Sunteți pe pagina 1din 26

PROIECT

Calificarea: TEHNICIAN MECATRONIST

Produse si sisteme mecatronice

Elev:

ndrumtor:
ARGUMENT

Capitol:MECATRONICA TEHNOLOGIA VIITORULUI

Termenul mecatronic (MECAnic + elecTRONIC) a fost


conceput n 1969 de un inginer al firmei japoneze Yaskawa Electric i
protejat pn n 1982 ca marc a acestei firme. Se referea iniial la
completarea structurilor mecanice din construcia aparatelor cu componente
electronice. n prezent termenul definete o tiin inginereasc
interdisciplinar, care, bazndu-se pe mbinarea armonioas a elementelor
din construcia de maini, electrotehnic i informatic, i propune s
mbunteasc performanele i funcionalitatea sistemelor tehnice.
Studiul mecatronicii i proiectarea i realizarea sistemelor
mecatronice trebuie cldite pe cei trei piloni principali: mecanica,
electronica, tehnica de calcul, fiecare cu subsistemele i subdomeniile lui
principale, iar intersecia acestora conduce la sisteme i produse cu
caracteristici remarcabile, superioare unei simple reuniuni a
componentelor de diferite tipuri. Acest lucru impune nzestrarea
specialistului n mecatronic cu cunotine temeinice din domeniul
mecanicii, electronicii i tehnicii de calcul, dar i al sistemelor
mecatronice, de cele mai diferite tipuri, i al principiilor i etapelor de
proiectare i realizare a acestora.
CONTINUTUL LUCRARII

I.Argument

II.Mecatronica-tehnologia viitorului

III.Produse si sisteme mecatronice

IV.Descrierea sistemului ales

V.Componente hidraulice si pneumatice

VI.Sisteme de transmitere a miscarii utilizate

VII.Traductoare folosite pentru masurarea marimilor fizice

VIII. Notiuni de igiena si securitatea muncii, reguli de protectie a mediului

IX.Bibliografie

X.Anexe (tabele, semne conventionale, scheme cinematice, poze,desene,


fise)
Capitol:SISTEME SI PRODUSE MECATRONICE

Conceptul de sistem mecatronic


Un sistem mecatronic este un sistem tehnic care integreaz, ntr-o
configuraie flexibil, componente mecanice, electronice i de comand cu
sisteme numerice de calcul, pentru generarea unui control inteligent al
micrilor, n vederea obinerii unei multitudini de funcii. Diagrama bloc a
unui sistem mecatronic este prezentat n figura.

Clasificarea sistemelor mecatronice se bazeaz pe sistemele mecanice, care


constituie suportul pentru configurarea unei structuri mecatronice:
Componente mecanice (incluznd componente mecanice de baz lagre,
ghidaje, cuplaje, angrenaje etc. i componente pentru generarea forelor i
micrilor lanuri cinematice, lanuri de acionare, componente
hidraulice/pneumatice, componente electromecanice etc.);
Maini (incluznd maini generatoare de energie electromotoare,
motoare cu combustie intern, turbine etc.) i maini consumatoare de
energie mainiunelte, utilaje tehnologice, maini agricole);
Vehicule (automobile, trenuri, vapoare, avioane, navete spaiale);
Produse ale mecanicii fine (incluznd componente mecanice de precizie
lagre, ghidaje, lanuri cinematice i de acionare, comutatoare, relee,
senzori, actuatori i dispozitive de mecanic fin nregistratoare,
imprimante, dispozitive de comunicaie, aparatur electrocasnic, aparatur
optic, aparatur medical);
Produse ale micro-mecanicii (incluznd componente micro-mecanice -
lagre,ghidaje, lanuri cinematice i de acionare i sisteme micro-mecanice
senzori,actuatori, motoare, pompe).
Prin adugarea i integrarea componentelor electronice i de comand cu
sisteme de calcul la/n aceste structuri mecanice se obin sisteme
mecatronice corespunztoare, care pot fi clasificate n:
Componente mecatronice;
Maini mecatronice;
Vehicule mecatronice;
Mecatronic de precizie;
Micro-mecatronic.
O alt clasificare, mparte sistemele mecatronice n:
Sisteme mecatronice convenionale;
Sisteme micro-mecatronice;
Sisteme nano-mecatronice.
O a treia clasificare prezentat n acest paragraf [RZE03], analizeaz
sistemele mecatronice din punct de vedere al caracteristicilor lor
comportamentale, i le mparte n:
Sisteme mecatronice automate;
Sisteme mecatronice inteligente;
Reele mecatronice inteligente.
Sistemele mecatronice automate sunt capabile s manevreze materiale i
energie, comunicnd cu mediul nconjurtor i au capacitatea de auto-
reglare, care le permite s reacioneze la schimbri previzibile ale mediului
ntr-un mod programat anterior.
Marea majoritate a sistemelor mecatronice aparin acestei categorii.
Sistemele mecatronice inteligente sunt capabile s realizeze un scop impus n
condiii de incertitudine. Spre deosebire de sistemele automate, care sunt
programate pentru a se comporta ntr-un mod dorit i sunt, n consecin,
previzibile, sistemele inteligente pot atinge un scop specificat ntr-un mod
imprevizibil. Ele sunt nzestrate cu un nalt nivel de flexibilitate, fiind
capabile s rspund la schimbri frecvente ale mediului, fr a fi necesar o
reprogramare a lor. Aceast diferen calitativ n comportament este
determinat de separarea bazei de cunotine de motorul de rezolvare a
problemei (inference engine), concept de baz n inteligena artificial.
Exemple de astfel de sisteme sunt mainile-unelte inteligente, roboii
inteligeni, vehicule cu ghidare autonom, avioane fr pilot, rachete auto-
ghidate, compresoare inteligente cu geometrie variabil.
Att sistemele mecatronice automate, ct i cele inteligente, pot fi incluse
ntr-una din grupele celor dou clasificri precedente, n funcie de specificul
lor.

