Sunteți pe pagina 1din 10

Contribuiile la studiul micotoxinelor cu aplicaii pe produse vinicole se reflecta actual in vederea

preintimpinarii si combaterii toxicitatii in urma folosirii acestor produse.

Avnd n vedere importana deosebit a cunoaterii nivelului de contaminare cu micotoxine a


alimentelor i puinele studii efectuate n Romnia privind ocratoxinele, ne-am propus studiul
prezenei i nivelului contaminrii cu acestea a produselor alimentare comercializate i consumate n
zona judeului Galati

1.Vinul a aprut nc la nceputul dezvoltrii umane. Sucul fructelor, lsat la pstrare


un anumit timp, sufer anumite transformri, devenind ameitor.

Aceast butur a fost considerat de mii de ani licoarea zeilor. Primele


documente referitoare la cultivarea vinului dateaz din mileniul XVII .Hr., iar vechii
egipteni sunt cei care au cultivat sistematic via de vie i au produs aceast licoare.
Producia s-a extins pe timpul Imperiului Roman, atunci cnd vinul a devenit o butur
foarte popular

2. Cea mai veche sticl de vin din lume dateaz de pe vremea romanilor, din anul
350, i este expus la muzeul Speer din Germania. Sticla a fost descoperit n anul
1867, n mormntul unui nobil roman, intrnd n colecia muzeului german acum 100
de ani.

Vinul, dei vechi de 1 650 de ani, este nc n stare lichid graie sigiliului de
cear i a uleiului de msline turnat deasupra. Specialitii sunt de prere c, odat
deschis recipientul, lichidul i-ar putea pierde proprietile fizico-chimice

3. In afara faptului ca vinul este o bautura placuta, care impresioneaza prin aspectul,
culoarea, aroma si gustul sau, el are totodata si o valoare alimentara si fiziologica
mare.

Consumat in anumite cantitati si in anumite conditii, vinul satisface cerintele


generale ale unui aliment.

Un litru de vin, cu o tarie alcoolica de 9-10, aduce in bilantul energetic circa 600-
700 calorii, ceea ce reprezinta circa 25% din necesarul ziinic de calorii ai
organismului omenesc.

Caloriile pe care le produce vinul se datoresc aproape in totalitate alcoolului etilic

(1 g de alcool etilic produce cca. 7 calorii).


Spre deosebire de alte alimente (zaharuri, grasimi, proteine etc.), alcoolul nu
constituie o sursa directa de energie, ci un aport energetic care se bazeaza pe
fenomene respiratorii la nivelul celular.

Alcoolul din vin are o actiune pozitiva asupra metabolismului proteinelor,


glucidelor si lipidelor.

4. Vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica dintre bauturi


(Pasteur) chimist francez

Din punct de vedere fiziologic vinul are influenta in special prin alcoolul pe care il
contine asupra aparatului digestiv, circulator si al sistemului nervos.

Consumat in doze moderate, el activeaza secretiile salivare si gastrice, accelereaza


circulatia singelui si produce o senzatie de excitare nervoasa care stimuleaza
activitatea creierului.

Consumat in doze mari si repetate, vinul are efecte negative asupra organismului:
provoaca congestionarea mucoasei gastrice, produce stari de hipertensiune si de
crestere a temperaturii periferice, paralizeaza actiunea centrilor nervosi provocand
stari de "betie".

Abuzul de alcool poate duce la aparitia gastritelor de natura alcoolica sau la ciroza
hepatica.

5 Consumat in anumite cantitati si in anumite conditii, vinul satisface cerintele


generale ale unui aliment. Un litru de vin, cu o tarie alcoolica de 9-10, aduce in
bilantul energetic circa 600-700 calorii, ceea ce reprezinta circa 25% din necesarul
ziinic de calorii ai organismului omenesc. Caloriile pe care le produce vinul se
datoresc aproape in totalitate alcoolului etilic (1 g de alcool etilic produce cca. 7
calorii).Spre deosebire de alte alimente (zaharuri, grasimi, proteine etc.), alcoolul nu
constituie o sursa directa de energie, ci un aport energetic care se bazeaza pe
fenomene respiratorii la nivelul celular. Alcoolul din vin are o actiune pozitiva
asupra metabolismului proteinelor, glucidelor si lipidelor.

6. Vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica dintre bauturi (Pasteur) chimist
francez
Din punct de vedere fiziologic vinul are influenta in special prin alcoolul pe care
il contine asupra aparatului digestiv, circulator si al sistemului nervos.

Consumat in doze moderate, el activeaza secretiile salivare si gastrice,


accelereaza circulatia singelui si produce o senzatie de excitare nervoasa care
stimuleaza activitatea creierului.

