Sunteți pe pagina 1din 16

Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006

Laborator 12 DCE

Aplicatii cu amplificatoare operationale partea experimentala

Amplicatoarele operationale sunt circuite integrate, a caror simbol este prezentat n


Figura 1. Circuitul are doua borne de alimentare, pe care se aplica o tensiune pozitiva
(VCC), respectiv negativa (VEE) fata de un potential de referinta, care constituie masa
schemei electronice. Exista nsa si amplificatoare operationale care necesita o singura
tensiune de alimentare (pozitiva).

Figura 1. Simbolul amplificatorului operational.

Amplificatorul operational (AO) are doua intrari, care se numesc intrarea


neinversoare (notata cu +) si intrarea inversoare (notata cu -). Pe aceste intrari
se aplica tensiunile de intrare, notate vi+, respectiv vi-. Diferenta dintre cele 2 tensiuni
de intrare se numeste tensiune de intrare diferentiala si este notata viD. AO-ul are o
singura iesire, de unde se preia tensiunea de iesire v0. Denumirea celor 2 intrari este
determinata de defazajul dintre semnalul de iesire si cel de intrare. Astfel, defazajul dintre
tensiunea de iesire si tensiunea aplicata pe intrarea neinversoare este de 00 , iar defazajul
dintre tensiunea de iesire si tensiunea aplicata pe intrarea inversoare este de 1800 .
AO-ul are o rezistenta de intrare foarte mare (din acest motiv cei 2 curenti de intrare
i si i- sunt aproximativ egali cu 0, o rezistenta de iesire foarte mica si o amplificare n
+

tensiune (definita ca raportul v0/viD) foarte mare, de ordinul sutelor de mii.


Deoarece amplificarea n tensiune este foarte mare, de ndata ce tensiunile aplicate
pe cele 2 intrari difera doar cu ctiva mV, iesirea se va stabili, n functie de semnul
tensiunii de intrare diferentiale, la o valoare constanta, numita tensiune de saturatie
pozitiva, respectiv negativa, asa cum este sugerat si n Figura 2, care reprezinta
caracteristica de transfer (de functionare) a AO-ului. n circuitele de amplificare, un
element de circuit care se comporta ca un AO nu este util, deoarece distorsioneaza
puternic forma de unda a semnalului, prin intrarea n regiunile de saturatie ale acestuia.
De exemplu, pentru un circuit cu un AO, daca tensiunea de intrare diferentiala este
sinusoidala si axata pe 0V (adica tensiunea medie a acesteia este nula), atunci, conform
caracteristicii de transfer a AO-ului, daca viD este pozitiva atunci v0 este VSAT+, iar daca
viD este negativa atunci v0 este VSAT-, deci iesirea basculeaza ntre 2 valori discrete si n

-1-
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

consecinta forma de unda a acestui semnal este dreptunghiulara. Semnalul de iesire


rezulta nedistorsionat att timp ct tensiunea de intrare diferentiala este suficient de mica,
nct functionarea AO-ului sa fie plasata n regiunea liniara, n care tensiunea de iesire
este direct proportionala cu tensiunea de intrare diferentiala:
v0 = tg viD

Figura 2. Caracteristica de transfer (de functionare) a AO-ului.

Pentru ca un AO sa lucreze n regiunea liniara, valoarea lui viD trebuie sa fie extrem
de mica, de ordinul mV. Pentru extinderea domeniului de valori a tensiunii de intrare
diferentiale, n care AO-ul sa functioneze liniar, un AO se utilizeaza ntr-o bucla de
reactie negativa. Prin acest procedeu, amplificarea AO-ului cu reactie negativa se reduce
(vezi Figura 3, n care amplificarea este egala cu tg), iar domeniul de valori ale lui viD
n care AO-ul functioneaza liniar (nu intra n regiunile de saturatie) se extinde, ceea ce
ofera posibilitatea ca, n cazul n care viD nu depaseste un anumit prag, semnalele din
circuit sa nu se distorsioneze.

Figura 3. Caracteristica de transfer a AO-ului care functioneaza ntr-o bucla cu reactie


negativa: extinderea domeniului lui viD n care AO-ul functioneaza liniar.

