Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect de An
la
Operaiuni Unitare n Industria
Alimentar
Aprobat.
Mod Coa Nr Semn Data
4Proiect
benzide an la UTM
OUIAFTMIA gr. TAP-
152 2
a
. la Document at
1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE
1.1 Generaliti
nlturarea umezelii din materiale solide i de tip pasta, permit ieftenirea transportarii
lor, oferirea unor proprieti deosebite, dar i de asemenea scade procesul de coreziune a
aparatelor i conductelor la pstrarea i prelucrarea ulterioara a acestor materiale.
Umezeala poate fi nlturat din materiale prin metode mecanice (scurgere, filtrare,
centrufugare). nsa o dehidratare mai deplin se opine prin evaporarea umezelii i nlturarea
vaporilor formai adic cu ajutorul uscrii calde.
Acest proces e larg folosit n tehnologiile chimice dar i de asemenea n industria
alimentar. Deseori este ultima operaie n producere, naitea emiterii produsului finit. nsa cu
toate acestea, n prealabil umezeala se nltur prin metode mai puin costisitoare, cum ar fi
prin metode mecanice (cum ar fi spre exemplu, prin filtrare), i n final prin uscare. Prin astfel
de metode combinate de nlturare a umezelii permit creterii economicitaii procesului din
punct de vedere financiar.
In industria alimentara dar si in cea chimica ca regula, se intrebuinteaza uscarea
artificiala a materialelor in instalatii speciale de uscare, deoarece uscarea traditionala
normala la aer deschis este un proces prea indelungat.
Conform proprietatilor sale fizice uscarea este un proces foarte complicat de difuzie,
viteza careia se determina prin viteza de difuzie a umezelii din interiorul materialului destinat
uscarii, in mediul ambiant. Cum va fi aratat mai jos, inlaturarea umezelii la uscare se reduce
la miscarea caldurii si umezelii in interiorul materialului si la transferul sau de la suprafata in
mediul inconjurator. Astfel, procesul de uscare este o combinatie legata una de alta a
proceselul de transfer de masa si caldura.
Prin metodele de transmitere a calduri catre matererialul destinat uscarii, deosebim
urmatoarele tipuri de uscari.
2. Uscarea prin contact prin trasmiterea caldurii de la agentul termic la material prin
intermediul peretelui despartitor;
3. Uscarea prin radiatie prin trasferul de caldura prin intermediul razelor infrarosii;
Coal
a
Proiect de an la OUIA 2
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
1.2 Parametrii principalii ai gazului umed.
In uscarea prin convectie, agentul de uscare transmite materialului caldura si
transporta de la el umezeala, care se evapora din material datorita caldurii. Astfel agentul de
uscare joaca rolul de transportator de caldura si umiditate, pe cind in alte cazuri decit cel prin
convectie, gazul umed (deobicei aerul) care se afla in contact cu materialul, este folosit doar
pentru inlaturarea umezelii evaporate, astfel avind rolul de trasportator de umeditate.
Gazul umed este un amestec de gaz uscat si vapori de apa. In continuare sub
denumirea de gaz umed se va subintelege doar aer umed, luind in consideratie, ca
proprietatile fizice ale gaselor de esapament si a aerului umed se deosebesc doar prin
cantitate. Aerul umed ca transportator de caldura si umiditate, e caracterizat prin urmatorii
paramentrii principalii: umiditatea absoluta si relativa, cantitatea de umiditate si intalpie
(cantitatea de caldura).
1.2.1 - Umiditatea absoluta e determinata de cantitatea de vapori de apa in kg, care
se contine in 1m3 de aer umed. Cu o precizie necesara pentru calculele tehnice, se poate de
considerat ca aerul umed se supune legilor gazului ideal. Atunci vaporul de apa ca component
al amestecului de gaze (aerul umed), aflinduse sub presiunea partiala pp, trebuie sa ocupe
intregul volum al amestecului(1m3). De aceea umeditatea absoluta e egala cu masa a 1m3 de
vapori, sau cu densitatea vaporului de apa p la temperatura aerului si presiunii partiale pp.
