Sunteți pe pagina 1din 4

Dieta vegetariana exclusiva(vegana) este mai mult o chestiune filosofica si de alegere personala decat una de

stiinta a alimentatiei. In natura nu exista dieta strict vegetariana, pentru ca animalele, chiar si
ierbivorele(dotate de Natura cu un aparat digestiv diferit de al nostru) mananca pe langa plante si insecte,
larve, oua, materii fecale sau in descompunere, pamant(cu microorganismele aferente), prezente in mod
natural pe respectivele plante.

In ultimii ani prinde teren si la noi modul de alimentatie vegetarian si vegan, cu diverse trepte intermediare.
Sunt oameni care nu mai vor sa manance carne(rosie) dar mananca peste, oua si lactate pe langa produse
vegetale. O categorie ramane doar cu lactate, oua si vegetale. Altii decid sa scoata orice produs de origine
animala din dieta, fie el obtinut prin sacrificarea animalului sau nu. Eliminand alimentele de origine animala
se reduce aportul de toxine acumulate in lantul trofic precum si hormonii de origine animala din alimentatie.
Vegetalele au(in medie) un pH mai ridicat(sunt alcaline) si pot contracara aciditatea excesiva data de stress,
alimente de origine animala, diverse boli, efort fizic. De asemenea, continutul de enzime este pastrat intact
in produsele vegetale crude. Acest lucru ajuta in unele cazuri la detoxifiere si la o echilibrare metabolica.

Omul este omnivor si o dieta naturala este una omnivora. Totusi, corpul nostru are capacitatea sa traiasca si
renuntand la anumite grupe alimentare esentiale(cum ar fi carnea sau produsele animale). Anumite rezerve
de vitamine si minerale pot fi suficiente pentru mai multi ani de dieta exclusiv vegetariana. Pentru anumiti
oameni acest lucru este benefic pentru sanatate, atat pentru cea fizica dar mai ales pentru cea psihica. Dietele
vegetariene sau vegane sunt folosite si ca diete de “detoxifiere” pentru perioade scurte sau medii de
timp(inclusiv in postul religios). Pentru altii apar probleme de metabolism sau hormonale. Pentru o parte
apar si probleme psihice cauzate de lipsa unor nutrienti esentiali, mai ales cand nu exista o diversitate
suficienta de alimente. Desi creierul omulu si sistemul nervos se dezvolta pe baza unor substante de origine
animala, obtinute chiar prin prepararea termica a carnii, unii oameni decid sa manance doar alimente crude,
care nu au fost “trecute prin foc” tocmai pentru a evita anumiti compusi toxici care apar in alimentele expuse
la temperaturi mari.

Totusi, unele alimente, inclusiv de origine vegetala, au nevoie de preparare termica pentru a face dispoibili
unii nutrienti sau pentru a distruge anumite toxine si antinutrienti. Faptul ca pot fi mancate crude nu
inseamna ca aceasta este si cea mai buna varianta. Evident, prin preparare termica nu intelegem ardere pana
la carbonizare sau prajire in ulei pana iese fum.

Foarte multe informatii eronate despre continutul alimentelor si nutritia umana sunt promovate de multe ori
cu buna stiinta, din diverse interese: vanzarea de produse cu adaosuri mari(soia procesata, cereale
procesate), reducerea presiunii asupra cerealelor care vor fi folosite pentru obtinerea de combustibili
alternativi, obtinerea unei mase docile de oameni fara vointa, de barbati fara testosteron si de femei infertile.
Oameni aparent normali aduca argumente de tipul “si elefantul este vegetarian” sau “chinezii mananca
soia”.

Totusi, cum optimizam o dieta vegana? Ce alimente consumam, cum le combinam si ce suplimente nutritive
avem la dispozitie pentru completarea alimentatiei?

Problema clasica a unei diete vegane este aportul de proteine, material de constructie. Corpul nostru are
nevoie de componente pentru constructia de proteine proprii, aminoacizi. Acesti aminoacizi sunt obtinuti in
mod direct, din proteinele alimentare(cele produse de plante si animale) sau sunt sintetizati in corp din alti
aminoacizi(proces care consuma resurse). Proteinele din plante nu ofera metabolismului uman diversitatea si
proportiile ideale de aminoacizi, de aceea alimentele de origine vegetala trebuie combinate pentru a aduce
un aport cat mai apropiat de necesitatile noastre. Necesitatile pot diferi insa de la om la om si chiar la acelasi
om in perioade diferite de timp in functie de sex, varsta, obiective(slabire, masa musculara, echilibrare
hormonala), diverse afectiuni, efort fizic etc.

