Sunteți pe pagina 1din 12

Scoala postliceala FEG

Modulul 50: ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA


SI
NURSING SPECIFIC

COMPETENTE
1. Analizeaza principalele tipuri de anestezie
2. Analizeaza semnele si simptomele specific afectiunilor grave

3.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la


pacientii cu afectiuni grave.
4.Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)
5.Aplica interventiile proprii si delegate
6.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

Bibliografie :
Manual de nursing vol III- coord.Prof Dr. Marcean Crin
Diana Carmen Cimpoesu Protocol si Ghiduri in medicina de urgenta-note de curs -ed.PIM IS
2007
Lucretia Titirca- Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali, Ed.
Viata Medicala Romaneasca, 2007 ;Ghid de nursing vol I;II
Lucretia Titiric-Urgente medico chirurgicale-sinteze pentu cadre medii-Ed Medicala-2000
Carol Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului

1
Procesul de nursing

ETAPELE PROCESULUI DE INGRIJIRE(TEORIE

1.Culegerea de date ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul


inglobalitatea sa. Ne informeaza asupra ceea ce este pacientul, asupra suferintei, obiceiurilor sale
de viata si a starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.
2. Analiza si interpretarea datelor ne permite sapunem in lumina problemele specifice de
dependenta si sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea diagnosticului de ingrijire.
3. Planificarea ingrijirilor ne permite:
a. determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite;
b. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.
4. Aplicarea interventiei utilizarea planului de interventie elaborat (precizarea concreta a
interventiei).
5. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut, daca au aparut date noi in evolutia starii
pacientului si, eventual, daca este necesarreajustarea interventiei si obiectivelor (proces

ciclic).

2
1. Culegerea de date sau aprecierea

Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in


globalitatea sa.
Culegerea informatiilor este un proces continuu, in sensul ca pe tot parcursul muncii sale,
asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind pe fiecare pacient.
Culegerea de date permite asistentei sa-si stabileasca actiunile de ingrijire.
Tipuri de informatii obtinute:
-date obiective observate de asistenta despre pacient
-date subiective- expuse de pacient
-date continand informatii trecute
-date continand informatii actuale
-date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul
sau de mediul inconjurator.
Toate informatiile culese pot fi grupate in doua mari categorii:
- date relativ stabile
- date variabile
Date relativ stabile:
- generale: vrst, sex, stare civil, etc;
- individuale: ras, religie, limb, cultur, ocupaie;
- obiceiuri : alimentaie, ritm de via;
- evenimente legate de sntate: boli anterioare, sarcini, intervenii
chirurgicale, accidente ;
- elemente fizice: grup sangvin, deficiente senzoriale, proteze, alergii;
- reeaua de susinere a pacientului: familie, prieteni.
Date variabile
date variabile :
legate de starea fizic a pacientului :
- temperatura, - scaun,
- tensiunea arterial, - micarea,
- funcia respiratorie, - oboseal,
- apetit sau anorexie, - durere,
- diurez, - reacii alergice etc.
legate de condiiile psihologice :
- anxietate, - stare de contien,
- stres, - grad de autonomie,
- confort, - capacitatea de comunicare.
- stare depresiv,
Surse de informatie
Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferite surse de informatii, astfel:
sursa directa primara: pacientul
3
surse secundare sau indirecte:
- familia si anturajul pacientului
- membrii echipei de sanatate
- dosarul medical actual anterior
- scheme de referinta