I. N INDUSTRIE

Lagre magnetice;
Elemente constructive ale mainilor, cu electronic integrat;
Sisteme de injecie electronice ;
Sisteme automate pentru comanda vehiculelor;
Maini unelte cu comand numeric;
Roboi industriali;
Roboi mobili i pitori, de diferite tipuri i configuraii;
Vehicule cu ghidare automat;
Avioane militare autonome;
Rachete autoghidate;
Sisteme pentru condiionarea aerului;
Imprimante laser i plottere;
Sisteme pentru citirea/scrierea informaiei etc.
II. N AGRICULTUR, MEDICIN, BIOMECANIC

n agricultur
Roboi agricoli;
Roboi pentru industria alimentar;
Maini agricole autonome;
Sisteme pentru irigaii comandate prin calculator;

n medicin i biomecanic
Roboi medicali;
Organe artificiale;
Dispozitive chirurgicale;
Aparate pentru investigaii medicale complexe etc.

III. PENTRU UZ GENERAL


Camere foto i video;
Aparatur video;
Antene TV cu poziionare automat;
Automate comerciale i bancare;
O gam larg de aparatur electro-casnic inteligent:
- maini de splat;
- maini de cusut;
- roboi pentru servicii etc
Camere foto i video;
Aparatur video;
Antene TV cu poziionare automat;
Automate comerciale i bancare;
O gam larg de aparatur electro-casnic inteligent:
- maini de splat;
- maini de cusut;
- roboi pentru servicii etc
Capitol :ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE

ACTIONARI PNEUMATICE

Distribuitoare
Pentru a schimba directia curentului de aer spre si de la cilindru,se
foloseste o valva de control dimensional (distribuitor).Partea deplasabila
intr-o valva directionala va conecta si deconecta pasajele interioare ale
corpului valvei.Aceasta actiune rezulta controlul directiei de curgere a
aerului.
O valva tipica de control al directiei consta in corpul valvei cu patru pasaje
interioare de curgere si un sertaras alunecator.

Ridicand sertarasul, se conecteaza alternativ un port al unui cilindru pentru a


furniza presiune sau pentru a elimina.Cu sertarasul in pozitia A conectata la
furnizorul de presiune si B la portul de eliminare, cilindrul se va
extinde.Apoi, cu sertarasul in cealalta pozitie extrema, furnizorul de presiune
e conectat la portul B si portul A e conectat la refulare, acum cilindrul se
retrage.
O metoda de clasificare a distribuitoarelor este in functie de caile de curgere
pentru diferite conditii de operare.Factori importanti de luat in considerare
sunt numarul porturilor individuale, numarul cailor de curgere pentru care e
proiectat distribuitorul si conexiunile interne ale cailor cu partea
mobile(sertaras).