Consumat in doze mari si repetate, vinul are efecte negative asupra organismului:
provoaca congestionarea mucoasei gastrice, produce stari de hipertensiune si de
crestere a temperaturii periferice, paralizeaza actiunea centrilor nervosi
provocand stari de "betie".

Abuzul de alcool poate duce la aparitia gastritelor de natura alcoolica sau la ci-
roza hepatica.

7.Compozitia vinului citim de pe slaid..


8. Substante volatile si odorante...........
9. Substantele fenolice. Substantele azotate.....
10. Minerale vitamine si enzyme
11, Contaminarea vinului cu micotoxine

12.Toxinele de natur microbiologic din struguri, must i vinuri sunt cele mai
puin studiate. Aceasta se explic prin metodele de cercetare destul de scumpe,
prin atenia redus acordat problemelor igienice i calitii proaste a produselor
vinicole prelucrate industrial.Patulina este considerat metabolit al ciupercilor
de mucegai.

13. Profilul toxicologic


Cercetrile toxicologice realizate pe animale de laborator au elucidat nu doar
implicarea OTA n cazul maladiilor nefrotoxice, ci i prezena unor efecte
genotoxice, imunodepresive, teratogene, neurotoxice i cancerigene Toxicitatea
OTA variaz totui n funcie de sex, specie, tipul celular etc.
Nefrotoxicitatea i nefropatia reprezint efectul major al OTA. Aceast molecul
este potenial nefrotoxic pentru toate mamiferele, cu excepia rumegtoarelor.

14. biotransformarea acestei micotoxine implic "citocromul P450-dependent",


care genereaz, prin implicarea diferitelor enzime i eliberarea radicalilor liberi,
peroxidarea lipidelor i formarea de metabolii intermediari toxici, activi la nivelul
coagulrii sangvine, metabolism glucidic i leziuni oxidative. Aceti metabolii
particip la inhibarea sintezei proteinelor, prin inhibarea ARN-sintezei.

Actualmente formele i metaboliii OTA implicai direct n activitatea mutagen


nu sunt cunoscui exact. Aceast direcie este activ cercetat.

15. OTA are, n anumite condiii, un efect imunodepresiv puternic, care se


manifest att la prezena unor concentraii mari, ct i a unor concentraii
nesemnificative.

Au fost depistate necroze ale esuturilor limfatice, dar i o scdere a imunitii


celulare. OTA inhib proliferarea limfocitelor periferice T i B, stopnd producerea
interleucinei 2 (IL2) i a receptorilor si . Suprim activitatea celulelor fagocite
(killer) i producerea interferonului .

16. Administrarea OTA animalelor confirm prezena unui efect teratogen. Aceasta
poate traversa placenta i provoac anomalii morfologice diverse n embrionii de
obolani, oareci, hamster, porc i pui de gin .Gravitatea malformaiilor depinde
de calea de administrare i de perioada de gestaie. Administrarea OTA obolanilor
n perioada gestaiei induce malformaii ale sistemului nervos central .

17. Aceasta lucrare Consideratii toxicologice privind micotoxinele din vinuri isi
propune studiul mediului de sintez, existen ,toxicitate i determinarea
nivelului de contaminare a micotoxinelor.

Obiective:

- informarea i documentarea din literatura de specialitate privind micotoxigeneza

- informarea, documentarea i prezentarea datelor privind originea, structura,


efectele toxice asupra organismului uman,

- studiul prevenirii contaminrii i decontaminarea produselor alimentare cu


ocratoxina A;

-studiul mijloacelor de intoxicaie cu micotoxine

- studiul factorilor care influeneaz micogeneza n natur

-nivelul de contaminare cu OTA a unor produse vinicole

- mecanismul de aciune toxic a micotoxinelor


- toxicitatea indus de ocratoxine n organismul uman

-Metode de testare a coninutului de micotoxine in vinuri

18.Drept material au servit vinurile pentru mbuteliere i de la persoanele


particulare.

Metoda (HPLC). Metoda se aplic la stabilirea ochratoxinei A n vinurile roii,


roze i albe (inclusiv n vinurile speciale), la concentraii de pn la 10 u.g/1,
folosind o coloan de imunoafinitatee i cromatografia lichid de nalt performan
(HPLC)

19. Metoda CSS

Spotarea extractului purificat alturi de etalonul de OTA

Developarea plcii n sistemul de solveni format din toluen acetat de etil


cloroform acid formic. (7:5:5:2)

Revelarea plcii i compararea valorii Rf-ului etalonului cu cele ale probelor n


scopul identificrii ocratoxinei A . n UV , 366 pe plicile cromatografice se
observ spoturi de culoare verde-albstrui specifice pentru OTA .

S-au calculat Rf-urile pentru soluia standart de OTA i pentru probe.

20. Determinarea cantitativ a OTA n soluia standard

Cromatograma soluiei standarde OTA cu concentraia 1,250 g/ml.