-2-
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

Introducerea unui AO ntr-o bucla de reactie pozitiva duce la cresterea amplificarii


n tensiune si din acest motiv, caracteristica de transfer a circuitului cu AO ramne
aceeasi ca cea din Figura 2 si n consecinta tensiunea de iesire a circuitului basculeaza
ntre cele 2 tensiuni de saturatie, avnd o forma de unda dreptunghiulara.
Asa cum s-a mentionat mai sus, un AO are o rezistenta de intrare foarte mare. Din
acest motiv, curentii sai de intrare i+ si i- se pot considera nuli. n plus, daca AO-ul
este inclus ntr-o bucla de reactie negativa, datorita amplificarii n tensiune a acestuia,
tensiunea de intrare diferentiala poate fi considerata nula, deci cele doua intrari pot fi
considerate ca au acelasi potential electric.

Evaluarea experimentala a aplicatiilor cu amplificatoare operationale

Placa de test este prezentata n Figura 4.

Figura 4. Placa de testare.

Alimentarea AO-urilor:

n cazul n care se utilizeaza un AO care necesita o 2 tensiuni de alimentare (pozitiva si


negativa), pentru furnizarea acestora vor fi necesare 2 surse de tensiune constanta,
conectate n serie, ca n figura de mai jos.

-3-
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

n aplicatiile de mai jos, circuitele vor fi alimentate la 10V. Pentru aceasta, ambele surse
de tensiune constanta vor fi setate la valoarea 10V si conectate pe placa de test asa cum
este indicat mai sus.

OBS: Realizarea conexiunilor n placa de test pentru implementarea diverselor


aplicatii se va realiza numai dupa setarea surselor de tensiune la 0V!

1. Filtru trece jos

Se va implementa un filtru trece jos Figura 5. Acest circuit permite trecerea numai
a acelor semnale ale caror frecventa este sub o anumita valoare. Implementarea
circuitului se obtine prin conectarea punctelor:
2+3
4+5
6+GND

Figura 5. Filtru trece jos.


Tinnd cont de proprietatile AO-ului, tensiunea de iesire v1 a fitrului este egala cu
tensiunea de pe C1, iar tensiunea de pe acesta este:
XC1
vC1 = v
XC1 + R 2 IN
unde
1
XC1 =
2 f
f fiind frecventa semnalului de intrare vIN, iar vC1 fiind tensiunea pe C1. Deci:
1
v1 = 2 f v IN
1
+ R2
2 f
relatie din care se poate poate scoate n evidenta fenomenul de filtrare:

-4-
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

1
daca f 0 v1 0 v IN = v IN
1
+R2
0
1
daca f v1 v = 0
1 IN
+ R2

Se va aplica la intrare, ntre 1 si GND masa circuitului un semnal (de la
generatorul de semnal sinusoidal) de frecventa 1kHz si amplitudine 1V. Se va masura
cu osciloscopul tensiunea de iesire a filtrului tensiunea ntre V1 si GND, care
reprezinta valoarea n banda a acestei tensiuni, notata VOB.
Se va determina frecventa superioara a filtrului frecventa la care amplitudinea
tensiunii de iesire scade la valoarea VOB/2. n acest scop, mentinnd amplitudinea
constanta (1V), se va creste frecventa acestuia pna cnd pe osciloscop se va observa
reducerea amplitudinii tensiunii de iesire la valoarea VOB/2.
Se creste n continuare frecventa de la generatorul de semnal pna cnd se constata ca
amplitudinea tensiunii de iesire scade la valoarea 0 astfel se va observa fenomenul
de filtrare.

2. Filtru trece sus

Se va implementa un filtru trece sus Figura 6. Acest circuit permite trecerea


numai a acelor semnale ale caror frecventa este mare. Implementarea circuitului se obtine
prin conectarea punctelor:
9+10
8+12
11+GND

Figura 6. Filtru trece sus.

-5-
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

Tinnd cont de proprietatile AO-ului, tensiunea de iesire v2 a fitrului este egala cu


tensiunea de pe R3, iar tensiunea de pe acesta este:
R3
vR 3 = v IN
X C2 + R 3
unde
1
X C2 =
2 f
f fiind frecventa semnalului de intrare vIN, iar vR3 fiind tensiunea pe R3. Deci:
R3
v2 = v IN
1
+ R3
2 f
relatie din care se poate poate scoate n evidenta fenomenul de filtrare:
R3
daca f 0 v 2 vIN = 0
1
+ R3
0
R3
daca f v 2 v IN = vIN
1
+ R3