Distribuitor cu doua cai


Un distribuitor cu doua cai consta in doua porturi conectate unul cu celalalt
cu pasaje, care sunt conectate si deconectate.In una din pozitiile extreme ale
sertarasului, portul A este deschis spre portul B.calea de curgere prin
distribuitor e deschisa.In cealalta extrema, diametrul larg al sertarasului
inchide calea dintre A si B; calea de curgere e blocata.Un astfel de
distribuitor da o functie pornit-oprit.

Distribuitor cu trei cai


Un distribuitor cu trei cai consta in trei porturi conectate prin pasaje in
interiorul distribuitorului: portulA, portulP si portulEX.Daca portul A este
conectat la un actuator, portul P la o sursa de presiune si portul Ex e
deschis pentru refulare, distribuitorul va controla curgerea aerului spre si
refularea de la portulA.
Functia acestui distribuitor este de a presuriza si refula portul unui
actuator.cand sertarasul este in una din pozitiile extreme, pasajul de
presiune e conectat cu pasajul actuatorului.Cand se afla in cealalata
pozitie extrema, sertarasul conecteaza pasajul actuatorului cu pasajul de
refulare.

ACTIONARE HIDRAULICA

Prin sistem de actionare hidraulica se intelege un ansamblu format din


elemente care realizeaza transformarea energiei mecanice in energie
hidraulica, energie ce este transmisa la locul de utilizare, unde aceasta se
transforma din nou in energie mecanica.
Transformarea energiei mecanie in energie hidraulica se realizeaza prin
intermediul unei pompe, in timp ce transformarea energiei hidraulice in
energie mecanica se realizeaza prin intermediul unui motor hidraulic.
Transmiterea energiei hidraulice de la pompa la motor se realizeaza prin
intermediul unui lichid de lucru ( de cele mai multe ori se foloseste ulei
special mineral)
Clasificarea sistemelor hidraulice de actionare se poate realiza dupa:
Modul in care se realizeaza circulatia lichidului in sistem;
Energia hidraulica preponderenta a lichidului de lucru;
Tipul pompei hidraulice;
Tipul motorului hidraulic;
Tipul miscarii elementului de executie (liniara, de rotatie);
Modul de actionare al elementelor de comanda (manual, mecanic,
electric, hidraulic).
Dupa modul in care se realizeaza circulatia uleiului, sistemele hidraulice
pot fi:
Deschise
Inchise
La sistemele hidraulice deschise, pompa aspira lichidul de lucru din
rezervor, iar lichidul refulat de catre motorul hidraulic se intoarce de
asemenea in rezervor.
La sistemele hidraulice inchise, pompa aspira uleiul refulat de catre
motor, pe care il trimite din nou in motor.
In functie de energia fluidului de lucru, sistemele hidraulice de actionare
pot fi:
Hidrostatice, la care energia fluidului de lucru e spre preponderent de
presiune;
Hidrodinamice, la care energia preponderenta a fluidului de lucru este
cinetica.
Capitol : SISTEME DE TRANSMITERE A MISCARII

CUPLAJE

Cuplajele sunt organe de masini ce asigura legatura permanenta sau


intermitenta necesara transmiterii miscarii de rotatie de la un arbore la altul
sau de la un organ de masina la altul montat pe acelasi arbore, fara a se
modifica valoarea si sensul momentului de torsiune.
Cerintele tehnologice ale cuplajelor
sa aiba capacitatea de transmitere totala a momentului de rasucire a
arborelui;
sa nu genereze solicitari suplimentare;
sa compenseze eventualele devieri unghiulare, radiale sau axiale ale
unui arbore fata de celalalt;
sa atenueze socurile si oscilatiile daunatoare ce apar in timpul
exploatarii;
sa asigure cerinta de interschimbabilitate;
sa fie fiabile si mentenabile;
sa aiba greutate si dimensiuni constructive cat mai reduse;
sa asigure deplina securitate a muncii.
Rolul functional al cuplajelor :
asigura legatura intre doi arbori care-si pot transmite reciproc
miscarea si puterea
transmitere de miscare, respectiv, de moment de torsiune;
comanda a miscarii;
limitare de sarcina;
protectie impotriva vibratiilor si socurilor;
compensarea erorilor de executie si de montaj: montarea paralela sau
concurenta permite deplasari insemnate ale arborilor si mobilitatea
acestor in timpul functionarii;
limitarea maximala sau minimala de turatie;
transmiterea miscarii intr-un singur sens.
Tipuri constructive :
- Permanente
- Intermediente
Principalele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca cuplajeje sunt :
. capacitatea de transimtere totala a momentului de resucire al arborelui
2. dimensiuni constructive cat mai reduse
3. capacitatea de atenuare a socurilor provenite din variatia regimului de
functionare a masinilor
4. posibilitatea prevenirii, preluarii si transmiterii supraeforturilor daunatoare
sau a depasirii turatiei
5. asigurarea interschimbabilitatii necesre inlocuirii elementelor uzate
CUPLAJE PERMANENTE
sunt cele la care intreruperea miscarii intre cei doi arbori nu poate fi
facuta decat prin oprirea masinilor si demontarea cuplajelor. Ele pot
fi :
I. FIXE
1.cu manson dintr-o bucata
- cu manson dintat pentru abateri axiale
- cu manson cilindric

