Cum Sa Te Iubesti Pe Tine Pentru A Te Intelege Mai Bine Cu Ceilalti PDF

FRANCOIS LELORD
CHRISTOPHE ANDRE
Cum sd te iubesti
pe tine
pentru a te intelege mai bine cu ceilalti
EDITURA TREI
Atunci cOnd nu ne iubim, cad nu ne stimdm, nu sun
tem fericiri. Ne indoim de not facem rareori alegeri
bune in viard, ne simtim vulnerabili in calea obstacolelor,
a diflcultdrilor.
totu#, nimic nu este pentru totdeauna pierdut...
Aceastd carte vd permite sd vd cunoasteti mai bine, sd
faceri un bilant personal al conceptiei despre sine, a ima-
ginii de sine, a iubirii de sine. Ea vd oferd ,si
recomanddri, solutii, pentru a intelege cum se cleide,ste,
Inca- din copildrie, stima de sine, cum se dezvoltd in
adolescentd si cum vd influenteazd ea viata sentimentald,
profesia, relariile cu ceilalri.
Ca si in Cum s ne purtdm cu personalitAtile
dificile", cei doi autori Christophe Andre ,si Francois
Lelord , psihiatri ,si psihoterapeuti, vd propun solurii
terapeutice si practice pentru a vd ajuta sd trdiri intr-o
mai buns armonie cu voi cu ceilalti.
Veri grin chestionarele prezentate in carte, cat de mult
vd iubiti ,si cum vd puteri schimba stima de sine in funcrie
de nivelul prea scdzut sau prea ridicat al acesteia. Drum bun
in cd!dtoria spre universul interior al stimei de sine!
169.90016/1'th"
Autoeducare
1E09 lei !lei/bee
peNTeu.
I M M i t . \ \
ISBN 973-8291-79-8
9
Psihologie practice
Francois Lelord
Christophe Andre
Cum s
te iubesti pe tine
pentru a te intelege
mai bine cu ceilalti
Traducere din limba francezA de
Daniela A. Luca
A
EDITURA TREI
Editori:
MARIUS CHIVU
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
R e d a c t o r :
ROXANA MELNICU
Coperta colecki:
DINU DUMBRAVICIAN
Tehnoredactarea computerizata:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei
ANDRE, CRISTOPHE
Cum s te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu
ceilalti / Cristophe Andre, Francois Lelord; trad. : Daniela A. Luca. -
Bucuresti : Editura Trei, 2003
(Psihologie practic5)
Bibliogr.
ISBN 973-8291-79-8
I. Lelord, Francois
II. Luca, Daniela A. (trad.)
159.923
Aceasta carte a fost tradus dupd

L'ESTIME DE SOL S'ainier pour ',deux vivre avec les autres,
de Francois Lelord si Christophe Andre, Odile Jacob, Paris, 1999
Copyright Editions Odille Jacob, 1999
Copyright Editura Trei, 2003, for the Romanian Edition
C.P. 27-40, Bucureti

Tel./Fax: +4 021 224 55 26
e-mail: editura-trei@fx. ro
www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-79-8
Multumiri
Multumim tuturor pacientilor, carora le este dedicata aceasta

carte, pentru Increderea care ne-au acordat-o.
Lucrarea noastra este in egala masura imbogatit prin obser-
vatiile si relatarile for cu privire la stima de sine si viata cotidiand.
Motiv pentru care le multumim Inca o data.
Multumim si unui numar mare de colegi si prieteni care ne-au
ajutat cu sfaturile si prerile for pertinente, si in special profe-
sorului Jacques Van Rillaer. Multumim de asemenea profesorului
Henri Loo $i profesorului Jean-Pierre Olie pentru sprijinul
constant si prietenesc acordat acestei lucrari.
Intreaga noastr consideratie si lui Cristophe Guias pentru per-
tinentele sale remarci editoriale, si editurii Odile Jacob, al carei
interes pentru aceasta carte a fost foarte stimulant pentru noi.
In fine, multumim lui Pauline, Faustine, Louise si Celeste care
stiu tot cat au oferit pentru aceasta lucrare.
Introducere
Nu ma iubesc...
Copil, visam adesea sa flu o alts persoana. Nu imi placea ceea
ce eram, ceea ce aveam: as fi vrut sa am alt par, alti parinti, sa tra-
iesc in alt loc. Intotdeauna mi se parea ea ceilalti copii erau mai
buni deck mine: mai frumosi, mai dotati, mai populari, mai iubiti
de profesori.
Stiam bine ca se putea si mai rau. Cand rareori ma con-
fesam mamei, ea incerca spuna: nu esti nici cea mai ne-
fericita, nici cea mai prost dotata. Dar asta nu era o consolare pen-
tru mine. De altfel, atunci cand ma simteam trista, ceea ce mi se
intampla adesea, nu mai credeam deloc in asta: eram convinsa ca
sunt persoana cea mai lipsita de important dintre toti oamenii.
Adolescenta mea a fost groaznica. Eram mereu convinsa de
uritenia mea, de diformitatea mea fizica. Aveam toate complexele
de pe pmant.
Lucrurile s-au mai aranjat dupa aceea. Dar chiar si acum, cand
un barbat se indragosteste de mine, cred ca e ceva in neregula aici.
Imi spun ca se inseald in ceea ce ma priveste, ca este indragostit
de o imagine, ca mi-a fost dat ca prin miracol sa induc pe cineva
in eroare; dar ca el nu poate fi indragostit de mine, de ceea ce sunt
eu cu adevcirat. Si daca acest barbat imi place, o teamd ingrozi-
toare ma copleseste imediat: daca am avea o relatie, nu va intarzia
sa remarce impostura, sa-mi descopere toate defectele. Si fard in-
doiala ca atunci nu ma va judeca asa cum ma judec eu. Ma va
parasi. Dar eu, eu nu ma pot parasi. Sunt prizoniera in mine-in-
8 Christophe Andre Francois Lelord
smi, asa a ma detest. Condamnat s rman singurd in trista-mi
companie.
$i nu am nici un serviciu pentru a ma consola. In fond, este lo-
gic: intrucat nu am crezut niciodata in mine, am vegetat intr-o
meserie care imi place foarte putin, sub capacittile mele, in afara
intereselor mele.
Nu ma iubesc..."
Tandra imi vorbeste de mai bine de o jumdtate de ord. In ciu-
da lipsei mele de experienta tocmai imi Bustin masteratul in psi-
hiatrie simt ca 1 1 1 . 1 trebuie sa incerc sa o intrerup, nici sa o con-
solez. Cateodatd, se pune pe plans. Se scuzd pentru asta, isi sterge
lacrimile si isi reia mrturisirea. Ascultand-o, trec in revistd simp-
tomele diferitelor forme de depresie de care ar putea suferi. Dar
asta nu merge... Aceast femeie nu este deprimata, in sensul unei
boll" depresive. $i de aceea este mai putin gra y ? Nu sunt deloc
sigur de asta. Raul sdu imi parea mai profund, mai intricat in is-
toria ei, ascuns pans la cele mai profunde rOdOcini ale fiintei sale.
Pacienta mea suferea de o tulburare pe care nu am in y Otat s o
recunosc decat mai tarziu. Drgutd inteligenta, ea avea, cum se
spune, totul pentru a fi fericitd. Nu ii lipsea dec . & un singur lucru:
putind stim de sine.
Prima parte
VA STIMATI?
STABILITI-VA PROPRIUL
DIAGNOSTIC
Capitolul intiii
CEI TREI STALPI AI STIMEI DE SINE
Esti plin de secrete pe care le numesti EU."

Paul Valery
Faceti un mic test pe apropiatii, prietenii, colegii dumneavoastra:

vorbiti-le despre stima de sine; imediat veti constata la ei semne
de interes, ca $i cum ar fi vorba despre o notiune importanta, care
ii atinge personal. Dar cereti-le sa va dea o definitie cat mai pre-
cisa posibil, vor fi aproape incapabili sa o faca... Pentru ca sti-
ma de sine, deli este una dintre dimensiunile cele mai fundamen-
tale ale personalittii noastre, este un fenomen discret, impalpa-
bil, complex, de care nu suntem intotdeauna con$tienti.
Conceptul de stima de sine ocupa un loc important in imagi-
narul occidental, in special in Statele Unite, unde cuvfintul self-es-
teem* face parte din limbajul curent. In Franca, am preferat mult
timp sa vorbim de amor propriu, dand dovada astfel de o per-
spective mai afectiva, respectiv mai voalat, a raportului cu sine
insusi. Expresia stima de sine" se vrea a fi mai obiectiva. Verbul
a estima" provine de fapt din latinescul oestimare, a evalua", a
cirui semnificatie este dubla: in acelasi timp, a determina v a-
loarea" si a avea o parere despre". Cea mai build sinteza pe care
am gasit-o despre stima de sine ne-a furnizat-o un adolescent: Sti-
ma de sine? Ei bine, este felul in care ne vedem si dace ne place
sau nu ceea ce vedem."
* In engleza in original: autoestimare, autoapreciere. (N. t.)
12 Christophe Andre si Francois Lelord
Aceasta privire-judecata despre not inOne este vitals pentru

echilibrul nostru psihologic. Atunci and este pozitiva, ne permite
sa actionam eficient, sa ne simtim bine in propia piele, sa facem
fata dificultatilor existentei. Dar and este negativa, provoacd nu-
meroase suferinte i neplaceri, care yin sa perturbe viata noastra
cotidiana. A gasi timp pentru a scruta mai bine stima de sine nu
este deci un exercitiu inutil: este chiar unul din cele mai fructuoase
din cate exists.
Stima de sine: ce probleme se pun
Rezervati-vd cateva secunde pentru a reflecta la urmatoarele trei

serii de intrebri. Rdspunsurile pe care le yeti da vor furniza bune
indicii despre stima pe care v-o acordati.
Cine sunt eu? Care sunt calitatile i defectele mele?
De ce sunt capabil? Care sunt reuitele wcurile
mele, competentele i limitele? Care este valoarea mea,
in ochii mei, ai apropiatilor mei, ai persoanelor care
ma cunosc?
--> Ma consider o persoand care merits simpatia, afecti-
unea, iubirea celorlalti sau, din contra, ma Indoiesc
adesea de capacitatile de a fi apreciat iubit? Imi con-
duc viata aa cum Imi doresc? Faptele mele sunt in
acord cu dorintele i parerile mele sau, dimpotriva,
sufar din cauza discrepantei dintre ceea ce vreau sa flu
i ceea ce sunt? Sunt impacat cu mine Insumi sau ade-
sea nemultumit?
--> Cand m-am simtit ultima oars deceptionat de mine in-
sumi, nemultumit, trist? Cand m-am simtit mandru de
mine, satisfacut, fericit?
A avea incredere in sine, a fi sigur pe sine, a fi multumit de
sine... Exists o multitudine de termeni expresii implicate in lim-
bajul curent pentru a desemna stima de sine. De fapt, fiecare din-
tre acestea se refers la unul dintre multiplele sale aspecte.
Cei trei stalpi ai stimei de sine 13
TERMEN DESCRIERE SCOP1.11. CONCEPTULVI
A area incredere in sine A credo in capacitatik preprii de a ac- Subliniaza imponanta raporturilor din-
tiona cficient (anticiparea ac(iunii) tie actitme ai stima de sine
A fi mallumit(1), satisfacut(a) de sine A ti satisfacut de actele sale (cva- Fara stimi de sine, nici succesele nu aunt
luarca actiunii) triite ca atare
A fi i i i t u ( a) do sine (1) A km dccizii, a persevera in alcgcrilc Aminteate c i o buns stima de sine este
sale in general asociata cu o stabilitate a de-
cizidoe
A fi sigma) de sine (2) A nu se indoi dc competentele 5i de p m - 0 band stima de sine permite exprima-
tele forte, indiferent de context rca a tot coca cc suntem, in toatc circum-
stantelc
fubire de sine A fi binevoitor, a ft satisacu() de si- Amintcate componatta afectiva a sa-
ne mei de sine
Amor-propriu A avca un sentiment urea via al propriei Stints de sine sufcri mai ales din cauza
demni tap aiticilor
Cunoaatere dc sine A sc putca &aerie $i analiza cu precizie Este important de a iti eine suntan pen-
tru a ne putca stima
Afinnare de sine A l i apara punctele de vedere ai intcre- Stima de sine necesita uncoil apararea
sole in fain altora proptiului teritoriu
Accept= de sine A integra calititile si defectele pentru A area defecte nu impiedici a area o be-
e ajunge la o imagine global dc sine, na stimi de sine
band sau acceptabili
A credo in sine A suporta traversarile prin desert, rani Uneori, stints de sine nu se brincatc prin
succes sau Para intariri care sd ne bra- succese, ci prin convingeri si min ima-
neasci stima dc sine ginea de sine
A ave-a o inalt valoare de sine A ft convins(d) c i pop accede la obiec- Ambitia $i stima de sine cunt adesea
tive inalte strict cordate
A fi nuindru() de sine A create sentimental valorii personale Stima dc sine are nevoie sd fie b r a n d
in urma unui succes prin mane.
Aspectele cotidiene ale stimei de sine

In realitate, stima de sine se fondeaza pe trei ingrediente": in-
crederea in sine, conceptia despre sine, iubirea de sine. 0 buns
dozare a fiecareia dintre aceste trei componente este indispensabild
pentru a obtine o stima de sine armonioasa.
IUBIREA DE SINE
Este elementul cel mai important. A ne stima inseamna a ne

evalua, dar a ne iubi nu suporta nici o conditie: ne iubim in ciuda
defectelor si limitelor, in ciuda esecurilor $i infrangerilor, pur
simplu pentru Ca o mica voce interioara ne spune ca suntem demni
de iubire si respect. Aceastd iubire de sine neconditionata" nu de-
pinde de performantele noastre. Ea explica faptul ca putem rezista
14 Christophe Andre i Francois Lelord
la adversitati $i ne putem restabili dupa un e$ec. Ea nu ne fereste

de suferinta sau de indoiala in cazul dificulttilor, dar ne aprd de
di sperare.
Astazi se $tie, vom mai vorbi despre asta, ca iubirea de sine
depinde in mare parte de dragostea pe care ne-a imparta$it-o fa-
milia noastra atunci and eram copii $i de hrana afectival" care
ne-a fost impartita cu darnicie. Cel mai recunoscator le sunt
parintilor mei ne explica Xavier, un artizan de patruzeci doi
de ani pentru faptul ca mi-au dat convingerea ca eram de va-
loare. Chiar cand i-am deceptionat asta s-a-ntamplat in tim-
pul adolescentei mele, atunci cand mi-am ratat complet studiile
am facut o serie de tampenii ei bine, am simtit intotdeauna ca
ei nu-mi retrag dragostea lor, ca erau convin$i ca voi ajunge sa fac
ceva cu viata mea. Asta nu i-a Impiedicat sa-mi dea cateva sapuneli.
Dar niciodata nu au incercat sa ma faca sa simt ca nu eram bun de
nimic."
Carentele stimei de sine care-$i au sursele la acest nivel sunt,
fara indoiala, cel mai dificil de compensat. Le regsim in ceea ce
psihiatrii numesc tulburari de personalitate", respectiv la acei
subiecti a caror maniera de a fi cu ceilalti ii Imping spre conflict
sau spre e$ec. A$a este cazul, de exemplu, acestei invatatoare de
treizeci de ani, Isabelle: Nu mi-am putut gsi Inca pe cineva cu
care sa-mi impart viata. Imediat cum se atinge un anumit grad de
intimitateincep sa ma simt amenintata. Nu $tiu de ce anume imi
este frica. In orice caz, nu mi-e frica sa nu-mi pierd libertatea, pen-
tru ca nu fac nimic deosebit cu ea. Intrucat nu ma iubesc, mi se
pare imposibil ca altcineva sa ma poata iubi. Devin paranoica cu
prietenii mei, am impresia ea unul ramane cu mine pentru sex, al-
tul pentru apartamentul meu, pentru ca este in $omaj, un altul, in
fine, pentru ca. nu $tie ce vrea. Dar mi-e greu sa cred ca cineva ar
ramane cu mine doar pentru ea m-ar iubi. Si, mai ales, asta pur $i
simplu ma panicheaza. Nu o merit $i nu voi ti niciodata la indltime.
Voi sfar$i intotdeauna prin a deceptiona."
A to iubi este tocmai soclul stimei de sine, constituentul sau cel
mai profund $i eel mai intim. De aceea, nu este niciodata usor sa
discerni la cineva, dincolo de masca sa sociald, nivelul exact al iu-

birii pe care si-o poartd.
CONCEPTIA DESPRE SINE

Prerea pe care o avem despre noi, aceasta evaluare, fondat
sau nu, a calitdOlor defectelor noastre, este al doilea stall) al
stimei de sine. Nu este vorba doar de cunoasterea de sine; impor-
tanta nu este realitatea lucrurilor, ci convingerea pe care o avem
de a fi detinatori ai calitatilor sau defectelor, ai potenOalittilor si
limitelor. In acest lens, este un fenomen in care subiectivitatea
joaca un rol esential; observarea sa este dificila, iar intelegerea lui,
delicata. De aceea, de exemplu, o persoand complexata a carei
stima de sine este adesea scazutd va lAsa adesea perplex un an-
turaj care nu percepe defectele pe care ea crede ca le are. Evi-
dent declara aceasta mama despre fiica ei mai mare ca noi
nu o vedem cu aceeasi ochi cu care se vede ea. Nu inceteaza sa ne
spuna ea se crede urAta. Totusi, eu am avut impresia ca am o fata
de saisprezece, ani frumoasa inteligenta, si tot asa o vad si pri-
etenii nostri. Atunci cAnd incercam sa discutam cu ea despre asta,
e ca si cum nu am vorbi aceeasi limbs."
Conceptia de sine pozitiva este o fold interioard care ne per-
mite sa ne bucuram de sansa noastr in ciuda adversitatilor. Nu i-a
trebuit, oare, generalului de Gaulle o puternica stima de sine pen-
tru a lansa, din Londra, apelul de la 18 iunie 1940, atunci and
Franta era cu totul prada in fata invadatorilor? Viziunea despre
destinul sau personal se suprapunea in mod fericit cu aceea a unei
anumite idei despre Franta"... Dna., din contra, avem o stima de
sine deficitard, o conceptie de sine foarte limitat sau timorat ne
va face sa pierdem mult timp pana sa ne gsim calea" noastra.
Este ceea ce i s-a intAmplat Marianei: Cand ma gandesc re-
lateaza aceasta stilistd de patruzeci si cinci de ani ca am pier-
dut doi sau trei ani incercAnd sa fac medicina sau farmacia, chiar
dacd mi-era groaza de asta! Doar pentru ca tatl meu mi-o reco-
mandase insistent! Pe vremea aceea, stiam ca nu-mi placea ca
studiile de arta ma atrageau mult mai mult. Dar nu eram atat de

sigura de capacitatile mele de a reu$i in aceste profesii. Mi-era
teams sa-mi incerc norocul."
Aceast conceptie pe care o avem despre noi in$ine o datoram
mediului nostru familial $i in special proiectelor pe care parintii
no$tri le fac pentru noi. In unele cazuri, copilul este impovrat in-
con$tient de parintii sai sa implineasca ceea ce ei nu au putut
sau nu au $tiut sa realizeze in viata lor. Este ceea ce se nume$te
copilul insrcinat cu o misiune2". 0 mama suferind de lipsa banilor
iii va incita fiicele sa nu iasa decat cu baieti din familii in-
strite. Un tats care $i-a ratat studiile va foga fiul sa intre la o
$coala renumita. Astfel de proiecte sunt legitime, dar cu conditia
ca presiunea asupra copilului sa nu fie prea mare $i s se ling cont
de dorintele $i de capacitatile sale. Fara acestea, sarcina va fi
pentru copil, care va fi victima incapacitatii sale de a re-
aliza marea imagine pe care parintii o nutreau pentru el.
Faptul a nu se tine cont de indoielile unui copil
poate provoca in el, ulterior, o profunda vulnerabilitate a stimei
de sine. Sa-1 ascultam pe Jean-Baptiste, un student de douazeci $i
unu de ani: Mi-a fost intotdeauna teams sa nu-mi dezamagesc
parintii. Tatal meu nu a facut studii superioare, din motive pe care
nu le-am inteles clar niciodata, in timp ce toti fratii surorile sale
au diplome. Dar, de la inceput, el $i-a dorit mereu ca eu sa fiu su-
perior in toate. S fiu primul la $coala, in sport, s cant la pian,
m-a tratat intotdeauna ca $i cum capaciratile mele ar fi fost
nelimitate. Asta m-a sustinut $i m-a stimulat foarte mult timp, imi
amintesc ca eram un copil stralucit, de admirat. Si simtind Ca asta-i
facea placere tatalui meu, imi placea $i mie. Dar asta m-a facut sa
fiu anxios, sa ma tern de esec. Chiar astzi sunt coplesit de frica
sa nu-mi dezamagesc tatal. Datorita fortei cu care simteam ca el
credea in mine, eram eu convins ea meritam ce era mai bun. Sunt
intr-o $coala bunk nu ma intalnesc decat cu fete frumoase, de fa-
milie bunk ma gandesc ca am o pozitie sociald inalta... Dar aceasta
conceptie despre ceea ce merit nu ma impiedica sa ma tem mult
de e$ec: sunt hipersusceptibil $i, daca nu realizez ceea ce-mi doresc,
sunt bolnay. In fond, sunt recunoscdtor tat5lui meu ca mi-a dat

aceasta convingere c5 meritam ce-i mai bun si c5 eram capabil de
a obtine asta. Dar imi lipse$te inca o forts interioard, un calm pen-
tru a rezista la adversitti. Nu am 'Inca certitudinea ca sunt la
ialtimea tuturor acestor proiecte pe care le-a avut pentru mine. 0
voicapdta oare inaintand in varst?"
In alte cazuri, o conceptie de sine limitat5 it va conduce pe
subiect la o dependents de celalalt: poate stabili relatii satisfcd-
toare cu ceilalti, dar se limiteazd la rolul de succesor, nu calc5 cleat
pe drumuri deja explorate de altii. Ii este greu sa construiascd
si duce la bun sfar$it proiectele sale personale. Printii mei
poveste$te Pierre, 50 de ani m-au iubit $i mi-au oferit toat
afectiunea de care aveam nevoie. Dar trebuie s5 fi ratat $i cate ceva,
pe undeva. Nu am indrznit niciodatd sa fiu eu insumi. Am avut
impresia ea mi-am petrecut viata urmandu-i pe ceilalti. Asteptand
si-mi face semn $i sd-mi spund: Calea e nu sunt probleme,
poti veni." De exemplu, am urmat aceleasi studii ca $i cel mai bun
prieten al meu din liceu. La facultate, ie$eam adesea cu fetele de
care el se desprtea. Dace divorta, as fi fost capabil s ma insor cu
sotia Apropo de facultate, ma gandesc, retrospectiv, fi
putut face studii de inginerie, dace fi indrznit. Dar am prefe-
rat o diploma in tehnici comerciale; nu pentru ca-mi placea, ci de
teama e$ecului. In profesia mea, e cam la fel: superiorii imi re-
pro$eaza lipsa de ambitie, ca nu am vederi in perspective, in ciu-
da ealittilor mele. Ma gandesc ca, de altminteri, la fel s-a
plat cu parintii mei: tatd1 meu s-a cramponat toat viata intr-o
slujbd neinteresanta, mama mea $i-a sacrificat o carierd de in-
viltatoare care i-ar fi placut, pentru a rmdne acas s se ocupe de ft.
* mei i de mine."
INCREDEREA IN SINE
A treia components a stimei de sine cu care, in plus, se con-

fun& adesea increderea in sine se aplica in special la actele
noastre. A fi increzdtor, inseamnd a considera ca esti capabil sd
actionezi intr-o maniera adecvata in situatiile importante. Cand

aceasta mama spline: Fiul meu nu are incredere in el.", ea vrea
sa spuna Ca el se indoieste de capacitatile sale de a face fata ce-
rintelor munch sale, de a fi cu ceilalti pentru a se face apreciat etc.
Contrar iubirii de sine mai ales, conceptiei de sine, increderea
in sine nu este prea dificil de identificat; pentru aceasta este suffi-
cient doar s te intalnesti frecvent cu persoana, sa observi cum se
comports in situatii not sau neprevdzute, in care exists o miza, sau
daca este coplesita de dificultati in realizarea a ceea ce are de in-
fdptuit. Increderea in sine poate aparea, deci, mai putin importan-
ta deck iubirea de sine sau conceptia de sine, a cdror consecinta
pare a fi. In parte este adevkat, dar rolul ski ni se pare primordial
in msura in care stima de sine are nevoie de fapte pentru a se men-
tine sau a se dezvolta: micile succese cotidiene sunt necesare pen-
tru echilibrul nostru psihologic, asa cum sunt hrana si oxigenul
pentru echilibrul nostru corporal.
De unde provine increderea in sine? In principal, din modul de
educatie care ne-a fost dat, in familie sau la $coala. Esecurile ii
s unt pr ezentat e unui c opil c a o c on se c i n t a d a r n u
catastrofica, a actelor sale? Este el recompensat atat pentru ca a
incercat, cat si pentru ca a reusit? Cum it invatam sa traga
invatdminte din dificultkile sale, in loc sa concluzioneze ca i-ar
fi mai bine daca nu ar mai actiona? Increderea in sine se transmite
prin e-
xemplu si prin conversatie. Nu serveste la nimic incurajezi pc
copil sa accepte e$ecurile, daca to insuti nu procedezi astfel. Co-
piii $tiu Ca adevaratele convingeri ale adultilor se judeca mai mult
dupa fapte, deck dupa sfaturi...
A nu te teme exagerat de necunoscut sau de adversitate demon-
streazd un bun nivel al increderii in sine. Pentru a recruta un can-
didat, explica acest vanator de capete, sunt mai atent la gradul
sau de incredere in sine deck la cunostintele sale tehnice. Cum fac
sa testez asta? Ei bine, intrebandu-1 asupra punctelor sale slabe,
lacunelor din CV-ul sau. Cdutand sa-1 pun putin in dificultate, s-1
destabilizez u$or... Dacd se prinde-n joc, daca-si asuma limitele
Para a se devaloriza, $i nu incearca nici sa se protejeze, nici s con-
tra-atace pentru a se apara, imi spun ca trebuie sa se comporte ast-
fel si in intreprindere. $i ca ai sai colaboratori it vor simti cum it
si m t e u .
Desigur, o insuficienta incredere in sine nu constituie un handi-
cap insurmontabil. Dar persoanele care sufera de aceasta sunt ade-
sea victimele inhibitiei, care se simte mai ales in faptele marunte,
obisnuite, precum scrierea unei scrisori, conversarea la telefon,
etc. In fond spune acest manager de treizeci de ani ma gdn-
desc ca s unt in genera l un om simpa t ic , c u m u l t e Va d
bine ce mi-ar placea sa fac, in orice caz, sunt capabil sa visez. Mi
se pare posibil sa acced la asta. Dar pans in prezent, n-am intre-
prins nimic pentru a reusi. vrea, de exemplu, sa incetez cu munca
mea comerciala sa devin profesor. Dar, ar trebui sa-mi reiau
studiile, i ma tern ca 1111 voi reusi. $i cateodat ma indoiesc de
alegerea mea: daca nu eram dotat pentru aceasta profesie? As fi
lfisat vrabia din mans pentru cioara de pe gard..."
ECHILIBRUL STIMEI DE SINE

Intre aceste trei componente ale stimei de sine exist in gene-
ral legaturi de interdependenta: iubirea de sine (a te respecta in-
diferent de ceea ce ti se intampla, a asculta de nevoile Si aspirati-
ile tale) faciliteazd incontestabil o conceptie despre sine pozitiv
(a crede in capacitatile tale, a te proiecta in viitor) care, la rdndul
sat', influenteaza favorabil increderea in sine (a actiona Para tea-
ma excesiva de exec si de judecata altuia).
Se intampld insa ca, la unele persoane, aceste elemente sa fie

disociate. Sa ludm cazul unei conceptii despre sine fragile: subiec-
tul nu are decdt o superficiala incredere in sine; cum intervine un
obstacol gra y , sau care se permanentizeaza, stima de sine se
prabuseste. Un alt caz, cel al lipsei iubirii de sine: de aceasta data,
subiectul a reusit s parcurga exceptional un drum pentru ca a fort
sustinut de o conceptie despre sine foarte bung; dar un esec senti-
mental va face sa se 'lasea indoieli $i complexe pe care le credea
.

