Sunteți pe pagina 1din 2

Pentru multi lapte=sanatate/crestere/calciu.

Acest articol vine sa puna laptele si produsele lactate intr-o alta


lumina: aceea a indoielii si oportunitatii consumului lor de catre om. Se stie ca in afara de noi nici un alt
animal adult nu consuma lapte, nu mai vorbim de laptele altei specii. Exista din ce in ce mai multe voci care
pun in seama consumului de lapte(in special a laptelui proaspat) o serie de boli si afectiuni, de la acnee la
boli autoimune si de la balonari la cancer.

Laptele a fost introdus in alimentatia omului de cel mult 10.000 de ani, iar pe scara larga de si mai putin
timp (aparitia omului este estimata intre 200.000 si 5.000.000 de ani). Metodele moderne de
conservare(pasterurizarea) au fost introduse de cateva zeci de ani. Pasteurizarea laptelui reduce cantitatile de
germeni patogeni din lapte dar omoara in acelasi timp enzimele, vitaminele si alti factori bioactivi din lapte.
In mod traditional a fost folosit in special prelucrat, sub forma de iaurt( si diverse variante de fermentare:
kefir, sana, labneh), branzeturi(cu cheag natural) sau urda(obtinuta din zer). Urda(zerul) contine proteine
mai usor de digerat si cu valoare biologica mai buna decat cele din branza.
Iaurtul este considerat un aliment probiotic(sustine flora intestinala benefica) si este, in general, bine tolerat,
aducand numeroase beneficii. Este important ca iaurtul sa aiba fermenti activi si un continut cat mai mic(de
preferinta nul) de elemente straine(zahar, fructe, amidon, gelatina, conservanti, arome etc.).
Laptele si produsele lactate sunt in ultimii ani surse importante de proteine, grasimi, calciu in dieta noastra.
Totusi, din cauza industrializarii si metodelor moderne de crestere a plantelor si animalelor in produsele
finite putem gasi diverse toxine, metale grele, antibiotice, hormoni al caror efect asupra sanatatii se poate
arata daunator in timp. De asemenea, industira laptelui are un impact negativ asupra mediului.

Proteinele din lapte


Laptele de vaca are un profil al proteinelor diferit de laptele uman. Acest lucru face ca pentru o mare parte
din populatia globului sa fie mai potrivite produse cum ar fi iaurtul si urda(obtinuta din zer) si mai putin
branza(care contine caseina). Aportul de proteine animale(fie ele din carne, peste, lactate sau oua) trebuie
echilibrat de un aport de proteine vegetale(mazare, fasole, linte, naut, nuci, alune, seminte). Totusi, laptele
de soia este foarte diferit din punct de vedere nutritional de laptele de bovine sau ovine si deci nu pot fi
substituite.

Zaharul din lapte


Lactoza, zaharul din lapte, este foarte asemanatoare cu zaharul “de masa”. Diferenta este ca lactoza are
nevoie de o enzima diferita pentru a fi digerata(lactaza), enzima care ne lipseste multora dupa ce se incheie
perioada de alaptare sau crestere. Efectele sunt balonari, indigestii, crampe, diaree. Zaharul din lapte ingrasa
ca orice alt zahar. Produsele fermentate(iaurt, branzeturi maturate) elimina partial aceasta problema, deci
sunt mai indicate decat produsele “dulci” sau “proaspete”.

Grasimea din lapte


Smantana, branzeturile grase si untul contin cantitati mari de grasime din lapte si au un continut caloric
ridicat. Consumul lor trebuie urmarit atent pentru a evita ingrasarea. Totusi, este de preferat untul atat pentru
prepararea alimentelor cat si pentru prajit(mai ales cand se foloseste o cantitate mica de grasime), el fiind
rezistent la temperaturi mai mari decat uleiurile obisnuite. Smantana este foarte usor de asimilat si este o
sursa de energie buna, in special inainte de antrenament.

Calciul
In alimentatia omului raportul ideal de calciu/magneziu este de 3:1(1:1 dupa unele studii). In laptele de vaca
acest raport este de cel putin 12:1(fata de 3:1 cat este in laptele uman), ceea ce inseamna o cantitate mult
prea mare de calciu raportata la cea de magneziu. Echilibrarea dietei se poate face si prin cresterea
consumului de alimente bogate in magneziu: spanac, dovleac(si semintele de dovleac), broccoli, telina,
seminte de in, somon.

Cand e cazul sa incerci o dieta fara lactate?


Urmatoarele afectiuni au fost legate de-a lungul timpului de consumul excesiv de produse lactate: astmn,
acnee, artrita, boli degenerative, boli inflamatorii, boli autoimune, retentie de apa, celulita(cosmetica),
ADHD, hiperglicemie, hipercolesterolemie, dislipidemii, sinuzita, balonari, obezitate, infertilitate, ciclu
menstrual neregulat, depresie, iritabilitate, nivel energetic scazut, migrene, alergii diverse, eczeme,
osteoporoza, cancer(ovar, prostata). Daca ai astfel de simptome sau afectiuni incearca cel putin 8 saptamani
o dieta fara lactate. Este foarte posibil sa ai o surpriza placuta.

Sursa

Laptele(si derivatele sale) provenit de la vacile care se hranesc cu iarba proaspata are o valoare nutritiva
mult mai mare decat laptele provenit de la animale crescute cu nutreturi artificiale. Vorbim aici de
micronutrienti(vitamine, minerale, enzime), nu de standardul de “proteine, glucide, lipide, calorii”. Cele mai
multe produse lactate de pe piata(provenite din industria laptelui) sunt obtinute artificial, prin recombinarea
diverselor ingrediente(proteine, lactoza, grasime din lapte).

Solutii

Solutia reala este sa iti gasesti o sursa de lapte curat, de la tara, de la vaci care pasc pe o pasune curata, unde
nu se folosesc ingrasaminte sau pesticide. Sunt de preferat lactatele fermentate(iaurt, smantana fermentata,
branzeturi maturate). Iaurtul poate fi preparat acasa, cu fermenti lactici selectionati si controlati(de
aproximativ 100 de ani de fac diverse teste si s-au evidentiat cateva tulpini de fermeni lactici care sunt cele
mai utile pentru sanatatea omului). Daca consumi lapte si vrei sa te asiguri ca este digerat corect si complet
poti folosi enzime digestive pentru digestia produselor lactate.