2. cu flanse
- cu flanse separate
- cu flanse dintr-o bucata cu arborii
II. MOBILE cand sunt necesare deplasari axiale, radiale si unghiulare
1. cu elemente intermediare rigide
-cuplajul axial compenseaza variatia lungimii arborilor produsa de
variatia de temperatura
- cuplajul radial - Oldham(cu disc intermediar (pentru compresarea
deplasarilor axiale, radiale) preia abateri axiale si radiale(la masini-unelte,
pompe de ungere etc.) sau transmite sarcini mari si foarte mari la diferite
mecanisme(1,3-semicuplaje, 2-disc intermediar)
2. cu elemente intermediare elastice, caracterizate printr-o capacitate
deosebita de a amortiza socurile si oscilatiile de torsiune
Introducerea progresului tehnic in industrie face ca sa se produca din
ce in ce mai rapid, mai eficient in conditiile ridicarii calitatii in toate
domeniile. Necesitatea obiectiva de a produce cat mai rapid, cu o
productivitate cat mai ridicata, a condus la o evolutie vertiginoasa a
conceptiei actuale de realizare structurala a masinilor-unelte, care depinde in
cea mai mare masura de specificul tehnologic al diferitelor repere ce trebuie
prelucrate si de volumul productiei acestora.
Tot ceea ce numim astzi produs de nalt tehnicitate, este produs
mecatronic.
Mecatronica este rezultatul evolutiei firesti in dezvoltarea tehnologica.
Tehnologia electronica a stimulat aceasta evolutie. Dezvoltarea
microelectronicii a permis integrarea electromecanica.
In urmatoarea etapa, prin integrarea microprocesoarelor in structurile
electromecanice, acestea devin inteligente si astfel s-a ajuns la mecatronica.
Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei problema informatiei
care, este componenta datatoare de ton in raport cu materialul si energia.
Aceasta pozitie a informatiei este motivata de catre japonezi prin
urmatoarele argumente .

informatia asigura satisfacerea nevoilor spirituale ale omului;


numai informatia creste valoarea nou adaugata a tuturor lucrurilor;
informatia inseamna cultura.
Capitol :TRADUCTOARE FOLOSITE PENTRU MASURAREA
MARIMILOR GEOMETRICE

