Sunteți pe pagina 1din 207

Frofesor dr.

Daru F or*su,t
Universitatea de Atledicind Si Farmacie "Carol Davila" Bttcuresti

dr. fdar,ucAFoPEscu dr. CNr,qrxtli Rd{[iAn Fonnscu


COMPENDIUM OF DEIIMATOLOGY AND VENEF.EOLOGY asistent tmiversitar asistent universitar

This compendium of dermatology and venereology is aimed at undergraduate


medical students, General Practitioirers, young grad.uates commencing their
trai-ning and trainee dermatologists.

Our objective was not to write a textbook encompassing over 2000 skin diseases
but instead to select the more commonly encountered ones and present them in
a structured, easy-to=read manner. As with any selection, this may be subject
to criticism, However we hope that we have succeeded in offering a beginner's
practical guid"e to facilitate the approach to our speciality. In addition, we hope Cffi&4PffiNffiEU
to have achieved i:r presenting senior dermatologists, current information in
terminology, pathogenesis and treatment of skin diseases. r$tr
g,pglr

ffi fr ffiru$ATffiH,ffi Ggfl $g Vffi NEffiffi Lffi GHffi

;.J r;,
i:r -o
:'J -\'
{;,J r}
.5 i.
&" v i;,^. EDI'IUR.A TEHNICA
r_,, ;^." Bucureqti - 1996
,*.rt:r-- b
v lu-o
. ,:.ii ,tr#
-q-
Cuad"nt tnainte
Copyright @ t000, Editura Tehnic{
'Ioate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate editurii

Compendiul d,e d,ermatologie si uenerologi,e este prima lucrare de acest Jel din
Adresa: EDITURA TEIiNIC,I, Iiteratura medicald rom6,neascd,. Di.n cele peste 2000 de afecliuni cutanate exis-
Pia{a Presei Libere, 1 tente, Ie prezentdm numai pe cele Jrecaente, i,ncluse pi tn tematicile de enamene
33 Bucuresti, RomS,nia si concursuri medicale.
Cod 71341 in demers,r.1l nostru arn pornit de Ia tradi[i'a qcolii romi,negti de d,enriatolo-
gie pi d,e Ia rezultatele oblinute tn alte !d'ri. La ecperien{a clini,c6' personald,
am ad,6,ugat ceea ce este actual si' general acceptat de speciali'.1ti'i din Romd'nia
si de peste hotare, in terminologia Jotosi,td, am .pdstrat termenii existenli, tn
dermatologi,a romd,neascd g'i am introdus unii termeni, recomand'a(i de Liga
Internalionald, a Soci,etd.,tilor de Derrnatologi'e pi, Soci,etatea Francezd d,e Der-
matologi,e Ei Venerologie.
Compendiul este o,d,reset stud,enlilor tn med'icind, care aor gd'si tn eI o
bazd, tlocumentard,, med;i,cilor generalisti, interesa{i sd. se i,ni,lieze tn d'ermato-
uenerologi,e, gi, rezid,en(i,Ior tn d,ermatologie, cd,rora Ie proltunem un ghid tn
formarea lor proJesio nald,,
in egald, md,surd, sperdm ca tncercarea noastrd de sintezd, s6' fi,e consultatd,
de specialigti, punct de plecare pentru un ilialog incitant menit sd, contribui,e Ia
ualorificarea erpteri.entei noastre eornune. In acest spi'ri't, sti'mali colegi', uom fi
receptiui Ia sugestiile dumneauoastrd,, de care uom tine seamo tn ed'ilia vi'itoare,
in tncheiere, mullurnim domnulu'i. foan Ganea, d,irector aI Ed'iturii Tehni-
ce pi d,oamnelor Daniela Magdalena Dauid pi' Cecilia Si,mion, ed,itori, pentru
primirea tncumjatoare a proiectului, nostru de a elabora Compeniliul d,e der-
llclitor: Daniela Magdalena David
matologie $ oenerolog'i,e
Cecilia Simion
Autori,i,
Tehnoredactor: V.T^ Ungureanu
Editare computelizati,: CXiXIin Mihai Fopescu
. Raluca Fopescu
Co1:erta seriei: Simona Duneitrescu

llun dc tipar: 17.07.1996 Coli de tipar: 26


c.:i,. 6L6.5-6L1.77
srJN 973 31-0815-4

riiii:
. ,;.lii'.
. , ,,,,:dlitl
..,'1,.l
.***;i-#idE!YC'
I :..i,i::;;,

Cuprins
rit ii:'. I

: ::,:
::=;i .:.1
:::
't::::::!:
1i.it li..aa

., .,--,,:.',,i
i tl:;l:, I DER-MAT'OLOGIE 15

STR.UCTURA SI F{JNCTITT,E trrELnn 17


l+it
1,1 Embrioiogie ....'r.. L7
1.2 Structura macroscopicS, a pielii 18
1.3 Structura microscopicX a pielii 18
1.3.1 Epidermul ...'.' 18
1.3.2 Joncliunea dermo-epidermicS. .. 22
Dermul
1.3.3 23
1.4 pielii .
Anexele 25
1.4.1 Glandelesudoripareecrine. ... .. ' 25
L.4.2 Glandele sudoripare apocrine 26
1.4.3 Glandele sebacee 26
1.4.4 Unghiile 26
1.4.5 Firul de pir . 27
1.5 Funcfiilepielii.. '.'... 28

DIAGNOS1TICUL DEITMATOLOGNC 28
2.1 Anamneza 29
2.2 Examenul obiectiv 30
2.3 Investigalii paraclinice 32

INFECTII VIRALE
3.1 Papilomavirusuri umane JO

3,2 Herpes virusuri 4L


3.2.1 Herpes simplex 42
3.2.2 Herpes zoster 47
3.2.3 Citomegalovirus 49
3.2.4 Herpes virusul tip 6 tLq

3.2.5 Virusui Epstein-Barr 49


3.3 Poxvirusuri 50
3.3.1 Vaccina 50
3.3.2 Ectimacontagiosum 50
CUPRINS

3.3.3 Nodulii rnulgitorilor


3.3.4 Molluscum contagiosum 51 6.1.3 Onicomicoza ....101
ro 6.1.4 Dermatof,tide ....101
3.4 Alte virusuri
3.4.1 Virusurile lepatitice 53 6.1.5 Diagnostic de laborator . . . 102
ED
3,4.2 Parvovirusul uman 6.1.6 Tratament ......f02
2E JJ Levuroze ,,,....,...105
Sindromul Gia.notti-Crosti 6.2
3.6 Pitiria,zis rozat 54 6.2.L Candidoze ......105
55
J, r Boala Kawasaki 6.2.2 Pitiriazisversicolor ...... 109
bb
6.3 Micozeprofunde ...... 110
NNF'ECTTI BACT'ER"IENE
6.3.1 Micetomul ......110
4.7 ManifestXri clinice DI
6.3.2 Sporotricoza ....111
4.1.1 Infeclii 59
cutanate nefoliculale 6.3.3 Actinomicoza ....II2
4.I.2 Infecj,ii cutanate foliculare 59
4.1.3 Infeclii ale unghiilor 63
EPIZOONOZE 1.L2
65
Infeclii ale glandelor sudoripare .
1!.4
4.7.5 Alte afecliuni cutanate rnicrobiene 66 7.1 Scabia ......113
4.1.6 Boli produse de toxinele bacteriene 67 7.2 Pediculoza. . .. 116
!.f J Boli de etiologie probabil bacterian5.
70
4.2 Principii 72 URTICARIA 118
de tratament
8.1 Etiologie ......119
5 INF'ECTII MYCOEACTER.IDNE 8.2 Patogenie .....L22
5.1 l'uberculoze cutanate 76 8.3 Manifestd,riclinice .....122
5.1.1 Tuberculoze cutanate primitive II 8.4 Diagnostic .....126
5.I.2 Tuberculoze crrtala.tp i" 78 8.5 Tlatament ...... ...:......I27
5.1.3 Tuberculide ;utarate ".t-r-*,^'
de reinfecfie
79
s.1.4 Ma'ifesti,ri curr;.;; *;r;;r;. B] ECZEME qI DERMATITE L3L
A".rH.i, BCG . . . . o9
9.1 Eczeme exogere . . 134
5.1.5 Diagriostic .

u._L.D rratament. B3 9.1.1 Eczema (dermatita) de contact . . . . 134


5.2 Mycobacteriozer*ipi." . . . : " " "' 84 . . ; . . 1.36
9.L2 Eczema alergicd, de contact pe cale sistemic5,
.....:.. .
OE
5:2.1 Granulomul depiscind ....... 9.2 Eczeme mixte (exo-/endogene) . . . 136
(a Lepra
5.3 r-_ .
85
9.2.1 Eczemanumulari, ......136
5.3.1 Nlanilestdri clinice 86
9.2.2 Dishidrozasieczemadishidrozicd, . 5,. . . . ., 137
5.3.2 Reaclii leproase 86
9.2.3 EczemainfeclioasX, ......138
5.3.3 Dia,gnostic paraclinic 89
9.2.4 Eczema de staz5 . . 139
5.3.4 T}atarnent 90
g.2.5 Eczema seboreic5, . . 140
91
6 INn ECTII F IJNGXCE
9.2.6 Eczemafi.surard.... .... 143
6.1 Derma,tofitii 92 g.2.7 Eczema asociatS. malabsorbliei intestinale . . . I44
93 9.2.8 Diseminareasecunda.rd,aunei eczeme . . . . . 144
I 1 i Derma,tofilii ale pielii glabre
6.7.2
4 1 4 nt1
Pilornicoze
... .
94 9.3 Tlatamentuleczemelor-principii ......144
9B 9.4 Dermatitaatopicd, .. ... 145
10 CUPRINS i. l
CUPRINS

10 },RUR.IT SI PR,URIGOURI 2 l:1


10.1 Pruritul
153 14.4 Dermatita cu IgA liniare '
154 14.5 Pemligoidul bul.os 2l:;
10.2 Prurigouri.... 't::
155 14.6 Ilerpes gestationis
10.2.1 Prurigo acut al copilului .;.. ' '' ')l(;
. 155 14.7 ilpidermoliza buloas5. doblinditX
1.0.2.2 Prurigo subacut 156
10.2.3 Prurigo monic 277
t57 15 PORFtrRII
10.2.4 Prurigo nodular t57 tardivi '' 220
15.1 Porfiria cutanatX
11. VASCULITE 15.2 Porflriavariegata '' ' '" 223

11.1 VascuLite alergice


158
15.3 Porfiria, eritropoeticS, congenitald' '' 224
161
11.1.1 Vasculite alergice primitive l5.zl Protoporfiria eritropoetici .
161 '226
11.1.2 Vasculite alergice secundare 15.5 Coproporfiria eritropoeticS.
164
11.2 Poliarterita nodoasa zLo
11.3 Vasculite granulomatoase
165
16 REACTII CUTANATE POST'MEDICA.MENTOASE
166 227
16.1 Patogenie . .
teo
12 ERITEM POI,IMORF 166
16.2 Stabiiirea agentulu i cauzal .

16.3 Tipuri morfologice


ls BOLI ALE TESUTULUI CONJUNCTTV 177 16.4 Tratament '
13.1 Lupusul eritematos LI L
235
13.1.1 Lupusul eritematos cronic cutanat 172 1.? PSORIAZIS
13.1,2 Lupusnl eritematos subacut 175 17.1 EtioPatogenie " 2:\6
13.L.3 Lupusul eritematos cutanat acut r76 17.2 ManifestX,riclnice " ' " 239
13,1.4 Lupusul eritematos sistemic 178 17.2.1 Psoriazisulvulg:r,r " " " 239
13.2 Sclerodermia 181 L7.2.2 Psoriazisul eritrodermic 242
D,12
13.2.1 Sclerodermia localizatd. lB3 17.2.3 Psoriazisul Pusttlos
13.2.2 Sclerodermia sistemicd, . r85 17.2.4 Psoriazisul artroPatic 2,16
,),17
1.3.3 Dermatomiozita. 191 lT.3Tratament. ....
248
L7.3.1 Tratamentul toPic
14 ATECTIUNI BULOASE 195 2tI}
17.3.2 Tratamentul sistemic
autoimune .
14.1. Pemfigusuri 198 250
14.1.1 Pemflgusul vulgar 17.3'3 Trata.mentul formelor severe tle psoriazis
200
14.1.2 Pemflgusul vegetant 251
202 1,8 LICI-IEN PLAN
14.1.3 Pemfigusul foljaceu 203
14.1.4 Pemfigusul endemic brazilian 204 19 IJI,CERE AI,E MEMBITEI,OR INN.BR,IOAN"tr
tn t
14.1.5 Pemfigusul eritematos 205 258
19.1 Ulcere venoase
14.1.6 Alte forme de pemfigus 206 266
19.2 Ulcere arteriale
14.2 Pemfigusuri neimunologice . 207
14.2.1 Pemfigusul cronic familial 207 20 AFECTIUNI A.I,E IIIPODERMUI,UI 267
14.2.2 Dermatoza acantoliticd. tranzitorie 208 20,1 Eritem nodos '' 267
14.3 Dermatita herpetiform5, . . . " " '
209 20.2 Vasculitenoclulare 270

J
12 CUPRINS

21 AFECT'trIJNI ALE GX,ANDELOR. StrBACEE 27L


21.1 Acneea
26.3.3 Keratoze pe radiodermiti, cronic; ... .
273 26.3.4 l(eratozepecicatrici .....3IT
p1.2 Rozaceea 282 26.4 Cornul cutanat . . 3I7
22 AFECTI{JNT AI,E FAI{UI,UI 26.5 BoalaBowen ... JlB
285
22.1 I{irsutisr.nul
26.6Eritropla,zia, . ..319
287
26.7.Leucoplazia .. .. 3ig
22.2 Tltpertricoza. . 287
22.3 Alopecia, areata.
26.8Boa.laPagetmamard,.... .....820
287
22.4 Pseudopeiada 290 27 TUMORI EPITELIALE MALIGNP
22.5 Alopecia androgenicd. tall 32L
bazocelular
27.1 Ca,rcinomul .. J22
22.6 Alopecia androgenicS, femininX 292 27.2 Caranomul spinocelular . .\.. .. . .. 326
. ,';.
23 AnTtrCTIUNn ALE UNGI{trXLOR. 292 28 NEVrr MET,ANOCITARI $r MELANOMUL 330
28.1 Neviinevocelulari ,,....
24 GtrNODtrRMAlIOZE 295 331
28.2 Melanomul
?5 ITI]MORI EENIGNE 304 29 PRINCIPII DE TRAiTAMENT
25,1 Tumori epidermice 339
304 29.1 Tratamentul topic
25.1.1 lieratoza seboreicd, 340
304 29.2 Tratamentul sistemic
25.1.2 Acantomul cu r:elule c.lare 343
306 29.3 Tratamentul prin metode chirurgicale gi fizice
25.7.3 l{eratoacantomul 343
307
25.2 l'urrroli ale giandelor sudoripare 308
25.2.1 Siringoame 308 N VENEROLOGIE 347
25.3 Chiste 309
25.3.1 Niilia 309 30 SIFILISUL 349
25.3.2 Chistrrlepidermoid ... ... 310 30.1 Etiologie 350
25.3.3 Chiste trichilema,le 3i0 . 30.2 Patogcnie 351
25.4 Tumori mezenchima"le 310 30.3 Manifestd,riclinice .. i.. tEo
25.,1.1 Cheloide. 3i0 30.3.1 SiflIisul primar 353
25.4.2 Dermatofibrorr ., . . 311 30.3.2 Sifilisul secundar 354
25.4.3 Fibrom moale . c11 30.3.3 Sifllisul latent 359
25.4.4 Lipoa,rnele si lipomatoza, 311 30.3.4 SiflLisul terliar 359
25.4.5 Tumori vasculare 312 30.3.5 Sifllisul congenital 361
30.4Diagnosti.... 363
26 PF.ECANCERE CUTANATE 313 30.5 Tratament JOll
26.7 Keral;oze actinice 3r4
26.2 l{er atoze arsenicale 315
31 GONOREEA 367
26.3 Alte tipuri de kera.toze 316
26.3.1 Iieratoze 1a gudron si alte keratoze chin"ice 32 SANCRUL MOALE 375
316
26.3.2 Keratoze termice 316 33 IIMFO GRANULOM AT OZ A VENERIAN,{. 378

itg**.
W
T4 CUPRINS

34 GRANUI,OMUtr, INGHINAL
35 IIRICHOMONIAZA 384

36 ALTE INFECTII GENITALE 387


36.1 Infeclii genitale cu chlamyclii 388 *^*n^^]
u*"'*Hf,{
36.2 Inl'ec,tii genitale cri mycoplasme . 390
36.3 Vaginita bacterianS, 392
36.4 Uretrite nespecifice 392
HH
3? SIDA MANIFESTAR,I CUTANATE 392 HH
-
Index 403
ffiERw{ATffiK,ffiGHF I t
Bibliografie 413
$TR{JCT{JRA qI
$_ F"{JNATrrtr E PIEr.,m

care 6e contin-u5' t'" t:TT:"oo:"L


Pielea este un inveJiq conjunctivo-epitelial'
o'suprofalS' med'ie de 1'5-1'8 m2 Ei
cavitS,lilor';;;;tit"Are
si mucoasele
i"rt*;;J;tti" 1/15 din greutatea corpului' 'l'{l

X..i- Ernbriologie
ectodermicS" Dermtl se dezvoltd'
Epidermui qi giandele anexe sunt de origine
neuroectod'erm (creasta.neuralX')'
din mezoderm, iu, ,pa'utol pigmentar din
u. aoou u. ri'"J'ii iot."ot"rine epidermul
este bistratiflcat, flind
inc5. din too"
a,lcx,tuitdintr-unr6,nddecelulegerminativecuboiclaleEidintr-una]tulde
s,i plutescin lichidul
celule ee detageazS,
celule perider*i.u. Uo"fJ aiotr" ac]este
anafiza iexului cromatinian' Din
amniotic,.de unde pot i p'"t*ute pentru procesul
luna a cincea esi"lor1nut ain mai multe straturi gi incepe
"pid"rmol
de keratinizare. r-
se dezvoltd' firele-d'e pd'r'
.e
io iooo a treia, din mugurele epite)ial primar'
aPocrine' in s5'ptd'm6'na a 20-a f[tul
*1#:b,;;;.*ii Jt"J"r""sudoripare
d;;; tanusi. Din luna a patra, glandele sebacee
este complet acoperit no, -i maceralia pe
;;;;;i" .*uour; (u"rni't caseosl')'care protejeazS' pielea de in regi''nile
car.e ar produce_o ri.hiJJ amniotic.
La sfdrgitul lunii a sasea,
se gXsesc glandele apocrine' cate
sunt
axilar5,, perimamelonare qi o;"-g""italH'
pilo-seiaceo' deasupra canaltlui sebaceu-
incativc. EIe se deschiJilt f"fitif"r
,^o air..t la suprafala pielii, in apropierea
l3lculului' a patra a gaptea
Glandele sudoripari ""'irLu '" formeaz6'
intie luna Ei
propriu ca're se-invagineazd':
Oiot*"" -"go." "pitutul apare in luna a treia' sub
Cnmpul primitiv o"gfiti, pt""ursorul "r"ghi"i'
situate pe fala' dorsal5' a dtimei falange'
forma unei ingroqS,ri
"pii**it" incepe in s[pt5'm6'-
Adipogeueza *t" *[o"tX ae cetuteie-mezenchimale'
treptat' dupd' s5'ptimAna a
na a 20-a sub forma;gieri*ii negre", inlocuit5'
25-a, cu gi5,simea normal6'
-- 1y pentru ^+^Lili-^. v6'rs-
-^-!--" stabilirea
L.urri repere embriologice au valoare medico-legald'
tei fd,tului.
18 r)ERMA']'OLOGIE IILE PIELII

L.2 Structura n-racroscopic6 a pielii Keratinocitele


E1e srlni
La inspec.lia tegumentelor se rematcd. o serie de pliuri mai ad6,nci, situate I{eratinocitele constituie principala populalie celularx' a epidermului'
poroind din profunzime spre suprafa'!,'
predominant in zonele d.e flexie ;i in ceie a.le marilor articulalii, precum s,i f; mai muite ,t,uto'i, caie
"tg;^t.
su nt:
sanlnri mai fine, scurte, superfi.cia1e, care formeazJ, impreunX cadri,lajul nor-
mal aI pielii,. La nivel pa.lmar si plantar, aranjamentr:l crestelor papi.lare - oStratulbazal.Cuprindeunsingurr6,ndd.ecelulecilindrice,dispusein
genetic gi servegte la identiflcarea amprentelor p"ti.udx, cu axul long perp"ndiiular pe interlinia dermo-epidermic6,.
At
dermatoglife
- este determinat
digitale. Pe suprafala pielii se mai observi, si mici pori, care reprezintS. locul hipercrom' oval' Stratul bazal
citoplasma iot"o, ba--zpfli{ 9i un nucleu
dc deschidere a glandelor sudoripare sau sebacee. este bogat io *itoilffi ce demonptreazS' iaracterul lui activ' germi-
Culoarea pielii depinde d.e: fenotipul rasial, grosimea gi dispozilia stratului nativ (Jelulele din acest strat se mai 4umesc fi keratinoblagti)' Celulele
de kera,tin5,, cantitatea gi distribu.tia melaninei in melanozomi, vascularizatia stratului bazal sunt iegate intre ele gi cu celulele din etratul spinos prin
Ot
dermului superficial (cantitatea de hemoglobinS. ,si gradul ei de oxigenare) 9i d,esmororyi,iard.e meirbrana bazalX' ptil !@zug@'!:l!:l
num{r cregte in straturile su-
cantitatea de caroteni si/sau alte substante colorante. *r*ffiG"tin5, tonofibrile
-
al
-c5,ror
perioare.Printrecelulelebazale,neregulatintercala'te'seB5'sesccelulele
dendritice menlionate anterior'
1.3 Structura rnicroscopicX a pielii o- Stratul spinos (corpul mucos' stratul malpighian)' Este constituit
din
g*b9$l9, interconectate,prin desmo-
ffiianauri ae ."tute poliedrice,
Pielea este alc6,tuiti, dtn epid,erm 1i d,erm, Sub ea se gi,seste lesutul celular
7;;;. tooonbrilele sunt mai numeroas^e fi formeaz5, un "schelet de sus-
tinere,, al citoplasmei (citoscheletul). in acest strat
subcutanat (paniculul adipos). apar goJpii-QdhLUd
Epidermul, stratul extern a1 piel-ii, se afl5. in contact firect cu mediuf ex- in straturile supe-
i-irrt t""**ii1, t1 "5*' num6r 9i d'imensiunipierderilor transcuta.nate
cresc
terior. Este un epiteliu pavimentos pluristratificat format predomina.nt din iioor.; prio.ipiele lor func,tii sunt: limitarea
keratinocite dispuse ordonat, a cXror func{ie principaiS, este aceea de a sinte- de ap5, ;i atigurarea coeziunii intercorneocitare'
tiza keratina.
Stratul granulos (Langhans). Este format di{j-)ana','i
d'e celule rom-
Dermul este situat imedia{, sub epiderm. Componenta sa' principa.lX esl,e o
boidale, turtite, cu nuclgi picnotict tt*Qrgg4i!9-!9
proteinS, fibrilard,
- colagenul. Aceste celule ,ont b{iG]iG;;n-h d.e keratohialinS,,
cu rol de.cimentale
Sub derm se gd,sette paniculul adipos, a.lcd.tuit din adipocite organizate in a tonoflLamentelor ii tasci"loie compacte. Stratui granulos lipse;te 1a
1obu1-i adipogi.
nivelul mucoaselor.
Degi aceste straturi sunt prezente in toate regiunile anatomice, grosimea
pielii .are varialii foarte mari in funclie de zona topograflc5.. Epidermul are
estratullucidum.PrezentexclusivinregiunilepalmeioTqipla'ntelor'se
observd, ca o band5, refringent6', c?-re conliue celule cu nuclei picnotigi'
grosimea maxirnS, pe palme gi plante (1,5 mm) si este foarte sublire la nivelul
pieoapelor (sub 0,1 mm). Grosimea maximl a dermului se int6]neste pe tora- o Stratul cornos. Este formatdir@llranduri d'e celule turtite' suprapuse'
cele posterior, unde poate depH,si de 30-40 ori pe cea a epidermului supraiacent' . fiprii.-au Citoplasma lo)-a fost complet inlocuitd' d'e lgglbrilS
"".f.i.
fesutul celular subcutanat este bine reprezentat pe fese gi abdomen 9i mai @g5,(peste100A),dispuseintr-omatricea]c[tuitidin
partea cea mai superflcial5, a strattlui cornos
redus cantitativ pe piramida nazal5,;i presternal. a-r*r-bl. d" k*rtohialin5,,
zona disjuncti, - se detaqeazd' la traumatisme minore sub formX de
-Bcuame(u,gr"gatelamelaredecelulecornoase)'DetaqareaestefacilitatS'
1.3.1 Epidermul de d.egradirea parfial5, a "cimentului interceltlar"'
Epidermul adultului este compus din heratinocite si celule dendritice: 4gglgo- Ketatinogeneza.Peparcursuldrumuluilorsprestratulcornoskeratinocitelein
cite. celule Laneerhans.
o celu,le dendritice nedeterminate si celule Merkel. sufer5, un*proces de ieratinizare' Acesta incepe
prin sinteza 9i acumularea
#
20 41
DERAIATOLOGIE STRUCTURA 8I FUNCTIILE PIELII

citoplasrnL a unor filarnente cu structurS, de c helix (tpUfilSgf.E&t), compuse


dintr-o proteini {ibroas5, 1(el4!j!a1. lbnofilamentele incep qi se terminf pe Tabelul 1.1 Citokine produse de keratinocita-.
membrana celular5, o lr.tutiiiffi-r, in porliuni specializate ale acesteia in Interleuhine Factori de cre$tere Factori de stimulare
forrnL de p15.ci, numite dSpgpeSry. Keratinocitele din stratul granulos contin IL1 EGF G-CSF
ir plus granulc dc kcr.atohialinS., aJcS.tuitc dintr-un mateiial amorf, bogat in IL-6 TGF-a M-CSF'
legituri disullidice, considerat un precursor
"t IIglBr. rL-8 TGF-p GM-CSF
Rolul imunologic al
keratinociLului. Keratinocitul poate produce oo*"rou- FGF-a
se tipuri de citokine, fiind direct implicat in reactivitatea imun5, cutanat5, T'GF-b
(v. ta.belul 1.1). PDGF
lleglarea epiderntopoezei. C rosimea, epid ermu-lui este mentinutd, constantX pri n "Legend5.: EGF- Epiderma.l Growth Factor; TGF= tansforming
Growth Factor; FGF=
echilibrarea raportului dintre pierderile celulare de suprafald. (descuamare) si Fibrobiast Growth Factorl PDGF: Platelet Derived Growth Factor; G-CSF= Granu-
producerea de loi celule in stratul baza.l. locyte coiony stimrlating Factor; M-CSF: Macropha8e-csF; GM-CSF= Granulocyte
Macrophage Colory Stimulating Factor.
Turnover-ul epidermic, in medie de 28 de zile, este reglat de-cilokile, factori
-4e,qrgSlerc si hormoni. Crlslihele-,ii-laslpui de
tinocite, celulele Langerhans s,i limfocite. Ele igi".cgtg.e
.unt ffii*.-6; (dooa-chinonE) P.in polimerizarea acesteia din urmX se formeazX, euTnelanina
exercitd, rolul prin legarea de
receptori specifici de pe suprafala celularX fi_Uctivarea uno:-c5i de 1"
Wilosaunegru);feomeIani,na1itricocromi,i(pigmen!iropii)sunt
inlracelular5. (inozitol fbsfat, proteinkinaza c), contribuind astfel 1a reglarea sintetizati prin copolimerizarea dopa"chinonei cu iisteina' Melaninele prote-
sintezei de ADN. Ca.tecolaminele actioheazS, prin modilicarea conccntratjei jeaa5, impoiriuu r,eflectarea 1or, pre-
intra.celularea"(Si-\g",.rlisf ersieraiprinleggr'e.cl-i_r-ed[_1a.._ruy_e]ul cum gi prin neutrali-area radica,lilor Jiberi.
3rc]cgl-U i re
n ( gleaz X*dl rcc t tr an crip tia),
s

Reglarea melanogenezei. Melanogeneza este etimulat5, de acliunea mai multor


Melanocitele factori, dintre care cel mai.important este eEpsreI93.1aldl&dql9!9 (UV)' A1!i
Sun[ singurele celule capabile sXsintetizeze melanina. EIe au origineain cISa^eLa. factori stimulanti sunt:,M$H,-AQ.f[, eglrogelrii, Pi9g99!9I9+4
iljl!#, de unde migrcazd, sprc stratul bazal al cpidermului. bulbul frqlgr in funclie de rHspunsul pielii la UV se descriu urmS,toarele "fototipuri"
EE xliea ri ii"-*,gu"i;iiq ffiin' rfrffi
,i,,
in[crmediul dendritelor, cu ]reratinocitele din vecind,tate cu care formeazi, o
cutanate:$r$$3$w petsoane care se ard totd.eauna, si nu se bronzeazx, niciodatS,;
@ persoane care se ard de obicei qi se bronzeazi_uncori;.ffi pergoane
un)ta.ie funclionalx. in cil,oplasma dendritelor se a{ld, organitc caracteristice, care se ard rareori gi se bronzeazS, de obicei;ffi persoane cafe nu se
rnelanozomii, care contin cant.itxti variabile de pigment. Prin interinediul aces- ard niciod.atS, si se bronzeazS, intotdeauna; ffiffi' pigmentalie constitutiv5,
tora irelanina este "injectatS,') in l<eratinocite si se distribuie in citoplasma mod.eratd; ffi pigmentalie constitutivd, marcatX, (negri).
accs Lora.

Celula Langerhans
Melanogetteza. Mela*ocitele sunt singurele celule epldermice care contin it
-rqfuzd-
( rtop a- oxi d azX), en zj m a . arJ r ran, lorrn e,fli.zrT] i"
6i]"r ri up ol il Este o celul5, dendriticX cu originea io 1q3ful !g!Eg{.eo nnifgf loi-
ulat gi prezintS, in citoplasmS, qB.nulatiiin,for+I 4e.."{ac[etd," (granulele Bir-
ffiprinde 30d"\id. dr";;,
cel pufin produse de
6!&j, vizibile la microscopul f,Iectronic, Este lipsii5, de desmozomi Ei tonofi-
di{erite gene (grupul I de gene produce keratinele bazice gi grupul II pe cele icide). prin-
cipalele lreratine rlir stratul bazd qi spinos sunt keratinele 5 qi 14. Pe mxsura diferenlierii brile. PrezintX. pe suprafa!5. antigene ale complexului ma i-
kcratinocitului, eleisunt irilocuite de lteratinele 1 qi 10.
2numitl- aga datoritX bjlilale-dada,U (HLA-DR, H[A-DP, HLA-DQ) ei @
rolului s5.u in agregarer flamentelor de keratinX. f. IsC ,i IeE si pentru frac-tiunea C35 a complementului. Are un rol major in
"
22 DERMATOLOGID STRUCTURA 8I FUNCTIILE PIDLII 23

reactivitatea imuni, a pielii, principalele sale funclii find g.4&la,rqa, procesarea c) lam-ina dcnsa., zoni elcctronodersi.. alci{,u.itd, dir 5glig[!1!f! ])rr la
gi prezentarea antigeneJor exogene ]jmfositelor T. nivelul ei pleacd, fila.mente de ancorare care travetseazd, lamina, lrrcida. si
se fixeaz5, pe membranele plasmatice ale keratinocitelor baza.le;
Celula dendriticd nedeterminatX d) subiamina densa,, care conline librile de ancorare (alcituite din -colagen.
de tio VII'I. mS.nunchiuri de rnicrofi.brile dermicc si Jibrilc colaeene (tiu I
Celula clendriticX nedeterminatX, iilentificabild. prin.microscopie electronicS,
Ei lll) care fixeazi. lamina densa de dermui papilar.
este caracterizatS, prin a.bsenta aiat a melatroz r-
pu este inruditX cu celula Langerhans posedi,, ca gi aceasta, antigene
-!9g!. Ei Joncliunea dermo-cpidermicd, asigur5..suportul mecanic a.l epidermului,
a,le comolexului ma.ior de histocomoatibilitate clasa II (MHC clasa II).

un filtru semioermeabil
. carc resleazS, transferul de celule si substante nutril,ive
Celula Merkel dintre derm si epiderm.
Este situatX de obicei i.n Ecind,tatea. membranei bazale $i conline granule neu-
rosemetorii iotrucitopfiilatici, .u.. *.d*[ **ffi tu.til" fi*. Aparline 1.3.3 Dermul
sistemului APUD3 9i are probabil origine in creasta 4eural.5,. Densitatea celu- Situat subepiderm, are rol d" Spott *..uni. si . plqime-a
lelor Merkel este mai mare in regiunile fu care existS, foljcu[ pilo-sj. "o
sa varlaz6, fiind rUu:t+4-p._tr3gqlg_!j!!"tjglrlal$e.ti.plqt$" li,ry1ini4_d.
1a nivelul plggggqlgf fi_plgp3l"Ei Pe mi,sura iriaint[rii in virstX dermul se-
7,3.2 Joncfiunea dermo.epidermicS. sgb-liazd. g j"F1 pierde elas,liqi!,atea.

Reprezinti, interfata dintre epiderm gi derm. Este onclu-latd, fapt ce creste


EaG 6*g, (care reprezint5 75% -clin greutatea sa) si
Este alc5,tuli.-ijrl
6{:kl!t|111{g,g919TqiS.\n6-i*pottu topografi c in : derm p apilar, cle rm
stabilitatea legd,turii dermo-epidermice si md,reste suprafafa de contact diri- reticular gi clerm profund.
tre aceste douX structuri. Prelungirile trimise dinspre derm spre epiderm se
numcsc papilc d,ermire, iar ce)e trimise dinspre epiderm spre derm,
T.este inle.- Celulele dermului
p@. Jonctiunea dermo-epidermicX este a1c5.tuit5,, de Ia, supra,fa,t5, spre pro-
funzime, din urm5,toarele structuri identifi.cabile prin microscopie electronicd: Popula[ia celula,rir, a derrnului este alcd,tuit5, din urrni,toareie celule rezidente:

a) membranele plasmatice ale keratinocitelor stratuiuibazal, care prezintl a. l'ibroblaste gi fibrocite. Snnt cele ma.i nutneroase, principala lol funcl,ie
din loc in loc hemidesmozomi pe care se fixeaz5, tonofllamentele de he- fii"d *!gso*pe!-e!!el'!Id e (cgbCfa, rili.gg]jair gL4elirr.i, Eborcr-
ratinX.; !d, F[i cozarni n ogli cani )QL} st4lg$gei-ilul.da.ln tale.
b) lamina lucid.a, zond, electronotransparentd,, care contine cel putin patru i't.')r.i, ., . b. Fagocite mononucleare. Sun[ celule mob.ile, care produc cjtoJrine gi au
macromolectle distincte: laminina, entactina, niacina si antigenul pem- : .ot d" &gg:PLt ,IqI:gSgE a_11tlg_e19-!9r.
figoidului bulos, f.ecare cu funclii specifice. l,e*iSlg o glicoprotein5, c. Mastocite. Stimuiarea 1or de c5,tle SEgenS sau fla..c!,i.9-gi_g-1_u*:o9q19
necolagenS, cu masd molecularX mare (800 kDa,), produsX de keratinocite, determinX. elibera.rca. de mediatori, cei mai importa.nti dintre
!ge4-t-qJ-1,1i
contribuie impreunX, cu entactina la legarea keratinocitelor de colagenul a,cestia fiind: [gqamlg L]SE31ina,, qrosraglandinelc, [Wj1!119], &lgtli
tip IV din structura laminei densa. Niacina intri in structura filamentelor ghemot;;r.r1:i ci Jrentrrr--eozilolile+i--n-elirolile.
cie ancorare. Antigenul oemfrgoiduims este produs de keratinociteie
bazale gi este situat in imediata vecinS,tate a hemidesmozomilor, funclia,
d. Limfocite. Au ro1 in "supraveghetea" imun5,.

sa find deocamdati necunoscut5,l


Pe langd, acestea, la nivelul clermulti migrea.zi. oczr.zional polimorfonucleir,rc
3Amine Precursor Uptake pi monocite.
and Decarboxylation.
IILE PIELII
24 DENMATOLOGIE

p.1gfund. g care se continux cu vase linl{atice c,are au acelaFi t1?,seu cu venele


fibrele derrnului fasciei superficiale,
Marea majoritate a. fibrelor dermului (6A-70%) este reptezentatd, de fibrele
d,e colagen. Acestea stnt dispuse in minunchiuri de grosime variabili, (mai Inerva!ia
nric5. in dermttl papilar, mai mare in d@3plgl$. Fibrelc sunt c.onsl,ituite
din fibrile. iar ircestea. Ia rA.ndul lor din qplecule. Moleculele de colagen sunt Pielea este bogat inervat[, mai ales la nivblul fS!9t li a,|".4$gjl4!!St' n*
--
alcllui[e din trei ca.tene nolipcotidice, bogate in e]icinX, h1dfoxl*fS!-'1[ pi t er min aliuni n,eJYo as e nesP e qi atiz a. t g (li\g
ceptorii 6unt .!9l!d[Qli]!i-49lYgs9e \_,/ aso ciate cotpus-
erdiau)
--_
Merkelf*u spilutirate: corl'lc]Jlfi Meissner+i-Paciii. De Ia aceqtia, in-
hl-droxi-lizini,, str6.ns legate unefu de altele intr-o structur5 de triplu heJix. "o]ilor
Fi,brele elastice reprezintd.(@.in greutatea dermului si sunt alc5.tuite din fli*ul urt. condus prin flbre mielinizale g! ngmieliqizate spre g4digpU'qnlnali
douX structuri proteice: u!-mlez-central a,morf de elastind Fi o -cpmpeacati.qu- saglai nelvilor gqanfqni apoi spre structurile netvoase centrale' Eibrelg-s$-'
Ei
qlo-[bulard.. Ela,stina este formatX. din polipeptide bogate it glgigl, &t*tzis[ .temulqi nervos vegetatlv inerveazd, vq:lg
tgqylsu' C1:1*1"--tq$or-pa19 9i
li vglid gi este 1egat5, de componenta microfibrilard, prin intermediul resturilor muschii erectori ai flrelor {e P5.t.
-'3ti*"f"t."-t3lel+gdql.11.-rururu
de desmozinS,. libere situate in aprop-iepp jpfrS,tilg-rii
Fi.brele d,e reticulind sunt subliri Ei se gS,sesc mai ales_in-pi-e-lS.+*{e!ali,9i in *?II0p:epidefmi.u-pt"a""" prurit, o ma,aifestare subiectivS, caracteristicX' mul-
juml vase,lor Ei anexelor din pielea"adultului' tor afecliuni cutanate.
in timpul solicitXrilor rnecanice la care este supusS, pielea, colagenulieste
responsabil du ptljlt-l_lttlccril-ali1 ".,1!.q..sate. &:yglf"1p19l"ii-|e l*:+e--a+-tgt
rioar5, exercit6,rii acliunii factorilor mecanici se datoreazS. fibrelor de elastinX,.-) L.4 -A.nexele pielii
Substanta fundarnental5. Deriv6 din mugurele epitelial gi, cu exceplia unghiilor, sunt situate la nivelul
dermului.
Este alcS,tuitX predominant din doui tipuri de glicozaminoglicani (acidul hia.-
luronic gi derrnatan suJfatul) gi din cantit[ll mai mici de heparan sulfat 9i
condroitin sulfat. 1.4.1- Glandele sudoripare ecrine
Principalele sale funclii sunt: r.ezgyoJge ap6 p,uoteine, q4j$Iarca-!&4C- Se gS,sesc in num5,r foarte ma're (2-5 -i1i66'ns), rXspindite pe intrega su-pra'fa!5'
pssuluiisbstanlelor nrtldiile4i].ru lrderu, @3j9,culilor, cutl,natil, av6,nd o densitate crescuti pe pelme, pls,lls gi in axile, Srmt formate
t"Urtnant at.elete din:

Vasculariza! ia sanguinX 1/B inferioard, a dermului). in structura sa


u, glg-u'd'glandular (situat in
Degi este tn mic consuma,tor de oxigen pielea este bine vascularizatX, con- iiGF*t,ttu clare, celule intunecate, pi celuie mioepiteliale'
lribuind in-lqgknod la termoreglare. Vasele sanguine formeazX, doud. ma.ri
b. Este alcd,tuit din douS' straturi de celule dispuse
plexuri: a|-plofundJ situat imediat {ea,supra lesul,ului ce-lg}453bcutanat, care Qgggl-qo,Lo-ryqf-dquoi9.
pe o membranS, bazal5,.
irig[ giandtlasfd-oripare gi papi]ele lirelor de pir; b)@perficia.]situal, in der-
rnu-] p-apj-lar, din carc pornesc anse capiJare care pitrun-ilr-fr-ii-6iioru1 papilclor c. Canal sqdo4!qli4!&pjdI!mc.
rlcrm ice-
Orificiui de secrelie al 8landelor ecrine se deschide la nivelul porilor sudori-
Vasculariza! ia limfatic5 pari. Secrelia acestor gland.e este merocrti4t conline 99% -api', are g$.a.cid- 9i
este hipoton5. (datoritS, resorbliei tubulare a apei 9i electrolililor sub controlul
\/asele ]imfatice a,fercnte incep orb,laljvelul papilelor dermice gi apoi formeazS,
hormonului antidiuretic gi al aldosteronului).
un plex limfatic superflcial, situat in dermul pa,pilar. Dxisti. gi dou5, plexuri
2b DERMATOLOGIE STNUCTUNA $I FUNCTIILD PIELII 27

Reslarea secretici Elandclor ecrine deoinde factori extrin (telr+e. matrice si este zona generaJoare a lamci unghiale, ME!_fjSCu este partial ls-
r ril umiditate)
ra.tlr5. umiditate)'. ridttin;;Dhormonali
si(intrinseci: sau nervosl zuni inervate de f.bre
sau cunsd, sub repliul unghial proximal, singura porliune vizibii5, a ei fiind lu:rula,
, ;___--_
simpatice colinergicea). (dispusi in imediata vecinS.tate a repliului unghial proximal, lunuia arb o cu-
loare a.lbicioas5, gi formd. convexS,)..P.gj-u1_lt$Cbigl este portiunea situati, sub
L.4-2 Glandele sudorrpare apocnne Iama unghiali,, care spre deosebire de matricea unghia,l6, produce nurnai mici
cantitS.!i de lieratinS..
Au originea in mugurele epitelial primar gi devin active numai Ritmul de crestere al unghiilor este variabil de la o persoan5 la alta,, in
medie de 0,5-_1,2 1n4./q,e,p.!i.m_ArrX,, mai lent pentru unghiile picioarelor.
Unghiile au.19!-9g!-e_ti9 d-de,p-f,qleqlie a.f,a,la.ngpj di-clelg.Prezenlalor ajutX
J.a manipularea obiectelor mici.