O i l l ci) 0 `- p t\.)
I I T I R E DE SINE INCREDERE IN SINE
o r 0 ocA
n p...t 4 CD
CONCEPTIE DESPRE 'CS
-1
rn
(.21 5 P
..
g
- . CD CD ..,
SINE --
CA -
- .-., CA
z co ::t ..
no slo ,,, ej
CD ,--1-,
/IN .., 0
C C
2:
'
1:0
1 : $
:
=
'Ct
"--.- . ,-a,
= = ' '
c 4
=
co _
= = 4 D 2
= 0 `0j
-i::; , ..., = a
.-4. ..-t 0 , . . , , , , 0 pa
ORIGIN! Calitatea si coerenta brand Expectatii, proiecte si pro- intratarea regulilor de acti-
une (a indrazni, a o ro roo
afective" primita de iectii ale parintilor asupra C o' = '.. = c
P" F D ' c t ' , F 4 r p .
persevera,
copil copidor CA fl)
a accepta esecurile) =
BENEFIC11 Stabilitate afectivi, relatii Ambitii si proiecte pe care Actiuni cotidiene facile si S I ) co = .9 rP '
deschise cu ceilalti; rezis-
incercim si le realizam; re- rapide; rezistenta la esecuri .
tenta la critica sau
respingeri
zistenti $ B + Q% o..
co < eciP' 2 cr >
contrarietate " 11) "

co 0
Ft). 0
CONSEC1NTELE IN CA- indoieli asupra capaciratii de Lipsi de curaj in alegerile A b b e abandonuri, .1 t..."-.1 0 ez
co = ,- up
= < z a
ZUL ABSENTEI a fi apreciat(a) de cei lalti, sale existentiale, confor- lipsa perseverentei
- z-,-
.,,,) . -__. , ' 2
convingerea ca nu este la mism, dependenta de pare ---,3 4., -0 /1'
= : I t . CD
inaltime, imagine de sine ri- A) " . .n
mediocra, chiar si in cazul le alto ra, slaba '6 '4 F.. ,....'n
n....cr -- 0 = ,
reusitei materiale perseverenta . - - o ' 6 ' -t ,
.__. cp o c o c o t
in alegerile personale c y .
. . . . . A D A)
'-- ,..... Z = p.
.-,- (1
' t P o ' - t = =
1 0 C D- ,C- tD , .. ,, -' -- .' =
'
"c o n o ,, .- ccao .
....., e l ,...,0 r-o,
= P " c o
zo - I co
C co, ,'".")
STIMA SAU STIME DE SINE?
Unii cercetatori considers ca stima de sine este de fapt cu-

mulul mai multor stime de sine, specifice diferitelor domenii, ce
pot functiona in maniera relativ independenta unele de altele. De
exemplu, putem avea o buns stima de sine in domeniul profe-
sional si una mai putin bung in legatura cu viata sentimentald. In
functie de circumstante i interlocutori, sentimentul valorii per-
sonale poate varia considerabil. In munca mea explica un in-
giner de patruzeci de ani sunt un expert recunoscut, dar viata
mea personals este un semi-esec. Astfel, cand sunt in mediul pro-
fesional, ma simt bine, stiu ca sunt dotat si recunoscut ca atare.
Nu ezit sa-mi spun parerile, uneori contrare cu ale celorlalti. Stiu
sa-mi apar ideile. Ma simt in largul meu cand ma intalnesc cu
persoane noi, clienti sau colegi. Contactul este facil, ma simt
demn de interes. Dar, iesit din acest context, totul devine mai
dur. 0 simt chiar $i in felul in care merg, vorbesc, privesc. Ma
simt mai putin in largul meu. Am impresia ca nu mai sunt intru
totul aceeasi persoana. Am mai multa nevoie de siguranta, iau
mai putine initiative, imi asum mai putin riscuri. Ma indoiesc Ca
putea sa atrag femeile care imi plac. Atunci cand le vorbesc,
le urmaresc reactiile, cu impresia ca detectez rapid la ele semne
de plictiseala..."
La majoritatea persoanelor, ins, un succes sau un esec
din-
tr-un domeniu vor determina efecte in alte doemnii. 0 suferinta
din dragoste va determina la subiectul respins sau abandonat un
sentiment de pierdere a valorii personale globale. Invers, o reusit
Intr-un anumit domeniu va da eel mai adesea un imbold stimei
de sine. Astfel, scriitorul italo-american John Fante descrie cum
un Canar de optsprezece ani, de origine modesta prea putin
fatat de natura, a ajuns sa find foarte mult la bratul sau stang
Bratul" care 1-a facut sa fie un excelent juca.tor de base-ball,
restabilind in acest fel o stima de sine, de altminteri amenintata: ,,
Bratul imi permite sa merg inainte, acest drag brat stang aflat
aproape de inima mea (...), acest membru slant si binecuvantat,
22 Christophe Andre Si Francois Lelord
pe care Dumnezeu mi 1-a facut cadou; $i daca Domnul m-a cre-

at dintr-un biet zidar (este vorba de tatal sau), mi-a oferit insa o
adevarata comoara, agatdndu-mi aceasta minune de claviculd3."
In schimb, pentru alti cercetatori, este imposibil de compar-
timentat stima de sine: este dificil sa ai o stima buns intr-un dome-
niu, lard' ca de aceasta sa nu beneficieze un domeniu invecinat.
Invers, o stima de sine mediocra intr-un sector va altera cu sigu-
ranta nivelul nostru global de auto-satisfactie. Astfel, stima de
sine nu se poate intelege deck ca o conceptie globala despre sine-
insusi. Dacd aceasta conceptie este binevoitoare pozitiva, ne
va face sa ne minimizam defectele $i ne va permite sa profitam
de calitatile noastre. Sa o ascultm pe Laurence, o infirmiera de
douazeci $i opt de ani: E adevarat ca nu sunt o frumusete, mi-ar
fi plcut s fiu mai frumoasa, $i nu Incerc sa-i fac pe ceilalti
creada contrariul. Dar $tiu ca pot place, ca am alte sunt
simpaticd, nu foarte proasta, optimists. Si vad ca oamenii ma
apreciaza. $i atunci, ce daca lumea nu-si intoarce capul dupa
mine pe stradd."
Din contra, o stima de sine foarte fragila ne poate face s fim
foarte severi cu not in$ine, in ciuda tuturor reusitelor, sa devi-
n un obstacol important in fata fericirii. Am impresia mi-am
petrecut toata viata alergand dupa ceva inaccesibil, povesteste
acest medic de patruzeci si opt de ani. Am fost un adolescent
complexat, dar mi se parea ca daca reu$i in studiile mele, as
capata increderea in mine. 0 data ajuns la medicina, am vrut sa
fiu internist, apoi $ef dc sectie. Am reusit asta, pentru ca mi-am
investit aici toata energia: era un obiectiv foarte important pen-
tru mine, pentru a ma convinge de valoarea mea. Dar azi, ca
ieri, ma indoiesc si nu ma simt bine cu mine-Insumi. Adesea ii
invidiez pe colegii care se simt mai bine decdt mine la reuniu-
nile medicale sau care mi se par mai strluciti in cercetrile lor
Apoi imi spun ca aceasta curs pentru reusit m-a de-
terminat sa-mi neglijez cupful si copiii. Asta mi-a creat regrete
m-a facut sa ma indoiesc $i mai mult de mine. Poate ca nu am
facut alegerile care m-ar fi putut face fericit."
Cum sd animati o seard intre prieteni pe tema stimei de sine
In timpul unei reuniuni intre persoane care se apreciaza (impor-

tant!), cereti cuiva atribuie o nota de la 0 la 20 pentru stima
de sine.
Observati ca o parte din membrii grupului pot considera jocul stu-
pid sau indiscret. Le respectam algerea, pentru ca nu toata lumea
este obligata sa aprecieze experimentele de psihologie aplicata!
Prezentati notele globale. Cine iii acorda o nota ridicata? Cu ce
argumente? Cine se plaseazd sub medie? Din ce cauza? Unele
raspunsuri va surprind? Invitati-i pe participanti sa le comenteze...
Procedand astfel, veti obtine nota stimei de sine pe care fiecare
vrea s o facd cunoscutd altora. Calitatea argumentelor prezentate
pentru a o justifica va va da indicatii despre gradul de adeziune a
persoanei interogate fata de spusele sale: vrea ea mai ales s ofere
o buns imagine despre sine, af4and incredere si modestie (ceea
ce psihologii numesc grad de dezirabilitate socials") sau a fost
sincera?
Observati, in sfar$it, ca o parte din participanti vrea s moduleze
raspunsul for dup anumite domenii: Fizic, 8 din 20. Intelectual,
14 din 20." Ce calitati pun ei pe primul loc? $i ce anume critics?
Aceste nuante ale autoevaluarii for nu fac spusele for mai credi-
bile?
HRANA STIMEI DE SINE

0 Canard femeie ne spunea recent: Ma indoiesc adesea de mine.
Sunt o multime de lucruri in viata mea de care nu sunt multumitd
Si pe care mi-ar placea sa le schimb. Dar exists momente in care
ma simt mandril de mine, chiar data nu-mi place acest cuvant. De
exemplu, cand imi petrec timpul Tiber cu cei trei copii $i cu sotul
meu. Aici, am impresia de plenitudine, de complet bunastare, cum
de altfel se intampla atat rar in viata noastra, data ne gandim bine.
Ma simt fericita sa vad ca formam o familie units, sa simt ca ne
iubim. Asta este ceva foarte primitiv, foarte emotional, aproape

animalic. Exists insa si ceva mai rational", Si anume satisfactia,
impresia ca am reusit cate ceva: sa am copii simpatici, chiar dacd
uneori ne exaspereaza, deschisi fats de ceilalti si plini de viata. Cu
toate acestea, am impresia ca este ceva ce se datoreaza eforturilor
mele, cel putin in ceva care nu mi-a fost dat, ci a fost construit de
mine, este o reusita care nu a venit de la sine: sa cresti trei copii,
continuand sa lucrezi, nu este deloc simplu."
Hrana stimei de sine

sentimentul de a fi iubit
sentimentul de a fi competent
De-a lungul tuturor activittilor noastre, eel mai adesea cautam

sa satisfacem cloud mari trebuinte, in egala masura indispensabile
stimei noastre de sine: sa ne simtim iubiti (apreciati, simpatizati,
populari, doriti etc.) si sa ne simtim competenti (performanti, inzes-
trati, abili etc.). In toate domeniile, asteptam satisfactia concomi-
tenta a acestor trebuinte: oamenii politici vor sa-Si exercite puterea
(competenta), dar vor sa fie Si populari (iubire); la serviciu, dorim
sa fim experti intr-un anumit domeniu, dar sa fim si apreciati de
colegii nostri; in cuplul nostru, nu cautam doar dragostea celuilalt,
ci vrem s ne si admire, sa ne stimeze. Din contra, satisfactia doar
a unui aspect nu ne va implini asteptarile: a fi iubit Mt a fi admi-
rat sau stimat este infantilizant, dar a fi stimat fail a to simti apre-
ciat este frustrant.
Aceste alimente necesare egoului nostru sunt cu atat mai in-
dispensabile cu cat stima de sine nu ne este data o data pentru tot-
deauna. Ea este o dimensiune eminamente mobila a personalitatii
noastre: mai mult sau mai putin inalta, mai mult sau mai putin sta-
bilk ea are nevoie sa fie hrnit regulat.
Capitolul II
STIMA SAU NESTIMA DE SINE

STIMA DUMNEAVOASTRA DE SINE ESTE
INALT A SAU SCAZUTA?
Ros de modestie."
Jules RENARD
Ce parere va faceti despre voi-insiva? Cum va comportati in mo-

mentul cand trebuie sa treceti la actiune? Cum reactionati la esecuri
i la succese?
Waspunsurile la aceste intrebri trebuie sa va permits sa stiti daca
va estimati putin, mult sau deloc*
VORBITI-MI DESPRE DUMNEAVOASTRA
Arta de a nu to pune in valoare

Cand vorbip despre dvs., expresiile sunt moderate. Nu va pretindeti
curajos, dar nici nu va descrieti drept las; nu prea gurmand, chiar
daca v plac bunattile; nu foarte tare in domeniu, dar nici o nuli-
tate... Evitati afirmatiile transante ador", detest", sunt asa" pe
* Va propunem, la sfarsitul acestui capitol, un mic chestionar prin care sa va puteti
evalua rapid nivelul stimei dvs. de sine.
de-o parte, de teama judeedtii sociale (dacd vorbesc despre calittile
mele, se va spune ca sunt orgolios; iar dacd evoc defectele mele, se
va considera ca sunt slab"), pe de alta, din cauzd ca nu va cunoateti
(de fapt, nu bine ce-mi place Si ce nu-mi place"). Probabil
nu va stimati prea mull.
Problema nu este ca va devalorizati, aa cum face o persoand de-
primata, ci ca nu va valorizati. Dacd vi s-ar oferi o lista de adjective
pozitive, neutre negative, nu yeti alege calificativele pozitive
pentru a va descrie, aka cum fac subiectii cu o inalta stima de sine.
Dar nu veti alege neapdrat adjectivele negative. Veti avea tendinta
sa le alegeti pe cele neutre2.
Confesiuni autobiografii: cloud maniere de a vorbi despre sine

In opera monumentald pe care a consacrat-o creatorilor3, istoricul
Daniel Boorstin compard malitios Confesiunile lui Jean Jacques
Rousseau cu Memoriile lui Benjamin Franklin.
Se pare ca stima de sine a americanului era foarte in timp ce
cea a francezului era mai cu seams sedzutd.
Chiar dacd unele fragmente sunt realizate in favoarea sa, Rousseau
se descrie adesea Ears nici o complezentd: Ei (cititorii) sa asculte
confesiunile mele, sa geamd la josniciile mele, sa roeascd la mi-
zeriile mele." Franklin, din contra, propune saga reuitei sale: Cine
se indragosteste de sine nu are rivali", scrie el, de exemplu.
Cum a remarcat Boorstin, scopul lui Rousseau era sa se confeseze
i sci fie sincer, in timp ce al lui Franklin era mai ales sci parci sin-
cer, purtanduii imaginea sa in bandulierd", ca un specialist mo-
dern in relatii publice...
A avea o stima de sine scdzutd este un handicap in toate circum-

stantele in care suntem determinati sa vorbim despre not-mine pen-
tru a ne vinde" (interviu pentru angajare) sau pentru a place (se-
ductie amoroasa). Cecile, 30 de ani, consilier juridic, are zilnic aceasta
experientd: Sunt deceptionatd de oameni, am impresia ca prefers
Stima sau nestimd de sine 27
intotdeauna persoanele putin cam isterice $i care se dau in spectacol.

De exemplu, una dintre colegele mele de serviciu este foarte popu-
lara, de$i este plina de defecte. Dar ea nu ezita sa le trambiteze,
spunand: Sunt rea de gura, ador ceea ce este frivol, etc." Si, dintr-o
data, oamenii o plac, pentru ca nu se plictisesc cu ea si pentru ca ea
ii lini$te$te afi$anduli pe fata toanele, ii face sa se simta in largul
lor. Astfel, de$i mie toata lumea imi spune ca nu am defecte, eu am
impresia ca sunt mai $tearsd, mai cenu$ie $i mai plictisitoare."
0 imagine neclarci
Atunci and le punem intrebdri despre ei subiectii cu stima
scazuta de sine au nevoie de mai mult timp decat ceilalti ca
sa ras-
4
punda iar uneori o fac cu o anumita stanjeneala . Sa fie vorba de
o atitudine prudenta, de o forma de intelepciune ce const in a nu lua
o pozitie prea franca? In nici un caz. Pentru dacd li se cere sa eva-
lueze alte persoane, ei sunt capabili atunci sa o faca rapid $i sa tran$e-
ze foarte clar ceea ce subiectii cu inalta stima de sine fac tocmai
atunci cand trebuie sa vorbeased despre ei
Atunci cand se descrie, subiectul cu scazuta stima de sine nu este
intotdeauna convingator. I se intampld chiar sa se Si contrazica. Im-
presia pe care o lass interlocutorului are de suferit. Daca contextul
social necesita o judecata rapida, cum se intampla din ce in ce mai
des in societatea noastra, in care contactele interpersonale se mul-
tiplied $i se accelereaza, subiectul cu stima scazuta de sine, mai putin
coerent chiar daca mai nuantat decat omologul sau cu inaltd
stima de sine, riscd mult sa fie sistematic defavorizat.
Cum spunea unul dintre pacientii no$tri, in functie de persoana
care este in fata mea, ma simt capabil sau jalnic". In mod general, de
fapt, persoanele cu stima de sine scazuta sunt susceptibile de a-si
modifica discursul in functie de anturajul si interlocutorul lor. Ob-
servdm ca ingrijorarea lor fata de aprobarea socials o is adesea inain-
tea nevoii de a-$i afirma punctele de vedere personale (a caror va-
liditate li se pare oricum discutabild). De exemplu, a spune: Nu, eu
n-am fost niciodatd la Opera" atunci cand se affa in mijlocul unui
dineu al admiratorilor lui Pavarotti, sau De fapt, imi plac melo-
dramele hollywoodiene in prezenta amatorilor de cinematograf de
arta", iata ce poate fi un indiciu al unei bune stime de sine. Cu o
conditie, totO: ca aceste mrturisiri sa nu fie afirmatii brutale, menite
faca remarcat, ci ele sunt facute cu sinceritate cordials in raspun-
sul la o intrebare.
Un foarte bun exemplu al acestei probleme proprie subiectilor cu
stima de sine scdzuta. (sau a aror stima de sine este redusa sub pre-
siunea exercitata de anturaj) este Zelig, un personaj intruchipat pe
ecran de Woody Allen: un brbat fara identitate dark Zelig se iden-
tified la un moment dat cu interlocutorii astfel ca adopta succe-
siv toate felurile for de a fi, ajungand pans la a le semdna fizic. Spuse-
le lui Anne-Claire, o invatatoare de 40 de ani, nu difera mutt: Am
incercat mutt timp sa ma cunosc. De exemplu, nu aveam pic de in-
credere in gusturile mete vestimentare. Aveam intotdeauna tendinta
sa ma imbrac la fel ca persoanele pe care le admiram. Era un fel de
reflex primitiv: sa adopt penajul pentru a incerca sa capat ciripitul.
Facusem deja asta cand eram mica; imi petreceam timpul imitan-
du-mi prietenele, cu maniile tor, ticurile for verbale, felul tor de a se
pieptana, pentru a ma simti mai bine in pielea mea."
STIMA DE SINE SCAZUTA STIMA DE SINE INALTA
Au sentimentul ca nu se cunosc Au pareri dare despre ei ini*i

bine
Vorbesc despre ei intr-o manierd Vorbesc despre ei in mod tran*ant

mai degraba neutr
Se descriu intr-o manier5 mai $tiu sa vorbeasca despre ei

moderatd, neclard, incert, intr-un fel pozitiv
mediocrd
Tin despre ei i n 4 i un discurs Tin despre ei iri*ii un discurs

uneori contradictoriu mai degraba coerent
Stim sau nestimii de sine 29
Au o parere despre ei insisi pu- Au o prere despre ei insisi destul de

tin stabild stabila
Pirerea for despre ei insisi poate Pdrerea for despre ei insisi depinde re-
depinde de circumstante si de lativ putin de circumstante si
interlocutori de interlocutori
INCONVENIENTE AVANTAJE
Imagine neclard sau ezitant Imagine clara si stabild
AVANTAJE INCONVENIENTE
Adaptare la interlocutori, simt Exces de certitudini si simplificari,
al nuantei riscul de a nu place unor interlocu-
tori
Ce imagine despre voi insivd le oferiti celorlal(i?
De ce sunt atilt de prudenti subiectii cu stimci de sine sccizutd?

Sunt posibile multe ipoteze. Prima, asupra cdreia vom reveni, este
aceea ca au o sdrmand cunoastere de sine. Convinsi ca solutiile bune
nu se gasesc in ei, ci la ceilalti, ei consacra mult timp observrii
celuilalt pentru a se calchia peste el si a se gandi apoi la capacittile
Si la propria for persoana.
A doua ipotezd: subiectii cu stima de sine scAzutd se tem mai mult
decal ceilalti de judecata sociald. Ei sunt, deci, mai neutri si mai pni-
denti atunci and vorbesc despre ei In plus, si oarecum din
acelasi motiv, sunt mai atenti pentru a nu se insela si a nu-i insela pe
altii, acest perfectionism determinandu-i sa cultive in mod excesiv
nuanta indoiala.
Manierele de a se prezenta: atentie la

variantele educative si culturale
Maniera de a se prezenta nu depinde doar de stima de sine si de mo-

delul" pus in valoare in mediul vostru sau in cultura voastr natio-
nal. (chiar dacd acestea tind astazi s se uniformizeze).
Englezii, adepti ai understatement*, le-au reprosat americanilor ca

sunt laudarosi", in timp ce acestia ii considerau pe englezi ipocriti".
A-ti povesti succesele personale era considerat ca firesc la Los An-
geles, dar ai fi fost apreciat drept prost crescut" la Londra.
Astzi, in schimb, cand ne Intrunim la congresele din Statele Unite,
suntem adesea uimiti vedem pe cercetatorii americani de re-
fratatie mondiala prezentandu-si rezultatele cu umor si modestie.
In Franta, modelele educationale variaza in functie de regiuni si
de medii. Exists o anumita forma de buns educatie" in care subiectii
sunt indemnati sa vorbeasca cat mai putin posibil despre sine, Inca
si mai putin despre reusitele for si in care supremul rafinament
consta in a-1 asalta cu (falsa?) modestie pe interlocutor, care urmeaza
la randul lui aceleasi reguli. La fel, lauddroseniile care socheaza
la Strasburg fac parte dintr-un joc social pe care toata lumea
regaseste in unele baruri marseieze.
Pentru ca ceea ce determind diferenta nu este atat cunoasterea de

sine, cat convingerile despre cu cat stima de sine va fi
mai ridicata, cu atat vom avea sentimentul ca ne cunoastem mai bine,
si cu atat va fi mai contagion acest sentiment...
Prudenta si ezitarile identificatorii ale subiectilor cu stima scazuta
de sine pot, in contexte specifice, sa se dovedeasca a fi avantaje. In-
vers, certitudinile afisate de unii subiecti cu inalta stima de sine nu
se vor adapta la toti interlocutorii for si la toate mediile. Este ade-
vdrat, totodatd, ca lumea noastra nu favorizeaza nuanta: o stima de
sine scdzuta va reprezenta indiscutabil un handicap pentru atingerea
anumitor objective.
Trebuie de toate pentru a face o lume...

Puneti-va in pielea unui ziarist, a unui consultant dintr-un cabinet
de recrutari sau chiar in cea a unui psiholog... Aveti o intrevedere
* In engleza, in original: adevar spus pe jumdtate; afirmatie moderatd. (N. t.)
Stimd sau nestima de sine 31
de studiu cu cloud persoane. Prima raspunde rapid la intrebarile

dvs. despre ea inssi, utilizand, pentru a se descrie, cuvinte pozi-
tive, hand o pozitie ferma fats de capacittile sale, find coeren-
ti de la un moment la altul al intrevederii. A doua, acorda mult
timp pentru a rdspunde la intrebrile dvs., se descrie mai degrabd
intr-o maniera neutr decat pozitiva, emite putine pareri ferme de-
spre ea insasi, se contrazice uneori de la un moment la altul al in-
trevederii. Probabil ca prima persoand va va parea mai sigura pe
ea decat a doua: yeti avea dreptate sa suspectati la cea din urm o
stima de sine mai degraba scdzuta. Dar este posibil ca, conform
trebuintelor dvs., modul de prezentare a celei de-a doua sa va con-
vina mai mult, de exemplu data acordati mai multa importanta ca-
pacitatilor de indoiala si de nuanta ale interlocutorului dvs.
Cine ma poate ajuta sd stiu tine sunt?

Una dintre pacientele noastre, in ziva cand a venit pentru prima data
la consultatie, ne-a dat aceasta explicatie, la sosirea ei: Ma caut pe
mine insmi." Ea prezenta, de fapt, probleme destul de grave ale
stimei de sine... Subiectii cu stimd de sine scazutd sunt adesea con-
stienti de acesta neclaritate pe care o au in cunoasterea de sine. In-
doielile ii conduc sa intreprinda de bundvoie o psihoterapie. Bilantul
c,ompetentelor pentru someri (la care problemele stimei de sine sunt,
dupl cum ne imaginam, foarte importante) joaca cateodat acest rol
de sprijin psihologic, ceea ce confirma aceste confidente ale unui
outplacer": O parte importanta din munca noastra consta in a reda
incredere oamenilor, intrucat somajul da adesea o loviturd teribila
imaginii pe care o au despre ei A-i ajuta sa descopere not
sau sa creada in cele pe care le au deja, a-i determina s nu se
mai indoiasca prea mult..."
Cine sunt ce mi se va intdmpla?