1.2.2 - Umiditatea relativa, sau gradul de saturare a aerului se numeste relatiile
maselor vaporil de apa in 1m3 de aer umed p in conditile date, temperatura si presiune
barometrica normala la masa maxima posibila a vaporilor de apa in 1m3 de aer sat (densitatea
aburului saturat) in aceleasi conditii.
P (1)
sat
*In cele mai dese cazuri umeditatea materialului este apa, care in forma de vapori de
apa trec in agenti de uscare. Insa la uscare se pot evapora orice lichid, ce se contine in
material.
Umiditatea relativa e unul din principalii criterii ai aerului ca agent de uscare, care
determina cantitatea de umiditate, adica capacitatii aerului de a se satura cu vaporii de
umezeala.
La incalzirea aerului aproximativ pina la 100 C marimea psat, care intra in ecuatia (3),
creste si corespunzator scade ; cresterea continuu a temperaturii are loc la =const. La
racirea aerului in procesul uscarii, care este urmata de consumul de umiditate din material, psat
scade, dar creste, in unele cazuri pina la saturarea aerului (=1).
In procesul de uscare aerul se umecteaza si se raceste si corespunzator i se schimba
volumul. De aceea utilizarea in calitate de parametrii a aerului valoarea umiditatii absolute
ingreuneaza calculele. E mult mai comod de a referi valoare de umeditate a aerului la o
unitate de masa a aerului absolut uscat (1kg aer uscat) marimi, care nu se schimba in
procesul de uscare.
1.2.3 - Cantitatea de vapori de apa (in kg), care se contine in aerul umed care
corespunde 1 kg de aer absolut uscat, se numeste cantitatea de umiditate a aerului.
mab ab
x (5)
maer .usc. aer .usc.
unde: mab si maer.usc. masa aburului si masa aerului absolut uscat in acelasi volum de aer
umed, kg;
aer.usc. densitatea aerului absolut uscat, kg/m3.
Pentru a stabili legatura dintre cantitatea de umiditate x si umiditate relativa ,
inlocuim in ecuatia (5) sensul pab si paer.usc. , determinate in ecuatia (2). Atunci:
p M p M M ab p ab
x ab ab aer.usc. aer.usc.
RT RT M aer .usc. p aer.usc.
unde: paer.usc. presiunea partiala a aerului absolut uscat; Maer.usc. masa molara a aerului
absolut uscat, egala cu 29 kg/mol.
Conform legii lui Dalton paer.usc. e egala cu diferenta presiunii normale a aerului umed P
si presiunii partiale a vaporului de apa din el:
p aer .usc. P p ab
dar din ecuatia (3),
p ab p sat
Inlocuind in expresia de mai sus pentru x expresiile pentru pab si paer.usc., dar si marimile
pentru Mab si Maer.usc., obtinem:
18 p sat p sat
x 0,622 (6)
29 P p sat P p sat
Coal
a
Proiect de an la OUIA 3
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
unde: caer.usc. capacitatea termica specifica medie a aerului absolut uscat, care poate fi primita
aproximativ egala cu 1000 J/(kg K) [0.24 kcal/(kg K)]; iab intalpia aburului, J/kg.
Vaproii de apa in procesul de uscare se afla in stare incalzita in amestec cu aerul.
Notam intalpia vaporilor de apa la 0 C prin r0 (r0 = 2493 103 J/kg) si luam capacitatea
termica specifica medie a aburului incalzit cab 1.97 103 J/(kg K). Atunci intalpia aburului
incalzit va fi egala cu:
iab r0 c ab t 2493 10 3 1,97 10 3 t (8)
Inlocuind expresia iab si expresia caer.usc. in ecuatia (7), primim (in J/kg aer uscat)
I 1000 1,97 10 3 x t 2493 10 3 x (9)
sau (in kcal/kg aer uscat)
I 0,24 0,47 x t 595 x (9a)
Inlocuind sensul expresiei aer.usc. si x = 0,622 pab/(P pab) [conform ecuatiei (6)] in
expresia pentru densitatea aerului umed, si gasim
P ab p ab P p ab 0,622 p ab
aer .um. 1 0,622
287T P p ab 287T
sau
P 0,378 p ab
aer .um. (10)
287T
Din ecuatia (10) se vede, ca la presiunea exterioara data P densitatea aerului umed este
functie presiunii aburului partial pp si de temperatura T. In procesul uscarii aerul se umezeste
(creste pp) si se raceste (scade T). Micsorarea T are o influenta relativ mare asupra parimii
aer.usc. si, cum urmeaza din ecuatia (10), densitatea aerului la uscare creste. La umezirea
aerului continutul de aburi din el (are o masa molara mai mica decit, aerul uscat) creste ca
rezultat a micsorarii cantitatii de aer uscat. De aceea cu marirea umiditatii aerul devine mai
usor.