Se va aplica la intrare, ntre 7 si GND, un generator de semnal care furnizeaza n
circuit un semnal sinusoidal de frecventa 40kHz si amplitudine 1V. Se va masura cu
osciloscopul tensiunea de iesire a filtrului tensiunea ntre V2 si GND, care reprezinta
valoarea n banda a acestei tensiuni - VOB.
Se va determina frecventa inferioara a filtrului frecventa la care amplitudinea
tensiunii de iesire scade la valoarea VOB/2. n acest scop, mentinnd amplitudinea
constanta (1V), se va micsora frecventa acestuia pna cnd pe osciloscop se va
observa reducerea amplitudinii tensiunii de iesire la valoarea VOB/2.
Se reduce n continuare frecventa de la generatorul de semnal pna cnd se constata
ca amplitudinea tensiunii de iesire scade la valoarea 0 astfel se va observa
fenomenul de filtrare.

3. Filtru trece banda

Se va implementa un filtru trece banda Figura 7. Acest circuit permite trecerea


numai a acelor semnale ale caror frecventa apartine unui domeniu de valori unei benzi
de frecventa. Implementarea circuitului se obtine prin conectarea n cascada a celor 2
filtre de mai sus, n ordinea FTJ, FTS, prin conectarea punctelor:
2+3
4+5
6+GND
9+10
8+12
11+GND
V1+7

-6-
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

Figura 7. Filtru trece banda.


Se va aplica la intrare, ntre 1 si GND, un generator de semnal care furnizeaza n
circuit un semnal sinusoidal de frecventa 20kHz si amplitudine 1V. Se va masura cu
osciloscopul tensiunea de iesire a filtrului tensiunea ntre V2 si GND, care reprezinta
valoarea n banda a acestei tensiuni - VOB.
Se va determina frecventa inferioara a filtrului. n acest scop, mentinnd amplitudinea
constanta (1V), se va micsora frecventa acestuia pna cnd pe osciloscop se va
observa reducerea amplitudinii tensiunii de iesire la valoarea VOB/2.
Se va determina frecventa superioara a filtrului. n acest scop, mentinnd
amplitudinea constanta (1V), se va creste frecventa acestuia pna cnd pe osciloscop
se va observa reducerea amplitudinii tensiunii de iesire la valoarea VOB/2.

4. Oscilator cu AO

Se va implementa un oscilator Figura 8 prin conectarea punctelor:


7+GND 11+GND
8+10 9+10
12+13

Figura 8. Oscilator cu AO.

-7-
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

Acest circuit reprezinta un generator de semnal furnizeaza un semnal


dreptunghiular periodic. Modul n care functioneaza acest circuit este urmatorul: AO-ul
este inclus ntr-o bucla de reactie pozitiva realizata prin intermediul lui R5 . Din acest
motiv, iesirea AO-ului basculeaza succesiv ntre cele 2 tensiuni de saturatie, n functie de
valoarea tensiunii de intrare diferentiale. Valoarea acestei tensiuni este egala cu diferenta
dintre tensiunea aplicata pe intrarea neinversoare vi+, care se poate exprima prin relatia:
R3
R + R VSAT+
R3 3 5
v+ = v 2 = sau
i R3 + R 5 R3
VSAT
R 3 + R5
si tensiunea aplicata pe intrarea inversoare, care este egala cu tensiunea de pe C2 . Aceasta
tensiune este variabila: cnd v2 este VSAT+ , condensatorul tinde sa se ncarce prin R4 la
aceasta valoare. Etapa de ncarcare dureaza att timp ct v2 = VSAT+ , iar AO-ul se afla n
aceasta stare att timp ct tensiunea de pe C2 este mai mica dect vi+. n momentul n
care tensiunea de pe C2 devine mai mare dect vi+, iesirea AO-ului basculeaza n VSAT-,
iar C2 se descarca prin R4 la aceasta valoare. Aceasta etapa dureaza att timp ct v2=
VSAT-, iar AO-ul se afla n aceasta stare att timp ct tensiunea de pe C2 este mai mare
dect vi+. n continuare, fenomenele se repeta, intervalul de repetitie depinznd de
valorile lui C2 si a lui R4 . Perioada semnalului generat este:
VSAT + v +
T = 2 R 4 C2 ln i = 2 R C ln R5 + 2 R 3
V v + 4 2
SAT i R5

n care s-a considerat ca cele 2 tensiuni de satur atie sunt egale: VSAT+=VSAT-=VSAT .
Dupa alimentarea circuitului se vor vizualiza pe osciloscop tensiunile de pe C2 si de
iesire V2->GND si se va masura frecventa si amplitudinea semnalului generat (care este
egala cu tensiunea de saturatie a AO-ului).