Aveti o mare nevoie de a fi iubit si admirat de ceilalti. Aveti ten-
dinta de a fi critic cu dvs. Cateodata vi se intampl sa v in-
doiti mult de dvs. insiva. Stiti ca aveti mare capacitate, pe care nu

le-ati exploatat cum ar fi trebuit..."
Ce ati gandi despre persoana care v-ar tine un astfel de discurs? Fara
indoiala ca a observat corect. Majoritatea oamenilor carora li se
fiirnizeaza un pseudo-portret tesut din elemente comune ca acestea
tind sa gandeasca ca el este valids. 0 experienta arata ca oferind un
bilant astral" de acest tip la 150 de persoane care it cerusera (in urma
unui anunt in presa), 130 dintre ele s-au declarat foarte multumite
s-au recunoscut in portretul care era, evident, acelasi pentru toate.6
Cu cat ne indoim mai mult de noi insine, cu atat ne e mai greu sa
hotdram pentru noi. Altfel spus, cu cat stima de sine este scazuta,
cu atat exists tendinta spre lipsd de discernamant Si de spirit crit-
ic fats de astrologi $i de vizionari de tot felul. Care nu pierd ocazia
s abuzeze de asta...
Dar indoielile asupra propriei persoane ale subiectilor cu stima

de sine scazuta sunt de asemenea folosite mult mai contestabil de as-
trologie si de practicile asemanatoare: preziceri, chiromantie, etc. In-
trebarile despre sine-insusi sunt vechi de cand lumea incercarea
de a intelege Si stapani adevarata sa personalitate" explica in mare
parte succesul indelungat al astrologilor de-a lungul secolelor. Am
putea presupune ca clientela for se recruteazd mai ales dintre per-
soanele aflate in indoiald, cu o stimd scazuta de sine. Certitudinile
despre sine-insusi reperele securizante pentru viitor sunt astfel dis-
pensate cu pricepere. Asa cum agentiile matrimoniale ar disparea
Ears timizi Si detectivii particulari fara paranoici, tot asa si astrologii,
parapsihologii si altii vizionari ar fi condamnati la faliment daca o
descoperire miraculoasa ar oferi umanitatii secretul stimei de sine...
DE CE SUNTETI CAPABIL?
Cu cat ne stimam mai mult, cu atat actionam mai bine: 'tam decizii
si le respect:dm. Si cu cat ne comportam mai corect, cu atat ne stimrn
Stima sau nestima de sine 33
mai mult... Vom aborda acum aceasta dubla miscare, axat pe alegere,
pe luarea deciziei si pe aplicarea ci.
Sa ma duc sau six- nu ma duc?
In general, subiectii cu stima de sine scazuta iau cu greu decizii.
Ei ezit, tergiverseaza. Uneori chiar prefers sa treads zi dupe zi,
amfindnd pe maine ce ar fi putut face azi: Ma voi duce s-1 vdd pe
acest client important in alta. zi", Voi scrie aceasta scrisoare delicate
in week-end", Mi-ar fi plkut sa o revd, dar e prea tarziu sa o in-
vit in seara asta la cinema, voi incerca Aceast atitudine,
bine cunoscutd de psihiatri, poate fi simptomul unor tulburari psi-
hice mai serioase, cum este tendinta depresiv sau tulburarea ob-
sesiv-compulsivd. Dar, in egala masurd, ea poate fi o trsturd de ca-
racter legate de stima de sine.
Dilema alegerii
A actiona sau a nu actiona... Subiectul cu sa.zutd stim de sine
intalneste acest gen de dificultti atunci cand, confruntandu-se cu o
alternative, trebuie sa ia o decizie. A alege inseamnd a elimina, ne
povestea un pacient. Si eu n-am stiut niciodat sa elimin: mi-e prea
frica s nu ma insel."
Ezitdrile se poarta adesea asupra aspectelor anodine ale vietii co-
tidiene: La inceputul relatiei noastre, Jean-Michel ma enerva mult.
La restaurant, ii trebuia mult timp ca sa se decide, pentru ca in final
s ia acelasi lucru ca ceilalti." Ele sunt amplificate de toate formele
de presiune asupra subiectului: Cand este stresat, sotului meu ii tre-
buie cAteva ore dimineata pentru a alege o cravats. De obicei, face
asta foarte rapid; in fond, ii pass prea putin de mods si de look".
Dar, cand are o intalnire de afaceri importanta, este ca si cum stre-
sul ski se acumuleaz5 pe aceasta: ii este teams se nu face o gafa de
prost-gust si ezit la nesfarsit."
Dar aceste ezitdri au uneori efect si asupra deciziilor existentiale
mai importante. La un moment dat in viata mea profesionald
Povestete acest pacient mi s-a propus un nou post, care implica
si o mutare. Existau avantaje si dezavantaje de ambele genul
de situatie pe care o detest. 0 data socoteala incheiatd, am lasat-o pe

sotia mea sa decida pentru mine. Ea a ales ip final s ramdnem aco-
lo unde stateam, pentru copii. Astazi, regret putin; desigur, ne este
bine aici, dar cariera mea stagneazd. Nu stiu daca era cea mai bung
alegere. Dar sa fi plecat ar fi putut fi mai rau..."
Adesea este necesar sa abordam acest tip de probleme in psi-
hoterapie. Explicatia principala a acestei dificultti de a alege provine
din aceea ca pacientii gandesc ca exists a priori o solutie buns" si
una rea" la dezbaterea pe care o au de infruntat. $i ca trebuie cu
once pret sa o aleaga pe cea bunk de teama unor conseeinte grave
sau definitive. De fapt, lucrurile apar rar in aceasta forma: majori-
tatea alegerilor pe care ni le oferd viata sunt alegeri in care fiecare
solutie prezinta eat avantaje, cat si dezavantaje, alegeri in care ni-
mic nu este determinat a priori. In schimb, adesea maniera in care
ne angajam va face ca a posteriori alegerea sa fie build sau rea. Ni-
mic nu este scris dinainte, iar viitorul nostru depinde de not insine.
Influenta anturajului
intrucat are dificultti de alegere, subiectul cu stima de sine scazuta
prefers adesea sa se lase influentat de anturajul sat! (rude, prieteni,
cunostinte bune sau rele), in mod special atunci cand este vorba de
o alegere important in viata: ce studii sa urmeze? cu cine sa se casa-
toreasca? spre ce profesie sa se orienteze? Calea conformismului va
fi adesea cea mai tentanta. Uneori vorbim de plasticitate psihicd"
pentru a descrie aceastd sensibilitate puternica fats de parerea
celorlalti. Fraze precum: Se duce incotro bate vantul" sau Pentru
el are dreptate ultimul care vorbeste" traduc bine iritarea pe care o
poate genera acest comportament.
i.
A persista in alegere
Pentru a-ti atinge obiectivele personale, trebuie sa ai o buns stima
de sine. Intr-adevar, perseverenta nu ii caracterizeazd pe subiectii cu
o scazuta stima de sine, care au tendinta de a renunta de indata ce se
confrunta cu dificultati sau cand se intalnesc cu o parere contrara cu
a lor. Reusita unui regim alimentar, de exemplu, depinde mult de
nivelul stimei de sine7: data este scazut, hotararile bune nu dureaza

dee& un timp scurt (asta nu va merge niciodata"); subiectul nu se
alege de aici cu o stim de sine crescuta, ceea ce micsoreazd putin
sansele de reusita la incercarea urmatoare.
Nivelul de investire personals intr-o decizie conteazd enorm.
Subiectii cu o inalta stima de sine fac dovadd certa de mai multd per-
severe* in alegerile care sunt cu adevrat ale for a vrea sa se-
duce o persoand care le place sau a reusi intr-o activitate care ii pa-
sioneaza dar vor persevera mai putin in domeniile in care au in-
vestit putin. Ei vor fi astfel capabili ss anuleze o intlnire care ii plic-
tiseste sau sa revind asupra unei promisiuni date...
Din contra, subiectii cu scazutd stim de sine persists in alegerile
care le-au fost dictate prin conformismul social. Aceasta duce Ca-
teodata la o munca mai putin interesanta, la un cuplu mai putin in-
floritor, la constrangeri presante (dejunul la o matusa batrand in pri-
ma duminica a fiecarei luni). 0 data angajati in aceste alegeri", se
decid greu sa se opreasca sau sa intrerupd aceasta. Nu este vorba aici
de vreun masochism, ci de o dificultate in procesele decizionale:
subiectii cu o sca.zutd stimd de sine se simt mai usor si mai rapid im-
plicati in actele lor. Tendinta for naturald este, deci, de a continua
acolo unde un altul, a carui stima de sine este inalta, va spune: Stop,
ma opresc, nu asta imi doresc."
Totodata, in unele momente chiar si o build stim de sine poate
conduce la alegeri contestabile. Un adolescent inzestrat si foarte si-
gur pe sine poate abandona astfel studiile pentru a-si trai pasiunea (
sa cante rock, traind din munci de duzina) in ciuda obstacolelor (in-
tre care reactiile parintilor sap. Un coleg de aceeasi varsta care se
apreciaza mai putin ar avea poate aceleasi vise, dar nu ar indrazni se
le urmeze si si-ar continua studiile, respectand dorinta parintilor. Cati-
va ani mai tarziti, asta s-ar putea dovedi a fi o alegere
STIMA SCAZUTA DE SINE STIMA INALTA DE SINE
Ludri de decizie uneori laborioa- Luari de decizie in general mai

se si amanate facile si banalizate
Adesea nelinistiti de consecinte- Actioneaza cat de efficient posi-

le posibile ale alegerilor tor bit pentru a reusi in alegerile for
cu usurinta
Uneori tin prea mult cont de an- Tin cont benevol de ei-insisi in lu-
turaj in propriile ludri de decizii arile for de decizie
In caz de dificultti, renunta ra- Capabili de a persevera in decizi-

pid la deciziile personale ile proprii in ciuda dificultdtilor
Se supun cateodat situatiilor Se desprind de situatiile dicta-

dictate de anturaj to de anturaj daca le percep
drept contrare intereselor proprii
DEZAVANTAJE AVANTAJE
Uneori ezitanti sau conventio- Pot fi novatori
nali
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Comportamente prudente Si On- Uneori prea sensibili la interese-
dite, rabdatori le for pe termen scurt
Cum vd implicati in ac(iune?
SUNTETI SENSIBIL LA ESEC $1 LA CRITIC/4' ?
Ccind e.yecul lath urme

I se intdmpld oricui sa esueze; nu este o drama. Cel putin daca
stima dvs. nu este foarte scazutd... In acest caz, ne remitem greu
dupa un esec, nu it asezam in raionul de amintiri; din contra, urma
Stima sou nestima de sine 37
sa emotionald rmane dureroasa *i durabild. Sa luam, de exemplu,

un grup de studenti veniti is rezultatele de la un examen de
absolvire. E*ecul antreneazd o reactie depresiva" imediata la toti
studentii picati. Aceasta reactie este, desigur, trecatoare... cu ex-
ceptia subiectilor cu stima de sine scazutd: revazandu-i ceva mai
tarziu, constatam ca ea persista.8
Acest fenomen se poate explica in trei moduri. Din punct de
vedere comportamental, subiectii cu inalta stima de sine se im-
plica mai rapid in not actiuni care ii distrag de la e*ec fac sa-
1 uite. Din punct de vedere psihologic, o inalta stima de sine ii ajuta
sa relativizeze sa nu se simta devalorizat in ansamblu de un sin-
gur e*ec. In fine, din punct de vedere emotional, subiectii cu scazutd
stima de sine sunt frecvent dominati de emotiile negative pe care
deceptia e*ecului, evident, le determine, le alimenteaza *i le reac-
tiveaza.
Acela*i fenomen it regsim in cazul criticii. Nimnui nu-i place
sa fie criticat, dar subiectii cu scazuta stima se sine sunt mai sen-
sibili decat ceilalti la intensitatea durata acestei critici. Daca.
se adreseazd un mesaj negativ, suntem aproape siguri ca ii vom
auzi spunand Ca nu au putut dormi timp de opt zile! Pentru mine
declara un pacient toate criticile sunt adevarate." Fiind asimi-
lata unei judecdti sociale unei respingeri, decat unei in-
formatii utile, critica declanwaza la ace*ti subiecti emotii de tris-
tete *i de confuzie uneori disproportionate in raport cu mesajul
dar intotdeauna invers proportionate cu nivelul stimei de sine...
Acolo unde ne doare...

Criticile mesajele negative vor fi cu atat mai greu suportate, cu
cat ele se refers la domenii puternic investite de subiectul cu o scazutd
stima de sine. De exemplu, o tanara mama care se indoie*te de ea
*i care nu lucreaza, pentru a se dedica educarii copiilor sai: ea
va avea toate *ansele de a izbucni in plans dace i se vor face repro*uri
insistente referitoare la comportamentul progeniturii sale. La fel, o
alta, tanrd angajata *i foarte dornica de a face o impresie bunk dar
impresionata de noul ei job, clacheazd intr-o sedint sub remarcile
unui patron, a carui proasta dispozitie obisnuit nu mai jeneaza pc

nimeni... in afara de ea.
Un caz disperat
Nefericitul Vatel, buctarul printului de Conde, a fort frd indoiald

victima unei stime de sine vulnerabile, cdreia un e$ec survenit
intr-un domeniu foarte investit i-a dat lovitura de graPe: in 1671,
intruat pe$tii si melcii pe care acesta ii a$tepta pentru un dejun
princiar nu au ajuns la timp, a fixat manerul unui cutit in tocul unei
u$i si s-a sinucis aruncandu-se in lama acestuia!
Un moral cu suisuri si coborcisuri

Multi dintre pacientii no$tri cu stimd de sine scazuta au un moral
slab $i suferd de ceea ce psihiatri numesc distimie". Bra a fi o
stare depresiva real., aceasta tulburare antreneazd frecvent cel
putin o zi din doud9 o dispozitie trist.. Stima de sine fragila"
este unul din criteriile cerute pentru a pune diagnosticul de dis-
timie; si se poate merge chiar mai departe: este posibil de fapt ca,
intr-un mare numr de cazuri, nivelul stimei de sine s fie chiar
originea tulburarii, determindndu-le pe persoanele care suferd de
aceasta s fie prea vulnerabile la evenimentele de viatd pe care tre-
buie sa le infrunte.
Vreau sd stiu adevdrul...
Dar iatd un paradox: chiar daca suferd, subiectii cu stim de
sine redus sunt cdteodata cei care cautd cel mai mult critica! Am
nevoie sa $tiu, ne spunea o fanara. femeie. Nu mai suport sa flu in
incertitudine. Cand nu sunt multumit de mine, caut intotdeauna
s am confirmarea celorlalti. Daed mi se spune c5 nu este chiar asa
de ru, am tendinta sa nu cred un cuvant. $i sa caut sa and si cc
nu merge bine. Pentru ca am intotdeauna impresia ca criticile sunt
mai sincere dee& complimentele. Ceea ce este stupid, este ca ime-
diat ma framant saptarnAni intregi pentru ce mi s-a spus, iar asta
ma imbolnaveste. Sotul meu nu mai are incredere in mine acum:

la inceputul relatiei noastre, intra in jocul meu si imi spunea franc
ceea ce nu mergea, atunci cand it Intrebam. Dar a inteles repede
ca asta nu ajuta la nimic."
Unele lucrari stiintifice au demonstrat acest fenomen. S-au gru-
pat, de exemplu, persoane voluntare in trei categorii: uncle cu stima
de sine inaltd, altele cu stima de sine scazut, iar altele sunt cu ade-
\drat deprimate. Li s-a propus sa primeasca informatii pozitive sau
negative despre ele (pornind de la chestionarele care vi s-au apli-
cat, va putem spune punctele dvs. forte sau punctele dvs. slabe").
Cei care au cerut sa auda mai degraba informatiile negative despre
ei insisi au fost, bineinteles, subiectii deprimati (82%). Dar per-
soanele cu redus stima de sine nu erau departe de acestia, pentru
ca 64% din ele au ales s primeasca criticile... Ceea ce nu era cazul
pentru 25% din indivizii cu inaltd stima de sinew.
Fara indoiald ca acest rezultat experimental trebuie nuantat.
Astfel, se pare ca subiectii cu stima de sine redusa cauta aceste
mesaje negative in singurele domenii pe care le considers mo-
dificabile, probabil pentru Ca se gandesc sa poata progresal 1 . In
alte domenii, fac ca toata lumea: prefers sa li se facd compli-
mente! Comportamentul for era, deci, cu totul adaptat si functio-
nal...
Cine indrdzne.ste sd and critice?
Si subiectii cu inalt stima de sine ? Ei bine, nu cedeazd para.

doxului: Cand ma simteam prost explica Richard, 45 de ani
nu Gaut sa ma simt si mai prost mergand sa le cer altora parerea;
nu ma duc imediat sa le dau un bat cu care sa ma bats... Trag sin-
gur concluziile de aici, asta-i tot." Adevrul e ca astfel de subiecti
nu acorda o importanta nemasurata criticii bine-fondate. Ei sunt
capabili, primind mesajele negative, sa se concentreze pe punctele
for forte. Ei se lass, deci, mai pufin contaminati de emotiile for
negative. De fapt, ei ii considers mai credibili pe interlocutorii
care le spun de bine, decat pe cei care le spun de rul2. Ei pro-
cedeaza, deci, printr-o filtrare a mesajelor foarte dezagrebile. Con-

trar subiectilor cu stima de sine scazutd, laudele *i nu criticile sunt
cele care le permit sali schimbe imaginea pe care o au despre ei
Dar, atentie: asta nu inseamnd ca ei sunt indiferenti la critici.

Din contra, ele le creeazd adesea o dispozitie proasta. $i atunci,
pazea! Pentru ca ei risca, daca se simt pui la indoiala, s fie din-
tr-o data mult mai atenti la defectele altuia... S-a putut demonstra
astfel ea subiectii cu inalta stima de sine isi amintesc de trei on
mai multe gre*eli comise de cei din jurul lor, daca ei-in*i*i au fost
surprin*i in culpd.14 Iata de ce trebuie sa nu va bazati pe superi-
orul dvs. ierarhic, daca are o inalta stima de sine, in zilele in care
a suferit un mare e*ec...
In filmul sat', Odiseea spatialci 2001, Stanley Kubrick contura, in

1968, uimitorul portret al unui computer supradotat *i atotputer-
nic, numit Hal 9000.
Con*tient de capacitatile sale oare cei care-1 concepusera pro-
gramaserd functia inalta stima de sine"? , Hal era de aseme-
nea i foarte susceptibil.
Dupa ce comisese o eroare (anuntand o pans care nu existase de
fapt) *i dupa ce refuzase sa o recunoasca, Hal incepuse sa-i spio-
neze pe astronautii care, nelini*titi de slabiciunea sa, i*i puneau
probleme la adresa sa *i se intrebau daca nu trebuia sa-1 deconecteze.
Infuriat de indoielile lor, a provocat moartea a patru dintre ei,
Inainte de a fi deprogramat in extremis de catre ultimul pasager
supravietuitor.
Cu sau Ord public?

Am mai putea adauga ceva: daca luarile de decizii se pot face
in absenta oricarei consecinte sociale, diferentele dintre subiectii
cu inaltainaltai cu redusa stima de sine s-ar estompa cu mult. De fapt,
majoritatea cercetarilor confirms ea unul din principalele obsta-
tole ale actiunii, sub toate formele sale, la cea de-a doua categoric,
este impresia judecata celuilalt. lar consecintele sale: riscul de
a fi criticat si respins.
Unul din studiile realizate pe aceast tema allta, de exemplu,
el, atunci and persoanele stiu ca deciziile for vor fi judecate de
altii, ele isi minimizeaza asumarea riscului daca au o stima de sine
de sine redus, si nu fac acest lucru, bineinte/es, daca au o inalta
stima de sine. Din contra, in cazul deciziilor lard judecata socials,
nu exists diferente intre grupurile cu inaltd si grupurile cu redusa
stima de sine15.
Iata de ce subiectilor cu scazutd stima de sine nu le place in
general competitia. Este ceea ce explica si Justine, 6 ani, pentru a
justifica refuzul sau de a participa la uncle jocuri de societate cu
copii de aceeasi varsta.: Nu-mi plat jocurile in care poi s pierzi."
La adulti, antrenamentele in noile sporturi pot juca rolul de test al
stimei de sine: a 'Inv* sa mergi cu rotilele sau cu surful in fata
unei hoarde de gura-casea va fi mult mai neplacut in cazul unei
stime de sine scdzute.
Prevenirea e.yecului
Sunt posibile multiple mijloace pentru a preveni esecul. Ele sunt
cel mai adesea folosite de persoanele cu stima de sine scazuta..
Pe moment, reactioneat emo- Pe moment, reactioneazd emo-

tional la exec tional la esec
Esecul lass o urmg emotionald Esecul lass putine cicatrici emo-

durabil tionale durabile
Pot rezista la criticile asupra
Se prabusese daca sunt criticati
asupra punctelor in care ei con- punc-
telor sensibile sau se pot apdra e-
sidefa ea sunt competenti (si, in nergic
principiu, non-criticabili)
Cautd informatiile negative de- Nu prea cautd informatii negati-

spre ei ye despre ei
Se justified dupa esec Nu se simt obligati sd se justifi-

ce dupd un esec
Dupd un esec se compare cu cei Dupd esec, spun ca si multi altii

mai putemici (cel putin el ar fi ar fi esuat la randul for
reusit")
Se simt respinsi dacd sunt criti- Nu se simt respinsi dacd sunt cri-
cati ticati
Anxietate putemicd in fata eva- Anxietate redusd in fata evalud-

ludrii de cdtre ceilalti rii de cdtre ceilalti
In raport cu critica, suferintd du- Rezistenta la adversitate
rabild si uneori excesivd, anxieta-
te anticipative
Motivatie pentru a nu esua, ca- Pot sd nu find cont de critici
pacitate de a asculta de parerile
critice
Reactia dvs. la eyec .yi la critics
Cel mai simplu si cel mai radical este... sa actionezi cat mai
putin posibil! Dar se mai poate adopta tactica asa numitului pes-
imism defensiv", care consta in a spune celorlalti ca nu crezi in
sansele de succes (sau in ale apropiatilor tai) pentru a limita, de
exemplu, deceptia in caz de insucces. Sa o ascultam pe Sylvie, 35
de ani, care conduce o agentie de voiaj: Imi amintesc de una din
colegele mele de facultate. Era intotdeauna incredibil de pesimista.
Spunea: va fi cumplit, nu stiu daca reusesc, nu vor trece multi
in acest an, simt ca se va corecta sever, etc." La inceput, pe mine,
Ali
care sunt o fire mai degraba optimista, asta ma speria putin. Imi
imaginam Ca ea trebuie sa fi fost foarte stresata, de vedea lucrurile
astfel. In orice caz, eu m-as fi simtit groaznic daca as fi avut tot
timpul astfel de ganduri in cap. Dar, de fapt, asa era caracterul ei,
felul ei de-a fi. Ea nu era atfit de stresat cum credeai. Ii lipsea in-
crederea in sine. Dar ii lua examenele..."
CUM REACTIONATI LA SUCCES?
Sires si reusitel
Se tie de mult timp ea unele evenimente fericite pot fi stre-
sante! Unul dintre chestionarele cele mai cunoscute in materie16
cuprinde printre evenimentele de viata destabilizatoare": casa-
toria, promovarea profesionala, naterea unui copil, etc. Para-
doxal? Nu chiar, daca ne amintim definitia stresului: ceea ce se
intfimpla la un individ care trebuie sa se adapteze la o schimbare
survenit in mediul sau17. Pierderea sentimentului de control pe
care o resimt adesea persoanele confruntate cu schimbri majore
explica diferenta pe care o constatam intre subiectii cu inalta
cei cu scazuta stim de sine. Primii sunt mai obinuiti cu contro-

larea mediului 1008. Ei considerd ca evenimentele favorabile sunt
mai mult sau mai putin sub controlul for (Daca am catigat la
Loto, este i pentru ea am cumparat biletul i am incercuit nu-
merele c4tigatoare!"). In ceea ce-i privqte pe ceilalti, ei vad mai
user interventia destinului, care ar putea la fel de bine sa clued la
contrariu in alegerea ulterioard. Cum este acest cadru adminis-
trativ de 37 de ani: Problema mea o constituie responsabilitatile.
Cum sunt sarguincios si meticulos, mi s-au propus in mod frecvent
promovari. Dar asta ma streseaza mult de fiecare data. Ma On-
desc imediat la toate responsabilitatile suplimentare implicate in
noul serviciu. Si apoi, ma intreb imediat i daca voi fi la inaltime,
daca nu voi dezamagi aratandu-mi limitele. Pand in prezent, a
mers bine, dar daca roata se va intoarce intr-o zi?"
Fericirea anxioasd"
Adesea am fost uimiti, la unii pacienti de-ai nostri, de ceea ce se
cheamd fericire anxioas"19, adic5 dificultatea pe care o inceared in
a savura momentele pldcute, in a se bucura de reusitele lor. In loc de
asta, ei anticipeaza sfarsitul acestor clipe: acestea nu dureazd, sau
chiar vor fi urmate de reversul lor, de greutti etc. Aceastd constient
excesivd a fragilittii fericirii demonstreald indoielile profunde incer-
cate de pacienti cu privire la capacitatile lor de a face fats la vicisti-
tudinile existentei, care este perceputd ca o succesiune interminabild
de incercdri. Isi interzic sa se bucure prea mult, pentru a nu se simti
apoi prea nefericiti. Seamans putin cu acei tdrani pentru care pe-
rioadele indelungate de vreme buns ii fac mereu sa spun: Asta se
plteste..."
Sindromul impostorului
Aceastd tulburare pe care psihiatrii o intalnesc adesea afecteald
subiectii care au reusit in domeniul lor, cdrora li s-au incredintat res-
ponsabilitti si care au demonstrat incredere, dar care se indoiesc
de ei insisi. Evident, ei nu vorbesc despre asta nici nu o aratd.
Chiar merit sa ocup acest post?", se intreab ei Ears incetare. Ei se
tern sa nu comity o greseald care sa arate tuturorcd ei nu sunt la
inltime, se intreabd dacd nu iau locul altuia... In general, sunt
subiecti al cdror nivel al stimei de sine nu a progresat in acelasi ritm
cu competentele lor: chiar dacd au ajuns experti, ei se mai considers
Inca ineeptori.
Acest sindrom ii poate afecta tranzitoriu pe subiectii cu inalt
stima de sine atunci cdnd, de exemplu, obtin foarte repede promovdri
sau cdnd iii schimba serviciul, preluand responsabilitti mai grele.
Este Si cazul unuia dintre pacientii nostri, Jacques, care are un post
de director in domeniul publicitar: intrucdt el a fost recrutat din in-
treprinderea sa de cdtre un concurent, in conditii financiare foarte
avantajoase, el considers ca asteptdrile in privinta lui erau foarte
mari proportionale cu salariul pe care i-1 ofereau. Asta i-a de-
clansat insomnii si crize anxioase, pe care nu le avusese niciodatd...
Stimd sau nestim de sine 45
Dar sindromul impostorului poate sa fie si cronic la subiectii cu

stimfi de sine scazutd, care gandesc adesea: nu vdd ce-au gasit la
mine", in ciuda tuturor competentelor de care ei totu0 dispun. Sin-
dromul le provoaca suferinte multiple, dominati de o tensiune an-
xioas permanents in realizarea sarcinilor: este vorba de o anxietate
fats de performanta, care ii poate duce la sari depresive paradoxale
pentru nite persoane aparent rars probleme si aflate in plina reuit
materials.
De ce ateita fend?
Complimentati o persoand care nu se apreciaza 61110 de putin:

va manifesta o anumit jend. Este cazul timizilor, de exemplu. in
grupurile pentru afirmare de sine, in care subiectii se pregtesc pen-
tru a comunica mai bine2O, timizii lucreazd frecvent asupra acestui
fenomen bine cunoscut psiho-erapeutilor. Se observa astfel ca ma-
joritatea sunt foarte jenati cand trebuie s raspunda la un compliment
si pot fi cdteodat furiosi fats de persoanele care le fac complimente.
Se mai poate observa la acestia o varietate de strategii menite sd-i
protejeze de complimente.
STRATEGIE FRAZA TIP
Dar eu nu am nici un merit..."