Ca surse de energie avem grasimile si carbohidratii. Cele mai multe diete vegetariene tinute dupa
ureche(inclusiv alimente “de post”) au o cantitate uriasa de fainoase si amidon dar o cantiate prea mica de
grasimi esentiale si sanatoase. Corpul nostru are nevoie si de grasimile esentiale si chiar de anumite tipuri de
grasimi, care desi nu sunt esentiale, pot ajuta foarte mult metabolismul si usura munca ficatului, de exemplu.
Carbohidratii procesati(inclusiv cerealele pentru micul dejun sau pastele integrale) sunt asociati in ultimii
ani din ce in ce mai strans cu obezitatea, bolile cardiovasculare, sindromul metabolic.

Alt aspecte delicate sunt lipsa grasimilor de origine animala(saturate), lipsa unor vitamine si micronutrienti,
lipsa probioticelor. Lipsa probioticelor poate fi contracarata prin administrarea de suplimente cu probiotice
sau prin fermentatia lactica indusa unor alimente de origine vegetala(varza murata, de exemplu). Grasimile
saturate de origine vegetala au nenumarate efecte benefice pentru sanatate si pot fi gasite in fulgii de cocos,
uleiul de cocos, laptele de cocos sau in uleiuri extrase din uleiul de cocos(MCT Oil, trigliceride cu lant
mediu).

Dieta umana optimala are ca proportii de nutrienti(calorii din totalul caloriilor zilnice) urmatoarele valori:
grasimi 30-60%, proteine 20-30%, carbohidrati 10-50%. Carbohidratii sunt cea mai versatila sursa de
energie pentru ca pot fi folositi in functie de obiective(slabire- mai putini, crestere in greutate- mai multi)
sau pot fi consumati in cantitati mai mari vara cand sunt disponibile furctele si legumele proaspete, coapte in
copaci(nu pe vapor) si crescute in pamant(nu in vata). Dieta optimala pentru omul modern difera in mod
radical de dieta optimala a omului primitiv(inainte de domesticirea animalelor) pentru ca omul modern este
prin excelenta sedentar, in timp ce vanator-culegatorul petrecea foarte mult timp si consuma foarte multa
energie cu gasirea si consumarea hranei. De asemenea, omul modern este supus unui stress mult mai mare:
psihologic, chimic, fizic, imunologic.

Iata principalele grupe de alimente folosite intr-o dieta vegetariana

Nucile(care cresc in copaci sau arbusti: nuci, caju, braziliene, alune de padure, migdale): contin si cantitati
mari de grasimi, fibre, vitamine liposolubile. Arahidele nu intra in aceasta categorie si trebuie evitate, chiar
daca sunt ieftine. Nucile se consuma ca atare, crude sau inmuiate in apa. Macinarea sau transformarea lor in
pasta/unt expune grasimile oxidarii si este utila doar daca se face imediat inainte de a fi mancate. Prajirea
distruge substante nutritive utile si produce compusi toxici.

Semintele(canepa, in, chia): contin cantitati mari de grasimi, in special omega 3 de origine vegetala,
proteine, fibre. Pot fi folosite si alte seminte, dar avand grija la echilibrarea aportului de omega 3 cu omega
6. Pot fi macinate, incoltite, consumate ca atare(o masa separata) sau incluse in salate, unturi de
nuci/seminte. Se consuma crude sau inmuiate in apa/incoltite.

Leguminoasle(naut, linte, mazare, fasole): contin si carbohidrati, fibre(din pacate unele cu potential de a
fermenta). Se recomanda inmuierea in apa si fierberea. Anumiti germeni se pare ca accelereaza procese
nenaturale din corp. Soia, desi foarte populara, este contraindicata din cauza problemelor ridicate de
continutul de estrogen, substante care afecteaza tiroida si diversi contaminanti rezultati din procesele de
prelucrare. Soia este o planta provenita din alta zona a lumii si nu ar trebui consumata de catre noi. Daca
totusi alegi sa consumi soia, foloseste o varianta procesata natural, fermentata(tofu fermentat, sos de soia,
miso, tempeh) sau chiar pudra de soia fermentata, cu probiotice.

Cerealele(hrisca, mei, quinoa, amaranth): contin cantitati mai mici de proteine dar mai mari de carbohidrati.
Se recomanda consumul de cereale cu bobul cat mai mic, astfel incat aportul de proteine, vitamine, minerale
sa fie cat mai mare fata de cel de carbohidrati(calorii). Taratele contin cea mai mare parte a nutrientilor si
anumite cereale pot fi consumate incoltite. Sunt de evitat cele bogate in gluten(graul in special), orezul alb,
cerealele procesate. Porumbul trebuie folosit cu masura, iar modul traditional de prelucrare(in America
Centrala) includea si folosirea apei de var(hidroxid de calciu- var stins) in procesele de prelucrare primare.