Coal
a
Proiect de an la OUIA 4
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
1.3. I-x diagrama aerului umed
Proprietatile de baza a aerului umed se poate determina cu o precizie suficienta pentru
calculele tehnice cu ajutorul diagramei I-x. Diagrama I-x (fig.1) e construita pentru presiunea
normala
P=745 mm.col.Hg (aproximativ 99kN/m2).
Coal
a
Proiect de an la OUIA 5
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
Diagrama are unghiul de 135 intri axele coordonatelor, si pe axa ordonatelor sunt depuse la o
scara anumita intalpiile I, dar pe axa inclinata a abscisilor cantitatea de umiditate x, care,
pentru comoditatea utilizarii diagramei e proiectata pe axa auxiliara, perpendicular axei
ordonatelor. Pe diagrama sunt depuse:
2) liniile intalpiei constante (I = const) drepte, paralele abscisei, adica sub unghi de 135;
5) linia presiunii partiale a vaporului de apa pp in aerul umed, sensul careia e depus in scara
primei axe a ordonatelor diagramei.
Liniile = const formeaza un manunchi de curbe divergente, care iesa din acelasi
punct (nu e aratat pe diagrama) cu coordonatele t = -273C si x = 0. pentru ca liniile = const
sa nu se apropie prea aproape una fata de alta, ceea ce ar ingreuna utilizarea diagramei I-x,
ultema e construita, cum e mentionat mai sus, in sistem oblig de coordonate. La temperatura
de 99,4 C presiunea aburului saturat psat = B, adica devine egala presiunea barometrica
normala B = 745 mm. col. Hg, pentru care si a fost construita diagrama.
In cazul dat, conform expresiei (4), marimea = pp/B si ecuatiei (6) primeste forma
pp
x 0,622 0,622
1 B pp
Prin urmare, la temperaturi t 99,4 C marimea nu depinde de temperatura si
practic devine o marime constanta, de asemenea si continutul de umiditate a aerului x (pentru
cazul cind pp si B = const). De aceea la t = 99,4 C liniile = const au o intoarcere brusca si
merg aproape vertical in sus. Inclinarine neesentiale de directie a linii = const se explica
prin aceea ca in acesta arie a temperaturilor inalte expresia pp, deci si un pic depind si de
temperatura.
Linia = 100% corespunde saturatiei aerului cu vapori de apa la temperatura data.
Aceasta linie limiteaza de jos aria diagramei functionabile de asupra ei, care raspunde de
aerul umed nesaturat, care e folosit in calitate de agent de uscare. Aria diagramei, care e
situata sub linia de = 100%, se refera la aerul care e saturat cu vapori de apa, si pentru
calculele uscatoarelor nu prezinta interes.
Coal
a
Proiect de an la OUIA 76
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
unde K coeficientul de proporionalitate, numit constanta vitezei de uscare n prima
perioad de uscare, %/(sm2kg/kg aer us.);
F suprafaa de contact, m2;
U umiditatea materialului, %;
x s coninutul de umiditate a aerului saturat la temperatura uscrii, kg ap/kg aer us. (pe
suprafaa materialului);
x coninutul de umiditate a aerului la intrare n instalaia de uscare, kg ap/kg aer us.
Coal
Coal
aa
Proiect
Proiectde
dean
anlalaOUIA
OUIA 88
ModCoa
Mod Coa Nr
Nr Semn
Semn Data
Data
. . lala Document at
88
Document at
Cum numai pe suprafaa materialului se ivete primul punct uscat (umiditatea
materialului ajunge pn la starea critic) ncepe perioada a doua a uscrii, care se
caracterizeaz prin vitez descresctoare.