!e!4*-![ad, iar oriflciul lor de secre]ie se deschide lg_l+,t_A$--{gliguluili-a*q. 1.4.5 Firul de pXr
g*ggeg..Au secrelie holo-merocrinX,-1|g$1, redusS, cantitativ, intermitentS,,
neinfluenfat{ de stimuli termici. Firul de pdr este alcX,tuit din profunzime spre exterior din urmi,toarele com-
Secrelia lor este controlat5 de factori hormonali gi nervosi (sunt inervate ponente:
de fibre adrenergice).
a. Papila folicularS,. Este o zonX dermicX, bogat va,scu1arizat5., cu confinut
((coafatX"
crescut de glicoza-Tli49.gliga.d, de bulbul firului de pX,r.
1.4.3 Glandele sebacee b. Bulbul. tn zona sa juxtapapilarS. se afl8ffim{centrul germinativ), al-
Majoritatea se dezvoltS, inpreunH, cu foliculul pilos, dar existS, gi glande sebacce cltuit5. din celule nediferentiate, care se miltli;ntd si apoi se diferel!iazi.,
Iibere (ex: gl9,4dele lneibomiene de pe pleoape, glandele de.pe semimucoase, participi,nd la formarea tijei firului de pXr ;i a tecii epiteliale interne.
regiunea mamelonarS,, perianald, gi genitalS.). Sunt mai rdsp6,ndite in zonele pi- c, R5.d5,cina. Este format5, dintr-o succesiune de straturi dispuse concentric,
lare (mai ales peW ffiiffi$i lipsesc pe palms, plante gi interdigital. ' care din centru spre periferie sunt: m.edular,q,, epidermicuitl,
-c91tica!a,
Sunt formate din acini (lobuli) si canale excretoa,re care se deschid in folicu: teaca epiteliali, internS, (cu trei componente: cuticula, stratui Huxley,
lgl pllq:sebareu. Au secetie holocrin5, gi devin active dupX pubertate. .stratul
l{en16) gi teaca epitelial5, externd,.
Produsul lor de secretie, qR@lL este alcd,tuit din trigliceride, acizi grasi
d. Tija. Este porliunea [ber5, a flrului de pd,r, care incepe la vXrsarea cluc-
Iiberi, squaleni gi colesterol. Contribuie la formarea filmrrlui hidro-lipidic de tului glandei sebacee in foliculul pilos.
supraJafi, ca.re are rol antimicrobian, antiparazitar, fungisatic gi piloprotector.
Reglarea secreliei sebacee este influenfat5. de factori hormonali (andro- Principalui component a,l firului de pi,r este lelaliqg, o scleroproteirS,
geniis cresc secretia, iar estrogenii o scad), factori nervosi gi factori exogeni intermediard. intre keratina moale epidermic5, si cea dur5, a unghiilor. Alli
't,,',, (temperaturd,, umiditate). constituenli sunt: glicosen,Lpi.&, pgn!9ze, plgrng! melagc, triclLosiderin.l,
:1.,,,.",,,", ojisesls$s4s
il tjjill:, i [, 1.4-4 Unghiile Culoarea pS,rului este determinatE genetic gi depinde de prezenta in pro-
porlii variate a unor pigmenli (gUnelqdLe, feomelanina, trlcogidering,) ca,re se
Sunt'structuri intens keratinizate formate din invagin5,ri ale epidermului, pe depun in corticalX si medular5,.
falanga fistali a iiecS.rui deget. Porliunea proximalS, a unghiei se numegte Vascu-iarizalia firului de pi.r este asigurat5, de .opil?{Slg_!-Ujjglq gi dc o
aContrar modului genera.l de inervatie simpaticl., fibrele nervoue r.efea vascular5.. perifoliculari,, iar inerva,tia, de liletele terminale din jurul bazei
care inerveaz[ glandele
ecrine elibereazX. predominant acetilcolinl, gi in mai micl mXsurX catecolamine. foliculului.
5Giandele sebacee in funclie de momentul aparitiei gi de aspectul morfologic se clcscriu urr
conlin 5a-reductazX, care transformX. tstosteronul in lorma sa activ5.,
dihidrotesiosteion. mS.toarele tipuri de peri:
iI
iI
oo
DERMATOLOGIE li
rii

a) lanugo: peri iungi, lini, hi ) care apar intrauterin ;i dispa.r


DIAGNOSTIC'UL I
I
cu aproximativ o luni, inainte DtrR,MAT'OLOGXC .tL
b) veilus: peri scurti, subtru medular5,), care acoperX aproape intreag:l l
suprafa!5, cutanatX gi inlocuiesc de lanugo imediat inainte de nasterel it
'i:
c) peri terninali: lungi, groqi cu medular5,), se gdsesc in regiuaea scalpului, ;t
ni
axilar, pubian gi in regiunile an n-dependente. 'i;
:li
; iii

1"5 F-\rnc$iile pienir Stabilirea unui diagnostic corect necesit[, o anamnezd, si o examinare atent5,,
,ii

precum gi utilizarea unor mijloace de laborator. Dermatologia diferX, de cele-


Din punct de vedere didactic fi grupate in: funclii care asigur5, regenerarea lalte specialitS.li prin posibilitatea exa.minX,rii directe a leziunilor. Observarea
qi conservarea, pielii, funclii de are, funclie endocrinL, funclie psihosocial5. atentH, a semnelor cutanate, cu ochiul liber sau cu ajutorul unei lupe, este de
Le vom prezenta succint in cele ce urmeazd,, menliondnd structurile 6i meca- multe ori suficientd, pentru diagnostic. Se recomandi ca pacientul sd, fie exa-
nismele implicate in realizarea minat sumar inaintea intrebirilor referitoare la istoric, deoarece se oblin date
prelimina,re care s5, orienteze anamneza.
L Funclii care asigurd, fkeratinoEeneza si mela-
+99@ez-a) : keratin o ci [el e,

II. Funclii d,e apd,rare: 2.L Anamneza


i
Proteclie mecanicS,: atina, dermul ;i lesutul ceiular subcutanat. Elementcle principale urmirite in cad.rul anamnezei sunt: i
6 Fqtoprolecllg melani 4,.
E
*
@ Protectie termicX: arizalia cutanatS,, giandele sudoripare ecri- o Istoricul afecliunii culanate prezente: momentul debutului, aspectul ini- $

ne gi lesutul celu-lar lial al leziunii ;i aria afectat5,, modul de evolulie p5.nX, in momentul
prezenti,rii la medic, factorii care ar agravat sau au ameliorat boala,
Men{inerea qghili! prin limitarea pierderilor de
prezenta sau absenta simptomelor (prurit, durere, senzalie de arsur5,),
apf gi electrolifi: si ul cornos. ' sta,rea general5, a pacientului.
Protec{ie antii nespecific5,: glandele sebacee gi sudoripare
(produsii lor de formeazS, fi lmul hidro-lipidi c de suprafa! 5,), o Antecedcntele personale patologice (cutanate gi sistemice). Unele dintre
descuamarea stratului cornos. afecliuniie cutanate pot fi expresia unor boli sistdmice sau se pot corela
Analizator senzitiv proteclie fa!5 de agenti fizici: terminalii ner- cu acestea.
fia-rc-[:ffi-ffii ;lri specializate. a Anteceddntele familiale (cutanate gi sistemice). in producerea unor afec-

III. Functie irnunolooicd,: celtsJ Langerhans, keratinocitele. liuni derma,toiogice, factorii genetici au o contribulie importantd,.
o Istoricql profesional qi socia,l: detalii referitoare la locul de munc5,, relalia
lY. Functie end,ocrind: lrer tele (produc colecalciferol sub acliunea ul-
temporalS, a leziunilor cu activitXtile profesionale Bau cu'hobby-urile,
travioletelor).
obiceiuri de via!6 (consum de alcool, fumat, !.a).
Y. Functie psihosociald,.
e Date epidemiologice. Sunt necesare in' situaliile in care se suspecteaz5 o
etiglogie infectioasi,.
o Medicamcntclc utiliza.te pentru tratamentul afecliunii cutanate (topice
sau sistemice, prescrise de medic sau autoadministrate) sau a unei boli
30 DERMAT'OLOGIE DIAG NOSTICUL D ERMATO LO G IC

extracrtanate (inclusiv medicamentele folbsite anterior aparitiei ieziu-


o Vegetalia: mase papilornatoase grup
nilor cutanate)gi efectele lor (agravare/ameliorare) asupraleziunilor cu-
l,anate. o Lichenifi.carea: ingrosarea epidermul (qi rtneori pi a clermulrri) cu acccn-
tuarea cadrilajului normal a1 pielii, urmare a unui gralaj prelungil;.
2.2 Examenul obiectiv Placa: arie tegumentarS, elevati,, cu imensiuni de minimum 2 cm. Sc
formeazS, prin coalescenla unor papu sau noduli.
Necesiti o iluminare bunx, de preferat naturald,. pacientui va fl examinat com- Tumora: termen utilizat pentru a ie cresterea in dimensiuni a tesu,
plet (tegumente, mucoase, fanere) ind"ifcrent dc localizarea sau severitatea turilor, produs5, de celule sau materi extraceiu-lar, normal sau patologi c.
manifestlrilor pentru care a so]icitat consultul. se vor urmd,ri: distribu]ia, Poate fl benignd, sau malign5,.
morfologia, si configuratia leziunilor.
Distri,buli'a, se au in vedere urmd,torii parametri: extinderea leziunilor (1o- Vezicula 9i bula: acumulare vizibil5 lde fluide intra. sau subepidermic.
calizate, diseminate, generalizate), simetria sau asimetria erupfiei, localizarea Vezicula este mai micH,, iar bula mailmare de 0,5 cm.
acral5, s.au axiar5,, pe zonele de flexie sau extensie, in arii fotoexpuse sau foto- Pustula: a,cumula,re vizibilS, de puroi.lPoate fi foliculard. sau nefoliculir,ri.
protejate, supuse sau nu traumatismeloi. Este cel mai frecvent o manifestare a rinei infeclii bacteriene sau micotice,
Morfologia. Numeroase boli au o morfologie caracteristici,, d.ar aceasta nu dar poate fi gi sterilS (ex: psoriazis plustuios).
este totdeauna evident5,, put6,nd fi. modificatd. de factori externi sau interni.
Eroziunea: leziune cu pierdere de sulistantS,, a. c5,rei add,ncime nu. dep5,-
Din acest motiv este important5, identificarea si separa.rea, leziunilor primitive
seste membrana bazald,; se. vindecS, f{,rd cicatrice.
de cele secundare,
Deflniliile termenilor utilizati pentru descrierea leziunilor cutanate ele- o Ulceratia: ieziune cu pierdere de subfstanid., a cXrei add.ncime depd.se,lte
mentare, recomandate de comitetul pentru Nomenclaturx a Ligii Inl,ernatio- nivelul membranei bazale; se vindec{, de obicei, cu cicairice.
nale a SocietX,lilor de Dermatologiel, sunt: e Fisura: pierdere de substanfd, liniari
o Macula: modificare circumscrisx a culorii sau texturii pielii. poate fi pro-' e Exs.oriillia: pierdere de substan!5, Iinfarl, produs[ prin grataj.
dus5, de vasodilatalie qi mofificlri inflamatorii minime, pigmen.li san-
e Scuama: agrega'te dA celule colnoase
guini, exces sau d.efi.cit'd.e melanind, sau pigmenti exogeni.- - Poate fi: linX. (furluracee,
pitiriaziformS.); groasX, la"melar5 (pspriaziform5.); formati din agregatc
e Telangiectazia: dilatafia, vizibild, a vaselor de singe d.in piele. mari, poligonale (ihtioziformS,).
o Papula: elevalie palpabild, circumscrisi, cu d-iametrul mai mic de 0,b cm. G Crusta: uscarea unei serozitd,li sau unui exuclat.
Papulele pot f. produse prin hiperprazie epitelialx (veruci, molruscum
contagiosum), edem epidermic (eczema), edem dermic (urticaria), asoci_ Sfacelul: zond, de piele necrozatd.
' erea ingrog5,rii epidermice cu infiltrat celular dermic (lichen plan), inflI- 6 Escara: necrozi ischemicd. neagrX,
trate inflamatorii dermice (sifllide), depuneri dermice de Lipide sau alte
6 Cicatricea: reprezintS, o secheli. cu atX, rezultatX prin inlocuirea zonei
materiale extracelulare (xantoame).
afectate de cdtre un tesut fibros. te fi atrofi.ci (subtire gi plisabi15.),
o Nodulul: mas5, solid5., observabilL ca zon5 elevatd. sau palpabild,, cu di- hipertrof.cd. (produs5. de dezvol excesivX a componentei fibroase)
mensiuni peste 0,5 cm, Poate afecta epidermul sau cribriformd. (cu mici depresiuni
,si dermul, dermul gi upuliforme).
lesutul celular subcutanat sau numai lesutul celular subcutanat. poate Atrofi a: subtierea pielii (epidermului dermului sau tesutului ceiular sub-
fi rezultatu,l prezentei r:clemului gi celulelor inflamatorii (ex: eritem no-
d.s), a unui infiltrat granulomatos (ex: lupus vuigar) sau a unor celule cutanat). Cind atrofia afecteazd, e idermul, acesta cap5.t5. aspect de
,lll neoplazice (ex: epitelioame). "foig[ de ]igard." 9i igi pierde desen papilar normal.
I lThe Nomenclature Poikilodermia: asocierea unor modi c5.ri pigmentare (hipo- s,i hiperpig"
ii committee o{ the International League of Dermatorogicar societies.
mentX,ri) cu atrofie gi telangiectazii.
It
i
.ii
f,'
;l
1,

il

DERMATOLOGID
virale (herpes simplex' herpes
i
(v. cap. 14) 9i a unora d'intre infecliile
parametri: m5'rime' zoster)'
DupX precizarea tipului leziunii se urmS'resc-.urmX'torii in vede-
form5,, culoare, margini (precis sarl imprecis
delimitate)' suprafalS' (ex: ombi-
o Biopsia cutanatS" ConstX' in recoltarea unui frirgment de Piele
iextu'r6 (ex: as!r5, catifelat5')' temperaturi localH" poate.realiza cu o preducea ("punch-
il*ti,'I"oti.olar5,), - rea examenuloi fi'topotofogic'Se im-
elementare coexist5'sau se intrici' Pentru n'i"tizional'X' sau excizional5" Este
De cele ma,i multe ori, leziulil{
erupfie' biopsyt') sau cu bistur"iJ'-f"tt" furnizarea de date clini
portant5. alegerea l""iJ; *tt "tn
ntimeroase se foloseEte termenul.de biopsiatd' qi
.ir,"r1iifn in ca,re leziunile
"tnt sau polimorfS'' dulS' extinderc: medlcul histopatolog in interpretarea
Dup5. aspect, eruptia, poale li moJomorfS' 1ar ce gi pa'raclinice care 'a-o'i""t"tu
tocutizatl, discrnin atd, sau generaliLatS" preParatului'
UrnrS.toarele argumenlc suslinlimportan.ta
invi!5'rii Ei recunoapterii leziu- a directil evid'enliazd' depozitele
de
dupl criterii morfolo- e Imunofluorescenla' Imunofluorescen! circulanli'
nilor cutanate, o) ut".1i,rnit" *i"rlrtu sunt clasificabile imunoreacta,nli it''t;;;; tt* i"aitlttX' imunoreactanlii
c5'tre o a'numitS'
gice, care permit lro pri* iliagnoslic diferenlial 9i
orienlarea
indispensabile in detecta'rea anti-
itori au Uoli; U; utilizarea corect'.la terminologiei perniite descrierea aspectu- e Testele epicutane ("patch teste")' Sunt
contact' Constau in aplicarea ocluzivS'
to*tft, cal9 comunicarea intre meclici eenelor care produc dt;;Jtt;i"
f,J **nli"i intr-un "limbaj" tigo;"nt" ind"mne' ile obicei' pe tora'cele*
ii'fri"fie*""
iaci!|eazi
descrierii *.nif*t[tiiot clinice din ]iteratura dermatologicS" 7#";;;";;"*t#in" in rrirulii stanitardizare. Acestea sunt
' bonfigurofio' in func!,ie de mddul de ara'njare (configuralie) leziunile pot ;xHlff#,;;;;;G;ctJe
aopi aA oru' iJr reaclia se citeste la 48 9i 96 ore'
circulare (circinate)' ioJ"per*"t.
Ii: izolate, confluate, grupate, iini{'re, numulare' inelare' utilizate pentru diagnos'
serPiginoase. s Testele prin scarificare ("prick teste")' Sunt
de hioersensibilitate de tip I'
arcuate,
ticul afecliunirot p'oait'l ;;i; *"ca"i;*
I
'cu morfologie similar6'
Inducerea prin injulie epiderrhici' a unor leziuni cantitd'ti de alergen standard pe
Se efectueazS, p'io tpT*jo';;;i
I{iibner (int&lnit5, in Psoriazis,
celor existente se numeqte reaclid izomorfi'cd'
sca'rifrcare-a.zonei (care *x "1 rt1i1t[
lichen pJan etc)' antebra!, urmat; d."-o ugoard'
Examinarea cutanatd, va li
:

colnpletati' de examenuL ciinic Pe aParate 9i s6,ngeiare), aopx iffiot "'t" ioa''pe'tat prin Etergeie' Rezultatrrl
pl5'cii ur-
"'"" t;"J;i; noteazS' aparilia 9i diametrul
srsteme. se citeqte d'upX' 1'0
i
ticariele formatei'
prirr injectarea intradermicH' a unor
o Intradermoreactiile' Se realizeazS'
I

2.3 nnvestiga$ii- Paraotrinice


antigene. Evidenlia'i''";;;-;;
ht;"""ouibilitot" tardivS' mediatS' celu-
ore (tuberculinS') sau 3-4 siptS'mi'ni
1

Cele mai importante dintre investiga,tiile


specifice dermatologiei sunt: la'r, care se iot"'ptut"?'^Jlop-;*z+-ai
(lepromini.).
o Examenul micologic airect.l se efectueazS, in situaliile in ca.re se sus-
pecteazX, oinfeclie fungicS' 9i constS' in 'recoltarea de produse patologice
'lr.rlu,rrru,
fire de p5,r ,ti' fra[ment" unghiale 9"a")' tratarea lorcu solulie
de I{OH 20% peniru dizol{area keraiinei si examinare
la microscopul
optic.
eExamenullalampaWood.|Permitediagnosticdinfecliilorprodusede'
qi
unii fungi (u' pug. i02), b{'cterii (Pseudomonas' Corynebacteri'um)
este uti15, in studierea tulbup[rilor pigmentare'
@ Dxamenul p ara'zitoJ ogic. Foiosit pentru evid'ent ierea ectoparazitilor'
pe fundul unei
o Citologia (Tzanck). Presuplune recoltarea celulelor de
obicei Giemsg')
veziculo-bule tecenl,e, n."f ulu,"^ unui frotiu colorat (de
si cxaminarea Ja microscop. indicatS' in invcstigarea bolilor buloase
'Este
I

I
#
;ifii,i TNFtrCT{X
e+.{
,::::41;ia
VTtrIA.I-,8 VIRALE

Tabelul 3,1 Virusuri-ADN care produc lcziuni cutaneo-mucoase


Familia Virusul Afec!iunea/tipul leziunilor
Definilie si clasificarc. Virusurile sunt alcS,tuite dintr-un singur acid nucleic Ilerpesui,ridae HerPessimPlex Eerpes simplex
(ADN sau ARN), inconjurat de o capsidi 9i de un inveliq protid.o-lipidic imuno- V. varicelo-zosterian Variccla/Zona zosler
gen. Sunt pa,razili intracelulari obJigatorii deoarece nu posec15, un echipament Citomegalovirus Eruplii maculoase
ribozomal propriu neceiar pentru a traduce informalia codificati de acidul lor Illceralii cutaneo-muco ase
nucleic, Principalele virusuri care produc afecliuni cutanate sunt enumerate _t_
V. Epstein-Barr tntec!loasa
in ta,belele 3.1 gi 3.2. |4ononucicoza
In acest capitol, pe l6,ngd, bolile de etiologie viraLd, cert5, vom prezenta: llerPes virus tiP 6 Roseola infantum
J.
sindromul Gianotti-Crosti, care poate fi prodts de mai multe tipuri de virusuri Papouauiridae V.papiloamelorumane Verucr
i

qi uneori de bacterii pi afecliuni a c5,ror etiologie este speculativ virald,, dar care Poxuirid,ae Neciasilicabiie ivlollor"o^ cont agiosum
au fost incluse in acest capitol din convenienti, ._ pitiriazisul rozat ;i boala I

: OrthoPoxvirusuri lVarioia, Vaccina


Kawasaki.
Parapoxvirusuri Od, Nodulii mulgXtorilor
i

Patogenie. Leziunile cutanate din cursul infecliilor viraie pot si aparl pe trei Eepad,nauiridae V. hePatitei B Urticarie, Putpurl
c5.i: inoculare direct5,, infectie sistemic5, (diseminare hematogenS.) sau extensie FanarLeritS. nodoasd,
locali, de la un focar intern (limfaticX, sau prin tecile nervoase). bio,lto* Gi anotti-Crosti
I
Infec,tia viral5, determinf un efect citopatogen caracteristic. Celula gazdd,
V. hepatitei A Rash preicieric
poate r[m6,ne infectatS, o perioad5, lungX,, uneori indefinitd,, de timp, ftri, ca
proteinele virale s5, fie detectabile. Replicarea virald, 9i severitatea infecliei Paruou'irid,ae Parvovirusul uman B 19 jMegaleritemul epidemic
depind at5,t de tipul virusului cit gi de rXspunsul imun a"l gazdei. Recurenlele lPurpurS, vasculare
sunt explicate prin persistenla virionilor la nivelul unor tesuturi tttolerante" ]Veziculo-pustule
(biofitism). I

Unele virusuri pot declanqa mecanisme autoimunitare, iar altele au rol I

oncogen. I

Diagnostic, Numeroase boli virale se ca,racterizeazd, prin leziuni cutanate tipice. care produc ieziuni cutaneo-rrucoase
Tabetul 3.2 Virtsuri-ARIV
Degi diagnosticul clinic poate fi suficient, de cele mai multe ori el trebuie i Alecliunea/tipul ieziunilor
Familia Virusul
confirmat prin probe de laborator. cele mai importante dintre acestea sunt:
Boala mAn 5.-picior-grrra
-
Picornauirid,ae Y. Coxsa,ckie A16 I

1) izola.rea virusului (pe culturi celulare, ou embrionat sau animale de la.- V. Coxsackie A I{erpangina
,jl borator);
1 V. DCHO i Rortl macuio-PaPulos
i:\fj
2) citod.iagnosticul si examenul histopatologic (evid.enliazd, unele semne spe-
Retrouiridae V. imunoilelicienlei umanei SIDA
\ii,j,
cifice infecliei virale); 'V. rujeolei
Pararnyrouirid,ae I RoSeoIl
Togauiridae V. rubeolei :
I

Rubeola
'',,.--.---j_-'-

DENMATOLOGID
INFECTII VIRALE - 37

3) vizualizarea direcl,d, a virusului la microscopul clectronic;


reprezinti, principalui rezervor de virus. Transrniterea este favorizatX de mi-
4) detectarea antigenelor virale (anticorpi fluorescenli, metode ladioimuno- uotraumatisme (explicl loca.iizarea pe meinir genunchi) qi cle frecventarea
logice, imrinoenzirnatice etc)1 piscineior. Unele profesii (veterinari, m5,celari) au un risc epidemiologic ridicat,
deteclarea, acidulti nucleic viral prin hibridizare sa,u reactie de amplifi- demon'strat prin prevalen!a mare a, verucilor m6inilor.
5)
care genicd, (PCR1); Virozele s,as-genitale se transmit prin contact sexual, Incidenla lor este in
cregtere, in pa,ralel cu cea a altor maladii cu transmitere sexua,ld,.
6) teste serologice (depisteazi seroconversia, cresterea. titrului anticorpilor
sau prezenla anticorpilor specilici). Ma.nifestd,ri clinice. Infeclia cu PVU poate produce urmd,toatele tipuri de Ie-
zirru:
Pentru numeroase infeclii virale s-au dezvoltat teste diagnostice rapide,
cn sensibilitate gi specificitate ridicate. Majoritatea acestol teste se bazeaz\ o Veruci vulgare (PVU 2)2. Sunt papule rotund-ova.lare, bine circumscrise,
pe posibilitatea, de a deccla cantitS.li foaite mici de acid nucleic viral gi/sau cu suprafa,ta kera,tozicd,, de culoarea pielii sau gri.cenusie, izolate sau con-
a,ntigene virale. . fluate in pl5,ci. Num5,rul lor este variabil: de la c6,teva pA,nX, la cd,teva zeci'
Se pot localiza oriunde, dar mai ales pe dosul mAinilor gi al degetelor.
Prcfilaxie si tra,tament. Pro{ilaxia infecliilor vira,Ie s-a. dovedit a fi mult mai
De obicei sunt asimptomatice; localizS,rile peri- gi subunghiale sunt dure-
eficienti, deci,t tratamentul lor specific. Este cunoscutf utilitatea vaccinurilor
roase Ei pot determina modificS,ri unghiale. Sunt mai frecvente la copii,
irr.frevenirea unora d.intre infecliile virale. Spre deosebire de vaccinurile cla.
Tlansmiteiea se face prin hetero- gi autoinoculare. Au prognostic bun
sice ca.re foloseau tulpini virale atenuate sau inactivate, tehnicile actua,le de
(65% regreseazd, spontan).
tecombinar genicd, permit dezvoltarea unor vaccinuri foarte eflcace compuse
numai dit\ proteine virale. o Veruci plantare. Au doui, varidtX,li anatomo-clinice care coexistX, numa,i
s-au realizat progrese importante gi in planul tratamentului curativ. In in cazuri exceptionale:
ultirnii ani au apx.rut medicamente care speculeazS, ptoprietS.file caracteristice Se prezint[ ca papule ugor elevate
virusurilor gi care a,u o mare specificitate (ex: acyclovir-u1). - V. plantare profunde (PVU 1).
sau leziuni keratozice plate, discoide, care intrerup cadrilajul nor-
mal al pielii; sunt inconjurate de un inel cornos, au culoarea pielii pi
3.1 Fanriiornavi.nusuri uri'!.ane pot prezenta puncte.brun-negre pe suprafa!5, (datoritS, hemoragiilor
capilare sau incluziilor de praf). De obicei sunt unice (60-70% din
De{ittilie. Papilornavirusurile umane (PVU) sunt u'n grup de virusuri-ADN cazuri), dar pot fi gi muitiple. Se localizeazS, pe zonele de presiune tl

care cuprinde 55 de tipuri distincte. Prodtc plo[ferafea epiteliilor scuamoase ale plantei (calcd,i, capul metatarsignelor). Datoritd, dezvolt5,rii in
ale pielii si rnucoaselor. sunt afectate in special: tegumentele extrenritalilor 9i . profunzime sunt foarte dureroase la presiune gi produc impotenlX, ii
a,le rcgiunii genitale si mucoasele 5enita15,, orald. 9i iaringianS,- funclionalX,.
Leziunile produse au ca.racter benign. Unele tipuri de PVU pot insX' pro- - V. plantare superfi.ciale (PVU 2). Au aspect simila,r verucilor vu1-
duce, in anumite circumstante (genetice qi de mediu), leziuni displazice sau gare; prin confluare formeazS,Ieziuni cu aspect reticulat (veruci "in
neoplazice. mozaic"), Sunt nedureroasel

Dpidemiologie. Stodiul infecfiozitX.fii PVU este ingreunat de absenla untr'i Ambele tipuri au prognostic bun (30-50% dispa.r spontan in 6 luni), dar
morlel animai care si. pemiti, oblinerea de informalii despre replicarea vira']5" cele in mozaic au evolu,tie mai prelungitS,. Regresiunea se poate produce
Singurele date disponibile provin din studierea epidemiologiei verucilor. treptat sau brusc.
Frecventa verucilor cutanate, in continud, ctestete in ultimele decade, este o Veruci plane (juvenile)(PVU 3, 10). Sunt papule epidermice turtite,
eslimatd, \a7-10%. Este mai ridicatS, la copiii pcolari gi Ia. adullii tineri, care ' ferme la palpare, lucitoa,re, rotund-ovalare, de I-4 mm diametru. Pot
1
Polym"ro"e Chain lleact,ion 21n parantez!. este tipul de virus cel mai frecvent asociat manifestlrii clinice.
II VIRALE
' DERMATOLOGIE
38 Se prezintS' ca leziuni papuloase
o Papuloza bowenoidd' (PVU 16' 18' 33)' bruni"
a" tulo.ru roz' violacee sau
fi mai diflcil de observat datorit5' culorii
lor gilbui-cenus'ii' apropiatX' de multicentrice, irotut" ,oo""*n"*", Apa're
roqietice semnaleazd' de obicei
o reaclie mamelonatX' uneori leucokeratozicl"
cea a,pielii. Aparilia'unei "oto'u1ii Suprafala lor este neted'X sau pe vulvx" Histologic
localizeazd' pe penis
mai ales ia adul,til fit;;i;;
Se 1o-
imunologicH, a gazdei t*" t'" Lept ruzultat resorbtia ieziunilor't6'mple, 9i
goni'ate arhite ctur a15' epiderrni cd'
pe dos't .#;;, ;" J;re, pe.fa!5, (fiunfe, obraji, se ob serv5, asp ecte a" iitit"" ii d1'or
catizeazS. Poteniiaiul oncogen al acestei afecliuni
t"S*;* i[ttii)' Sunt f''"tvunte la copii qi la
tineri'
adu$ii similare celor din b"#;;;;;:
Sunt {ormatiuru exofi tice' Pe-
impuneefectuarea*t'*t*t'"'iesistematice'utilizA'ndaplicaliid'eacid'
o Papiloarne (veruci fililornne sau digitate)' regiunea cefalicS': acJtic gi/sau examen colposcopic'
mai aJ'es in
diculate' de cuLoarea ;Ji ;;tfu zeazS'
o Epidermodisplazia veruciform5" Este
o afec'tiune geneticH' rar6''
transmisi'
(p*';uotur, ii;;;;tt;t" la bXrbali in regiunea b5'rbii (ino- infeglie cronicS' si persistent[ cu
la
autozomal tecesiv, tt;;;;itp"te
oeriorificial o
culare Prin bS,rbierit)' tipurile'3' 5 qi B)' Majoritatea' bol-
PVU cu potenlial "tt"*lt" i"t'Jti"s
iap'; care explicd' aparilia infecllei
o Condiloame ano-genitale' navitor a,u defi.cir d ;H;;iii.elulare, (inainte de 40 ani) ' Aces-
cutanate
si d.ezvoltarea p'uto""-t tutJinoamelor
fotoexpt"" t""u' ce sugereazS' rolul
co-
mucoa sa genitali' si tegumentele t"u, tpo, predominant pe zonele
- Condiloame acuminate' AfecteazS' tipuri de leziuni:
perigenitale. P" ;;;;* a'par ca mici formaliuni papuloase roz- carcinogen uf uftr*lofJ"fo'' S"
**ii"st5' prlo cloud'
rosietice, out"'atl'i"", t-"
doto'ita macera'tiei capd't5' un aspect keratozice' similare veru-
s'i dimensiuni' d'evin veg3talte' - eruplie persistentS', format6' din -papule
albicios. C'nut p'ffiiv in nomXt d'igr- confluate in *iti plX'ci psoriaziforme;
mari au suprafala neregulatS'' cilor p1a'ne, i'ototn 'uo
"conopidifo,*n'i' ilaooile mai cocog"' Sc localizeazS'
de _maculeeritematoasesauhiperpigmentate,uneoriusoratrofi.ce,age.
tati, cu t'n"t' tJtl""*litirt 'a" "creastX'
' mai ales
n" f"tf""" *ittfe 11xirn[' La b5'rbat afecteazS': ,lloito"tu celor din pitiriazisul versicolor'
"o#al mai rar teaca
prepufial' glandul Ei
gan,tul balano.n"poliJ,'inelui
Aspectul caracteristic qi locali-zarea !3e
aolt m6'inilor' antebralelor' pe
t t1**ioi xI lu' ru*"ie
se 1o ca'[zea'z 5'
p enisuhri, *"d;'"';;;' plecoce' inainte apariliei carci-
fald, gi trnnchi) n"'*il un diagnostic
9i
"t"t mLsurH'; in portiunea
in introitul *tili-;; I'tbii Ei'.in mai lice
sexe se pot dispune ;i perianal' noamelor cutanate'
profundS, t uug;;roi' La amLele
afectatE' la homosexuali' Localizarea
aceasti, ,o"e nioa*oiJ t'""t'"ot stic p aruclinic' S e utilizeazd' urmd'toarele
meto de :
condiloamelor este favorizat5' D i agno
extragenitaiS' ust*'u'd" Dezvoltarea
Ele pot involua spontan' dar observarea e{ectului
. de sarcin5. 9i a""i"ilitau i-"oito'"' 9i ultrastructural' Utile
mai mulli ani' - Examenul histopatologicunor
e
PVU'
r."idit"u,X' frecvent 9i pot persista' lit.nti"g." caracteristic tipuri de
B'enrezintX' o formX particu- de analiz6'
- Conililoamele plane ale colului uterin' e Diagnosticul virusologic' Se bazeaz5'.,pe
tehnici biochimice
care afecteazd' colul uterin' Suni difl- enzimelor de restriclie 9i a'
1ar5, de condiloame genitale' molecula,r5, t ADN:;?i viral prin utilizarea
lor fiind' usuratS' de aplicarea de
a'cid
cil de observat,;;;;;; displaziile ccrvi- hibridizS,rii mol""olJJ' At"'i""
p**it identificarea tipuriLor de PVU cu
(30-5b% dintre
acc[ic 5%' 'tu'poi"ffiootogu"
i"tigun"lor PVU)' Aproximativ 10% risc oncogen'
cale se asociaz;;;;;;";it
invaziv'
din cazuri euoiu"uzX' spre un carcilom Diasnostic.diferen!ia't'.v"1"'11: n1*":l]111'-1'ffi'i:'r'#,'J;,i1.ffiX1';Jfi-
11)'
BtschAe-L<iwenstein)(PVU 6' circmtscrlse srr (
- Condilomatoza gigant5' (tumora care si- buie deosebite de keratodemiiLe dureroase' cicatricile
d'c condilomatozl'
Reprezint5' o foi'i5' tomo'ol5'' agresivd' cile plantare profunde ;;ffi;"il;iotu ""t ""r-it5'tile sunt
muleazS' .'"
ne obicei tumora este
fibroase qi cu granuloanretu-at
to'p strdin' Verucile vulgare ale m6'inilor
";;;ii;-inuu'iu'gilitttuctiv' Descrisi ini'tiaf la b5'rba't (in exostozele si tumorile subunghiaie' !g-
histologic benignS' s'i nu metastazeazd" (pe usor de recunoscut; tt ;;;;;;t*ie: periunghiale din scleroza
a fost raportat5' Ei la femeie
ganlul balano-;il;il ir p"ttqtrl d" ;;;J;;;; angiofibroamele
trerculoza verucoasS'
mucoasa genitati' qi ano-rectaiS')'
DDRMATOLOG]D
INFECTII VIRALE 4t
Erupfiile de veruci plane pot sirnu]a un l!.bgl pl+" sau papulele
1,irbeloa"s5,.
verucilorme din maladia, Daricl. Sensibilizarea de contact .u 4ife4gigp"**+ este utilX pentru verucile re-
'
Condiloameie genitale nu pun probleme de diagnostic. Trebuie exclusc:5,i{- fractarb la alte metode de tratament. .'O-#,,!lg..lolh9nzgnul (DNCB) a
lidele papuloase si hipertrofice genitale (condyloma lata), hiperplazia papilelor fost larg utilizat in acelagi scop, dar in plezent folosirea lui este limitati
coroanci glandului. datoritS, potenlialului s5,u mutagen'
Tumora Buschhe-Lriwenstein nu poate 1i deosebitX. de un -carcinom spino- o B,!q"o-agi.cj4.p se administreazS, intralezional, pin5, la "albirea" verucii. In-
celular vegetarrt decit prin examen histopatologic. Unii autori o consideri. o jeciia este dureroa,sS,'si este urmatX,. de formarea unei escate cane se
lbrrni clinicX de carcirom verucos. e[min5, dup5, 2-3 siptlmd,ni. Se indicS, in verucile refractare la alte trata-
mente.
Tratament. Alegerea metodei terapeutice depinde de a,spectul clinic, m5.ri
e bLtpqf-e.1o4ji (a, 7) pot produce vindecarea verucilor recal'citrante. Uti-
mea gi localizarea leziunilor. Datorit5. polenlialului de rezolulie spontanX se
lizarea lor este limitatd. de costul foarte ridicat.
reconandi alegerea unui tratament conservator. Se pot utiliza:
o Retinoizii. E|fgil.mlul se administreazS, sistemic in cazurile de veruci
o Acid salcilic. Se foloseste singur sau in asocierb cu a,cidul lactic intr-un hiperkeratozice extinse, dezvoltate Ia' pacienli imunodeprimafi. La aceg-
vehicul volatil (colocliu), pentru tratarea verucilor vulgare de pe tegu- tia,, num5,ruJ. qi dimensiunile verucilor se reduc semnificativ, dar la intre-
mentele extremit5.lilor. Sunt necesare apligalii zihri_ce timp de mai multe ruperea tratamentului reciderile apar rapid. A.id"t retinoic topic poate
sXptd,rn5,ni. Nu se recomandX utilizarea lui pentru trata;rea verucilor fa- fi ef.cace in verucile plane juvenile, dar concentralia necesarS, pentru
cialc si anogcnita,le. oblinerea electului terapeutic produce frecvent o iritalie locald, impor-
tanti.
* Glutaraldehida (10% in soiulie etanolicS,). Este inficatX mai ales pentru
verucile pla,ntare. e FoIqglgl poate fl aplicat in concentralie de 2-3%, sub form5, d com-
prese, p entru tratamentul verucilor plalrtare.
* Podofllina s,i podofilotoxina. Podofilina este o r5.sinX, oblinuti din pla.nte
care contine un a,mestec de compugi citotoxici in proporlii foarte variate, o 5-Fluolo-ulacilul (5-FU) topic poate fi folosit singur sau. asociat cu acid

dintre care cei mai eficient este podofilotoxina. Podofilotoxina purificatX saligiJic 107q 9i dipgtitsulfoxid 8%.
are avantajul standardiz5rii tratarnentului gi ai reducerii efecteior irita- o Substanlele caustice (gpidul-mp*no-.r5ar,lticjaraectie, gtratul de al8ig!)
tive loca,le. PodofiLina 10-25% gi podofilotoxina0,STo sunt indicate pen- se utilizeazd, cu precaulii datoritd, reacliilor iritative pe care le produc.
tru verucile anogenitale. Eflcienla lor este rraxinll pentru leziuniie situ-
. e Radioterapia nu mai este utilizatd, dec6.t'in cazuri excep{.ionale, datorit5,
p_e,+ggo_jfg. Leziunile extragenitale sunt pulin influenlate. Aplicatiile
-L!9, eflcacit5,lii ei discutabile si a, riscului de radiodermitS,.
pe suprafete mari (peste B-10 cm2) sau s5,nger6.nde sunt grevate de riscul
aborbliei sistemice, care poate produce alectare hepaticX, renald,, sau o Psihoterapia meritd, a f. incercatX mai ales Ia copii- Nu existS, dovezi certe
chiar exitus. Ambele sunt coqtq4indtcale.in timpul sarcinii, privind efica,citatea, ei.
o Crioterapia. UrmS,regte "inghetarea" leziunilor cu azot lichid sau cu
zd,padX carbonicd, p6.n5,la producerea, unei bule subepidermice. Veruca
este indepdrtatS, odatd. cu acoperisul bulei formate. Viudecarea se face
3,2 Flerpes virusuri
dc obicei fX,ri cicatricc. Herpes virusurilb sunt virusuri-ADN, ca,re se replic5, mai ales intranuclear unde
o Metode chirurgicale. Chinretajul, electrocoagularea sau fotovolatilizarea produc incluzii caracteristice. Gruprd lor cuprinde virusurile: herpes simplex
cu laser CO2 pot li utilizate pentru tratamentul oricS,rui tip de verucX.. tip 1, herpes simplex tip 2, varicelo-zostetian, citomegalic, Epstein-Barr qi
Folosirea lor necesitX ins5, pruden{i, pentru a evita producerea un.or .ci- herpetic uman tip 6.
ca.trici cu implicatii functionale si/sau estetice. Infeclia cu herpes virusuri se caracterizeazX prin persistenla virusului 9i
dupd. vindecarea clinici., uneori pe toatd, d-urata vielii individului-

E
-.\.\

40 DERMATOLOGIE
INFECTII VIRALE tll
tuberoasS,. Eruptiile de veruci plane pot simuia un richen pran sau papuleJ.e
veruciforme din maiadia Darier. e Sensibilzarea de contact cu difencipronH, este util5, pentru verucile i:e-
condiloamele genitale nu pun probleme de diagnostic. Trebuie excluse : sifi- fractare la aLte metode de tratament. Dinitroclorbenzenul (DNCB) a.
lidele papuloase gi hipertrofice genitaie (condyloma lata), hiperplazia papilelor fost larg utilizat in a,cela4i scop, dar in ppezent folosirea 1ui este limita.t5.
coroanej glandului. datoritS, potenliaiuJui si,u mutagen.
Tumora Buschke-Ltjrvenstein nu poate fi deosebiti, de un carcinom spino- e Bleomicina se administreazS, intralezional, p6.n5. la "albirca" verucji. In-
celular vegetant dec6,t prin examen histopatoiogic, unii autori o consiclerx o jeclia este dureroas5, si este urmati de formarea unei escare ca e se
formd, clinicS, de carcinom verucos.
elimind. dupX, 2- 3 s5,ptd,m6,ni. Se indicH, in verucile refractare la alte trata-
mcnte.
Tratament. Alegerea metodei terapeutice depinde de aspectur clinic, m[ri-
mea si localiza,rea leziuniloi. D.atoritS, potenlialului de rezolutie spontanX, se e Interferonii (4, 7) pot produce vinclecarea verucilor recalcitrante. Uti-
recomandS, alegerea unui tratament conservator. Se pot utiliza: lizanea 1or este limitatl de costul foarte ridicat.
e Retinoizii, Etretinatul se administreaz5, sistemic in ca.zurile de veruci
" Acid salicilic. se foloseqte singur sau in asociere cu acidul lactic intr-un },iperkeratozice extinse, dczvoltate la pacienli imunodeprimati. La aceg-
vehicul volatil (colodiu), pentru tratarea veiucilor vulgare de pe tegu- tia,, num5,ru1 gi dimensiunile verucilor se reduc semnificativ, da,r Ia intre-
mentele extremitd,tilor. Sunt necesare aplicalii zilnice timp de mai multe ruperea tratamentului recXderile apar rapid. Acidul retinoic topic poate
s5,ptXmi,ni. Nu se recomand5, utilizarea iui pentru trataxea verucilor fa- fi efica,ce in veruiiie plane juvenile, dar concentratia, necesarX. pe4tru
ciale si anogenitale. oblinerea efectului terapeutic produce frecvent o iritalie iocal5, impor-
c tant5..
Glutaraldehida (10% in solutie etanolicS.). Este indicatil mai ales pentru
,,; - ..r..,j'1,:.i verucile plantare, o Formolul poate fi aplicat in concentralie de 2-3%, sub f<-rrm5, dd con-
c prese, pentru tratam entul verucilor plantare.
]( ,, ,l
Podofilina si podofilotoxina. Podofllina este o risinx obtinutr din plante
'
''
i'111
' care contine un amestbc de compugi citotoxici in proporlii foarte variate, o 5-Fluorouracilul (s-FU) topic poate fi foiosit singur sau asociat cu a,cicl
"'
dinlre care cel rnai eficient este podofilotoxina. Podofilotoxina puri.ricatL salicilic 10% 9i dimetilsulfoxid 8%.
are a,va,ntajul standardizxrii tra,tamentului si al reducerii efectelor irita.-
o Substanlele caustice (acidul mono- sau tricloracetic, nitratul de argint)
tive locale. Podofllina 10-25% gi podolilotoxina 0,b% sunt indicate pen-
se utilizeaz5, cu precautii datoritS. reacliilor iritative pe care Ie produc.
tru verucile anogenitale. Eficienla lor este maximi pentru leziunile situ-
ate pe mucoase. Leziunile extragenitale sunt putin influentate. Aplicaliile o Radiotera,pia nu mai este utilizatX, dec6,t in cazuri except.ionale, datoritS.
pe suprafete mari (peste 8-10 cmz) sau si,ngerd,nde sunt grevate de riscul eficacitXlii ei discutabile si a riscului de radiodermitX.
aborbliei sistemice, care poate produce afectare hepaticd,, renalX,, sau o Psihoterapia merit5, a fi incercat5, mai ales la copii. Nu existX dovezi certe
chiar exitus. Ambele sunt contraindicate in timpul sarcinii. privind eficacitatea ei.
c Crioterapia. Urm5regte "inghetarea" leziunilor cu azot lichicl sau cu
zipadi carbonicX panX. la producerea unei bule subepidermice. Veruca
este indepS,rta,tX odatX, cu acoperisul bulei fbrmate. Vindecarea se face
3.2 Herpes virusarni.
. de obicei fd,r5, cicatrice.
I{erpes virusurile sunt virusuri-ADN, care se replicd, mai ales intranuclear unrle
o Metode chirurgicale. chiuretajul, electrocoagularea sau fotovolatilizarea produc incluzii cara,cteristice. Grupul 1or cuprinde virusurile; herpes s.implex
cu laser CO2 pot fi utiliza,te pentru tratamentul oricXrui tip de veruci,. tip 1, herpes simplex tip 2, varicelo-zosterian, citomegatcl Epstein-Barr gi
Folosirea ior necesiti, insX, prudenfd, pentru a evita producerea unor ci- herpetic uman tip 6.
catrici cu implicalii funclionaie si/sau estetice. Infeclia cu herpes virusuri se caracterizeaz"a prin persistenta virusului si
dupd, v\ndecarea clinic5., uneori pe toatd,
durata vielii individului-
42 INFECTII VIRALE 43
DERIUIATOLOGIE

S.2.1 FJ[erpes simplex o Gingivostomatita herpeticS,. Este produsS, de VliS 1 qi apare la copii
cu varste cuprinse intre 6 lunj gi 5 ani. Se manifesti prin: stare ge-
Etiopatogenie. Este o afecliune produsx, de virusur herpes simplex (vHS). aeral.5, alterat[, fgbri. (39'C), disfagie, sia,loree si prin aparitia pe
Acesta este un virus ADN, care prezin[i, doud, tipuri antigenice caie pot mucoasa bucalS. a tnor veziclle_ffagilg, care se rup Ei las5, eroziuni
Ii ciiferentiate prin teh'ici imunologice (imunoenzimatice, imunofluorescenix) cu contur policiclic, acoperite de depozite fifteroide. Copilul are
sau genomice: halenS. fetid5., adenopatie cervicalX, sensibilX. si nu se poate :fimenta.
Se remite in 10-15 ziLe.
n vTIS tip
transmite
1
- infecteazS, mai ares jumxtatea superioard, a corpurui; se
prin co'tact
a llerpesul genital primar. Este produs de VHS 2 si apare dupl de-
direct cu reziunile herpetice sa* prin ,uliuo por- butul activitXlii sexua.le. La femeie se manifestS, printr-o vulvo-
tS,torilor s5.n5,tosi1
vaginiti acut5,, foarte dureroasS,, insotitX de febr5, si sta.re gene-
o VI{S tip 2 vulvari tumefiat5, se observi buchete de
- infeciea,zX ma,i ales regiunea genital5; se transmite prin
contact sexuai sau in timpul nasterii de ia maml la nou_nXscut.
ral5, altera,t5.. Pe mucoasa.
vezicule si eroziuni poJiciclice, unele aftoide. Leziuni,le pot invada
vaginul si colul. Druplia se insoleEte de adenopatie inghinalS. sen-
Dup5, infeclia primard, VHS dispare din reziunile cutanate, dar persistx sibiiS, si se poate complica cu retentie acutd, de urind,. Vindecarea.
in stare de laien!5, in ganglionii nervilor senzitivi corespunzxtori teritoriului spontani. dureazX aproximativ 3 sXpt5,m6,ni, dar poate fi acceleratX
afectat. De aici, irL anumite conditii, poate migra de-a lungul traiectu-lui nervos prin administrare de aciclovir, La bd,rbat, primo-infeclia genitald
si pyoduce lecurcnte, este mai putin sever[. La copii, herpesul genital poate fi produs
Genomul VIIS codifici, circa 50 de proteine structura.le virale specifice. prin autoinoculare de Ia o gingivostomatitd, coexistenti.
u'eie sunt imurogene si determini sinteza rle anticorpi neutralizanli. sunt de o Alte forme ale primo-infectiei.
a,semenea codifica,te rrr numXr de proteine nestructurale, importante pentru
replica.rea ADN-uIui viral: timidin kinaza, ADN polimeraza, ribonucleotid - Forma cutanati purS,, Se locaLzeazi" pe buze, nas, pleoape,
,u- tegumentele genitale gi, mai rar, pe trunchi qi membre. Poate sd,
ductaza etc. Deoarece aceste enzime diferr semnificativ de cele ale celulelor
apa,ri. pe zgS,rieturi sau intep5,turi (herpes traumatic). Uneori
urnane, pot fi inhibate selectiv de medicamentele antiviraie.
leziunile sunt foarte dureroase (herpes nearalgic). C5,nd este
trpidcmiologie- Boala apare la orice vd.rstd,. Infccl,ia cu vHS I este mai frec- localizatS. pe 4j&E[9 (panariliu herpetic) poate li conlundatd.
la copii, iar cea cu VIIS 2 Ja adulli. Transmiterca se realizeazi, prin
vcrrl,d. cu un panaritiu piococic. Se produce prin cont".minare profe-
coltactul dircct ct leziunile gi/sau secreliileinfectante (sarivi., secrelii g"rriia"l sional5,, mai a.les la personalul sa,nitar.
ale indivizilor simptomatici sau asimptomatici. Autoinocularea este posibil5. - Keratoconjunctivita. De obicei.este uq!late1al{,, are un carac-
ter acut si se manifestd, printr-o conjunctivitS, purulent5., cu
r4anitesLiri cunice. Inlectia primarx cu vHS cstc mai severd, si are o istorie e-dem palpebral s,i buchete de vezicule herpetice periorbitare.
natura,l5, diferitx rle cea a infectiei recurente. Intensitatea manifestd,rilor primo- Se insolegte constant de adenopatie preauricularH,. Se poate
infecliei, frecventa si severitzr.tea recurentelor depind d" complica cu ulceratii si/sau opacifleri corneene, favorizate de
f+:rylLgf,i4f$ i*lgl3r utilizarea corticoterapiei.
al ga"zdei.
o Fotme grave ale primo-infecliei herpetice. Apar la persoa.ne la ca,re
A. Primo-infeclia herpeticx. Aparc dupi. o incubatie de 3-r2zile si evoluea- sistemul imunitar este deprimat sau insufi cient'dezvoltat.
zi. o perioa.dd, de timp (1-3 s5ptd.m6.ni) mai lungd, dec6.t a recurenlelor.
Se prezintd, sub urmXtoarele forme:
- Eizema herpeticum. Apare la pacienli cu boli cutanate pre-
existente (dermatitS. atopic5,, boal5, Darier), ca.re dezvoltX o
s forme inapare'te. Sunt cele mai frecvente (g0-g5%). Datoriti lor, infeclie cutanatH, exiins5,. Debuteazd sub formX de grupuri de
majoritatea adultilor a* anticorpi anti-VHS fd,ri, a avea o anamnezX vezicule ombilicate, situate in ariile cutanate anierior afecta.te.
pozitivi pentru primo-infectje. Veziculcle corLflueaz5, pi formeazS. bule (cu conlinut purulent
44
DER,MATOLOGIE