Ciupercile proaspete(nedeshidratate) contin cantitati relativ mici de proteine sau carbohidrati insa sunt
cunoscute pentru vitamine, minerale(in functie de mediul de cultura), diversi nutrienti care stimuleaza
imunitatea sau au alte efecte benefice pentru sanatate. Pot fi consumate ca atare(crude), fierte sau uscate,
inclusiv sub forma de extracte in suplimente nutritive.

Radacinoasele si plante de la care se consuma partile de sub pamant(morcov, telina, ghimbir, ridichii, gulii,
usturoi, ceapa). Contin carbohidrati si fibre, vitamine, minerale si o gama intreaga de substante benefice
pentru sanatate. Au avantajul ca pot fi pastrate in conditii naturale, fara procesare si consumate in sezonul
rece. Pot fi incluse in salate, supe-creme, murate. Nu contin cantitati semnificative de proteine si grasimi.

Frunzele, tulpinile, florile plantelor(broccoli, conopida, spanac, salate, varza, patrunjel etc.) aduc un aport
mare de fibre si fitonutrienti. Din punct de vedere energetic sunt aproape neglijabile. Nu au cantitati
semnificative de proteine, grasimi, carbohidrati. Fiecare in parte are beneficiile sale si modul de preparare
optim. Multe suplimente nutritive de ultima generatie sunt extracte standardizate din aceasta categorie de
alimente.

Fructele(fructele de padure, fructele care apartin zonei temperate, pepeni, citrice, fructe tropicale). Contin
apa, carbohidrati si cantitati mici de vitamine si minerale. Nu contin grasimi sau proteine. Sunt de preferat
fructele de padure sau fructele de dimensiuni mici, care aduc putine calorii dar o cantitate mare de vitamine,
minerale, fitonutrienti. Se recomanda ca fructele sa se manance proaspete, in sezon. Fructele uscate sunt
“moarte”, contin zahar si conservanti. O categorie speciala de fructe sunt nuca de cocos, avocado si
maslinele, bogate in grasimi sanatoase. In ultimii ani apar studii si informatii despre solanacee(night shades
family), care contin diverse toxine si sunt asociate legumelor, desi sunt fructe: rosii, vinete, ardei.

Algele(spirulina, clorela) contin cantitati foarte mari de proteine(in susbtanta uscata) si cu un profil de
aminoacizi mai bun decat al leguminoaselor, de exemplu. Acizii grasi esentiali sunt si ei prezenti. Algele
contin si o serie de alte vitamine mai putin sau deloc prezente in plante. Pot contine chiar si vitamina B12
insa deocamdata utilitatea ei din aceasta sursa este in curs de cercetare. Mineralele continute sunt in functie
de mediul de cultura.

Condimentele pot proveni din toate categoriile de mai sus dar se folosesc in cantitati mici pentru a
imbunatati gustul, aspectul, digestibilitatea. Multe au valoare terapeutica mare, continand substante
apropiate ca efect de diverse medicamente.
Sucurile de fructe sunt de evitat pentru cei care vor sa slabeasca din cauza aportului masiv de carbohidrati
livrati rapid ficatului. Trebuie sa fie proaspete si consumate imediat pentru ca isi pierd rapid calitatile
nutritive. Sucurile pasteurizate nici nu intra in discutie. Sunt apa colorata cu zahar. Sucurile pot avea insa si
avantajul unei asimilari mai bune a unor vitamine, minerale, fitonutrienti.

In general, in magazinele care vand produse pentru “dieta” sau “vegetariene” intalnim soia, cereale
procesate, zahar si alte alimente care nici macar nu pot fi incluse intr-o dieta sanatoasa dar au parte de o
publicitate inteligenta, pacalind astfel consumatorul.

Suplimentele nutritive utile pe o dieta vegetariana sunt cele continute in cantitati mici in alimentele de
origine vegetala, dar utile pentru diverse obiective:

Pentru slabire: carnitina, lecitina, inositolul, acidul alfa lipoic, vitamine, minerale, Diet Support.

Pentru imunitate: extractele de ciuperci, glutamina.

Pentru inlocuirea meselor: Tru Food Vegan(produs complex cu o combinatie de proteine, antioxidanti,
probiotice), shake de fructe si legume deshidratate.

Detoxifiere: Detox Support, Liver Detox, Kit pentru detoxifiere.

Pentru digestie: Optimal Digestive System, Plant Enzymes(enzime din plante).

Pentru articulatii: Flex Mobility.

Antioxidanti si antiaging: resveratrol, Super Antioxidanti.

Vitamine: vitamina B12 cu acid folic.

Secretul unei diete vegetariene sau vegane este diversitatea si adaptarea modului de preparare a alimentelor
la specificul fiecaruia in parte. Evitarea consumului exagerat de amidon si cereale si obtinerea unui aport
suficient de grasimi sanatoase si proteine sunt alte puncte importante.

O intreaga gama de produse pentru dieta vegetariana sau vegana se gasesc pe sectiunea speciala de pe
suplimente.ro