A limita rolul sau in performanta
Oricine altcineva ar fi ficut la fel in locul men..."
A generaliza performanta
A rispunde printrun compliment Si dvs. ati reusit foarte bine..."

Nu este chiar tine tie ce..."
A devaloriza performanta
Arta de a se apdra de complimente la subiectii cu stimd de sine scdzutd
La subiectii cu inala stimd de sine, lucrurile sunt mai simple: suc-

cesul sau felicitrile concorth cu ceea ce gandesc despre ei inii;
pentru ei, acestea sunt confirmdri pe care le accepts fara o tulburare e
xcesivd, rdspunzand in functie de normele sociale ale culturii for de o
rigine. Nord-americanii sunt, de exemplu, mult mai naturali in acest
exercitiu decat europenii, la care modestia este considerate o calitate
socials majors. In ceea ce-i priveste pe asiatici, a le face un compli-
ment atinge uneori incorectitudinea! Unul dintre prietenii nostri ne-a
povestit intr-o zi cum, in timpul unei calatorii in China comunist, a
Incercat sa-i face curte unei tinere care era translatoare in grupul sau
de turi$ti. De-abia ce incepuse sa-i complimenteze frumusetea, ca
aceasta deveni extrem de confuza, apoi furioasa si se puse s repete
la fiecare dintre frazele sale: Exagerati! Exagerati!"
De ce atata jend? Subiectii cu stima de sine scazutd sunt inco-
modati de succes si de consecintele lui sociale, intrucat acestea ii
arunca intr-o dilema numita disonant cognitive" s anume, con- i
tradictia interioara intre parerea pe care o au despre ei limitat

sau negative, si intamplarile pe care le traiesc, succese sau compli-
mente. Aceasta si pentru ea subiectii cu scazutd stima de sine an-
ticipeaza imediat consecinta reusitelor lor: succesul semnifica si fap-
tul ca ei trebuie sa se livreze" si sa isi tins promisiunile... Cu alte
cuvinte, le place reusita in plan afectiv, pentru ea le face bine, dar
psihologic se tern de ea, pentru ca ea contrazice imaginea pe care o
au despre ei insisi si ii pune intr-o situatie in care ei trebuie sa fie la
inaltime...
SCAZUTA S l i n k ' DE SINE INALTA STIMA DE SINE
Le place s reuseasci Le place sa reuseasci
Reusita le perturbs imaginea de sine Reusita le confine imaginea de sine
Emotii amestecate Emotii pozitive
Frica de a nu mai fi la iniltime, ca asta nu va dun Nu isi prea pun astfel de probleme
Mime stricati (bucurie anzioas), succesul aduce putine Motivatie crescuti, succesul aduce beneficii pentru stima
beneficii pentru stima de sine de sine
Umilinta, modestie Dependents de recompense
Cum reactionati la succes?

DINAMICA VIETII $1 STIMA DE SINE

Am abordat cdteva dintre multiplele consecinte ale nivelelor stimei
de sine asupra indivizilor. Desigur, in viata de zi cu zi lucrurile cunt
adesea mai nuantate deedt ne pot aparea ele in tablourile pe care le-ati
citit, inspirate din lucrarile de psihologie experimentald, in care dis-
tinctia dintre subieetii cu inalta stima de sine $i cei cu scazut stima
de sine este nerd.
Se $tie, de exemplu, ea stima de sine poate varia la o aceeasi per-
soana care va adopta comportamentele caracteristice subiectilor cu
inalta stima de sine in anumite momente favorabile $i va reveni la
atitudinile unei scazute stime de sine dupd un esec. Este ceea ce pre-
supune expresia i s-a urcat succesul la cap": in perioadele de suc-
ces, uncle persoane prind siguranta. $i se schimbd in a$a fel incat nici
cei apropiati nu le mai recunosc.
Se mai tie $i ca stima de sine poate fi relativ compartimentata: o
persoand prezentand o stima de sine globala limitata poate avea o
activitate in care, din contra, stima sa de sine sa fie inalta; reactiile
sale vor depinde, deci, de sectorul pus in joc.
Frica de a nu eaua D o r i * de a reusi

Compara at ce este mai jos pentru a se asigura Compari cu ce este mai sus pentru a putea sa progreseze
No-si asuma riscurile Iti asumi riscurile
Clad obiectivul este atins, rimin acolo" Came si-si depiteasci limitele
Se simt aparari de obiceiuri Se simt stimulali de node experienle
Prefers sa fie mediocri in toate, si nu alba lacune Prefers si exceleze in domeniile for de compete* si accepts
si straluceasc mai putin in altele
Autolimitare, progres lent, rationeazi in fondle de etecurile A utodezvoltare, progres rapid, raiioneazi in funclie de sue-
lot cesele lot
_
W e * , stipinire Atrati de riscuri, dispersare
Stima de sine fi alegerea in viatci

Dar diferentele pe care le-am studiat tind, in acela*i timp, sa apese

mereu asupra viatii de zi cu zi. Nivelul global al stimei de sine a unei
anumite persoane influenteazd considerabil alegerile din viata sa *1
stilul sau existential. Astfel, se poate demonstra ca o inalta stima de
sine este asociatd cu strategii de cdutare a dezvoltarii personale *i de
acceptare a riscurilor, in timp ce o stima de sine scazuta implied mai
curand strategii de aparare *i de evitare a riscurilor21. Altfel spus,
persoana cu o inalta stima de sine are dorinta de a reu*i acolo uncle
persoana cu stima scazuta de sine are teama de a qua.
Este evident ca aceste cloud strategii vor avea consecinte speci-
fice pe termen lung. 0 stima de sine ridicata va determina persoana
sa exploreze medii cat mai variate, cu cat mai multa convingere; *i
ii va permite, deci, gaseasca calea" cu pretul unor e*ecuri
infrangeri. In timp ce, o stima de sine scazuta it va incita pe subiect
sa se limiteze la perimetrul in care se simte in siguranta, cu un rise
minim de e*ec. Persoana cu stima de sine inalta va cauta, de exem-
plu, sa se autodepawasca chiar atunci cand *i-a atins obiectivele,
in timp ce persoana cu scazuta stima de sine va ramane aici". Una
gande*te: Cine nu incearca, nu reu*e*te". Cealalta gande*te: Un
lucru pe care it ai inseamna mai mult decat doua lucruri pe care le-ai
putea avea".
Daca figurati intr-o categoric extrema, incercati sa judecati nu
prin a va spun Ma comport astfel pentru ca stima de sine este inalta
sau scazuta", ci Ma comport astfel pentru ca ceea ce am trait a ridi-
cat sau a scdzut propria-mi stima de sine"...
CHESTIONARUL NR. 1
NIVELUL STIMEI DVS. DE SINE"
Chestionarul de mai jos isi propune sa \id ofere o indicatie despre

nivelul stimei dvs. de sine. Cititi cu atentie fiecare frazd si raspun-
deti in eel mai scurt timp, marcand cu o steluta varianta care se apropie
cel mai mult de punctul dvs. de vedere actual. Pentru a cunoaste in-
terpretarile noastre, vedeti anexa de la pagina 279.
Total De Deza- Total de-
de acord acord cord zacord
1) In general, sunt multu-
mit(a) de mine
2) Cateodata ma gandesc
ea nu valorez nimic
3) Cred ca am o serie de
calitati bune
4) Sunt capabil sa fac lu-
crurile la fel de bine ca cei
lalti
5) Simt ca nu am in mine
prea multe de care sa flu
mandru (a)
6) Cateodata ma simt real-
mente inutil
7) Ma gandesc ca sunt un
om de valoare, eel p i n
la fel ca alte persoane
8) Mi-ar placea sa pot avea
mai mult respect fats de
mine insumi
9) Inland cont de toate, am
tendinta sa cred ca sunt
un (o) ratat (a)
10) Am o prere pozitiv
despre mine
Evaluati-vci propria stimci de sine
Capitolul111
STIMA DVS. DE SINE NU ESTE INALTA?

NU DISPERATI!
Iubirea de sine, fait a fi intotdeauna

vinovatd, este sursa a tot ce-i
ru." Immanuel Kant
Probabil ca aveti impresia ca elogiem meritele inaltei stime de

sine si cg, in ochii nostri, o stima de sine scdzutd este o sursa in-
epuizabil de inconveniente in existenta. Este adevrat ca not sun-
tem psihoterapeuti: in consultatiile noastre, vedem oameni care
suferd, oameni a caror stima de sine este in special deteriorate.
Avem, deci, tendinta de a asocia stima de sine scazut cu dificul-
tatea de a infrunta viata. Exists, desigur, si persoane bine adaptate,
in ciuda stimei reduse pe care o au fate de ele insele, dar acestea
nu vin la consultatii. De altfel, fiecare societate isi formeazd omul
du ideal". In societatea noastr, care este urbane, competitive
atat de materialists, acest om ideal bdrbat sau femeie elo-
giat de mass-media are adesea profilul antrepenorului sau liderului.
Altfel spus, el reuneste caracteristicile unei inalte stime de sine:
ambitie crescutd, obstinatie in ciuda obstacolelor, asumarea riscurilor,
putere de convingere. Acesta nu este totusi un motiv pentru a con-
sidera ca o build stim de sine este in mod obligatoriu si
Din contra. Numeroase exemple demonstreaza ca stima de sine
scazuta nu este lipsita de avantaje si ca o inalt stima de sine are
uneori dezavantaje majore.
BINEFACERILE UNEI STIME DE SINE SCAZUTE A
fi acceptat de ceilalti
Este unul dintre obiectivele prioritare ale subiectilor cu scazuta

stima de sine. Ei folosesc diferite mijloace pentru a-1 atinge...
In primul rand, ei sunt pregatiti sa facd multe concesii i re-
nuntri pentru a fi apreciati, evitand astfel sa lezeze prea mult in-
teresele altora. Mai mult, in multe cercuri, maniera for de a se
prezenta este mai apreciati decat lauddroseniile" unui subiect cu
inalta stima de sine. In fine, atentia pe care o acorda criticilor le
permite sa sesizeze mai bine intentiile celorlalti: sunt pe faza.
Dacd va propuneti sa reusiti intr-un mod competitiv, in care im-
portant este sa-i invingi pe ceilalti, o stima de sine scazuta v poate
ajuta sa fiti acceptat, apreciat si sustinut de cei care va inconjoara.
Sd tii cont de sfaturile si de opiniile diferite de ale tale
Persoanele cu scazuta stima de sine tin mai mult cont de sfa-
turile care le sunt date. Facand astfel, ele isi imbundtatesc perfor-
mantelel. 0 stima de sine scazuta poate s fie astfel motorul unei
forme de reusita.: gratie modestiei care ii favorizeaza acceptarea
din partea celorlalti, a ascultarii opiniilor diferite de ale sale, care
ii amelioreaza intelegerea unei situatii sau a unei probleme si a
unei munci sustinute pentru a compensa lipsa de incredere in ca-
pacitatile sale.
virtute religioasd
In general, majoritatea religiilor i-au incurajat pe adeptii for sa
dea dovada de umilinta, care este o forma de reducere voluntary a
stimei de sine. Pentru credinciosi, umilinta este in primul rand una
dintre conditiile necesare pentru a to apropia de Dumnezeu. Ea
Stima dvs. de sine nu este inalta? 53
permite si s ii respecti mai mult pe ceilalti, s5 nu te consideri su-

perior lor.
Cele doudsprezece trepte ale umilintei dupd sfantul Benedict2

Aceste reguli, destinate initial vietii in mijlocul unei comunitati
religioase, au cunoscut o deschidere larga si un impact major asupra
conceptiei occidentale despre stima de sine. 'Ma principiile fun-
damentale:
1. Si ai mereu in fata ochilor teama de Dumnezeu."
2. Sa nu-ti fie pe plac propria-ti vointa si s nu te complaci in im-
plinirea dorintelor tale."
3. Sa te supui cu toata ascultarea, pentru iubirea lui Dumnezeu, ,,
tatalui superior."
4. SA' te supui poruncilor aspre si dure, sa simti chiar suferinta
oricaror nedreptati si sa stiff atunci sa-ti pastrezi rabdarea, in tacere."
5. Sa nu te ascunzi, ci confesezi cu umilinta abatelui tau toate
gandurile rele care-ti izvordsc in suflet si toate greselile comise in
secret."
6. Calugarul sa fie multumit de deplina-i umilinta si saracie."
7. Sa nu spui doar din gurd ca esti inferior, ci sa crezi pang-n adan-
cul sufletului."
8. Calugarul sa nu faca dee& ceea ce este scris in legea
randstirii si lasat de stramosii sai."
9. Calugarul sa stie sa pstreze tacerea fail a spune ceva, atat
timp cat nu este intrebat."
10. Sa nu fie inclinat si nici dispus sa rada.."
11. Calugarul, cand vorbeste, sa o facd incet si fart sa radd, cu
umilinta si seriozitate, in putine cuvinte, cu ratiune si fait voce ra.-
sunatoare."
12. Calugarul isi va arata umilinta in sufletul lui, ca si in corpul
lui, supus privilor celorlalti, adica la slujba., la oratoriu si peste tot
in Manstire, in gradina, in chilie, pe campuri, oriunde, asezat, in
mers sau in picioare, sa aiba mereu capul plecat si ochii lasati in

parnant."
Un exemplu pentru importanta acordata umilintei este dat de

celebrul Ordin" al sfa.tului Benedict care, chiar dace a fost scris
in sec IV al erei noastre, continua sa fie aplicat in mandstirile bene-
dictine. Ordinul prevede cele 12 trepte ale umilintei, pe care orice
calugar este dator sa le respecte.
Raporturile dintre umilinta, stima de sine si religie depasese
cadrul acestei lucrari. Noi putem doar sa remarcam ca religiile care
valorizeaza cel mai mult umilinta sunt cele care devalorizeaza in
acelasi timp reusita socials si materials, ceea ce demonstreaza ca
fondatorii for inteleseserd antagonismul dintre umilinta si reusit
in aceasta lume de jos...
Modestia, virtute civics
Modestia este sora laica a umilintei. Din punct de vedere eti-
mologic, cuvantul modestie" provine din latinescul modestus, de-
rivat din modus (care cunoaste masura, moderat, temperat").
Aceasta trimite spre studiile destinate pentru a masura nivelul
stimei de sine in populatia generals: subiectii grupati astfel sub
denumirea de scazutd stima de sine" sunt mai degraba persoane
cu stima de sine medie, la care scorurile cele mai scazute cores-
pund de fapt strilor depresive manifeste.
In societatea noastr, modestia a fost intotdeauna considerate
o virtute. Ea este cea care joacd un rol social primordial, ducand
pang la rezerva si altruism si fiind mai degraba in serviciul colec-
tivitatilor, cleat al propriilor interese. Romanii din Antichitate o
inteleseserd bine: atunci and un general obtinea o mare victoric,
el putea defila triumfator prin Roma, dar, in timp ce gusta delici-
ile celebrittii sub aclamatiile multimii, un sclav trebuia sa-i mur-
mure la ureche: Memento mori" (Aminteste-ti ea esti muritor.").
$tim deja ca stima de sine a unui general care a prins gustul suc-
cesului poate reprezenta un pericol pentru Republica...
Stima dvs. de sine nu este inalt? 55
Un exemplu de succes in cazul slimei de sine sccizute: Darwin

Modestia si teama de a nu-1 leza pe ceralalt se regasesc de-a lun-
gul intregii vieti a lui Darwin: el s-a supus docil tafalui sau, ur/
nand cursurile de medicina, chiar daca nu suporta sa vadd sange,
iar contemporanii sdi ii descriu drept un om extraordinar de mo-
dest si amabil, preocupat s5 nu jigneascd pe cineva4".
La intoarcerea sa din expeditia in insulele Galapagos, in decursul
cireia a strdns sute de observatii fundamentale, Darwin nu a eau-
tat o carierd onorifick ci s-a retras la tara cu sotia sa. Desi conce-
puse deja fundamentele teoriei sale explicative despre evolutia
speciilor, el nu le-a publicat, ci a incercat s le confirme conti-
nuand, mai multe zeci de ani, sa facd observatii meticuloase si
clasificari naturaliste. Numai in momentul cand a aflat ca un alt
naturalist mai tanr dee& el, Wallace, va publica o teorie inveci-
nat cu a sa Intr-o revistd stiintificd el a indrznit sa se afirme (dupa
ce a cerut sfatul prietenilor sdi), publicand, in 1859, articolul sau
despre originea speciilor, in acelasi numr. Apoi, atacat foarte vio-
lent de numeroasele opozitii, i-a ldsat pe prietenii sdi mai renumiti
$i mai combativi sa ii asigure aprarea.
deci, un om modest, cu o evidentd stima" de sine scazutd, care a
realizat una dintre marile revolutii din istoria ca cele ale
lui Galilei, Newton sau Einstein.
DEZAVANTAJELE UNEI iNALTE STIME DE SINE De
la incredere la infumurare
Azincourt, 25 octombrie 1415. Fortati s se incaiere cu in-

vadatorii, nobilii armatei regelui Frantei, Charles VI, si-au lansat
cavaleria impotriva arcasilor englezi, in conditiile cele mai rele cu
putintd.: cu soarele in fats, pe un teren ingust si noroios. Englezilor
nu le-a venit sa creada. ochilor: Francezii erau pe pmdnt
nos, pallid la genunchi, ceea ce le ddea mult de lucru: pentru
de-abia reuseau sa-si scoata picioarele $i sa iasa din pamant (.. ).

Cand au ajuns fats in fata, francezii erau deja fara suflare (...) In
final, arca$ii engezi, de$i slab inarmati, i-au batut Si i-au doborat
pe francezi, una cu pmantul, de pared i-ar fi lovit pe nicovala.5"
Reprezentantii cei mai viteji ai nobilimii franceze, care erau in
componenta cavaleriei armatei regale, aveau, fait o inalta
stima fats de ei in$i$i. Aceasta nu i-a impiedicat sa ajunga la dezas-
tru o data cu ei $i tam, fait s tind cont de precedentul de la
Crecy, cu 70 de ani inainte, cand acela$i gen de atac prost pregtit
i-au condus la un masacru asemanator. Acest scenariu a fost repro-
dus de mai multe on in istoria Frantei, pans la acea exaltanta doc-
trine a atacului cu orice pret" promovata de Scoala de razboi si
care a determinat ca o intreaga generatie de tineri francezi sa fie
secerata de mitralierele germane pe campul de batalie, in toamna
anului 1914.
intreprinderi foarte pretentioase

Aceasta nu priveste mai putin $i lumea afacerilor, care trebuie sa
se descurce cu intreprinderile sale pretentioase"6. Victimele unui
elitism orb", ale sigurantei liderului" sau ale suficientei tehno-
logice", marile firme precum Coca-cola, la sfarsitul anilor '60,
IBM $i Jaguar, in anii '70, erau pe punctul de a disparea. Un ex-
ces de stima de sine le-a facut sa nu mai tins cont de trebuintele
clientilor si le-a condus la o lipsa de vigilent fats de dinamismul
concurentilor mai mici.
O stima de sine prea mare poate sa scads in mod periculos vi-

gilenta indivizilor aflati in situatii competitive iar rzboiul este
una dintre acestea. Pentru ca ei desconsidera adversarul sau pen-
tru ca nu tin cont de sfaturile pe care le ofera subiectii cu stima de
sine mai scazuta, care sunt mai realisti, ei afla ce este esecul. Aces-
ta-i Si mesajul fabulei lui La Fontaine, Iepurele $i Testoasa", care
pune in scene un iepure cu o inalta stima de sine, intrecut de o
tostoasa, evident mai lenta, dar mai constants in eforturile sale...

Aceste fenomene se regasesc in sport. Sa ne amintim de cuvintele
juatorului brazilian Romario, in iulie 1998, chiar inainte de fi-
nala Cupei Mondiale de fotbal, cand a declarat ziarului L'Equipe"
francezii ar putea incasa usor trei goluri7." Cunoastem urmarea:
3 la 0 marcat de o echipa a Frantei, fad vedete cu un eu hipertro-
fiat.
In general, o stima de sine ridicata poate fi inchis in fata unor
informatii importante: stim ea persoanele cu inalta stima de sine
suport mai bine esecurile, in parte pentru ca ek au tendinta de a
le extemaliza", adica de a le atribui motivatiile unor cauze straine
de ele-insele. Dar, procedand astfel in mod sistematic, ele evit
unele reconsiderari, cateodata salutare. Se stie ca cei aflati la pu-
tere se inconjoara de curtezani $i lingusitori, ceea ce ii face ca une-
ori sa-si piarda contactul cu realitatea.
De la perseverentd la inveryunare: a nu-,yi pierde prestigiul
S-a putut demonstra ca subiectii cu inalta stima de sine persists
uneori in eforturile lor, chiar daca acestea nu sunt eficiente $i in
ciuda sfaturilor care li se ofera8. Exists cloud conditii pentru asta:
este sufficient ca ei sa fi investit personal in atingerea obiectivului (
ei nu se inversuneazd pentru un obiectiv in care nu si-au investit
stima de sine) si ca ei sa fie a priori convinsi ca exists o solutie9.
Si in aceasta privinta istoria militara este bogata in acest tip de
comportamente. In timpul primului razboi mondial, generalul Ni-
velle a intocmit, in primavara anului 1917, planul unei ofensive
impotriva foielor germane, pe care o voia decisiva (inaltul co-
mandament se temea, pe de o parte, de sosirea iminenta a intari-
nlor armatei americane care le-ar fi furat" victoria, $i de stoparea
luptei de care rusi, care ar fi degrevat armata germana). Dar, vai,
putin inainte de data fixata, generalul prusac Ludendorff si-a in-
tirit considerabil apararile In sectorul prevazut. Nivelle menti-
nut totui planurile. In prima sears, francezii n-au progresat decat 5
00 m, in loc de 2 km, cum era planuit. Au murit mii de oameni. Din
primele zile, tancurile Schneider, care trebuiau sa asigure vic-
toria, s-au dovedit a fi prea grele, prea lente, prea vulnerabile. Surd
la avertismentele catorva dintre ofiterii superiori si sigur pe el, in
ciuda ingrijorarii oamenilor politici, generalul Nivelle s-a incaptd-
nat sa persiste in ofensiva sa. In cloud saptamani, francezii au pier-
dut 147 de mii de oameni. Nivelle a fost in final inlaturat din functie,
in timp ce in 68 dintre cele 112 divizii ale armatei franceze au
izbucnit revoltelo.
Acest mecanism care leaga inalta stim de sine de incapatanare
poate fi observat si in viata obisnuit., atunci cand o persoana prea
increzatoare in capacitatile sale se indafieste imprudent pe o cale
foarte riscanta, asa cum ne explica si Brunno, 32 de ani, care se
bucura de o inalt stima de sine:
Am avut intotdeauna senzatia ea viata este prea ward pentru
mine. Parintii mei erau simpatici, ma lasau foarte liber, aveam ceea
ce se numeste o fire build", surorile meL ma admirau. La scoal
aveam o multime de prieteni, eram de regula seful bandei si, chiar
data rezultatele mele scolare erau mai degraba limitate, faceam
doar ce trebuia ca sa tree", iar asta nu ma impiedica sa dorm bine.
Pstrez o amintire foarte frumoasd din adolescenta mea: placeam
fetelor Si nu faceam decat sa ma distrez si sa practic sporturile
preferate. Mi-am castigat existenta escortand veliere, dand iarna
lectii de schi, revanzand masini sport de ocazie, pe care le cumparam
la pret redus de asemenea, trebuie sa o spun, tapandu-i" de
bani din cand in and pe printii mei, care ar fi facut orice pentru
mine. Nu aveam ambitie profesionala, imi spuneam ca trebuie mai
intai sa profit de tineretea mea ea om vedea ce-o mai fi pe urma.
In once caz, aveam impresia fi putut reusi in multe domenii.
La urma urmelor, fata cu care m-am casatorit a fost cea care
m-a determinat sa ma asez", cum se spune. $i am avut atunci
ideea sa deschid un magazin de surfing si ambarcatiuni intr-o sta-
tiune pe tdrmul mrii. Cunosteam bine domeniul, si apoi asta-mi
permitea sa-mi pastrez ceva din st: ,u1 de viata care-mi placea. Tatal
meu, care era comerciant, a vrut sa ma dezbar de aceasta idee:
acest gen de piata i se parea prea saturata in regiune, considera ca
mai intai trebuie s ma specializez urmand un stagiu, s invat ceva
contabilitate, sa-mi iau un asociat experimental... Dar eu am pro-

cedat invers: cum reuisem aproape intotdeauna in tot ce intre-
prinsesem, a Incheia o afacere sau a seduce o fata, aveam o mare
incredere in mine. $i apoi, eram sigur ca, cu vorbria cunotintele i
nele tehnice, afacerea mea va prospera. Ei bine, n-a fost aa! Dar
atunci, in loc sa ma retrag la timp, am practicat fuga Inainte, am
reuOt sa imprumut mai mult convingandu-mi prietenii bancile
de interesul afacerii mele si am cumparat material foarte sofisti-
cat. Dar asta nu mi-a restabilit afacerea. Pe scurt, mi-au trebuit
Inca doi ani ca sa ma restabilesc si sa sfaresc sa-mi depun bilantul.
Acum, vaslesc" sa-mi platesc datoriile.
In final, asta a fost primul exec al vietii mele Si m-a durut tare,
dar Intr-un fel este o lectie buns. Cred ca aveam tendinta de a ma
considera Superman, iar asta este o atitudine prea riscanta pe ter-
men lung."
Stima de sine si asumarea riscului

Indivizii cu inalta stima de sine au, probabil, mai multe same
sa traiasca o viata fericita, dar ea risca s fie mai scurtal Conduitele
riscante par intr-adevar asociate frecvent cu o Malta stima de sine:
multiple studiill au ardtat ca unii dintre subiectii cu inalta stima
de sine aveau mai multe autovehicule, conduceau adesea sub in-
fluenta alcoolului, erau adesea amendati pentru exces de vitezd
etc. Studiile asupra amatorilor de sporturi periculoase lipsesc, dar
tie putem imagina ca riscul pe care asuma este de asemenea
expresia unei Inalte stime de sine.
Cand inalta stimci de sine devine un pdcat

A$a cum modestia scaderea voluntar y a stimei de sine
este valorizata de numeroase religii, orgoliul o forma de inalta
stima de sine este considerat un pacat care to indeparteaza de D
umnezeu $i de semenii In religia crestin g , mandria este
primul dintre pacatele capitale, dar ii putem gasi raporturi cu
toate celelalte.
IP

_
Orgoliul (candva vanitate") Valorez mai mult decat ceilalti"
lnvidia Merit mai mult deck ei ceea ce

poseda
Mania Merit atentie $i aprobare in orice
imprejurare."
Acedia (dezgust spiritual, de e- Nu am nevoie sa fac eforturi"
xemplu prin lene)
Avaritia Ceilalti nu merita generozitatea
mea"
Lacomia Merit tot ce-i mai bun"
Desfraul Am dreptul sa-i folosesc pe cei-

lalti pentru placerea mea perso-
nals"
Cele 7 pdcate capitale ci raporturile for cu stima de sine inaltd
Dar aceasta critics a mandriei nu este rezervata religio0or, ci

se regasete i la numeroi morali0 i filosofi. Until dintre acqtia
a consacrat pagini de o luciditate devastatoare studiului amorului-
propriu": La Rochefoucauld.
Dupa ce a luptat in mai multe razboaie, printre care Fronda,
a cunoscut fasturile curtii regale a lui Louis al XIV-lea, acest se-
nior s-a retras din politica pentru a scrie maxime care, Inca de la
aparitia for in 1665, au cunoscut un succes enorm. Totu0., La
Rochefoucauld nu a avut o viziune foarte fericita despre natura
umana: pentru el, toate actiunile noastre, chiar i cele care par cele
mai nobile, sunt conduse de amorul nostru propriu" in sensul
de dragoste de sine insu*i. Cu aproape trei secole inaintea lui Freud,
La Rochefoucauld pune accent pe importanta dorintelor noastre
incontiente pe tendinta noastra de a le masca.
Frecventarea curtii Regelui Soare a furnizat, fara indoiala, ob-
servatiei acestui mare moralist un izvor inepuizabil de persona-
litati cu inalta stima de sine.
Stima dvs. de sine nu este i n a l t e 61
In Memoriile sale, Saint-Simon povestete ca el i ducele de

Chevreuse au rmas MM. grai atunci cdnd au ajuns intr-o zi la La
Rochefoucauld: surpriza, oroare, stpanul casei juca fah
cu un servitor!
La Rochefoucauld, precursor al psihologiei stimei de sine

lati cateva reflectii extrase din Maxime .i refleciii*:
Virtutea n-ar ajunge atdt de departe dacd vanitatea nu i-ar tine
tovrasie."
Oricat de mult bine s-ar spune despre noi, nu gsim nimic nou in
asta."
Nu ne dam seama de bunele rele noastre, dee& in functie de
amorul nostru propriu."
Daci n-am suferi de orgoliu, nu ne-am plange de al altora."
Nu am fi avut parte de placere daca nu am fi fost vreodata flatati."
Daci vanitatea nu rastoarna intru totul virtutile, cel putin le zdrun-
cina toate."
Chiar dacd rolul nostru de terapeuti este sa-i ajutam pe pacientii

nostri pentru creste stima de sine, adesea insuficient, nu este
intotdeauna evidenta, dupd cum am vdzut, departajarea avantajelor
intrinseci ale inaltei Si ale scazutei stime de sine. De fapt, rolul
mediului pare a fi determinant: poate fi atat de important sa ai o
stima de sine in acord cu valorile celor care to inconjoard? Daca
visati sa deveniti un patron in mass-media sau un explorator al po-
lilor, e mai bine s aveti o inalt stima de sine; dar daca idealul
dvs. este sa fiti unul dintre membrii apreciati ai unei echipe aflate
in serviciul unei lucrari in comun, o stima de sine modesta v-ar
putea folosi mai mult.
* Traducerea a fost facut dup La Rochefoucauld, Maxime i reflectii, Editu-

ra Minerva, 1972, Bucureti (n. t.)
Capitolul IV
STABILA SAU INSTABILA?