Procesul de masurare presupune un fenomen de preluare a


informatiei de la masurand sub forma unei energii, transmiterea acesteia la o
unitate de prelucrare ce stabileste valoarea marimii masurate prin comparatie
cu un etalon sau cu o scara si care o aplica unui bloc de iesire care poate
avea si rol de indicator.
Marimile pot fi active, daca sunt purtatoare de energie ( de
exemplu : forta, curentul electric ).
Preluarea informatiei de la masurand se face de catre traductor,un
dispozitiv care,pe baza unei legi fizice,realizeaza transformarea unei marimi
fizice in alta sau aceeasi marime fizica,diferita de prima calitativ sau
cantitativ.Traductorul care transforma marimea de masurat provenita de la
masurand intr-o alta marime,adecvata unei prelucrari ulterioare,se numeste
traductor de intrare sau senzor,iar traductorul care transforma semnanul
prelucrat,purtator de informatie de masurare,intr-un semnal ce poate fi
folosit la locul de utilizare,se numeste traductor de iesire.
Intre traductorul de intare si cel de iesire pot exista traductoare
intermediare si de asemenea,blocuri de prelucrare si/sau modificare a
semnelor
Din punctul de vedere al marimii de iesire,traductoarele se clasifica
in :
-traductoare parametrice sau modulatoare,daca marimea de iesire
este un parametru de circuit electrice ;
-traductoare generatoare sau energetice,daca marimea de iesire
este :tensiune,curent sau sarcina electrica.
Masurarea marimilor geometrice se poate face prin metode absolute
(rigla,sublerul) sau metode relative (incrementale),prin care se stabileste o
abatere fata de o valoare de referinta (de exemplu : masurarea cu
comparatorul).Masurarea marimilor geometrice permite si determinarea altor
marimi,prin folosirea unor traductoare intermediare ce transforma marimea
masurata intr-o deplasare mica (presiuni,forte,niveluri,temperaturi).
Masurarea marimilor geometrice se poate face prin :
1) metode mecanice (rigla,subler,raportor,cale.)
2) metode optice (microscop,interferometru.)
3) metode pneumatice sau hidraulice.
4) metode electrice.
Pentru masurarea marimilor geometrice este necesar sa se
stabileasca sistemul de referinta atat al masurandului,cat si al
traductorului,ce se materializeaza prin pozitionarea unor elemente sub forma
de puncte,inii sau suprafete ce definesc sau delimiteaza marimea masurata
sau masura.Din cauza erorilor de model,pozitionarea poate fi mai mult sau
mai putin precisa ;pentru reducerea erorilor de pozitionare sunt necesare
muchii,suprafete sau repere de foarte buna calitate,pozitionarea efectuanduse
prin stabilirea coincidentei ori simetriei unor elemeente constructive ce
definesc masurandul ori masura,cu elemenetele specifice ale mijlocului de
pozitionare.Operatia de pozitionare a masurandului sau traductorului cu
ajutorul elementelor specifice mijlocului de pozitionare se numeste captare.
REGULI PRIVIND PROTECTIA, IGIENA SI
SECURITATEA MUNCII

Sntatea i securitatea n munc

Sntatea i securitatea n munc nu este un concept nou n


reglementrile referitoare la legislaia muncii n Romnia, fiind prezent i n
Legea proteciei muncii nr.90/1996 republicat i n Normele generale de
protecia muncii aprobate prin Ordinul M.M.P.S. nr.578/20.11.1998 i
Ministerului Sntii DB/5840/26.11.1998 .
Sntatea i securitatea n munc sunt pri componente ale procesului
de munc, iar managementul acestora este parte component a sistemului
general de management.
In scopul aplicarii si respectarii in cadrul laboratoarelor a regulilor
privind protectia, igiena si securitatea in munca corespunzatoare conditiilor
in care se desfasoara activitatea, se asigura instruirea tuturor elevilor, care
consta in:
- instructajul introductiv general care se face de catre profesor
- instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv
general, de catre conducatorul direct si are ca scop prezentarea riscurilor si
masurilor de prevenire specifice
- instructajul periodic se face de catre profesor.
In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru
prevenire a accidentelor de munca, asigura cadrul necesar privind
accidentelor de munca, asigura cadrul necesar privind :
-adoptarea la elaborarea tehnologiilor de fabricatie a solutiilor
conforme cu normele de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie
eliminate riscurile;
- stabilirea pentru participanti la procesul de munca, a atributiilor si
raspunderilor ce le revin in domemul protectiei muncii
- asigurarea si controlarea cunoasterii si aplicarii, de catre toti
participantii la procesul de munca si lucrari de laborator, a masunlor tehmce,
samtare si organizatorice din domeniul protectiei muncii;
- asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si
dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a
instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate
in desfasurarea proceselor tehnologice
Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale se face prin
introducerea pe piata si doar prin utilizarea acelor echipamente individuale
de protective care mentin sanatatea si care asigura securitatea utilizatorulor,
fara a afecta sanatatea sau securitatea altor personae, animale domestic sau
bunuri, atunci cand sunt intretinute adecvat si tulizate confirm scopului
prevazut.

Utilizarea EIP este permisa daca:


=este conform reglementarilor tehnice aplicabile
=este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insure un
risc suplimentar
=raspunde conditiilor existende de locul de munca
=tine seama de cerintele ergonomice si de sanataet ale angajatului
=este adaptat conformatiei purtatorului

In cazul dereglarii sau degradarii normale a acetuia, respective al


pierderii calitatii de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament.
Degradarea sau pierderea lui, inainte de termenul de utilizare prevazut,
din vina purtatului, atrage raspunderea acestuia prin prejudiciul cauzat,
potrivit legii (art 13. Legea nr.90/1996, republicata)