sau hemoragic), care se rup si lasE eroziuni extinse,


care se.in_ calizxri diverse, dar la acelasi bolnav lcziunile apar de obicei irL a,ceia,si
fecteazH, secundar. Eruplia se insoteste de febrd,, stare generald,
loc, care este si cel aJ primo-lnfectiei herpetice. urmi,toir,rele localizi,ri
alt-eratd. gi Jimfadenopatie. Episodul inilial dureazX 2_"6
s5ptX_ sunt mai frecvente:
mini gi poate fi urmat dc recurente, care sunt insi, mai limitate
gi nu se insotesc de semne generale. Eczemaherpeticum e Herpesul genital. Este reactivat de raporturile sexuale si constituie
trebuie
deosebitS, de un impetigo extins gi de pusturoza varioliformi, o surs5, de anxietate pentru pacient datoritl contagiozitd,tii 9i eIi-
KaposiJuliusberg, produsi, de virusul vaccinal. cacitdti.i Iimitate a terapiei. Poate reprezenta o poarti de intrare
- Herpesul neo-natal. Este ra,r, dar extrem d.e grav. Este pro_ pentru alte boli cu transmitere sexuali,. Aparilia in timpul sarcinii
dus, in majoritatea cazurilor, de VHS 2 transmis io momentul conduce ia avort precoce, fetopatii, prematuritate sau herpes neo-
nasterii de la ma"mX la nou_niscut. Se manifestn natal. Degi a fost implica,t in pa.togenia. cancerului de co1 uterin,
1n.prip91_9
;' 2-J sd,pt5,mi,ni de viald. prin leziuni cutanate dis..eil uu" rolul VHS este mai pulin important dec6t cel a,l pVU.
su,nt:, insolite insi. de disemin5ri septicemice (meningoence- "U- c Herpesul labial. Al'ecteaz5, numai mucoasa buzei sau se extinde si
lll
falitx, herpetici. gi afectd.ii viscerale murtiple). prognostiful este pe pielea invecinatS.. Apare frecvent in cursul bolilor febrile.
' Lilr sumbru, cu o mortalitate de 1b-20%. Aceastd, formd gravi, de
lil
o llerpesul nazal. Poate simula o foliculit5. narinar5,.
"'1,.1 herpes poate fi prevenitX. prin examin[ri (clinice de laiorator)
Ei
repetate ale gravidelor in ultimele 6 sd.ptX,mini ale sarcinii. o Stomatita hcrpetic5.. Este rar5,. Produce eroziuni dureroase.
- I{erpesul la imunodeprimati, Este produs mai ales de VHS j. o Keratiia herpeticd,. Are o form5, superficiald. rlendriticb. benignd, si
,,rlill';itliiriili
care determind, o infeclie severd,, uneori mortald,. Apar leziuni o form5, profundi sever5,. Prin ulcerarea repetati. a, corneei poa,te
conduce la cecitate.
lr
,l
cutaneo-mucoase necrotice, extinse, cu tendin!i, la generalizare,
insolite de afectare viscera.li, multipli (hepatiti fulminantX,
meningoencefaliti.). Diagnostic paraclinic. Diagnosticul bolii este eminamente clinic in rnarea mil-
. joritate a cazurilor. Examenele de laborator nu sunt iustificate dec6,t in cazuri
B' Herpesul recurent. virusr'l poate fi gd,sit in stare de latenti, ra particulare de herpes atipic, herpes neo-na,tal si herpcs la gravide. in aceste
!e1leti9
apropape orice persoan5, adu-lti,. cu toate acestea, numai 10% dintre situalii se pol cfec[ua:
adulli fac herpes recurent..Recidivere srint favorizate de o serie de fac-
tori care produc o depresie tranzitorie a imunitilii cerurare. par a fi mai e Examinarea directi, a egantioanelor din leziuni prin:
frecvent incriminati: infectiile, radiatiile sorare, stresur, unere
medica-
rnentc' menstruatia, raporr,urile sexuaie si alimentalia.
cca mai marc - Citodiagnostic dasic- Evideniia.zX electul citopal,ogen specific viru-
tecven!5, a_recurentelor se inregistreazi, in cazui tLerpesurui genital pro- surilor herpetice: edem ceiular (degenerescentX, celulari, hidropicii)
' dus de VHS 2, urmat in orfine de herpesul labial cu VI-IS 1, herpesul si ceiule nrultinucleate cu inc.luzii eozinofile intranucleare. IVIetocla
genital cu vHS 1 si cel rabiar cu vHs 2. Recurentele sunt anuntaie este rapidX, dar are o specificitate mic5..
cle
simptome prodromale (senzatie de arsurX, prurit), urmate, la scurt
timp, - Imunofluoresgen,t.d,. Detecteaz5, antigenele virale cu ajutorul anti,
de aparitia unei p15,ci eritematoase. pe suprafala ei se clezvolti,,
in c6,teva corpilor monoclonali. Este rapidi,, specifi.cX si permite diferentierea
ore' vezicule mici, grupate in '(buchete'), care pot conflua formind intre VHS 1, VIIS 2 si virusul varicelo,zosterian.
bure.
\Gziculele se rup gi lasX o zond, erodatd,, care se crustifici. si apoi se
vin_
decS' in
c5'teva zile' uneori, eruptia se insoteste de adenopatie - Microscopie electron.icd,. Este rapidd,, dar costisitoare si nu cliferen-
rocard,. tiazd, VHS de alte herpes virusuri.
Durata tota-I5 a unei recurente nu depdsest.,t_Z-riptd-a+i (.., exeplia
cazurilor grepit tratate cu corticoizi). in unele cazuri herpesut pori. s Izolarea virusulu.i prin culturL gi tipa.i. Materialul prelevat este
n ra,pirl
urmat de aparifia unor leziuni de eritem polimorf, .u." pot recicliva inocuiat pe culturi celulare care sunt apoi studiate microscopic pentr.
cu
ocazia fiec5,rci recurentc (v. cap. 12). Herpesul recurent poate
avea [o- observarea efectului citopatogen caracteristic.
46
DERMATOLOGIE
INFECTII VIRALE 47
" serologia' Nu are n-ici o varoare pentru diag.osticul
herpesului recidi-
vant, deoarece titrul anticorpilor anti-herpetici kinaza viralX) devine un puternic inhibitor al ADN polimerazei vira.le. Este efi-
neutraLizanti nu variazd,
sem'ificariv in rnomenrui recidiveror. in cazur pti-.-;;;;;i"i cace si pe unele fintre tulpinile de virus herpetic rezistente la aciclovir. Se ad-
cresterea,.de 3 0ri, a titrurui intr-un interval
tlrp"tr"u,
de z septxmani nrinistreaz5. oral: 250 mgx 3f zi,5 zile, pentru primo-infecfie qi 12b mg x 2f zi,
,ug"*_
tivS' pentru diagrLostic. Metoda este pufin "rtu 5 zile, pentru recurente.
forositi, duorr"cu u*u*iox.rilu
directe dau rezultate mult mai rapide. '
A-lte metode terapeutice folosite sunt: comprese cu solulie de sulfat de ziuc
0,025-0,05%, 9ri9t91apia, qurfactanl topic gi ihrioooraf (iOOO mg/zi, 6 luni).
D.iagnastic io to1, unui tablou cara,cteristic de herpes recurent Imunoprofllaxia specifi.c5, cu vaccin antiherpetic a fost grevatl de acciderte
diagnosticul-diferenriar'
cli'ic nu pune probreme. unele manifesti"ri or" pri-olrorn.ii"r si efecte secundare. P5,n5,la prepara.rea unui vaccin sigur Ei eficient, pentru pre-
li insi mai dificil de recun_oscut. Ginigivo-stomatita pot
irerpeticx trebuie deosebitH, venirea recidivelolse mai pot iicerca: administrarea de imunoglobu-line speci-
de: si''dromul stevens-Johnson' stoniatita fice antihcrpctice (asigur5. o protectie limitati la 3-6 luni) sau imunoterapia
candid.ozic', febra aftoasd,. Herpesur
cutanat pur, mai ales cer de. primo-infectie, poate
ii confundat cu zona zoster. n es p ecifici. (izoprinozin 5,, levamisol, cimetidirrd,, B C G) ;
I{erpes.ui neonata.l gi encefalita herpeticd.
suni iin.l a" diagnosticai in ,r."r,1o
uuui context clinico-epidemiologic sugestiv. .Ftrerpes
3.2.2 zoster (Zona zo'ster)
Tratament ' Proftla-tia infec!iei presupune Etiopatogenie. Este o ganglio-racliculo-nevrit5 acut5, determinati de virusul
impiedicarea contactului cu leziu'ile
herpetice active, care sunt contagioase. varicelo-zosterian (VVZ). Va,ricela reprezintH. manifestarea de primo-infecfie
La gravidere cu risc (cu oot"."i"ot" a"
herpes genital sau cu parten., .,,
h.rp", g";t'l; se recomandi, o supraveghere s,i, dupd, vindecarea ei, virusul se cantoneazS,in ganglionii nervogi senzitivi. De
clinicx gi paraclinicd, strictd,. Aceastu, pe.iitu aici, in anurnite conditii, se reactiveazd, si produce zona zoster.
depistarea urrui irrf""1-ii r,"ri"u"u
geniiale gi adoptarea unor mLsuri care
sH, prevind. conta,minarea
irr timpuJ nagt,erii. nou-'xscuturui
Dpidemiologie. Incidenla zonei zoster este de 3-4/1000. Este rari, la copii
cel mai efica'ce medicament antiherpetic gi incidenla ei cregte cu virsta. Ambele sexe sunt egal a,fectate. Bokiavii de
este acicrovirur, un nucleozid ciclic
care, dupd' o fosforilare- prealab'd,, zona zoster sunt infecliosi prin leziunile cutanate gi uneori prin secretiile nazo-
intrrue anw porimeraza rr*n"ir.u. an"r
taiea sa pentru timidinkinaza virali, faringiere. Degi in majoritatea cazurilor zona zoster se produce prin reactivarea
face ca activarea ,6 ,n prodo.i o,r-u,i i.
celulele infectate, ceea ce asigurd, o vvZ existent in gang)ionii senzitivi, s.au descris cazuri in care infectarea s-a
mare selectivitate a acliunii sale.
Aciciovirul poate fi administrat sistemic produs exogen. In aceste situatii este mai probabil5. tot o'reactiva.re a virusu,lui
trorut, i.u.; sau rocar. Eficacitatea.
sa este cu at6't rnai mare cu ci,t endogen, declan;atd, insd, de expunerea la VVZ exogen,
trate.mentui este inceput mai precoce. Este
indicat in: herpesul neonatal, herpesul
t* i*oooaupri*n1i
tt ortu:' primo-infecl;ia herp-etici gi herpesul 'r".or"ot gifu "io;;;;;"rn"_ Manifestd'ri clinice. Prima manifestare a bolii este tle obicei durer.-e_g,. Are in-
invalidant prin rata
si/sau asocierea altor compricalii (eritem tensitate va,ria,bil5, gi este fifuzX sau localizatS. strict in aria afectatd,. Se poate
lecurenfelor
lizate va.riazi. in func{ie
pori*ort). niJu uti
trataiX gi ir*; in general
de 200 mg x S lzi
insoti de simptome generale. DupX c6.teva zile de la debutul durerii a,par p+p*-lC-
9" .fr.11
pentru efectul curativ gi de200-400 mg/zi pentru proflraxia recurentelor. {egr:, grupate, a cXror supra"fa!5 dwine rapid veziculoasil;i apoi pustuloasd..
'Ii'a,tare.a
exclusivd. a episoadelor acute nu"iaflri""l.;f;;#-r.;:;;l'r." Leziunile sunt unilaterale, limitate la unul, doud, sau trei dermatoame adia-
curentelor. cente si continu5, sX, apar5, timp de c6,teva zile. Afecteaz5, gi mrcq.qggfe care
Formele severe dc infectie herpe.tic', aparl;in derrriatbamelor afectate gi se insotesc de adenopatie regionald,-inflam-
apd,rute la imuno_deprimafi qi rezis_
tente la aciclovir, r'spund la administiar"u
a" ior.uroet (a.cid fosfonoformic) .atorie' Durerea gi simptomele generale se reduc treptat, pe mdsura dispariliei
60 mg/kg x 3f 2i,20 zji]e. erupfiei. Ocazional, durerea nu este urmatS, de eruplie ..zoster sine eruqt-
Recent au fost la.nsate_ si alte preparate
antiherpetice, inrudite cu aci_ tionel' .
-
clovi'rl: gancidovir, valacicrovir, r":rt.i.ioui.. Cele mai afectate dermatoa;rne sunt: tor.. q:ic (50%), cervical (C.2,3,4), trige-
uitimur d_intre acestea este rapid
convertit in organism in penciclovir minal (inclusiv oftalmic) gi lombosacral. Frecventa relativd, a afectd.rij oftalmice
Ei dupi, o trif*lbril,rru (mediati de timidin
creste odal,d, cu virsta,
/'
1-
DERMATOLOGIII INFECTII VIRALE tn

La fi-I,% dintre pacien_tii cu zoster, frccvent la. vd.rstnici, a.par


zicule si in afara dermatomului afectat. c6,teva ve_ incidenla acestor aigii. Administrarea sa la imunosupres.ali esie LrrLii,a,l,ii rle
La bolnavii cu limfoame sau cu irnuno_ riscul disemind,rii.
depresii de alte cauze.este posibild, generalizarea
erupliei ('gnJer *t"FrJ
d,isgntinat), Nevralgiile post-herpetice se trateazi, cu amitriptilinX,, clomipralninir., cloxc-
insofitd, de manifesti,ri sistemice ,."Iru
;i oo"".i d";;;;;;:;;:'"' pin sau anticonvulsivante (carbamazepini,, clonazepam, valpro;Lt sodic). r\pli-
v5'rstnicii Ei indivizii malnutrili fac mai
adesea forme hemoragice si ,ecro_ carea topici, de capsaicind (0,A25%), un puternic irrhibitor aJ substan{ei P,
ticb care se vindecX foarte lent, lX,s6,nd cica,trici.
reduce durerile la majoritatca. pacienfilor, dar utilizarea ei este limitati, de
. Afecta.rea motorie apare lei din cazuri, este
!% mai frecventd. la-Vaf_stnigl, efectele iritative j7e care le produce.
1"
.:t.:" gi in iocalizd.rite craniene.;;.* ;;*ri:1;";:::."
.nuell*z-ir
insofe$te durerea qi eruplia. u,
Leziunile oculare se inti.rnesc la2/J din 3.2.3 Citomegalovirus
cazur'e de zoster ofta.rmic si sunt
anun!.ate de aparilia de veziculc pe Dup5. primo-infec!,ie citomegalovirusul persistS, in organism fd.r5. a produce
iaturile nasului f r"_rJif
plicatiile ocura,re sunt: uveird,, kbrafitd,, "dji.""f - C"^_
.onjo"JJr-tf.ilil;;; lizti aru
simptome gi poate Ii eliminat prin secretii timp indelungat. Recurenlele sunt
mugchilor oculari' in cazurile in care este favorizate de deficitele imunitS,tii celulare. Poate cletern-rina urmS,toareie inani-
afectat gangrionurui cliar apare
semnul pripilar Argyll Robertson, festS,ri culanate:
. Ilerpesul dostbr localizat pe traiectul nervului
facial se iasolegte
faci'al*,', dureri cle p-alq,ljeiq
;i eruplie. de vezicure in ,ugiuouu pavirionului urcchii (triada a) eruplii maculoase ;i macdo-papuloase, uneori cri componentX purpuLicd.;
Ramsay-Hunt). compresiunea nervului apar la cbca l0% dintre pacienlii cu mononucleozi irrfecfioa.s5., mai a,les
vesilburo-.ohlear ci.tre lrEr
d.e vquru nervur
v u facial
inflamat determind, tulburXri de auz Ia cei tratali cu ampicilind,;
9i echilibru.
Nevralgia post-herpeticd, este cea mai
: t i:ilf l"':: frecventd, si mai rebeid, secheli a zonei b) ulcera.{ii mucoase sau periorificiale, mai frecvente la, imunodeplima,fi;
zoster' Este definitd, ca persistenla sau
recurenta durerii la
l:''i de la debutul zonei zoster'_Este neobisnuitd, -ri *Jii-1" " l""a c) periarteriti, nodoasi sau alte forme de va,sculit6;
io .opii si creste ca incitlentd, si
severitate oda'tx, cu v6,rsta. Intensitatea d) purpurS, trombocitop enic5,;
.,"1i durerii este variabild. gi nu se ..r"i::;t;
cu gravi tatea erupfiei.
e) tumori granulomatoase.

Diagnostic. Pormele tipice pu:r probleme d.e diagnostic. Singura


_nu boal' cu 3.2.4 Herpes virusul tip 6
care zona zoster ar putea fi confundati, este herpezul simplex ".,
zoniformd,. Acesta se exclude prin investigalii air,rii"ril Determini, erantema subitunt (sin: roseola'in[antum,), afectiune care apa,re
virusuJogice.
la copiii de 6 luni-2 ani. Debuteazi. cu febr5. ridicatd., urmatd. de o enr.plie
Tratament. Pentru formele ugoare moculoasL de aspect rozeolic, localizat5, fi,*tfifff,i-Eiup1ia se remite in 1f-
-r-qp?uqgl, analg-e-ticele gi aplica.rea u.oo, un_
!i.sp-tiE-e s unt sufi ci enr e. S uprainfec!ilil=.;;t;..;it X *iil-i'"t.] ;;.
48 ore.
Eiiologia viralX a acestui exantem, degi bi,nuit5. de multi vreme, nu a, fost
Aciclovirul este indicat in formele cu afectare
oculard. gi r,, pu.a"rriii'Jor,o-
'supresali. Deoarece UUl:*" doveditd,.Argumentul care sustine rolul patogen al virusului estc seroconvelsi:r.,
mai pufin aciclovir dcer VHS, dozele
r"1l mari (800 mg x ljzi, "";ribili" all. care este observatS. la sugari.
:1*:" extinderea
previne T"i erupliei, z_rO Traramentul cu acictovir
reduce comp1ical,iile sisiemice ale bolii,
.

durerea' in rimpur episodului acu[ si atcnueazd,


t;;;;';;;r qi severiratea algiilor post- 3.2.5 Virusul Epstein-Barr
zosteriene. Famciclovirul (r._p^g.
46) in dozd, de 250 mg x 3f zi, T ziie,
aceias,i mod de actiune gi uceleagi arc Virusul Dpstein-Barr (VEB) ilfectea,zi preferen],ia,1 limfocilele R si unc'le cr:lule
intlicafii.
Eficacitatea corticosteroizilor epiteliale. Nlanifestfrile cutanate pe care le determinii sunt clasi{icate il:
i' prevenirea argiilor post-herpetice este dis_
cut abild,. La p acie.,tii imu
no comp etenfi, predniso"*f q+ O i;;;;;.*
"rgr;;,
o ManifestS.ri ale primo-infecliei. Sunt lbarte va,ria,te si cuprintl:
50 DDRMATOLOGIE

a) rasli-uri tranzil;oiii de aspect .pr.9fb.i[iSlm, rozeoliform, scarlatini- Epidemiologie. contaminarea uman5. are loc prin inocularea directx a materia-
form sau urticarianr care se remit iXri, sechele; incidenla lor este lului infectant de la animalele boirave, ceea ce explici incidenla mare a bolii
mai mare la cei care rtthzeaz{, arnpicilina,; .
la pxstori gi veterinari. Nu s-au inregistrat cazuri de transmitere interumanx,.
b) sindrom Gianotti-Crosti; Incubalia este de 5-6 zile.
c) leziuni cutanate ind.use de lrig mecliate de prezenta de crioglobuline
sau aglutinine la rece: urticarie, acrocianozS,, purpur5.; Mani[estdri c/inice. Inifial, apar papule rogii, mici, ferme. Acestea se extind
d) alte sernne: edem palpebrzr,l regresiv, angin5,, petegii ale palatului, Ei pe suprafala lor se formeazl pl_Ltgg gi/sau bule hemoragice, de 2-3 cm
gingivitl.. diametru, ombilicate, cu h{lou violaceu. Leziunile sunt solitare sau in numxr
mic. se locahzeazd" mai ales pe degete, m6ini, antebrafe. se pot insofi d.e
o it4anifest5.ri ale inl'ectiei post-primare la imunodeprimati. Constau din adenopatie satelitd,. ocazional, la 10-14 zile de la debutui orf-urui, pot api,rea
gg,s]r.qqi maculo-p.apuloa.se insolite de leucoplazie liugualX p5,roasi, (pl5.ci leziuni de eritem polimorf.
albicioa.se, irnprecis clelirnitate, dispuse Jiniar, vertical, pe ma.rginile late-
- - -. - -., 3
rale ale limbii). Il aceste leziuni s-a evidentiat atit prezenta. VEB c6t Ei Evolutie. se vindecx spontan in 8-6 si,pt5,mi,ni gi conferi, o imunitate durabili.,
a PVU. l'ratamentul cu aciclovir cleterrnind, regresia }eucoplaziei lilguale
gi disparilia VEB din leziuni. Diagnostic. se bazeazS. pe datele cJinice gi pe contextul epidemiologic suges-
tiv. confirmarea, rareori necesarS,, se face prin examinarea ra microscopul
eiectronic a crustei din centrul leziunilor sau a unui fragment bioptic. Nu
3"3 Foxvirusuni exist5, teste.serologice diagnostice. Diagnosticul diferenlial se face cu
agdg]ii
mulgS,torilor pi cu granuloamele pioeenice.
Sunt ceie mai rnari virusuri. Conlin ADN, au o structurd, complexS, gi o ma.re
ca,pacita,te de replicare in citoplasmd,, fiind foarte adaptate pentru infectarea
Trata'ment. Nu existd, tratament specific. se trateazx, doar infectia secundard,,
celulelor epidermice. Sunt rezistente Ia factori fizici. Pot produce imboin[viri iar leziunile mari, exofitice pot fi ,,d-isecate" de dermul subiacent,
la om: ortopoxvirusurile (v. variolei, v. vaccinei), parapoxvirusurile (v. orfului,
v. r'rodulilor mulgitorilor) si poxvirusurile neclasilicabile (v. moluscum conta-
giosum). 3.3.3 Nodulii mulgXtorilor (paravaccina)
Stnt produgi de un parapoxvirus similar virusului orlului, a cd,rui gazdi, prin-
3.3.1 Vaccina cipalX, sunt bovinele, la care determin5, stomatitH, gi leziuni ale ugerului.

Agentul etiologic este Poruirus oJfi.cinalis.Acest virus nu se gdseste in natur5,, Epidemiologie. Tlansmiterea la om se face prin cohtact.direct cu leziunile ani-
liind rezultatul unor pa,saje succesive pe medii de cultuX. Se aseamS,nX anti- ma,lutui bolnav gi d"e aceea boala este frecventx la-mulgx,tori gi-v_-et-ertnari. Nu
gnlq gu vir,liola gi de a,ceea este folosit la vaccinarea antivariolic5,. DupX eradi- s-au inregistrat cazuri de contaminare interumand,. Incubalia este de aproxi-
carea va,riolei (declarat5 de OMS in 1980) carnpaniile de vacina,re au ilcetat si mativ 5 zile.
odati cu ele gi posibilele complicalii ale vaccinS,rii (eczema vaccinatum, pus-
tuloza vacciniforml I(aposi-Juliusberg). Manifestd.,ri clinjce. sunt asemdnd,toare orf-ului, Leziunile iniliale sunt papu-le
rogii-albrstrui care se mS,resc gi formeazS, noduli fermi, ."r,ribi]i,'.u p".ifuri,
3.3,2 Ectirla contagiosum (orf) eritema,toasx si centrul usor deprimat, acoperit de o crustf. se localizeazd, pe
degete s,i rareori pe fa,t5,. Numd,rul lor variazi de obicei de la unu la cinci.
llste proc1us5. de un pa,rapox virus a cXrui gazd[ principalS. sunt oile s,i caprele.
Leziunile sunt frecvcnt insolite de limfangitx, s,i adenopatie sateliti,.
Il1'ecteaz5, mai ales rnieii, la care transmiterea se face prln contact direct sau
prin fura.jc. Evolu,tie. Se vindeci spontan, fird, cicatrice, in 4-6 siptd,mA,ni.
EO
DDNMATOT.OGIE

Diagnostic di{erenlial Nodulii pot avea aspect vascular, ceea ce preteaz5, la chi'retarea si diatermocoagularea. s.nt .intlicate pe.t^r leziu.ilc rnari.
confunzii cu granuloamele piogenice. In cazurile dificile este uti15. examinarea
Ia microscopul electronic a fragmentelor din crusta centrald. Diferenlierea de Exprima,rea continutului urmat.i, de aplicarea. de dc a,rgi.t, acid
orf numai.pe baza morfologiei leziunilor este imposibilS,. triclor:r.cetic sau alcool ioda.t. 'itrat
Tiatament. Nu existd tratament specific. . La copii snnt indicate: imunostirnulare., irespecilicd, (isoprinosi.) san as-
teptarea vindeci.rii spontane.
3.3.4 Molluscum contagiosum
Este o afecliune produsS, de virusul molluscu.m contagiosum (VMC), care de-
terminX imboLniviri aproape exclusiv ia om. Exist5, dou5, variante ale virusdui, 3.4 ,A,lte vinusuri
VMC1 si VMC2, dar nu s-au stabilit inc5, relalii intre tipul virusului gi mor- i

fologia. sau localizarea leziunilor. I


: 3.4.1 Virusurile hepatitice
I

Epid,emiologie. Este o boa,li cornund,, care apare la oricc vi,rstd,, dar este mai
j
virusurile hepatitice procluc leziun.i cutanate variate, majoritatea prin q;e,-g;1-
frecveht5 la copii. Transmiterea se face prin contact direct sau prin obiecte. I nisme imunologice mediate de complexe imune. cele rnai importante sunl;:
Inocularea perigenitalX se procluce de obicei prin contact sexual. Autoinocu-
larea este posibil5.. Trrcubalia este variabili.: 2 s5,pt5.m6,ni-6 lurri. a. lrruplii urticariene, maculo-pa.puloase san petesiale. su't prczente nrai
ales in laza preictericl a hepatitei si se asociazd, cu astenie, artralgii,
Manifestd,ri clinice, Leziunea caracteristicE este o papuJd, cle culoarea pielii, cu febr5.
centrui ombilicat, care creste lent pi atinge 5-10 mm in 6-12 s5,ptfunf;,ni. Prin
exprimarea conlinutului se exteriorizeazl un material alb, grunjos, format din b. vascrrlite. Prin studij de jmunofluorescenti imunoniicr.scopic
;i elr_.c-
celule epidermice alterate ('(gr5,unlii de mollu.scum"). Leziunile sunt de obicei tronic5, s-a clemonstrat cd in J0-210% riin cazuriie d.e panarteri!,d, nodoasii,
muitiple 9i pot fi izolate sau grupate. Se iocalizeazS, mai ales pe pielea capuld antigenul I{Bs este detcctabil in structura complcxelor imu.e dep.se in
(la sugari), fal,5. (mai ales pleoape), trunchi (peria-ri1ar), pcrigenital (la acluili). peretii vasculari. Alte tipuri dc vasculite a,sociate prezentci antigenelor
hcpatitice sunt; vasculita urticaliani,, crioglobulinemia mixtir,, pu.1,,,.o
Evolufie. Durata leziunilor individuale gi a boiii in general esie lbarte va.riabild. re nmatoidi, sindr.omul Raynaucl.
Degi majoritatea cazurilor au o evolutie autoJimitatS,, unele leziuni pot persista
c. Sindromul Gianol;ti,Crosti (v. pag. bat).
gi 3-4 ani. La copiii alergici, diseminarea se datoreazS, deficitului irnuniti,fii
celulare si autoinoculS,rii prin grataj ("k<ibnerizarea leziutilor"), Din aceleasi
motive cei infectali cu I{IV dezvoltX enip}ii severe. 3.4.2 Parvovirusuluman
Diagnostic, in majoritatea cazurilor ombilicarea centralS, ,i u*prlrnor.o .oo- Parvovirusul (parvovirusul B1g) este agenrul er;iologic a,1 e,itenml,ui
linutului cu aspect caracteristic sunt suficiente pentru diagnostic, Leziunile infeclti'os (.sin: 'rnan
rnegaleritemttl epiden'tic, a r:,incen boalri). Aparelu rnici epiderlii,
solitare pot mima un ftg1.gfq4ca1tprn sau un e-pitqlio.151 i;i pot necesita pentru. maj ales primi,vara,;i a,fecteazS. de obicei copiii r1e 2-.i0 ani. Irrcubalia cste der
diagnostic examen histopatologic sau microscopie electtonicir. 5-14 zile.
se m*nifestx prin rasi1 rLra,culo-pap^ulos a1 fe[ei, ma,r:LL1c roz-prliclc, c,lr_cinate,
Tratament. Principalele metode terapeutice sunt: dispuse pc gzr,mbe, "in,ghirlandf;,", cu. caracter flu.xionar', acc.rltrraIe
dc soarcr,
efort, bd,i calde. uneori se insol;este cle 4r:trite rea,ctive- sr'0,r"" g"n"roli
e Crioierapia cu azot lichid. Este simpl5. gi efir:ace. Aplicafiile se repetl 1a
relativ buni,. vindecarca survile dupi 12*i4 zile si coir,cid" .u .".,.o.o,ru"r.,u
esi:e

intervale de 2-3 s5,pt5,m5.ni, pa.n5, la disparitizi. leziuuilor. pcntru rubeol5,. Dctermind, irnunital,e pc vial[.
DERT4,4TOT,OGIL}
'jF r)
a-!
Sindnomaun Gianof
"
ti-Crosti
Sildromul Gianotti 3.6 Fitiriazis rozat
o inrecfie " T:d'lit*.J1lticurar,i, de rrspuns a pielii
cr virusur",;;ii:"ri;::?::l-',"'
u"o,*,i",.',il'l:::;'ilT:J;:'"'1i:^r.,inifial prciii,,
ra.
Definilie. pitiriazias
este exclusiv det;er.rninari, si considere.;","r".1," ro.opiiei;;;f ;Ji,l".,lJ;ffi::;fihil::iT,iilT:;,*::1ffi
este speciiicx iof".1iui
.,,
a"
^."";iilj tlrGtanottj observat
j*."iir"Iji,L,'r1t1i'11" ".ffinu
cd, eruplia
Epidemiologie. Incicienla
*:
pitiriazisului rozat este
I%, manidicati primdva_
:"i,'Jntr}lffi u:#l'rlHil:H#:i:,iq:t'#.:1itlr,:t
v. hepatirei a,
ra si r,oamna. por,u olu:1o,1:"r;;;;;;;" de
u"arrta, dar este
ma.ifrecint;ntre
rococ, roxol:ra.,,'u, ,ii#iirtf,i, .tr"p_
o.,lltotugalovjrusuj, ". i"Tl J:,i:
t n d i rc.uni; ffi il: J; r"e't J.l"*.' nl"o,"""J,L",
Sildrornul Giano
a'rectcir'z5 copjii cu'd.rsre de Ia
il; ili "xi' " ",,
si numai ;.;;;";iif;rosri 3 runira i5 ani

i!:i:f, .1i:-,T.;-.*1"'i;1:*'.;-T# j:cutepentruelucidareaei.Desi


eei demii ; ;;',''::';
A4ttnitestdri cfinjce.
t:jlt:tiieste
Drrnilie .,,*^_.^"y
caracteristicr,. Aparc :1ft:!TF-Ti::*;U,::d';
copil aparenr .,irxto"tlll-1 brusc, ia r' Flli:ffi iT;1ffr,
j=1"1';"iJi*".,u,:11., 9.,' "'ii,l, "n ilii,, ro,"n'u'i"".r.11i;"j:X"1'fi j;lil;.:'jlI1-:1;;ri;;'Ji,i,X.6."..
xn:r{l:, #*ii - ; T'i:i:ff Jllh l":: :: : "jH "*", tios, rczuil,atele surrt "X
dcoca*arri""#r'uuercari
de a idenLifica agentul
infec-
p
r p.u, *,,,
o ar e r.ffi fi* r'.f #:i::
Rash- ul se ilstalcazi. "
cornplet _^
pe Sunt caracteristice ceea
r., sirrrpt.muin ii",'*".'ffro "^,. ^,^, parcursul cd.torva
zile gi dureazi, ls_20 #iljf_T;".#ice. ce face ca diagnosricut
sd, fie emi_
zj-
pu in *u J i1* li^,,' Erupfia debuteazi.
; ll:'^fi:':
ocazjonar se constar,x
:';J# #, l'"j
tl *' i: :!1L'H
uL* *ir*irtli
:1,1 ; :'
,oi?l''
1 t
at*"t'
o-''
Poate apd'rea o po-^
::it-crnil:-scuu,oour;,
cn. r, Ttlaca
,otuodd, sau ovalar u.
heraldicd,, sa'
,u ,',r-,:":
*!Td". Este o leziunc

;::::il"jl".l;J,"i,Tsr i
.1t, cste palid, cu tendinli de 1-5 cm. centrul
ii sprcn o, n esari;:;; 2*3 Iu ni. rr #;]].,;""*tmetrul
zeazd" de obicei pe trunchi,"i"a..r*,
a- ol*.'it;ffil?r"ff ];1""',i.l".?rr
se rocarj-
DaIe de laborator. cs.teva zile
Incc ,,r3:1:J#:::::i$" nr"e r'l,intdmand, apar reziuni
murripre
ffi
t
:lffi;ffi
j Majori t at co .u, u .,,
tT r:tiryTiilT.':H11rt:*'*
r si reu cop ni e, u
- u l ao "u aii;;;'i:::l,XT ;:rH i];] ff',n1';l"J,l:
e c mai mici. Fiecare dior:l"1sunt
detasard,,n* *""*,i| iffiiifi l";:ffi';,
simjlare ,,piicii heraidi*;,
u.'* ilrilirrr".,
g*":ur,.;;;";; ;;::;.*.
of l1f paralel .u-.ourtui".uea ei' Axu-l Jor lung este
,r,,,,",,1ijnJ""#;HJj:lll,Tf ce a fxcut ca
pe torace sd, fie comnaratd.
TT:fln:,T"r,Jffi ff lii'.*llJ,il'll;; cu un "pom de crd,ciun,,. "r'.rorr.'rl'flta
s" i"..r,rLru
respectd, a" il'rj" rnchi, ga't, bralc pi
"li."ir"i"re foto-expuse: "ou.pre 9i
de obicei Jjulxnte-u"
(rareori c6,teva luni),
i:11.1;::i#:f ffj i:$:,:i.""#::.y*ie, . s,ri r*ie s i . ," ,."u;lt"n:ii;r'#zd' dupx care
iltfjiji:,1fi;'
lJrurrazls rozat, boala
n s,, Le., er er-
d i b

.Majoritatea paciear,ilor (peste g0%)


o se incadreazd, in aspcctur
",,i.i"" "r ilil,: I,"XH,|;:T h:lr"lj::,, " rra, sus. EI;srx rorrne
ei atipice: clinic 0",.
..*!lii";'J;"#:1,,,111:lo^::,t^,]^:x": dcscris
Tt at am en
!"J,ilf11H'i;'ff
t. Deoalece sinctrornul
cste asinrptomaric, Gianotli_ Crosti are ;:hlYi::':,i::i,,:.,T,n"';,.,ai't'iiiii":#"'#"i'fl ':l:
nu ," ,;;;;,;;;';:::-::*' r o evolu{,ie aurolirnitari.
si Muco asa bucali,
erup f ii
purp urice gi li chenot
d"*-*^'
tn1,i.; poo-t" rerapie specilicL. utilza.r.ea este'-t],e]Ltt:")'
ogl;;: iiffi,;:*mandd' corrjcoiziror scapd unei *;;,;;;i"-ilfl*:t afectatd', a* r"ri'"i"
3rqescns
'"t djs.rete si
de Gibert in Ig60

-
ijd
!fl,
56
DERXIATOLOGIE

care insole;te d.proape constant rnanif,esti,rile


.i*olt*nto-ul cutanate este pru_ simiiare cu cele observate in infecliile streptococice. La.l-5 zile de ia rlebul;,
peste 85% dintre pacienti dezvoltd, eritem al pa,lmelor si plantelor, insotit cle
'alteratq f precedatd. gi/sau insotitd.
Eruplia poate
ue
dr semne generale: stare gene.ald'
moderai r"i.;, r.i.iirl ffiffiil. edem si indura,tie, care se remit dupx 1-2 sipti.mi.ni. pe trunchi si pe pari;ca
proximalS, a membrelor apare un rash care coincide cu debutul febrei. Acest
Histopatologie' Este ne ipecificd. . r:rsh poate fi de tip urticarian, scarlatiniform, morbiliform, macular, papl.la,r
gi de ohicei este utild, numai pentru
altor afecfiuni cu care pitiriazisul excluderea sau crr leziuni "in tint.{,". Peste jumd,tate din pacicnti prezinti adenopatie
;;;-;;;;" ii confunctar.
cervica.lX.
Diagnostic di{erent:iaJ. pitiriazisur sf6,rgitul lebrei coincide cu intrarea intr-o fazx subacuti, de boali., cara.cte-
rozai trebuie cleosebit de: clerrnati.ta
reicd,, tinea .orporir, tinea versicol"r, sebo-
a"r*".Otide, psoriazis gutat, lichen rizatd, prin descumarca tegumentelor degetelor m6,ini1or si picioa.relor, ca,re
plan, sifilis secundar, parapsoriazis,
*oplii f"rr__eclicamento:usea.
incepe din zona repliului unghial. in aceastd, fazx apar artralgii gi artrit[, pre-
dominant la genunchi, coate pi goiduri. La 20% dintre bolnavi existx scnrne
Tratament' Nu este de obicei necesar
deoarece boara este autorirnitatx. de afectare cardia.c5., cea mai severx complicatie a bolji. jVliocardita, anevris-
Irste
iffil-
ca pacienrul sx fie informat
d.-;;;;"r
benign si spontan jnvoruriv mele, stenozele si obstructiile artereior coronare determini o mortalitate c1c
cftca lTo- Majoritatea cazurilor evoluea.zr spre v.indecare, cane cste cornplntd.
Expunerea ra'soare sau ra urtraviorete
B reprezintfi, clintre cere in 8-10 siptS,mdni.
bune modaritd,li de tratament. 'naestc
Dfica.citatea a,cestei terapii 'rai
mare cu c6.t este apLicati, mai precoce. cu at.i,t mai
D.iagnostic. in absenta unui test specific cle diagnostic, ;r.spectul clin.ic ri.rni.ne
In cazurile in care pruritul este semnificativ cel mai important criteriu de diagnostic. Exisl;cnta leziunilor eritema.lo;rse si
se pot adrninistra corti,
sau eruptia esl;e generarizatL
indurative ale extremit 5.tilor este p atognomonicd,.
severe, se arrminisrre"rx'X'"t"*l#r:?:*,tJ{Hilrihistaminicc orurlinlu,u.il"
Boala. I(awasaki trebuie deosebitd, dc: scarlatinx, sinclromul de epitlemolizi.
stafilococicS., eritemul polimorf si sindromul Stevens-Johnson.
1i-:
',!,-
3.7 Boala Kawasal<i
il!,.*,
Tratarnent. tebuie iniliat c6,t mai rapid dupd. stabilirea diagnosticului. ciarna-
Definifie $ epidemiorogie. Este giobulinele, ntilizate in dozd, zilnicd, de 400lmglkg, actioneazi, prin bloca.rea
o vascuriti, de etiologie necunoscutd,,
teazd' predominant copiii s 4 care a[.ec- suprafetei celuielor endotelia.le impotriva injuriei me<liate cle autoanticorpi.
ili
"t.lit':t.
' '.b
sporadic oriunde pe glob,. dar
ani gt d";;-rfu intdrnitS, si ra a.ult. Apa.re Aspirina are rol antitermic si contribuie la reclucerca riscului c1e tromj,oze.
de transmitere interumanL "ste'moi
il;; in Japonia. Nu srint dovezi Antibioticele si corticoterapia sistemicS, sunt lipsite cle eficicnti..

Etiopatogenie. Degi in etiologie


au lost incriminati nrrmprnci 5d^-,: :--c^-r.
1
r t'"p to *.i,
Indiferent de agentul
.t ;.it'; r=,
; ;;;;;J:;.'trT i:-J|; :tiTli:::
i,,t.usuri ),
d".lor,got*,'lu-b;;";r.-;".erii
-

leziunilor. se alli rlis_


:lli-"ff ]fi:*;t ii ffir".?'
u' *t ur"to'i
"; ";;; ;"' s -'u o"t..t
"t ii .",i".0,

cu febrs remftentir, si
ffil;*,:::,1r?::;:.i::y llll
dureazd. pesie b zile. Dupi 1."i;
.;;;;ft";;udrcrlrrtentrA
qi stare todci,
rodci, care
:remie conjunctival5, buzele
devin rosii ,,"",i1'"r1,,-L^
ei uscare qi iimba --
ros-ii *i v, - '
..pi;t;n;:;',;fi;ff
e,"i"#ff 1:11!1],,: :X.j;
a
Metronidazolul, .;;;;;-
erupl,ii
pi,u asem[nltoare sxrurile de aur methopromazina
asemlnrtoare pitiriazisului
pitiriazisut,,::::-tt-t'' 5i pot produce
rozat.
INFECTII BACTERIENE 59

in acest capitol vom prezenta infecliile bacteriene ale pielii Ei anexelor,


TNFECT'I{ afecliunile cutanate produse de toinele bacteriene gi unele afeclitni a c5.ror
etiologie este proba,bil bacterianX. Bolile cuta,nate prin hipersensibilizare la
BACT'ER,{ENtr antigenele microbiene (eritem nodos, vasculite, psoriazis gutat, eczematide etc)
vor fl tratate la capitolele respective.

4.L lYIanifestXni clinice


Intrcducere. Stprafala pielii umane gi foliculii pilogi sunt colonizati imediat
4.L.I Infecfii cutanate nefoliculare
dupi, nagtere de un numlr important de variate bacterii comensale. Flora
bacteriani a pielii este formatS. din: Impetigo
e Ilora rezidentS. bacterii nepa,togene cane colrnizeazX permatent pielea, Defrnit,ie gi etiologie.Este o piodermitd, superficiaJ5., contagioasi. PrezintS. dou5,
-
cu exceptia ductelor 6landelor sudoripare ecrine si apocrinel reprezinl;X. forme: 1) h+p-qligs--vcai-urlos (impetigo contagios, impetigo Tilbury-Fox), pro-
flora cutanatd, normalS,; dus de stalilococ, streptococ, lareori de ambii; 2) produs de
"igLpe.jtg_bldpg.,
e llora temporar rezidentii care contaminea,zd. pielea, se multi stafilococ,
- ba.cterii
plicX gi pot fi depistate o perioadi de tirnp; determin5. manilestS,ri pato-
logice; Epidemiologie. Impetigo-ul veziculos predomind, la copiii preqcola,ri, mai ales
e flora tranzitorie care contamineazS, pielca pe o perioadX scurtX, de sex masculin si este mai frecvent vara. Este {avorizat de aglomerd,rile din
- bacterii colectiviti,ti, de igiena precar5, s,i de afec,tiuni cutanate preexistente, Impetigo
Ei care nu se multiplic5,; nu determind, manifestdri patologice.
bulos',este mai frecvent la riou-niscuti gi sugari, flind favorizat de existenla
titoro iernt X,,4ezident[ este formatS. din: coci Grarn-pozitivi (5192]1gJp999, unor leziurii cutanate minore. Este ilenumit si pemfigusul epi.d,emi.c aI nou-
cus spp, Micrococcus spp), bacili Gra,rn-pozitivi (Spftlqgbosteri!trrn spp, l|re- nd,sculului.
uibacterium spp) gi bacili Grarn-negativi (Acinetobacter splt).In foliculii pilo,si
se afl5, de rcgili. Propiot.tjbactgrium spp (principalii rczidenli a,naerobi) si lcvuri
Ilistopatologie. Se observi buJe intraepidermice, situate in stratul granllos gi
(Pilarospot uttl spp).
ocazional celule acantottice, Bulele conlin bacterii si neutroflle. in producerea
ManifestS.rile inleclioase bacteriene cutanate sunt influentate de:
lor este implica,td, toxi44 epidermolitic5,. Dermrl prezintd, un infiltrat inflama-
o tipul de bacterie (patogelitatea germenuJui) Ei gradul de contaminarel tor cu T,eutrofrle gi rg,re limfocite.
e 1;erenul gazdei (gradul de uscXciune sau de maceralie a tegumentelor,
eflcacitatea an.dibacterianS. a, secreliei seba,cee, rezistenta, gi continuitatea Mani{estd.riclinice. Apar vezicule sau bule pe baz5, eritematoas5,, care se rup
epiteliului, prezenta germenilor sapr:ofiti cu roi de inhibitori competilivi qi lasi, suprafele denudate. Prin uscarea exudatului se formeazX cruste galben-
si statusul irnun general al gazdei). brune (melicerice). Zonele de elecfie sunt: fula (perinazal, perioral) qi me&-
brek. Veziculele se extind periferic gi se vindeci. centra,l, ceea ce determin5, un
In{ec}iile pielii cu bacterii piogene se numesc pioderrnite. Dle pot fi: aspec! circinat al erupliei. Afecliunea are tendinlX la vindecare spontand, in
a) prirnare; leziunile apal pe tegumente neafectate anterior; 2-3 sipt5.m6,ni, l5s6,nd un discret eritem rezidud:J3l[l]Sg$l4. In prezen]a
b) secund.are: complic.i, o afectiune cutanatS, preexistentS, (ex: eczem5,, ar- unei infestiri parazitare sau a. unei eczeme, evolufiieste mai pielungitX.
suri ctc). Complicaliile posibile sunt: glomerulonefritI acutd. poststreptococjc5,, scar-
Germenii cei mai frecven.t incriminali in producerea piodermitelor sunt Iatind,, urticarie, eritem polimorf.
str:eptorco cul Ei . st a.filoco cul
60 DERMATOLOGIE INFECTII BACTERIEND 6l

Ectima Erizipelul ;i celulita erizipelatoid6


Definifie. Drizipelul e,ste o i4feclie bacteriani a dcrmului si lcsutului
Definitie $ etiologie. Este o infeclie piogenic5, a pielii caracterizatS. prin for- srib-
marea de.ulceralii acoperite de cruste aderente. Agentul etiologic este de obi- cutanat superficial. T}S,sd,tura sa clinicd, caracteristicX este reprezentaLl dc
cei streptocqcrl grop A. in unele cazuii s-oo izola,t stafllococi sau asocieri de marginile bine delimitate si supradenivelate.
streptococ cu staflLococ. Celulita, in in}elesul strict al cuventului, este un proces inlla.mator acut,
subacut sau cronic al tesutului conjunctiv la.x. Termenul este folosit in speci:r.1
Epidemiologie. Poate apd,rea Ia orice vi,rst5,, fiind favorizat5 de: igiena precar5,,
pentru inflamaliile de cauzX infeclioas5. (de obicei bacterianS,) a1e lesutului
malnutrilie, injurii cutanate minore 9i afecliuni cutanate preexistente. srbcutanat. l
CeLulita se poa,te extinde si mai superficia.l, iar erizipelul poate afecta zonc
ma,i profunde, astfel inc6.t cele doul procese s5, coexiste, delmitarea lor precis5,
Manifestd,ri clinice. Debuteaz5, cu bule gi/sau pustule pe o bazd, eritematoas5.'
nefiind posibili..
in scurt timp leziunile se acopeiS, de o crustd, aderentS, gi sunt inconjurate de un
ha,lou eritemato-edematos. La palpare, baza, lor poa,te fi induratd,. Detasa.rea Etiologie. Agentul etiologic cel mai frecvent este strcptococui 6rup A. Oca-
crustei 1as5, o ulcera,tie cu fundul fibrinos. Leziunile se localizeazS, mai ales pe
zional, in producerea celulitei poate fi implicat gi stafilococrrl auriu (singur
grepbreJq in-ferioare (ga.mbe, picioare, coapse si fese), Vindecarga se face in
sau asociat cu streptococul). Rareori celulita, pi crizipelul pot fi ploduse ,si d.e
c 6.t eva s 5,pt imini, 9,gg .
-c_qlpjCi a,1te bacterii. Poarta de intrare, de obicei o micd, pierdere de substanti, este
localizatd. g$ld fu15.de regiunea cutanatS. afectatX.
Cheilita angularH. (perlqul streptococic)
Manifestd,ri clinice. Se int6,lnesc constant semnc cle inflamalie 1oca15 (eriterr,
Este o infeclie gfi9p*tococie5,, localizatd, }a nivelul comisurii labiale. AflcteazS, 9den, cd.ldu16, sensibilitate). in erizipel placarclul inflamal,or este bine dclmi-
copiii prescolari qi gcolari. DebuteazS, cu vezicule pe fond eritematos, apoi tat, cu margini supra<lenivelate (buretet marginal).'in celulitS. placardul a,re
apar flsuri couisurale dureroase, care se acoperd, de cruste mebcerice. Trebuie limite difuze. Ambele debuteazX brusc, cu manifesti,ri sistemice (febr5,, frison).
r.il i:i{ iil.

r..a:i:irirl I i
deosebitH. de,perlegul canfidozic. Se vindec5. sub trata,rnent local cu solutii At6"t celulita cat gi in erizipelul se pot insoti lirrLfangit.S. si limfadetqpaije-
,ir i
.!: ;
rt :i
i. antiseptice, cJloranli, unguente cu antiblglice inflamatorie.
in erizipel apar relativ frecvent bdg -(erizipel bulos), care pot avea continut
Fisura rredianX a buzei hemoragic (erizipel hemoragic). Celulita severX poa,te prezenta gi ea bule. in
ambele cazuri este posibili, evolutia spre necrozd, dermicd,.
Este produsS, de stafllococ. Leziunea apare in perioadele reci ale anu1d, fiincl Regiuniie cutanate afectate sunt, in ordinea frecvenlei, mel4brele infelioare
intrefinut5, de umectarea buzei pentru indepd,rtarea exrdatului. Semnele de (poarta de intrare este o eroziune/ulceral,ie produsd. de o derma,tofilie gi/sau
infeclie sunt discrete, Aplicarea de emoliente nu conduce la vindecarea leziunii. un traumatism) Ei lqt*.
Remisiunea se obline prin tratament local cu AA[ibjdl*g. Infec,fiile recurente produc afectI,ri ale vaselor limfatice ceea ce conducc hr
f nal la limfedern-.
Intertrigo streptococic
Complicatii.Apar de obicei 1a pacienlii netratali si constau din: abcese subcu-
Intertrigo-ul streptococic este favorizat factori mecanici sau de a.lte afeclriuni
de tanate, fasceitS,, 4iozitX, g]omqrql.onpfritS, poststreptococicii., septicemie. Lo-
dermatologice. Se ca.racterizeazX prin fenomene inflamatorii, exudatie, crusti- calizS,rile cefa,lice se pot complica cu trombozS, de sinus cavernos, abcese cere-
fi.care sl flsuri in profunzimea_Llglilgr. Conturul difuz il deosebegte de alte brale, meningitX.
intertrigo-uri infectioase (dermatofitic, canfidozic, eritrasmd,) sau dermatoze
intertriginoase (ex: psoriazis inversa,t). Tratament: indepX,rtarea factorilor fa- Diagnostic pozitiv. Aspectul cLinic este adesea sugestiv. Irentru precizarea etio-
+,:!":it"t.
vorizer,nli gi antibioterapie specific5,. Iogiei sunt necesare: examen bacteriologic gi culturd. clin a,spiratele tisulare. in
;;;,':,,,:;;,ll

. ,. i{iii
i.,;'''i, .o
62 DERMATOLOGIE

localizd,rile faciale este uti15, eI'ectu exudatelor nazale, Iaringiene, g6n.junc- Botriornicoza
tiilale etc. Acestea permit identific ea sursei de infecfie qi trata^r'ea ei.
Detinitie qi etiologie. Este o.reactie supulatiyi,, cronicL, granulornatoasi, pro-
dusx de sta{ilococul arriu si, rareori, d,e Pseud,omonas aeruginosa. se inl,alneste
Diagnostic diferenlial. Se face cu: ornboza venoasi, profundH,, infectiile fun-
rnai ales la imunodeprimali.
gice la irnunodeprimati, reactiile in amatorii produse de inteplturi de
insecte,
reactiile cutanate lzr. toxinele unor te, dermatitele de contact s.a.
Manifestd'ri clinice. Aspectul clinic este simirar actinomicozei (v. pag. 112).
Apa.r p,bcese cutanate 9i subcutanate'din care dreneazd, o_se.."tie ier.q.pu.u_
renld., care contine granule g{l!u! lfca qplf1il". in evolutie se pot iorma tr"ieite
.f'stulo4sg. Leziunile se localizeazd, de obicei pe,p.eir.&.rg; rareori afectea,zd, regi-
unea Ugrjana15..,;i fa,ta. Se vindecd, cu gf-c-a-tti-c_i-a.lt:aflce,.Diagnosticul se bazea,z6,
pe aspectul clinic Ei este confirmat prin culturx,. Trebuie deosebiti. rle a.cti-
nom.icozX, si micetom.
Tralamentul topic constX, clin carea de comprese antiseptice. Daci, exis-
tI t^endinti, Ia gangren5, este indi debridarea chirulgicald,. 4-'L.2 Infec{ii cutauate foliculare
In cazurile recurente se recom 5 adminstrare de penicilind.-depozit, iden-
tilica.rea si trata.rea porlii de int igienX 1oca15,. Dacd, existi, edem iacipient Foliculita superfi cial5
sunt utile ba,nda,jele compresive.
Definilie. Este o inflamatie supurativd,, produsil de stafilococul auriu, limitatd,
la ostiumul fotculului pilos sau care se extinde pulin sub nivelul acestuia.
Fasceita microbiand necrozan (gangrena streptococic5)
Manifestd,ri cjinice. se caracLerizeazd. prin aparilia de pulgls superficiale la
Dcftni(ie. Este o infect,ie prolundd. usi. de streptococul grup A (oca.zional nivelui fo[culilor piloqi terminali, uneori inconjurate a"
de grup B, C, D), sau de asocieri
h"lou eritematos.
bacterii aerobe si anaeorohe. "" postinflamator,
Evolueaz5, spre crustificare si se vindeci, cu discret eritem
f5lx cicatrice. se localizeazi, pe fald,, scalp gi extremiti,fi. Nu se insolegte de
Alttnilbstd.ri clinice. Poarta de intr e poate ii o leziune minim5, (inlepd.turd, simptome generale. NetratatH, se poate croniciza sau extinde in proiuazime
sau t5,ietur5,), greu de decelat rl 5, modificS.rilor drarnatice ulteri,oare. Se generS,nd furuncule sau sicozis.
localizeazi, frecvent la extremitd,ti ( mbre, cap, g5,t)-
DebuteazS. ca un pl4card erite. e{em4,t.oB, cald, dureros. Tesuturile Diagnostic di{eren{ial: foliculite infectioa.se de a.rtH, etiologie (der14atofitice,
subiacente se necrozeazX, se forur bule, iar tegumentele supraiacente igi ca,ndidozice, produse de Pitgrosporurn), foLiculite neinfeclioase (produse
de
pierd sensibilitatea. Ulterior r d afectatd, acopela de_.1,-q_c-aJg.
druuuaLa, se atoperS, 1nd1o9941, {e1via}i halogena}i, vitamina 812 etc)n miliaria pustu-
ajunge pan5,la tesutul celtiar subc tanat si fasc.ia musculard,.
de escare care pot ftt]1olzl
loasX, dermatita pustuloasS, subcornoasi.
j

D iagnostic diterenlial. Trebu.ie excl .d Foliculita profundd (sicozis)


S_..qe.o1,n ta_z-o_q_sd, produsS. d.e Clostri-
rliun't (1a" palpare se pr.oduc crepi ;ii) gi gangreneJe produse
de asocicri de Definilie. Bste o infectie piogenicd, subacuti sau cronicx care afecteaz5 foficulu]
gerqg$ Gr,am-negativi- (8. coli,, , Klebsiella) si a,naerobi. pilos in tolaLital,e.