TESTATI-VA TARIA STIMEI DE SINE
Oamenii de felul meu, cu un exces al stimei de

sine, suferd imens de indat ce este amenintata."
William BOYD
Nivelul stimei de sine (este inalta sau seazuta.?) nu este sufi-

cient pentru a explica ansamblul reactiilor unui individ. Este nece-
sar sa se tiny cont in egala masura si de gradul de rezistenta la
evenimentele vietii cotidiene, caci este adevarat ea stima de sine
este obiectul unor fluctuatii.
Intr-adevar, se intampla ca unele persoane s ne dea impresia
ca nu sunt atat de sigure pe ele precum incearca sa lase sa se creada.
Ele se chinuie sa se puna in valoare, evocand idea incetare
i succesele, pe care le intampina; dar, cand survine un eveni-
. went care ameninta acest frumos edificiu, dintr-o data comporta-
mentul for se schimbd: vor sa aiba ultimul cuvant in toate cir-
curastantele, se arata excesiv de indoielnice sunt cuprinse de fu-
rn violente dacd sunt criticate. Ele, care pareau atat de puternice,
dezvaluie in aceste momente toata fragilitatea. Si credem ca e
forturile pe care le faceau pentru a ne convinge de valoarea for emu
destinate inainte de toate pentru a le convinge pe ele-insele... O
tanara de 17 ani, Faustine, ne-a oferit experienta sa:
Pdrintii mei i-au invitat prietenii pentru a petrece o saptamand
in case noastra de vacanta. Sotul m-a impresionat de la inceput.
Era foarte frumos, bine imbrdcat, chiar si atunci cdnd era in tinuta
de cast: aveai impresia ca hainele sale erau mereu noi proaspa
cdlcate. Era un bun vorbitor peste toate acestea, nu inceta sa
dea sfaturi tuturor, cu un fel de amabilitate condescendent, care
ma agasa. Aveam impresia ca mersul salt surasul sau per-
manent, totul era construit i calculat; dupa parerea mea, el oh -
serva efectul pe care-1 producea asupra tuturor. Vorbea despre ceea
ce realizase: serviciul sau, calatoriile sale. Cu un aer indiferem,
nu inceta sa ne fluture pe sub nas reuita lui.
Intr-o sear[, toti participam la un joc de societate, in care tre-
buia sa ghiceti cuvintele partenerilor, fart sa vorbeti, doar prin
desene. Nu inceta sa vorbeasca i s fact pe deteptul, in timp cc
nu era bun de nimic. Eu fratiorul meu am inceput sa comentam
incetul cu incetul, toat lumea a ras de el impreuna cu noi. A
inceput sa se enerveze, s-a infuriat teribil, spunandu-ne ca triOm
i a parasit masa de joc, trantind usa.
Nimnui nu-i vedea sa creada! Aveai impresia ca devenise un
altul! Cum spunea mama, dupa ce au plecat prietenii noWi, el nu
era chiar atat de sigur de el, daca ajungea sa se enerveze astfel din
cauza remarcilor inofensive ale doi adolescenti."
Deci, este stabila sau instabild aceasta stima de sine? Asta vom
vedea imediat.
CELE PATRU MARI TIPURI DE STIMA DE SINE

Coreland nivelul stabilitatea stimei de sine, am ajuns la o
clasificare in 4 categorii, care permit o mai buns intelegere a unui
ansamblu de reactii*.
Cele doud profile ale unei inalte stime de sine
Inalta i stabild
Circumstantele externe" si evenimentele normale" de viata au
o mica influents asupra stimei de sine a subiectului. Acesta nu con-
* Am propus la stksitul acestui capitol un mic ghid pentru a Va ajuta s va sta-
biliti proriul diagnostic al profilurilor stimei de sine.
Stabild sau instabil? 65
sacrA prea mult timp si energie pentru apararea sau promovarea

irnaginii sale. De exemplu, in timpul unei intalniri de afaceri, in
cursul c'areia fiecaruia dintre participanti i se cerea sa explice celor-
lalti activitatea sa sa le sugereze idei pentru a facilita lucrul in
echipa, subiectul cu stima de sine inalta $i stabila va face dovadd
de convingere in exprimarea punctului sal de vedere. Daca un in-
terlocutor it contrazice, it va asculta frd a fi tensionat $i va incer-
ca sa-1 conving, $i nu s-1 destabilizeze.
NIVELUL STIMEI DE SINE

i M I T A T E A STIMEI DE SINE INALTA SCAZUTA
STABILA
INALTA STIMA DE SINE STABILA SCAZUTA STIMA DE SINE STABILA
(inane stime de sine stabile) (scizute stime de sine resemnate)
INSTABILA INALTA STIMA DE SINE INSTA BMA SCAZUTA STIMA DE SINE INSTABILA
(inalte slime de sine vulnembile) (sante slime de sine motivate pentm whim-
bare)
Cele 4 marl tipuri de stimd de sine
Inalta si instabil
Chiar daca este ridicat, stima de sine a acestor subiecti poate
suferi socuri majore, in special daca se affd intr-un context corn-
petitiv sau destabilizator. Ei reactioneaza atunci energic la critica.
$i la exec, pe care le percep ca pe un pericol $i incearca sa se puns
in.valoare afisind excesiv succesele sau calitdtile lor. Dacd ne refe-
rim la intrunirea de afaceri, subiectul cu inaltd stima de sine in-
staba va incerca sa se prezinte intr-o lumina favorabild, dar va
tinde ss monopolizeze timpul acordat. In caz de contrazicere, se
vairita repede va incerca s-1 facd $ah-mat pe interlocutorul sau
printr-o critics sau printr-o gluma agresiva.
Diferentele care se relevd in fata adversitdtii

Noua noastra clasificare pune in evident cloud profile foarte
diferite. Pe de-o parte, indivizi emotional stabili, care nu se desc
umpanesc usor in fata adversitatii $i care pdstreaz5 o oarecare co-
erent in afirmatiile si in conduitele lor, chiar daca contextul este
favorabil sau defavorabil. Pe de alta parte, subiectii mai vulnera-

bili, care se simt uwr agresati pu0 la indoiald atunci and se
and in contexte ostile sau pur i simplu critice. In mediul for",
cele cloud profile nu se diferentiazd absolut de loc. Dar diferenta
se produce se adanceVe atunci cand mediul se schimba: com-
petitia, punerea la indoiala, ewcul sunt astfel de teste pentru sta-
bilitatea stimei de sine.
INALTA STIMA DE SINE STABILA INALTA STIMA DE SINE INSTABILA
Putine fluctvaiii ale stimei de sine ca ra - spuns la Fluctualii majore ale stimei de sine ca Mspuns la situa-
situa-
tide cotidiene tide cotidiene
Puling energie consacrata autopromovarii M u l t i energie consacrata autopromovfirii
Puling energie consacrata pentru a se apara sau a se M u l t i . energie consacrata pentru a se apara sau a se jus-
jusitifica in fata criticilor sau esecurilor, atunci cind tifica in fata criticilor sau etecurilor, chiar daci sunt mi-
sunt minore nore
Ascultare rationale' a criticilor Ascultare afectiv a criticilor
Inaltele stime de sine in cotidian
0 tonalitate emotionald diferit

Sarile sufletqti ale subiectului cu stima de sine inalta sta-
bile sunt mult mai temperate i pozitive decat cele ale omologu-
lui sau instabil. Impresia degajata este in general mult mai lin4tit:
el nu este intr-o stare de hipervigilenta vizavi de mediul social. Nu
este cazul subiectului cu stima de sine instabila, care se teme de
aparitia unui pericol, unei sfidari sau a unei nedreptati (nerecu-
noaVerea meritelor sale). La o persoana avand o build pdrere de-
spre sine ins4i, frecventa excesiva a emotiilor negative sau ostile (
tensiune, nelinite, resentiment, gelozie, furie, mahnire) sem-
naleazd eel mai adesea o stima de sine instabilal. Nu pot s cred
ca patronul meu este atat de multumit de sine precum lass sa se
creada, explica o secretard: aproape tot timpul se infiirie, este mereu
stresat, nu inceteaza sa vorbeasca de ran pe toat lumea, cum arc
ocazia. Neat, pentru ca are momente and este fermecartor"
Stabild sau instabila? 67
0 inalta stima de sine poate fi fragila?

0 stima de sine inalta si stabila este solida., rezistentd. Subiec-
tul nu isi pune tot timpul valoarea la indoiala. El poate accepta,
deci, s nu controleze total o situatie, fra a se simti din acest mo-
tiv inferior sau devalorizat. Din contra, o persoand cu stima de sine
thsrabila, chiar daca este inalta, functioneaza ca si cum toate sfidarile
primite, de la cea mai mica la cea mai mare, reprezinta impacturi
majore cu imaginea sa publica. Ceea ce face s fie mult mai vul-
nerabila.
La sfarsitul vietii sale, marele pianist Sviatoslav Richter a acordat

un interviu canalului de televiziune Arte. Iata cateva fragmente
din acest interviu2.
Revenim la batranul asezat la masa sa, care ne spune tot ce gandeste
despre vanitatea derizorie a lui Karajan.
El, Richter, spune ca nu a aflat niciodat secretul lui Mozart, ca
nu a tiut niciodata sa ante cu adevrat Mozart.
Apoi citeste o ultimd fraz6 din vechiul sau caiet. Nu ma iubesc.
Ridic capul. Priveste drept inaintea lui. Apoi isi lass capul
pe intr-o adanca tacere."
In final, ne putem intreba daca persoanele cu inalta stima de

sine instabila nu sunt in fond subiecti cu scazuta stima de sine,
care inceara sa insele, pe ele-insele sau pe cei din jur. Acesti in-
divizi vor fi astfel in conflict cu o imagine de sine mai fragila, pe
care nu vor s o dezvaluie.
De ce aceste diferente?
E posibil ca rspunsul la aceasta intrebare sa rezide in anumite
atitudini parentale. Adesea gasim, de fapt, la persoanele cu stima
de sine inalta si instabila:
0 distanta prea mare intre valorizarea copilului de catre
Parinti (tu esti cel mai bun, dragul meu") si competentele reale
ale acestuia (el isi da seama ca, de fapt, nu este cel mai bun), vi-
zibile in rezultatele pe care le obtine in situatii de competitie so-
cials (nu are cele mai bune note din class sau nu este cel mai po-
pular in cursul recreatiilor).
Parinti idealizati distanti, care se ocups mai mult de ei
decat de progenitura lor, de unde necesitatea copilului de
a atrage atentia, de a se purse in valoare, de a le ardta meritele pro-
prii, pentru a fi in cele din urmd demn de interesul lor.
Farinti care prezintd o inaltd stima de sine instabila.
Este vorba atunci de o transmitere directs a modelului parental,
prin imitatie.
Nrinti care nu se intereseazd de copilul lor, dee& in functie
de competentele acestuia.
In timp ce la subiectii cu stima de sine inalt stabild se ob-
servA frecvent:
Modele parentale care prezintd in sine caracteristicile unei
stime de sine inalte si stabile, oferind deci copilului ocazii frecvente
de a vedea cum sa rdspunda calm la o critics sau cum s fie apre-
ciat fait a trebui sa se puns mereu in valoare.
Pthinti preocupati de o valorizare realists a copilului, adecy
ard' la competentele posibilithtile sale reale.
Parinti apropiati si disponibili, care nu-1 constring pe copil
sa facd tot timpul ceva pentru a le atrage atentia.
Introverti .yi extraverli
Psihologii vorbesc adesea despre introversie si extraversie. Aces-

te dou6 dimensiuni ale personalittii noastre permit si dezvaluirea
unor diferente intre subiectii cu inaltd stima de sine stabild si cei
cu inalta stima de sine instabila.
Dacd sunteti extravert, sunteti sensibil la reactiile anturajului, la
elogiile si criticile celorlalti, la admiratia unui colectiv. Va expri-
mati usor punctul dvs. de vedere sau emotiile (prototip: politi-
cianul, afaceristul).
Stabil sau instabil? 69
Din contra, daca sunteti introvert sunteti preocupat mai mult de
lama dvs. interioard, sunteti mai putin sensibil la variatiile
me-
diului $i la atitudinile anturajului, va exprimati mai putin emoti-
oe (prototip: cercetatorul, informaticianul).
Astfel, cloud persoane cu inalt stima de sine se comports diferit
in societate.
Subiectul cu inalt stima de sine extravert se exprima uor, apre-
ciaza elogiile, reactioneazd deschis la critics, poate parea laUddros"
persoanelor care se simt mai putin in largul for cand e vorba sa se
puns in valoare.
Subiectul cu inalt stima de sine introvert este mai tacut, pare mai
putin sensibil la elogii. Daca este contrazis, nu are aerul ca se
ernotioneaz imediat, dar ulterior se poate apgra cu vigoare, ceea
cc ii va surprinde pe interlocutorii sai, care it credeau indiferent.
Cele doud profile ale unei scdzute stime de sine
Scazuta instabila
Stima de sine a acestor persoane este, in ansamblu, sensibild i re-
activ la evenimentele exterioare, pozitive sau negative. Ea trece
frecvent, ca urmare a succeselor sau satisfactiilor, prin faze in care
este mai crescutd ca de obicei. Totui, aceste progrese sunt adesea
labile si nivelul sau se reduce imediat ce apar not Subiec-
tii care intra in aceast categorie fac eforturi pentru a oferi, for i
celorla4i, o imagine mai buns. In exemplul cu intdlnirea de afa-
ceri, este vorba de un subiect pe care nu it auzim vorbind prea mult,
care se prezinta cu modestie. Cand ii spune pdrerile, o face cu
prudenta, pandind reactiile celorlalti. Contrazis, se destabilizeazd
repede i are tendinta de a nu se opune ferm opiniei adverse. Totui,
daca este acceptat, se poate destinde i se prezint mai bine.
Schzutd i stabild
Aici, stima de sine este putin mobilizat de evenimentele ex-
terioare, chiar i favorabile. Subiectul pare a depune putin efort
pentru promovarea imaginii stimei sale de sine, al carui nivel

sczut it accepts i, intrucatva, it suporta. In exemplul nostru, acest
personaj risca sa treacd nebagat in seams. Trebuie sa fie solicitat
pentru a vorbi in acest caz, prefers sa se afilieze opiniilor emise
inaintea lui. Daca insistin s5 se explice mai bine, avem imediat
impresia c ii facem un supliciu. In acel moment, el poate emite
pareri destul de negative.
Jurnalul lui Jules Renard

Scris intre 1887 1910, Jurnalul lui Jules Renard este o capodo-
per de inteligent i de finete, observatiei. In lectura sa, remar-
cam ca autorul dispunea de o stim de sine mai degraba scazutd i
instabil. Numeroase notice vdesc reflectiile sale despre psiholo-
gia stimei de sine.
Imi plac mult complimentele. Nu le provoc, dar surar atunci cand
nu mi se fac i, atunci and se intfimpla aa, opresc totul repede:
nu las persoana s continue, precum a vrea."
Din experient in experient, am ajuns la certitudinea ca nu-s bun
de nimic."
Invidios pe moment, nu am avut niciodatd rbdarea s flu am-
bitios."
Vreau sa fac totul bine si doresc ca cineva, indiferent cine, sa vada
asta."
Bucuria este s fi fericit; i nu de a-i face pe altii sa cread ca eti
astfel."
Am devenit mai modest, dar i putin cam mdndru de modestia
mea."
O resemnare ca un resort ."
Dorinta de a progresa
Subiectii cu stim de sine scdzutd si instabild sunt dornici s-si
amelioreze conditia si starea sufleteascd. Ei actioneaza in con-
Stabild sau instabila? 71
gcinta. Cei a aror stima de sine este scdzut si stabild par a fi

jesemnati". Ei depun putine eforturi pentru a se valoriza in ochii
for si ai celorlalti. Aici, prezenta unui mediu social permite sta-
bilirea nets a diferentelor: primii sunt preocupati sa nu aiba esecuri
sau sa fie respinsi, in timp ce ceilalti rezolvd de la inceput aceasta
problems.
Dorinta de a fi acceptat
Persoanele cu stima de sine scazuta si instabild sunt mult mai
sensibile decat lass sa se creada in societate. Ele au obtinut un tri-
umf modest si o suferinta discreta. Exists copii pe care-i iubesc
mai presus de orice, ne spune Intr-o zi o invatatoare: cei modesti
ca niste soricei cenusii, preocupati sa faca numai ce e bine. Tre-
buie sa vezi ce fericiti sunt cand obtin o nota Pastreazd to-
tal in ei, dar stralucesc, se simte ca sunt in al noualea cer. $i de-
ceptiile for sunt discrete, nu-si afiseazd durerea, deli exists; este
emotionant. Acesti copii ma impresioneaza pentru ca ma regasesc
in ei. Eram exact ca ei, la varsta lor. Intotdeauna ma indoiam de
mine, Intotdeauna eram preocupata sa fac ce-i bine. Foarte
cand se intampla asa, usor trista cand nu reuseam asa cum ma astep-
tam. De altfel, si astazi sunt
La originile scazutei stime de sine

Ca si in cazul precedent, parintii par a juca un rol ce nu poate
fi neglijat. Astfel, regasim adesea la persoanele cu stima de sine
scazutd si instabild:
Un deficit de sustinere si incurajare din partea parintillor, in
eiuda unei afectiuni reale. Parintii mei ma iubeau cu adevarat,
dar nu m-au incurajat niciodata si nu mi-au dat sentimentul va-
lorii."
Competentele limitate ale copilului (de exemplu la scoala)
sau o nepopularitate printre ceilalti copii. Eram un elev slab la
seoala, imi spunea cineva. Asta m-a complexat foarte mult timp si
foarte profund, chiar daca nu am recunoscut niciodata in fata mea
asta, in anii in care esuasem." Nu am reusit niciodata sa flu apre-
I

ciat de alti copii, ne povesteste o alta. Aveam maxim una sau doua
prietene, la fel de izolate ca mine. Nu stiu carui lucru se datora
asta: timiditatii mele, ochelarilor, parului meu roscat... Dar chiar
si astazi ma indoiesc de capacitatea mea de a plcea celorlalti."
0 supraprotectie parentala cu redus valorizare a copilului3.
Mama mea ma cocolosea, repetandu-mi mereu ca cram copilul
ei, ca tars ea n-as fi avut dee& necazuri etc. Cum ati vrea sa flu
sigur pe mine astaii?"
SCAZUTA STIMA DE SINE STABILA SCAZUT.A. STIMA DE SINE INSTABILA
Putine fluctuatii ale stimei de sine in viata de zi cu zi Fluctuatii cat mai matte posibil
Sari emotionale frecvent negative Stari emotionale mixte: negative dar cu momente poziti-
ve
F i t t eforturi pentru a cresie stima de sine Eforturi pentru a cres-te stima de sine
Impact emotional al feed-backului, dar putine

Impact emotional al feed-backului 0 consecinte compor-
consecin-
tamentale de adaptare
le comportamentale
Dezirabilitate socials ce detumeazA interesele
Convingerea ca e inutil si unnezi obiectivele personale
personale.
Stime de sine scdzute in viata de zi cu zi

La persoanele cu stima de sine scazuta si stabila s-au gasit ace-
leasi tipuri de cauze, in general mai accentuate. Semnalm, ins,
unele diferente specifice:
Evenimentele vietii au provocat la copil un sentiment de lip-
s de control asupra mediului. De exemplu, decesul sau o stare de-
presiva manifests a unuia dintre printi.
Carentele afective majore. Tulburarile stimei de sine sunt
insotite in acest caz de alte manifestdri patologice, despre care vom
vorbi mai tdrziu.
Cioran, o sccizutei stima de sine stabila?

Eseist si moralist francez de origine romans. Emil Mihail Cioran (
1911-1995) a lsat o opera care atinge culmile nihilismului. Lec-
Stabild sau instabil? 73
turaaforismelor sale' reprezint, fara indoiald, una dintre cele mai b
um introduceri posibile in psihologia persoanelor cu scdzuta stima
de sine stabila:
Pentru anxios, nu exists nici o diferenta Intre succes $i fiasco.
Fats de oricare dintre ele, reactia lui este aceea$i. Ambele it tul-
bur* la fel."
Un singur lucru conteazd: sa inveti sa pierzi."
,,Este o mare putere o mare sans sa poti trai fara nici o ambitie.
Eu ma staduiesc sa fiu asa. Dar faptul ca ma staduiesc tine Inca
de ambitia mea."
Jvieritul meu nu este de a fi complet inefficient, ci ca vreau sa fiu
astfel."
Plicerea de a te calomnia este mai mare cleat acea de a fi calom-
that."
Cnice succes este degradant: nu te mai poti inlta in ochii tai, se
intelege."
Singura modalitate de a suporta infrangere dupa infrangere este
de a iubi inssi ideea de infrangere. Dac reusesti asta, nimic nu
te mai surprinde: esti deasupra a tot ce ti se intampld, esti o vic-
tims
Conditie indispensabila Implinirii spirituale: s fi mizat Intot-
deauna prost."
SA mergi printr-o padure intro cloud tufe de feriga transfigurate
de toamnd: acesta este un triumf. Ce sunt, fats de asta, sufragiile
ovatiile?"
A idealiza subiectii cu inalta stima de sine stabild si a-i deva-

loriza pe ceilalti ar fi Inca" o eroare. Nu se poate rezuma totul la
stima de sine a unei persoane. Exists persoane cu inalt stima de
sine stabild ale caror alte trdsturi de caracter le fac sa fie deza-
greabile. Pentru dacd inalta stima de sine este adesea una din c
omponentele succesului, ea nu este o garantie a elevrii morale:
Al Capone, Hitler, Tamerlan si majoritatea marilor dictatori din
tstorie au fost adesea personaje cu inalt stima de sine. Ar fi, deci, I
mprudent s facem din ei modele...
Stabilitatea stimei de sine poate sa si varieze in functie de
domenii. Colbert, primul ministru al lui Louis al XIV-lea prezen-
ta, de asemenea, o inalta stima de sine, cu cloud fatete. In functia
sa de ministru, avea toate caracteristicile unei inalte stime de sine
stabile: tenacitate in a realiza reformele indispensabile statului,
capacitate de a lucra la umbra regelui sau, bra a cauta sa straluceasca
(ceea ce era nici usor, nici recomandabil langd un astfel de suve-
ran). In pozitia sa socials, din contra, acest mare burghez innobi-
lat nu stia niciodata sa se faca acceptat la curte, unde se ara.ta in-
totdeauna rece si glacial (Doamna de Svigne it supranumea Nor-
dui") Si dadea dovadd de asprime $i a varitie, pentru rotunji
averea profitand de functiile sale.
Ca si in capitolul precedent, trebuie sa" relativizam. In functie
de circumstante, cei mai multi dintre not adoptam diferite corn-
portamente. Uneori ne simtim increzatori stima noastra de sine
se dovedeste a fi stabil. Pe de alts parte, pentru ca suntem obositi
si nu ne mai simtim in siguranta, avem reactii care semnaleazd o
stima de sine instabila...
StabilA sau instabilA? 75
CUM SA DIAGNOSTICAM DIFERITELE PROFILE ALE

STIMEI DE SINE?
VA propunem sa testati atat stima de sine a persoanelor care va

inconjoa r d , cat pe a dvs., in functie de reactiile la patru situ-
atii-cheie: succese, complimente, eecuri, critici.
Observati (pe un numr suficient de situatii) rdspunsurile in
aceste momente, revelatoare ale stabilitatii stimei de sine.
TIPUL STIMEI DE REACTIA TIP DE REACTIA TIP DE
SINE RASPUNS LA UN RASPUNS LA UN
SUCCES COMPLIMENT
ST-1 0 DE SINE Stint multumit, imi face Multumesc mult"
INALTA 51 STABILA placere a am reusit
asta."
STIMA DE SINE V-am spus-o si, ascul- Inca, Inca!"
INALTA $I INSTABILA tati, 1=5 n-ati vAzut ni-
mic, cei care nu au crezut
arat azi ca piste cara-
ghiosi."
STIMA DE SINE SCA- Voi fi la inltime Oh, stiti, n-am nici un
ZUTA $1 INSTABILA acum?" merit"
STIMA DE SINE SCA- Cade gray bolnav opt zile incetati, nu m intere-
ZUTA 51 STABILA dup aceea. seazli asta"
React'i la succes .y i la complimente

TIPUL STIMEI DE REACTIE TIP DE REACTIE TIP DE
SINE RASPUNS LA E$EC RASPUNS LA
CRITICA
STIMA DE SINE De data asta n-am A, bine, dar de ce imi
INALTA $1 STABILA reusit." spui asta?"
STIMA DE SINE in primul rand, ce stiti Dar pe dvs. V-ati
INALTA 51 INSTABILA dvs. Despre asta?" vzut?"
STIMA DE SINE SCA- Am avut probleme in Chiar credetir
ZUTA $I INSTABILA preggtire, nu am fost
bun."
STIMA DE SINE SCA- Da, sunt nul, n-ati re- Da, si Inca mai mult
ZUTA $I STABILA marcat 'Inca?" decilt ati spus."
Reactiile la essecuri si la critici
Partea a doua
SA INTELEGEM STIMA DE SINE
Capitolul V
DE UNDE PROVINE STIMA DE SINE ?