Pn cnd pe suprafaa materialului se menine apa, viteza scade.
n intervalul acesta se observ simultan att difuzia interioar, ct i exterioar a apei.
Cnd apa de pe suprafaa materialului se va evapora complet, viteza uscrii se va determina
numai prin difuzia interioar, i n perioada aceasta viteza procesului scade neuniform.
Dependena vitezei uscrii de umiditatea absolut a materialului (fig.6.1b) este
construit cu folosirea curbei de uscare prin metoda derivrii grafice.
n perioada a doua de uscare durata procesului se calculeaz conform ecuaiei:
1 U U ech
2 2,3 lg cr .red (3)
K us U 2 U ech
unde K us constanta vitezei de uscare n perioada a doua egal cu:
dU / d
K us (4)
U cr .red U ech
U cr.red. umiditatea critic redus a materialului, %;
U ech umiditatea de echilibru; %;
U2 umiditatea final a materialului, %.
n cazul acesta este mai comod de a folosi umiditatea raportat la materialul absolut
uscat, %:
Gapa
U 100% (5)
Gusc
unde Gapa masa apei n material, kg;
G usc masa materialului absolut uscat, care se determin prin
formula:
G
Gusc (6)
1 U ech
unde G masa iniial a materialului (cu umiditate de echilibru);
U ech umiditatea de echilibru (pri din unitate).
Statica uscrii stabilete legtura dintre parametrii iniiali i finali care particip la uscare
(materialul i agentul de uscare) i se determin prin ecuaiile bilanului de materiale i a
bilanului termic. Cnd se efectueaz uscarea prin antrenare, mediul de nclzire venind n
contact cu suprafaa materialului umed absoarbe o cantitate oarecare de umiditate i apoi se
elimin din uscator. Determinrea cantitii de umiditate ndeprtat a cantitii de material
uscat rezultat n urma uscrii, a consumului de aer i de cldur se face ntocmind bilanul de
materiale i bilanul termic.
Bilanul de materiale. n timpul procesului de uscare, greutatea materialului absolut
uscat, precum i greutatea aerului uscat care constituie purttorul de cldur i umezeal
rmn constante, dac nu snt pierderi. Cantitatea de umezeal intrat n usctor, n cazul unui
regim staionar de uscare, trebuie s fie egal cu cantitatea de umezeal rmas n material
dup uscare i cantitate a de umezeal antrenat de aer n usctor:
G1U 1 G 2U 2
i snt cantitile de umiditate din material nainte i dup uscare;
100 100
n care: G1 i G2 - reprezint materialul la intrarea i ieirea din usctor, n kg/h;
U1 i U2 - umiditatea iniial i final a materialului, n %;
Dac se notaez cu:
L - cantitatea de aer complet uscat care trece prin usctor, n kg/h;
x1 i x2 - coninutul de umiditate al aerului la intrare i ieire din usctor, n kg/kg aer
umed;
n absena pierderilor, cantitatea total de umiditate rmne constant i deci trebuie s aib
G G
loc egalitatea: U 1 1 Lx1 U 2 2 Lx 2 (1.1)
100 100
Cantitatea de umiditate ce se elimin din usctor se poate determina dup ecuaia:
U U
U G1 1 G 2 2 (1.2)
100 100
Comparnd ecuaiile (1.1) i (1.2) rezult:
U = L ( x2 x1),
de unde consumul total de aer necesar uscrii va fie egal cu:
U
L , [kg/h].
x 2 x1
Consumul specific de aer, adc consumul de aer raportat la 1 kg umiditate ndeprtat
L 1
din material n usctor este: l .