Tratament. Se administreazia d,oze i de p,eni-cili:r5, i.v. (10-20 mil Illlzi), Etiologie. Este produsi de sta"fllococul a.uriu, cane se dezvoltx pe un teren
asociati, eventua.l cu gge.-tr;o- r1.id44.o-I, T turile necrozate sc indepd,rteazd. chirur- debilitat,ceea. ce permite prtrunderea sa in profunzimea foliculului pilos (in
gical.
mod normal, stafllococul nu ajunge mai profund de ostiui folicular).
DERMATOLOGIE
ti
ii
I BACTENIENE
Manifestd.ri clinice. Leziunile cara.cteristice sunt p?pulo_pu.s!qig
e{!epnt_o-ede_
.q1toage, centrate de firul de pd,r, uneori confluat" i" prxii. Leziunile ol deveni ale tesuturilor inconjurXtoare. Afecte mai ales bS.rbatii. Se locar,lizeir.zi
f frecvenL pe 9.e.4r cqaps_q. Dli inarea burbioanclor al5.turate si-
exudative gi se acoperS, de cruste melcerice. De obicei, se
vindecd, frrd, cicatr.ici. S[gi,
Se.localizcaz' pc fali (barbd), scalp gi rareori pc ro'i" pitour"
,f" *;Ur.i;r,
tuate in interiorul placardulti infl r gerLereazi aspectul clasic de
t'stropitoaret'. Necroza. masivS, i afecta,te conduce ia. o 'r-lg?ralj_e
a-dle sau pubian. a, zo
. Modilicd.rile inflamatorii granulomatoase pot da papulelor un -c;g,19fi&51LX. Se insolegte de stare crald. altcrati., [ebrd,, frisoanc. Nu
aspect ru-
-p-o-rd- Distrugerea foliculilor pitogi concluce lu iorrnur"u dl cicatrici. i"';;rr; trebuie confundat cu antraxul.
situalie se foloseste termenul de si,cozjs_.lup-g.;id_fuIerythema ,g"orljor*rj. Frrunculu-l localzat in regiunea, ia.nd, se poa,te insoli d" gSlgm
marcat al buzei superioare, obrazul ,_.4apului ;i p]goapei gi de sen.me
Dia'gnostic diferentiaJ. se face cu: pseudofor-icurita (pili recurvati), generale (febr5,, frison, alterarea std,r generale). Frecvent, se complicS.
sicozisul
micotic, kerion celsi, lupusul vulgar. cu troryboflelila qinqsu.gi _c1lgl+,o-s.
'I
il
rit5. severitd.!ii mani lesl,Lrilor,
a fost denumit Jurunculul "malign" tei.
i.
tr
Foliculita narinarX
I

ll 1\ at ament : q,ntibiqlg1apie sistemicd. antir lococicS, gi ingrijire localil, incizie


t, de stafilococ, care poate ap5,rea la pacienlii cu riniti
H:._::*tt"ne,produs5,
alergrct sau cu derma.titS. atopici.- (chirurgicali sau electroincizie) 9i drenaj ( . pag. i-\/5J. bc
n
contrarndlca expfl-
li se ca.racterizcazx. prin folicurite ale vestibu-
t;
.lului naza.l insotite si intrelinute d" marea leziunilor, manevrX, prin care este fa riza,t5. diseminarea.
it g*ril. Are evorutie cronicd. .r" ,"ul."ri,
;l
tt cu tendintd, la recurenfe.
i; 4.1.3 Infecfii ale unghiilor
Furunculul
Paronichia microbianX
Derlni,fie'.Este o infcclie fo.r'cura1d, si periforicurari cu
evorutie spre ne3g.oa{. Definilie. Este o afecliune infeclioasd,, in atorie, a tesuturilor rnoi peri-
produsS, de stafilococ.l auriu. Alecteazi
cre obicei foliculii pilogi de trp"iJuur. unghiale, cu evolufie acut5, sau cronicd..
Este mai frecventd,la adolescentii gi ad'lfii de sex
masculin. Factorii favorizanti
ai bolii sunt: malnutritia,.djabetui
Taharat, deficjtele iml"it..;;tr;;;;r#; Etidogie. In formele acute: stafilococul aur u, stteptococul piogen. In formele
mecanicd' a pielii' Infecliile recurente,u't ir".u"ote
Ia purtd,r,orii nazari cre cronice: coliformi, proteus, candida. Ap ia bolii este fzr.vorizati de: tra,u-
stafi.lococ auriu.
matisme acute (manichiuri), iritatii croni (umezeali, suptul degetllui) sat
Iulanifestd,ri c.linice. Debuteazi, ca un dermatoze preexistente.
lodql folicular inflamator, ca1d, dureros,
'burbionul
care devine rapid pusturos pi apoi necrotic. in
evolulie se erimini, Manifestd.ri clinice. in formele acute repliul nghiai este er.i Lematos, edematos,
(miezui central format din
lesui necrotic, detritus celular, secretii pururente) dureros spontan gi la palpare. La presiune dupi incizie, din repliu se ex-
lXsA1d.o ulceratie crateriformd, care se vindecd,.,,,Sif**ti*o..
, ,' r :,,.' Apare mai ales primd. puroi.
i ':'j..: li
'ri;ii I ;i::;:t,;;:ti,l;.r, j l" {4.!-i'961, bra$e, fgse, regiunea anogenitald,. noiffioti^gi impotenta
lr ;,i::: funclionalx sunt mai accentuate in cazur a,fectd,rii zonelor In fbrmele cronice se pierde cuticula Ei produce retrac!ia, repliului unghial
si,race in tesut con.- de pe lama unghial5,. Aceast a"favorizeazl, alea corpilor strXini sub repliul
jt'nctiv lax. ocazional pacienlii sunt febrili,
cu stare g"o"r"rx;;;"rri .i*"*rx unghial s,i aparilia unei reactii granulom de corp strdin (bol,riomiconr).
:,,

septicemia este o complicalie favorizatx de imunosupresie.


Furunculele pot fi. Uneori, Ia presiunea repliului unghial se rn5, pnroi, la. fel ca in forma acut5..
unice sau multiple. Pentru r.eziunile multipie se
folosEte termenur de fur:uncr- Secundar paronichiei, poate aplrea distrofi ungliiali. (Iama unghiald. prezinti
/ozd. Forne particulare:
modific5.ri de culoare gi neregularitS.!i pe prafa!il).
c Furunculul antracoicr este definit ca o inreclie stafirococicd,
profundi, a Diagnostic diferential. Trebuie excluse pa
unui grup de foliculi pilosi adiacen{.i, inso}iti, de nichiiile de alte etiologii (micotice,
modiflcd,ri innuo,utorii herpetice, psoriazice etc).
i:; *:-:1,

t-'ti-
fr?i.ii:'rr:
t :;rl:liillril I ri ii:iiil jiil'{Ij,li};ttiilll:

66 DERMATOLOGIE
BACTERIENE

'h'atament- In lorrnele acute: antibioterapie sistemicS, conform antibiogramei, Abcesele multiple ale glandelor sudoripare ecrine
arLtisey:tice topice; dacX. sirnptonratologia nu se ameiioreaz5, sub antibiotice
cstc recesarS, incizia si drenajrrl si uneori indepd,rtarea 1/3 proximale a lamei Definitie gi etiologe. Este o afectiune rar5,, care apare la nou-nd,scufi si sugari,
unghiale. in lonnele cronice se incearcd. inlS.turarea factorilor favorizanli gi se datoritd,imaturititii sistemului lor imunitar. Este produsd, de stafilococu_l auriu
p ot aso r:ia corj costeroizi (topic gi/sa,u iritralezional). coagulazo-pozitiv.

Manifestd,ri clrnice. Se caracterizeazi, prin papulo-noduli eritematosi dermici,


4.L.4 nnfec{ii ale glandelor sudoripare
c6.t un bob de maz6re, care se localizeazd *riul", la nivelul extre#td,tii
cela-
I{idradenita supura.tivX lice gi regiunii fesiere. ulcereazd centrar si eliminx, puroi, se vindecd, cu cicatrici.
se deosebesc de furuncule prin paucitatea feaomenelor inflamatorii gi absenfr,
Defini!ie. llidradenita supurativL (iridrosadenita) este o afecliune inflamatorie
sensibilit6!ii locale.
cronic5,, recurentS,, a glan.delor
"pggril9'
Ilpideniologie si etiologie. Debutea,zS, dupi, pubertate c6,nd glandele apocrine Tratament: antibiotice antistafilococice, bd,i antiseptice, uneori incizie si
dre-
sunt complet dezvoltate. Afecteazl mai frecvent femeile. Este neciar dac5, naj.
rnodlfic5rile inflarnatorii se datoreazS, unei ilfecfii lq,gterigng sau )unui me-
canism obstructiv al lbliculilor pilogi, similar celui din acnee. In evolulia bolii 4,1,5 Alte afecliuni cutanate microbiene
inleclia ba.cteriand, ioac5, un ro1 important. Sunt incrimina,!i: stafi1ococ1r1 auriu
si streptococii anaerobi, rareori alli germeni. Evoiulia boti este influenfatX de Eritrasma
varialii hormona.le (s-a observat c[ rec5,deri.le sunt insolite de scd,derea nivelu- Definilie. Este o infectie superficialx, localizatd,, cronic5,, produsl de un bacil
lui estrogenilor). aerob, Gram-pozitiv, nttmit c orynebacte,ium minutissimum. Este favorizat5
Mani:testd,ri ciinice. Leziunile se localizea.zX in regiunile cutanate in ca.re existd de urnezealS, qi c5ldur5,. Afecteaz5, predominant adultii hiperpondera.li.
glande apocrinii) axilel regiunea perineal5., feqe, regiunea mamarS' Ap.arilia lor
poate fi preiedat6 de prurit si ugor discorLfort. Se formeazn ngdgli subcutana,ti, Ma,nifestdri clinice. Aparpl[ci_neregulate, bine delimitate, ini]iaJ eritematoase,
apoi ocru-ma'ronii, acoperite de scuame fine. Acestea se localizeaz5, cel
]ermi, sensibili 1a palpare, care pot ulcera. Prin .Ltule dreneazX o secretie
for- mai
mat5, din ,exudat seros, puroi Ei singe. DacX, procesui inflamator se extinde frecvent: inghinai, axilar, interfesier, subma,mar, interd.igital.' Leziunile sunt
in hipoderm se formeazi pl5.ci sa.u benzi liniare indurate. Se vindeci cu cic-a.- asimptomatice, rareori pruriginoase. prezintd, o floor"ucuri1d,,..g;_;;;;l;
trici vicioase, care produc impoten{i, funclionald,. Evolutia este ondulanti, cu minarea cu lampa Wood. "*"_
remisiuni parliale si exacerbS,ri.
D i agno s Li c d.ifer en
t ial. Tlebui e deosebitd, de: pitiriazis vcrsicolor,
Boala se poate complica cu seclele ale inflamaliei cronice (anemie secun- d ermatomi-
da.r5, hipoproteinemie, arniloidozS,). coze (tiuea cruris, pedis), intertrigo candidozic.'

Dia.gnostic diferentia,l. Trebuie excluse: scrof-uloderma., actionomicoza, granu- Tratament. se face cu antifungice topice, de obicei din grupul azorilor, aplicate
lornul inghinal, limfogranulomatoza veneriani,, sinusul pilonidal. 12-14 zile' Pentru leziunile extinse se poate administra epllomici4x pe
.ut"
orali. Alte alternative: acidul fusidic topic, tetracichna pei o"s.
Tratament. Se impun nrS,suri de igicnS. loca15, s,i folosirea de solu,tii antiseptice.
Antibioticclc se utilizeazS, confortn antibiogramei, dar rispunsui terapeutic
este variabil. Datorit5. implicS.rii rnecanismului de ocluzie folicularS, se reco- Keratoliza punctatE plantari
ma.ndl utilizarea, sistemicS. a,retirroizilor pi/sa.u a antiandrogenilor. in cazurile Este o infectie superficialt a pielii, caracterizatx prin aparitia unor
re{ractare se poate incerca, excizia chirurgicalX, a leziunilor urmatX de grefX, dcpresiuni
punctiforme la nivelul plantelor. in producerea leziuni-lor sunt
electrocauterizarea sau chiuretajul fistulelor. incrilina"tc:
Corynebacterii, Streptomyces sau asocieri ale acestora.
il I
t:l

$
r: ;]
pIDRMATOLOGIE
i Eroziunile punctiforme are stratului cornos plantelor
al se pot uni forma,nd
depr-esiuni cu margini neregulate. se ManifestS,ri clinice- La om se descriu trei lbrme clinice: a.)
f, asociazi. frecvent cu hiperiridrozd, cu miros fo'na cutan*ri roc;r,_
nepl5'cut si cu macerarea tegumenteror prantare. Li,zat\'- cea mai frecvent5; b) forma c.tanatd, generalizati; c) forma sistemicd.
simptomele ,ur.t-in-g"ourul
a,bscnte, in cadrul clreia pot apl,rea leziuni cutanate.
- Irorma cutanatd, localizati. Dupd, o incubatie cle 3-4 zile, la. iocul
confirmarea diagnosticurui crinic se face prin inoc'lirii
:l examen microscopic direct, apare o leziune eritemato-violacee, bine clelimitati,, cu coniur polic.iclic,
col-o1a!.i1 Gram a materia,luiui raclat, culturi. uneori
ii irur,,ri" excruse: ..;ir"i,,*, ,i""-
ri g9dis, ,hiperhidroza simpld.. ,.. veziculos, care se extinde centrifug. se roca,lizeazi, frecvent
ta nivelul degetcror,
!i
Se trateazX, cu antibiotice,lopiqg (fusidat mdinilor, antebratului. simptomele generale sunt minime sau absente.-se
de sodiu) sau ppep_ar.alq imida,4o- vin-
lice asociate cu mjiuii penir" r.auc"rea hiperhidrozei. decd, spontan irL I2-I4 zile, fi,rd, descuamare sau supuratie.
.
Forma generalizatS,. Apar reziuli multipre, de aspectul celei descrise
la
forma localizatd, si uneori manifestiri sistemice. Evoiutia este autolimita,ti,,
Ilichomicoza axilarX dar prelungitd, si poate prezenta recurenle,
Definifie' Este o.infeclie zuirerficiari. a pi.rurui Forma sistemici' se caracterizeazx, prin: afectare gardiacd, (endocarclitx),
axilar gi pubian,
caracterizatx arLicularx, osoasil,, cerebral5,. Pacienlii,au stare gcnerar5 arleLat[, ..Ldur. po,.,-
prin formarea pe tija firului de p'r u orro,
mici corpusculi derali gi.pot orezenta manifestEri cutanate ci. evolulie ,pr" ou..ori. Eu*.
negri sau rogii. Este frecventd, in zonele tcmperate "a".."1i,"g;in"i,
este influentatd de rasX sar sex.
si tropicale. rrr.ii.ifu uu singura dintre forme in care hemoculturile sunl pozitive.

D i agno stic diferen t i al : eri zip eI, ccj u I itd,.


Etiopatogenie gi maairestdri c/rnice. sunt
impJicate c. tenuds si arte tipuri de
corynebacterii aerobe. Bacteriile cresc in Tratameit.Antibioticul de eleclie este penicilina.'rse
interiorur gi intre celuiele cuticulare mai pot utiliza: eritromi-
si pot invada cortexul firului de p5,r, care cina.sau cefalosporinele. sensibilitatea germenurui ra
devine casant. Culorile diferite ale 1,-ei.racicli,+i. este variabiiL.
corpusculilor se datoreazd, producerii de pigment
gi nu fiferitelo" l*"rt u"
tulpini bacteriene. Transpiragia pd,teazi b;i;; Antraxul (cdrbunele)
avd,nd o culoare rd"ntr.E c*u-
cea a corpusculilor.
Defini,tie.. Este o afecfiune infectioasi, acutx procrusd.
d.e. Baci,ilus anthracis,
caracterizat5, prin aparilia unei reziuni de aspect furunculoid.,
Diagnostic diterenlial: qrcmhidroza (secrefia nedureioase,
sudorali, apocrin* colorat'). insolite de adenopatie regionali infl a,matorie.
Tratament: td,ierea firelor de pi,r afectate, Etiopatogenie. B- anthracis este un bacil Gram-pozitiv. Infecteazd,
aplicarea de antimicrobiene (a.Sid- a*irnarere
ftenzoi q), fglggl- l- Zr, q,n$pelsplr ant u domestice gi sS,lbatice care consumd, hrand, contaminati.
(.to.ord.' J" aJumini u an hi dr d,) . supravieluieste ani
in blana animalelor, in grajduri qi pe sor. se transmite accidentar ia om prin
Erizipeloidul manipu-la"rea animalelor b:Ji* sau a produgilor animali.
sunt expusi: vete-
rinarii, t5,b5,ca"rii, lucr5.torii in industria l6,nii. Transmiterea inierumanx
este
Defi.nilie. Este o infectie bacteriani, foarte
acutr produsd, d.e Erysiperotrix insidio.s,a ra:r5,.
(denumit anterior: E. rhusiopathiae).
Manifestd.,ri clinice. La om s-au descris trei forme de antrax:
EtiologiLe' E' i'nsidiosa este rarg rd,spd,ndit in naturd,.
coionizeazx, materi'e _a.Sntraxu!
cujanat. Leziunile apar pe zone expuse (fat5,, g5.t, m6i'i), Iiind
i,' ravoilzate
"^- de un traumatism cutanat, pi se insolesc de limfangitx gi 'semne
9i unele animate (pd,sXri, pegte). Infecli
iil:;"rr^1:,nl*_':t'.lt:
at x de .
"i'",; ; ;;; ;i";;;;" * 11, #: ?lTl
j,#TJ:?,:T
cd,tari, pesca"ri),
--' -<eqvsrrt vlouoar/,
generale (febr5., stare
leneralS arteratd,)- in 1-3 zile de la infectie se formeazd,
inflamatorie care apoi devine pusturi, ("pustula malignd,"). procesul
r.areori de la, anima,re vii. ^ ".:l:Ti
se face prin excoriatii sau infepd,turi ,t-*ryP
lnnamaro' evorueazS, rapid, conducfi,nd ra aparitia u'ci hule
nrort'co,l^
produse de oasele ^_,*-, ,ro1r1*r."area
^^-^r^ anima,lelor infectate.
hemoragic sau purulent gi ha!-ou eritemato-eclematos
[a$te cu conjif u_[
infiltrat. ocazional cste
DERMA'J'OLOGID
BACTDRIENE
inconjuratS, de un iner de vezicure. Bu-la se rupe spontan si se folmeazi,
o gsrL ,l

gggarqlisaJeagrd (de unde si numele de a,ntrax sau cirbune). Histopatologie. Locul de producere
leziunilor buloase este stratul sran,los.
a,
se vjndeci, cu 'faptcaredeosebesteSESAdesindromulLye1l(necroIizoto*i.ffifr 'i
cicatricc.
b. aulrarrrl puhnogrr. contaminarea se produce prin i'halarea sporilor. de sindromul stevens-Johnson, in care crivajul este la nivelul jglgliulgj jg- I
Se complic5. de obicei cu ba.cteriemie si meninei$.Iegqral-c5 moeploe-r_Ilu_cq
c' -dg[s+g] intestinat:6#'pil iGa;;;r produselor contaminare
cu
spori (Iapte, carne). sunt posibile lpmoragii digestive datoritileziunilor'ecro- Da.toritd localizErii superficiale a bulelor, evolulia este
- -.- P"d"!j:,:t lrognTstic.
tavorabilS., in ciuda suprafetei mari afectate.
t i ce dczvolt atc in i le onu_l t erminal' s a-u illiii
Di a'gnostic diferenlia]:furunculul, furuncuiur antracoid, flegmonul stafilococic. Tralament.Reechilibrarea hidro-electroliticd qi acido-bazicd, si terapia antibio-
tic5, sistemicS, corect condusx deterrnin5 vindecarea firi, sechele a bolii in ma-
Tratantent' se recoma,ndi izorarea bolnavului, repa.us si imobirizarea joritatea cazrrilor.
zonei
afectate. ,sistemic se administreazr penicilin[ (o-s mil ul/zi iv, cer putin
Q
7_10-zile).LaceiaIergiciIapenici[ffidt4'ucic]inuQg|zi,1azi Sindromul socului toxic
le)'. Local,se
"pl.n.gomqw--u.qr!.r. Incizia estc contraindicati, deoarece fa.
votlzeaza ba,c[encm Ia. Este un sindrom recent recunoscut, produs de una sau mai multe toxine elabo-
rate de stafilococul auriu si car.acterizat prin fgbBjiJh, or-rffiB rip-
4.L.6 tsoli produse de toxinele bacteriene tXmAni de d-escul4qarrSoc circulator gi afectai_e_lqqt_rgllSrallg
Principalul mediator bacterian a,l acestei a,fecliuni este ffith&il$.li:i*Jig#r,u"
cele mai importa,nte dintre acestea sunt: sindromui de epidermoliz5 stafiloco-
sindromul gocului toxic si sca.rlatina,
cic5, acut5,,

_. , lerarea
, limfoci 1- - i- ::-i---:- evry/r ryfyj.gr-Ur responsabile
rvoyuuroulrr
Sindrornul de epidermoliz5 stafilococicd acutd producerea leziunilor. ManifestS,ri similare pot fi produse pi de infeclii severe
Definitie. sindromul de epidermorizl stafllococici acutd, (sESA) este at Streptococcus pAogenes.
o afecli-
une acutX, grav5,, caracterizatil prin g11llg4eryjg-fl'.ne_Llo!?q-ggider4!-cd,. Tlatamentul constd, in antibioterapie sistemicd, si mxsuri de sustinere a
Este
produs de toxinele Eridermolirica eiaboliiiii-i""f.*t,ifpiri functiilor vita^le.
i"frh-o-ctc*urrrirr.
Aceleapi ioxine sunt implicate in impetigo-ur buros, ca.re este considerat
9i o
formX, usoarH,, localizatd,, de SESA. Scarlatina
ManifestS"ri clinice. Sunt a,fectafi Definilie qi etiologie.Este o infecfie.acuti. produsH, de tulpini de stregttococcus
19g:I|..glij_gtjCgggi, rareori cppit_-rn:St pAogenes, care elaboreazS, o eIo!gx!n[_!hogg!il][__(io{i!A eritroeenicX) cu trei
care boala-Eili: r"uoti"at;, a" i+qoo,l$$6
| ^ex1.en1.io1at
sls!$Lla Dgg.!_
?-3 Zile :de.lq q ia{ellie cqti,riat-6 saug:n_-ga:d,, apare un elslernsg3dalitdfqlm subtipuri (A, B, C). Poarta au i"ttur"
+iq1rJ de semne ). r,",i""ir",ooTEJiltflillt*i_ "rt"@'
Exist5, si o toxind, stafilococicd. ri-itu"rd,iil-f,tffioin;,6.ffi* stafiro-
nant in r,eelunif: rr1q{&l
gi.t_?9aeli-_pedg4&iate gi tind sd. respecte cocic5,, de nedistins clinic de cea streptococic5.
mucoasele. In cd,teva ore se produc
d".otXii-"eia"ffiu ,p,ontun suu -asiue, Manifestd'ri c/inice. Dupd, o incubatie de 2-5 zile, boala debuteazi acut cu
Ia traum atisme-
ryi_lcr-e (scm n u_l Nicoisky poritiu;.T[*fEJu ffi
exudal,rve' care rezultS. sunt mS.rginite de lambouri epidermice.
Datoritd. ma.ni_ "*;G !ebr5,, anorexie, virs{luri, insotite de manifestd,ri legate de.poarta de intrare
festxrilor clinice d,sem5,nx,toa,re cu cere din arsuri a fost denumit ,,sindromul (urytg1_a*!$ secretii ale pld.gii sutanate).
si
pielii opXrite de stafllococr". - Apoi apa.re un r$h prlle-{pe_pg+gtrJqlts, cane se genera.lizeazd,inore_zile.
rengl: Sta-phylococcal i" plg1ln:rgdelffi iavorizate de fragilitatea capilarX
Scalded Shin Syndrome (SSSS)
2engl Toxic Shock
Syndrome Toxin-l
i, rr .l: ..,; .,,,
'7' DENMATOLOGIE
I] BACTERIDNN

(liniile Grozovici-Pastia). Dup[ 7-10 zile rash-ul este urmat de &scuapiqe ,in
Acneea necroticS. (varioliform5)
lambouri mari. mai accentuatX, la extremitXti.
Paralei cu modilicd,rile cutanate existX un ciclu evolutiv al mucoasei lin- Definilie. Dste o alectiune foliculard, necroriziL.nt[, care afccteazd, mai al,:s
gu3b: iniliat alb5,rlnqi[rlat5., apoi descuamatS. ;r mp".t*-.*i-1 I4arginilg sqq.-lpului si care si vindecd, cu mici cicatrici varioliforme. Denumirea
Pot apXrea,@ga.[g$prin mecanism toxic (miocardita), prin mecanism de acn.ee este folosit5, pentru cd, eruptia ruGffi"urx i" r.iil" i" care apar
cle
alergic (glomerulonefritS,, reumatism artictlar acut), prin invazie bacterianil obicei leziunile de acnee.
1ocal5, sau hematogenS. (a,rtrit5,, meningit5,, osteomielitS,).
Etiologie- Este obscuri. Afectea,zx ega,1 ambele sexc. Din leziuni s-a, izorat
Diagnostic. Diagnosticul ctnic poate fi autentificat prin: qultur5, (evidentiazX stafilococ auriu (considerat d.e unii autori doar un contaminant secunrlir,r).
prezen!a streptococului beta-hemolitic), dinamica titrului ASLO. test Schrlt?- ftecvent, indivizi.i afectali sunt nevrotici, ceea ce sustine ipoleza unei inter-
g@]!S (remiterea rash-ului in jurul locului de injectie a antitoxinei). ventii facticiale.-
Diagnosticul diferential se face cu: rubeola, eruptiile postmedicamentoase,
' r14+--' ;*^r-ru-:--
i$_..:-Eggl$f.-"ji.:. Manifestd,ri clinice. Debut eazd, ca p,gpEe erit94latqse, a1e-, de 2-5 mn,
Tratament."Cea mai eficace este penicilina G (2,4-4 mIrJIf zi, minimum 10 zi-
uneleo mb il i cate. A ces t ea r". n".ro^ur ilfrEffi
q]! ;._-,l q ii"q G ii.r L:.e
aderente, care se decapeaz5. dup5 3-4 sdptd.m6,ni lnsnnJ *ici .l.utri.i ualio_ "
le), urmat5, de o penicilinX retard (benzatin-penicilind,). 'iii
I@". Zonele de electie sunt: fruntea, lggignea temporaldlMii alecieain
tqf u_S{", olRjii, re.1.!.
4.7.7 Boli de etiologie probabil bacterianX
Piodermita vegetantX Tratament. Dacd, a fost izolat stafilococul auriu se recomandd. antibiotice anti-
stafllococice. Alte alter.native terapeutice sunt: antibiotice antiacneice (tetra,ci-
Defini{ie. Este o afectiune de etiologie neclarX, caracterizatS, prin hj4lplgdg
clin6, clindarnicind, topic), doxepin (aclioneazd, ca antidepresiv si antiprurigi-
epiteliald Ci mq{frid-CfaSdSl4alqase uonice. Denumirea este folosit5, pentru nos), isotretinoin.
uffi*uffite in mai multe afectiuni.

Etiologie. Cel mai frecvent incriminali sunt: stafi-lococul auriu si streptococul Acneea cheloidiand a cefei
grup A. Leziunile se localizeazS, de obicei in.zgClg_jg!S$dglSo"s",. Deoarece
Definilie. Este o afectiune inflamatorie cronicd. n f.oli.nlifo, pif,
se vindec6, Ei in absenla, tratamentului antibiotic, roiul patogen al bacteriilor
r-eglgllgillglel. care evolueazd spre oli,ci si nlr..arde cicatrigi-.fr hipertrofite,
este neclar. Piodermita vegetantS, este mai frecventX la bolnavii cu imunitate
pseU{gg[ql-o-ldie49.
alt erat 5, (Iug!9!qi9,-!irg!orr*_crU!4 tt]ggf{ig I. u. ).
Manifestd.ri clinice. ln zonele intertriginoase apar pld.qi_bipglplazice, i}lglLs Etiologie. Nu s-a izolat un organism specific. Afecteazi, birbalii si se asociazd,
eJg4aUIe. Leziunile se po!_glu!!!flgA,,i yi4dgc, ulcera, mi- uneori cu acneea. Aparitia bolii este lavorizatl si ,1" o pjqlj
,%iljgildgr_rlqalq.
b.4, u s u i a i@ilS_L"g:]j!9
m6.nd pyoderma gangrenosum. Este posibilS, afectarea mucoasei orale (plX,ci Es t c fre cve nt 5, I o o p ers o an e
_AielSUg,
rgg$tn!i,!ucal,e, Procesul "*p {e
aIbiciqasesjpuslulc).Evolutiaestedeobiceicronicd, cleclansator poate
bac.ter.ianx. sau urr altuj, necunoscut.
fi o prnoEIo'iifrlTe,
;'*! \^-: .
zuu.uritl
. \' -' *
v-v*
Diagnostic diferenlial. Se face cu: halogenidele vegetante, pyoderma gangreno-
sum, pemfi gusul vegeta.nt. ManilcsLiricfinice. Dehutca.zi. cufal-ru]e,si pustrrle loliguialsgrupa,tc in--re*giu--
nea, cel'ci,la nivel.l interliniei pLoffi pot f iirilrne.
Tratament. Se pot administra antibiotice, dar eficacitatea acestora este mini- rlai-- n''-%
l.lltcrior se lbrmeazi, un p]!@@r.rgi.1l, care esLc mai dcgrabi hFe.rtJUfic
m5,. Local se aplic5, solulii antiseptice care s5, favorizeze ,'uscarea', leziunilor
i.;i decat cleloidian. Arc evolutie .;;;;i-,;;;;nclinrx t, extintlere.
:rlll
si, in unele caziri, dermatocorticoizi. de cicatlici similare cu;Iei6iiDEii --____r-__*--.*--Nu- se i'sotcste
--"---i i
I'r i'14"'i''!'
Jf :.ii,,l,;J;:,l,,riut;r*u':ilt'ldiili'l'lti'
i;n!I{,iii;iq'}.""J"''i'r"

74
DERMATOI,OGIE ]NFECTII BACTERIENE

Tra'tament' se recomandl: tratarea infectiei bacteriene asociate,


evita"rea rade_ Pseudofoliculita
rii pfmlui de la nivelul cefei, administrarea intralezionaii, de coiticoizi.
uneori
poate fi lecesa,rS. excizia zonci alectate, urmatd, de grefare. Este o lezjune inflamatorie produsX, prin penetrarea firelor de p5,r in derm (nu-
nritl gi pi,Ii recuraati,). Fa,ctorii favoriza,nl;i sunt: Ir,derba prea scurtX sau prea
Celulita disecantX a scalpului lungd, a perilor, pre?94lgp-eJller-llqli (boala e@fu-
glilp 9=s!-a.La.te. Exist5 9i o pre4i-spozi-!,99_"tgt!cX. L9zj9n!l,ege_g9-t- ssrraiqfes.ta
Delinifie. Este o -afgctiune-g-rgli_c4,gupuratl,v5,a.bltsuiilprpit-qSj sg-c-grrda-r. Clinic se constatX p3glo pust_uleg1_cig4t-rici Slq3-iglij.pelo4sq_dn
_4.e_Jp_.+lygt'uj.
scalpului. r.%iuea-bi.r.biel4ia-gatdui.
Tratamentul constS, din respectarea unor reguli de ingrijire local5,: se opres-
Etiologie' Este considera.tS. o boal5 de etiorogie infecfioasi, dar dovezile te raderea citeva sXpt5,mi,ni, se extrag perii incarnali, se rade barba cd,nd flrele
sunt
neco.cludente, ia.r a.ntibioterapia este ineficientx. Afecteaz5 aproape au o longime de 1-2 mm. Se contraindic5, smulgerea lireior. Unii recomandi
excrusiv
hfu!@. S-a sugera.t cd, ar fi o l@re ajunge topice cu antibiotice.
in derm ca, rezultat al distrugerii foliculilor pilosi.

X/Ianifestd,ri c]inice. Leziunile in.fiale sunt qggg!_tggfllligg


4.2 Frincipii de tratament
apar in pusee.
&ul-r+4 qau ppl f .up+ indepft'rali. Din ffii. l'ratamentul infecliilor bacteriene se face loca1 gi/sau sistemic, in funclie de
Leziunile pot conflua formand fleSl*lqlglale_alspaSr9e. intre plici peiil.-t5 severitatea Ei de extensia procesului infectios.
:WgEigl Se virrdec5. cu jieatrici.
Tratamentul loca.l. Este suficient in formele de piodermit5. superficial5, si constd,
'rratament: a'ntibiotice (pentru ca,zurile in care existx, din:
suprainfec.fie bacteriani),
isotretinoin, excizie gi grefare.
o dezinfecta.rea si cur5tirea leziunilor cu solutii antiseptice (permanganat
f'oliculitele perforante de potasiu, cloraminS, g.a.). Se poate recurge chiar la b5,i generale cu
antiseptice care au avantajul dezinfectS,rii tegumentelor in totalitate.
surrt eruptii formate clin pg.gulg eriteqlatoage&Eggb&eisiL2,Ojn.al)rag{}p_
tg+-+!is-""c_u--eye"Lu[9*ql9gga.59to.di""azd,ffi uterpe-9s;iffi[El"{,
o badijonarea leziunilor cu coioranfi.
sle ale--uralglgrrsqapqglo5l pr.gfese. Afecreaz; uffiiTi""J. Fou.ol_i; o aplicarea de comprese umede pe leziunile intens exudative.
-"i rlnr .

W*:Ig3!"qi Epi teti ut--for


",,fi?*.ill*i
llat-ululte perloJelu_n_derrn. Folicuiitele perforante trebuie
;
-*ffi
difcrenlial,e de
o administrare de antibiotice topice (de obirei dintre cele care nu
hzeazX pe cale sistemicd. pentru a evita compromiterea lor prin sensibi-
se uti-

l::U!t^-pL"ft 9i dc Q_ligultgls giogenice. Sc intilnesc la bolnavii ai.iirrri lizare) : +eomicinarjgb8ilS., b?cjtracin5,. rrupircgig"_aciilfus,idic.
ii 11 4,t!:gg,.Sunt in g"nciot t"iiJuif"Tu traramenr, ,i"g"r"t ;n.*
tretinoinui topic.
o pa.nsament steril pentru izolarea ieziunilor de tesuturile indemne din jur;
acesta nu trebuie s5, macereze tegumentele Ei sd, nu favorizeze extinderea
infecliei sau grefarea alteia noi.
Infundibulofoliculita diseminati recurentX
Tratament general. Este indicat in piodermitele extinse, severe sau in cele
o afectiunc rar'5, care debuteazi in copilirie sau in viata adufti
-0sl,c
si sc plodusc dc gcrmeni agresivi. Se mai ul,ilizcaz5. la pacicntii imunodeprimati,
caracterizeaz5. printr-o cr-uplie du dire+!
^p.1pgl*u_fq_li.lllrJe-
rnembre. Respect5, zonele flexoare. i" i*eg'trll4Si
ri"tp p;l up[."up"friiJrffiiTilffit o.
indiferent de severitatea, manifest5,rilor infectioase gi 1a, cei la cale exist6, indoieli
referitoare la, corectitudinea aplicd,rii terapiei 1ocale.
age,t infectios c:iuzal. Evolulia este cronici, .o ,u.rr."rr-lfTiure
un tra,tament Are urmi,toarele avanta,je: a) permite erad.icarea focarelor infectioase ati,t
cficace. unele cazuri pot f ameLiorate de administrarea
orald, de vitamina A- cutanate c5.t si extracuta,nate; b) la purtXtorii cronici acfioneazS. 9i asupra
il
,ti
# ii

/o DERMATOLOGIE

focarelor responsabile de reinfeclie ;i contagiozitate; c) previne complicali.ile


sepLicemice.
ECTIE
nhIF
Alegerea antibioticului se va face in func,tie de etiologia cea mai probabili, IWYCCtsACT'ER,TENE
si, atunci c6,nd este posibil, conform rezultatului examinxrilor bacteriologice
pi a antibiogramei (valoarea acestora in cazul lezitnilor cutanate deschise este
doar orientativS,).
cele mai utilizate antibiotice sunt: a) pentru infecliile streptococice: penici-
linele; b) pentru infecliile stafllococice: penicilinele semisintetice "antistafllo-
cocice" gi sinergistirele; c) pentru infecliile rnixte (strepto- Ei stafllococicc):
,,anti-stafllococice"; d) pentru infecliile cu germeni
macroljd.ele qi penicilinele
rezistenli la antibioticele uzuale sau cu Gram-negativi 9i pentru infecliile la. Introd,ucerc. sunt bacili acido-arcoolo-rezistcnti, sla"b Gra,rn-
-Mycobacteriile
pozitivi, imobili, nesporulati. Familia lvlgcobacteri,aceae cuprinde ur singur
imunod,eprimali : aminogli cozi dele 9i cefalosporinel e.
gen, Mycobacteria, ca,re include at6.t specii obligatoriu patogene pentru om
(M. tuberculosis, IuI. africanum, IL[. bouis si M. Ieprae),.at gi ,p".iiruculta;tiv
patogene sau nepatogene, numite mycobacterii atipice.
In acest capitol vom prezenta tuberculozele cutanate, mycoba.cteriozele
atipice si lepra.

5.L T'uherculoze cutannate


sunt produse de fu!. tu.berculosis, M, bouis si, in a.numitc circumstantc cle
tuJpina atenuatS, a acestuia din urmd
- bacilul ca,lmette-Gu6rin (BCGj.
Dup5. ce a* pS,truns in lesuturile organismuhd gazdi, rnycoba,cteriilc se
multiplicS, intracelular. Invazia M. tubercuLosis este caracterizatE printr-un
aflux de polimorforruclearc, urmat de mononucrea,re si ulterior a"
celule epiteiioide gi de necrozX.. "pi.ifin,i"

rle infecfie.Infectia pielii se poate produce dintr-o sursd, exogeni,, crL-


ldile
dogenS, sau prin autoinoculare. Infeciia exogerd concluce la aparitia ganci.,h,i
tuberculos sau a tuberculozei verucoase irr funclie dc stat*sui imun al gazrlei.
Leziunile clc lupus vulgar formate la locul inocul[rii BCG reprezintx," rot o
1brm5, de infectie exogen5,, determinati de mycobacterii atenuate.
Infecl,ia e+doged are loc prin: extensia unei ruberculoze subiacerrt,e pielii
_
(scrofuloderma), diseminare limfa,ticd, (lupus vulga,r) sau clise'ri'are heJato-
geni, (tuberculoza miliar5, acutd).

clasificare. clasificarea tuberculozelor cutanate utilizatx. in accst capitol este


prczentat5, in tabclul 5.1.
7A

G/'

Manifestd,ri c,liaice. Dupi. o perioad'


Tabelul S.1 Clasificarea tuberculozelor de incubalie de J_4 sd,ptd,md,ni,
cuta,nate de inoculare apare o pupr-1i,'influ,*ot*j" la locul
A. Tubereuloze insotit' de adenopatie reglonal, (culrera .rt" ;r..reazd,iapid. ulceratia este
:- Tuberculoze prirnare
Ir_ilrerr'),
zeificare si ulcerare. Localizarea.;r;;l;";;;;i, .r;-ilil#i,;:"
.r-
(mai expuse traumatismelor). p" fa!d,9i pe extremititi
de inoculare (sancrul tuberculos) L"ziuo",,"lJa..e "rt"spontan dupd, 2_3 lqrd. Vi_
/L'lubcrculoze rajul reactiei ra ppD survine-dupd.
^.T"b".:"*zade reinlectic sustinut de izolarea bK din
B-B .#;;;ri.
Diagnosticul pozitiv este
ILupus vulgar lristopat ologic.
r"zione Ei l"-.10"""r tuberculos ra examenul
I
Trberculoza verucoasi,
Scr.ofuloderm a. (gom a. t uberculoasd,) 5.tr.2 Tuberculoze cutanate de reinfectie
{ i
IAbceselc tuberculoase rnetastatice Lupusul vulgar
/Tubercu loza rnili ard, acuti,
( Tubercuioza periorifi ciali !1finir;ie.Reprezint5,. ,:f*i ,lberculozi, cronicl, progresivd,
indiyli 9,:
cu o mare hipersensibilitrr. care apa,re la
B. Tuberc'ulide f, ,"i"r*fior.
Este cea. ma,i frecventd, tuberculoz,
lichen scrofulosorum .r;;;r*I" lnrre mai ales la pacientii cu
p ulm on arr ei ur".t"uri p r.l"irn'ui,'r.orcle.
D ebu t eazi d e obi cei
Tuberculide papulo_nodulare
necrotice
,T H:iln1
Eritem indurat Bazin
ManifestS,ri ciinice. Leziunea
Eritem nodos caracteristicXa cDlc uopql+. (Wffit'ftsaui@)
este un
de 3-4
du mm, rotund-ovalz
l-a mm,lot;;;;. rosrj-m.?^n;.. de 'Fggq
r consisten,tX-moale, sau'sixtrqg)

j':il,tff i*il:;"f^':t':'1";;'ffi il;ilff :i#llf


C. Manilestdri cutanate secundare dermul nrofirnrt ," ,,,_,^l.j^llFu_mar:T:, d"ruoffiI io
i.noculdrii, BCG
a "jeleului de merc". Nodulii *
t*di;;-;"*r ;":,"i,f i'J'.il
tduena' comparati' cu cea
*qgcg. A.;;,;- ;;"" ;:
{fta"ary,aril.l.".ri-1r,," ei rormeazd, o plSci
nraci
5.n.X. Thberculoze cutanate primitive
(ffiaca,
:;,.;':il:i , ^: ,_ ]1}-^"^i
6e ohiroi rr-i-x ii,l',"o"""
|oruLruure';; I#J;;-'Fr-^r,.^^-x g0% d-intre puuuffi
lT*:::11i: -,--:
jil?"11111:";;;_.-;"d*;;**ff.;i'li:ff .?este
i:lJH'lll,:;
*!'1L."; p * uf'! a cxror. p o t ;;ir"" ;r.
Sancrul tutlerculos " "p.
Sunt descrise ll
*ri -.rfi. forme clinice: "r, ;*,;t?l*,
recidivS.