CE-I DE FACUT CU BEBELUSUL?
Iar ea era sincer curioasa sa descopere cum i$i

pasta Yvette multumirea de sine, acest atribut
forte care i-a fost conferit, pare-se, Inca de la
natere"
Anita BROOKNER
imi amintesc ca am crescut in indiferentd." Tandra femeie care

se exprima astfel are privirea trista si calms. Cand iii povesteste
eQpitiria, o face Para resentimente, pe un ton neutru.
Parintii mei, continua ea, nu erau nici buni nici rai. Pur si sim-
ple, nu-i interesam. Nu erau deloc sensibili la durerile $i, cu atat
Mai mult, la bucuriile mele. 5i, de altminteri, am prins repede obi-
wa i l de a nu le a mai ardta nimic. Si chiar sa nu mai simt. Ma s
hIlteam fart nici un interes, dar pasiv, fail a ma revolta $i aproape
chiar fall a suferi. Cel putin, nu era ceva clar in constiinta mea.
Devenind adults, aveam acest sentiment puternic de a fi o persoand
Ears importanta. Un copil lard interes si un adult fard important.
Copila, imi amintesc ca-mi auzeam parintii vorbind despre istori-
lie cu oameni morti in apartamentul lor, fard ca nimeni sa
o $tie. Asta ma tulbura Intr-un mod anormal: nici o fetit de var-
sta mea nu se agita din cauza asta; cu da. $i astazi ma simt tulbu_
rata de astfel de fapte. Frica de a nu fi uitata moarta, asa cum am
fost vie, este o urtna din copilaria mea".
In relatarile pacientilor nostri, auzim adesea povestea unei stint
de sine prost tratata si prost construita Inca din copilarie. Uneori,
insa, dar in general in afara cabinetelor noastre de consultatie, in_
talnim, din contra, adulti care, in ciuda unui inceput prost", au
reusit salt construiasca o stima de sine foarte puternica, aratan-
du-se foarte rezistenti in fata adversitatilor, Inca din copilarie sau
mai tdrziu, reconstruind o stima de sine solids. In once caz, pen-
tru a intelege stima de sine a unui adult, trebuie Intotdeauna sa to
apleci asupra celei a copilului care a fost.
PRIMII PASI AI STIMEI DE SINE

De la ce varsta se poate vorbi de stima de sine la un copil? tin
nou nascut mai dorit decat altul are deja o stima de sine superioara
celei a vecinului sau mai putin rasfatat? Fara indoiala ca aparitia
frecventa a chipurilor parentale surazatoare si atente joaca un rol
important in constituirea viitoarei stime de sine. Dar cercetatorii
de azi nu-si permit sa vorbeasca despre stima de sine la acest sta-
diu timpuriu al constiintei.
Inceputurile stimei de sine sunt de fapt simplu corelate cu ccle
ale constiintei de sine, a carei components importanta este. Se
pare a pe la opt ani copiii acced la o reprezentare psihica glo-
bald despre ei ce poate fi masurata s i evaluata stiintific.
Ei sunt atunci capabili sa spuna ca au diferite caracteristici as-
pect fizic, trasaturi de caracter si sa-si descrie startle emotionale.
Isi percep trasaturile invariante, inteleg ca ramdn la fel de-a Jun-
gul diferitelor momente pe care le traiesc. Imaginea pe care in-
cep sa formeze despre aceasta personalitate, despre care au
luat putin caw putin cunostinta, constituie baza pentru viitoarca
for stima de sine.
Si totusi, observarea copiilor aratd ca aceste lucrurile incer
inainte de opt ani, chiar daca este dificil sa le evaluarn stiintific.
De unde provine stima de sine? 81
Inca defectuos studiata de cercetatori, stima de sine a copiilor mici

este o realitate bine cunoscutd de parinti, asa cum arata si obser-
vatiile urmatoare.
A-i face mamei pe plat
Celeste, noua luni, a inteles cum s face zgomot apasand pe o
jacarie primita de Craciun. Vazand ca mama sa se amuza de asta,
ea repeta operatia de mai multe ori, observand-o, si de fiecare data
izbucneste in ras: Este asa mandra de ea, spune mama.
Aceasta mandrie este deja stima de sine? Constiinta de sine pe
care o are Celeste nu a ajuns Inca la acest nivel. Dar tot mama ne-a
rispuns, atunci cand am Intrebat-o despre acest fenomen: Stim
de sine. la copiii mei? Fiind atat de mici, ei nu au stima de sine!
Nu este vorba de asa ceva. Ea depinde prea mult de aprecierea pe
care eu le o acord.
De fapt, pentru a vorbi de stima de sine este necesara o anu-
mita autonomie fats de parinti.
Reussitele celor mici
Louise, trei ani, reuseste pentru prima oars sa prind porn-
porml de la calusei. Pena in prezent, ii vedea pe cei mai mari cum
it agtitau. La inceput, ea nu s-a lansat in competitie. Apoi a Incer-
cat, dar nu a reusit. Astazi, reusind isprava, ii priveste pe cei din
jurul ei cu mandrie, sora mai mare, eventualii specta-
tori. Atunci cand primeste ca recompense tichetul, dar nu se folo-
seste de el, ci i pastreaza ca pe un trofeu. Coborand din calusei,
este obiectul atentiei sorei sale si prietenilor, e ca un fotbalist
care a marcat un gol. Dintr-o data, stima de sine a crescut. Com-
pertamentul ei va fi modificat tot restul dupe-amiezei: Louise va fi
mai calms, mai autonoma fats de parintii sai, mai descurcareata cu
alai copii.
Reusitele din copilarie influenteaza stima de sine si putem chiar
sa le ierarhizam: a reusi o performanta acasa, de exemplu un puz-
zle, va fi gratificant, dar mai putin cleat in mediul extern, de eX
emplu atunci cand to dai pe un tobogan malt. Si, bineinteles, ni-
mic nu va conta mai mult ca o victorie intr-un joc competitiv (sa
castige o cursa sau intr-un joc de societate).
A-ti face un loc
De la trei sau patru ani, copilul incepe sa se preocupe de ac-
ceptanta sa socials. Legatura dintre aceasta preocupare si stima de
sine este foarte stransa, asa cum o arata micuta Marion. Intre doi
si trei ani, ea se intreabd daca este frumoasa, cu buclele sale (ea
este singura de la cress care are astfel de par) pune mereu in-
trebarea asta parintilor sal.. La trei ani, ea plange in unele seri, pen-
tru ca considers ca prietenii nu o iubesc suficient. Intre trei si pa-
tru ani, deli parintii $i sora sa mai mica sunt destul de indiferenti
fata de propria for maniera de a se imbraca, ea incepe sa-si pe-
treaca prea mult timp diminetile in fata sifonierului, explicand:
Vanina a spur ca isi va pune astazi rochita cea frumoasa Deci
eu trebuie sa fiu frumoasa."
A to pune in valoare
Tentativele copiilor de a se valoriza in ochii celorlalti incep si
ele de timpuriu. Astfel, intre case si opt ani, fac comparatii intre
parinti: Mama mea este mai frumoasa decat a ta!"; Taal meu
este pompier!". Mai tarziu, intre opt si doisprezece ani, reveriile
despre filiatie sunt frecvente: Parintii mei nu sunt ai mei de fapt.
Eu sunt fiica..." Urmand numele unui personaj important, cele-
bru, cu prestigiu.
Dar ei pot fi si expusi dificulttilor stimei de sine. Se stie, de
exemplu, ca unii copii sunt complexati de parintii for. Faptul este
adesea anodin. 0 mama a unei familii numeroase ne povesteste
astfel ca, pentru ea, primul semn de intrare in adolescents era mo-
mentul in care copiilor sai incepusera s le fie rusine" cu ea. Ei
ii cereau s nu mai meargd prea aproape de ei, sa nu-i mai con-
duce pang la poarta colii, sau sa nu-i mai imbrt*ze de fata" cu
prietenii lor. Dar respingerea se refers aici mai mult la functia
parentald, decdt la persoana parintelui. Lucrurile sunt mai dureroase
atunci cand, din pdcate, parintii au realmente caracteristici mar-
ginalizante. Asa a fost cazul uneia dintre pacientele noastre, care

tie povestea despre toata vinovatia ei pentru ca-i fusese rusine cu
mama sa, care avusese o disfunctie a soldului ce o facea sa schiopate-
ze. La moartea acesteia, a facut o depresie majora in timpul careia i-
a reprosat mult ca s-a purtat urdt cu mama sa, pe care infirmi-
tatea o facea deja, cu siguranta, foarte nefericita.
A-ti fi rufine de rdddcinile tale

Numerosi scriitori au povestit in amintirile for din copilarie cum
au putut sa le fie rusine de mediul for de origine. De exemplu, John
Fante, in Vinul tineretii:
in intuneric, Imi plcea sa intru pe bajbaite in camera mamei.
Tata meu dormea langa ea, iar eu o scuturam usor pentru a nu-1
trezi. Ii sopteam: Esti sigura Ca tata nu s-a nascut in Argentina?
Nu, tatal tau s-a nascut in Italia.
MA intorceam la culcare, neconsolat dezgustat.
Incepusem s cred ca bunica mea este o caraghioasa. E o Oran-
cutfi rotofeie, care se plimba cu mainile incrucisate pe burta, o fe-
meie in varsta, simply, care adord baietii. JIMA in camera mea
incearca sa discute cu prietenii mei. Vorbeste engleza cu un accent
deplorabil, lungeste vocalele ca pe niste spirale. Cu toata simpli-
tatea, it abordeaza pe unul dintre prietenii mei cu un suras in
privirea ei batrana, it intreabd: Iti place sa mergi la scola des bon-
na soeurs ? Atunci, scrasnesc din dinti. Mannagia! Totul e ratat,
acum ei vor sti Ca sunt italian."2
Unii copii au recurs la mitomanie. Povestesc istorii imaginare

in care iii atribuie roluri importante sau spun ca stiu secrete foarte
unportante", pentru a se valoriza in fata auditorilor. Chiar data
copiii mitomani nu sunt cu adevrat mincinosi, ei sfarsesc mai
mult sau mai putin sa creada ceea ce spun si astfel sa se minty pe
sine. Pascal, arhitect, vorbind despre finul sau de saisprezece ani,
ue d un bun exemplu:
il iubesc mult pe acest bdiat, dar mi-e mild de el. Mereu trebuic
s exagereze. Pdrintii lui i cu mine ne temem de vacanta de yard in
casa familiei, unde se intdInesc toti verii. Cred ca se simte prost, poate
din cauza eecului lui colar, comparativ cu ceilalti. In orice caz, se
simte obligat sa-si dea in petec. Povestete ca a stat in avion Tanga
Carole Bouquet, cu care a vorbit foarte mult, afirmd ca are centura
neagra la judo, vorbqte despre relatiile sale stabilite deja pentru a
infiinta o societate de informatics...
Toatd lumea se jeneaza, pentru ca minciuna este foarte evidentd.
Nimeni nu indrdznete sa-i spunk din amabilitate. Intr-o zi, am in-
cercat vorbesc in particular, dupd o sears foarte penibild, in care
a fost ridicol, mintind mai mult decdt de obicei. Dar am inteles ca nu
putea sa dea inapoi: pentru a nuli pierde prestigiul i pentru ca el
insugi credea pe jumdtate, intr-atdt iii dorea ca totul sa fie adevdrat...
In realitate, era un biet bdiat. Dar asta nu-I ajuta sa se descurce. Are
i calitati pe care ar putea conta. Dar e ca i cum nu le-ar vedea sau
n-ar crede in ele."
RECREATIE, UNIVERSUL TAU NEMILOS
Adultii au o memorie scurtd. Contrar cu ceea ce gandesc multi,
curtea de recreatie tine mai mult de Dallas sau Dynasty, decdt de Cci-
sup din preerie. Conflicte, aliante, gelozii, respingeri, chinuri, umi-
linte reprezintd de fapt o parte din cotidianul fiecdrui elev.3 La fel
in cazul competitiei sau comparatiei sociale.
Impactul acestor evenimente asupra stimei de sine este mai im-
portant decat pot crede In mice caz, atunci cdnd pacientii
noWii cu stimd de sine fragild ne vorbesc de asta in terapie, nu le
este greu sa regseascd, desigur a posteriori, amintiri de acest tip,
uneori foarte violente i umilitoare. Sa o ascultdm pe Marie Claire,
asistentd socials, patruzeci de ani:
Am fost deja in terapie la un psiholog atunci cand aveam aptc
sau opt ani. Era din cauza problemelor de la coald. Nu-mi pldcea
prea mult acest univers. Imi amintesc clar de inceperea Eram
terifiatd de masele de elevi. Ii clasam in cloud' categorii: cei care erau
mai puternici $i mai mari decdt mine si cei care erau mai dezghetali
Si mai populari. Dupd cdteva zile, sfrscarn prin a repera o a treia ca-
wgorie de populatie, in care ma incadram Para bucurie: izolatii mar-
Nici chiar bunele mele performante scolare (nu doream deloc s

oni pun in cap si profesorii) nu ma linisteau: find o eleva bunk
eram catalogata printre tocilarii cu ochelari" si persecutata
din cauza asta. Aveam complexe teribile, ma consideram fluid si lip-
siti, de once interes. Mi se parea chiar ca ceilalti nu-si daduserd corn-
plot seama cat de fluid eram. Aveam cosmaruri in care toti ma ur-
mareau pentru a ma bate sau a ma scuipa, somatizam, sufeream mereu
de ceva, in special duminica seara, la ideea Ca ma voi duce la scoald
a doua zi.
Dar, bineinteles ca nu indrazneam s le vorbesc pdrintilor mei de-
spre asta; mi-era teams ca nu ma inteleg. Si-apoi, ei insisi nu mi se
pitreau mai buni, mi-era oarecum rusine cu ei, ii simteam fragili."
Copiii de Varga scolara se dedau, far& a ne indoi de asta vreodata,
comparatiilor sociale foarte minutioase.4 Dacd le cerem, cei mai multi
dintre ei sunt capabili de a-si clasa cu precizie colegii in mai multe
categorii de: frumusete, popularitate, performante scolare etc., de a
se situa ei insisi in acest clasament si de a trage concluziile care se
impun. Alexandra este mai frumoas ca mine, de aceea o prefers
invitatoarea (Luce, cinci ani); Adrian mi-a furat jucaria si am plans,
iar pentru ea este mai puternic, nu mi-a mai dat-o inapoi" (Cesar, trei
ani).
Pornind de la observarile riguroase in cadrul natural, cercetatorii
au putut stabili profile de comportament social destul de precise la
copiii de douazeci si patru liana la treizeci si sase de luni5.
Liderii" adopts numeroase comportamente afiliative", ce
constau in a da cadouri altor copii sau in a-i solicita sa participe la
peurile lor. Ei pot interveni ca mediatori in conflictele prietenilor
dar si se arate si dominanti, pentru recupera un obiect.
Dominantii agresivi" au comportamente afiliative mai putin
numeroase, dar recurg mult la agresivitate.
Dominatii tematori" evita competitiile sau conflictele. Ei au
adesea conduite de izolare socials, dar adopts si comportamente afi-
liative.
Dominatii agresivi" se angajeaza in competitii pe care le su-
Porta cu greu si recurg la conduite agrcsive.
Aceste profile comportamentale $i in special conduitele de domi-
nants $i supunere, devin din ce in ce mai stabile, incepand cu varsta
de optsprezece luni.
Ne imagindm fare efort (chiar dace, din cate $tim, nu s-a intre-
prins acest tip de cercetari) corelatiile dintre aceste comportamente
$i nivelul stimei de sine. Copiii lideri" beneficiaza de numeroasc
ocazii de valorizare; ei sunt mai putin vulnerabili emotional $i ar
putea corespunde profilelor stimei de sine inalta $i stabile. Copii
dominanti agresiv" par a corespunde mai mult profilului stimei de
sine inalta $i instabila, cu o perceptie mai rapids a pericolelor asupra
dominantei for reactii mai puternice pentru a o apara, totul insotit
de o mai putin buns abilitate relationald globala.
SFATURI PENTRU PARINTI

Cele mai importante cinci domenii in constituirea stimei de sine6
a copiilor $i adolescentilor sunt: aspectul fizic (plac altora?"); apti-
tudini sportive (sunt un bun (o build) sportiv (a) ?"; alerg repede?",
$tiu sa ma apar?"); popularitatea in grupuri (m plac cei din clasa
mea, din $coald, am multi prieteni?"); conformismul comportamen-
tal (sunt considerat de ate adulti o persoana competenta, respect
regulile sociale: politete, discipline etc.?"); reu$ita $colard (am rezul-
tate bune?").
Dar nu este suficient ca copilul sa fie performant in aceste domenii.
din punctul sat' de vedere sau al celorlalti. A fi primul in clasa nu a
fost niciodata o protectie in fata unei mari suferinte... De fapt, dupe
cum arata studiile, copiii cu inalta stima de sine sunt competenti in
domeniile in care ei le considers importante; $i se multumesc cu per-
formantele mediocre in celelalte. observam, de exemplu, pe Jean
$i Jacques. Ace$ti doi tineri au aproximativ acela$i profil: nu sunt
prea dotati pentru studii, nici prea tari in mu$chi sau in indemanare,
dar sunt foarte populari, pentru ca $i-au integrat regulile grupului for
social $i sunt mai degraba satifacuti de aspectul lor. Totu$i, scorurile
for la stima de sine sunt foarte diferite (vezi fig. urmatoare). Jacques
considers ca domeniile in care el nu exceleazd nu sunt de prima im-
portantd. De aceea, el se simte mai bine in pielea lui decat Jacques,
in ochii caruia reu$ita $colara $i sportive este indispensabila unci
stime de sine.
Jacques De unde provine stima de sine? 87
Evaluarea calitatilor personale
(,Care este nivelul meu in diferite domenii?")
- - - - - - - - Evaluarea importantei sociale
(Pans la ce punct conteaza in ochii celorla ti?)
4
itidicata
3
Medie
gcAzut
1
E
'E .r.
n t5
a 0 0. g.67 U LE' Z
CI)
Jean
Evaluarea calitattlor personale
(Care este nivelul meu in diferite domenti?")
Evaluarea importantei sociale
(Pans la ce punct conteaza in ochii celorla Or)
4
Ridicath
3
Medie
Scazuti
:,6 3 10
1 . 1. . . 1 ,a.
3.?
7,..' ti ..,-.. E s 4', s 15, w
= 75 5. 0 c. 0. =-5 5',.+; Z
k' 1-).. < 5.' a- e ) P.
-2 cz' i7).
Stima de sine s i nivelul perfortnantelor

(dupd S. Harter si R. F. Baumeister, op. cit. )
Deci, parinti, un sfat: luati mereu in serios indoielile si plan-
gerile copilului vostru, atunci cand se face o evaluare despre sine
Merits efortul.
Inca de la inceput, deschizand dialogul cu el insusi pe acest
subiect, ardtandu-i interesul ascultandu-i toate indoielile, it faceti
sa foloseasca mai tarziu, cand va fi adult, ceea ce se numeste
sustinere socials": sa vorbeasca apropiatilor despre dificultatile
sale, pentru a primi in schimb informatii sau emotii pozitive. Vom
vedea mai departe cat de important este rolul pe care-1 joaca aceasta
sustinere pentru stima de sine.
Mai mult, gratie sfaturilor experientelor voastre, it ajutati
sa-si relativizeze Atentie, totusi, sa respectati anumite
reguli, prezentate in tabelul de mai jos.
SFAT EXPRESII
Acordati Limp ascultarii cu atentie a copilului dvs., Te temi ca nu esti destul de frumoasa, nu? Vreau
precizindu-i mai ales integralitatea gindirii sale si sa-ti spun ce cred despre asta, dar, in primul rand,
a preocuparilor sale, inainte de a incepe sa-1 linis- spune-mi de ce te supara asta atit de tare? De cand
titi. gandesti aba?"
Evitati sa minimizati importanta ingrijorarilor sa Yid bine ca te irita ca te-ai certat cu Fanny. Am
le: Hei, dar sunt lucruri mai grave in v i a * mid impresia ca asta intr-adevar te intristeazi Inteleg,
africani care mor de foame nu-si pun genul asta de nu este placut sa te eel-0 cu prietenii, asta se intim-
intrebari." pla si adultilor."
incercati sa-i aratati copilului dvs. ca indoielile sa- Mar crezi ca profesoara ii prefers pe ceilalli tie?
le sunt impartasite si de alti copii. Nu crezi ca, uneori, si altii au impresia ca profesoa-
ra nu-i iubester
Nu incercati sa-I linistiti prea repede, imediat ce A, asta te-a tracasat de luni incoace? Bun, bine ea
ati inteles problema: A, asta te-a tracasat de luni mi-ai spus, n-am inteles ce ti s-a intiMplat. N-ai
incoace? Dar nu-i nimic, dragul meu, asta nu are vrea sa-mi spui ceva mai multe despre asta?"
nici o importanta."
Dad credeti ca puteti da raspunsuri copilului, in- Cum se intimpli ca profesoara se ocupa mai mull
cercati de la inceput si-I faceti sa reflecteze la pro- de tine?"
priile sale solutii.
Ascultarea parentald
Amintiti-va ca, daca aceste dialoguri nu au loc in copilarie,
este inutil sa speri ca vor avea loc in adolescents: in acest moment
vietii sale si mai ales daca se confrunta cu dificultati mai grave
deck atunci and era mai mic, capacitatea copilului dvs. de a se
increde in dvs. $i de a vi se dezvalui sunt, in realitate, mull mai re-
doe.
Daca v decideti sa-1 ajutati pe copilul dvs. sa-si consolideze
stima de sine, incercati de asemenea sa evitati excesele.
Nu VA ardtati prea intruziv, cautand sa fiti prezent in fiecare din
problemele sale. Este normal ca el sa se confrunte singur cu o se-
rie de dificultati. Vegheati ca ele sa fie pe masura lui. Nu inter-
veniti decat daca copilul dvs. este in mod evident depasit sau an-
goasat.
Nu VA" jucati nici de-a psihologul", dorind sa cunoasteti strile
sufletesti ale vldstarului dvs., atunci and el se arat reticent. Este
inutil s va lansati in mod obisnuit in interpretari salbatice de ge,nul:
Stiu bine ca esti rau cu not pentru ca esti nefericit." Fortand ac-
cesul la indoielile asupra stimei de sine a copilului, puteti ampliflea
dorinta sa de a nu Vd mai spune nimic. $i riscati chiar sa-i
diminuati stima pe care si-o poartd, sentimentul integrittii si au-
tonomiei psihice.
Exereitiu pentru pcirinti
Ajungdnd acas, o fetitd ii spune mamei sale: Mama, la scoald

Angela i alte fete nu ma lass sa ma joc cu ele.
pupa dvs., care este cel mai bun tispuns capabii sa o ajute pe
aceasta fetita care se indoieste de sine?