Mijloacele principale cele mai eficiente de a obtine informatiile dorite sunt fara indoiala
urmatoarele:
a) observarea pacientului
b) interviul pacientului
c) consultarea surselor secundare

a. Observarea
- este elementul primordial de baza pe care-l foloseste asistenta pe parcursul activitatii
- se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina marea sa fragilitatea
- observarea este filtrata prin mecanismele noastre senzoriale, de perceptie si emotivitate
- trebuie deci ca in atentia noastra sa fie diminuarea subiectivitatii (prin efort intelectual)
Implicarea simturilor
Asistenta se foloseste de organele de simt: vedere, auz, atingere si miros.
Vederea: aduce o multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale unei persoane
(fizionomia, privirea, comportamentu etc.). Ea ne informeaza, de asemenea, asupra anumitor
semne si simptome care traduc o nevoie insatisfacuta, o problema de sanatate.
- Fata trista sau denotand suferinta
- Agitatie sau descurajare
- Eruptii ale pielii, ictere etc.
Auzul : prin simtul auzului ne parvin cuvintele
- Intonatia vocii
- Gemete, vaicareli, plangeri
- Zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze
Atingerea : joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor parti ale corpului,
permitand cunoasterea detaliilor
Mirosul : permite :
- Decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului
- Procese patologice infectia unei plagi care degaja miros urat
- Halena de exemplu la un diabetic
Utilizarea observatiei
Observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie.
Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de vedere bio-psiho-social, cultural,
spiritual permite observarea pacientului ca un tot adica de a avea o viziune holistica asupra
persoanei. Presupune, de asemenea, depistarea surselor de dificultate care sunt cauza dependentei
pacientului.
Elemente de evitat: -asistenta trebuie sa se fereasca de:
- Subiectivism
- Judecati preconcepute
- Rutina si superficialitate
- Lipsa de concentratie si continuitate

4
b. Interviul

Interviul intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul


Interviul este un instrument prin excelenta de personalizare a ingrijirilor (instrument de
cunoastere a personalitatii).

Conditiile pentru interviu


alegerea momentului oportun pentru pacient\
respectarea:
orei de masa
momentelor de oboseala si de repaus
perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind
asistenta sa-si organizeze astfel munca sa, incat sa prevada un timp suficient de lung
pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau
trebuie, de asemenea, sa creeze toate conditiile tinand cont de intimitatea la care
pacientul are drept si de confortul pacientului
interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili o comunicare eficace si clara
interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un comportament care sa
reflecte:
atitudine de acceptare
capacitate de ascultare
atitudine de respect
capacitate de empatie
Asistenta demonstreaza acest comportament prin:
- mentinerea unui contact vizual expresie senina a fetei surazatoare
- printr-o pozitie comoda si limbaj care dovedesc pacientului dorinta sa de a-l asculta si de a-i
usura urmarirea interviului.

Abilitati ale asistentei de a facilita interviul

Abilitatea de a facilita interviul

a) Abilitatea de a pune intrebari adecvate


Intrebarile pot fi: inchise sau deschise
Intrebarile inchise aduc un raspuns limitat prin da sau nu.
Intrebarile deschise permit pacientului sa se exprime, pot fi de diverse tipuri:
- - de tip narativ(povestiti-mi ce probleme va mai creaza boala; povestiti-mi ceea ce s-a
petrecut)
- de tip descriptiv(descrieti-mi felul dvs de-a servi masa)
- de tip de calificare(de ce nu mancati niciodata carne?)

b) Abilitatea de a confirma perceptiile sale in legatura cu pacientul, in asa fel incat sa elimine
subiectivismul observatiei sale(Mi-ati spus ca sunt 2 zile de cand nu mancati).
c) Abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare
d) Abilitatea de a face sinteza
e) Abilitatea de a aplica o ascultare activa
De retinut: pentru obtinerea prin interviu a unor informatii este recomandabil:
5
- Sa se culeaga in prealabil informatii in legatura cu pacientul;
- Asiguram o anumita intimitate, ambianta;
- Sa se puna o singura intrebare o data;
- Sa se lase suficient timp pacientului pentru a raspunde;
- Daca este cazul sa se discute cateva minute despre lucruri banale;
- Sa se explice pacientului ca informatiile sunt necesare;
- Ii acordam toata atentia printr-un contact vizual;
- NU NE GRABIM!;
- Utilizam vocabularul adaptat;
- Sa fim un ascultator activ;
- Sa se puna intrebarea in asa fel incat sa nu se sugereze raspunsul;
- Sa se foloseasca un sistem de inscriere a informatiilor;
- Sa se faca o concluzie a interviului si sa se aprecieze daca pacientul considera folositor acest
interviu;
- Sa se multumeasca pacientului pentru colaborare
Tipuri de interviu:
Structurat ptr obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient (cum va numiti, cu ce va
ocupati)
Semistructurat condus cu obiective si puncte de reper dinainte precizate (relatati-mi despre
suferinta dvs legate de constipatie)
Etapele interviului