5. Generator de semnale triunghiulare si dreptunghiulare

Se va implementa un generator de semnale, care furnizeaza simultan un semnal


triunghiular si unul dreptunghiular. Schema acestuia este prezentata n Figura 9.
Conexiunile necesare sunt:
14+V2
4+3
5+GND
6+V1
V1+11
10+GND
12+13
Amplificatorul AO2 este inclus ntr-o bucla de reactie pozitiva, prin intermediul lui
R5 . Din acest motiv, iesirea lui AO2 basculeaza ntre cele doua tensiuni de saturatie,

-8-
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

furniznd un semnal dreptunghiular. n consecinta, C1 se ncarca, respectiv se descarca


prin R6 , de la tensiunea de saturatie pozitiva, respectiv la tensiunea de saturatie negativa.
Acest proces are loc la un curent constant, egal cu VSAT/R6 , care determina o variatie
liniara a tensiunii pe condensator, care, tinnd cont de cele 2 etape ncarcare/descarcare
condensator, devine o variatie triunghiulara. De fapt, amplificatorul AO1 mpreuna cu R6
si C1 formeaza un circuit de integrare a semnalului de intrare (vezi cursul) si deoarece la
intrarea acestui circuit de integrare a semnalului este adus un semnal dreptunghiular, la
iesirea acestuia va fi furnizat semnalul dreptunghiular integrat adica un semnal
triunghiular. Perioada acestor semnale este impusa de perechea de valori R6 , C1 .

Figura 9. Generator de semnale.

Dupa alimentarea circuitului se vor vizualiza pe osciloscop V1 si V2 si se va masura


perioada semnalelor si amplitudinile lor.

Simularea n Spice a aplicatiilor cu amplificatoare operationale

amplificatorul operational utilizat = uA741


modelul acestuia este inclus n libraria linear.lib
simbolul amplificatorului operational este:

declaratia amplificatorului operational este:


X<nume> nod_intrare+ nod_intrare- nod_alimentare+ nod_alimentare-
nod_iesire nume_model

-9-
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

un generator de semnal dreptunghiular se declara astfel:


V<nume> nod+ nod- PULSE(V1 V2 td tr tf PW T)

1. Amplificatorul inversor

Figura 10. Amplificator inversor.

Sa se simuleze circuitul din Figura 10. Valorile componentelor si ale parametrilor


surselor independente (Vin, VCC, VEE) sunt indicate n figura, n functie de masa de
lucru (pt. Vin, parametrii care nu sunt indicati n figura se vor pastra la valorile
initiale; V0 reprezeinta tensiunea medie, iar Va reprezinta amplitudinea semnalului de
intrare).

- 10 -
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

Sa se vizualizeze 5 perioade ale semnalelor Vout si Vin; se vor considera 100 puncte
de analiza. Ce analiza trebuie efectuata n acest scop? Ce valoare au parametrii
pas_simulare si final ai analizei?
Sa se determine amplitudinea lui Vout si amplificarea n tensiune AV=Vout/Vin. Ct
este defazajul dintre cele 2 semnale?

Exemplu de descriere a circuitului:


*inversor cu AO
Vin 1 0 SIN(0 0.5 1K 0 0)
VCC 3 0 12
VEE 0 4 12
R 1 2 1K
RF 2 5 4.7K
X 0 2 3 4 5 uA741
.LIB C:\PSPICE\LIB\LINEAR.LIB
.TRAN 0.05M 5M
.END

2. Amplificatorul neinversor

Sa se simuleze circuitul din Figura 11. Valorile componentelor si ale parametrilor


surselor independente (Vin, VCC, VEE) sunt indicate n figura, n functie de masa de
lucru (pt. Vin, parametrii care nu sunt indicati n figura se vor pastra la valorile
initiale).
Sa se vizualizeze 5 perioade ale semnalelor Vout si Vin; se vor considera 100 puncte
de analiza.
Sa se determine amplitudinea lui Vout si amplificarea n tensiune AV=Vout/Vin. Ct
este defazajul dintre cele 2 semnale?

Figura 11. Amplificator neinversor.