Rispunsul A:
Angela este o fraierd, iar prietenele ei la fel, sa nu-ti pese de ele.
$i daca ele nu sunt dragute cu tine, ma voi duce la invatatoare."
Rispunsul B:
fir-ar sa fie! Asta to intristeazd pe tine? Bine, povesteste-mi.
Ce ti-au spus exact? $i to ce faci?"
Rispunsul C:
A, ele nu te iau niciodata" sa va jucati. Inteleg, inteleg... Te face
sa-ti amintqti de vremea cand erai mica i cei mari nu doreau sa
se joace cu tine, nu-i aa? De aceea ai avut anul acesta note mai
putin bune... Ti-e teams ca nu qti interesantd, ca nimeni nu te
iubete..."
Ati rispuns cu A:
Cam interventionist, nu? Riscul este ca fetita poate ajunge la con-
cluzia ca: 1) persoanele care o resping sau o critics nu au nici o va-
loare, ceea ce presupune un mod artificial de a proteja stima de sine;
2) fra mama sa i fara aprator, ea nu poate fi socialmente re-
cunoscut, ceea ce nu este bine pentru stima sa de sine.
Ati rAspuns cu B:
Rdspuns bun! Inainte de a lua atitudine, cdutati sa intelegeti cum
vede copilul realitatea. Beneficii pentru stima de sine: simtindu-se
important respectat, copilul va participa h cdutarea solutiilor.
Ati rAspuns cu C:
Sunteti mai degrabd intruziv interpretativ. E riscant pentru stima
de sine. Daca interpretrile sunt adevrate, copilul va crede ca este
transparent in fata altora, ca printii sunt atotputernici inteleg
mai bine decat el ce se intampld ce este de acut; i, pentru unii,
asta va dura toata viata... Dacd, in schimb, interpretarile sunt false,
copilul se va simti singur i neinteles; nici parintii sdi nu se pot
apropia de el...
PRESIUNEA PARINTILOR SI CEA A PRIETENILOR

Judecata celorlalti
Importanta pe care copilul dvs. o acorda diferitelor aspecte ale
stimei de sine, pe care le-am descris mai sus, nu depinde doar de
judecata lui, ci *i de cea pe care persoanele semnificative sunt sus-
ceptibile sa o aibd despre competentele sale.
Pentru un copil, exists patru surse principale de judeafi semni-
ficative, deci patru surse ale stimei de sine: pdrintii, profesorii, ca-
marazii (copiii din clasa lui sau chiar din koala), prietenii apropi-
Cand fiinctioneaze impreund, aceste patru surse de aprovizionare
permit plenitudinea si soliditatea stimei de sine. Dacd una sau alta
este deficitard, celelalte o pot suplini: suport mai bine o neintelegere
CPO profesoard, daca se stie apreciat de printii si prietenii sai.
Totusi, cele patru surse de evaluare constituie patru surse de pre-
siune din partea a patru roluri sociale pe care copilul trebuie sa le
j oace daca vrea sd tins la stima sa de sine: sa fie un bun flu sau o
Mona fiicd, un bun elev sau o burfa un bun coleg sau sau o
biota colegd de class, un bun prieten sau o bund prietend. Altfel spus,
trebuie s depund de patru on mai mult efort pentru pstra o
bung imagine socials!
printi profesori
stima de sine a
copilului
prieteni colegi de class

Patru surse de presiune asupra stimei de sine
Importanta corespuniatoare acestor diferite surse de intarire a
stimei de sine variazd in functie de varst.
La copiii foarte mici, paterea care are cea mai mare greutate
este cea a printilor. Apoi, pe parcursul dezvolarii, importanti sunt
prietenii. Astfel, Marie, doi ani i jumdtate, ii rdspunde mamei, care
vrea ca ea sa-si puny pantaloni: Lucie mi-a spus ca avem voie s
PUrtdm rochite la gimnastick ea stie mai bine ca tine, in orice caz.
Tu nu mergi la scoald, asa ca..."
Intre trei *i *ase ani, se constata o veritabila explozie can-
titativd *i calitativa a retelei relationale a copilului7. Aceast ten-
dinta este, de altfel, mai evidenta la baieti decat la fete: acestea
prefers interactiunile in diade, in timp ce congenerii for evolueaza
mai u*or in mijlocul gd*tilor. Aceast perioadd, comparata de unii
cu o mica adolescents" (conduite de opozitie, rolul important
al prietenilor, primele ie*iri de sub autoritatea parentala) etc. este
de fapt o perioadd cheie pentru construirea stimei de sine, in spe-
cial in dimensiunea sa socials, intrucat copilul se arata preocu-
pat de popularitatea sa.
Dar parintii nu sunt complet lasati pe to a. Chiar dace nu raman
cei mai importanti furnizori de iubire, parerile for conteaza Inca
cel mai mult in domeniile conformismului comportamental *i al
reu*itei *colare. In schimb, parerea prietenilor este considerate
capitals in ceea ce prive*te aspectul fizic, aptitudinile sportive
i popularitatea. De unde dificultatea parintilor de a-i asigura
pe copii in aceste trei domenii: Dar, mami, to nu-ti dai seama!"
sau Tats, nu intelegi nimic!"
In adolescents, mi*carea care face s scads ponderea
parintilor ca furnizori principali ai stimei de sine se accentueaza
progresiv, in favoarea persoanelor exterioare cercului familial.
Totu*i, impactul aprobdrii parentale rmane foarte mare *i nu in-
cepe sa se diminueze cu-adevarat cleat atunci and tanarul
pardse*te familia. 0 ancheta a Comitetului francez de educatie
pentru sanatate, realizata pe 4000 de adolescenti, a ardtat, dupa
cum veti vedea in tabelul urmator, ea parintii nu sunt atat de prost
plasati ca interlocutori pentru discutii8.
Interlocutor Procentajul tinerilor (12-19 ani) care apreciaza ci

este usor si vorbeasci despre preocupdrile for cu
un anume interlocutor
....-
trieren (i) de acelasi sex 83%
lama 78%
Nieto' (a) de sex opus 58%
'
51%
I A
- 42%
ludic 38%
37%
NMI s a u coleg (pentru cei riescolarian) 27%
Profesor (pentru cei sectarian) 24%

M a t t sau pstholog 6%
Akcineva
36%
Cui se confeseazd adoelscentii?
Despre suicid la adolescenti
Fenomen aflat in crestere, suicidul este astazi, in Franta, a doua
cauza a deceselor la tineri: aproximativ 1000 de decese pe an9. In
ceea ce priveste numrul tentativelor de suicid, acesta este mult
mai mare. De ce aceastd frecventa? $i de ce in adolescents? Unii
psihologi explica in parte acest fenomen invocand o problems a
stimei de sine to.
Numerosi adolescenti, se stie, risca s manifeste un episod de-

Kesiv. Dar depresia nu explica toata tentativele de suicid. Unele
luctiri au demonstrat si ca la adolescent exists o corelatie intre
tiscul de suicid si stima de sine scazutal. Cum vom vedea mai de-
Parte, schimbarile corporale traite de adolescent nu sunt strine de
Problemele stimei de sine. De asemenea, de esecul scolar sau de d

ificultatile de integrare profesionald, puncte comune unui numar
Mare de adolescenti suicidari12.
Am vorbit, de asemenea, si de rolul jucat de conformismul
cial. Ca prin contagiune, tentativele de suicid par sd creased in cadrui
populatiei dupe mediatizarea unui suicid reusit13. Fenomenul nu
dateaza de astazi. Inca din 1974, de la aparitia Suferintelor tandru.
lui Werther", celebrul roman al lui Goethe, Europa a cunoscut o \Teri-
tabild epidemic de suiciduri, pentru ca tinerii cititori imitau gestul
eroului, care, la sfarsitul luat viata! Or, acest conformism,
am vazut, ameninta mai mult subiectii a caror stima de sine este
fragila.
In fine, adolescentul ramane foarte atasat emotional de pdrinM
sai, iar stima de sine pe care si-o poarta este in raport direct cu cali-
tatea relatiei pe care o are cu acestia14. Totusi, cum totul, in corn-
portamentul lui, le da parintilor sentimentul ca lucrurile se petrec
invers, el este expus la din ce in ce mai multe critici din partea aces-
tora, de unde o pierdere importanta a sustinerii sociale, care nu este
compensate Intotdeauna de o sustinere din partea prietenilor sai.
Rezultat: stima de sine se prabuseste in momentul in care capaci-
ttile sale de revalorizare prin alte experiente sociale nu sunt Inca
puse la punct. Cei mai slabi cedeaza...
Aceasta explica faptul ca tentativele de suicid ale adolescentilor
sunt adesea un strigat de ajutor. Ele pot fi, in uncle cazuri, o tenta-
tive patetica gi disperata de a-si da putind important,* de a se revalo-
riza: psihiatrii care lucreaza la urgente in serviciile de reanimare stiu
bine ca de multe on parintii ajung sa-si exprime deschis afectiunea si
atasamenul fats de copil doar in momentul tentativei de suicid.
La saisprezece ani, povesteste Yasmine, douazeci si trei de
ani, am avut trei tentative de suicid. Pe vremea aceea cram foarte
nefericita mai ales, complet pierdutd. Nu mai aveam nici un
reper: tata nu era niciodata acasd, mama lucra ca o nebuna pentru
a ne hrni, fratii mei mai mici ma exasperau, profii de la colegiu
ma certau intruna. Aveam impresia ca nimeni nu ma intelegea, ca
nimeni nu ma iubea. Imi amintesc ca prima data cfind am inghitit
pastilele mamei mi-am facut un intreg scenariu imagindndu-mi in-
mormdntarea meat vedeam oamenii plangand, regretand, spunand
ca fusesem o frumusete de fate, i toate astea. Tot ceea ce nu auzeam
De uncle provine stima de sine? 95
niciodata in realitate. Imi facea bine sa ma gandesc la asta. Imi (Oat

curaj sa inghit pastilele..."
Discursurile funebre sunt adesea momente in existenta noastra in
care primim cel mai mult complimente, in care cunoscutii nostri, in
10c sa aminteasca Para incetare defectele noastre, se centreaza, in
sfrsit, pe At& timp cat societatea va celebra astfel dis-
* LICH, in loc sa se ocupe de ei atunci cand sunt in viatd., cine le
va putea reprosa unor adolescenti ca au tentative de suicid pentru
a atrage atentia asupra lor" si pentru a-si reconstitui, intr-un fel,

stima de sine?
aZAVANTAJUL DE A FI PRIMUL NASCUT... SAU MEZINUL

Dui:A nasterea surioarei sale, chinurile Evangelinei, de trei ani,
speriat pe parintii N-au gsit-o ei intr-o zi stand singura,
asezata pe murmurand: Mama, mama, to ma mai iubesti?",
tad de la nasterea bebelusului, incepuse deja s faca obrznicii
provocatoare, vorbind ca cei mici, facand pipi in pat..." Se de-
Valoriza, esua totul", spunea mama. isi facea eau", spunea tatal.
Stima de sine a Evangelinei nu era prea buns...
Este greu imparti parintii
Nasterea unei surori sau a unui frate mai mici reprezinta intot-
dettuna o lovitura data stimei de sine a primului nascut care, ade-
sea, se nelinisteste si suferd pentru ca pierdut statutul de obiect
oak al iubirii. In functie de profilul psihologic, aceasta suferint
is diferite aspecte: opozitie deschisa, conduite regresive, cautarea
atentiei etc. In orice caz, ea demonstreazd indoielile profunde ale
cOpilului fats de iubirea pe care i-o poart parintii Dare n-ar
fipreferat alt copil?" se intreaba el. Sunt ei capabili sa se imparts
CU adevarat?". $i, in consecinta, indoielile fats de sine insusi Ce-
am facut ca sa ma pedepseasca punandu-mi in brace un in-

Oare nu le sunt indeajuns, incat au simtit nevoia sa aduca in
amilie un alt copil?"
Cdnd vine pe lume un al treilea copil, este rdndul mezinului
schimbe, uneori foarte dureros, statutul: el devine copilul
mijlociu". Cel mai mare a trecut deja hopul, iar sosirea ultimo
lui micut" poate fi ca o binefacere, pentru ca, in unele cazuri, pres.
tigiul acestuia este in cretere."
marca teritoriul
Stima de sine rangul de natere

Se pare ca primii nscuti i copiii unici reuesc mai bine la
coala decat ceilalti: ei obtin rezultate uor mai ridicate la coard
i la testele de integligent i au mai multe anse de a fi admii la
cele mai bune universitti15. Asta pentru ca au o stima de sine mai
inaltd? Ar fi fost, in acel* timp, prea simplu... prea nedrept
De fapt, nu totul e roz pentru primii ndscuti, care vor fi mai putin
destini in societate i mai putin populari decat mezinii16. Acetia
vor beneficia, deci, de un alt tip de stima de sine, centrat mai mult
pe relatii sociale, decat pe performante. Cum se explica asta? Prin
chestiunea teritoriului. Pentru a raspunde ateptdrilor printilor,
cel mai mare ii va investi stima de sine in reu*it performant,
in timp ce, dat find ca locul de elev bun este ocupat, mezinul va
beneficia de relationdri.
Arta descurajarii
Clemence (cinci ani) Si Aude (trei ani) deseneazA pe masa din
sufragerie. Aude reuqte sa schiteze, stangaci dar convingator, un
omulet similar cu cei pe care sora sa mai mare ii facea la aceeai
varsta. Imediat cum a vazut desenul surorii mai mici, Clmence
striga: Omuletul tau e prost, e desenat prost!" Putin dupa aceea,
Aude pleca de la masa pentru a se juca cu altceva. Tot restul di-
minetii, ea refuza s deseneze.
Acelai scenariu s-a repetat cu scrisul: incercarile lui Aude an
fost frecvent tulburate de interventiile celei mari, care se strduia sa
o descurajeze in eforturile sale. Rezultat inevitabil: Aude este mai
putin dotatii" pentru materiile colare cleat sora sa mai mare. Ea
sirotea ca queazd mai won $i de aceea avea tendinta s investeasc

putin in de. Era oare ea mai putin dotat de la inceput?
Observdm frecvent la primii nascuti tentative mai mult sau mai
min discrete de a-i descuraja pe mezini, pundnd in pericol domi
nta in domeniile in care ei exceleazd. Clemente, dotat pentru ,
4
nateriile scolare, a criticat-o sistematic pe sora sa in acest dome-
pentru mentine primul loc. In schimb, i-a abandonat uwr
domeniul competentelor fizice. La micii for vecini de palier, Octave
si Charles, este invers: cel mai mare, dislexic, a cedat fratelui Au
mai mic sectorul competentelor scolare,dar a vegheaza cu
gelozie la afirmarea suprematiei sale atletice. In cele cloud cazuri,
oarecum ca pilotul care conduce in cursele de automobile Si ii ob-
serva in permanents pe cei din urma sa in retrovizor, cei mai in Var
g
a sunt constransi la o supraveghere regulata a eforturilor mezinilor,
ceea ce ii face mai anxiosi decat acestia din urma.
Stresul celui mai in varst
Aceasta anxietate este semn ca rangul de nastere nu influenteaza
Boar nivelul stimei de sine, ci si stabilitatea acesteia. Pentru cel
mare, stima de sine este 'Inca de la inceput foarte puternic hranita"
de pirinti care-i consacra mai mult timp, ii fac mai multe fotografii
deck le vor face celorlalti etc. Apoi, aceasta hrand trebuie
indiferent ce spun parintii, daca dragostea este fail limite,
el are parte de timpul parintilor. De unde sentimentul de pericel, o
constiinta mai acutd ca este posibil sa piarda ceea ce a avut. $i
stima de sine mai putin stabild.
Pentru fratele mai mic, din contra, afectiunea primit de la
pkinti, este impartasit de la nastere. Pericolul unei pierderi este (
Mei mai putin prezent in mintea copilului (cu exceptia sosirii unui
mezin). Pe de alts parte, el se va indrepta mai rapid spre o alts
brans relationala a stimei de sine: aprobarea si aprecierea celor de
*lima lui, de care cel mai mare are mai putind nevoie, pentru ca d
ispune de cele ale parintilor sai. Sentimentul mai redus de peri-
col
o mai bung diversificare a surselor de valorizare vor conduce (
kei la o stima de sine mai solid's.
MEZINII
PRIMII NASCUT/
Stima de sine usor mai ridicata Stima de sine ceva mai putin ridicata
Stima de sine mai putin stabild Stima de sine mai stabila
Stima de sine hranit mai mutt de parinti Stima de sine mai diversificata
si figuriL autoritare
Perfonnante usor superioare Stare de confort emotional usor superioara -
Stima de sine investita in domeniile apro- Stima de sine investita in domenii diferite de
piate de dorintele parintilor dorintele parintilor
Mai confonnisti Mai revolutionari
Rangul de nastere si stima de sine

Spiritul de revolt('
Clemence si Aude, cele cloud fetite de mai Inainte, sunt in va-
cant(' la bunicii lor. Acolo, ele gdsesc toate jucdriile pe care acestia
le-au cumparat Inca de la nasterea Clemencei. Brusc, izbucneste
un conflict: de fiecare data cdnd Aude se apropie de o jucarie, Cle-
mence se arunca peste ea pentru a i-o lua. Asta, explica ea, mi-au
luat-o Mamaie si Tataie, mie, nu tie; deci e a mea, to nu o iei!" De
fapt, pentru ca este mai mare decat sora ei, a primit mai multe
cadouri: simplu efect cronologic. Dar ce poate gandi Aude despre
asta ? Va acccepta ea o ordine prestabilit care o dezvantajeazd
rusinos? Sau se va revolta impotriva conditiei sale ? Acesta ar fi
in interesul ei. Si, de altminteri, ceea ce va face imediat, atacind-o
pe sora ei si determinand interventia bunicilor, care Incep sa Im-
parts echitabil jucariile.
Timp de cdtiva ani, un cercettor american, Franck J. Sul-
loway, a comparat destinele personale in functie de rangul de
nastere 17 . Aceste cercetari retrospective tind sa arate ca primii
nascuti sunt mai conservatori, iar mezinii sunt mai revolutionari.
Aceasta este mai adevarat in special in domeniul stiintific: din
cele 28 de revolutii stiintifice ale istoriei noastre, 23 au fost
re-
alizate de mezini. In general, cei mai in vdrsta au aparat mai de-
graba teoriile deja existente. Pentru a explica, de exemplu, de
ctoa fost Franca unul din ultimile bastioane de rezistenta la ideile

rovolutionare ale lui Darwin despre evolutia speciilor, Sulloway
aminte$te ca declinul natalitatii a fost aici mai timpuriu decat in
alte tari europene din secolul XIX. Astfel, savantii francezi pe
care el i-a recenzat aveau in medic 1,1 frate sau sore, in timp ce
aceast medic era de 2,8 in alte tari occidentale. In politica, marii
revolutionari (Danton, Lenin, Trotzki, Castro, etc.) se intalnesc
de 18 on mai mult printre mezini cleat printre primii nascuti.
Exists desigur $i exceptii, precum Che Guevara. Dar Sulaway
le explica aratand ca Che Guevara era un fals prim ndscut, un
omezin functional: suferind de un astm sever din copilarie, el
a fost rasfatat de mama sa, iar cei patru mezini s-au aliat pentru
a-I chinui.
Se poate oare deduce ca, in functie de modul in care au fost va-
lorizati, primii nascuti investesc mai multa stima de sine in apararea
tradithlor (pentru ca sunt in prima linie pentru a beneficia de aces-
tea), nelasand mezinilor care doresc sa-$i creased stima de sine
decat o singura alternative: cleat sa se bats pe terenul primilor
nascuti, unde ace$tia sunt in pozitie de forts, mai bine sali schimbe
teritoriul? S-au facut numeroase relatri in acest lens, cum este si
cea a lui Marie-Francoise, $aizeci $i cinci de ani, care ne vorbe$te
de cele cloud fiice ale sale:
Am avut trei copii, cloud fete mai mari $i un Fiicele noas-
tre erau foarte apropiate ca varsta si erau mereu rivale. Dar ele au
comportamente foarte diferite. Cea mare a rmas la not (Dana la
dOnazeci $i patru de ani; a trebuit s-o dau afara, pentru ca s-ar fi
intepenit acolo. Mezina, din contra, a plecat de la optspezece ani i
ar fi facut-o mai devreme dace i-am fi lsat libertatea de a alege.
Cea mare $i-a ales o profesie pe care eu mi-as fi dorit sa o am (este
paihokineticiand) pentru ca intotdeauna am fost incitata de psi-
hologie. Mezina a ales sa devind muziciand, o profesie artistica,
oiciodata practicat in familie, care la inceput 1-a nelinistit foarte
Mull pe tatl salt; fiind inginer, i-a fost greu sa creadd ca se poate
trial din asta. Cea mare a trait mult timp in ora$ul nostru, cea mica
kivat-o la sanatoasa cum a putut. A$ avea Inca multe alte exem-
ple de felul acesta. Alegerile fetei noastre mai mari au fost mai
conformiste decat ale celei mici. Dar, in final, important e Ca, sj
una si cealalt si-au realizat o viat plcutd."
o QovA
0 7n

I
_
I 11
Revolutie Rcvolutic Principiul
60 copemicana darwiniand incertitudinii
"C3
cl in fizicA
50
o 40
(-4 30
5 20 -
-1
c
10
0
Rangul de nastere a savantilor acceptarea ideilor not in

istoria stiintelor (dupd F J. Sulloway, op. cit.)
A REIJI LA COALA ,
Socul $colarizeirii
Nessim si Elie, trei ani, intrd la grupa pregkitoare. Nessim are

cloud surori mai mari, pe care le insoteste, impreund cu mama sa,
pdns la poarta scolii si care i-au prezentat avantajele acesteia. Fi-
ind eel mai mic, cu numerosi yen si verisoare, este obisnuit cu re-
latiile de grup si dispune de bune competence sociale. Elie este
copil unic, rsidtat si valorizat in mod excesiv de pdrintii sdi. El a
fost foarte putin socializat pang la intrarea in scoald, pentru ca a
fost incredintat unei bone care it adora si it cocolosea.
Dupa o sptdmand de scoald, Nessim se dovedeste mai increzAtor
in sine decdt era inainte; este mdridru arate desenele, sa vor-
De untie provine stima de sine? 101
beasd de profesoara sa i de noii sdi prieteni; el a avut unele de-
ceptii, dar au fost rezolvate prin eforturile celor mai mari; samba.-
ta dimineat este deceptionat ca nu se duce la coald. Printii lui
Elie, din contra, fac fiului for nu-i place s5 mearga la
koala, face mofturi c5nd trebuie s se clued, pare descumpanit. A
Post deceptionat de coald, despre care pdrintii lui ii schitaserd o
Imagine idilicd. Profesoara le-a confirmat Ca are probleme de in-
tegrare: a incercat s se impund in fata altora din prima zi, dar a
fbst repede marginalizat si pus la punct, cea ce se pare c5 1-a afec-
fit foarte mult.
Stima de sine a lui Nessim a beneficiat, dupa cat se pare, de
Scolarizarea sa, in timp ce cea a lui Elie a luat o loviturd care va
ft, fall trecatoare, dar it va conduce la anumite corec-
titri...
FAMILIA $COALA
Mediu non-competitiv Mediu competitiv
Interlocutori cunoscuti Interlocutori necunoscun (Ia inceput)
Centrata pe copil Centrata pe grup
Crescuti personalizare a instructiunilor adre- Scazuta personalizare (Ia inceput) a instruc-

sate copilului tiunilor adresate copilului
Posibilitati de regresii (repararea stimei de Puline posibilitati de regresii (chiar dace ro-
sine prin maternal) lul scdii maternale este in principiu acesta)
Impactul scolarizdrii asupra stimei de sine
tntre viata de acasA si cea de la koala, schimbarea poate fi jntr-

adevAr foarte brutald pentru copilul dumneavoastrd i sa aibd
repercusiuni asupra stimei sale de sine. Preg5tindu-1, oferindu-i
informatii despre noul sau mediu, puteti amortiza acest soc. Dar,
atentie, evitati sa promovati in mod abuziv scoala, asa cum au fa-
out parintii unui bdietel, care-i repetau regulat atunci cand el era
la gradinit: La scoald vei invta sa citesti". Evident, in seara
102 Christophe Andre 5i Francois Lelord
primei zile de scoald, el nu $tia Inca sa citeascd, ceea ce i-a de-

clansat un puternic sentiment de deceptie $i devalorizare.
0 buns stimci de sine creeazd un bun elev ?
Cu cat este mai ridicata stima de sine a unui copil, cu atk mai
bune vor fi notele pe care le va obtine la $coald18. Aceast con-
statare, facuta de majoritatea speciali$filor, nu este de o origina-
litate bulversant. Se $fie bine, de fapt, ca acei copii care au o build
stima de sine provin cel mai adesea dintr-un context familial fa-
vorabil: parintii se ocupa de ei $i de studiile lor. Dar au fost facute i
alte observatii care aduc elemente interesante. De exemplu, s-a
demonstrat ca nivelul stimei de sine prezice destul de bine valoarea
strategiilor ce vor fi puse in joc de copil atunci cand se va con-
frunta cu dificultati $colare19: o stima de sine ridicata este astfel
asociata cu comportamente mai adaptate, precum cautarea sustine-
rii sociale, o relativa incredere in viitor, capaciati de refacere, o
confruntare activa cu realitatea, etc. Anul trecut, poveste$te tanarul
Cedric, cincisprezece ani, era greu, eram in pom la mate. Le-ani
vorbit despre asta prietenilor mei $i mi-am dat seama ca nu eram
singurul care mergeam prost. Tata mi-a spus ca. $i el avea probleme
la mate. Si torKi este inginer ! A$a ea asta m-a lini$tit $i nu am re-
nuntat. Am Incercat sa lucrez mai mult la materia asta. Mi-am spus
ca voi sfar$i prin a merge mai bine. Dup un trimestru, aveam iar
rezultate bune."
0 stima de sine scazutd este, in schimb, mai frecvent corelata
cu atitudini putin productive $i risca sa agraveze situatia: fatalism.
evitarea problemei, anticipdri negative etc. SA" o ascultam pc Ines,
optsprezece ani: Am clacat la studiile mele in gimnaziu. Am in-
ceput greu anul, pdstram cu greu ritmul mai ridicat pe care ni-i im-
puneau profesorii. Dupa doua-trei rezultate proaste, am inceput sa
ma Indoiesc de mine $i sa am dezgust fat de liceu. Seara, cand
ma Intorceam acasd, imi aruncam mapa Intr-un colt $i, daca parintii
nu-mi spuneau nimic, nu o deschideam pan g a doua zi. In gim-
naziu asta nu se ierta. Apoi mi-am spus ca nu eram facuta pentru
studiu, deoarece ma stresase Intotdeauna si-mi solicitase meri efor-
tuii." Dacd, a$a cum o aratd unele studii, elevii slabi" prezintd
scoruri ale stimei de sine mai mici deck cei buni, atunci mitul $co-
boului lene, nepdstor si fericit de a trdi, se destramd20. Scoala
este deja un loc unde competitia i comparatia sociald existd, unde
eecul implica suferintd si deterioreazd insidios stima de sine.
influenta mediului solar
In mod global, sistemele scolare competitive imbundtdtese sti-
ma de sine a subiectilor la care aceasta este inaltd $i o inrautatesc
pe a celorlalti. Invers, sistemele non-competitive valorizeazd re-
lativ mai putin stima de sine a elevilor buni, dar o imbundtdtese
pe a celor slabi21. Este foarte logic ca, in sisteme non-competiti-
ve, reu$itele nu sunt excesiv valorizate, iar esecurile nu sunt as-
p r u s au p r ea evidentia t e . A s t fe l, subie c t ii c u st i m d d e
sine scdzuta se simt mai putin amenintati de o ambiant de intre-
eere, care am vzut ca este favorabild subiectilor cu inala stima
de sine si pe care ace$tia din urm o trdiesc cu calm sau cu tensi-
une.
Oare, pentru un elev, repetarea clasei are incidente asupra va-
lorii pe care $i-o atribuie? Ne-am putea_ teme ca da. Dar studiile
care s-au fcut pe aceasta temd par a indica faptul Ca nu e asa
Ma" indoiald pentru repetdnd clasa, ace$ti elevi intampin mai
putine dificulati22.
in aceea$i perspective, elevii plasati in clase speciale, cu o pe-
dagogie specifica $i adaptata, prezentau, conform acelorasi studii,
nivele medii ale stimei de sine, superioare elevilor din clasele nor-
male! Aceleasi rezultate se regsesc la elevii cu handicap intelec-
al aratd ca ace$tia se supraevalueazd in clasele speciale, dar
subevalueazd data fdindn in cursurile normale23.
Sunt posibile mai multe explicatii: efectele unei pedagogii mai
valorizante si care insista asupra reusitelor decat asupra esecurilor
sau absenta comparatiilor sociale defavorabile? Problemele se pun
Nate la terminarea acestor clase, pentru reinsertie: ce devin ele-
vii obisnuiti cu un micromediu mai putin competitiv atunci cdnd
sunt plasati intr-un circuit social care este foarte competitiv?