Delinitie. Este o forrni rard a,. Lupus plan


de tuberculozd, car pl'ci atroflce, acoperite de obicei
ob ac t eri' or in pi er e - de scuame, care
Ja",i" l;;; fiT:.L,#T
c
a or,"i go, a formeazd, cicatrice centrald,; in timp
" Tt#:]"iln". rT d" o;j."i;; ;."r*rr.
?;i*:::;rr:::::,;:::.numiti,'n*i"ii,[,*",,,,0,,"*ssantuberentoza b. Lupus hipertrolic _ formaliuni pseudotumorale,
care ulcereaz,; existd, aor,x
malas
t ri,itu r"io*r, de consisten{d, moale
tunrid,us gi tupusut rntxi'-
care nu u_lcereazil
Patogenie' Pentru prod.ucerea
*'J'i'ii',",...
complexului primar cutanat
-
sunt necesare ur_ c' Lupus ulcerat
tl'r'"'1' u" oi . o b..ir,r I u b;;;.,, - evoru$ia spre ulcera,re determin,. forme
clinice vari-
il T::;:l,i:T"# f;'ili ate: ulcero_crustbs, ulcero_vegetant, rf.;r; r;;
ziunicutana;;;;;";Jil,Tf"*:':",:.fl
:::Tn:,i,_f : jnh*# ffi:i: )'' "'" r' "' i a c ;;i;;; : Ji:il;::Ti :' I ll,lTJi, ff m' l;
r i:1;t :il Hf :::?; .r", ! su. d. Lupusul
iilT il*'.".:TlH :: :, " ",.i
:t, jjlqlqcl?f,
u*ur lrd'evre :ca: " mucoaselor _
ltt{j:-!! u.'. "';i conjun crival', .n;; ;;;:?;'"j$!*.1ff#,il1J:lr,i;":_ijilli5_,ix
P-e{1a-re3'-
distructiv Broducind a.ior_xr?
.j.ri"iirr""lr"""r,*. lll
i..
9..
BO
DDRMAT'OLO(]IE I MYCOBACTERIENE
e. Lui>.s postexanteruatic -- cl*pd, o clepresie tranzitorie a irnunititii, .e
ob i cei p ost - ru icold,, ap ar bnr s c iqultiple,.rr"
*" ,,ia i rrtl,lr* _-l:?T1" 9|l:t"*u
masura ce nodu_lii
ca
@,reduleropj. pe
Ei_his-tologic l'n's*j!_vglq._a.; in tinfiffi "i_irrrrar
irne.Uat dupb, er.u1ifie testul Ia
cresc, aderi, de tegumentele supraiacentu,
4SyiL_[-UCq4,
P P D e' 6';edti ul *o'uE -**pli
cn apari iia nranifes t d.riior curan ate prin S.lTolelqqifqrtnei,ziuleeragri Ul.-.pfq.tUlS_au.ma,rgioile*vjsla ut",
diserninarea hernatogend, a bacililor. fuld.gl q,n$1c*t-u-o-s..1T:.3t lt-::ru1+d-p.i"-lr"i""tr
lcl,,!"a,". s;r;"a".?luo,,
::-'.f.l,if]-a:.i9c!1-1tgrj+e9tp-ii.",
tuberculini.este cresclrfi-
-dqpsls j1- !,e4/.-fl!ro"'.. s.*iiliGl*]i
Tuberculoza verucoasd
Defittilie' Apare ca o i'I'ec{ie exogenx, , .-Diagnostic diferenlial. Trebuie excruse cererarte afecliuni care produc gome
la lrersoaue Lubercufiza.te, cu hipe'sen- (si.lili.sul tertiar,i4!1ii1"
sibilitate la tuberc.uli.d.. Su oo-"iiu ttog,lggglg$e - mai ales actinomicoru, gi .poiotri-
U,
coza), formele s"@ qi @gl4-cglsr*qtlyd,.'confi r_
marea diagnosticului clinic se face prin identificarea ux in
Patoge.nie' Agentul r"ziuni.
Patogen.pS,trnnrle in piele printr-o lgzi*ne.
l'inor[. An*'rite
l_."I""u('legelari,vqleiinari,gs!s,urcl2;-Lala;{;;'ffi#ffi
ca aceastX, forur', de t*bercdozi
sL n"l f"r""'. froal' profesio,ald,.
.l'li** Tuberculoza periorifi.cialX
Defini{ie. se localizeazx.pe. mucoasele gi pielea din jurul orifi.ciiior
Manifestd,ri cjirjcb. La locu.l inoculd,rii anatomice,
apare o DaDuld, aspri., llipqrke.,Iatozici., (autosuperinfecfie) cu mycobacterii eliminate pe
care se poate transformaintr-u*
nocrul <1*r. A."rt' ot.u..-ffiilffi
:u ".t*11",u
a'ceste ,g9]!9g$*
ca^r de ra locare bacilare interne (p:1-o*rgjste!!nar_e,
,,"}.rger(.e!""fi8ilur,-d.. ot,i."i ulic si asi,rlg[gga,Lic,pnr- grcnitourrn-are).
ii:l:::lt*ll,
'911i{_1,31a gg{rizare c.e.ntrali,. Leziiruea cornplet.constit"i;i;EI;!;X4i
cu
Leziunile apar pe locul unor
R.{g,T{,@-
a) centralS,, tlep'iruaid., cica"t.iciar;
gi atroficd,ib) rute.'etlrar.i, reJr-efard,, Manifesti,ri cJrajce. Debuteazi, prin papule sau noduli mici.
coas'' papilo'ratoasi,, c[i' care ra tligitopresi.o. ve.u_ lo,sji, care se trans_
,* ..*prior;, puroi; c) peril.ericir,, ul:erea_?x. urc.g111jj[ag$3agro_ale, sunt superficiate,
ros*-violacee' Adenopatia satelitd,
este ia.r'eori prezentd,. se l0calizeaz'. lo-t*u 1",p"*.t' l,g9i-
(fata dorsalS,' latrLrile degetelor') gi, pe u+rni llt"gggti-iln-cgqjsr4t.e.d9 u.n-i}1]ou"e1itgmffi*d.il9;.-Fr"cvcnL'pe fundui
ruai .o,r'o.l,i.io.re. Tlebuie rliferentiati Ior se observX 4upgrilq c-az3oas. (gi@
de: alte leziuni lieratozice (veruci,'li"rntoru,.1, _g:i,lUui_, ).
verucos' lupus'l v.rga.r hiperkeratozic
pioa:;;;;;;";;iilir,'ilr'.*"rr,
ri to.*.r* rripertrofice d; ri;h;;;*. 5.1.3 Thbercuiide
Scrofuloderma (goma tuberculoasi) Defini,tie si patogenie. Tuberculidele (de*umite anterior tuberculoze
cutanate,
atipice) reprezintd, un grup de afecliuni caracterizate prin ieziuni
Defi,ilie' Este o fo'u6 cle t.bercnrozi. c*ta.'ati, cutanate rc-
srrbacutii
:fftrffiki#sr3'.pt, r.
^i"J,,i
.a:"; ;; ;.; i"i ",,r ;""i
'ost-pri'rard,,
care
r,
berculozele cutanate p.i" @
Patogenie' scrofulocrerura este procrrrsi,
prirr exte*sia ra pieLe (pe care limritic' hematogene paucibacilare, cu distrugerea locaii
;fiu'f;ilffitiffi
IDa&.Bu-cslru:L-
rapidX a bK.
In trecut numeroase eruptii cutanate fuseserx incadrate ca tuberculide,
_-,.r.
Hi-t.l)_,1*.':.,i.?ieGffi ..:._-":*z@.
.!_raNr".i Rareori poate api,rea
;r";tuilr=d:##"*"ffiffi
LUd!{j glltpele tte varstf, dar r f, dar uiterior s-a observat ci unere dintre acestea nu aveau
Ufo$g!_Ji
.cl(t .r.,r% prin irroculare exogeni. ac-
,

tuberculoza. Clasifl carea actua.ld, a tuberculidelor este:


nici o regxturx cu
enta.Id, ( trarr ntatisur, ilject ie).
Nlanifestd,ri clilice. Se Iocaiizea.zi. r,ai nlo. i,, tuberculide propriu-zise (afectiuni in care mycobacteriile au
-^^ un ro1 im-
clibula.ri,, .,,n...:,.,,*,r.ilTii:?:,XlH,ffi]Llif';H::J,;ilX,:::il1 suJ:'r:.rr- portant) : lichen s crofuLosorum tuberculidel e papulo_necroti
9i cc ;
ttlototit:'
f*ru*pililiilili o tuberculide facultative (afectiuni in care mycobacteriile pot
atouro-pat.rogi a fost clen.rdtx r:uhernilztr fi unur dintre
"-
si orttrtorttic multiplii factori patogeni) : eritemul indurat n-1. gi
"ri,";"i;;;;;'
84 DERMATOLOGIE
I NF D CTII M YC OB A C']'E R IE N E
85
Pentru diagnosticul pozitiv aJ nberculideloisunt necesare: absenta ba-
.,]rlgri" lyljgi Ei pl:ggl"}g 1-el celelalte criterii. etambulol, pirazinamicli,, sc facc prin adminisrrarcir6;;,"-';;'Dil
s0 -J
penrru tratamentui tuberc'lidelor, mg/zi).
.
ciazi cu llglqtelapjGtia@-G rr"-
5.1.6 tatament Rrl3-tjrp]_a
Tratamentul tuber-culozelor cutanate este similar cu cel tuberculozei a.itor
organe,
a.l
5.2 Mycobacterioze ati.pice
Scopurile tratamentului sunt: vindecarea c6,t md:apid.d,-_a"_bolii, plqyqn$gq
in ultimii ani
dery_q$ttt tqlpi4 Chimi,oterapia .,ru Etil,
."t
s-ari descris nurneroa.se specii de Mycobacterii care
mite atipi,ce datoritS. caracterelor ior, ca.re le deosebesc a.tiit de
a,u fost clenu-
putin doui droguri la, care M. tuberculosrs sx fie sensibil. Faza initialx a M. trlterculosis
c6't s,i de M. Ieltrae. Dintre acesteamai importante sunt:
chimioterapiei este orientatS, in direc,tia distrugerii rapide a unui numx,r mare M. marin m, M.,I.
c-?ranst M. kansasii, M- fortuir,um, Ir[ cheronei,izorate
de mycobacterii in stare de multipiicare, iar faza urterioarH, in 4irectia elimi- cre pc pe solurile umecle,
dirt ap5., de pe unele plante s,i animare. unele clintre ele siilf
ni,rij bacililor "dormanti" restanfi. lbicuitare, artele
sc intd,lnesc cloar in climatur tropical umer]. Nrr au
In stabilirea schemei terapeutice se iau in considerare tipul afecti,rii cu- rost niciocrati o sursx. de
contaminare interumanx. Nu sunt inoculabile ra tobai si
tanate, stadiul bolii, gradul de imunitate si starea generald, a pacientului. nu cresc in uitro decdt
la temperaturi de 30-zl2oC.
Se recoma.ndE respectarea urmd,toarelor reguli3: 1) tuberculoza extrapul_ ,

Inocularea pielii se fa.ce,primar, p1g!1-o


monarS, (inclusiv cea cutanatS,) va fi tratatd, ca si cea pulmona,rx; in cazurije irL !pg1X. 4-e:$be$,aq19-1e59_nc!ar,
ca.rc se suspecteazS, rezistentS, la droguri se va testa scnsibililg"lea mycobacteri- P-e- .c-4c- liq{a tJ cd nu.u hem atogeni.. D.ff mhi rr, rri l,i. J" G7i,", i ;;m;ri;, sl
por proouce
d
s+4e1iql qri, g
o{n.t ?re g+nBtiolrari. si y{g9'
viscerald..
ilor.la acestea; 2) adul,tii vor fi tratafi dupi o schemd, A(g l::rl."izottiazy$ l"l- |" 1.. ?!9clrc
ra tTYl'ed_cplmqlr, _g!@,
qJl. {orm
Formele,disel,,;ffiFaffiLEl-nis'c
eJe, diqs
/
si r'4rlrplc.r'ir,,
nr rifampicin5,, supumenratre
suplimentate ln
in lgza_lnlrala
fgaa-infiali, cu etambutol,
etambutoiffizinan-ridil6;q)
pirazinamid.{(eu
rn aceastS' sectiune vom prezenta numai
streptomicini,; 3) sunt suficienteQ]gfie tratament claci. se utilizeazd,
E!& .. infeclia cu r.[.'ma,i,um, rdsp6n-
drogurr (izoniazi d5,, rifampicin[, pirazinamidi gi streptomicin x, sa. etanibuiol) dit5, ,si in zona noastri geografici,. l

5) pacien$ii irssAgsqreeii vor fi tratati cei prL,tin.!l-lg4! 6j schemele


rnida; 5.2.1 w
de Este o afectiu*e produsd. de M, marin,rn.,,Aces1;a, estc patogc.
tratament mai scurte de 6 iuni sunt inaccepta.bile.
p_g4lglilpsgti gi poate produce rnici epidemii la cei care r.,. pentrg_orn qi
.
in situaliiie in care aiegerea terapiei este lnfluentatd, de factori economjci lFFil
cu__ap4.l!!qlZ$_a, in r6.uri si in urrcle l4qqri.
gi/sau de complian{5,, sunt suficiente scheme de 6-g luni cu izoniazidd, si ri-
In"fectia poate apxrea ]zr orice v6.rst[, se procluce la.
fampicin5, cu conditia asocierii unui a.l treiiea drog (etarubr:tol) pentru prinrcle lqqql une.i nici leziuri
e pr ec xi sr enr e $ eq_r q n euu nv
u t an at
fr ilil[ilS*fi
c
2 luni de trata.ment. Se pot utiliza si scheme discontinue (2/7). a4 [ {. A, u i n.,,b u .rrr:ii.
' Se utilizeazd, urmS.toarele drogurj: Boala, debuteazX cn o papgl4, vioiacee. carc poate r5m6.ne
siai;io.ar.i sa*
a) cte prim5. linie: rifampicina
,: p:11: transforma i'tr-o placi, ulceral;i sau psoria4lorr,f. Leziunea" este
nglkglzi (ti00 mg/zi), izowazjd.a __
5 mglkglzi (maximum 300 mg/zi), - S-10
streptomicina -- Z gli, etanrbutolui
oe oDrcct
*Hr'' cla. pot ap6'rea si leziuni .+-rdtgle, cu evorLitie ce.tripeix, tre
- aspect spolotricojc[.
15-25 mgll<g/zi;
Diag'osticui clinic este s*slinut cle biopsia c'tanatl, ca,re eviclenr;ia.zir.
b) de rezervi: pirazinamida, etionamicla, viomici*a, rcanamicina, cickrsc-
derm ur Brai'rlom tuberculpid. cri{;eriur absorut de tiiagnostic gsl,aJl',ts&-
i.
rina, acidul p-aminosalicilic (pAS).
Pe parcursrrl tratamentulni este lecesarI moni!or1za,r:e,a{unc{ii1on-hepa.tice, $r%. Testarca sensibiiiti,tii ta Fpn nu este
utili,. Diagnosticul diferential
.gn 4Ie, rydglqre. Prevenirea neurop ariei, int ffil*r t"rt.1i' * ir*I*i o x, l.irlg4,arg.;igalcrulfube_rqulos *-:
se.face cu Lbal-a ehejareloljlqpl!gl,, ,plfq,tLrf,
3Conferinla Desi afecliunea este spontan rczoiutivX, in .luni
Nafionall despre tuberculozX din SUA. sa.rr a,ni, se rer:o*aLndd, a fi
tratatS'. ca gi celclaltc nrycobacterii atipice
;i M. mu.itztun cste puf in sensibil
la rnajoritaiea rnedica,mentlor INFECTTT MYCOBACTERTENE
e rrl i+,, r- ^_ - r .
in
in^excizie .il;;;#
excizi e clirurglcali,
:::i
ortrtuuoercuioasc.
SiTjli*"*,:.
,u,""11"'
qruu4uEUle prrn :T1,":
in
In trecu
crio-.]l
trccutt traramentur
l,ratanrcntul consta
cons r a
g7

:' y.".. ",.#." nll""


l-.".d:Tl"]lrlrat
I ^1.,* T ":, I l'1'
:;.1o ;Ji:"*:lTfffi '"" ;i.--:: I 3l".t.o.urt.riro.".
eficacita nJ.un,*
; ili;i ; T" ;uJ"'f;;
rl^;::'iiti,l'ir*;i#ft .,",n;r:iii'::"6t,'iy;*n:ru1;
-/1'r ;
:"::,::
It^u
1
i
r" i;
se re'ril,, sc pot utiliz;
;'i- - dili
ev!r'Lruxirzoluiui n^ i
r
J:T l:i:'; (960..mg/zi). Jii u u,
Dacd, lcziun:lc
%."(dopiRidteysiJ
luarulestarea
Tipulr de
T:_,
dley gi Jopline)
20 ng/kg/zi)i'lul
2o ns/)ts/zi) r*r, J"'iiil""l. (rifamprcrnd, 600
1
lepri
,"'ji",,lubcrculostatjcc mgf zi,erambutor clinic5, sau testul
ru
,.A?,r,nr
rlD BL iP'I7,./.
inn': /--
Leziuni
5"3 Lepna, aumSr una una, cd,teva c6,teva multe
mi,rime f. multe
Lepra (boala Jlansen) variabilS, variabil[ variabilS
b.3'i variabild, micd,
L"i.:tu*' t.p,o,. inreclioasd c suprafalX
arr.endemice
;;";i'Jb":i: ? to-'i,""'i.l,,i,to1'tt'
produs:i de M!rcobac-
seasibilitate
f. uscatX uscatd, lucioasX - lucioasX lucioasd,
di, l'ri .ltut'1u" absenti, usor scXzutf
*';"':H:d ";;";,;;" ;, nr?::::
scH,zut5, scXzuti,
o ep rsr area si t ra i a.r..a, pilozitate normald,
:: li;::t :1;l J ; -=--_--- absentX mult scd,zuti uqor scXzutd, ,
Il[gcobacter;ur,, kr) scXzutX norma,ld,
. cstc utt hacila de ljacrll
a-s acjrro-arcooro-rezjsre,t
J::::'-.*-rr-'r",!,.jir!,i"
(la te]rnicij Ziehl-Neclsr 11 in leziu.ni absenti pulini
i 5-20 ri[1.-n,l'j"r',i.al,
,n.,il,:,.1*r cr :irrc in secreliinazale absenli
moderati mutli f. mutli
,,r."r#:,?,ri,;;;'#:;'.:Till;fi,Tlll'#ji.,i:ilT,_:'Ji Test lepromind, -BL
absenli absenti rari . f: mul,ti
r.rct rq1_[3"p5q4__n41 pozitiv
J,,'i,'1lo.ot'"ffi"d"
.
Anticorpi
slab pozitiv negativ regativ-*i-egEjv*-
rn_amiferUr, Onr",;;o
H-::rll'lil Ileaclie tipI
+ + ++ +++ ++++
iar organerc ,";';;,;il;;l''JTi'ffi;::';Jj,". o boari o. ," Reaclie tip II
0
0
+ -rf + 0 -=---
0
'lol.,i'",",, 0 J.J
5.3.1 Manifestdri clinice
Ma:rilcsti.rile clinjcc Afect areaihrun chiu rilor
ar dupi o incubatie _I-qrvoase lrul n r." r.neiian'
- o't ; ^ sciaiic popliteu extern,
polimorfe. 'lrar foarte_lurs{_6;,1 aJ posterior. faciaj prc\ ..'*H"-

d.inrre accsrea
n"..ir*-r
.;il"r' :]I
ultu i"._uffiri;G sj sunl
a lor' ciEliri ,'tiitizatd
::H'r *:**i:'"l* !1-r]Lar'
*r;ir;:d:;+.ruieffi :il:il:
i,,i"lilLl".;,,1ii|il,ree14,
fic5.rl ce pot fi aprecia*" modi-

"o"t,rr*ui" a"ffiffi*#
o" n'ri"ili ri;;i"*
unci rorme in functjc
lorare
o;,11e,,.1
icpriL. rubc'cur.ii31tl*-11*,-""tt."rij"rg a pacjentului: doud
care subimpar{'e
in lcora }#I*q'l'.L"
paraliziile invaliia.nto erln+ ,,-*^r^ , -;-t--=--l-S1z.lllve precoce gi uneori
".'#50, relallla
i?tgSt, kgilite Iagoltalmic,
fr4micd).
;u_rouran trofice (osteolizH,
'1":x11'' '11.89'-
ma"l
-
r.rrrcrpora.rc (,.de rrr2 ut l"olr t*'litrra
iorrne unl;i
^,.4
u Ju
.lag"o
li.".io{qiFiiniilqr
i,,i ",alr*i.tezlun]lgr
;;, :
rronrieJr.f,i r rEuuq qutanate
qqtqqels gi a{ecta,rea

*,t;Hr^ffi(BL)f{J,(v.;iabelui'5.2).
9i afecta,rea neuroloAic-{ sunt carac_
;1.;ffi --*.--*,-:"-
t?]', f#;
" i, ord cr ri n c,, ro o i
u,' ."' harili,iar'"*r*:.r*..*'la3;iliG*,;;?],!iril
l:H::',1Tff.',t:T,3"".T",:',"'*t-:1*i{fl lreziuniuu:;eeviden,riazi
ra,sa ,t

Lcpir4 tubetcu,loid{(I.T).
Sc manifestd, pr't
--. rrrari'cbLttr prjrr macule
sau,ir **it
numi.r nti.,
nri., dirp'''i macr r1u. p.!n.j (leprid.e),
s?u..P]nqj ffi4#i:ip.idp'r,rfhEi':ruliiiFed-.?.6i.Fff (BT). prcznrti
:i,:,'jl dirp"." asjmerric. cr, (lepride), t:tLice
unice reziuni care se aseamini, cu

'.ffi"
cele din lepra TT, <rar care
'r',d".ldiili ;T :Ll",Hi:;itffi5#*#::i,',"ilid; -".-.#e

# i"
sunt: 1) *ri *
de obicei minimum 5,
uneori 10*20 sau mai multe;
2) ""*.r.*e
*'_*g;il;;
"ilfi,il.f#.jJ,1"',1 L,ffi
mari, dispuse pe un intreg._:ibr"-;; pulin bine definite; B) mai

*mx
ca mlrime, formL qi tcxturd,.. r"*ril" cutanatd.l ) mai variabile
Distribulia j"?ir"if".
u"nrr,
lr.jJi,". aceea este numit
pi bacilul llarsen ,,_ rffiffi
este .asimetricX. I,ezarea

," i ar .&$i&Ja=&Msj.a6,
"r,
MYCOBACTDRIENE 89
INFDCTII

:-t-ffi ss# @ B ). s e c an ac:t eri ze az| p rin i r-u n p olqrorfi s m co n s i der a bi I sp"zitj.Y-[-,gr-+i-alcsja.-&ivp1-qilglgi, dilicil dc
++4 Fr+lqs
qecat ln
ta'ee
trl,
e' c are
"u H$s!e-ls,riss!s;
dar mai puline.decd.t
ffiFffi;iffi'
in Bl. Apar qq,c_qlg.r"+fl_p.apgll.FTi-
sq.sts{_14!q*{9-gf-9qt3lu s9}I919lq4
;";;";;;;jevaluat. De multe reprezintS' manifestarea' de debut a' bolii'
ori
Lepra nedeierminatS, poate evolua spre oricare din formele polarc descrise
cu ma_rginile slab definite
H'l139g]gt!9", !i .cu centrul a";rli;;;. S;;i"1. anterior.
bilit atea resiunilor afectafi ?st*
ri4il Ai;; ;;,iti
este variabil5' Aceastd. formx este instabild, si evorueazx
.,ti"ffi ci
spre BT ,oo"riferi sL ir, AIte forme dinice d'e lePrd':
func,tie de terenul imunitar aJ gazdei gi/sau de
apiicarea unei terapii
Frotiurile dinleziuni aratd,un "n.u... oT,eoraneurologicS,pur5,(multinevriticS,).Suntalecta}iunul.aumairnul|i
iar testa'ea la lelromin5 este i'eiltivEl--
,
trffi'ffiJri.ui senzitivi) Ei lipxl.*&4-qdle-sc!.ele!e"'
prin aparilia de
istisidi, Se caracterizea.zS. Bg-duli-lepJgla-4lgF!
in aceastd formX apa.r leziuni cutanate
t"anr""r-ffiffi 6$ffiTiifrou*u histioide), care se dezvoltS' dc obicei ls-resi'slil
s4!ple' tere-dj'lubure. Eje sunt macurare in stadiiie
transformd. in pap$g, n-eduli_li olici.gB tendinf
i. la siuetrie. f,"rir"ii" pr-ri"te
@ in care se produce o tglil!:ale
o i+fltrarg-care. este
{r-ui gtstgt-r-o1-I-i_+-pp-Gfi9l6G.5.. Afu.tu.oa n"u,o_
o Lepra Lucio. Este o forrnX rari, cle 1epr5,7,
l_ogicn _p grile.ri q5. es t e eltin s i,
-
i;n jin.i d ; ;ing" g,;,=G;'ffiffi affitrut, f5d-4ed,l-t, le:g'i o19p94t" s4i$9,-Aceqti pacienli
"u
qotgrii jttnd m"l@e _cu
au suferit.uo.lil au tip i;. fi d.r""lt, o rJJ;.G_u.oologi.e purti.]u.\atl. (fenomenul Lucio), ca'rac-
cate se necro-
prin pld.ci rogii, sensibile, dispuse pe extremitS'li'
us!.-tn rJ.bi ii&rru
ar tellaree-leJspr.sioq ierizatd,
W i
raclenrll cu acestd, iormd, de lepri pot dezvolta,.u,.qiiau
.
i;p ff
u.
zeaz6.liolcur.uzS,.Spredeosebirerlereacliileleproase'fenomenulLucio
lepros) (v. pag.89). 1"rip*'io[o, a]g[e lurygi !? Pecienl!-o@!!.

ffiffi##iy ee. Dsteo formi de b@6sene&Ilzeld. sistemicd,. carac_ 5.3.2 Reac$ii leProase
t e^ri zat d, printr- o bac!-qtiemie qqaliqq;, ."uil"E@_ in
tiflcq,ti in lesuturi in pr".o." apar macule, drt.iluit.^"ffis" .o Dvolutia leprei este lent progresivd,. chiar in formele de leprd, lepromatoa,s5.,
1ag.iit3 ;; di;t""rea bacilari eJe gerLerali. este pulin alterat5'
" -ql.Eilogry
important5,, starea

"b;.uut d*d,;;;G;t nu este examinat in ruminr.


Leziunile sunt dificil d" gisimptomelepotfiabsentelungiperioaderletimp'Aceast5,evoln}ielinigtitx
cu
corespunzd,toare. Se insotesc de t4b]'Iiri de sgss$lJilate. pe md,suri c. loulo poate f. intreruptS, brutal de apa"rilia' unor @e'
evolueazd. maculele conflueazd, gil;Ect-
ffieaga suprafafd cuta.ati,, cu slrhstra,L imunoloeic, numite reucliJgry
exceplia zonelor asa-zis 'tmune" scarpur, axilele, regiunile ir,ghi*Ju, pu-
rineul, partea centralS, a spatelui. -Netratate, se transformd, a. Reactii leproase dc tip Apar de obit"i d-'pi iotpp"r'eA t
I' -
in noJ*Ii ( Ienroa- lgl dar se pot intilni:,;i ia pacienlii netrata',ti' Aproape $:qlelezjutile'
rne), distribuifi mai ales frunre, qlg"hl
;i aga. nqi
"".vri-pffi.rt."io1io
bacili,s.ry9+Fgggrysple!!9-rgl&.1ilJ'r1._e!4"sy.rj-eare_ga4illa*sJ_adii cutanate,,d.grin roqii' ede{naiqa,se [i Pgi*ujggl?' ryg{YqEc-tql191ip'a+' -o-
p o ffi
difi care ca c se ae !lg1{geg. s-s1]9i-bililLtji, .p ?lg: i*T.fpgqb3g
rysqsteda_-be.tii. p acienlii prezint d. af.iiffi ,i_.drliX *JtilH- ((ll;i*6 "o1i
9i sau formare-a-4-g-gb9rg(*'i alet pe traicctul nervulul uinar)
Exist'5'
nazelI., f@, iggtfurlari, etc).
Flotiurile cutanate douuil.frTiia c

in pielqq 3pg19g!_9,X,n "tiduoliyi


pi
.et efi caci t iltii mecanis mel or imuntl-alc celulale'
iteggd qglqlg1fq&plgrn1lg_.ltu iouuriJit offi#
b. Reaclii leproase de tip II. Sottt r@ Aptt
ffiP#i$#. Este o formi, de leprd, in care apar una sau c6.teva inLLgi,ocaziona,linBL,fo.-"deleprX'incaretitil'lantiq:qlp-il?199it::
ma.eflle hi
macule lrinnnio-^-+^+^t at: ^-.- _^_z, r: , _ +_=:j::_
di sp us _asi mc ri -". t .rt ffi
-iii..
H+ry 3!L rs
s

locaJ-izare,d".-o-IEEIffionsiderate..inrutLe,,.Existd,
T e_ r
lo-f ffi iqar!c!dica1. Sunt clenurnit e Ei eritern nodos lepros, datoritS' frecvenl;ei
(lg!3
nrelri a leziunilor,4edublg elii.Jqato3qq care afecteaz[ tegn'mentele
6neinclusd.
io A*in"-* Riat"yJopling. Tdescrisi de Lucio gi Alvarado

: lllr=::--'
90 91
DERMATOLOEID INFDATII MYCOBACTERIENE
b-f&!e, gambele). Termenur nu este foa,rte exa,ct
deoarece se referr. numai
ra afectarea cutanat'; a ceasta este aproape intota".r".ir"1iit
o1 -"*, (dup-f,'- oMS)
Iestd'ri sistemi.. (r,'c:r59]3gice, Tabelul 5,3 schernele tle tra,taurent al leprei la atlult
@!3le,@lrrare, r".ul", tdili.s" (f";ele LL' BL sau BB)
mai intAlnesc: febri., t/S-E_gqS9lglat qi le;; Facienli *Jtib;il"ti
i,; ; ;r; ;il; ; ;vffi le o,,, .#*14H!l3Slg3I".
ezi u n .
" n
".,or; Adruinistlarellnard',suprirvegheatS' RifaurpicinX'600rng
ClofaziruinS' 300 rug
5.S.S Diagnostic paraclinic
Aclurjiristrare zihici', nesupravegheati' Dapson5' 100 urg
Se u{;ilizeaz6, urrnd,toarele rnetode cle diagnostic: ClofazininS' l-r0 rrg

a. f,lotiuri cutanate. Se practicd o micXjncizie-jtlielB Dtr.rata'


Minirutru 2 ani, rnai sigur Pdna
',,j,rii'j:irir'; 't'
si se recolteazi, La uegativarea fi'otitrilor cuta'ta'te
lichid;liSglar, care este examinat 't'illi;
1t
"tilizeJo Uarialtf de cof"r*li. Zienf_ l: ,ra;:i:i'r :
;: .
Miniruuru ll ani, cu ex- clinicX' 9i
i:, I

Neelsen. Canritatea de bacili se apreciazX


f* .u-i*;iujc]* Ir'Ionitorizare postterapeuticS'
form unui lgdex bagteriolgeic (IB) a c;rui !ggg$griqt bac.terioiogicl cel Pu]in anuall
(nici un bacil/100 .a;pu.im;ste ffi -..-- o
1000 bacili/r:i,mp). . nederminatS') ll
Facienli paucibacilari (formele TT' BT 9i lepra
b' Frotiuri nazare' practicate in trecut pe scari, rargd. Itifanrpicind' 600 rng
s'nt ast'zi rnai pulin AthnirListrare iunari,, supravegheatS'
folosite datoritl riscu1i19r, dilicultilii pru..aoril
gi existenfJ 100 rug
tode mai simple 9i urai flabije. "l;J;. Athuil istrare zilnicd', lesupravegheat{ Dapson6'
6 itni
c, Biopsia cutanatS,. Este esenfiald, alegerea corecti,
locului de biopsia.t
I)trata
Mininrtru 2 ani, cu exalrinare
ll
si prelevarea unui f@d ', inc6.t s6, pootX li [4onitorizare postterapeutic'i'
astfel clinicS, anual5,
examinati 9i q".uii@tant

I
pentru diagnosiic.
d. Biopsia de *eiv. Dste o metodd, rezerva,t5 centrelor de
diagnostic spe-
cializate si se efectueazi, nrrmai dacd, diagnosticur
si incadr-area forrirei
de boali nu pot fi fi,cute prin alte mutJdu. Se preleveazX, a]'e loc' Ca 9i test'ul la
un numXr rellex de axorl. iu lezirruile rle lepr5, reaclia nu
mimim de fascicule dintr-un nerv senz.itiv, aqa incit sX, nu se deterioreze poir.te rla rezrrltate I'alse'
Iuntionalitatea. sa.
fficesta
extre:rtt <le sensibi15' qi spe-
Reaclia rle a.mplificare genicd" Este o ruetorlH'
c' Testul Ia lepromin5,s. Este util pentru clasificare;^i Dentru orosnosi,ic- plilitotea uror secvehte ile ADN specifice bacililor
.in.e,-f.r^,a ie un
dar n. gi pcntru diagnostic. se citepte h@ foarte lric tle ba'cili Ei este inrli:
Ila,rtsen. Perruite ttetectarea unui numir
3*4 sd,ptd,md"ni (reactia Mitsuda).
.""t i" sp eci al ge$$-db4q-silsglgg-fsgr] q19:-p9$rl4ge'e'
f. Testul 1a pilocarpind.. Are drept scop
unei lczjuni suspeclatr..: a
!@e ir
fi leproase. C""@ 5.3.4 TYatarrrent
:14rr'0''^T L de p]u$icie-pilacauh.Ll
s

Ri,spunsui sudorjfic "r,


/ 1 00 0 in i iGi-i],, t r--llii, nB, -
l-ratarrentul leprei este cuficil. in'zonele elldeilrice
alege.rea, a,lternativei tera-
este apreciai prin iilrreiiie. siu lxin aplicalellc
pudrd, de quinarizinS, care
in prezenla secretici sudoripare isimodificd, peutice "l,e influenlat5, ,;i cle {actori ecolomici'
cuioarea de la a,lb la albastru.
Dxisti' puline lnetlicaruente active pe baciltl
Han-
g'
I

Tesiul la histarni.6. Injectarea. i' pielea normalX a, a. Tratameltul nreclic'al'


unei solutii 111000 I

Untl clintre cele urai foiosite a fosl' p5'ni' nu deurrdtt-clapsonag'


de liistaminX, deternrinS.lgi1g&printr-o I
sen.
dilatare capilard, secuuclard, urruj
,1

L]tiliza.r.eaeicarlro;rotcrapieacoltlrrslatlezvoltareatletulpirrir.ezis-
exl,ract purifical qi standardr'zat
din lcprour uman sau de la armadil.lo
"sin: distlon, clianrilo-di{etil-sullona
92 DERMAITOLOGID

tente, responsabile de recS,derile pe termen lung. Acest risc a determi- TNF'trCTTl


nat tratarea pacientilor multibacila:ri printr-o chimioterapie combinatd.,
in care dapsonei i se asociazd,: rifampicina, etionamida sau clofazimina.
F'UNGTCtr
Chinolonele (ofloxacina, ciprofloxacina) gi pirazinamida, recent introduse
in tratementul leprei, sunt incX in. curs de evaf,uare. Principalele scheme
de tratament recomandate de OMS sunt prezentate in tabeluL 5.3.
Trat a.mentele combinate produc ameliori,ri rapide : iggg"ligglr""t._Eg
jglllt in cAtcya lunl, dar cge nervgase gc_!ql3!e. Se
Fungii sunt organisme eucariote, heterotrofe, inzestrate cu un bogat.apa,ra.t
apreciazS,ci dup{ 2.4 aeilde polichimioterapie pacien}ii multibacilari
enzimatic care le permite prelucrarea unui numfr mare de substante preluate
pot fl vindecali complet si definitiv.W,ffi&l.fi nu au riscul
din mediui exterior.
de a dezvolta bacfi rezistenli la droguri gi de aceea pot fi tratali ct
Dezvoltarea fungilor este favorizatl de prezenta unui mediu aerob, umed,
scheme scurte (6 luni) cu doui medicamente: rifampicinS, * dapsoni (v.
cu pII neutru si temperaturS, de 20-37oC. Cresierea lor este inhibatX de usci.-
tabelu-l 5.3) sau rifampicinil * clotaziminL (are dezavantajul inducerii
ciune si luminX,
unei coloralii rogii a tegumentelor). Reacliile lep.nase trebuie tratate
Se deosebesc at6"t de plante, prin absenta clorofilci, cat gi de animale, prin
rapid: nevritele din reacliile tip I prin imobilizare qi corticoterapie gene-
prezentamembranei nucleare si a peretelui ceiular bogat in ce1u1oz5, Fi chitin5,.
ra15, (1 mg/kg/zi); eritemul nodoqlepros cu talidomidS, (300 mg/zi) sau
airtiinfl amatoa,re nesteroid.iene.
Fungii pot fi: unicelulari (levuri) sau pluricelulari (dermatofi,ti). in caaul
fungilor pluricelulari, celulele sunt legate intre ele ;i alcituiesc structuri fila,-
b. Tratamentui chirurgical. Se face in dou5, situapii: a) pentru dccompr! mentoase numite hde. Totalitatea hifelor formea,zX mi.celiul (thalul). Miceliul
marea, nervilor in caz de nevritX, acutX rezistentX la tratament medical; poate fi constituit fin {ilamente septate'(legXturile intercelulare se fac prin
b) pentru reabilitare (transpozilii tendiaoase, corectarea atitudiailor vi- intermediul porilor de la nivelul septurilor) gi/sau filamente neseptate (coeno-
cioase, chirurgie plasticl). citice).
c. Tratamentul profllactic. Se bazeazi, pe ameliorarea conditiilor de via$5, Reproducerea fungilor se realizeaz5, prin intermedii sporilor. Forma qi
;i pe depistarea si tratarea prompti a pacientilor multibacila,ri. Chimio- modul lor de formare contribuie la caracterizarea speciei din care provin. Sporii
proflla-xia cu doze mici de dapsoni,, utilizat6 in trecut, a fost abandonatS, pot lua nastere: a) asexuat, prin dezintegrarea hifelor ir condilii nefavorabile
ilatoritS. imposibilitXlii aplic5rii ei sistematice gi a riscului dezvoltirii de de mediu (clamidospori,, artrospori) sau ca rezultat a1 unor uritoze succcsive in
tulpini rezistente. structuri specializate (sporofori);b) sexuat, prin fuziunea a doi gameti urrnatX
de o diviziune meioticS,.
Levurile se multiplicd, si prin inmugurire) proces prin care din celula-mam5,
rezult6, doui, celule-flice. identice. Acestea nu sc separd, si, prin repetarea pro-
cesului, se formeaz5, pseud,ohiJe si pseudomicelii.
in acest capitol vom trata infectiile fungice superficiale produse clc cler-
matofili si levuri si vom prezenl;a succint citeva da,te despre infectiile fungice
plofunde. mai rar int6.lnite astXzi.

6.1" Dermatofr{ii
Defini,tie. Dermatofrti.ile sunt dermatomicoze produse de rin grup de fungi ca-
racterizai prin: qdaptab{.itate la cor de msdt-+; patogenitate pcnlru
It'
F,
til
*.

94 DDNAIATOLOGID INIECT]I FUNGICE 95


tr
ill
incriminali ma,i frecvent: T. uiolaceum, T. rubrum,, T, quinckeanum, T. uer-
Iti
rucosum, M. canis, T. mentagrophytes Ei M. gypseum. I'i:i
T'abelul 6.1 Dermatofltii lorme clinice if
-
I. Derma.tofigii $ nielii glabre Pa.togenie. Rezervorul derma.tofifilor pielii glabre poate fi o lgAigte-acifuf ill
ifi

Tinea corporiis (herpes circinat) de


'
la a4!44[lsarnorn"
\.J.4
sgfu[ (mai rar) sau o dermatofitie cu a]15. localizare ili
'
Tinea cruris j(eczemo marginatS,) (unghii, scalp). Parazitarea se produce prin depunerea de artrospori sau hife .it

Tinea faciei ,
pe pielea individului susceptibil. AfecteazS. ambele sexe si toate grupele de ffi
v5.rsti. tl.:bgliq_gg!" 3" jll9e_L-:_Sdplircli. Leziuaile sunt persistente gi iljr
tnea nanuunl
I
_L
evolueaz5, cronic, dar este posibii5, pi vindecarea 1or spontanX. ilr
tt
Tinea pedis 1
t|j

II. Pilomicoze I Mani[esl,dri clinice. Leziunile dc tinea corporis pot imbrEca mai multe aspecte r,il
lrll'

I lnea capltlq clinice: il


Itj
f . uscat5, (hricrosporia, tricoiitia, favusd) 6 L-gziutrijrclare+ cu centrul palid cu tendin!5. la vindecare datoritS, eli-
f. supurat*, (kerion celsi) mind.rii centrale a fungilor gi periferia a.ctivi,, mai eritematoas5, decA,t
Tinea barbaG (sicozis micotic) centrul, usor elevatd. si bogatd, in dermatofifi. Aceste leziuni se extind F:

III. Onicomicozel (tinea unguium) centrifug s,i pot conflua in pl5,ci cu conttr policiclic. ts

e Lszi!.rli irflapataru, b_qrq!-q qS_I9?19gj9


.flfsaa pggtule. fr
[}
e "Leziuni iliscret in{lauaLo-rii, Iimitate, inconstant acoperite de scuame.
[!
Y[-$jinieale; Lleilruflie (capacitate de a utiliza keratina ca surs5, de hrani). " fgj&Itggllq, lo-4oZitqli it{OslElqrii, localizate la nivel'l gambelor la
Acest grup cuprinde trei gbnuri: Trichophyton, Epiderrnophgtor-r, si ll[i- ferneile care se epilea,zX. ffi
crosporum- Drp5. gazda dc clcclie dermal,ofilii pot f : zoof li, geofili, anl.ropofili. i'
Cei care a.parl.in prirnclor aoui.,eruln produc la orrr-iffiiffi*rilffio O form5, special5, este tlua-iuhxic.a.ta (tokelau), produs5. de un dermatofit
tii,,

mator ma.i pronuntat. Toa.te infectiile cutanate cu dermatofiti se numesc fineo. antropofil intalnit in Asia, de Sud-Est gi America de Sud, numit ?. concen- tr
Aspectul variat al manifest{rilor cutanate produse de infectja. cu derrna- tricum. IJebuteazS, cu o leziqne_ sgua!qoa.-s.i,-!fgne care evolubazd, excentric si
tolili depindc de: specie, mirirfea inoculului, regiurLea topograficS. afectatir,, involueazd, ccntral, generd,nd .o_lggg-q9lUle*dg---eJcurleorrscntuse. Este iqlAs_
ii
F=r

statusul imun al gazdei 9i ai{i l'aitori care tin de gazdX (factori genetici, rasiali,
lyf6:n ogfa si p oat e con duce la Ji.-LqUSs-e_f e. .
endocrini si metabolici, v6,rstd,j sex, temperaturd,, integritatea si turnoverul F
epidermului, concentratia acizilor glagi saturali din sebum). Dia,gnostic r[iferenlial. Se face cu: dermatita seboreic5, (este simetlicS, si frec- [,
E'

Principalele forme clinice ald.dermato.liliilor sunt prezentate in tabelul 6.1. vent asociaiS, cu malifestX.ri de seboree aie scalpului), psoriazis, lichen simplex,
eczerna numular5,, pitiriazis rozat, candidozS,, pitiriazis versicolor.
F
6.1-.1 Derrnatofilii ate pilti; glabre
l
'I'tnea crurls
Tinea corporis (herpes circinat)
Defintfie. Este infeclia dermatolitic5, a regiunii inghinale. Se mai numes,te gi
Definitie. Este o dernratonlie apielii glabrc de pe trunchi si membre. in ariilc ec zetna. margi,natum ( I{ebra). I
a.fectate este posibilS gi infectarba plrului de tip terminai. lFi

Etiologie. Sunt inmiminali in ordine: T. rubrum., D. floccosunr si T. inter- tI


Etiologie. Leziunilc pot {i prod]use de oricirre djn dermatofilii cunos<l}i, cu di,gi,talc. Afecliunea poatc fi produsI, si de fungi zoofil\: T. menlagrophgtes l[:'
lf
predominanta unora, sa,u altorarin funclie de regiunea geografic5. La noi sunt i.nterdigitale s\ T, ueruccosum.

l ti

I
lrl
i{[:
Jf
DERMATOLOGIE I FUNGICE

Pa,togenie, Contaminarea este favorizati de u4iriitatea.


ri.l;ca Tinea manuurn
inghinalS"'Infectarea se produce prio
alrtnffidrr-
qelsftis*ergpq-u@]lslgI:3ggtlilg (prin forosirea comunx
l

a unor obiecte de
Defini{ie. Denumirea de tinea manuum este utilizatx pentru i.fectiile clcrmato,
uz personal si, uneori, prin contact sexual)- AfecteazS, f.ticc ale palmeir.
mai frecvert rxrr.1ii.
Etiologie. srnt incriminate aceleasi specii pntropofilc care produc gi l.inca
Ma'nifestd,ri clinice, se caracterizeazi prin plil,ci eritematoase, pedis, ordinea frecvenlei fitnd; T.ru,Lrtm (in;majoritatea cazurilor), E.
cu contur pori- Jlocco-
ciclic, bine delimitate, cu marginile sufradeniverate, care au sum $ T. mentagrophytes interdigitale. Rareori agentul etioiogic apa,rtine unei
tendintd.ra extin-
dere spre regiunea lombosacral.L, organele genitale
furll'oiao*urlof specii geofile sau zoofile.
inferior. uneori pot.apx,rea reziuni saterite. umiditatea "xtorr,",
crescuti'a zo'ei face
pr=liJ4,s!ta+e1or in d,. La persoanele obeze macerara conduce ra PaLogenie. Rezervorul derma.tofitic este nn ahimal parazitat l6i o aitd, regiune
up1t,-ltl au fisggjryllStdg inglrq4", PSflfe[a leziunilor poate
fi marcat5, de 1{.Igt64-qgrpil"i(d.eregulS,piciorul).inHrct-lares:r^.+CT,i/oilht;aaffi
+g!:l:$eoqqbo31_flL"prii$1.. prrr,itsl .J"TTrI"LturX. constanrii. (de obicei profesionali) a tegumentelor gi deio crryIblg_l9ll&j1gg-1!9.ligjlalil

Manifestd.ri cfinice. se poate prezenta sub urrnd,toarele lorrne clinice: a) forma,


Diagnostic diferen,tial. se face cu: intertrigo-ur ca.didozic, hiperkeratozic5, cu afecta,re d.ifuzi a mainii, hsurj si acccnl,uarcar pliucilor p;r.l-
intertrigo-ur bac-
terian' psoriazisul inversatr eczema atopici, mycozisur
fungoid, derllatita de mare; b) forma exudalivd,, veziculoasH,; c) forrna rLscatd, cu clescuurnar" a.r.u.
contact, pemfigusul benign Hailey_Hailey.
tuat5,. r

. Lcziunile se pot extincle si pe


Tinea faciei
dosul mS,iniior.
l

Diagnostic diferential. se face cu: eczema Cronicd, a n5,inilor, clermatita de


Defrni,tie. Prin tinea faciei se inlereg dermatofi$iile felei.
Nu incrude dermato- contact iritativd,, psoriazisul palmar, luesul jecun,lar, pitiriazis rubra pilar.
filiile ariilor
p5,roase ale felei la birbali (mustafa, ba.rba).
!

Tinea pedis i

Etiologie' in producerea ieziunilor de tinea faciei pot I

fi incriminali oricare Definilie. Este o dermatofitie a piciorului.


dintre dermatofifi. Mai frecvent sunt izolati: T. mentagropltytes, r

T. rubr,um,
M. audouinii, M. canis, T. concentri.cu*,' . Etiologie.in majoritatea cazurilor ,rrrrt ir,.Ji*ote trei specii, toate antropo-
ftJe: T. rubrym, TjakrfuisiJsk 1i O*fuccasin. AIti agenr,i ctiologici mai r*r
P atogenie. Contaminarea se poate face prin intd,lniti sunt: T. mentagrophytes, T. asterofucles si T. gypseunl,-
Lg.lgigr_lgp.Aglqlaosnlarc. I

Patogenie. Grefa.rea dermatofiiilor este favorlzatE de macera,lial1i-e.llspzrti,iui


Manifestd,ri clinice, Leziunile dermatofitice ale fe,tei interdigitoplantar (la cei care poartS.incS,ltinlirte neadecvati, sau care practici,
imbraci, forme variabile:
P&ci circiratu, cq margrni supradqni (aspectui crasic), leziuni eritema"- sporturi acvatice), de prczcnta tlUl_btia4_loi qirlulClp4i cle gxp":uerqa dire_cl{,
fi
toase m ac,lare cu_ sa,r' fd,ri,srrra m e
frecvent de prud! si s-ss33lje--de--a{6ru.i,
ir''l t.gigIrlIppglg3lg L"ri,rtil?ffi* tgggenlqkgCaal (mersul descul}). Cres,tereapimultaril a florei bacteriene pa,re
;;!t;;; de expunerea la si. joace si ea un roi important. Boala afecteazi, rnai frecvent bi,rbatii aduh;i.
soane, "*u*.bate Este exccptiona.li. la copii.