U x 2 x1
Deoarece, coninutul de umiditate a aerului la trecerea prin bateria de radiatoare nu se
1
schimb, atunci x1 = x0 , de unde: l (kg aer/kg umiditate).
x2 x0
Coal
a
Proiect de an la OUIA 9
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at 8
dW
U (1.3)
A dt
ncercrile pentru stabilirea unor ecuaii teoretice pe baza crora s se calculeze viteza
de uscare n funcie de proprietile iniiale i finale ale produsului supus uscrii, de condiiile
de realizare a operaiei au condus la ecuaii complicate i greu de aplicat. De aceea pentru
determinarea vitezei de uscare se recurge la datele experimentale obinute n condiii de
laborator i transpuse la condiiile industriale.
Coal
Coal
a
Proiect de an la OUIA a
11
12
Mod
Mod Coa
Coa Nr
Nr Semn
Semn Data
Data
.. la Document at
8
la Document at
transportatoare; plnie de nclzire, cu dozator; tambure pentru antrenarea benzilor; role
pentru susinerea benzilor; table pentru dirijarea curentului de aer; nclzitor i transportator
elicoidal. Pe astfel de tip de usctor materialul nainteaz n contracurent cu aerul prenclzit.
Circulaia n contracurent se adopt pentru materialele sensibile la cldur n stare uscat,
cnd se cere uscarea naintat a materialului i cnd coninutul iniial de umezeal al agentului
de uscare este relativ mare.
n usctoarele cu mai multe benzi transportatoare, materialul este uscat mai uniform
din cauza amestecrilor prin cderile de la capetele benzilor. Viteza benzilor este de 0,3-0.5
m/min, iar viteza aerului de 2-3 m/s.
Usctorul prezint o camer de uscare nchis, termoizolat, n interiorul creia sunt
amplasate, una sub cealalata 4 benzi rulante. Din toate prile carcasei exist ui termoizolate,
care asigur accesul la benzi n timpul verificrii, curirii i reparrii. Fiecare band rulant
este unit cu urmtoarea pentru a permite trecerea produsului de pe o band pe alta.
Pentru ncrcarea produsului, n camera de uscare este prevzut un transportator, pe
care este instalat un repartizor. Ambele sunt puse n funciune de la staia de transmisie
automat.
Pentru amestecarea produsului, n scopul uscrii uniforme i prevenirea lipirii, la
nceputul benzii superioare este instalat un mestecator-nivelator. Pentru curirea benzilor de
produsul lipit, n partea inferioar a primelor 2 benzi snt instalate perii.
Suprafaa tamburilor se cur de produsul lipit cu ajutorul roztoarelor, instalate pe
tamburii de ntindere a primelor 3 benzi. Pentru micarea benzilor se folosesc 2 staii: una
pune n micare 1 i a 3-a band, iar cealalt a 2-a i a 4-a. Plus la aceasta, staiile pun n
micare mestecatorul, nivelatorul i periile.
ntre tamburii benzilor snt instalate calorifere. Pentru comoditate, n setarea la
regimul tehnologic potrivit, la fiecare etaj al caloriferului este instalat manometru. Vaporii
aflai sub presiune sunt transmii prin supapa de reducie n collector i mai departe n fiecare
etaj al caloriferului. Benzile de jos sunt aprate de nimerirea produsului. La fiecare band
sunt instalate termometre de rezisten, care servesc ca traductoare de temperatur. Pentru
deservirea comod a usctorului este prevzut o scar care pote fi uor micat de-a lungul
camerei de uscare.
Produsul supus uscrii este ncrcat n buncrul de ncrcare, se repartizeaz de-a
lungul buncrului de alimentare, unde este instalat o clapet care regleaz nlimea stratului
de produs pe banda nclinat. Mai departe produsul nimerete pe banda de sus a usctorului,
mai departe pe a 2-a .a.m.d., trecnd de-a lungul tuturor benzilor pn la ieirea produsului
Coal
a
Proiect de an la OUIA 13
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
uscat din usctor. Sub fiecare band este instalat calorifer. Aerul proaspt se acumuleaz n
camer prin deschiztura dintre corpul usctorului, podea i stlpii fundamentului i trece prin
produs de jos n sus.