1. inceperea interviului
Ne adresam pacientului, numindu-l, ne prezentam
Ii explicam scopul interviului
Pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

2. desfasurarea interviului
asistenta pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor forma profilul pacientului
pe parcursul interviului , asistenta si pacientul devin pe rand , emitator si receptor
este bine sa se semnaleze apropierea sfarsirului interviului( am sa va mai pun 2 intrebari / vom
termina in 2 minute)

3. concluzia interviului
asistenta va trage concluzii la sfarsitul interviului ( va multumesc ca mi-ati raspuns la intrebari /
am inteles care sunt problemele dvs / raspunsurile dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile)

2.Analiza datelor
-examinarea datelor
- clasificarea datelor : - date de independenta-acelea permit satisfacerea autonoma a nevoilor
date de dependenta
stabilirea problemelor de ingrijire
-recunoasterea legaturilor si a prioritatilor (problemelor)

6
regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi. Regruparea permite identificarea
resurselorindividuale.
Interpretarea datelor inseamna a da un sens, a explica originea sau cauza
problemei de dependenta adica, a defini sursele de dificultate.
Analiza si interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de
ingrijire.

Diagnostic de nursing

Diagnosticul de ingrijiri/nursing este o problem de sntateactual sau potenial, pe care


asistentele medicale, n virtutea educaiei iexperienei lor, sunt capabile i calificate s o
trateze (Gordon -976).
n 1973, n SUA, se constituie Asociaia Nord American de Nursing (NANDA) care elaboreaz
pentru prima dat conceptul teoretic al diagnosticului de nursing i formuleaz primele exemple
de diagnostice de nursing ca o necesitate la evoluia rolului asistentelor care ar trebui s raspund
n mod autonom la problemele unui individ.

Ulterior, n 1990, ia natere un grup de lucru, ca un organism profesional, ce are ca obiectiv


formularea unui cadru conceptual unic pentru diagnosticul de nursing; a fost adoptat oficial
definiia diagnosticului de ngrijire (denursing) de ctre Adunarea General (ANADI): Enunul
unei judeci cliniceasupra reaciilor la problemele de sntate prezente sau poteniale,
laevenimentele de via ale unei persoane, ale unei familii sau ale uneicolectivit

Formularea diagnosticelor de ngrijire trebuie s includ :


1. Definirea problemei de ngrijire /dependen a persoanei;
2. Definirea cauzei, a problemei de dependent.
Cauzele sunt un cumul de manifestri subiective (simptome), i manifestri obiective (semne)
unele majore, altele minore. Diagnosticele poteniale de nursing includ obligatoriu factorii de risc
prezeni.
3. Factorii asociai fiziopatologici, situaionali sau de alt natur, care pot contribui la apariia
bolii sau modificarea strii de sntate. Cauza este legat de aceti factori.
Diagnosticul de ngrijire este format din dou sau trei pri principale :
- Prima parte a diagnosticului const n enunul problemei (o dificultate, comportament, atitudine
nefavorabil sntii sau satisfacerii nevoilor pacientului).
Probleme de dependen = schimbare defavorabil de ordin bio-psiho-social, cultural sau
spiritual n satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifest prin semne observabile.
Aceasta se definete n urma analizei i interpretrii datelor.
Termenii care arat o schimbare n starea de sntate i frecvent folosii n formularea
problemei sunt:
- alterare; - deteriorare; - deficit; 1 - incapacitate; - diminuare; - dificultate; - perturbare;.