- 11 -
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

3. Amplificatorul sumator

Sa se simuleze circuitul din Figura 12. Valorile componentelor si ale parametrilor


surselor independente (Vin1,2 , VCC, VEE) sunt indicate n figura, n functie de masa de
lucru. Vin1,2 sunt generatoare de semnale dreptunghiulare.
Sa se vizualizeze semnalele Vout, Vin1 si Vin2 . Intervalul de vizualizare se va calcula
astfel nct sa fie vizualizate 2 perioade ale semnalului Vin1; se vor considera 100
puncte de analiza. Se va observa pe formele de unda obtinute operatia de sumare a
semnalelor de intrare, implementata de circuit. Cele 3 forme de unda se vor vizualiza
succesiv, n ordinea Vin1, Vin2, Vout , n 3 ferestre diferite:
1. se afiseaza Vin1
2. PLOT_CONTROLADD_PLOT o noua fereastra de afisare; ADD_TRACE
F4 se selecteaza semnalul Vin2
3. PLOT_CONTROLADD_PLOT o noua fereastra de afisare; ADD_TRACE
F4 se selecteaza semnalul Vout
Sa se observe forma de und a a semnalului de iesire Vout.

Figura 12. Amplificatorul sumator.

- 12 -
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

4. Amplificatorul diferential

Sa se simuleze circuitul din Figura 13. Valorile componentelor si ale parametrilor


surselor independente (Vin1,2 , VCC, VEE) sunt indicate n figura, n functie de masa de
lucru. Vin1,2 sunt generatoare de semnale dreptunghiulare.
Sa se vizualizeze semnalele Vout, Vin1 si Vin2 . Intervalul de vizualizare se va calcula
astfel nct sa fie vizualizate 2 perioade ale semnalului Vin1; se vor considera 100
puncte de analiza. Se va observa pe formele de unda obtinute operatia de scadere a
semnalelor de intrare, implementata de circuit. Cele 3 forme de unda se vor vizualiza
succesiv, n ordinea Vin1, Vin2, Vout , in 3 ferestre diferite:
1. se afiseaza Vin1
2. PLOT_CONTROLADD_PLOT o noua fereastra de afisare; ADD_TRACE
F4 se selecteaza semnalul Vin2
3. PLOT_CONTROLADD_PLOT o noua fereastra de afisare; ADD_TRACE
F4 se selecteaza semnalul Vout
Sa se observe forma de und a a semnalului de iesire Vout.

Figura 13. Amplificatorul diferential.

5. Filtru trece jos / trece sus

Sa se simuleze circuitul din Figura 14 (filtru trece jos). Valorile componentelor si ale
parametrilor surselor independente (Vin, VCC, VEE) sunt indicate n figura, n functie
de masa de lucru.
Sa se vizualizeze caracteristica de frecventa a circuitului (variatia amplitudinii lui
Vout n functie de frecventa semnalului de intrare). Pentru aceasta analiza se va
considera ca domeniul de variatie al frecventei semnalului de intrare este 1Hz

- 13 -
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

100kHz, iar frecventa se va varia logaritmic (caracteristica de frecventa se va


vizualiza pe decade DEC).
Sa se determine frecventa superioara a circuitului (frecventa la care amplitudinea lui
Vout scade la valoarea V0B/v2, unde V0B este valoarea maxima a lui Vout).
Sa se simuleze circuitul din Figura 15 (filtru trece sus) n conditiile precizate mai sus.
Sa se determine frecventa inferioara a filtrului (frecventa la care amplitudinea lui Vout
scade la valoarea V0B/v2, unde V0B este valoarea maxima a lui Vout).

Figura 14. Filtru trece jos.

Figura 15. Filtru trece sus.

- 14 -
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

DATA:
Referat-Evaluare experimentala

MASA:

1. Se completeaza urmatorul tabel cu valorile determinate prin masuratori (tensiunile n V, iar frecventele
n kHz):

Pct. Marime Rezultat

V0B
1
Frecventa superioara

V0B
2
Frecventa inferioara

V0B

3 Frecventa inferioara

Frecventa superioara

V2
4
Frecventa

V1

5 V2

Frecventa

Nume prenume (grupa)

1.

2.

3.

- 15 -
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii Iasi 2005 2006
Laborator 12 DCE

DATA:
REFERAT - Evaluare Spice

MASA:

Se completeaza tabelul cu rezultatele obtinute n urma simularilor (tensiunile n V, iar frecventele n kHz):

Pct. Marime Rezultat

Vout

defazaj
1.
AV

Declaratia analizei este:

Vout

defazaj
2
AV

Declaratia analizei este:

V0B

Frecventa superioara
5
Frecventa inferioara

Declaratia analizei este:

Nume prenume (grupa)

1.

2.

3.

- 16 -