Mzr,nifestd,ri clinice. Se descriu trei Ibrrne clirlice cie tinea, perlis:


diferen$iar:rupus eritematos discoid, eruptle porimorfi,
liasnolti.c
derma,tit5,
la rumini,, lNB: Ieziunile dosului
mi.inii sunt incluse in tinealcorporis, deoarece au lr5s5,turi identice
seboreicS, psoriazis etc.
cu acedta- !
98 DERMATOLOGIE
I FUNGICE

o Forma hiperheratozici uscat5.. A1'ecteaz5. dc obicei intreaga plant!,. Tegu-


men[ele sunt discrct eritern_at'o-as-e_ si acoperite de sgq,qry-e=fug a_r-gi1!g.
si r' ,errucosurn; b) endotrix: specii de T. aioraceum T. schoenreinii ei r.
tonsurans.
Pr-urjtqt este iGE ; r" pot extinde 9i rpi" fu1".'?otrali-a pi- iir
ciorului ("in mocasin"). Manifestd'ri cfinice. Tinea capitis are urmi,toarele variante clinico-etioiogice: T1

e Forma intertriginoasS,. Te6umentele sBaFuluiinlefdigital sunt macerate, o Microsporia. Este produs6" de IV_WdpuLWj,
.lisurate gi se descuameaz5,. Uneori leziunile se extind si pe fala pla,ntarX M,__parUE pi M,gJtWp.
a degetelor. Pruritul estc constant prezent gi este accentuat de c[,ldur5,
Afecteazi de obicei gli d" vdrsti. scolari, ;i produce -iAffi-ii Hi
tr|
in colectivitS,fi, liind fgalls"-caniaCjoa,li. Este.de 4 ori mai frecventd,
s,i de suprainfectia bacterianX. la bdie,ti. Chia.r netratatd.sj_JTg$g p:!g!g!", probabil datoritd.
o Forma exudativd,, veziculo-buloas5,, (dishidrozic5,). Apari{ia veziculo-bu-
lf
modificS.rii compozitiei sebumur.rllGsiffiiillia de acizi grasi
H

ri- g
lelor este precedatS, uneori de di- beri care au rol antibacterian gi antifungic). crini; se manifeiil
piXgi a.lopecice rotunde,.gine frin f:!

gilglg. Leziunile p.g!.afeqtaingeq&_pb4!i. in evolufie, veziculele se rup CS:linqit!,te, *rri, sgpra{a$ajslipaafu $ fi


$i genereazX mici leziuni inflamatorii, md,rginite de un guleras scuamos. cufsncrrre4gjq4i.!g3tqr_u-.te11=tbl9-!a-t!@1".il*iip*raritili,iolr"_
"o V.t

l4ziurri dishidrozice pot fi prezglejsflg4lyelglpajl-ilsts.L_scnmiieg,tiA Iitlt de spori sunt cenusii,, fLrI


EL]@u
: Fi s3__rup_L:$gI Ia cd.fiva rlut
T'"_:-j+E--S:a mm ucde
t!i

u t (v. pag. 138). ra. emergenta. La exa.minarea cu lampa Wood prezintd,


o fluorescen{d,
--
f+

verzuie. [1I

[ll
Diagnostic diferential. Se face cu: eritrasma (prezintX leziuni strict lirnitate Ia ticofi1ia. Este produsd. de T. uiolaceu,r\* T. lonsur:ans lii
spaliile interdigitale), infeclii bacteriene, psoriazis vulga^r/pustulos, dermatitd, Afecteazd, mai frecvent
i T"_soudg.nese. li
bdiefii. clinic se observd, pr6"fuLqprgirc-*-itid; t'f
il\
de contact, tyiosis, sindrom Reiter. ..uu,.o*., neinflamatorii.
@e, di-scret
cgssr-rElpplicicLs. Perii parazitali ru]-?ili-"-Jrg"r1x, p.;i;"
se fi
6.X.2 Filomicoze rimasd, find vizibil5. ca ,(puncte ";
negre',. Ca si *i.rorpoiio,'ur" tu"ainll
;iaj

de vindecare spontand, la pubertate.-


|i:
Dermatofiliiie pielii sunt clasificate in furlctie de zona afectat5, in pilo-
pX,roase
Favusul. Este produs cel mai frecvent d,e T, schoutkini,i T, quinskeq_
ir:,

micoze ale scalpului si pilomicoze ate birbii (v. tabelul 6.1).


gItu li
mai ales cooiii gi uit" p"fr" *nGio* ns;" fr"*irrt d"
AfecteazX
ft,

s
Ii
promiscuitate, igiend, deficitard, .ub"Ji-"nt.1i". Su caracterizeazd,
prin
Tinea capitis E, pe suprafata cirora .uk; H
scqamq galbene ("ca sulfql,'), in l!
Defini ,tie, Este o dermatofitie care afecteazS, regiunea scalpului. .-:---i;=-------:-% !9jmd de farfurie. Acestea se constituie it
rjllurU-i9lgu]rlSl_p{95i lijnd centrate de mai multe flre de p5r, pd,rul
este
p araait at endpfui:L S-cuamele acoperd dep-resiuni cupuli_ ft
Dtiolagie. Speciile de dermatofiti incriminate frecvent in parazitarea, firului
rorme dezvortate rn grosimea @, ll
de pEr sunt; ,M*ortrlmini.i,, f--Sghrctulei"jl, l)_lpng,rs,rc si T. t2'iolaceurn. stratuluicornos, formate din colonii de
h
Dermatofitii care produc tine:r, capitis pot invada si pielea glabr5,. @ Leziuniie au un miros o"pl5,.ot.ffiIi"-i
cu cel al urinii de g.o-arece. se descriu ormetoir"I"--6Gd-iEr,i.",
(c u godeuri)
9i W
*ffi
pi[tiqzj.q+-(s.uamoas5,), impetieoidx, ( crusl,oasi,)
ff
Patogenie. Conta.minarea {irului de pd.r se face prin sporii care se despiind de 1a i;

indivizii parazitati. Inocularea este favorizatS, de ggjg;qtffJrrueli6me. Incubalia li fi[9e.9. apiroi dd). Vi na ucireu I eziuni] or f";;;- r"-ffi ;' .,,
(R li,
cicatricialS. datoritd, afectd.rii profunde a foliculului pilos prin "Joo o
"ii tI
este de aproximativ fud,t:LllnAr{ Fiiul de pd.r poate fi parazitat: a) ectotrir ,r"".lj*_
- ffiiaetaulo-+g!9ap-[.. Spre deosebire de celelate dou5 forme de
sporii sunt dispugi in manson in jurul tij"i (gi:Ig:Elg ; b) enilotrix sporii
se form.eazil in interiorul tijei (JaiepflIie). Microsporia si tricolitia stnt- numite
tinea capitis, favlsul n"u are tgndintd, de reqrjsiglle_sp_qntatd,
la puler_ I
iJ,

s\ tinea tond,anld,. Moclul de parazita,re endo/ectotrix depinde de specia der-


!a!-e.Favusultrebuiedif erentiata"'or..,ti---*ffi
luminisuri asociate cu fenomene inflamaiorii, "*"u.eproducutop..iiT
,lqpsgg ale=.?-!a, tgn*i,
rnatolitului infectant: a) ectotrix: specii de Microsporum, T. mentagrophytes
i'=}Inat!'", i@gg, LE discoi4, ti-.tfga_d*1.
I
ri

F
S,r

fi
ri
i:l
,i
:

..t

'll ri
iii I FUNCICE
100 DERMATOLOGIE
rj l

Tinea barbae (sicozis' micotic) 6.1.3 Onicomicoza (tinea unguium)


Defittilie. Este o dertratofilie a firelor <le pir temilnale ale bi,rbii gi ruls{,ilii. Defini!.ie. Prin onicomicozS, se inf eiege invazia unghici cie ci,tre riermato{ifi.
Afecteaz5" birbatul adult.
Etiologie. in ordinea frecventei sunt incrimin"\i
-W. $EG/o din cazuri),
T.mentagropLtAtes irtterdiqitale, T. uiolaceum, T, schoenleinii si E. floccosum.
Etiologie: T.-_tsruaqpssgrzt T) luenlegroph,ulst_r!$terEidsj, T,-pjeJtlsgJry, T.
sclr,oen le i ni.i Ei T.Lfu:ull. Patogenie.Dermato{iliile unghiale sunt de obicci asociar,e cu
liry.gE[ggn gi
tglgLlcdis, dar pot fi gi singura manifestare a infecliei fungii6-. Inocularea la
PaLogenie. Este siruilarl cu cea tle Ia tinea capitis. m6,ini sc face prin gra,t?,realeziunilor micotice ale pielii glabre s4u pd._roasc, iar
la picioare prin_extensia unor lezi s sarr prin co4tarninare crL
Manitest,S,ri cfiiiice, Se cara,c.terizeazX, prin lez.lunt lnfl"nnt."ii tnt -
ISI1-{9.!g!9i. Invazia lamei unghiale se produce &larapgmUs*atrur-deja.
trdqA{e, care alci,tuiesc tabloul dasic a,l sicozisulni parazitar. Perii parazitali tlpiiq+-_u_I-gg-hia,1e laterale. Este f4vorizatX de: circulatia periferici, deflcit-arA
sutt usor detagabili prin pensare. 1gl4ifrsidxile-sriliective-sunr^foa.i[erlis-ueie #;'m'tjimeE uishiiG; vgisla-:uernta![ looghi;;GGil'iGnTliil., tn i.i
si d.ist'.orclante cu,sereritatea serunelor clinice, eleruent iurportant de cliagnr-rstic si este mai susceptibili ia infectie).
cliferenlial ct sicozisul stafilococic (t.pug. 63). Unele lezitni rnai pulin sevele
constam c1'in pJ5.ci er:itemato scrramoase. cu perii para.zita,ti, rupti la cAt.iva mur Manifestd.ri c]inice. LcziurLile unghialc au urmXtoa,relc trisd.tur.i: pa[L de cu-
cle Ia ernergentX. loare albX sau gilbuie, &E-lgglq, situatd. lt_93pilsl_disld_rl_ffil
atUacentXrcpltutuiu qfn;11-g=qgl!g!*gg-'_e;g!i,-{l'e[l4; a:ry1$-
Diag,nostic rliferdh(ial. Se face c11: sicozlsltl sta4locogc foliculi ta bacl;eri ani., lipg$glalo ruff glg1gl4e c are d et6s Ja-z eGrn a un giiiili d" p e p ar ul urfihi al.
a -b!,rb ii, Netratatd,, leziunea se extinde spre capd,tul ,proximal al unghiei. Severitatea
p g g1i 5.!,ofoii- 9{it
manifestxriloi vailazd. de la leziuni unghiale discrete panx, ia pierderea com-
pletX. a lamei unghiale ;i de la afectarea.uLe,i singure unghii p6,n5, la afecLarea
Kerion globalX a tql-g;9lrncluilgr.
Definitie. Este tn epanuiomj!flliletef tle etiologie ftngic5, care afecteazi. ariile
pd,roase a1e sceilpului ,;i bd,rbii. Diagnostic diferen[ia|. Trebuie excluse: candicloza unghialr, modificxrile un-
ghiile dina.lte boh (psoriazis, lichen plan, eczemi, etc).

Etiolog'ie.. Agentul etiologic este <le obicei un derrlatofit zoofil, mai rar geofil -*-
sau a,ntrol:oflI. 6.1.4 Dermatofitide (rnicide)
Sunt. ]ezir.ni cutanate- care apar la distanli de un fo._*_{t&g$, procluse
Nlanif'estiri cJjnir:e. i(erionul:l este o loruratirlrle,pge..!clg[rlupl4l"a-rxflau$[9lic, printr-un !$sad$lLlLlergiclaintigeuele fungire. Aspectul 1or cliiic este clc
cgJ3rl.l3lillg-$!fJrafa,t5.. Firele po,.orffifrffior de indcpi.rtat.DrAib[-g11l! eczcmatoas{, nodulard. sarr dc tip eri-
lrilgii-gg-gvQtgi4ilEuroi. in evolulie lgziu+ile se acopcri.de crurte. Se insoleste
*Fffi
-er*"pj'g 9!t_ef.c3.,gri!gmat_o_-scu?moas5,,
E!ssr|.-[i.;iiit-i']7id6i.r'p,;_Gnp.*i"it"ffi ,1';a..^trl-;;';i
d e ad,qlelalic inflarla! olie. o cp-r'egi o u aJ i".
I cotic care elibereazS, antigene din dermatofi|ii distrusi. DiagnosticLri micidelor
In patogenie se pare c[ sunt iruplicali $f_g4qglJcrrrra1io:[ji1'-li*li--nn se bazeazi pe urmS,toarele criterii:
suP:l+in&c,tja bacter:iand. arqcinii. De ac.eea este util s5,.se efectueze, pe li.ngl a) prezenla unui focar de infectie dermatofiiici, (doverlit prin examene de
examenul nfcologic (direct si c.ulturd.) Ei tn examen bacteriologic. laborator);
ti,
2gleacir:
b) absen{a fungiior in leziunile incriminatel
snochinX. c) teste cutanate pozitive Ja antigenele fungice specifice;
sgrea.cX:
fagure. Ntttnit,;i kerion (.lelsi clnpi nuutele celui care l-a descris; ()elsus Aurel.ius
i:..t (.)ornellins, uredic rornan sec I e.n. d) vindecarea ieziunilor odat5, cu vindecarea focarului micotic.
i.l
ll
iti:l
th,:":
t::\
t:'l
1]:l:l
102

6.1.5 Diagnostic de laborator


Se utilizeaz5 urm5toa.rele metode;
Tr@ot
a. Examinarea la, microscopul optic. Se poate face pe douX tipuri de pre_
Poliene Nistatin
parate: Natamicina
eiepar-at+rqalpi.t. se recorteazd,: scuame din periferialeziunilor, peri Amfotericina B
-parazitali sau fragnente de unghii afectate. Aceste produse sunt
exami- Imidazoli Clotrimazol
nate la MO dupi, tratare cu
l(_OE--alutig )ffi, careare rolul de a disocia Miconazol
kera.tina si de a permit" uiro'"EilffiJlior missrisns u. ,[rilo..
9i Econazol
-. P-.reparat colqrat. DupX
tratare cu KOI{, lama se coloreazd, cu grodfu Ketoconazol
P-arkgr, care permite o mai bund, vizualizare a hifeior si .pori_rorl-
Sulconazol
b ' cultura pe mediul sabourau{- oferi informa}ii exacte despre specia im- Itraconazol
. plicat5,. Are dezavantajul duratei lungi de curiivar"
(z-a.xit#a"i
Triazoli
p"o- Fluconazol
tru derrnatoiili gi 1 siptim6.nd, pentru cand.ida.).
c' Examenul la lampa wood.a- Majoritatea fungilor produc fluorescenfd., Aliiamine Naftifina
cu
o culoare care variaz5 in funclie de specie . Datorit5 simprit5tii Terbinafina
ei, metoda
este uti15, pentru screening. Morfoline Amorollina
Diverse Griseofulvina
6.1.6 Tbatament Flucitozina
Tra,tamentul dermatofitilor face topic gi/sau sistemic in functie de: Ciclopiroxolamina
11 qolte
a) loca[zarea. leziunilor (r.carizlrile ;gtririJ;; in pielea pxroasd, a scalpului
necesiti, de cele mai multe ori tratament sis{emic); b) il;d de
leziunelcelu
inflamatorii se tratea.zX de obicei sistemic); u*iina"."u l"rlorrib. Jfurtru
")
leziunile care afectezx o suprafatL cutanatd, importantd, cale datoritS, efectului ei fungicid se poate administra pe o perioadd' mai
tratamentul tocJl'poate
fi insuflcicnt) scurt5,.
Principalele clase de antifungice forosite sunt prezentate in tabelur
6.2, iar b. Chirurgical. Const5, din avulsia chirurgicalS, a unghiei sub anestezie lo-
schemele de tratament s.istemic aL dermatofitiilor in tabelul
6.J. cald,. Este urmatd, de administrarea unui tratament antimicotic, a c5'rui
tatamentul antimicotic topic se apu.i, in cazur majoritd,fii antimico- durati este mult mai mici,, "tezgrvotul" de fungi liind in-lX,turat'
ticelor, de 1-2 orif zt, timp de 4-B sx,ptdmini. Durata tratamentr:lui
antimicotic
topic gi/sau sistemic depinde at6.t de meclicamentu-l folosit cit gi Local. Antimicoticele topice sunt ineficienter deoarece nu p5trund prin
de rxspunrol
i'div.idual. in cazul pilomicozelor infla.matorii se indicx gi egi]grea mecinicH, lama unghial5,. Singura exceptie este lpculde unhhjr- cu , in
a care-i peimite
p grilor p a.ra_zit,a,ti. care substanta activI este inglobatS, intr-un vehicul special
Onicomicozele pot f. tra.tate: penetra,rea in profunzimel cu toate acestea, amorolflna nu este eficace in
onicomicozele severe, in care existil afectare inatricial5,. Se mai pot apJica
a' sistemic. Durat' tratame'tului este de 4-12 luni si corespunde perioadei p@ee 50-60%, care iea,lizeazS' o avulsie "chimic5'"
de innoire cornpletS, a la'mei unghia.re- Exceptie face doar terbinafina, J"trghi"i (mai pulin traumatizantl dec6.t. cea chirurgicald'), urmatS' de
trata,rncnt a.ntimicotic.
ffi):365nm.
104
DERMATOLOGIE

6.2 Levuroze
Sub aceastS, denumire sunt grrpate afec!,iuni diferite produse
cle un agent
fungic apartin6,nd ievurilor. Cele rna.i importante levuroze sunt canclidozele,
pitiriazisul versicolor si criptococoza.
1. Tinea capitis o de elec$ie Griseofulvina 250 ;t* 2/ri ,*, 500 *g/ri
4-8 sd,ptd,mini 6.2.1 Candidoze
. alternativ Terbinafi.na 250 mgf zi,4 si,pt[m6,ni
Definilie. sunt afecliuni provocate cle levuri di. genul c,andida, mai ales dc
_ *I_t13591g!9|l!0 urg/zi, 6 sipti.nrani specia C. albicans si, ocazionai, de alte specii.
2. Tinea corporis c de eleclie Terbinajina 250 mglzi,i:i *pil-airi
o alternativ Itraconazol 50-200 ngf zi, IS zile Etiologie. Gerrl. candida cuprinde peste 100 de specii. cea mai frecvent im-
plicatS, in patologia umand, esre c. albicans. se inmulteste prin inmugurire si
Fluconazol 150 mg/siptim6,nX, o luni, produce lanluri de celule elongate (pseudohi{'e) ,si, ocazional, hife,
capacitatea
I{etoconazol 200-400 ngf zi,2-g sd,pti.md,ni de a exista at5,t ca hif5, c6.t Ei ca levurx se numeste d,imorlisfl. i.r. io.-u
uo
Griseofulvina 2b0 mg x 2f zi sa:u 800 mglzi levurici, cand,ida este un germene comensal, io. oton.i cand f.me.zd. pseurlo-
4 sd,pti,n6.ni hife sau hife are un rol patogen. Alte specii d,e cancli.d.a importante in patologi.
;
snnt: C. tropi,calis, C. h,rusei, C. glabrata.
Ul1:1"" ace.t?lr!:iliicti ,"'-trini";;d,;-i:"-.
Tft;pais -ii'-Ae eleclie Terbinafina
a. 2b0 ngf zi,2-6 sd.ptirn6.ni
,...*"- ; C. ulbicans poatc produce.infectii superficiale ale mucoaselor si pielii gi
infeclii profunde ale organelor interne (endocarditX., meningiti. etc) in conditii
o alternativ Itraconazol 100 ug/zi, 30 zile rie imtnodepresie.
Fluconazol 150 mg/sd.ptim6.ni., o 1un5,
Patogenie. C. allsicans este un 9q-Iilgtgal*al-tubul_Lujltee_s-Llv-fr)uogiouluj.- N"
Ketoconazol 200-400 mgf zi,2-B si,ptd,m6,ui
apartine florei cutanate normale. Alterarea echiiibrului irnunobiolofic conduce
Clriseofulviua 250 urg x 2f zi sala 500 mg/zi ia aparitia bolii; condi,tiile care fa,vorizeazl" candirlozele sunt: Iizlologice
s.arcjna; patologice boli endocrine (diabSt, s-$Oqlq_qushing, boala Acl_ -
5' oniconricoze o de eleclie Terbinalina 2s0 mgf zi,6 sxptd,mi,ni (rn6,ni,) diioq, UpqEgsldia),- d"fi Srt o!_dsfi er, !I!.4 ; t.riili
.ui oo ut u d' pi.ran *-d"
giaor) sqb. st?ql-+' s:ldl-:g*[,819] (fl'x salivar s.iro@
o arternativ rr,,.""*,'11:T:i SslgAgClgrrglg; iatrogene e13!9col!jcoizi, o+iit
- i*i." .olGEE
7 zile,. repetat 3-4 luni Forme clinice. ln funclie de localizare se clasificx in: ca.ciicloze cutzr,n*te;
can-
Itraconazol 200 mg, B luni didoze mucoase; candidoze ale unghiilor (onicomicoza cancliciozici,).
Griseofulvina b00 mg x 2lzi e Candidoze cuta,nate. Afecteazi, in orclinea frccven,tei resig.*tl9."Ti,.tijj -
4-9 tuni (mdni), 6-18luni (picior) 6i:rogg-e,tegumenteiepel!or.1Ji.9f a.l9,{ggs-!q]51
Ketoconazol 200 nglzi - Intertrigo canclidozic. Dste favorizat de ma,ceratia tegurnentelor din
4-6 luni (rn6,ni), 8-18 luni (picior) pJiuri, agravatd de igiena prccard, g_bSZrtale, fa.ctor.j pr.ofesionali (co_
Fluconazol 150 urg/sd,ptdm5,nd,, l2 luni fetari, ospS,tari). Se localizeazd. in p!!ul]le__alqlare,_$:rlxoauers,'ir,-
SUs4e, Ttullo.1g:, r&UILliI t"tuffitA a" t,, *an;, ,suatiile in,
t er A eu e. e ri [_, m;;tr;f X;;n; U. i ffi".
arl4g t a p ig"Er
de eritematoase, exudative, "usor "inflltrate, .rr" se
inflltrate. ca,re oiiiI ;lt,*;
"" extind tiincoio
106
DERMA:TOLOGIE
INFECTII FUNGICE I07
de aria de contacr intertegumentari;
au lgggrnilgsalgig-4e=qn
-C{iel?S.-qJggglg"l,.iar in pe.ife.ie lSZl-S!r_s_er-ql,_!.e"tgolglp, pag"ulsasp gsgI4 * Cgq|":g*_{t3. Diagnostic diferenfial: .lichen pla_n" Ieuco-
sau pustulog,se. pe suprafala leziunilor pot nlazia.
apdrea pustule sub_
cornoase a cdror rupere produce eroziuni
acoperite;; ;;;;. - VuJ.vovaginita candido2ici. Este Fe.cvenliin s-aTqini,Fi iS-psli-o--qd-a

fr
l"'.'::ffi
Ha.iley.
-l
i#ilffi.,l"-M?.ffi
pi o rl azi s nt e
ilGJ
tlg*, d-9I- "!l!a _* b
:g le,t=*ui t.o i go=;-y
p elge"Ir"s-ll:#H. Degi afecteazi, ma'r ales persoanele active sexual a
fost descrisS. ,gi ia v6,rste extreme. Se ca,ra,cterizeazS, prin preze4k
gsgi-sscregu.vo6i.n"ahnlb:ql9+9"?F9. Mrlsqaa*v-uL,ari--$i !egsSlglglu
.adiacente suni 9f-te;49.!9a99, p+qlgilq3.ser
s-9p.s.&{-e-'",c-qdspsz:1e-e1-
- Candidoza .,de scutece,,. AfecteazX zona pe suptafald,,.ulBr d-e-tpSpblle. Se poate extincle la perineu qi
fesierd, si genitald. a_slJga_ -b-iclqase
1 ului, fi ir d favorizat 5, d e .u r" ; d.ilatl*r .rcsc la tegumentele inghinale, unde produce aspectul clasic de i$g*J:gg
u tX dil;.";;;d;
Qomplig{ de _qbi9e1,e_._c_arld-i-{n
dermatozd, iritativd, preexistenti.
iGutioi Se grefeazd, fiili?';; ca,nfi dozic. Croniciza,rea conduce Ia glLrgEp. mucgasglgi,la digpare-

. iste iavorlzatd. de topicele cu an_ slh'


tibiotice sau corticoizi, produc dezechilibre .1"
ca,re
normale. Se caracterizeaz-E prin tszrs43_y".ZlSd_o_.p3l*qlp-aC_peja;
fl;-;;;;;" - Balanita gi balanopostita candidozici,. AfecteazS. de obicei bnr-balji
necircumc!9i, sgr_q-a. i!fd__S9l_fn-?.1-ad,eSg?-p-_-a1!g+e11lu1!d.t9q19 qgllqP
eritematos,localiza.te i"i,tiut pefiilaalFG"
f,omqtic5, de Candida satti cu vulvovaginitl candidozicS._.
ru extind apoi qi geniLo_ Aspectul
&p-iei,M.n&ltss.si!"ep:!*rslsE_fl r-tsir.*en*on_e,il;,ii.fr
iar in periferie pot,si, ;p".e tgii"-ni.lt.ute,
La sugar
fr ;, ilinic este variabil:
s_au descris a) &rma uloa.r5. papqle mici, eritemat-oaae, localiza,te p.e gland,
forme generalizate (qscaii., r"l, J,*i"f sau- egl1lp{lele&d,). care se pot remite
- spontan sau pot evolua spre formare de -Ygz-tgule
- Folicu_Lite si perifoliculite candidozice.
Apar la imunorlenresali, !qxi_ L13**qk si care in final lasX o qu!&&+d._qate-ce.des.su-arsg*azi;
c:gl gILi sau s.c-elradar-aliitriotem{dei.
l) &5ru s"cgt!: modificS.rile inflamatorii afecteazl' glaudul+!11e:
o Candidoze pulql si se insolesc de Cgrza$ie. de arsu15.-si.p-rur!t. VgcpaaaeCt-e-gl9-
mucoase:
datd,, acoperitd, de depozite cre,moa.ser.c.azeoase. Se poate complica
cu.flmoz5, saii p_?l?fg"q3. Este posibil5, extinderea la tegumentele
- cheilita angulari (perreg, zxbilu!i.). se locarizeazi ra niverur co- inghino-scrota.le.
misrrrilor bucale, care_ prezinti. nr*_dn UrgUgS, acoperite cu de_ Di agnostic diferenlial : lo"s qe-cgndu..'' Itgp qLg-9:[d' 4Sfg*tit6. d"
eeftte,atb-=crymoq1q. Leziunile p.t i, n"'**"_*ril corj9c.t, ud*uj*:q gkf eg$lg, gllrgggie-Qu9y3!.
p eriorale. Factorii. fa.vorilan,ti
ai""apariliei
""ti;,d"
teziunitor rr"t. *;;;;;
(ad6ncimea priului, tmidir"l",
.;;;;;;j
aq!dl&ne*r. qi poate fi - Candidoza perianalil.. Poate sil apar6independent de candidoza ge-
acut', sau cronici. Diagnostic diferen ial: nitald, (de li un focar intgstinal)''i6froate fi gecundarl unej -c-4n3li-
cc_cjqd,, sifrJide secundare
f c.llelfit Gffi;
raga,diforme. ' il;r._ dgZq ggrulde (extensie prin contiguitate): DebuteazS, in jurul anusu-

- Stomatita candidozicd, (md,rgd,ritd,reluJ, lui prin eilqr, dglqZ!!-.-_+l!:cr,emoase 9i lg*aelle-& -us,tutiryq. In


muguet). Se int'lneste frec_ evolulie"fu !eaz!*tug"nqg1{gp-e1ga-a,}9*i15_e-hi,11 g!"(v.intertrigo
ven| lqr4g*u-4d.scut aoto.i#--i"s"n.i"oi"i
contaminX.rea. are Jec i4 ,impgl-qa$erii "i.ru . Uneori, candidozic).
a" ,rgr"l;; il _r_r;
".andidozicd.. Aparitia U fu uOuft'Trt" trn semn de jmunodeore_ .l:gl"l&
gl9. rn cazui a.socierji cu SIDA leziuni.le Onixisul qi perionixisul candidozis. Este favorizat de gipl{i*tg,!e'
se extind $,;;;ft. qelife-ric5. defiqlaI[ q941f!_b_og-q!_ lL el_Sgi4u, Cfinic se descriu dou5,
forme: uscatl (panari]iu inliltrativ) gi suptrat5; (pana,ri]iu supurat).
ffi;iil*?:*'
:e*L"'^#99lti,lS{lrcrd^unilGtarel"il"rJiedetaf in forma rediql*rrrAhid- estc tt4efl4t,*elde!0-atpj, sens!bi1*j!9"-
uscat5,
supralcte s_azd.usorrisd.nd
ero dare. Li mla.es te depapila!{. irr.i.rilji,"-r!q;"Fi a" tan -gda,presiurc,, detagat de suprafala dorsal[ a 1a-m.eurng}[ale. Qr{{u]s
hpggQt" Ul uo.l,- Cqq1"q_!{._fo1u5,-poate eyplua pre supuratie.
108 DERMATOLOGIE

suficient'
Forma supuratd, are aceleagi manifestS,ri ca cea uscatX., la, care se se tratamentul local este de obicei
sunt:
f tt"ltn"f"f" medicamente anticandidozice
ade,gga-apa.rilia..,unlli*Bu.mi*sJ-aso ah.crqmos, care se eliFini .epontan
w ig-giegl'!-" fi I qt-ur!s'p-er"rsSc$-?1-e^i1fl1* g!.g, ;:ffilffi iffi;il n,'t u*r'r" "' " iTl:l:1'-i :i : i::"::* :l;.
" a'trministrarea 1or orari este
l
:I
-}"es

PerionixisuJ candidozic se insoleste frecvent de lnodific5,ri u-ngha.le- Ql,j;


*-ti*;ii#;;#"#"ii-iozl rr i:-1:::
ri
rysu1*calddszjclgxe-ureeaae"uui,pedquixisdghrieaz
il
ximal al lamei unghiale. Lama unghialS, este opacd,*ft!4bldrgrC1agatd*ds
-::.::--=lJJa
I :. :-*=--"::- u",
j;"H1ffi ;':"'1,;'J?ffi;F,1111:::':l*X::l#iiii:"11]
Iuloare-c.alUntLverzqie"sau*4egrm-di, q&g9lia4.-14.-sivdd-!gp*ciailsr
il
"* 5l1"TlX1"J(b;ilil6;::{4"':t-':l:l'::":::::5lll-*::7i:11":i:l
lrrazou :il;l;;:i
zi) ; an ava'n-
latg$.f.s. Rareori s-a descris distrugerea compl.:i5" a lamei unghiale. Diag- mc! zt'),n'.?':""'1
:l l:#:'il
c' - "*"""-"'it"tiio'oo il,?:,ms/
lutat a i<etoconaaoluhii;
tajul.unei toxicitit,i hepa ...*ui*iti
nosti c diferenli g9li,g4!!gsi-snixis-*nnr--cf S!i3.* +i/tau 4ermAlSf;Us, qJte-
"1'
olugllglii. Tratament : anticandidozic" Egg (ketoconazol; itraconazol, .w . r ,_^:^ -^., toprc'
+nnir
l. flooro.ito z\ta - utilzatS' sistemic sau
fluconazol).
Candidoze mucocutanate cronice' Sunt deflnite ca infec,tii cutanate, mu-
coase s-i unghiale refractare Ia l,ratamentul topic convenlional 9i care apar
6.2.2 Fitiriazis versi'!olor
ca manifest[ri izolfre,'fru ca parte a unor sindroame complexe' Uneori se
asociazS, cu alte infec{ii cutaneo-sistemicer caz in care sunt semnul unui
deflcit imunita:r. DebuteazS, de obicei in copild,rie 9i se caracterizeazi
roil#J;t*l;;ll,*1ffif
Defrni[ie.EsteomicozX'superficia)i''nein{laLnatorie'produsideolcvur5'lipo-

flexoare
-
'
prin: florci autoh-
a) mllliplic5rii exagerate a
rS,spunde par,tiat la tratamentul Patogenie.Aparitia bolii se datoreazS': transpilat'ie-alt:li:ti'
- CandidozE, oralil persistentS, care
tone in condifiile o"t'oi *"ai"
iu'uo"'bil (umezeal5''
oral Ei care reapare rapid dupil oprirea acestuia. d" ttpit;';;;:"rt'utr"l' tj t"r1] rletcrminism genctic probabil
aplcare in exces aceleizr'qi familii); c) prezcnl'ei
- Cand.idoz5 cuta,nhtS. de tip intertrigo qi/sau cu alte localiz5,ri (fa!5,, dt p';;"J1;;otii to'*"-l'ii
(ipotez5, susl,inutS' neopla'zii' hiper-
m6,ini, trunchi, membre). Leziu.nile se pot extinde profund, spre produce imunosupresie (SIDA'
unei boii debilitante 'uo tur" interurra'ne'
detm, cu constituirea de granuloa.me candidozice. Acest tip de mo- uuo enclogen et";; a; rareori
contaminlrii
difi.c5,ri se observS. mai ales pe gggllo.
."ltfit* "*o-
de: II3,-
- Perionixis cu afectare unghiati completd, (distro .e unghialS,). cle pitiriazis vetsicolor sunI reprezenta,te
M a.nifes t 6.r'i clini ce' Leziunile de
c'qle..bhe-(elrgllrj!!-q' r,ur*le eou-
Candidozele sistemice apar ior*,-ui*-a.u*tr.rr"iryla'1e.q"l"?lll*11", obignuitl.) "$S-dbi. (forma
tg"jg*g4"g.i*!i, sutsa de obicei tractul gastro-
ti::ff:""" nnp care Ia aratare se
jec{ii in zone
""*,.n.IG*-s::Isrtg!9ec?-u*gsR[e*i9
lli"*"ri-ffi"i#ffimil,*--;i"!,*qgs,-tse.,-carsla--El{llq'u
i
intestinal al pacientului. Sunt favorizate de lLjeclii intravenoase
usiri"*.nu.",l5"or (s emnul "t aIaE
ului")'
afectate de C. albicans. Leziunile .t tuont"i@,
., .rsdlili (mai frecventi in zoncle pXroasc) 9i le?- ffix1?nl'iJ,'(,l;ffii"':H::Ji:J:.lu:'.T::T,"yliiil::::'9,m1;
;"i#'ri1::*:::l*r:::1,:',"J1#:;Ti
iuni ect i m ato as e. Slggu ge-ner r{!,*e-s-t q aI t er at i,,, 1 ,",tillJT*Tru:::il1T1ffi
;,':d;lii acliu *e inrLib to ric as up ra
ti rozi azc
i
n t

Tratament. Principii generale de tratament: in rezolvarea leziuniLor cutaneo-


ff"fX'Jt':"#'l;'
*"1o'o"ffiS-impiedicd'
^.::: ::
melanogcneza'
mucoasc un rol important il are fgdggglga rezerioruli otal P Leziunlle se iocalizeaz5.
Leziunite in.7on"9le- !ggq!s-iq
locauztrd'@ r+'".'1v-::::i:-'i;"o' "'- - - glald"ffI:::t";-.i.:T*i:l;
spre talie ;i ri,dir,-
Cand.idai pentru leziunile cavit5fii bucale se recomandS, o lga.leln-frecve*n tral5. anterioarS' Ei posterioard' a toracelui) ;i se p<ri "*tinde
gi menlinerea. unei igiple denla,Ig-sglglbglzileale; pentru leziunile cutanate :lllt;:H"".i:l % H#; "t-^i..i. G
n.,t, *'I', -{43'-8s's]'
M anif es i', ire
{', L

sunt utile el{itarea umeze[i gi "ventilarea" arii-lor intettriginoas-e. subiective sunt absente'
Tratamentul sistemic se recomandX in candidozele muco-cutanate ctonice , 5denumirea veche" M alassezNa turJur
onicomicozele candidozice Fi in septicemia cu Candidn. Pentru restul situaliilor

:l :

i:l::j.i
iji;:r.,r
INFEGTII FUNGICE 111
Diagnostic. se lace utilizd,nd acerea,si metode ca
si in cazul dermatofitiiior
(u. pog. 702). La,exarncnril.cu lampa Wood,.leziqn!]q Etiopatogenie. Agenlii etiologici ai micetomului pot fi: fugS (MarJurellci myce-
de-pitiriazis ;" ;'ffi. tomati.s, Mad,urella griseurn Ei Cephalospori,dum) sau aqliplgigle (Strepto-
5.g9cn!5. vqry!i9.
nryces, Nocardia asteroides, Nocardia brazili,ensi.s qi Acti'nomyces). Leziunile
Diagnostic diferenfial. Se face cu: yifiligo-(pentru lezjunile se localizeaz5. cel rnai frecvent pe mgrnllglg_inferlealgritg9glrcfS,qq!--dqse
acromice de piti-
ria.zis), gLelased, orin traumatism.
e$g_z.lg;gaot, tinea .otpofi,s, gr-tr-4,s.ma, lues secundar.
'fratament. Pcntrrr majoritate a, cazurilor este suficienti. u,pli.or"a ,rnui Mani{estd.ri ciinice. Aspectul clinic este acelaEi indiferent de agentul etio-
'rareil
tratir'ment a'timicotic local (crotrimazor, econazol, ketoconazor, nrftilior, logic. DebuteazX, ca uolhfufgru+L ned.greroiii, E+r3ylglasei; acegtia pot conflua
uta;.
se pot utiliza gi gampoyrg cu antimicotice (ketoconazoi) formind rn3g-baglalccare sg-"r3,grolesa-gi,.ulcg-!-.e45.. Din traiectele fstu-loase
sau cu surfuri, de
sele'.iu, care au avantajul cle a permite tratarea
unui eventual focar de infectie formate se eliminS, p1gpjia,re. qonline gr5,un!i .negrj' qthl,.g?1.!.eoi-gpJlJa;ii.
de la nivelul scalpului. Leziunile ee vindecd, cu c.;g3,fuig;!. Infeclia se poate extinde in profunzime (pase,
In formele recure'te se recoma'd, tratament sistemic: aglie.da$i) generA.nd periostitd., osteo$isii!;., g.r!1it{,. Piciorul afectat este de-
cure scurte de ke-
toconazol (2aa mgfzi, T r4 zile), fluconazol (a00 format, monsttuos.
mg dozi, unicx), itra.onazol
(200 mglzi, T z,ilc).
Trata.ment. in func,tie de etiologie se administreazS, sistemic: antibiotice (sjggg-
dapsonS.) sau antifunsice (sri-
6.3 VIi.coze pnofttnde tomicin5. cotrimoxazol. rifamoicin5,. nenicilinH,.
+'
seofu-1v.in5,, amfotericind. B, ketoconazol). Local se practicS, excizia leziunilor

srrnt determinate de fungi elimorfi. Majoritatea imborn'vir'or localizate sau, in cazurile severe, amputarea membrului afectat.
se produc prin
11ha!q.1ga-przr.fulgi---collg,minpt cu fqr&iiau' prin contactul
cu excremente ani_
rrralc contauririal,c. 6.3.2 Sporotricoza
Lcziurrjle cuta.natc 1.rot Ii:
a. Definilie.Sporotricoza este o afectiune cronici, produs6 de Sporotrin schencki,i,,
&igiliuc. Apar prin contactul cu o sursi externi, printr-o solutie
continuitelte cuta'at5 si, in acest caz, se formeaz; fSrir+.Ci*
de un fung dimorf, saprofit al uqor plg4!9. AfecteazX pielea 9i lesutul celular
i"r"1irX subcutanat gi oo"flor eazX,. Este
""" -oi
frecventS, Ei cea
cl o ljEfu4cilfucqundad.; evolu "
lia Ei'pr.e"".ti""l sunt bune. "
mai pulin gravd, dintre micozele profunde.
b' secrrrda,re ++ui-:krear visceral (de obicei prbgsau de tggglgggglgler
su-p-errqr). in
acest caz reziu'ea
f"".tr"t-x riffigte gi apar np!:rli_,1i_:rJceralii
Dilaterale, Irrognosticul este grav. Manifestd,ri clinice. DebuteazS, printr-un n_l"c.logul sau ulcerdie, cate matchea-
Pri'cipalele micoze profurrde sunt: histopiasmoza americani., zX.Iocul de inoculare (pancru sporotri,coti,c). Leziuniie ini$iale se pot vindeca
histoplas- inaintea apariliei altor simptome. Dup5. c6,teva s5,ptXmini, pe lraiectul vase-lor
nroza africa*i., criptococoza, cocciclioirloza,, tla.stomi.oza,
,porotricoza cro_ limfatice ca,re dreneaz5, aria ieziunii primare, se dezvoltS, noduli erit-e,n?,!o-gi,
moblastomicoza, aspetgiroza,, actinomicoza ,gi micetomur.
Di'tre acestea vo,' qedl+r-ero.gi, aderenli de tegumentele supraiacente. Ulterior qlc-e1eq.ai,
cictalia in acest capitol nurnai micetorn*I, sporotricoza
si actinornicoza.
&rryi,
form6,nd traiecte.fi.stuloase. Se pot vindeca s.pontan, d"#)cel mai adesea*per-
sist5, indef.nit. Forma.{iseminalf se ca,racterizea,zS" prin prezen,ta de abcesele
6.3,n Micetomul cutanate sau subcutanate in muJ.tiple regiuni ale corpului, Invazia sistemic{
D.efiilfie. Micetorn'r (piciorul de Madura, maduromicoza) conduce la leziuni cutanate generalizate, leziuni pulmonare sau articulare.
este o entitatc cri_
prin
prezenJa de
lliil llyt:.izatX, Eir.nuloa+le si abcese din care se *ti_i,lX
r3raulrr'l oc l'rme ir crrori variate. poalc avea e[iologii Tratament. Se utilizeazd,: iodurS, de potasiu (2-6 glzl), administratS. cel pulin
multiplc si afecleazi
pielea., lesutul subcut:r.rrat fj gpg]g. o iund, dup5, remisiunea leziunilor, pentru a preveni recurenlelel itraconazol'
(50-1b0 mg/zi, 3-6 luni); amfotericina B (0,75-3 glzl).
110 DERMATOLOGID

6.3.3 Actinomicoza
s]1p]1ratilS" produsx de trPXU OCNOUtr
Definifie. Este o afecliune croruc5,, gla8ulp!lut-93sn,
Act'inornyces i,sraelii,"uilGi'ut5' pii" fo'*at"
de fistule-din care dreneazS'

ergunli eilbui- eas-dbisre+i.


6D
-{erobd"
Gl'arrr-' B-qz':!{i' flar
Etiologie. Actinomg ces i'sraelii este o br'cte"ie
clinice' aspectul filaq3nt'os 9i
*t-ff;. Deqi este o bacterie, manifest6'rile
justificS' tratarea actinomicozei in acest capitoi' Epizoonozele sunt afectiuni produse cle parazili care trS.iesc pe tegumente sau
incad.rarea ei tradilional5
in imediata 1or apropiere (ectopa,razifi). Ccle mai frecvent intS.lnite epizoonoze
M anifest dri clinice. Leziunile caracteristice sunt nod
u! ro$i-violac-e-i,. {eU+l-
sunt produse de:
prin ca're se evacuea'zd' puroi'
."r. a""ir, fluctuenti, ulggrg?5, ?i fqrxpqcaqi-tq.tgle L. Arahnide: acarieni, cX,Puge.
( "ca' sulfui" ) formali
Secrelia purulentS. *"1i* "gatutili'*UiAcels*q.8Rhst 2. Insecte: pS,duchi' purici, plognile'
mai fine in centru tipul ectoparazitului, ci
a" ryf-" ig,rqigrsg:cs*tisrsc--*Cspd;'lgU'fnt*i'-de-filaisc*lp' Reacliile cutanate rleclangate nu depind numa,i de
gi mai edemafiut" ru, p",'ii"'i;' Z;;; afectatl
prezintS' o lpdqralie lermr'oas6' Se ' ale gazdei, dintre care cel mai important es1;e
t-qr'*:igq 9i poate ,si de o serie de caracteristici
IocalizeazS, mai ales io ,i+glp cgrvlcolfaclaJi''-'ald-qmi4"ahf! sta.tusul imun.
p r o du ce tg3t urrl 4ggtrSl9&9.u!! arcen-t"e' Modalitatea de reactie ]a inlepS,turile de parazili si insecte evoluea,zS, dup5.
ttl/zi).timp de urmS,toarea schemd, general5. (Jenomenul Jones-Mote):la un subiect nesensi-
i'v' (10-15 nril
Tratament. Se face cu doze mari de penicil-iiril' pot utiliza: biliza,t (c1e obicei sugar sau copil mic) inilial nu produce nici o reacfie; dupi'
cel pulin o lunX,, or*tt5. de peniciiii V (4--O g/zi' 2 luni)' Se mai un interva.l variabil de timp, d.e ordinul si.pt5,md.ni1or, subiectul dezvoltS. an-
tu" doptooo' Local se praclici' incizii
eritromicina, tetraci.Un"rl 'utfamiclele ticorpi. urmitoarea inleplturi va declan;a un rxsputrs de hipersensibilitate
p-*trtar"""jqiseinl5,tur5'lesuturiled'evitalizate'Daciesteposibii'leziunea intirziat[, urma,t la c6,teva zile r1e aparilia anticorpilor circrllanli care prodrtc
ie excizeaz5, in totalitate dupS' o curd' de dapson8" o papul5 urticarianS,. Uneori inlepS,turile repetate conduc la <iesensibilizare,
reacliile ulterioare puti,nd fi mirLime.
prin inlepare, ectopara.zilii creeazx, por'fi de intrare pentru alli germeni.
CEpugele gi insectele pot fi eie insele gazde ale tnor a1,ti patogeni, in speci;r'1
virusuri ;i ricltel,sii,
in acest capitol ne vom ocupa de cele mai r5.spi,nditc epizoonoze din !a,ra
noastri,: scabia gi Pediculoza'

7.1, Scahia
Definifie. Este o alecliune infec,tioas5, produsS, de SarcopLes scabi'ei'

EtioJogie. s. scabiei, varietatea hom'inis este un ectopa.ra,zi[ care a.te un ro4)*


o]:qid, alb:-sre!0o-!, apla,tiz,gl.4g:lgl'entrd' Femela aciultir' md'soari 0'4 mm
i; r.:,: ti,ogi*" gi 0,3 mm lifirne. Are p-a!1g-pqtgc$,-{e-plgl-o-af9...srg1te, antetior un
t',':,i
!: 'r; ry$l,t-s[.d]gli si pe partea d.orsa15. qel-Uhi-idli. Masculul este mai mic
:,,] , :' ( aproxirnativ jum5.t ate din lungimea femelei).
t'.
fij:::;,;'
114
DERMATOLOGIE EPIZOONOZE 115

(ir'propriu rlenu'rit ga'! acarian)


.",,I:'i:i: ffi? ;';,tr- in care are loc o Forme hiperergice. .Cea mai tipicS. este scabia nod,ulo.rd.. Aceasta este o
varietate mai rarX de sca,bie, care apare Ia !a{_i.y1z1 gg lup_urqg5lbj!"te
:iTi-J:#"f, mrj T ri..",.ff" y
ca r e ep u . e i,, o,,n, . J
11

:r.l rurrelului se for.rneaz'


6 picioare; acestca''i,ri1eg11u'slur
,"r;.;)",i".lr,lt";.'#;
din oui i*s iarve cu L{4.g
*lf n,; {e,. !5,.. de "arr"tige9-e-1g
"p-arazitare (testele cutanate la aceste anti gene sunt
intens pozitive). Clinic se manifest6 prin noduli rosji-bruq!, iufrltra"li,
iu *irnft si a.poi i' ,rin td,ierea aco,gliq'ru-i si se tran-s-rmi Ltrggll-o-il, acoperili de slrs-le h.sp$-iSg- pre4$9 ptiugrgr_pj. Se loca-
t 1,.jq4i_"d"llr::-r::::-:3_f1Y*_ \zeazX pe &ES, flang3gi, oJ&.ng-gi@lg., cggpg. Leziunile respecti de
Dpiderniologic. Sca.bia apare regul5, zonele descoperite. AceastX form5 poate persista lun-i -dq*rle dopd
la orice v6,rsti, si
lue.balra-e-irea.on:,*i*r"_*il;.;;;;*r;";"::".? j.X:'Jr;l*;il:?#,:T;
a o scp,bie !r.q,.!-q,td. Mecanismr:l de producere a nodulilor este og!!9g;g-
s{;t'5'ns sau ircli'cct' p;'gr q{oqlltq-eqa.lt reqtul!,91.9,-4,rirgp9g9lgf'.qgq:1,q-.qu-5,-Je aces!o1a.
igt-e1-ug9{i,,r dr.r"ti'"iternut,u'or,
prosoapeior erc.
l' r,r' t ul u
ezi _rr I, o or
"
.,, p, nu * U-edil_;rd"r".i :n_qil_-dc :4* 0 o*h. " Forme lripo- qi anergicer Prototipul ior este scabja norueo,i,andT (scabia
crustoasS,), care apare la hoha.vii-cu rXspuns.imun-alterat sg}la qel
consiclerente clirlactice sunt tlitali gresit cu dermatocorticoizi. Se cara,cterizeazd. prin prezenla unui
lfff*"u,i r:ft li;"|t" srupate i,r n:anifesti,ri !gg,r-9 er4g4t-d9 p4razili (1-2 milioane/individ). Clinic, apar Jeziuui.ssu_qi
mg;pqqsloq,se, gjoa,se, predominant pe extremitX,ti (scalp,miini, picioa-
yi:: j:: (-fu_,, *6d$b g). Leziunile palmoplantare sunt lriperheratozice, fisurate, iar unebiile
i ru p eu ru s cab i c
acur'u(rr.t l?'1. :]lo'.1 .perlatri.
sj tteziculu t
p"a_!il
r, su nL s antur j-ulr!jlggls!9.. Uneori se poate produce egJlodggtggg. P.rrtii"l oI-"-
ac'En-an GG.u., or supradenivelat,
,ffi" ii: .1; ffi '"i'gi"i il iu "' #*"
roniu, luirE .e ci.ti,,l ,-,- ,-*--,-,,t , .. rqfu$_lau_+bgelt ia,r majoritatea pacien!ilor prezinti eEplSna.ije_gcl1q:
ll]ljih Hi. ;";#i,i; 1p'a-
refizaLLgi eezirsflie.. Este foa:ie-cadagioaqi. Diagnosticul pozitiv se
acliacertx fer.erei
;l,l#:j:
ts -:*
rr'," t=tirr^
pru"
;'* _"ll3L pEdl't'scf:9ls;
v,"zi.ulqbrl"
ffiil,#ff
r,.r1#*:g!{:9rq; to
rrnl,ffi;S"
i,*ffi;
;i ""t;,lutt au uffifrfl

.ffiotiff'oji"
ra copii pot
6ffi;;i apfi.ea in
o
bazeazS, pe evider tierea p arazitului,

Scabia persoanelor imune: Persoa.nele din ariile e-.4demice de scabie sau


?a{ d" mul*5. -v**ffiffi i-i J. ur"'"
)
-_*,
errb{btfsl;loi ui,l r,ito,, ;;j;
clecriv in: sp;rliile iilter_
c
91e la c--41 9- !-p-ala, .c-volu-e
duce la gSderea numlrului de oarazili, la _an1gljqrarea simptomatologiei
1+.la5, "r'a::all ;.-[gi,
fJar.i
t-t5-tJad., ou,trrfii]l-;
r_r5rJad., ou,biLi.olil--i tnl-.-----..--:--''
r., r,^-,-_: nr iiertrrrlclul-ol'-l'gsJurea
,_r'g3Jlllle'
lffi ;#ffi #*t
,i
Lir' ?-t"-_,rgentLnchjl.ol
l'er' cj oro.t"or;,.1
u iil;ffi*-- $i chiar la vindecare spontanX.
Ji
i;l"ffi a copii Iezi u.i,Jil;;"
:;;lf t-:'t lr ; ffit'i"r:r']rs..
F;'D

.ea
Diagnostic pozitiv. Se bazeazd. pe: istoric de p_rurit--cu,'exaserhare'aqclumi,,
{ i r,,rt'
LM!, care. se CxaCcrl;iialzi
ur ai irr,p ori u,n t J lin r' tri agn os ri c estc nr. u -
prezenta de!qig,q; 9l+,$!99!_gi
-!op-og1a{e garqgllqrlsllq-n si cgntext ep)delnlo-
. Sc rial,oreazd, unei Iogic sugcstiv
si'iljta.r.o r" ,,-_- ,rcacfii a" ],ip"rfr_
;:'#::11lli;ilf'ifiJil;'i"1i.",:l:n"'^nut'ora qi iritalier .,i.".i".iii",,;"- Confirmarea se face prin 9x.rq-e4_lgqap!!o_]o-g!c care deceleazS. prezenta
p?r""::t:,tJo:, a{ragmentelor, oud.lor 6a.u excrementelor acestora,. Este impor-
'ta"rrt
ia recoltarea materia^lului dc anarizi,t s5, se fac5, d-in leziuni caracteristice
rb.,rr+ c,inic. t{e sczlbie- pot (cel mai bine d-g 1? ca-p1-!gl dis,ta,f d tunehlti acarian evidenliat prin impreg-
fi clzxificate in f.nctie cle risprrnsui imun ai gazcrei nare cu tug de China)1ilr- caz contrar rata examinS,riior fa"ls nega,tive poate fi
ridicatS,. un exa.men parazitologic negativ nu poate exclude diagusst*.d.