7
Exemplu: - alterarea strii de contient.... - atingerea integritii pielii..... - alterarea
integritii fizice...... - alterarea mobilitii fizice...... - alterarea eliminrii intestinale:
constipaia
A doua parte a diagnosticului de ngrijire o constituie enunul cauzei, problemei adic a sursei
de dificultate (piedica, obstacol major n satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale).
Cauza poate fi legat de factorii de ordin fizic, psihologic, social i spiritual sau o
insuficient cunoatere.
Diagnosticul de ngrijire format din trei pri utilizeaz formula:
P.E.S. Ex. P = alterarea eliminarii intestinale : constipatia (problema)
E = din cauza imobilitii (etiologia)
S = manifestat prin scaune rare, dure, senzaii de presiune la nivelul rectului, dureri
abdominale(simptome)
Categorii de diagnostice de ngrijire :
n prezent sunt acceptate, prin consens internaional, patru categorii de diagnostice de ngrijire
1. Diagnostic actual ;
2. Diagnosticul de risc crescut pentru aparitia unei probleme de ngjijire ;
3. Diagnosticul posibil ;
4. Diagnosticul strii de bine ;
1.Diagnosticul actual descrie o judecat clinic, aplicabil strii prezente, manifestrile de
dependen sunt prezente, observabile, semnele i simptomele sunt validate i cauza
identificabil .
Sunt diagnostice redactate sub forma unui enun compus din trei elemente distincte:
primul element este reprezentat de diagnosticul de ngrijire,
al doilea este reprezentat de factorii cauzali (etiologici), introdui prin formula de
legtura determinat /cauzat de ,
iar al treilea element este reprezentat de manifestrile clinice majore sau minore,
subiective sau obiective care susin diagnosticul formulat.
Acestea sunt introduse prin elementul de legatur manifestat prin, urmat de enunul
corect al manifestrilor prezente.
Exemple de diagnostice actuale
Scderea capacitii de efort, cauzat de insuficiena de pomp a inimii, manifestat prin
dispnee la eforturi mici, fatigabilitate i astenie muscular.

Depresie psihic cauzat de modificarea imaginii de sine dup intervenia chirurgical de


histerectomie total manifestata prin afirmaia nu mai sunt femeie.
P: Dispnee E: Dureri precordiale S: Oboseala la efort, respiratie anevoioasa

2.Diagnostic de risc crescut presupune o judecat clinic asupra unui pacient sau a unei
colectiviti susceptibile s dezvolte o anumit problem de ngrijire cu o probabilitate mai mare
dect a altor cazuri n aceeai situaie dat. Acest diagnostic este redactat ca un enun cu dou
elemente .
8
Cuprinde n prima parte a enunului diagnosticul de ngrijire pentru care pacientul
prezint elemente de risc, elementul de conjuncie favorizat de /cauzat de ,

n a doua parte a enunului enumerarea factorilor de risc prezeni pentru dezvoltarea


acestuia .

Exemplu : Risc crescut pentru alterarea integritii cutanate favorizat de imobilizarea


prelungita la pat secundara fracturii de coapsa .

3. Diagnosticul posibil de ngrijire descrie o problem de sntate a crei existen este


suspectat clinic, dar pentru a crei susinere ca diagnostic actual nu sunt nc ntrunite criteriile
diagnostice i pentru a crui formulare este necesar obinerea de date suplimentare (care vor
confirma sau infirma ipoteza clinic).
Formularea acestor diagnostice se face tot ca un enun cu dou elemente .
n prima parte a enunului vom avea: posibil+ diagnosticul de ngrijire suspectat,
urmat de elementul de conjuncie cauzat de /favorizat de ,
iar n a doua parte a enunului elementele clinice care atrag atenia n acest sens
Acest tip de diagnostic este un diagnostic de etapa care urmeaza a fi definitivat prin culegerea de
date suplimentare ,transformandu-se ulterior fie in diagnostic actual ,fie disparand daca nu
obtinem dovezi in acest sens,fie in diagostic de risc crescut .
Exemplu:
Posibil deficit de autoingrijire cauzat de incapacitatea utilizrii manii stngi imobilizate
prin perfuzia intravenoas continu.

