza nasul cu indexul+ policele.
Salvatorul face un inspir dupa care isi plaseaza gura etans pe gura victimei efectuand expirul
prin care introduce aerul in caile aeriene ale victimei timp de 1 secunda.Daca toracele nu
expansioneaza inseamna ca exista o obstructie a cailor aeriene si va fi necesara dezobstruarea
cailor aeriene.Dupa doua ventilatii se continua compresiile toracice in ritm de 30 compresii/2
ventilatii. In situatii de trauma sau malformatii faciale se poate efectua ventilatie gura la nas
cu inchiderea gurii. Exista si varianta efectuarii resuscitarii de baza doar prin compresiuni
toracice externe in ritm de 100 /min fara intreruperi pentru ventilatii atunci cand salvatorul nu
poate efectua ventilatii.Manevrele de resuscitare se continua pana la sosirea echipei de
resuscitare, revenirea respiratiilor normale, epuizarea persoanei care face resuscitarea.

Ventilatia se mai poate realiza utilizand dispozitive de ventilatie:

ventilatia gura la masca utilizeaza o masca prevazuta cu o valva unidirectionala ce

conduce aerul expirat de pacient departe de resuscitator.Masca este transparenta
premitand vizualizarea secretiilor/sange la nivelul gurii si curatarea lor.

ventilatia pe masca sau balon se realizeaza cu ajutorul mastii faciale si a unui balon
gonflabil.concentratia de O2 atinge 45% .Aceste metode au si riscuri: risc de
hiperventilatie gastrica urmata de varsaturi, riscul de hipoventilatie daca se mentine
etansa masca.Aceste inconveniente pot fi evitate daca se utilizeaza masca
laringiana/intubatia orotraheala.

Intubatia traheala este cea mai sigura metoda de protezare a caii aeriene si se realizeaza
cu ventilatie mecanica.

Avantaje: - mentinerea deschisa a cailor aeriene

 - protectie fata de aspiratia lichidului de varsatura;

- posibilitatea aspiratiei secretiilor traheale;

- posibilitatea administrarii unor medicamente pe cale endotraheala.

Intubatia traheala poate fi: - orotraheala;

- nazotraheala: - pacient cu respiratie spontana pastrata, deci nu in

SCR:

- pacient cu gat scurt si gros;

Intubatia traheala (I.T) necesita:

aspirator-sonda Yankauer- sonda de aspiratei flexibila-pensa Magill pentru extragerea

corpilor straini.

alegerea unei sonde de intubatie(adult:7/7,5/8) si pregatirea unor sonde, una mai mica
si una mai mare cu 0,5 cm, decat cea aleasa initial.

pregatirea unui mandren, stetoscop, seringi 10 ml.

verificarea laringoscopului

pregatirea balonului de ventilatie cu masca legat la o sursa de O2

Complicatiile intubatiei endotraheale:

intubatia esofagiana => deces daca nu este recunoscuta la timp;

intubatia unei bronhii;

pneumotorax;

hemoragie esofagiana;

leziuni corzilor vocale;

fracturi dentare fragmentele pot fi aspirate in caile aeriene inferioare;

varsaturi aspiratie bronsica;

leziuni de parti moi limba/trahee;

Suportul vital avansat(resuscitare avansata) .

In S.C.R ritmurile cardiace se impart in doua grupe:

- F.V./T.V fara puls.

 - alte ritmuri non F.V/non T.V sau ritmuri nesociabile si care includ asistolia
si activitatea electrica fara puls.

In cazul F.V/T.V fara puls se utilizeaza defibrilarea, iar in asistola si activitatea electrica
fara puls nu se realizeaza.Celelalte manevre de resuscitare- compresii toracice externe ,
managementul cailor aeriene, ventilatia, accesul i.v., administrarea de adrenalina si
identificarea si tratamentul cauzelor care au determinat aparitia SCR sunt valabile si se
utilizeaza in ambele situatii de SCR.

stop cardiac

lovitura precordiala

algoritm BSL

conectare defibrilator

determinare ritm non FV/ TV

FV/ TV RCP 2 min

Defibrilatie 360 J monofazic

sau 150 300 J bifazic

RCP 2 min

Dezobstructia cailor aeriene superioare :

In cazul obstructiei cailor aeriene la o persoana cu stare de constienta pastrata, aceasta este
incurajata sa tuseasca in scopul eliminarii corpului strain.Daca obstructia este completa
pacientul nu mai poate vorbi, eforturile de tuse sunt insuficiente, atat timp cat pacientul este
constient se va efectua 5 lovituri puternice interscapulare sau 5 compresiuni abdominale(
manevra Heimlich).Prin aceasta se realizeaza compresiuni subdiafragmatice abdominale ce
determina prin ridicarea diafragmului iesirea aerului cu putere din plaman, creand o tuse
artificiala ce poate elimina corpul strain.
Tehnica:

Pentru lovituri interscapulare: salvatorul se plaseaza lateral si usor in spatele victimei,

sustine cu o mana toracele acestuia care este aplecat anterior si cu cealalta mana realizeaza
loviturile interscapulare, observand daca corpul strain este eliminat.

Pentru realizarea compresiunilor abdominale salvatorul sta in spatele pacientului, il cuprinde

cu bratele la nivelul abdomenului si localizeaza punctul de compresiune( la jumatatea
distantei intre ombilic si apendicele xifoid).Salvatorul va aseza pumnul dominant cu
marginea cubitala in jos in punctul ales si va executa compresiuni in sus si inauntru cu
ajutorul celeilalte maini asezata peste prima mana.Se repeta manevra pana la eliminarea
corpului strain/pacientul isi pierde starea de constienta.

Accidente:

- regurgitarea( prin comprimarea stomacului prea plin) , lezarea organelor abdominale,

lezare apendice xifoid.Ele se pot evita prin alegerea corecta a locului de comprimare. La
pacientii obezi/femeile gravide manevra este greu de efectuat, locul aplicarii compresiunilor
in jumatatea inferioara a sternului.

Daca pacientul este inconstient, dupa deschiderea cailor aeriene se incearca 5 respiratii,
iar daca toracele nu expansioneaza, in cazul absentei pulsului se efectueaza 30 compresiuni
toracice.