' jfi;d: j;"ffi ffi Complicatii. Ccle mai frecvente sunt: sll)Igl4bllii! pj uczer4a!!4luo. Altc com-
ii: 1ll-i ll; J11i,iT ll :::l :' a ., eri or), ft rrn a
lTljii,p
o sibil c : u$Ei{:r5g, evol ut j a. sp re fo113tJ-qg qlgr5. s au nogv-eg!.n-X,
lli"d.,crr'i8ier,i{oa.lte-lrrrrti,laca,ren,,,,,l1"l,^W(Iaper- acarglp-U3.
r:rrta.nir.{,e.,,,iiuiulr,"1 daljleziuniJe
@Norvegia
-I!-:$s--lsyg1,
i,i
1,1

lri
:11

i i16 DERMATOLOG]D EPIZOONOZD


ii
!.4

l, ka.tament. Exist5, numeroase scabicide cu efecte comparabile. Alegerea lor E Pediculus humanus cale are doud, sr"rbspeciil. P. h. capflzs (pi,duchele
depi.nde de extinderea leziunilor', de prezenla. sau absenta complicaliilor fi capului) Ei P. ll cor'poris (p5.duchele corpului qi hainelor).
de v6"rsta pacientului. Se poate opta pentru una ilin urmitoarele substa.nle,
P. h. capitis. Femela adultd, este o insectS, gri, lung4 :lg-.1:',1- rnlq, Jni!!
inelobate in mixturi. cl'erne sau unsuente:
mare decai-mascirlul. Triliegte upro@t,o
ou5lc (7-10/zi), care au culoare roz-r'oficticS. ii un ogggulj4-ggd[ll
a,, Lindan (hexacJorciclohexan sau gaurexan) 1%. Este contrai+dicat la co-.
liber. Ou5.1e maronii sunt fiv.te de l;iia flreLor de 'cu ajutorul unui
Diii mici. la grayicle qi 1a cei cu s-uprafele p.odate mari, rlatoritd, risctlui
absorbliei sisterrrice ;i a indtcerii unor efecte neurologice severe
*i*.irL ru".l*u., ao *,iaJ"lJ*iiEE-"t"i. Drpi. ce p5.rluclLclc
sllul- pS,riseste oul prin opercul, a,cesta devine alblqiq!.
su ).
,w
P, h. corp.oris. Bste a,proape identic ca aspect cu pS,duchele capului si
b. Benzoat de benzil 25-30%. Este inclicat la copii; poate producug1li
are o dezvoltare sirrilarii,. SS.i193d.11g.-hg-." (c1e obicei pe cele aflate in
iritative.
r'..q* apropierea pielii), de pe care coboari. doar peniru a se hrd.nil g!.!gfoSl!g
c. Crota.nriton 10%. Poate li folosit la copii. utolil. N-u rezistS. 1a tempqrqturd,, fiind distrus de spd,larea si cilcarca
d. Permetrina 5%. Eficace in aplicare unici.l se inclepS,rteazi, clupI 8-12 h. hainelor.
e. Sulfprecipitat (10% pentt'u adulli qi 3-5% pentrrL copii) sau hidrocarbtri a Phtirius pubis (pXcluchele lat). Este u.n pd.&rche turlil.'dor,to*ntrai.
Perechile de picioa,re 2 gi 3 sunt prevXzute cri -clg;,tip$-el4lqti.o-losi,ti
su-lfurate. Pot produce
*igkI*3!!u. ppellrl3gpleqery.a-pq [L-eb-dc p[r, Oga.l9 9q! mq-o-Ai 9! qdeq5.d9 firple
f. Malathion o,s%.
@datoriti. .EEgltilii. 49-!iL-Lqbr9-q". Po3.tg ,cglgniz4j eltg gglc, axifq., sprir,ncenelc, genele,
bqflq l{f 14 _dq p g. trtnc.hi -qi membre.
Tra,ta,mentul urmf,,reqte: distrugerea acarienilor adtlli gi a nirnfelor de pe
tegurnenteJe bolnavilor, contac];ilor ,;i de pe lenjeria cle pat Ei corp a acestora.
Topicul se aplicX pe toat5, suprafala corpului, cle la g6,t in jos (la copii Epidemiologie. Parazitarea cu P. h. capitis se {a,cc de obicei plin contact llirect
qi pe cap), tirrp 4g_Q_Z!g*gonggcrtj". Pentru cazurile familiale se
recomanil5
cu plrrr1 para.zita,l, si mai rar indirect, prin pieptcnj, perii cl,c. P' lr'. corpori's
.^....,'.'...- simdtan al tntulor melnbrilor.
tratarnentul =r&,
se transmite prin contact corporiil direct/sail prin haine i4lestate, iat' P' pttbis
DepalaZl (articolele care ltu '%.tr.'u*uoT
prin gontact fizic str6n$.
pot fi lierte vor aelisi tirnp rle ininimurn 5 zile).
se
Pediculoza se intihregte la orice va,rsti. Este mai li'ecvent5,la, gge!_blglgl
Papulo-vezictlele, liind leziuni incluse iumnologic, se rernit ma.i lent. Per-
sistenla pruritului dupi, tratauent semnific5, esec terapeutic (nurnai clac5. exa- te de
menul parazitologic ri,ru6,ne pozitiv) sau DllgiL$osiscidbigs", ca,re se rentite
treptat, cu/f6ri o curil scurti, c1e derurtr,tocorticoizi. Acestia din urm5. sunt
utili si in folrnele noclulare cle scabie. Manifest\.ri clinice. Ariile pa,razitate sunt rllelN.-Prudei4q&se si preziltS,: L?
Infecliile lracteriene secundare rdsptncl prourpt la tratament cu antibiotice, pgle, e"xsoda+ii, uneori iSZtggi4ryilggggle, p3{gZ$*efu]Ii Ei -oq{ q!.4;-4!,e
dacd, se aplicX, concouitent qi trataruentul paraziticicl. firelor c1e p5,r. Oca,zioral, in infesti.riie ct P. pubis apar Pete a1b5,9!r-qf
-
- gglurula{c atelalii trellagb}4c!
macule cerulee d.9-satrc-erzimele di nsaliva,
7.2 Pediculoza pe cale parazitrrl o introduce
La,
-in .peg\i1ul'tiLil.np -g-es-ei-r:"a*gg!".
indiv.izii infestali timp indelungat se descriu modific[ri cutala'1;e cunos-
Defi,nitie. Dste o afec.finne infectionsd, plo<lusi, pd,cluchi cute sub denumirea de "piele de vagabond": Lrp-efplgil,Q4,t-f,U, e-EEq11a!.1 pro-
r1e
- Bg$gili-Isillft. duse prin grata.j, 9]9a!1ici liry3i!,9_, ?9ne lichenili-caie, Acesl;e leziuni au o f,o-
tofasi oblisatorii ai ui,si,rilor si anirnalclor.
pogra,fie caracteristicX "in pelerind," (zona ccrvicald., toracic5 supelioar[ si a
Eliologie. Ouul este parazita,t rle doul spccii, cleosebite morfologic: umerilor).

',ll
Diagnostic pozitiv' prezenfa, unui
p-rurit,puhian sau aJ -scalpului, insotit de
leziunile cuta'ate mentionaie, orieni.arx
.i-Ltu arugno.tic. coafirmar""::;J;
pril evidentierea parazitilor adulti gi/sau a oudlor. URT'TCAR,IA
Diagnostic diferen{ial. Trebuie excluse alte
a,fectiuni pruriginoase:
p.gdlgqil, prurllul- drq ljrlfoa_me, dermat-it-i. herpetiformd,gq33ggll.lp
atrgpi.Ed.,
etcl
Tratament' Indiferent cre localizarea pedicuiozei se folosesc urmd,toarere
:

a. Lindan I%irif;X)saulogiufi esre cel mai utilizat. Definit,ie. Este o reaclie cutanat6 produsS, de factori multipli, ca,racterizat6
b lnsecticide inhi'ii,lare ale acet'colinesterazei: printr-o erupfie formati, din papule si pld,ci eritemato-edematoase, fugace, pru-
marathion 0,5-r%, cat- riginoase, car.J afecteazS, dermul gi lesutul celular subcutanat. Pentru cazurile
baryf in unele txri acestea. tind sx toi".oi*.x
lindanur, la care in ur- in care apate nn edem masiv al fesutuh:i subcutanat se foloseste denumirea
tima vreme s-au descris ca,zuri de rezisten{d..
Ambele..'roi oo de angioedem (edem angioneurotic, edem Quincke).
actiune ovocidd,. Trebuie si, rim'n'in "nJurr*"gi
contact cu tegumentele minimum
h. Malathionul este absorbit de kera.tin',
Or.;;;;;;r?*#*;:
'?
mativ 6 h, 9i are o.acliune protectoare p*i,rogitn;;.;;;#ecliei
(peste 6 sS,ptd,mAni).
8.1 Etiologie
c' Piretrinere (insecticide naturare) qi permetrina Cauza urticariei este frecvent detectabilX, in urtica.ria acutS, gi numai rareori
(piretroid sintetic) sunt incea cronicd,. Factorii declangatori ai urticariei sult:
pedicuiocide si ovocide elicace.
cl. Crotamitonul topic poate fi util pentru pediculoza '
capuJui. $liiigd Aproape orice merlic,a.ment poate inilia urtica.ria. Mai
frecvent incriminate sunt : gnlibiqligglg, en?]gg1:gg!e, antlnfsretoanele
Cotrimoxaz,lul oral
pare .a fost _r,aporl.at
acest antibiotic distruge bacterijle cu
cX
ca eficace irr pediculoza capuluilse
n3cleleldi.eLe., .-gdsliruf", trart-sbilte"ate_1", lqag&iy* s,i dgr-el!.cele. Me-
c*.p,rg_p[{g-_chli tali_.r._iro"ir.U:orX. dicame4tele decla.nseazS, urticaria prin:@ mecanism algrAic (mediat de
Acestea sunt esentiale p";il pr*"..ruu.
a" rgn);@ mecanism +ealugic (u*, iug.uililorea mastocitar-d, produs5, de
nu supravietuiesc. "ii;*ir. B,f'rd de care pXduchii codein5,, dextran etc).
.Lggqrgqtes*cg=gsae presupune un tratament mai delica.t : indepdrtarea
o Si&Wsllq$$$fnn!4ffiil Sirn1. de obicei incriminali in urticaria
-aui-IB., epllar-ca,.gs4eLar sau aplicarea d.
rn_'"-squied__a.-
;; *iilru*
in solu{ic apoasi,. Uedatr- "** '1'*!'*L.i--*- aculd gi mai ra.r in cea conic5. sau in angioedem. Pot acliona prin
Din punct de vedere a.l formei fa.rmaceutice,
.;" T qlqteinele na,tiye pe care le conlin sau prin substanlele adiugate pen-
sampoanelor deoarece asigurd .oo.uot'o1fi ig-tiunillunt de preferat tru c"q!91g3e_, c!]!!ffljgr afeeetizale. Alimentele frecvent implica,te in
rezis l,cntei.
-liilari si-iilpiedicd, dezvortarea declans area urti cariei sunt gg[]g l?ptgle, Eauea-tocag, ciocolaf.q peg
:

Dupd, tratament pot pcrsista oln.Iqn conlinut; pentru $!9. .gp$d]S, Qj_Bp9EiIe, cqtdi!1eaj.elc. Dinl,re aditivi, mai des implicati
a ugura indepd,rta- sunt: @, derivatii*de aqll berrzoip- a41{gl1:
rea 1or pX,rul poate fi cti,tit cu o ggigtg qy*l g" acid acelic
cu un pieptene des. pi"ig"r*
,rilr* danlii, saljcila.!ii, unele +gggggg3]. Unii dintre acegtia sunt conlinufi gi
in medicamente, ceea ce explicS, posibilitatea unor reactii incrucisate cu
acestea. Mecanismele prin care alimentele gi aditivii alimentari declan-
gcaz5. urticaria sunt aceleasi ca in cazul medicamentelor.

" ffi, E*s (praf, polenuri, pra,f de cas5, etc). ManifestXrile cu-
tanate se asociazi uneori cu tulburS,ri respiratorii (astm bronsic, rinitX
alergi c.i.).
li
ti
v

lr
:J

:g
iT
,rii
t 121
120 DNRfuIATOLOGIE URTICARIA

rffi Agenli infecliogi variali pot produce urticarie a'cut5" probarbil


citate: a) i'fcc!;ii
ffi,qFilmunologice ia antigenele acestora. Sunt biliS're, qe.[ttlllli-
Tabelul 8.1 Clasificarea etiopatosenici, a urticariilor (dupd, Czarnetzki)
ir.teri"o" cle focar (sinusale. d'en!a,le, -a,rydalieg.
infeclii
nare); b) inteclii virale (hepatiti B, mononucleozi infeclioas5"
L (rlermatofili, candidoze); d).in
Urticarii imunologice f]torori Coxsackie); cj infeclii fungice ascaridioz6)'
iecliiparazitare (tric;in;1o25., toxocaroz5', strongiloidoz6'
(a.) prin necanisrne Ign, d :
medicamente, vaccinuri, alergeni inhala.li, alergcni de contact, sti- .,W urticariene se formca'z;
l"n:]"I," in
mu-li mecanici, frig4; pitLip"rs"t.it,ir;-ute-la v"ni", i"ziunlle fiind mai persistente ciecA'i

(b) prit metgnisme Tgll .deFendente ileclanfate de fartori .interqi: orti.ffi-a Upice. S" it tat""t" *ui frecvent pe membrele inferioare'
infeclii parazitare, infeclii micotice, infeclii ba,cteriene, hormoni, .mmWSubstan!evariateaJlateincontacicupieleapot
implante;
ffitrffittga;, ul*""ts, t*"'il", ]e!u*' pl" d9 =dnle!g' nJanl^e' ruedi
(c) prin qecanism de activare d. complementului: boala serului, vas- camente, ca!!s9!1g9, qsllqrt. *l$, a]tr4-i]#lt aF 9' a' In.aceste
tip T
- culita urticariani, urticaria la, c5,1dur5, (unele forme);
..:... .illrr.ti.u,ri'u ," autotnrrX ottoi *u.aiitm du hipersensibilitate de
r5'spuns imun
declangat d.e penetrarea antigenelor prin piele 9i nu unui
II. Urticarii produsi de substanle eliberatoare de histaminH,
mediat celular ca in dermatita de contact'
-
(") pedi{anenl,e: alcaloizi (morfin5, codein5,, atropin5, pa.paverinX.,
"WAsociereaurticarieicuafectiuniinterne.estera,rd,.
chinini), tia,rnina, substanle radiologice de contrastl ffi;b;ffiJ aparilia urticariei la pa,cienfii cu ci]Enoze, (lupus'.der-
ieuqer'ntt' Jn
(b) alimente: cd.pguni, citrice, crustacee, albumina, vin rogu; matomiozitd', artriti' reumatoidS')' carcinoameFljsfsalle 9i
colagenoze leziunile urticariene au la bazS' un-tiigg'-tgfgq#
At'
(c) ?,],ti aqenti: toxine bacteriene, polipeptide arti.liciale, veninuri de in-
secte; fostraportatesicazuridea,sociereaurticaricicuafecliunicndocrine
.
lll. LJrtrcar[ nzlce
\ --'..-'
fex:hipotiroidism)-S-adescrisapariliagiexacerbareaurticarieiinpc-
rioad.apremenstrual5,(probabilprintr-unmecanismdehipersensibilitate
(a) la factori mecanici: dermografismul, trticaria facticiald,, urticaria la 1' progJl"riiJ${tiilqi4-5. (mai ales in trimestrul IlI)'
presiune, urticaria la vibralii; ffisunt incriminali in ansloeell4-slegilq illi"::r-"
(b) la factori lgfrnjg1: urticaria la frig, urticaria Ia cd.lduri, urticaria iip".i d* uriica.rie. Se pare transmiterea este alrtosomal oonlltranr:r'
cX.

Formuln de urticarie trasmisS, genetic sunt: aflg]qe-delnul


ele44nl' g1'-
colinergicS,l
t-ryq{js-&a!ds&-gs, uggigg,ilg-'ler E
i r{: igl3 !*$ sg-igl*
1l?9,td,,lq-e &ld.
IV. Reaclii anafllactoide (medicamente, substan{e radioopace de contra,st,
aditivi alimenta,ri: coloranti, conservanfi) Wv.pas.12a)'
;q:iir,.

V. Mastocitoze "ffiRoluiiorinurticariacrolicX,c1eEiacceptat,estegreutle
e-va,1uat.
(a.) mastocitom solitar sau mastocitoame multipie;
istor:atoloeie. Leziuniie se caracterizeazi prin: #|*LAIiA. Aq*lor oa1'gUjttg.:tliSl
'tf
(b) mastocitozS. generalizatS. cutanat5. gi/sau sistemicS,.
ed.surig5"s&; inliltratul innama
-
r,ffit Ei
noql-"qr-u (ocazional gi cgl,,ingntel este aiscretllaruit'
UiLicaria a'fecteazS' dcr-
'alEturi de IgD sunt implicate IgG, IgM, IgA
Mgioedernul d.r.ul profund hip qi ' As

d;Ttrr"prt"l"g- d.pindn@"!disa-r'leLlP'9r'
DDRMATOLOG]E
URTICARIA r23
:t'i-ts$g sunt cara,cterizate.prinfr-un proces cu fe'omene de reucoci-
Locl'ane (aspcci dc uasculiLd ulplcarlind). 'a,sculitic Forme clinice:
o Dup5, culoare. Leziunile urticariene sunt d"e obicei roz sau rosii-deschis,
8,2 Fatogenle I
datoritd.dilataliei vaselor dermice
- urti,caria rubra.Elepot fl si albe, ca
urmare a compresiei vasculare prod.usX, de edem urticaria porcellanea.
-
I

urticaria este consccinla. cregtlrii permeab'itxtii r


vascurare a capilarelor s.i DupX dimensiune. Papulele urticariene pot a,vea, dimensiuni variabile, de
venulel0r mici, ca urmare a ac{iuniiunui
num[r'rare de mediatori. c"i;;; la o gi,m5,lie d,e ac (urticari,a mi,cropapuloasd) la citiva cm sau zeci de
important dirrtre acestia,lSrarnina', este eliberat
aproape excrusiv clin ma.s- cm (urticaria gi,gantd) -
l,ociJe. , 'IIrd's-
in producerea urticariei , DupX form5,. Forma leziunilor poate f: inelar5,, cu centrul clar si peri-
urmltoarcje tipuri de reactii de hipersen-
sibilitatc (cla.sifica.re;r. Gell pi:T.Frtl
Cdombs):
feria eritematoasd, (urticaria inelard), poiiciclic5,, geografic;, (urticari,a
fisurdtd).
o .Tipui I, medial; de IgE, nr1" prolutit
mecanisrnul cel mai frecvent impl.i- o Dup5, morfologie. trbictiunea gi/sau exudalia masivS, corduce la aparitia
cat. Jg,E_ se,lgpgl de supra$1a,4.astociteJor,
fix6.ndu_se a.,**Ut rin" de bule (urti,cari,a buloasd)': Extravazarea singelui in leziunea urticarian5
acestora,. La intd,lnirea.cu hntigenul, moleculele ^f
a" tgn aut"r;;E;"gro. este responsabil5, de producereaj,unor leziuni hemoragice qi purpurice
,r:]ll? T:.rocirari. 9i prlprerca in tibertate , (urticaria hemoragicd); aceastd, form5, se intAlne+te mai ales.inurtinaria.
(preLornralr
fi cea mai
sau rrou,_sintetlizali). trJiIerarca,
importanti
"d;il;;-,ffiaU.i
.rasivX d" Iri.tu;-io;;;;; Y3,$scuu!5.
ruuld" a anafilaiei-
Papulele urticariene sunt rezuitatu-l edemului de ia nivelul dermului pa-
o Tipul III, mediat du .o-[]"*" imune, este responsabil de proclucerea pilar gi reticular superior. Atuncic6.nd se produce edem masiv in tesutul
,urtisqlei,-vassuDtiee_gi a rjLrticariilor din boljle
intune, forrnate prin c-om$ilar.ea intravasculari,
d. colag"n. C.rr.pi""a. subcuta.nat, nu se mai formeazS, papule, ci un edem difuz, cu tegumentele

qorprj,. sun t d epozi tate in ere,tii vaselql


. antftenelgr c1i-anti_ supra,iacente de aspect norma,l sau discret roz (urticaria profund,a sa,s.
.f 9i rleterminX +91*aq- ra.*Ol* ed.em Quincke).
plac\q[g;, do n"ut,oni" .i u.-:illr"rf, a"
:,:i*+,F.t9gg--ea
cnzrme -..o*ur^rlo
Dzozomale care pr{duc a,lterd-ri o Dupi evolutie urticariile pot Ii clasificate in: acute,(durata maximi.
de evolulie este de 6 sd,pt5,m6,ni) t cronice" (manifestd,rile dureazS, peste
r4;;;i,;-iril",. r.1," ..,;;";,;,",,,
reacti'or arergice sunt 6 sd,pt5m6.ni1) si cronice interrnitente, (episoade de urticarie acut5, ca,re
pusi in libertate are ta. oy.lI,u11
ra$:r-,a,t".{a.p,_orr-l4-+r cgryerura,tjjlor d;LLlt_u. reapar intr-o perioa.dd. mai ma.re de 6 s5,pti,md,ni si se pot extinde pe
gJ(P"' El este sirnilar pentru re{cfiite 9,
tip r, rrrli pentru unere dintre reacti'e intcrva,le de ani).
neimurologice. in general, care .."r. AiVff" irtracelular
$9n!f1 inl,ibi o Dupi, mecanismul de producere urticariile sunt clasiflcate in alergi,ce gi
i_a,rca de mcdiatorj. "fi;;: este putin utilX, in practicS,, pentru c5, este diflcil
nealergi,ce,.,Clasificarea
i

de demonstrat mecanismul, chiar gi atunci c5,nd cauza este cunoscut5,.


8.3 Vnanif'estdni cnimite Urticaria, mai aulcs cca alergicS,, se poate insoli de afectarea si a altor
I

Leziunile caracteristice sunt tesuttri si


organe ceea ce determin5, manifestd,ri de severitate varia,bild.: {!s..
edemalqage, elastice la palpare, de culoare
albi sau loz, cu un halou eri fggiS djggsg, vftgllgi, diaree (dattiritd. afectd,rii intestinale), 4",._e.i rUaq-
gi tendinlE la. invofutie.ceatrald,. Sunt
dclimitate, fugace (dispar in mi bile minale (datoritd afectirij peritoneaie), UILdCI gi aftriXi (datoritd, edemu]ui
te sau ore) si pruriginoase Djd_nelsisXi sinovial), cefalee, hipolensiune arter.ialS., soc anafi]actic. Acesta din urmd, estc
Iristg 24 ore emnificX leziune at a (( urticari
t1at5" u,rtien.r;.Pe iln
u asa^,, x\
t; |; ^ d,).
culiti,c
Nurrri,rul leziunilor este gi pot avea. orice localizare.
cca rnai grav5, form5, de manifestare a hipersensibilitilii de tip I si se exprimX.
Sunt clispuse clinic prin : urtj carie, 4tgj*!rr,
iry.fisieitl a-Lespir@& pi
asrmetric si pot fl izolate sa,u uate in plici gi placarde cu contur policiclic ?tgio-var c4al1:
sa,rL a,r'ciform.
'L@icarieesteconsideral,XcronicX,es[ealeu5'arbitrargi
yariazi intre 3 sXptX.mS.ni ,si 6 )uni, 6 sIptXm&ni fiind cifra cea mai utilizatS,.

-
724 DARMATOLOGTD URTICARIA

ufticarii j?zjce. sunt un grup de urticarii in care stimulul declansator este de


naturS, fizic6. unele dintre ele au la bazx mecanisme imunologice, dar nu s-a
putut preciza natura alergenului (produs sau eliberat de c5tre agentul flzic).
Urticariile flzice cuprind: - Dobd.ndit5, secundarX. Se cu alte afecliuni : _g{.igJAb,rlir1*
nii, gi"I"fu$gge"urnic,
o Dermogra,fismul (sin: urticaria facticiald,). Este cea mai comund, formi, de c-o-fi p1L,q! j v, uegp"lazii
urticarie fizicX. La locul fricliunii tegumentului cu un obiect dur, dupX
L5-20 secundei apare o !qz-!u.4_e_gq!!9J$-a.tp-.aS-i-U-st-ard, care devine Cdcm.a, Urticaria localiza,til la c5,ldurd,. o formi, rari dc urticarie, caracte-
rizatd, prin aparil,ia, de papule urril
!pAS[ Ei este inconjura,td. de un halo.t.eritewntes (rezultat al djlgtaljei
contactul cu o surs{ de_ci,l-d3,rrii ({ 5:-A ). &tgt$g-gEl,qtcrrrr. aliv o orir,. Se
)2. Aceastd, manifeitare poate 1i
intdlnit X la 25:f0%.-d.h.treindi"yizii:rarslali. p o at e ins oli de
-q!n1p !
o.
91-e--.pi,s_tglglgg Rep et a,rea
"*p,lourii
po JiGi? ur"
Ia desensibilizare.
Dermograflsmul poate fi rogr)(descris anterior) sau arb'iprodus prin
vasoconstrictie capilarx), cil din urm5, liind mai accentuat Ia cei cu df,- o Urticaria solarS. Este rar5,. Poate fi sau, mai rar, secuncla,r'i. (ox:
B3,litn -a,}g3lql[ in unele situalii dermografismul se insotes,te de simp-
J.upus eriterqatos, p Ur[, p3'f iggljungl3_lqe").
tome (plurit, eruolie urticaria.n i.) d.ermografi,sm simyftomatfc. Exis t,X, Se caracterizeazS. prin Ieziuni pe ariiJc cutanalg gig.sqo-p9111c,
si o variantd rard, -
dernografi.sm tnti,rziat in care rd.spunsul der- 1a c"r!_eve_ njllri--e__d-!, p5, gi dispar dupi L-2.ore. Gravi-
- - Durata
mografic initial pilegte Fi $g!,Arc-dgpj, 1 6- gre. tatea gi numS,rtl lor se coreleazS, cu urata, si intensitatea expunerii. S-arL
totald. a reac,tiei
poate fl de 24:48_ore- Mecanismul este necunoscut. raportat cazuri cu tryIl orpur*, tij, cefa,lee 9i .ol"ps. tleg!g!.ffl9!g
o Urticaria Ia presiune, expuse monic la. souffilEziotS.io : mai mic de a dezvolta lezfuni. y'
Se caracterizeazd, orirt aparil,ia unor napule oro-
Ignde, igdglalg, se nsib il e dez voi t at e @-3-t'@^d upd. upli.u.ffiffi Urticaria acvagenic5.. ConJq.ctul cu indiferent de tem aturi, corL-
siuni. Se IocahzeazL in ariile expuse mtu=;ffa presiune: pjligalg, fe!g, duce la aparilia de p-944r-!e-_q!l ca aspect cu cele clin
sinrii"ace
coaple. Se insoles,te de senzalie_de_arsrui,"&bt4, fti.91, a@,, VjH *- r;1ticaqi"?,- _c,olin-e1gl9i,, Prgri !ul apare ln aceleasi conditii, rlar
celg&L le*SCgi!"rfl. Spre deosebire de dermogranGil intarziat,,ryqgpjra, fXrX leziuni cutanate vizibile.
imediatd, lioseste.
'..\..',,'.".,,.....,4^L- Urt.icaria colinergici. Este o formi urticarie indusi, de c5.ldnri,, s1;ress,
o Angioedemirl vibrator. Este o afectiune rard,, trasmisd, exercilirt fizic. Sc ca.racl,crizeaz5, pri rn1qrop g!-glq_u r ti cari e gg_.( I- 3 nr rr ),
ruigsgm3}.dami- # r

naut, in care manifestd,rile sunt declangate du p e snd" e{! g;ge!gS. P ersist X c,il-e_y
:4.g!ilqg flec-vqq$_qicX. a.u["]* -o*q!6. Er up!iile sevele
f_
lnu-le--e
e Urticaria frig. Se subimparte se pot insoti de simptomc sist,emi ln producerea urticariei colinergice
la, in urm[toarele forme:
par a fi. implicate P. Trebuie diferentiatir. cle
- Familia.ld,. Este transmisi autosomal dominant si se asociazd. ocazio- vea ilEpect 41&Lo,p ,4.gr:
nal cu manifestd.ri sistemice,fgbf, frrr."l, qidglj, a$"[akii, c!419g. a,le nute. La pacicnl,ii la care se ridicS,
Debutul tardiv al ieziunilor, tSLlu1-nCgali:rJaSheali. gi imposibili_ suspiciunea de urticarie colinergic testul dc provoca.re lrin exerciliu
tatea de a o transfera pasiv o deosebesc de forma primitivd,. fizig sau llnglgigin brdi_qelde este ai util decat testul de provoc&re cu
- DobinditX primitivS. AfecteazX mai frecvent adu&ii_lineri. in an_ metacolinX (pozitiv numai la 50% n cazuri).
tecedentele pacienlilor se gisesc uneori jn&cr;ii baGi"oelirale -"u,g
tggtdtlg-g]llqilqgng. Se caracterizeazd, prin leziuni urticarjene it Angioedemul (edemul Quincke). Este o v ianti de urticarie in care edemul se
g_i!e-:1nuse direct lq"[ig, care apil de obicei la reinci]zirea zonei produce mai ales la nivelul hipoder . Afecteazd, in special femeileJin-ere
ejzulg gi dur"eaz5.'1,*-?,or), lngera,rea de llchidsJecj poate deter_ gi este expresia clinicd, a unei reac!i!.q,]_e. ice <ie tip I (a,nafilacticc).
min ao Letucl.ie urlieau arr 4_ a li*{1l!r!, jii - muco as-ei lrg__ului*-dj&e_qii-v. In etiopatogenie sunt incriminati, ca, in cazul urticariei, factori muilipli.
2 Agentul etiologic este ftecvent imposibi de precizat (angioedem idiopalic).
"tripla reactrie Lewisn
Poa.te s5, a.par5. simultan cu urticaria sau cu cea cronici, intermitenl;i,.
--'--*-::::fu
t26
DERMATOLOGIB URTICARIA I27

i
se r ar ac t eri ze az p ri rr gdgg;g*.s gars*a,lh
l. roz, cu !!n l!-q i-rnp recr qe, +_gd-q- obtinute din anamnezd, gi din examenul fizic, principalele teste care pot fi efec,
p1gsibil, pgprudghgq, care persi$ti, ore sau z-i1e poutu
ql iu.u.orl.n Lo.otir.r.. tuate in funcfie de etiologia suspectatX sunt prezentate in tabelul g.2.
Zo4ele de electie by.Slo, *Sr"b,_o]ofr,LUoua
i!]n!1 {-o_+gg]e. articulatiilor mari
ti.r:ggpg.g9.Li-Ble Undiiri uru.teoit-ti-rrf?!.[,c--"r";l111*gr-,i ..*ra-";" 1"
.g$!c. Arc tendintX, la recurenre i" u."T"igi ,Jgi;;1, lorlt".Tu,"o palpebral' 8.5 Tbatarnent
rep et at 5. p oate pro du ce aSgq"t.j:Aazbrec
"r,aare Majoritatea gfiicariilorslnt acute, iar etiologia lor este de obicei detectabili.
. Diagnostic diferential:
e{ear-t!i_oq{!9
c*elulijd., iim&d-g1, sge.p-:n M-qllers-olL-Roseqt}ral, De cel.e ma,i multe ori sunt suficiente: eliminarea cauzei suspicionate (d-
lclgll1 r
.Eg4_ialg 11u,l1glr13,rngl91fq) 9i administrarea orali, de arrtihistaminice anti-
Tratamentul este sirnilar cu cel al urticariei
ipnif&. I{'.
in
cazurile severe, asociate cu edqu la.ringiarlr sau imiuerti,- de qol_aBs-circu-
Angioedemul ereditat. Este o afdpliune rar5 (1% din ca.zurile
de angioedem), Iatgr, este necesar5, o l;erapie energicd,, efectua!*'"in condilii de spita,lizare:
transmisd, g*;1ggJ[ddamJeant. Debuteazi. d.e obicei
in copild,rie. SJ.ur*t"_ corticosteroizi sistemici (ini{ial i.v., apoi per t;bi gi adrena)ind, subcutanat.
tizeaz6"prin eilgp--recurent cutanat si mucos. Leziunile cutanate sau
mucoase in majoritatea r11!!g5!!{91._glon!g: (ZS-SO%) cauza nu poate fi identif.catd,.
sunt.frecventffiGfli p:f fi d.ulcroase. prn* urticariene tipice. Se Datoritd, dificultnlii in identificarea si eliminarea factorului provocator, trata-
ltO-*n*-,
insoteste de manifestiri sistemic{, dintre-carJlei,i
plan: Brea!5,, vd,rs5.turi, dureri colicative. 4ig"r_til.: ." ,ru p"'pri_"f mentul viz,eazX in special m[suri simptomatice. Se recomandE
evdAfea- faAlq-
Afecliunea se datoreazx asf,^su"tlr
rilpf-;19lpggitci,. 9ar9 agraveazX vasodilatalia cutana,ti.:
*gglSl g!fut, gfqr
suriitativ sau calitativ ar unui inhibitor tul fiZlc, stress-ul emotional.
al primurui conponent ar iascadei .o*piu-u"trrlui (crINI{), gl_,qGuru.
Topicele sunt relativ neimportante in tratamentul urtica^riei. Hiposensibi-
AccastX formX de angiocdcm este provocati, dc stim_u_ii jra
.g*_.* -
ry!!y-e,azd,ltg!-qryl-Ilagelnan gi, in pcest fel, qqgqur,rif*prqteila.jahibiJorie.clefi.ci_
of lizarea este putin util5,, cu exceptia rarelor cazuri legate de sensibilitatea 1a
inhalan{i sau intepd.turi de insecte (mai ales Egmenoptere).
!9,.1{. Faciqrii declansatori pot fi:itrauqatir-etu tocaiz"t" q""t.r.1ii-;;;rr",
sgqrtrql, menstrua.!ia, unc'ic medicanrente (contraceptivelc, Dieta. Este utiii, mai
ll1?t.:pi"),.
lLibitorii
i.- a.les in urticaria declangatS, de alimente. Trebuie evilaje
enzimei dc conversie).
alimentele c+te_Jqnlrq :$qelJg"llji..gqlql_a$L
Angioedemul erefita*x.pon!" srab ra tratamentui conventionar
ar ur-
ti cariei. sunt utile rpsdisaueltele psabs.li Nledicamente. Administrarea lor in urticaria
caute ( riana.zoi 2 00-60 0 mg/zi, st ano_ -craq:!-[ are urmitoarele scopuri:
zol<-rl
sa,r
0'5-2 mglzi) carc stirnureazx procruccrea proteinei deficitare.tstc
rece-
un tratament de duratd., card are ca dezavantaj a3-4logg4_i?11le_a.{ernejlBr
a. B lo r.area eG ctelor o ro dus b dell]fr ilffis upr a,recsgtorilor
-o.lg
_
qaslqr
lle!& antihistaminice anti-H1, asocierea de antihistaminice antlHl gi anti-Il2,
p::oIiJqr. Alte a.lternarive su't:
[-i4{-_.'eni""."pr"i.lizTd gl"l p ..iOrf a,ntidepresive triciclice.
pot fi tratare prin administrJr" a. pt"rro; b. ,Blocarea eliberX,rii histaminei din mastqcite: medicamentele B-adrener-
l:S:::;:Sazurile.acute_seyer{
\/- con centrate de CTIiNII.
lroaspAt4-sau gice, inhibitori ai degranulS,rii mastocitare.
D<ist5]i delicite dobd.ndite db cIINI-t, ma.i frec'ente in decadere- c. Blqcl,rca eliberS,rii ali;or rqediatbri (kinine, prostaglandine, leukotriene,
b-6 de
asogiate rnor afec,riirirl Jimfoproliferative: mieioml;r.r"sf"l" factorul de activare plachetar5,, neuropeptide, citokine) si a rd,spunsului in-
I!a1 "1,",.1
ll
1"9,: Waldenstrcim, lcucemie lirn fatici croni ci,, lirnfoame. ttert.t ."trlr.
In continuare prezentrm principalele medicamente utilizate in tratamentul
urticariei:
8"4 Diagmostic
o Antihista,minicele anti-H1. Sunt unul dintre cele mai importante mij-
Diagnosticul pozitiv a,l urticariei se stabile;te rerativ
simplu pebazaexametru- loace terapeutice. Cuprind mai multe clase distincte farmacologic, dar
lui clinic si a istoricului. pentru stJbihrca etiopatogerriei
este
adeseori necesard, cu proprietd,li similare (v. tabelul 8.3). Majoritatea au o ejgegtfu{e*Eg.Oe
electuarea unor teste diagnostice, cfror
4 alugere depincle de datele pJ-i'ur" in controlarea manifesti,rilor urticariei. Dintre antihistaminicele clasice,
I

I
128
DDRMATOLOGIE
URTICARIA
129

unul dintre celc mai eficace es.te hidroxizirLLl. Are


elcctc rnLrltiple: aUi!i*
Tabelul 8.2 Diagnosticrll etiopatogenic al urticariei tgd.u,ic, sjd,atriv, ar&rgr@jsjc.- Ac pionea.zf,. m ai efi
cicn t deci r cerelar rc
antilistaminice in itl{Lar*eg
3p_+fr$ei._ergp!i_ei-1lJti.cariene, aprurltuJ,ui
,Ilemogr4ma comp,lglq, Offi mediat {e, _h!g!pd*.X,;-iierm;Gi"nrU-frr
ti a qr{i cariei ..lirirrsrs;.,S
VSII, anticorpi antinucleari administreazX, in dozd.-de J,0_28 mgldi. in urticaria
,t.ti,r*.u,.o*p1.m"ntolui f" frig .", ;;i'ur,iln"
este ciproheptadina,. uneor.i este nec{sard. asocierea
torL'gg$-tgliq ggmplemerLtului Activarea cornplementului caz in care se recomandd, alegerea loridin grupe
de a.itihistaminice,
Crioglobrrline, criofibrinogen U.ticaria ia trig
- - farmacologice aif*it".
Antihistami'ni'cele anti-il1 nesed,atiue!, terfenaaina, astemizorul,
Hemolizine la rece Urticaria la frig rorata.-
dina, cetirizina. Fa!d, de cererarte anti[istaminice au
trou[ u.ruoiu;. -u.-
YfI!._-*-
Sumar uriifl-rocutiilx
*-- """'--"
urticaria la frig jore: n11s!u$-.seda!-i..y*e qi gUqt._lipql!,e*dp**qte
seL,rgd,arc .anticolleeryLc".
studiile comparative nu au arS,tat difhrenie semnificative
InTljclibasX"*. -. ,tuiiru.T,t."
ftotiu vaginal, exudat fa.ringian Infec{ioas5,
efectele lor. Terfenadina, loratadina gircetiiizina
intrx rapid i" u4io"" gi
Test pentru mononucleoz5, adminislpre+Jo{ru este influenf ati de orarur prandiu.l. spre detsebirc
Infec!ioasd,
Antigenele hepatitice Infec'l;ioasX
j*, 3l*Tlr:l9.ire un profit farmicocineri c speci at: qeiigr-ea:a_**
l"buteazi retaJiv T*ardiv (in gu
R, dentard, l-+g*qle)l dar persist; qi aopX'int.ffiqr""
toracic5,, sinusuri Infec!ioasd, il ;;.;;;'i*at';"it *d*fii;t*t-p;i;i;,"';t got, rleoarece numai in
Examen coproparazitologic InfeclioasS, aceste condjtii absorbl,ia sa este optimi.
IgE seric Infeclioasd, o Asocierea de antihrstaminice anti-Ir1 anti-Il2
$i (cimetidina, raritidina)
Teste cutanate r1tt? in urtiqaria cror-ric', idiopatich in
:r-*: li drue&gs,o_eJ se ba,zeazd.
pe taptut ca vasele sanguine cutanate au ambcle
epicutane si prin scarificare Aiergeni inhalafi, fungi tipuri de receptori pen_
tru histaminS,. Dozele_uzuale sunt: pe{tru cimetidinn
test cu metacolini urlical]1 300 mg * + or;1r:;,
T"'tu penffi i,iu.irii'riiti" " lotlnergici, iar pentru ranitidin5, de 150 mg x2 ofilzi.
o Antidepresivele tricicrice . In aitro uulun puturnic
Frictionare Dermografism cfect antihistaminic
anti-Hr' cel mai forosit,-doxepinul, edte un blocant ul
Test ia gheald, Urticarie la frig
re.eptoriio, 1i,
dc 700 ori mai potent dec6.t difenhirlramina; in dozc J"
Test de efort Urticaria coLinergici 2-3 orif zi, este util in ulljgaria cronili in
i'0_;;;g;
Test la lumind. li u$EariaJs-frjg. DJ".j*tq
sale-qglgfii1egi-aulico[nffiG r,rnt similare cu ceie ale
Urticaria solar5.
clasice.
uotit iil.o,lGii].
Test la cdldurS. Urticaria la caid
Alte teste c Medicamentele B-adrenergice. sunt foarte eficacc
in ur[icaria acuLi. se-
in-psul-aaafllaelic* Efectul lof se datorcarl i"f,il;,,ii
Pi..l" 9: :l.l:dere/reinrroducere Urticarii alirnentare
* _"gd ei Tffi
I A-fii6cierea duratei leziuriior biqtamhei din .mastoclte- ca urmare u
A;ii;ur.o.o*pil*.ototoi i.rer*t-.rii_ojys1ulqi..il!&..,eiul;Jl"
jl
Biopsia cutanat6 Activa.rea complernentrrlui
ry- Cele mai utilizate sunt adrenaijno
!i
"i..a.i"".
o Inhibitori ai clegranuiirii mastocitare. Acfioneazd.
tt RAST (Radioallergosorbent test) Oricare prin stabillzLr-eg,m-Cnr,
B Modiflciri Lt-egglqt ll-Igslgglare si prin qrgsJqsqitvtt_.-nloi_"i.ticjntracelular. Cro-
de mediu Oricare moglicatul disodic, adm.inisirat oral, cste ut,il in
,'I,iJ

Probd, terapeuticd, ' tratamentul -masi,pci_


:il Oricare in u4ele urtiqarii. Doxantrazolur este ,op"F. *-
!p"q.u.]s"s-!ql.:q9e gi
rnoglicatului din punct dJ ved.ere al absorbliei
it digestive gi utii i'
IJ
:it
trata.rea u;tigErklsrqljse. Ambele .qj ".te
ei ".19c13!1t!i9111ni1ic i,{il!:
i
DENMATOLOG] UNTICARIA 131

liza.rea lor in in crrre iungi in urticaria cronicx este nerecomandabilx, Pot


'rapetur
Tabelul s.J
8.3 rnnclpalele
PrinciLalele antihistaminice antiHl
clase g.e
de fi administrali in doze medii Ei pe perioade sculte pentlu unele dintre
c.lase anti-H
Clasa Denumirea comun5, internationalS, cazurile ttrezisterttet' la tra'tament.
Etanolamine Difenhidramina
Clemastina adoptarea unei terapii de urgenld',
WPresupune
Etilendiamine Pirila.mina care sX. a"sigure m;ii";..t frincliilor vitale cardio-vasculare qi respiratorii.
Tripelenamina prima ad.ministrarea subcutand. sau i.v. a 0,3-0,5 mg adrerialinS,
md,sur5, este
Alchilamine Clorfeniramina (0,3-0,5 ml din solulia 1/1000), 1gptfqg-{ggg r.s:-10 +:13ig-i*..fp--on$u- au
starea pacieptUlui. Apoi se administie.TzS, i-m. sau i.v.: antihistaminice (clor-
Bromfeniramina
feniraminS,, difenhidramind, etc) Ei glucocorticoizi (hidrocortizon, pred.nisolon).
Tripolidina Dac5, bronhospasmul persist5, se utilizeaz5, aminofilinS. i.v. s,i/sau aerosoli cu
i
Fiperazine Hidroxizin B-mimetice. Pacienlii vor fi atent supravegheali medical pi.n5, ia remisiunea t
Ciclizina completi, a manifestd,rilor. $

Fenotiazine Prometazina
combinalii de indometacin
Se recomandS.:
ffier
at5-l-0 ;s;
Trimeprazina t-i;i/;1)-"frfiiii[i't^*inice, co]chicin5. (0,6 mg x2lzi), dapsons'
Metdilazina (50-300 mglzi), hidroxiclorochin (200-400 mglzi). corticoizii pot fi uneori
Piperidine Ciproheptadina eflcace, dar trebuie utilizali cu precautie,
Azatadina
unele dintre ele, expu[9lea-I9p-eta1f,g-I9eg'
Diverse, nesedative Terfenadina Win
tat5. Ia sil$g]-ul isqbqflaier.ppale-fl-ueItgf!4 deoarece ]gglgql"" depozitele de
Astemizol histarninS.. Pacientii cu urticarie solard. pot fi' tratali "(3*19,
Loratadina
Cetirizina

/t '"
Ketotifenul a fost utilizat in tratarea urticariei-gtsJtiggilliopatice, a uno_
ra dintre ilrlberiiie-fzice gi a gaet-qdlp_z9lar. cutonate
d{ggl-
o Blocanli ai a,ltor mediatori, diferili de histaminH,. Ilxisti, un num5r de alti
mediatori, diferili de histamin6 (prostaglandine, leukotrieue, ldnine, fac-
tor de activale plachetard,, nueropeptide, citoi<ile), care cresc permeabili-
tatea vascularx si produc papule *rticariene. Efectu-l lor este antagoniza,t
de: a.) indometacin eficace in u"iigradire,vaFglli{i.ce si in unele forme
de uriicas-ie crqnrci,;- b) danazol itil in geticaria,-eolinergic5*sexerd, gi
-
in an&tp-e.dsmsl.9fg#"1$; c) aprotinin, un inhibitor aJ kalikreinei, eficace
in unele ,:ft"lcgtii cronice.
e Corticoizii sistemici, Sunt indicaj;i in unele forrne de urticarie acut:"r
ssygr!, bqa,la, serului,
___,<t-Y.urticarie la prcsiune si ti-

-
il

I
I
+1

i DCZEME $I DERMATITE 1ta

ii!