U1 U 2 83 8
W Gin . 148 652,68 kg
100 U 1 100 83 h
Cantitatea de cartofi uscai ce se vor obine n urma uscrii se determin din relaia:
Coal
a
Proiect de an la OUIA 14
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
G1 G 2 W 148 653 801 kg 13,4kg / min
h
Coal
a
Proiect de an la OUIA 15
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
o Entalpia aerului la ieire din usctor de pe a IV-a band:
I IV 92kJ / kg a. us.
o Entalpia aerului la ieire din usctor de pe a III-a band:
I III 126kJ / kg a. us.
o Pe I-a band:
I I I II 205 163
q1 2896 kJ ap evap.
x I x II 0,0625 0,048 kg
o Pe a II-a band:
I II I III 163 126
q2 2312 kJ ap evap.
x II
x III
0,048 0,032 kg
o Pe a III-a band:
I III I IV 126 92
q3 2833 kJ
x III x IV 0,032 0,02 kg ap evap.
o Pe a IV-a band:
I IV I 0 92 31
q4 4692 kJ ap evap.
x IV
x0 0,02 0,007 kg
Coal
a
Proiect de an la OUIA 16
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
Consumul de cldur pentru nclzirea materialului umed de la temperatura lui iniial
t1I=15 0C pn la temperatura termometrului umed tum=35,50C, ce se determin din diagrama
I-x, se determin cu relaia:
Qnc= G1 c (tum-t1I)= 801/3600 3,586 (35,5-15)= 16 k W;
c =0,84a 0,18 4,19 0,82= 3,586 kJ/kgK.
Considerm c nclzirea produsului are loc pe prima band i atunci consumul de
cldur transmis de calorifer pe I band, lund n consideraie pirderile n mediul
nconjurtor , va fi:
Q1I= (Q1+ Qnc) 1,1= (174+16) 1,1=216 kW;
Corespunztor cldura transmis de 1 calorifer i la restul benzi va fi:
Q2I= Q2 1,1= 139 1,1= 153 kW;
Q3I= Q3 1,1= 113 1,1= 124,3 kW;
Q4I= Q4 1,1= 23 1,1= 25,3 kW;
t1 t 2
t med
t t
ln 1 um
t 2 t um
Unde: t1- temperatura aerului dup calorifer, 0C;
t2- temperatura aerului deasupra benzii, 0C;
tum- temperatura termometrului umed, 0C.
t1 t 2
t med
Pentru a II-a band t t
ln 1 um
t 2 t um
Coal
a
Proiect de an la OUIA 17
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
ns n cazul nostru suprafaa caloriferilor pentru fiecare secie a uscatorului KCA-80 e
cunoscut. Ea constituie 260 m2 sub prima lent i cte 170 m2 sub urmtoarele, de aceea
e necesar de cunoscut presiunea aburului de ncalzire.
n uscatoarele prin convecie cu mai multe benzi presiunea aburului de nclzit, care e
transmis caloriferilor lentelor de sus este deobicei de 8-10 at, dar a caloriferilor de jos 6-7 at.
1 1
l 18,18kg / kg ;
x fin xini 0,0625 0,007
Raer T
V L Vaer .um. L
Psat .
Presiunea aburului saturat Psat este la t=150C este 1707Pa, iar la t=430C este 8639Pa.
287(273 15)
V 11871 10143m 3 / h.
9,81 10 4 0,8 1707
Unde:
Raer-constanta gazoas pentru aer,287 J/(kg K);
T-temperatura aerului,K;
-presiunea total a amestecului de vapori,Pa;
Psat.-umuditatea relativ i presiunea saturat a aerului umed,Pa;
Vaer.umed-volumul specific de aer umed, care revine la 1 kg aer uscat la P=1 atm.
Cheltuielele necesare de aer vor fi asigurate de fucionarea a 3 ventilatoare suspendate
(8000 3 = 24000 m3/h) a usctoriei KCA-80
Coal
a
Proiect de an la OUIA 20
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
Nu trebuie de crezut c pentru om este periculoas numai tensiunea nalt. Datele
statistice vorbesc despre faptul c peste 80% din situaii excepionale survin la reelele cu un
voltaj mic. Normele i regulele electrotehnice prevd msuri speciale de ocrotire n timpul
lucrului cu tensiune de 40V.
Msurile de protecie se mpart n: generale (izolare, legtura cu pmntul, placate de
avertizare, ngrdire) i speciale (individuale).