4. Diagnosticul strii de bine reprezint o judecata clinic asupra unui individ, familii sau
comuniti privind tranziia potenial de la un anumit nivel de sntate la unul superior.
Este formulat ca un enun cu un singur element, de tipul potential crescut pentru ............

Ex. Potenial crescut pentru o mai bun educatie . Acest tip de enun nu include niciodat
afirmaii asupra factorilor asociai

3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
-dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan de actiune,
care sa influenteze pozitiv, starea fizica si mentala a persoanei si sa reduca problemele de
dependenta.
Planificarea ingrijirilor inseamna stabilirea unui plan de interventie, prevederea
etapelor, a mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuie luate.
Planul de interventie tine cont si de prescriptiile medicale.
Planul de interventie cuprinde doua componente:
a) obiectivele de ingrijire
b) interventiile

a.Obiectivele de ingrijire prima componenta a planificarii ingrijirilor


Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel:
9
- descrierea unui comportament pe care-l asteptam de la pacient
- un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma interventiilor -comportamentul scontat al
pacientului,un comportament care se doreste sa se vada in manifestarile pacientului
- pacientul si familia trebuie inclusi in acest proces de formulare a obiectivului.
- vizeaza deci atitudinea, comportamentul sau actiunea pacientului insusi (sau a familiei, a
grupului si colectivitatii).

Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire


Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar si precis care sunt rezultatele
pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) si asistenta spera sa le obtina, precum si care sunt
actiunile, interventiile pe care asistenta si pacientul (familia, grupul, colectivul) le pot intreprinde
pentru a atinge scopul fixat.
Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul S.P.I.R.O.

S=specificitate(cine face?
P=performanta (atitudine, comportament asteptat )(ce face?)
I=implicare( cum face)
R=realism(in ce masura face?)
O=observabil (cand face?)

Caracteristici obiectiv:
Specificitate sa apartina unui singur subiect (familie,grup etc.)
ex. ca d-na X.
Performanta -actiuni, atitudini, comportamente asteptate de la
persoana, pornind de la un verb activ. ex. ca d-na X sa inteleaga si
sa efectueze .
Implicarea exprima nivelul de implicare a persoanei ( adicasingur sau cu ajutor).
Realism adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice,intelectuale, afective ale
persoanei;
-pentru a fi aplicabil, el trebuie sa fie realist si aceastaatat din punct de vedere al capacitatii
persoanei, cat si din punct de vedereal abilitatii si disponibilitatii asistentei pentru a-l ajuta sa
atinga obiectivul.
Observabil adica comportamentele, actiunile si atitudinile sa poata fiobservabile, masurabile,
evaluabile cu precizie. Se poate referi ladiferite momente ale zilei, sau la un ritm de genul de 2
ori /zi sau de 3ori/ zi, sau cantitate 10 pasi, 10 minute.
Obiectivele pot fi :
1. -pe termen scurt (O.T.S.) ore ,zile
2. -pe termen mediu (O.T.M.) o saptamana
3. -pe termen lung (O.T.L.)saptamani, luni
Exemple:
O.T.S.- D-na X va fi asezata in fotoliu in fiecare zi, timp de o ora, de 3 ori pe zi
acesta este un obiectiv de interventie a asistentei
O.T.M. Ca intr-o saptamana d-na X sa mearga fara ajutor pana la baie
O.T.L. Ca d-na X sa-si mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fiecapabila sa tricoteze
in termen de o luna.
b.Interventia a 2 a componenta a planificarii ingrijirilor
10
Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de aactiona pentru a corecta
problema de dependenta a pacientului.Deciziile pe care le adopt asistentul medical n procesul
dengrijire sunt activiti sau intervenii menite s conduc la rezultateleateptate i specificate
n obiectivele propuse n planul de ngrijire.
Deciziile trebuie aib urmtoarele caracteristici:
- s fie compatibile cu planul terapeutic;
- s fie bazate pe raionament tiinific;
- s fie specifice pentru fiecare persoan asistat;
- s foloseasc procedee educative de tip predare / nvare.
Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie:
-sa se indice la ce ora (2, 6 sau 10 ore), in care moment al zilei(dimineata,dupa baie etc.);
-la ce interval (de 3 ori pe zi, de 4 ori pe zi etc.);
-sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiuneaasistentei sau sa se
supravegheze continuu semnele (de ex.dispneea).