1.1. Reguli generale de protective a muncii si PSI pentru elevi, in


activitatile din laborator

1. Hainele folosite in timpul lucrarilor partice sa fie simple, sa nu contine


material volante care sa poata incurca efectuarea lucrarii. In timpul lucrarilor
practice effectuate manula, este de dorit sa nu se poate inel proeminent.
Parul lung trebuie sa fie legat. Purtarea halatului alb in timpul lucrarilor
practice este obligatorie.
2. In laborator nu se admite decat comportament civilizat, atentia fiind
indreptate asupra lucrari effectuate. Nu se luicraeza decat cu apare a corar
functionare este bine cunoscuta. De asemenea este interiza folosirea altor
instalatii decat cele destinate lucrarilor din ziua respective. In toate cazurile
cand prevederile lucrarilor practice o cer sau atunci cand apar orice fel de
complicatii in timpul lucrarii, trebuie consultat profesorul.
3. Trebuie pastrata ordinea la punctul de lucru. Dupa fiecare etapa a
exprimentului trebuie sa se faca ordine. In timpul folosirii intrumentelor
ascutite, a obiectelor de sticla etc., este necesara o atentie deosebita.
4. in timpul lucrarilor practice se folosesc rareori substante corozive. In
cazul in care acestea ajung pe piele sau mucoase trebuie imediat inlaturate
cu o carpa moale si apoi spalate cu apa din abundenta.
5. Robinetele de gaz vor fi manipulate doar de catre professor.
6. Sa nu se blocheze usirle de iesire si nici caizle de acces dintre mesele
de laboratorm, deoarece, in cazul unui incendiu, s-ar ingreuna evacuarea. In
laborator trebuie adus numai echipamentul necesar. Nu trebuie depozitate
genti pe mese, pentru ca ingreuneaza munca si pot fi distruse.
7. Conform regulilor de protective a muncii, este obligatory anuntarea
imediata a profesorului de orice accident produs in timpul lucrarii de
laborator.
8. In cazul unui incendiu, trebuiie anuntat imediat profesorul.
9. Primul ajutor poate fi acodat de catre asistent, respectiv de medical
cabinetului scolar.
BIBLIOGRAFIE

1. Internet studii de caz http://telerobot.mech.uwa.edu.au/


2. The publication World Robotics 2000 - Statistics, Market Analysis,
Forecasts, Case Studies and Profitability of Robot Investment

3. Statistical Division - United Nations Economic Commission


for Europe (UN/ECE) Palais des Nations Geneva , Switzerland

4. International Federation of Robotics (IFR), Stockholm, Sweden

5. Tehnologie si inovare tehnologica Prof. Victor Parausanu /


Prof.Dr.Ing. Ileana Ponoran

6. Cioar T. Tehnici experimentale n ingineria mecanic, Editura


Politehnica,Timioara, 1999

7. Constantinescu I., Dne G. Metode noi pentru calcule de


rezisten, Editura tehnic, Bucureti, 1989

8. F. Filip, B. Barbat : Informatica Industriala- Noi Paradigme si


Aplicatii, EdituraTehnica, 1999, Pag. 335-351

9. Puente, 2003 S. Puente Mendez, F. Torres, R. Aracil : Non-


Destructive Disassembly Robot Cell forDemanufacturing
Automation, Preprints of IFAC International Workshop on
Intelligent Assembl y and Disassembly, October 9-11, 2003, Pag.43-
49, BUCURESTI

10.Zaharie, 2001 D. Zaharie&Co : Sisteme Informatice pentru Asistarea


Deciziei, Editura DualTech,Bucuresti, 2001

11.D.Catrina s.a.-Masini-unelte cu comanda numerica, vol.Isi II, 1993,


Bucuresti

12.Fl.Ionescu s.a.-Mecanica fluidelor si actionari hidraulice si


pneumatic, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980

13.A.Ciocarlea-Vasilescu-Tehnici de masurare in domeniu, Editura CD


Press, Bucuresti,2007
14.A.Ciocarlea-Vasilescu-Asamblari mecanice, Editura CD Press,
Bucuresti,2007

15.O.Spornic-Senzori si traductoare, Editura CD Press, Bucuresti,2007

16.A. Ghionea- Masini-unelte.Lucrari practice, Editura AGIR, 2006

17.D.Dick s.a.-Mecatronica, manual pentru clasa a XI-a,Editura Delta


Publishing House, 2004

18.Internet- www.romtos.ro ;www.RegieLive.ro