Condiii cromatografce: debit - 1 ml/min.

Faza mobil - acetonitril: apa: acid acetic glacial (99:99:2, v/v/v);


fluorescent de detectare:

lungime de und de excitaie - 333 nm: lungime de und de emisie = 460 nm;

21. Liniaritatea rezultatelor

22.Pentru determinarea preciziei soluia cu concentraia de 20 ng/L s-a injectat de


6 ori , s-au obinut 6 cromatograme , pentru fiecare cromatogram s-au msurat
ariile picurilor. Datele sunt prezentate in tabel.

Numrul 1 2 3 4 5 6
determinrilor

Aria pic 28,9 28.7 29.5 29.0 28.8 28.5


Media 29,17

SD 0,85

RSD 2,89 %

23.

Extracia ocratoxinei A cu amestec CH3OH:NHCO3 soluie de 3 % n raport


80:20

Spotarea extractului purificat alturi de etalonul de OTA

Developarea plcii n sistemul de solveni format din toluen acetat de etil


cloroform acid formic. (7:5:5:2)

Revelarea plcii i compararea valorii Rf-ului etalonului cu cele ale probelor n


scopul identificrii ocratoxinei A . n UV , 366 pe plcile cromatografice se
observ spoturi de culoare verde-albstrui specifice pentru OTA .

S-au calculat Rf-urile pentru soluia standart de OTA i pentru probe.

25. Identificarea i determinarea cantitativ a ocratoxinei A , din probe de vin


particulare aplicnd metoda HPLC
Probele analizate provin din vin produs n gospodrii particulare pentru uz familial (10
probe) , i de la ageni economici cu profil viticol (4 probe). Din totalul de 14 probe 7
sunt vinuri roz (P1-P9) i 7 vinuri albe (P10-P18).

Laboratorul unde s-au facut analize pentru partea practica : Laboratorul central
pentru controlul calitatii si igienei vinului Valea Calugareasca - filiala Focsani, din
Municipiul Focsani, str. Milcov, nr. 40, judetul Vrancea.

26.

Substanele cu cel mai mare randament folosite de-a lungul timpului pentru
limpezire au fost albusul de ou si sangele de bou. Astazi, nu se mai foloseste decat
albumina de ou, acesteia alaturandu-se bentonita sau gelatina. In urma unui proces
de limpezire realizat corect nu mai raman nici un fel de particule in vin, asa ca nu
trebuie sa va speriati ca veti gasi resturi de ou in pahar.
27.CONCLUZII GENERALE

1.Informarea i documentarea datelor,din studiul bibliografic, privind originea,


structura, efectele toxice asupra organismului uman, precum i prevenirea
contaminrii produselor alimentare cu OTA

2. Factorii climaterici pot modifica considerabil dezvoltarea diferitelor tipuri de


mucegaiuri, acest lucru treble luat n consideraie pentru stabilirea gradului de
contaminare a produselor cu OTA.

3. A fost stabilit cu certitudine c recoltarea ntrziat a strugurilor de pe parcele


ntr-o stare sanitar satisfctoare nu antreneaz creterea coninutull de OTA.
n acelai timp, recoltarea ntrziat a strugurilor de pe parcele cu stare sanitar
precar contribuie esenial la majorarea coninutull de OTA n produsul final .

4.Pentru acest studiu, au fost analizate 14 probe. S-au selectat diverse produse
vitivinicole, n funcie de culoare.Conform acestui criteriu, am selectat vin alb
irou.

5.S-a aplicat metoda HPLC pentru izolarea i determinarea cantitativ a


ocratoxinei A n vederea determinrii nivelului de contaminare pe produse
vinicole . n urma examinrii s-a demonstrat c I-a eap a mbutelierii micotoxina
A este prezent , apoi se sedimenteaz.

6. Limitele la care micotoxinele devin periculoase sunt de ordinul microgramelor


sau nanogramelor pe kg corp/zi. Dac organismul uman primete mai mult dect
att , micotoxinele atac materialul enetic fcnd posibil apariia cancerului , n
special la ficat.

7. Cerinele privind inofensivitatea produselor vinicole devin din ce n ce mai


stricte i limitele admise ale concentraiilor diferitor toxine devin mai reduse ,
astfel se cere ca sursa de apariie s fie studiat multilateral.

8. Din analizele obinute de la vinul produs n gospodrii particulare pentru uz


familial s-a constatat c n 6 probe micotoxina este sub limita de detecie , n 3
probe sub limita maxim de detecie , 2 g/ml , iar n 5 probe concentraia OTA
depete limitele maxime admise de legislaia n vigoare.
9. S-a constatat c coninutul de OTA este mai mare n vinul roi dect n cel alb
deoarece pentru producerea acestui vin se mcereaz i prile solide ale
boabelor.