4.EXECUTAREA (APLICAREA)INGRIJIRILOR

Constituie momentul realizarii constiente si voluntare interventiilorplanificate pentru a obtine


rezultatul asteptat.
- aplicarea in practica a actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-simentina sau sa-si recapete
independenta sau un oarecare nivel deindependenta
- sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de ingrijire, familia(apartinatorii). Implicareaacestora
are ca scop reducerea saueliminarea cauzelor problemei.

5.EVALUAREA INGRIJIRILOR
este aprecierea schimbrilor survenite n starea de sntatea clientului n relaie cu scopul propus,
ca rezultat alinterveniilor asistentului medical.
este considerat, n termeni de specialitate, CUM anume arspuns pacientul dup
implementarea planului de aciune.
este o descriere precis i o apreciere a rezultatelorngrijirilor acordate pacientului, n
funcie de obiectivelestabilite.
Evaluarea zilnic a planului de ngrijiri/nursing va trebui s rspund la urmtoarele
ntrebri:
Ating interveniile propuse obiectivele intermediate de pacient?
Sunt realiste orele i datele stabilite iniial?
Este necesar modificarea interveniilor de nursing pentru a asigura realizarea
obiectivelor?
Este necesar modificarea limbajului din plan sau a metodelor de comunicare, pentru
buna participare a asistentelor medicale din celelalte schimburi?
Este necesar consultarea altui membru din echipa de ingrijiri pentru mai multe
informaii care s ajute la identificarea cauzei, problemelor sau la elaborarea
interveniilor potrivite pentru realizarea obiectivelor?
Exist vreo modificarea n starea pacientului care s necesite adugarea unui nou
diagnostic de nursing sau a unei probleme de colaborare?
Este necesar s intervenim n lista de prioriti iniial?

11

Evaluarea se face periodic la anumite intervale de timp. Ritmul este adesea indicat de obiectiv.
Evaluarea este o faz vital, iar n caz de nereuit, procesul se reia.
Evaluarea urmareste doua aspecte :
- rezultatul obtinut sau schimbarea observata de nursa la pacient ;
- satisfactia pacientului.
Raportat la rezultatul obtinut, evaluarea este un proces ciclic, care se repeta in functie de
obiectivul stabilit si de obiectivele ulterioare, elaborate din faptul ca rezultatul asteptat inca nu a
aparut .
-Cand se observa ca manifestarile de dependenta nu s-au diminuat, deci obiectivul nu a fost atins,
procesul de nursing se reia, restructurand diagnosticul si planul de ingrijire.
-Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci, reajustarea sau chiar modificarea
interventiilor.

14 NEVOI FUNDAMENTALE/dupa V. Henderson


1 - a respira i a avea o bun circulaie;
2 - a bea i a mnca;
3 - a elimina;
4 - a se mica i a avea o bun postur;
5 - a dormi i a se odihni;
6 - a se mbrca i a se dezbrca;
7 - a-i menine temperatura corpului n limite normale;
8 - a fi curat, ngrijit, a-i proteja tegumentele i mucoasele;
9 - a evita pericolele;
10 - a comunica;
11 - a aciona conform propriilor convingeri i valori, a practica religia;
12 - a fi preocupat n vederea realizrii;
13 - a se recrea;
14 - a nva cum s-i pstrezi sntatea.

12