Toate obiectele care conduc curentul electric (partea interioar a cablurilor, mnerele de
lemn la ntreruptoare i altele), de care se poate folosi omul, trebuie s fie acoperite cu u
strat izolator fiabil. Cablurile neizolate (descoperite) se folosesc doar n locurile inaccesibile,
unde ele nu vin n contct ntmpltor cu omul (linia aerian).
Toate capetele metalice, izolate de prile conductoare de curent electric n condiii
obinuite, trebuie s fie unite cu pmntul, pentru cazul defectrii izolaiei. Pentru aceasta
evele metalice sau unghiurile cu lungimea de 2-3m se bat n pmnt i cu ajutorul unei bare
care face legtur cu pmntul se unesc ntre ele. Captul barei iese la suprafa i la el cu un
cablu dezgolit aproximativ 16-25mm2 se unesc carcasele instalaiilor i mainilor electrice,
transformatoarelor, cutiile reostatelor . a. n cazul defectrii izolaiei partea dispozitvului
care are legtur cu pmntul poate fi unit cu cea conductoare de curent electric. Cu toate
acestea ntre partea care are legtur cu pmntul i pmnt nu va fi tensiune periculoas
pentru om.
Persoanele, care n conformitate cu locul de munc intr n contact cu elemente
individuale conductoare de curent electric, pentru protejarea de leziunile care pot fi
provocate de curentul electric snt obligate s aib obiecte (instrumente) individuale de
protecie: mnui de cauciuc, caloi sau cizmulie de cauciuc, covorae de caucuic, ochelari
de protecie. Mnerele metelice ale mnerilor instrumentelor de lucru (cletilor, urubelnielor
. a.) trebuie s fie acoperite cu cauciuc.
Este necesar de ndeplinit urmtoarele tehnici de securitate de baz:
1. Nu se admite contactul sau atingerea elementelor dispozitivelor electrice aflate sub
presiune.
2. Nu se permite s se controleze cu degetele tensiunea ntre cleme.
3. Toate reparaiie la dispozitivele electrice trebuie s se efectuieze numai dup
deconectarea lor.
4. Deconectnd dispozitivul pentru efectuarea ucrrilor de reparaie, trebuie de atrnat un
placat: Nu conectai.
Coal
a
Proiect de an la OUIA 21
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at
5. Nu se permite trecerea de ngrdire.
6. Nu se admite s se produc nici o lucrare de ctre persoanele aflate n stare de
ebrietate.
Dac o persoana a afost electrocutat este necesar ca persoana dat ct mai curd s fie
eleiberat de contactul cu elementul concuctor de curent electric; pentru aceasta este nscesar
de deconectat dispozitivul, sau, dac aceasta din oarecare motive nu este posibil, de ntrerupt
circuitul, folosind pentru aceasta orice obiect uscat neconductor de curent electric.
Cu toate acestea trebuie de luat n consideraie posibilitatea cderii victimii de la nlime i
s se ia msurile necesare. n cel mai ru caz se poate de tiat cablu cu un topor cu coad de
lemn uscat. Oricum acest lucru trebuie s se fac cu mare atenie.
Elibernd victima de aciunea curentului electric, trebuie urgent de chemat medicul, n
acelai timp acordnd victimii primul ajutor (victimii i se descheie mbrcmintea strns pe
corp, i se d s miroase amoniac, se face frecie i n caz de necesitate se face respiraie
artificial i masaj cardia
BIBLIOGRAFIE
Coal
a
Proiect de an la OUIA 22
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at 8
1. Bratu Em. A., Operaii i utilaje n industria chimic i alimentar. Editura Tehnic:
Bucureti, 1981.
2. .., . ., . .,
. : , 1989.
3. . .,
. , 1975.
4. Pavlov K.F., Romankov P.G., Noscov A.A., Procese i aparate n ingineria chimic,
- Editura Tehnic: Bucureti,1981
5. .
6. Vavilin A., Protecia muncii la ntreprinderile de alimentaie public. Editura
Lumina: Chiinu, 1990.
7. .
8.
Coal
a
Proiect de an la OUIA 23
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at 8