ECZEl\dtr qI Eclemul intercelulaJ-ir,p-!r,re frecvent in foca,re Ei afecteaz[ regiunezr, meclic


a epidermului. V"riil"T;b nagterc ca rczultat rl,l +sreql+d*d9..ftIJ!
DER,MAT'ITE fli a.l d.etagd.rii tie'eti+.9";-i-4-i9r. in stadiul a" {lf- rolgi"'n" ."ii ei;-.,
lruge1ga gpideglqC]Ci-p-+p_f"+S_*Bikrr genereazi fante a,di.nci, pd.n5. la nivelul
dermul*i subiacent, prin care se scur&e.o cantg",a.!9,igpg,;_tjr.l]!.4'""q.g"..lrj,1.}jd
e4Ugyg?-g!_ g+_ygf,9!e_{erq19e ( "p u} u ril e " D ever gie . )

" ffiffi,.
t'uscare".
Reprezint5, un stadiu al eczemei acute care evolueazi,
sple Placard.ele eritematoase se acoperS. de cruslg fi :l$LQELc,
Definilie. Eczemal (dermatita) este un sindrom cutanat inflamator definit: llistopatologic.srongioza gi veziculalia*gi1'l!"-_4]qtJ"gdgge gi }{;asdsziil esrg
a) clinic, printr-o succesiune de modificS,ri cutanate const6,nd din: eritem, rp1i. ptp-n3t]pJ{,.
veziculalie, exudafie, crustificare, descuamare 9i, uneori, [chenificare. Aceste
manifest5,ri sunt insolite de prurit gi evolueazS, in pusee. Au caracter lecifivant;
nffi Are douX subtipuri:
b) histopatoiogic, prin spongiozi, vezicule spongiotice gi grade variate de
- Eczema 'Sffi&W-l, caracterizatd, prin placarde eriternatoase imprecis
acantoz5, la nivel epidermic gi prin prezenla unui infiltrat limfohistiocitar in delimi t ate, prurigino ase, acop crite cu g.:!.m9*fg1lg;1a.epe -s au gtea$e
jurul vaselor dermului superior, av6,nd pe suprafn ! X. leziuni.de-gra-ta-i
1

Nomenclaturd,. Termenii de eczemd, gi dcrmatitS, sunt considerati astd.zi sino-


- Eczema tr&fiSifueM. Este o eczemi cn cvolutic rle lune5. dura,li..

nimi. Delimita.rea netd, a celor dou5. noliuni este dificil5, deoarece nu eisti,
Pruritul persistent determinX, gratare cont.inui care conduce la l!
cbg[$sare.. Se caracterizeazi, prin pjacar.de-_qi&:_ums_dflg, b..lua_e_r9,2:
clasiflcare unitarS, bazatd"pe etioiogie sau patogenie. Unii autori folosesc denu-
gd,&uls.A,U_fs,Fli, cu tegumentele ingrosate, infiltrate Fi cu accentu-
mirea de dermaiiti pentru toate tipurile de inflamali-i cutanate. Din punctul
area qa.drilajului nol4ral a.1. pielu. Pe supralata. 1or se pot observa.
lor de vedere, toate eczemeie sunl dermatite, dar nu toate dermatitele sunt excoria.tii, Poate prezenta acutizS.ri, caracterizate prin aparitia de
eczeme. Termenul de dermatitS, este int6,l-nit mai frecvent in literattra anglo-
vezicule.
americanS,, iar cel de eczem5, in cea europeanS,.
Un alt mod de a deflni termenii de eczemS, gi dermatitd, este urmitoml; I{istopatologicseobservX.biperlLaJo_zi_qrf 311ii.1\:_pq:gb"9*}qZ}_,qSp+lp'r4,
a) dermatitd, pentru manifesti,rile acute care regreseazl rapid; b) eczemX pen- gi gpqngio_4d,. k4,!Sqde_"derm-iqe...s_u1t-.mai,e-v"irlente clecat in lolmele
trt manifestS^rile cu evolufie cronicX,. Aceastd, terminologie nu este foarte exac- anterioare.
t5, deoarece o dermatiti acut5 se poate croniciza, iar o eczemX cronicS, poate
prezenta acutizS,ri. Clasificarea eczemeior in funcl;ie de etiologie este prezenta,ti, in i,abelul g.1.
O clasifcare a formelor cljnice de eczem5. este dificilX. deoarece: a) nomen-
clatura este controversatX; b) in producbrea leziunilor sunt incrimirrati factori Nlanifestd.ri asociate eczemelor. Nu existd, ma,rkeri specifici a.i eczemelor. Lezi-
etiologici foarte variafi; c) la acelagi bolnav pot fi prezente simultan sau suc- unile extinse se pot insoti defubd,:nad,era.tn- Leziunile persisl;ente pot gencra
cesiv dilerite tipuri de eczem5,. adenopalie, chiar in absenla suprainfecliei. Indiferent de cauzL, eczernele se
pot insoli de ggzinof,lie importantX,.
CLasificare. Din punct de vedere clinico-evolutiv eczemele se clasificd, in:
Eczemat icle. Stnt d.ermatoze eritemato-scualnoase, imprecis cle{in ire, car.actc-
rizate histopatologic prtn Mf$pq{, sppn&i,azd"Ft_s"AWlJAad' Prezenta spon-
n
3ffi$iffitm*DebuteazX brusc prin placarde eritematoase, cu limite
imprecise, pe supra,fafa cX,rora apar vezicule sau bulel spargerea a.cestora giozei i-a determinat pe unii autori s5, 1e considere ma,nifestirri a1e eczermci.
1as5, o suprafa!d, zemuindS,. Histologic predomind, spongioza Ei veziculalia. Principalele forme clinice sunt: eczem4fidele qitifi+a{qgne, e"9z9lg!i3e]g*p.s-o:
g1g{qgg-ri e9?egqtid.ele-geh-org.cs. in producerea io;;;;t i^pfjcati seboieea,
lEtimologic, termenul de eczem{. deriv!, din limba. greacl gi -
inseamnd. "opXrit". faciori in{eciiogi (bacterieni, micol,ici) sau alirncntirri.
ii

134
DDNMATOLOGIE
T
lr

ll

czemelor/dermatitelor T'abelul 9'2 comparalie intre dermatita de conta"ct iritativx si cea alergicx,
L. Eczeme etogene
D. iritativS, D. alergicS,
. Eczerna (dermatita) de contact alergicX
Expunere anterioar5 nu este necesarS, este obligatorie
Dczema (dermatita.) alergicH, de contact pe ca.le sistemic5.
B. Eczeme endogene
Zonele afectate locul contactului,cu locul contactului gi
extensie micX in jur la distanfS,
Dczema (dermatita) atopicX
Susceptibilitirte oricine e susceptibil, nuruai unij subiecli
C. Eczeme mixte (eno-/end,ogene)
in grade variate sunt susceptibili
Eczema numulard,
Dislddroza si eczema dishidrozici
Debutul ieziunilor rapid: 4-12 ore de lent: mil.. 24 ore
la expunere dupil, expunere
Dczema rnicrobiand,
Leg5,tura cu expunerea leziunile apar de la nu apar leziuni la
Dczema de stazS-
prima expunere Ia prima expunere
Eczcma scborcicS,
Eczema asteatoticd.
Eczema aSociatX malabsorbtiei intestinale
Diseminarea, secundarX a unei eczeme
199u1-de_Ssulact. Marrifestd,rile cutanate depind de: tlpul gi con.celtla$g,
agentului iritant, de.{urata conl,aqtulul gi de factori individuali (regiunea
cuta'atX, grosimea stra,tului co nos, gradul de pigmentare, .opu.itu,tuo
9.1- Eczern.e exogexle de tanpona.re a zonei afectate).

9.1.1 Eczema (dermatita) de contact , Qf@6. Apare prin expunere cronicl, cumulativX, la substante cu efect
iritativ redus. Se caracterizeazfi piin Leggfegle- qseate_,?ijst11alc. (ex:
Dste subimpd,rfitd, in doud. grupe: m6,inile spHlS,toreselor, cu leziuni produse de contactur cronic cu deter-
o) produsd prin actiune iritanti directd, a unor substante ge'!i si/sau alcalii, care degreseazd. pielea qi indepilrteazd, filmul [pidic
"ggglqqgttogg&S
aplicate pe piele; de suprafatS,).
b) alerqrci, care apare numai la bolnavii atc cdror iegumente au
cez.ema
" anterior sensibilizate la, contactul
fost cu un alergen.
Pri*cipaiele caracteristici ale acestor doux tipuri de eczeme sunt prezentate
Eczema (dermatita) de contact alergicX
in ta,belul 9.2.
Poate avea rna,ni{estx,ri de eczem5. acutx, subacutd, sau cronicd.. Leziunile apar
Eczema (clerrnatita) de contact iritativd. la locul. de contact direct cu alergenul. Ele iipsesc in cazu_l primo-expunerii la
alergen, dar apar ra 24-48 ore dup5, reexpunerea Ia acesta. in marea majoritate
Fste rezultatul expunerii ra o substa.td, cu efect distructiv asupra a cazurilor, leziunile nu se ]imiteazS, la zona, care a fost in contact cu alJrgenul,
{uncfiei d.e
barierS, a epiclermului. Dermatita de contact iritativi, poate
fi : ci se extind ir_r veg-n-g-tr.!9_s.gl1a._g_!e disleg!i.
o
.1!g[! Apaln lt e-srggljl-eIpg+.9l-q 1a. un iritant puternic aJ pielii.
De- x,tlecanism de producere. Dermatita de contact alergicx, este rezultatul unui
!u!9azX. 1_ag.$, prin leziuni rlureroiie, pruriginoase, lqealtzate strict,la mecanisrn de hjpersensibilitate mediatd, celuiar (tip rV). se disting douil faze:
136 DERMATOT.OGIE
DENMATITE

Faza de sensibilizare (de induclie). Se desf5.goar5, la primo-expunerea la,


rect, producd,od o tqqgl&_4qglgL lq_t$jsgg q br e), traujnatisme L:caie
alergen, durea,zd, 5-7 zile si are trmd.toarele etape:
fizice sau chimicc (eczema numularS, se locaLizeazX uneori pe cicatrici), !le::Aie
formarea antigenului. Substantele aplicate pe tegumente.sunt de qp_gcdca_(pentru confirmare necesitd, teste cutanate), eruptii postmgdilAlnen-
-
oLicei haptene. in epiderm eie se cupleazi .o-qusJqprql"rrrle.+ra- :te3gg, ajgplg. Este rar5, 1a copii. Apare frecvent ia 31fu!li, cu predominan.lH,
pentru sexul masculin.
lgi* pi formeaz5. un antigen complet (imunogen);
- lggqlgaEtgrea antigemrlui Coqplpl. asbkb&ngerha6 din epi-
derm interiralizeaz5, antigenul, il preiucrea.zS, gi apoi il expun pe Manifestd,ri ciinice. Debuteazd, ca papulo-vezicule de c_efiya .mm, ca.re con-
suprafa,tl 1or, legat necovalent. de antigene ale complexului.HLA flueaz5,li {ofg,"qlf phSi.quryhl", eritematoase, bine delimitate, de dlmen-
clasa IL In aceastd, faz5,, antigenul nu este recunoscut de anticorpi, siuni variabile (pnnX, la 5 cm.sau mai mult) care se extind periferic. Tendinfa
daresteaptpentruafi..prezentat,'1i@.CeIu1e1eLanger- de vindecare centra15. le conferS, un g6gps$=!ricpf,$qi$, Leziunile pot fi urice
hans ajung pe cale JinfatidTi!fr!fionii ]imfatici regionali unde ex- sau multiple gi sunt localizate mai ales pe nCelffugl3_lg&dSilSr sgpe,rioaa.q 9i
pun antigenul preluciat limfocitelor T. "Recunoasterea" antigenu- pe lpnchj. Au o evolulie fluctuantd,, cu tendintS, Ia cronicizare. Pot parcutge
lui de citre aceste limfocite are drept consecintX cresterea produliei toate etapele evolutive ale unei eczeme clasice.
de interleqldndr,2 qi a receptorilor icesteia gi,'in f.nal, BEo$glpigp
lqll.'i-.!qlT. Diagnostic d.iterenlial. Se face cu: tinea, torporis, psoriazis, irnpetigo contagios,
eczema alergic5, de contact.
c Faza revela.toare (de reexpunere). Apare !a_1ggXpggqlga_-!+*g]e-1g9" qj
s9ltanifesti in primele 24-48 ore dupd, aceasta,. Cej.ulele Lir,n&erhans
'-s,ilpaumacrofagele dermice-p:eaintd,,antigeaul limfocitelor..T deja.sensih.i- Tratament. Sistemic: se admi-nistreazd, antibiotice pentru combaterea infec-
.,tiilor de focar s,i a tulpinilor bacteriene care colonizeazS. leziun.ile. Corticotera-
!?a.J-e-; aceste limfocite produc !.4{9$^n9 care determinS. cresterea perme- pia oral5, (prednison 40 .80 mg/zi) se utilizeazd, in cure scurte, numai in cazurile
abilit5lii vasculare si manifestS.ri hisiolatologice tipice pentru dermaiita
severe.
de contact alergic5,: ex2citozi" limfocitaril gi spongiozi. epidermicX.
Tratamentul topic se face in funclie de stadiul eczemei: a) in faza aputi
se aplicS, comprese umede, coloranti; b) dupi, remiterea procesului acut se pot
9.!.2 Eczema alergicd de contact pe cale sistemicX utiliza creme sau unguente cu dermatocorticoizi, cu/fd,rX gudroane (ihtiol),
Acest termen definegte reacliile eczematoase la alergenii introdus,i in organism combinate sau nll cn PUVA. Leziuniie foarte infiltrate pot fi trata,te prin injeclii
pe cale sistemicS, (orali., i.4jectabllX etc), care apar la pacienli sensibilizali intra,l.ezionale cu suspensii diluate de glucocorticoizi.
in prealabil printr-un contact{jti"iiEf$ Manifest5,rile clinice sunt ioarte variate:
{':!i4rgzl t}$Szr+3let*4s:"euuleusl{uts, ff9!etg1"1" qi eQlslg 9.2.2 Dishidroza si eczema dishidrozic5
ri e_lSplii yculTg!$$tr9{er4
zRlg
Sin: eczema veziculoasX a palmelor gi plantclor.
g,2 Eczerne mixte (exo-/endogene) Defini{ie. Dishidroza este o form5. de eczemX care afeg-lga3jgbgglg_gplA11le,le,
9.2.L Eczema numularX caracterizatS, prin formare de vezicule si/sa,u bule.

4 Definifie. Eczema numularS, este o form5, de eczern5, caracterizati, prin pld,cl Etiopatogenie. Cauza. este frecvent Ugq!QCcu!!. Sunt incririinali urm5,torii
ri{ rS-tt+-'1d:9y-q&rS,!'qe_&li4+_!.+L". facl,ori:
ri
a) t"tbureritc r". de la nivelul palmelor si plantelor (lczinnile
,,1 Etiopatogenie. Estc nccunoscutd, in majoritatea cazuriior. Au fost incriminati
sunt localizate pe zonele de sudoralie palmo-plantard, activat5, emolionaJ);
ii:.j ."t"niz*g_tggglEl.i (poatc acliona clirect sau indi-
factori exo- gi endogeni:
:li
b),#'irita.ntii olimari:
;]l
.!
.!
:i
138 DDNMATOLOGIE DCZEME $I DDNMATITE 139

c) irrggdia d9-rltheL-sab-a!1i. crou-nsqmlcini E.a. (demonstratd, experimen- eczcmatos odat5. cu disparitia lcziu:rii primare.@gbore1gf, estc in-
lui
l,al prin administrare de sulfat de nicliel, dar cantitS.tile necesane producerii clusil de unii a,utori in caudrul eczernei infectioa.se, datoritil numS,rului mare de
ieziunilor sunt mai mari din aportul alimentar zilnic);
decA,t cele P. oual,e din ieziuni gi a remisiunii oblinute cu tratament antimicotic.
a) r4glrfe$aridr-l,ip5lt.Dishidroza poatc rcprezenta o reactie alergici
de tip "-id5," la un forgr micotic (de obiceltir:.ea ngd.is)fsaffmjcrobian situat la Patogenie. Meca,nismul prin care microorganismele produc eczemS, nu este bine
distarLli. Sto.lii ,u.ilIll.u arS,tat cX. aceast5. *o.iil ;H;ffifiari. dec6.t cunoscut. &qbigenele bacteriene pot .determina declangarea unei reactii cito-
se credea in trecut. V.tt_aqlgg_,-cp-sgiderS--eczema-dishidrozici.".ca..o".xeaclie !qj[ice, dar a.ceasia este mai clegrab5, un lactor de agravare li1ntrefln;ie at
eiggsg-LA-"-$iiativ6'laantif ungiculaplicat. eczernei si n.u unul declansator. Posibilital;ea i4{uce1!! 9c7e4ei de c5,tre anti-
e) stress:ql. ExistS, eruplii de eczemS, dishidrozici asociate cu stress-ul, dar gene din fo-care infeclioase oculte nu este bine documentati, in ca,zul bacteriilor,
rolul acestuia este dificil de definit. dar a fost demostratX in cazul fu4glgr (v. pag. 101).

Manifestd.ri clinice. Dishidroza poate apS,rea la orice v5.rstX,, dar este mai frec- Ma,nifesti,ri cfinice. Eczema infecfioasX' ser caracterizeazX, prin p15,ci eczema-
vcnt5 clqg{._1{L.;1[i. Se manifest5. printr-o eruplie de vezicu]o-bule cu continut toasc, uneori cu microvezicule pe suprafal;X, local-izate in jurul plEgilor trau-
clirr, neinsotite de reaclie ilflamatorie, localizate simetric pe iaturile degetelor rnaticq (eezema paratraumaticd), a "q!991919q {9 gamb3, sau a altor le_ziuli
sau pe intreagu palrnS. gi/sau plant5.. C6.nd leziunile evolueazS. pe un fond exudative.
eritematos sau eritematoscuamos se utilizeaz5. termemrl d.e eczemd, dishid.ro-
Diagnostic dileren[ia|. Eczema infectioasd. trebuie deosebitd, d.e eczema supra-
zicd. Subiectiv, pacientii au p1ulit, care poate precede eruplia, $elrza"+ie de
mfc au, c are semniJidff ;i$iffi ffiflf".iij&rn d ar5. a unei eczeme a" Lfi l-!u
L
g"$ur["-saq"-i+!-ep[!.qra. Se vindecd. spontan in 2-3 sipt5,m6.ni, cu descuamare "i"-
rezidualS., dar recureltele sunt frecvente gi se pot intinde pe perioade de luni- Sffffif&enlierea este greu de rcahza!, cliric, iar uneori cele dou5 entitXli pot
coexista, Deoscbirea dintre colonizare si su.pra,infeclie bacterianX se poate face
:rni.
prin determinarea,.plpieinei C:re.active qa4gqiqg; prezenta ei in concentratie
mare este un indicator de suprainfeclie. Tbebuie exclusd, de asemenea der-
Diagnostic diferenlial: tinea, derrnatita de contact, psoriazis pustulos, pem-
figoid bulos. *3,*:.I."?-,-*,..#'?,9,*ssgr+&*+#*ra$,p,Fs's*iltbri.LaP.i$
Tratamettt. Este necesarS. depistarea si eliminarea factorilor infecfiogi. in for-
Tratament. Se va incerca eliminarea cauzei atunci c5,nd a,ceasta poa.te fi iden- mele usoare gi medii este suficientd pXstrarea igienei locale gi aplicarea de
tificat5,. Local se fac b5,i cu solulii antiseptice (ex: Burow, permanganat de antiseptice gi antibiotice, Formele severe pot lecesita antibioterapie sistemic5,.
potasiu) gi se aplici dermatocorticoizi, asociati in formele cronice cu gudroane.
Sistemic se administreazX antihistaminice gi, in cazurile severe, cure scurte de g.2.4 Eczema de stazX
glucocorticoizi. Pentru formele de dishidrozX induse/intretinute de nichel sunt
indica.ti chelatori (<lisulfiram). Sin: eczema" gravitalionalS,, eczema varicoas5..

Definit,ie. Eczema de staz5, este o eczcmii secundari hipertensiunii. yelg*a,-s.e.


9.2.3 Eczema infectioasX Unii autori recomandi, utilizarea termenului de eczemfi, gravita,ticinalX deoarece
Sin : cczerqa m icrobiani. prezenta varicelor nu este esenlial5,, iar flrLxul sanguin este accelerat.

Definifie. Este o eczemi, determinat[ de prezenta unor microorganisme sau a Patogenie. Sunt. incrjminate mai multe nrecanisme patogenice (v. pag. 261).
produsilor acestora,, care se remitc dupX. indepS,rtarea 1or. Degi nu eite una:rim Aparitia eczemei este favoriza,tX. de aplicaurea, diverselor to.pir*" qupx.a;4f"g-S!-ia

a,cceptatX ca entitate clinic5,, existenla eczemei infectioase este sustinu.tS, prin .bacierianS,"Ei contactul cu D,A9leliile ulcerului.
urrnXtoarele argurnente: a) prezenfa, de leziuni primare bacteriene sau vi-
Manifest1.ri cJinice. Afecteazl mai ales f:gre{9*de*yarrti,-medie, la care in-
rale urmate de eczematizare secundarl perileziona,lS,; b) remiterea procesu-
sulicienta circulatorie venoasi, este mai frecvent5,. Leziunile se localizeazd, de
1;l

il
ll
i,i0 DDRMATO].OGII] ECZEME SI DERMATITD 1.ttl.
r1 -
obicei pe gambe s,i sunt reprezerntate de pld,ci eritemato-exudative Ei scuamo- Aceasta explice, aparilia .eglemq!_ sgbqreice in pcrioada neonatalii, si la
crnstoase, pruriginoase, care pot urma traiectul ectaziilor venoase. Eczema pubertatc.
este insotitX gi de.alte manifesti,ri ale hipertensiunii venoase: dilatalii vari- A{ec! iun i neur olosice : gg3]g|3tJggggl, p-9k1Y**,'J;1frHgj:.
coase, edem, dermatiti ocri, si purpuricX, p15,ci de atrofle alb5,, ulceralii. ft.u-
ritul, microtraumatismele si frir:tiunea sunt factori de intrefinere. Uneori apar Afectiuni
t interne: ob ezita.te. pa,ncrcatit
ffi'r.@'+r#@$-rc
i. is chemi e mio cardicX.
pi5.ci eczematoase gi la niveiul celuilalt memblg irferior, chiar in 'absenla
insuficien{ei venoase. Sunt descrisc e.1,qp!ji 9-9,c,1pdg gg*.9rA.liza"$.9, produse prin "ffiEczemaseboreicd,esteomani1.estaIefIecventint6]nit;d,la
pacienlii infecta.fi cu IIfV, reprezenti.nd chiar un marker al bolii. Dste
mecanism alergic gi precipitate de exacerbarea leziunilor primare, probabil rezultatul dezvoltS,rii exagerate a levurilor ca urmare a imuno-
supresiei.
Diagnostic d.iferent,ial: alte caui:e de eczemd, (dermatita atopicX, dermatita de
emotional. Este incriminat in procluccrca si agravarea bolii.
contact, eczema numular;.), psoriazis, Iichen hipertrolic, tinea. "ffitrt
Tratamenf. i.r' ,.op profilactic sunt utile: evitarea aplici.rii dc topice aler- Eczema seboreici a nou-ndscutului
gizante, reducerea hipertensiunii venoase (prin contenlie elastic5., repaus in
DebuteazX. in primele trei luni de viat5, afecteazi.5qalpul qi zonele interl;rigi-
clinostatism) si pansarea zonei afectate pentru a impiedica grahxea leziunilor.
Tratamentul curativ se face in functie de stadiul eczemei (v. $ g.3). roase si se ca,ra,ctetizeaz{" prin pl5ci eritematoase acoperite de scuame grase.

Patogenie. Nu este bine elucidatd.. Se incriminea.zd. o stimulare crescuti, a, a.c-


9.2.5 Eczerna seboreicX
sebacee de c5,tre hormonii androgeni (transferali trarspla-
tivitd,fii glandelor
Sin: dermatita seboreici., derm;r"tita pitirosporicd,. centar de Ia mamX sau de origine endogeni,).

Definiliie. Este o cczcmX, cu evoi.utie cronic5., localizatd, in arii bogate in gla,ndc Manifestd,ri c]inice. Debuteazl. de obicei la nivelul extremiti.Jii cgfalice (rcgiu-
seba.cee (scalp, fa!d., torace superior si uneori zonele pliurilor), cara,ctcrizati nea, parictali qi a fonta.nelei anierioare, pirLilc mecliane ale fe{,ei) si se poate ex-
prin leziuni eritematoase, net delimitatq' -a-c.p*p_erit*e -cu scuame grase. Aparc tinde pe to,racelg_?-"tgii9l si in zonele marilor pliuri (gat, a.riil5., anogenital, peri-
la nou-ndscufi gi adulli. Predornini, Ia-sexul masculin)S-au otrservat qi ca,zuri anal). Se catacterizeazl,prin prezcnla cle scuamc grase, g5,lbui, Broase) insotite
familia^le, clar moclul cie transmiter" esi" ouilu.r. in literaturS, este nentionati, de rnodificS,ri infla,matorii minime la nivelul extremitd,fii cefalice, dar mai ac-
relatia eczem5, seboreic5-psorizrzis: se pare ci, eczema seboreicd, poate ini];i;.r, centuate in zonele intertrieinoa.se. Pruritul este moclerat. Folosirea excesiv5, a,
psoriazisul la, indivizi predispusri genetir:. topicelor grasc procluce iri alie./ Modili.xrilu cu tanate .*ft#Ilfrlffi
vate de gildur6 gi umgzqalS,. AsemS,narea manifestS.rilor clinice din regiunea {e-
Etiopatogenie. Nu se cunosc cir,uzele eczemei seboreicc. Sunt itupiicali urm5,- sieri. cu psoriazisul a determinat folosirea termenului de "psoriazis de scutece".
torii factori: Leziunile se pot supra.infecta micotic (C. albicans) sau bacierizr.n.
Eritrod,ermi,a d,escuamati,u6, (Leiner-Monssous) este o complicatie severil :r.
"ffiSegiise;teinrrumi,rcrescutlaindiviziicunrI,1,reatd,, eczemei seboreice a nou-niscutu-lui. Conflua,rea gi extinderea leziu.nilor conduc
rolul iui in producerea ecircmei seboreice fiind aproape unanim acceptali. 1a o eritrodermie cu scuame groase) lanelare, mai evidente pe scalp li centro-
MS.treala (descuamarea vizibili, a, scalpului), bogat:i, in P. r;urule , pirrc a. facial. Se insolestc de manifestS.ri generale: febri,, anernie, diarcc, v5.rsil,uri.
li un precursor a,l eczem.ei seboreice. Dvolueazir, spre critc.m, clescua.mar:e Suprainfcclia bacteriand poate fi severd,. In lipsa unei terapii intensive ad.ecva.l;e
accentuatS, si dX nastere ,eczemei scborcice prop.rir-zisc. prognosticul este rezerva,t.

" ffi Ilstc un factor predispozant. ir plinLele trei luni rlc vialir"
{
,{ androgenii Inatcrni actir,'eazX giandele sebacee si determiitS, cr.csLerea DiagnosticdilerentiaI:a@(debrrteaz[rltrp[varstadcLreiluni),
')i
producliei de sebum, apoi glandele devin inactive pan5. la, puberl;alc. scabie, histiocitozi X.
fl.:{

{
'i'.
142
DENMATOLOGIE ECZEME $I DERMAIYTL) 143
Tratament' Mlsuri.,e tbrapeui.ice generale su.t: pS,strarea
uscatd, a tegumen- Tratanent. Eczema seboreicd, este o afecliune a c5,rei ameliorare se obline in
telor, reducerea. inflamatiei, diet[ echilibr4isa;st@r.
*a*rJr*.. azL: an_ tilrp indelungat (pot fi necesari ani de tratament regulat).
tilrisraminice, corricosteroizr, hntibiotice.l$phffiL""ril.'"j-
rlecapanre (acid salicilic J% iri urei cre rnd,ffi i*rru Egdg MS.treala se trateazX cu sampoane medicinale care actioneazS,pe P. ouale:
rr"r"ri, -"tiuroiil; rr; p"utru hetoconazol, sulfuri de seleniu, zinc pirition[, gudroane. Se vor evita, prepa,ra.-
' leziunile de pe;g4g solutii a4tiseptice, dermatocorticoizi
r,, asocia,ti cu antibio- tcle alcooLizate.
tice (cure scurfe), altimicotice pentru suprainfectia
ct Candida,. Se va evita in forma acutd, de eczemd, seboreic5, a fetei qi trunchiuLui se administrea.zd,
spXlarea cu s5,pun, datoritX ridcului iritatiei.
antiseboreice si dermatocorticoizi de poten!5, micd, (ex: hidrocortizon 1%)
Eczerna seboreic5 a adrrltului a,socia,tj cu antifungice (ketoconazol crem5, 2%) sau antibacteriene (ex: clio-
quinol). Se recomandX, sp5,larea frecventS, pentru a indepd.rta filmu1 lipidic de
Leziunile au originea in zonele pd,r.oase afecteazd, qqalpCl, fll4, regiunea supra{atX, care este substratul dezvoltirii levurilor. Irormele flexurale se tra-
presternal,., interscapula.ri, gi priurile. sunt9i Lelz\ ca un intertrigo.
eritematorr", biou delilitate, aco_
perite de scuarne grase. ExistH. diferente in Cazurile severe beneJiciazd. de ketoconazoi oral (200 rngfz\, 2I-28 zl,e)
morforogie, io.ulirur" ,i evorutie.
Eczema scboreici, alcc tcazd, predominant: asociat cu topice cu benzoil peroxid. Formele generalizate, rezistente, necesitd.
corticoterapie sistemicS,.
r Manifestar.ea plccoce estc r]escuamarea difuzd,
**g; a scaipului _
ntatreatu' In evoru!;ie apa,re eritem perifolicular gi apoi prici
bine derimi-
tate, eritemato-scua.moase, izorate sau con{ruate,
care pot afecta o mare
9.2.6 Eczema fisurarX
suprafatd, a,scarpurri. Leziun'e se extind clincoro
de interrinia pd.roasd,, ra Sjn: eczemzl hivcrnaJis, ecz6ma craque16, eczema astcatozicX.
fruntii (corona siboreica),I9lr* gi periauricular,
*v,elul
l* cazurile.cro'ice pot co.duce ia alopecie difuz', 1u,iuro.urui.ut.
reversiii* od"tx.o
rezolvarea infl a.nr a!iei. Definit;ie. Este o variantS, de eczemd, asociate cu teducerea filmului lipidic d.e
o Fata' Aspectul clinic supra.faiH., care afecteazX predominant v6.rstnicii gi este mai frecventd, iarna. I
este iimilar celui descris anterior. Leziunile i
se loca,li- j
zeazS'in regiu'ea mediarx, a sprdnceneror, in spatiul
ir,t".frar,."rros si in I
pliurile nazorabiale si coexistd, de obicei.cu Etiolog.ie. IVlecanismul patogenic este necunoscut. Sunt incriminali urmitorij i
seboreici;"r-Ji;: i
Sunt exacerbal.e de streds, oboseald,, expunere".r"*ola soare. factori: gqgAgiUegalegux1rstg$, sqidqrea fllmulu rea
Unii pacienti
prezinti t2]gfeqd,./ in varstX,, .d!gb.]_{rc!yc-nt (degrcseazS" tegumentele, modifici. pH-ul, produic
alterS,ri ale integritd,tii stra,tului cornos care.are gi rol de ,,rezervor de ap[',),
,

o Tr'orhirtl. Ma'rifestXrile imbracS. aspecte


morfologice variate: leziuni ine-
Iare policiclic"Jo:..*:r":lt: anrcrior si intcrscaplJar),1;;;;"i &Slog_cliagfisi (mediul uscat si rece',l. afectiuni s-r$gOic_e (diabet, boli hepa-
forme (rnimeazi pitiriazis,ul rozat, dar sunt
piririazi_ ticc,boIirenale,tumolimaligneui,..,oiuffi\_--._--,-_-..-
mai extinse).
o E@Lo (eczcma seboreicx intertriginoasd.)2.
se caracterizeazd prin prd.ci Manitestd.ri c]inice. Se localneazva mai a,les pe membreie inferioare, mA,ini gi
;l;ffi i:ffi H"i ru'frl:l] ."* Jl"i*,,*,:* m;,::: li:; brate. Debuteazd, cu prurit accentuat. Tegumeniele sunt uscate, e_ritematoase,
acoperite de scua,me ihtioziforme. Pe ga,mbe gi pe pulpele degetelor epidermul
de regiunea pliului. l
are tendintS,la. fiqu14.qe. in timp, a,par modificd,ri tipic eczematoase, iar leziunile
pot deveni dureroase. Pvolueazd, cronic, ondulant, cu exacerbd"ri gi remisiuni.
piriri
azis roz at, p ecli culoza
:*::::,::J;
3l::1""_Yt.-p emfi gu s
infecta,t5,, l'"rl*ir,sari foliaceu,
erjtenatos
s calpului supr a_
mentoase (metii-dopa, clorprorriazini),
boala
b arier, *rpt; ;;r;;.dl;;
acrodermatir, Tratarnent. Se ap1ic6, principiile generale de trata.ment a eczemelor. in plus, se
2Nu
esLe unanirn rccurroscrrl,ir ca o'forml dc
"ri*.o.ri.X. iau md,suri de combatere a xerozei cutanate: b[i emoliente, aplicalii de creme
eczemd, seboreic5,
simple sau dermatocorticoizi de potenfX, redus5,.
744 DERMATOLOGIE DERMATITE

9.2.7 Eczema asociatH. malabsorbtiei intestinale ExistS. situatij care necesiti precau{ii spccialc:
Interreialia eczemS.-malabsorblie intestinali, este incomplet infeleasX. Au fost t) tot34, U"eer+@.! p e tegumentele 9gr!.qlqcd!_a,Le i mpun alegcl c a
raportate cazuri de eruptii eczematoase lir pacienli cu ql@ree ldie,p,a[c[) unui corticoid cu potentr redrrs5, (datoritd, penetri.rii crescute si a risculLri
unele dintre ele precedi,nd manifestS,rile digestive. Marea majoritate a ecze- de atrofie), iar localizH,rile pa^1mo-piantarel.necesiti, un corticoid mai potent,
melor nu sunt inso$ite de ma.labsorbtie intestinald,, dar posibilitatea acestei aplicat de obicei ocluzivi
asocieri trebuie avut5, in vedere in situaliile. de ecZg!0Lrebcl6-r9zig!9dE 1" b) in cazul leziunilor extinse dermatocbrticoizii se vor aplica cu pruclenti,
tratament. Se recomandS, efectuarea testelor de screening pentru malabsorblie datoritd. riscului efectelor lor sistemice; l

si, d.a,c5. acestea sunt pozitive, se indic5, biopsia jejunal5,. c) pentru se vor a.vea in vedere: uti-
lizarea unui corticoid mai potent, controlarea procesului infectios, e.4gu_&lgp
9.2.8 Diseminarea secundarH. a unei eczene e.--q_prg{uC .t_,t gr*ds_-ut$
"
9i+Eq:.*jl"lgl:U.i!elt-'i;p*".:ep?+:g(tsbsl,-{G,?tg.j4ttst',).
Def.neste situaliile in care o eczem5, Iimitati, la debut se cxtinde, din aproape
in aproape sau la distan!5,,
gi afecteaz[ arii tegumentarc panX, atunci indernre.
Mecanismele ca,re explici, a.ceast5, diseminare sunt: eczema pe cale sistemicS,
WWsterareorin"..,u..],uutj1izeazd,urmd.toare1e:
(u.pug. 136), eczema prin autosensibilizare sau existenla unei stiri de hiper-
iriLabilitate begumerLtari. corticosteroizi. se administreazS, in cure scurte, numai in cazurile foarte
severe) in care tratamentu] topic este insulicient. Datoritd, efectelor se-
cundare s,i a riscului cle recidivd, la intreruperea lor, nu su^t recomauclaJi
i 9.3 Tratamentul eczernelor principii in eczemele crorice.
::
rl

l,;
- l

Antibiotice. sunt folosite in eczemeld suprainfectate bactcrian. in unc]e


Presupune identiflcarea si inlS,iurarea cauzei. Ca,nd acest lucru nu este posibil
se recurge la medicafie simptomatic5, adaptatd, situafiei clinice. cazur.i, mai ales Ja atopici, inlS.turarea factorului infectios joacd. un rol
important in ameliorarea manjfestd,rilor eczematoase.
ffi'rmH,res'tet1iminuareainflama!iei,calma,reapruritului,vin- e Antihistaminice anti-Ir1. sunt utilizate pentru efectur ror antipruriginos.
decarea leziunilor gi reducerea riscului recurentelor. Este dif'erit in funcl;ic de
localizarea, stadiul gi tipul eczemei. In practic5, este utilX abordarea tcrapeu- o PUVA-terapia' Este indicatS. in formele cronice, in care permite reclu-
tic5. a eczemei in funclie de stadiul evolutiv: cerea sau chiar intreruperea corticoizilor.

Eczema acutd. Se tra,teazS, prin aplicare de comprese cu sol.rrtii antisep-


9.4 Derrnatita atopi.c5.
,

tice (nitrat de argint 0,25%,perrnanganat de potasiu 1/10p00, clorhexi-


dini g.a.). Prin evaporarea lichidului are loc o pierclere iociil5, dc cir,ldur'5 ,

care antreneaz5. o vasoconstrictie cutanatX. a cirei consecinti, cste redu- Defrni{ie. Dermatita. atopicd, (eczema coristitutionali) reprezintx, ansarnblul
cerea inflamatiei si a exudatiei. Dermatocorticoizii pot fi utilizali , dar nu- manifestxrilor cutanate care apare la indivizii cu o predispozitie geneticx, dc a,
mai sub forme fanmaceutice hidrosolubile. in a"ceastd, fazd, se contra,indicS, dezvolta afecliuni alergice: eczeuld., astm_brs64, riniti, alerei_cij,
aplicarea topicelor grase, ca,re datoritS. efectului ]or ocilziv impieclicd, *g&illAtiyiti.,
Aceastd. p.edi-spozili#?orffie Coca, si Cook atop,ie,
drenarea. secretiilor si agraveazi. infla,malia. Dup5, cc procesul inflamator
acut se remite 9i exudalia se reduce, se pot folosi creme cu corticosteroizi.
Principalele anoma,lii imunologi'ce int i,lnite s unt :
P at o genie.
Eczema cronic5,. Se trateazd, cu dermatocorticojzi de potenll medie sau a. CreEtereanivelulu . Este Cea mai frecventd, moclilicare imu'o_
mare, inclusi in excipienli liposolubili (pentru a permite penetrarea prin logic5., f,ind prezent[la 80% di. pacienli. cu toate acestea, a,bsenla ei i. unele
cpidermul ingrogat). Durata tra{,amentului este urai lungX. dec6"t in cazul cazuri sugereazS' c5" ar fi doar o trxsiturx,
eczemei acute, iar sevrajul trebuie flcut mai lent. lcoinciclentali. si nu un factor pato-
gel"ic esential. !
146
DERMATOLOGIE
DERMATITE
b'
S,educerea rd,spun-suruiimu4 cerurar. A fost observat la unii
dintre pa-
cienlii cu dermatitx atopici.. iEil;d"t" acrive are borii s-a constatat
Fi lgd&-
leziuni gi la nivelul S9_4gqghilqr. Evolulia fluctuantl esre influenlatd, de
cersa chem o rac rismulu prezenla infecliilor i"rpltutotil, u.pu.ritia dentiliei, modificd,ri climatice.
i.ngulrolirelo. $i macrofagelor. s.eau*u m"rini
fileior spre epiderm explici frecveara *" r- Mai pufin de 50% din cazuri se remit pdnX la v6,rsta de 1g luni.
ridic-*r-d,-.a-intec.[ii,lor cutan-aJ.e g!afirscoqiqe
la atopici. Efectele citotox-i_ce a" *o"o.iiuior,
celulelor ,('atural killer,, si rim- o Dermatita atopicx, a copilS,riei. Poate apare de nouo sau ca o continuare
focitelor T citotoxice sunt diminuat" ," .orulurrd.;;;ril;#l",or".ril a dermatitei din faza neonatalx,. Afecteazi, electiv zonele flexurale ale
9i
cutanate virale s,i fungice observate la atopici. articulatiilor mari (plica cotului, articulalia pumnrttti, fosa poplitee),
c' Reducerea incide'lei sensibiuzd,rii de contact gi prezenta ceafa gi regiunea laterocervicald,, dosul
de teste cr:- miinilor gi picioarelor. Din acest
ce si staflLlococice.-S" iotiro".. ffi motiv este de'umit5, qi eczemd, flerurald,. Se ca,racterizea,zX, prin pl5,ci
forme scvere d" booffi eritematoase, cu limite imprecise, ca.re au pe suprafafd, pro-
d' Modifici.rile ca,ntitative are subsetur'or limfocitare. "*.oriu1ii
duse prin grataj. Leziunile de la nivelul mdinilor se asociazd,
s-a observat scf- cu onicodis-
hmlqdi:]. maturaliei limfocitelor T citotoxceffi trofie- Manifestirile cutanate pot suferi acutiziri, cu aparilia de leziuni

"'ifii*i
ierea 11*l...lur.

irnplicafi. nur''erogi mediatori, eriberali :;;.,,"",


in cantitilli neobisuuit de ma,ri din mas_
vez.icuioase, exudative.
o Dermatita atopic5, a adultului. se caracterizeazd, prin leziuni simetrice lo-
t-ose'i/sau b.zgflp,. consecutiv acestui fenomen cahzate pe: faj.{ (frunte, pleoape, perioral), gi.t, toracele anterosuperior,
nofllelor, acumularca de macrofagc pi Jimfocite "r.
l;;;;ffi ;'ffi centura scapulard,, zonele flexoare ale articufatiilor mari, dosul md,inilor.
La atopici, calea metaboric{ a nucleotizilor ciclici,
f
+ f,in".pr.a";,;,J. Tabloul clinic este similar cu cel intAlnit in copild,rie, cu predominanta
unur dintre srstemere in
reglatoare majore ale activiti,fii mastocitelor lshrnifrarij zonele flexuraLe si la nivelul mainilor. La adorescente gi ia
ficitar. Concentralia de Ayl; este sc5zutd,, fit.u.o.it.tor, r*.fi.""# a. femeile tinere pot s5, apar5. pl5ci eczematoase perimamelona.re. pruritul
fapt datorat, cel pufin in parte, este intens. unii pacienli prezintx ca singuri, manifestare prici rotund-
nivelului consta't crescut ar fosfodiesterazei
reu'cocita.re. Majoritatea disfunc_ ovalare, hiperpigmentate, brun-cenusii, cu cadrilajul pielii accentuat. se
tiilor imune gi a manifestxr'or inflamatorii
din dermatita"aiopi.ip., , n locahzeaz{ electiv in regiunea oggip.i!.ard, gi laterocervicald,, pe zonele de
rezultatul controrurui inhibitor inadecvat u*"r.i*u,,
de AMp-ui .i.li. urupru extensie ale antebrafelor, zonele antelioqJe.ale gambelor, regiunea sa_
celulclor care infillreazl zoncle dermice
9i ,ub*u"o*u gralL gi a organelor genitale exierne. Aceste leziuni, denumite ichen si,m-
au fost puse la punct metode specifice
.keri.*u:",n*, de detectare a unor mar_ plex cron'i,c (neurodermitS, circumscrisd,), sunt considerate de unii autori
celulari solubili, care permit ap.".i"rualrltitaiivx,
a implicd,rii diferiteror o form5, minorS, de atopie.
tipuri de celule in patogenia d"rmatitui atopice.
Acegti markeri sunt: LrojllL_
-triptaza (pentru mastocit), protgirLu. cu,tionicx (pentru .oriffi; S timulii care provoacd,_ sudorafie crescutd,, (u&rtrl,
t::lop e_glggza (p enrru neutrofil). "ozinohhcd, pi .gld!& ipbrdcnm.lr-
tea ocluzivr etc), contactul cu -:i_
ldna si solvenlii lipidici
_t dem;h ffii an
--_-""i"
Manifestd"ri clinice. Dermatita atopicx boiii.
este o afectiune cronici, pruriginoasx,
cu evolulie IluctuantX. Are o ugoar5 predominanfd, La pacienlii cu dermatitd, atopicd, se mai pot intilni urmd,toarele semne
pentru se4_uJ. masculin.
Morfo1ogiagidistribu}ialeziunjlorvariazd,r"r*.er"ai'a'"*-% clinice: tegumente uscate (xeroz5), palide, keratozd, pilard,, pd,r uscat si mat,
interlinia p5,roasx a fruntii jos situatx., alopecie triangulariin ,"gioo"u, tuo,-
a Dermatita atopicil infantiid,. Debuteazd, dupd, luna a treia de viatd,.
poral5,, prezenla unui pliu supiimenta,r la nivelul pleoapei inferioare (sernnul
car act eizeazd. se Dennie-Morgan), hiperlinia,ritate p.3l.mi,rd,, pigmentare periorbitard,, b-uze
prin leziuni papulo_ vezi culoase, prurigin""*,
obraji gi scalp' Respecti de obicei zona ('scutecelor', r*.#;; n" cate- si fisurate (s,an,turile pseudo-parrot), .rize de hipersudoratie.
us-:

si regiunea perio-
ralX, T,g2iuni.le gr.atate Manifest5,rile oculare cele mai constant observafe suni:
jevin gxgf ltive pi grugtoa.se si se pot suprainfecta leratocogiuncti"ita
. secunda.r. pot apXrea focare diseminate
pe trunch:'gi p" ..,prof"!"i" a"
r9g*dluadx,, keratq.c-qlrrsul gi cataraqf,q-s,ubcp,pq-ul-ari (tr ioz-ai"t* ra"r""-
extensie aie membrelor. C6,nd copiiul cenlii gi adultii cu dermatitx atopicr). Atopicii sunt descrisi ca indivizi
incepe sd, se t6,rasci,, ," alr""tre ir,l-
-lgbiL tlesiguri cu rlteliggu,ti-peste medle. Au o tendintx exageratd, la reaclii
iiil ri
iii
itf 1:i
!ir 148 DDNMATITE
DERMATOLOGIE
iir
! 1r,i

de.vasoconstrictie ale vaselor mici. Aceastx anoma.lie funtiona,lH, se exprimd, o Eczema fol-icu1ar5.. A fost asociat5, de unii autori cu atopia, clar spe cifici-
ili prin:pqfga-re. qg!_al3tl, t-gmpgraturi, sci,zutd, la extremitd,li, vaspconsiriclie ta,tea sa dia,gnosticX. este redus5..
tii pggg+lflpli prelungitd, dupd expunerea la frig, d"rmogrihsm alb gi rispuns
_gi
tti
minim la administrarea intradermicd, de tr.istamind. Diagnostic pozitiv. Nu existx un semn clinic sau un markcr de laborato' spc-
ii:i
Forrne particulare d,e dermatitd, atopicd,: cific dermatitei atopice. Majoritatea cazurilor care apar.in copiiir.ie prezintx
il
I
r Dermatita atopicx a scalpului. se manifestx prin leziuni inflamatorii mi- manifestd,ri suflcient de evideute inc5,t sd, nu ptnd, probleme de diagnostic.
nime acoperite de scuame pitiriaziforme si cruste hemoragice mici, se- Pentru standardizarea diagnosticului au fost formulate diferite seturi cle
cundare gratajuiui. criterii. unul dintre cele mai cunoscute este cel propus de Hanifin qi Rajka
o Dermatita atopicd, a pa,vfionului urechii. Aspectul clinic este asemxnd,tor
(v' tabeiul 9'3). convenfional, s-a apreciat cx pentru clia.gnostic este neccsard,
prezenta a trei criterii mljolg gi trei minore. Acest set de criterii ane inconve-
i,mpetigo-uiui retroauricular. Tegumentele sunt eritematoase cu leziuni
de grataj si fsuri.
nientul de a fi fost stabilit intr-o manierS, relativ arbitrarx si de nu fi fost testat
intr-un studiu epidemiologic care sd,-i aprecieze sensibilitatea si specificitatea.
o Dermatita a