Pentru o mai buns considerare a stimei de sine la scoald
Noile scoli" (La Source", La Prairie", Decroly" etc.) au

inflorit in Franta in anii '70, ca urmare a miscarii generatiei '68
i dupa exemplul din Summerhill si Marea Britanie24. Ele insista
pe absenta sistemului de incurajare a competitiei (note, premii
etc.), multitudinea activitatilor care ofera fiecdrui copil posibi-
litatea de a strluci in cel putin un domeniu, absenta raporturilor
de constrangere Si de ierarhizare.
Iata mrturia unei foste eleve de la La Prairie", din Toulose:
Am multe amintiri frumoase din acea perioada. Nu eram pre-
sati de profesori, adultii erau foarte apropiati de noi, ne respec-
tau diferentele dintre noi, ne incurajau s ne exprimam liber, s
nu ne respingem sa nu ne excludem unii pe altii. Aceasta pe-
rioada mi-a dat multa incredere in mine. Din contra, cand a tre-
buit sa ma integrez in invatamantul normal, eel secundar, am avut
greutati. Consideram cursurile plictisitoare, profesorii distanti si
putin interesati de noi. Asta m-a dezgustat sa mai fac studii su-
perioare."
In fond, principalul merit al acestor scoli de tip diferit nu este
de a cduta sa dezvolte stima de sine a copiilor care le frecven-
teazd? Este regretabil ca acest obiectiv nu se afla mai mult in
centrul preocupdrilor scolilor publice. El nu este deloc incom-
patibil cu achizitionarea cunostintelor si metodelor de lucru.
Cum sd-mi ajut copiii sd facci o facultate?
Reusita scolara a copiilor ii preocupa in mod legitim pe multi

printi. Ei stiu ca pot juca un rol activ in acest domeniu. Totusi,
majoritatea studiilor arata ca acest rol nu rezida atat in ajutorul
scolar direct (trebuie iar verific tema s-1 fac s spuna
lectia"), cat in atitudinile educative globale, care tind sa-1 faca
pe copil responsabil dincolo de sfera scolara: sa-1 asculti, sa-1 in-
curajezi sa-i exprime parerile, sa-i ceri pdrerea (i sa tii cont dc
ea!) pentru deciziile familiale ce-I privesc (precum locul de pe-
m e r e a vacantei sau decorarea camerei), incredintezi mici

sloe de bani sa le administreze25.
Se pare ca ajutorul direct, izolat are un impact destul de slab
asupra rezultatelor scolare pe termen lung ale copiilor. El poate
funetiona in ciclul primar, dar, incepand cu adolescenta, rezul-
tateIe risca" sa se prabuseascd. Multi elevi cu un nivel pang atunci
sitisfaator trec cu greu peste hopul intrrii la colegiu, liceu, uni-
versitate. Ei nu au devenit insd mai putin inteligenti. Ci ei nu
Ong s invete pentru ei", in timp ce ajutorul parintilor se dimi-
naeaz (pentru ca copiii ii vor refuza sau pdrintii nu mai conti-
n4).
Cel mai bun predictor al reusitei scolare este mai degraba cali-
tatea educatiei globale de a ameliora stima de sine. Normal: pen-
tru; a reusi in studiile pe termen lung nu conteazd doar compe-
tentele intelectuale si cantitatea de lucru, ci si stabilitatea emotio-
nark rezistenta la esecuri etc., toate lucrurile legate de stima de
sine.
Pentru ca un copil sa reuseasca la scoard, trebuie ca parintii
skinstaureze un bun echilibru intre securizate" (sa-i arate copilu-
lid ci este iubit) si lege" (sa-i amintesti regulile)26. Din aceast
perspective, am extras patru profile educative:
Tipul rigid" (prea multd lege si putind securitate): Taci
toeeste"
Tipul incubat" (Mid lege si prea mult securitate): Dra-
pi meu, to iubesc, nu vrei sa faci o mica tema?")
Tipul laisser-faire" (fare lege si fare securizare): Vezi sa
stingi televizorul inainte sa mergi la culcare." Acest tip comports (
king sub-categorii: tipul din principiu" (pdrintii au hotrAt ca" n
on-directivitatea era o metoda educative) si tipul depsit" (
Parintii au renuntat pur si simplu sa impund si sa propuna orice at
fl progeniturii lor).
Tipul stimulant" (lege si securizare): Dragul meu, unde
njuns cu lectiile?"
Deci, lucrurile sunt Clare: pentru ca copilul dvs. s5 invete bine

la scoala, trebuie sa va ocupati de stima sa de sine. Si pentru a
va ocupa de ea, trebuie sa va ingrijiti nu doar de competentele
sale scolare, ci si de intreaga sa persoand. Jean-Marc, tatd de fa-
milie, 45 de ani, rezuma astfel atitudinea sa: Toata viata mea nu
am avut niciodata ca principal obiectiv sa le transmit bogatii ma-
teriale copiilor mei. Daca asta le parvenea, cu atat mai bine, dar
era ceva in plus. Nu voiam sa sacrific starea mea de bine, si a
lor, pentru aceste griji materiale. Insusi tatal meu renuntase sa
trdiasca pentru a munci ca un nebun, sub pretextul de a ne con-
strui un cadru de viata privilegiat: rezultatul a fost ca noi n-am
profitat niciodata de el, nici el de noi, inainte de a muri, la cinci-
zeci de ani. Ceea ce este important pentru copii mei, este s le
acord timp, dragoste si atentie; este ca ei s poata urma studiile
pe care le aleg fara sa se teamd de pretul si de durata lor; si sa
aibd incredere in ei. Restul este accesoriu."
SUSTINEREA PARENTALA
Intr-un sondaj recent, realizat pe parinti si profesori si refe-

ritor la calitatile dorite pentru copii, increderea in sine era pe
locul doi, imediat sub respectul fata de celdlalt27. La copiii si
adolescentii de la 6 la 14 ani, care au fost de asemenea ches-
tionati, increderea in sine era doar pe a sasea pozitie, dupa simtul
echitatii si al dreptatii. Spiritul de competitie era chiar ultimul
dintre valorile citate, atat la adulti, cat si la copii. Ar fi intere-
sant de comparat aceste rezultate cu studiile anterioare. Dac5
acest sondaj s-ar fi efectuat in anii '60 sau '80, ar fi spus ace-
leasi lucruri? Forta bacului a fost oare succedata de forta eului
de a-si construi o viata frumoas?
Care sunt valorile voastre prioritare?
{Mate Rangul global in Rangul in cazul Rangul in cazul Rangul in cazul

cele trei grupe parintilor profesorilor copiilor
laspectul fata de I 1 1 2
,,t,PciMi
locrederea in sine 2 2 3 6
*nail echittii 3 3 ex-aequo 10 I
'nItil dreptgtii 4 7 6 5
Itonomie 5 3 ex-aequo 2 12
-
Ce Intrebari au fost puse?
Pkintilor (527) si profesorilor (312): Vd voi citi calitati sau valori pe
we le poate dezvolta un copil. Pentru fiecare dintre ele imi y eti indi-
ca... dad vi se pare prioritara."
Capiilor (257): Cand to gandesti la prietenii, colegii, colegele tale ce
*MO iti plac la ei?"
Hrana afectivd si hrana educativd
Stiu ca parintii mei ma iubeau, ne povestea Stephane, treizeci
de ani, dar nu aveau timp sa mi-o arate. Erau amandoi straluciti
foarte implicati in cariera lor. Tatl meu era director comercial,
Mama mea era director publicitar. Eram crescuti de bone. In week-
end, parintii notri ii aduceau adesea de lucru acas, ii faceau
eumparaturile, iii vizitau prietenii. In fine, not petreceam foarte
putin timp cu ei.
Cand fratele meu a devenit toxicoman, s-au culpabilizat foarte
mult, dar tot nu s-au oprit. Ba, din contra, s-au refugiat mai mult
aceasta munca ce le aducea mai multa satisfactie deck viata de
familie. Am pastrat din copildrie acest sentiment nepldcut ca nu
am suficienta important:a pentru ei. $i ca era din cauza lipsei mele
de interes, nu a nevrozei for de munca. De aceea mi-a luat mult li
mp sa ma construiesc, sa ma conning de valoarea mea."
Copilul se hrdnese pur simplu cu dragostea pe care o primeste

de la pdrinti. Doar intentia de dragoste nu conteazd. Copilul o per-
cepe, ea ii permite ss nu aibd o suferintd majors, deteriordri irepara-
bile ale stimei de sine, dar, dacd iubirea nu este urmatd de acte s;
de gesturi concrete, el va trage singur concluziile: ei ma iubesc,
dar eu nu sunt demn sa tree in fata celorlalte preocupdri ale parintilor
mei. Stima sa de sine va fi, deci, mediocrd, spre marea uimire a
pdrintilor care au sentimentul ca si-au iubit progenitura.
Aceastd hrand afective, chiar exprimata impartdsitd, este
oare suficientd? Cunoastem proverbul chinezesc: Dud vrei sa
hrdnesti un brbat, nu-i da peste, invatd-1 sa pescuiasca." El se
aplicd stimei de sine: dacd vrem ca mai tdrziu copilul sa fie capa-
bil sa suscite din partea celorlalti atitudini care sa-i hraneasca sti-
ma de sine, trebuie invdtam sa faca asta. Acesta este rolul edu-
catiei, pe care o putem considera drept invdtarea strategiilor des-
tinate sa creased stima sa de sine: reusind in sarcinile cerute de so-
cietate, find dorit de ceilalti (sa primeased stima, aprobare, sim-
patie,admiratie etc., echivalente adulte ale iubirii primite din partea
pdrintilor). inveti pe copil s fie socialmente competent, adica
sa se simtd in largul lui in cadrul grupurilor sa se afirme Para
agresivitate sau lduddrosenie, este fdra indoiald una dintre sarcinile
educative majore ale tuturor pdrintilor.
Aceste (loud' nivele de relationare cu copilul au fdeut obiectul
multiplelor teoretizdri, printre care cea a conditionaliatii sustine-
rii exprimate". Ceea ce deosebeste diferitele tipuri de sustinere
este faptul ca ele sunt oferite neconditionat (indiferent ce face
copilul el va primi sustinere: iubirea) sau conditionat (sustinerea
depinde de comportamentul copilului). Consecintele asupra stimei
de sine sunt diferite. In primul caz, copilul integreaza faptul ca are
o anumita valoare, pentru ea parintii ii iubesc mai mult dincolo
de orice. Soclul stimei sale de sine este atunci bine consolidat. Dar
aceast iubire neconditionatd nu it pregateste neapdrat pentru a *ti
sa suscite dragostea si din partea altor persoane in afara parintilot
si: este copilul rasfatat". In al doilea caz, copilul stie ca sustinerca
primita depinde de actele sale, ceea ce este linistitor, dar mai putiti
Orisirizant: este copilul dresat". Este evident ca aceste cloud tipuri

de brand sunt necesare stimei de sine: e vorba de copilul deschis".
dubla for absents determine o leziune majors a stimei de sine:
tilul abandonat".
Sustinere neconditionatl a per- Fifa sustinere neconditionati a

soanei (te iubesc once ar fi") persoanei (imi esti indiferent")
"lisOnere
- conditional de com- Stima de sine inalti $i stabile (co- Stima de sine sclzut si instabill
portament (te apreciez clnd pilul deschis") (copilul dresat")
faci
ceea ce doresc")
firl sustinere conditionati de Stima de sine inalt si instabill Stimi de sine scent/ si stabile
ceorortament (mi-e indiferent (copilul list-gat") (copilul abandonat")
ibel")
Stima de sine si sustinerea parentald

Doua relatari ale unor parinti ilustreaza aspectele pe care le-am
dezvoltat mai sus. Prima contureaza portretul unei fete rasfatate".
Este relatarea unui tats apropo de fiica sa unica de treizeci si pa-
tni de ani. Sa-1 ascultam:
I-am oferit multa dragoste, dar ea este pe cale sa rateze in via-
td: este mereu in conflict cu colegii de serviciu, esueaza in viata
entimentala... La inceput, adoptam sistematic punctul ei de vede-
lali credeam Ca n-avea noroc, ca nimerea prost, ca era vina celor-
ti etc. Dar, putin sate putin, am inteles ca problema era a
ei. Se stie ca pe copiii unici nu trebuie sa-i rasfeti prea mult, este
o panta pe care aluneci mereu. Mai ales dace este o fats incantaj
oare, vivace, inteligenta. Aveam tendinta sa o admiram prea mult
sa-i iertam totul. Nu i-am facut nici un serviciu: ea a prins obi-
ceiul de a nu tine cont de parerea celorlalti. $i astazi tot de aici ii
provin necazurile.
Cred, de asemenea, ca se indoieste mult de ea, a sfarsit prin a
totelege ca, in ciuda calittilor sale, nu putea avea dreptate intot-
deauna. $i dintr-o data, cum este o fats intransigents, incearca sa a
dopte parerea contrary si sa creadd ca nu este capabila de nimic."
it 110 Christophe Andre i Francois Lelord
WA" acum un alt tats. El vorbeste despre un copil dresat",
laume, douazeci si cinci de ani, al treilea din cinci frati:
Am facut din el un brbat si el imi reproseazd ca 1-am distrus.
Nu a fost niciodata un copil fra probleme. impus sa mearga
la cercetasi, unde a invatat o serie de valori care astazi ii sunt nece_
sare. L-am crescut ca pe ceilalti copii ai mei: find sever, dar corect.
Nici unul dintre ei nu mi-a facut reprosuri. El singur din toti cinci s-
a rupt de mine. Nu mai vrea sa ma vadd, nu accepts s o vada decat
pe maica-sa. Intr-o zi imi va multumi, dar azi se comporta ca un
ingrat."
E randul mamei lui Guillaume sa povesteascd:
Sotul meu nu 1-a inteles niciodata pe Guillaume. Era un copil
care se indoia mereu de el insusi, care avea nevoie de mults con-
solare si afectiune. El nu a primit din partea tatdlui ski cleat edu-
catie. Argumentele sotului meu pentru a se apra sunt ca fratii
surorile sale au crescut in aceeasi manierd, ceea ce este adevrat.
Si ca 1-a educat sever pentru binele lui, ceea ce era adevarat ca in-
tentie, dar nu ca rezultat. Guillaume avea nevoie mai mult de
dragoste decat de dresaj."
IUBIRE EDUCATIE
(SUSTINERE NECONDITIONATA) (SUSTINERE CONDITIONATA)
ra
Comportamentul parintilor nu depinde de compor- Comportamentul parintilor depinde de comporta-

tamentul copilului mentul copilului
Nu este periclitata daca copilul are
Critici dna copilul are comportamente neadecvate
comportamente
neadecvate
Hraneste direct stima de sine, dar nu it invata
Hra'nete mai putin bine stima de sine, dar invata
nea-
parat pe copil sa primeasca stima celorlalti s a fie de ceilalti
stimat
Influenteag NIVELUL stimei de sine (cu cat co- Influenteaza STABILITATEA stimei de sine (da-
pilul va fi mai iubit, cu gat stima sa va fi mai CMS ca copilul este iubit, cu cat va fi mai educat, cu at'tst
cud) stima sa de sine va fi mai stabil)
Doud feluri de a hrdni stima de sine

turf penlru o sustinere eficientd a copiilor
fnainte de a va ocupa de stima de sine a copiilor dvs., ocupati-va ..

, a voastrd! Pentru ca, daca aveti probleme de acest fel i dacd
puneti in gaud sa imbunttiti stima de sine a progeniturii dvs.,
riseati sa faceti sa se exercite asupra for o presiune mai puternicd :
mat putin convingtoare. Cea mai buns dintre pedagogii, sa nu uitati,
este exemplul: copiii interiorizeazd maniera in care dvs. va
curcati i va confruntati cu propriile dificultdti.
Exprimati-le clar sustinerea voastr, find atenti sa nu folositi
eolusiv mesajele indirecte (cum sunt cadourile).
Exprimati-le afectiunea in mod regulat ceea ce nu inseam-
iii in permanents.
Nu confundati lucrurile. De exemplu, recurgand la antajul afec-
tiv, ce const in a-1 ameninta pe copil cu retragerea dragostei din
cauza unui comportament care vi se pare neadecvat. Decal sa-i
spuneti: Mi-ai facut mult ru" sau M dezamdgeti", de cele mai
multe on este de preferat s-i spuneti: Nu sunt multumit(d) de
cea ce faci." Sau chiar negand problemele copilului, in numele
itibirii pe care o primete: Nu este gray ca ai problemele astea,
not tot te iubim."
CE SA FACET' CE SA NU FACET!
Si discutati in particular cu copi- Sa va adresati mereu copiilor in

ul grup (fratrie) sau in numele cuplu
lui
Sa-1 ascultati in mod regulat pe co- SA nu NI ocupati de el decat
pilul dvs. vorbinddespre atunci cdnd ii merge rau
universul
sau
SA acordati interes activitatilor Sa va multumiti cu vagi urme de
care it preocupa interes: A, faci o machet? Foar
te bine, continua..."
SA-1 lsati in universul lui
Sa impart4iti anumite aetivitati
cu copilul
SA-i dati sentimentul ca este unic SA-1 comparati in mod regulat cu-
ceilalti copii (frati si surori, \Teri-
sod, colegi... )
SA fiti un model pentru copil (s Sa aveti, ca persoand, comporta-
accepte criticile, fare a se prAbusi mente opuse mes4elor educative
in fata esecurilor... ) ca parinte
SA-1 invdtati sA se is si in rds (
SA radeti de el in public
clan-
du-i exemple)
Sfaturi pentru pdrinfi
Stima de sine are o istorie pe care uneori este util sA o cunosti.

Cum not avem tendinta de a ne cufunda suferintele in uitare, aceast
istorie nu este intotdeauna usor de citit. totusi, asa cum va ard-
ta si capitolul urmAtor, trebuintele noastre rman aceleasi gi cand
ne-am fkut mari atat de adevkat este ca indoielile noastre din
copildrie determine indoielile noastre ca adulti...
Capitolul VI
ADULTI SUB INFLUENTA:

IUBIRE, CUPLU, MUNCA
BSI - STIMA DE SINE
politetea geloziei"
Ambrose BIERCE
Desi fundamentele sunt construite 'Inca din copilarie, stima de

sine nu ramane incremenita pans cand atingem vdrsta adults. Din
contra, ea continua sa" evolueze, sa fie obiectul fluctuatiilor. Care
suet evenimentele care tind sa o modifice? $i spre ce obiective ne
toArepta-m pentiu a o imbunatati?
RISCURILE SEDUCTIEI
in viata amoroas, a nu fi iubit reduce sentimentul stimei de
skte, iar a fi iubit spunea Freud ! . De la flirt la legatura
dtabilk de la conflictul conjugal la despartire, toate aspectele
ji noastre sentimentale prezinta legaturi foarte puternice cu sti-
ma de sine. Acest raport nu este cu sens unic. Dacd reusitele si e
lecurile noastre sentimentale apasa greu asupra stimei pe care u
t-o purtin, aceasta permite sa se prevada multe din comporta-
Mentele $i alegerile noastre amoroase: vom indrazni sa ne exP r
imam atractia? cum o vom face? pe cine vom alege?
Insuportabila necesitate de a place

Toate comportamentele de seductie au ca functie imbunttirea
stimei de sine. Dar aa cum unii fac compulsiv cumparaturi, care
depasesc trebuintele for reale, tot aa altii simt nevoia de a seduce
mai mutt decdt e rezonabil. Cel mai mic raport social este pentru
ei ocazia de a verifica faptul ca pot place, chiar dacd relatia nu
dureaza decat cAteva minute, atat de mare este nevoia de a se asigu-
ra ca pot fi apreciati sau iubiti de altcineva.
Sunt un copil adoptat", ne povestea unul dintre pacientii nostri.

Am tiut-o de foarte mic, i asta m-a marcat pe viatd. Am avut
parinti adoptivi foarte tandri, care mi-au dat multd iubire i nu
mi-au ascuns adevrul, imediat ce am avut varsta pentru a-1 cunoas-
te. Dar erau foarte in varsta, tatal meu adoptiv era putin ipohon-
dru, ii era mereu teams s nu aibd o boald mortals, iar mama mea
era foarte de anxioas ca el s nu moara. Imi amintesc de angoasele
mele de bdietel, cand i mie imi era teribil de teams ca ei s nu
moard, Imi dadeam seama atunci ca astfel a fi ramas singur pe
lume, fard nimic care sa semene cu o familie in jurul meu. Ma gan-
desc ca de la asta a pornit nevoia mea cronica de a seduce. Ori-
unde a fi, am nevoie sa simt ca plat interlocutorului meu, ca el
ma accepts si ca ar putea ramane cu mine o clips in plus, fard a se
enerva. Fie ea este un comerciant, un vecin, un client, un coleg, si
mai ales dacd este o femeie frumoasa. Totusi, asta nu se limiteazd
la femei: doresc pur si simplu ca Wald lumea sa creada despre mine
ca sunt un tip simpatic i sa ma regrete cand nu sunt de fata. Avan-
tajul este ca sunt foarte popular: asta merge, preocupama mea de
a place tuturor ii flateazd. Dar, pe de alts parte, sunt foarte sensi-
bil la critici sau la respingeri; sunt pierdut si descumpanit in fata
persoanelor reci si putin sensibile la farmecul" meu. Incep ime-
diat sa ma Indoiesc iar de mine, s realizez ca ma bazez prea malt
pe afectiv. In fond, a don intotdeauna sa seduc nu este o solutie.
Asta mascheaza toate Indoielile pe care le am fata de mine, toate
temerile. Nu sunt autonom, am o dependenta completa de un suras
i de o aprobare."
Adulti sub influents 115
porinta de a seduce este o boald?
primii psihanali*ti au popularizat foarte mutt conceptul de is-
e, asociindu-1 foarte straps, pentru marele public, cu notiunea
de seductie frd rezultat. In concep(ia majoritpi oamenilor, is-
terica" este o atattoare", o femeie care trimite celorlalti semnale
tie seductie, dar care promite mai mult decat vrea sau decat poate (
111m materie de angajament sexual sau sentimental: Ceea ce arata ea
nu corespunde deloc nici unui dar, nici unei promisiuni2."
Personalitatea histrionics, intrucat acesta este pe viitor termenul
dat de clasificdrile internationale de psihiatrie, se caracterizeaza de
o trebuinta imperioasd de a atrage atentia celorlalti asupra sa, de a
aparea sub o lumina favorabild, de a place; si printr-o mare
dificultate de a se angaja in relatii afective stabile si satisfcdtoare.
Car parea ca acest comportament se poate explica printr-o stimd
de sine foarte deterioratd3. arbat sau femeie, personalitatea histri-
Mica obtine mult mai multe satisfactii dedandu-se la tentative suc-
easive de seductie a celorlalti, decat intrand intr-o legatura dura-
bill. A vedea ca poate place o linisteste superficial, in timp cc a-si
asuma riscul de a deceptiona dezvluindu-se intr-o relatie care o
artgoaseazd profund. Aceasta atitudine duce la impasul unei stime
de sine compartimentate: in eel mai bun caz, este perceputa ca o
persoana atragatoare si competenta din punct de vedere sexual;
dir, in acelai timp, se considers ca o persoana lipsita de interes
Oincapabila de a pastra durabil un partener alaturi de ea.
ace fad respingerii
Nu indraznesc sa abordez fetele, ne spune Nicolas (32 de ani).
Sint ingrozit de ideea ca ele ar putea spund nu. Am impre-
ca asta ar fi confirmarea faptului ca nu sunt demn de dragoste.
Cred inconstient, prefer s raman in nesiguranta." Nu ies decat eu-
baieti care nu imi plac prea mult, ii raspunde in ecou Valerie (27
de ani). Am o imagine atat de negativa despre mine, 'Mat nu Merit
ceva mai bun de atat."
Marea vulnerabilitate a persoanelor care vorbesc in cadrul cons
ultatiei despre dificulttile for sentimentale ne aminteste de fap-
tul ca harta amorului" seamana mai mult cu un camp de bat-dile,

dec.& cu o grading bucolica. A dori sa seduci inseamna a-ti asunla
riscurile, pentru ca not le dam celorlalti posibilitatea de a ne re-
pinge. Si nici o fiint umana nu poate ramane indiferenta la res-
pingere.
Aceast respingere poate fi imediata-. Persoana pe care am incer-
cat sa o seducem ne arata., cu mai multa sau mai putina amabili-
tate, ca nu o interesam. 0 astfel de respingere este dureroasa
frustranta: sentimentul de a fi dat la o parte datorita aparentelor (
aspect fizic, statut social, stangcie, etc.) ne da sentimentul ca
celdlalt nu ne-a acordat sansa" i c, daca ar fi tiut tine suntem
cu adevarat, ne-ar fi putut aprecia.
Mdriti-vei stima de sine cumpcircindu-vci un logodnic virtual4

Max este un brbat frumos, de 40 de ani, cu ochi albatri. Agent
imobiliar in Colorado, el conduce un BMW decapotabil row, schi-
joacd golf tenis. Ii plac sa calatoriile i discutiile stimula-
toare... unde sa dai peste aceast perld rard?
Adresandu-Vd societatii americane Boyfriend in a Box. Pentru suma
de 10 dolari, yeti putea alege opt modele seducdtoare (David doc-
torul, Franck pompierul etc.). Veti primi atunci fotografii de diferite
formate (pentru biroul dvs. sau pentru portofel), trei mesaje tele-
fonice false (pentru a le 'Asa pe robotul dvs. in serile and v in-
talniti prietenii), o felicitare, etc. Totul pentru a face sa crezi
Pentru ca piata se afl la acest nivel: cum sa eviti o imagine
socials devalorizanta atunci and e$ti o femeie singurd? In doi ani,
mai mult de 120 000 de cliente au cumparat un logodnic virtual.
Acele girlfriends pentru barbati (secretare, top modele, infirmiere
etc.) vor fi in curand comercializate...
Respingerea poate fi si secundard. Dupa ce a inceput relatia si

dupa un ragaz mai scurt sau mai lung, partenerul nostru ne res-
pinge. Lovitura data stimei de sine poate fi mai grava: am foss
wspini dupd perioada de prob"; respingerea se refers atunci la

pee caracteristici mai intime decat cele din cazul precedent. Am
Post implicate, ne-am dezvaluit si am deceptionat...
Se intelege ca, in aceste conditii, persoanele cu stima de sine vi
dnerabila se pot teme sa-si asume astfel de riscuri.
Micul laborator al seductiei
S-au realizat diverse experimente stiintifice pentru a verifica
dca nivelul stimei de sine are valoare predictiva pentru corn-
portamentele de seductie. Tata una dintre ele, pe care am pute, sa
Ointituldm Falcand un barbat sa esueze, el le va lasa pe femei in
paces".
Studenti de sex masculin au fost invitati sa dea niste pseudo-
teste de inteligenta: unei jurnatati dintre ei, alesi aleator, li s-a
prezentat rezultate flatante, ear celeilalte, rezultate devalorizante.
Obiectivul: a le ridica sau scadea stima de sine. Apoi, sub un fals
pretext, au fost pusi in relatie cu niste tinere, la cofetaria univer-
Sititii, in absenta tranzitorie a experimentatorului. Tinerele erau
de fapt complice in experiment: li s-a cerut s noteze frecventa
tenduitelor seducatoare pe care le vor avea bdietii Ltd de ele (daca
le faceau complimente, le plateau consumatia, le cereau numarul
de telefon sau le solicita o intalnire etc.). Studentii care primisera
rezultate favorabile la pseudo-test (cu stima de sine ridicata)
tncercau mult mai des sansa pe langa tinerele fete, in timp ce
ceilalti carora li se comunicasera rezultate scazute (stima de sine
ileteriorata) nu incercau mare lucru...
Morals in folosul sotiilor barbatilor nestatornici: repetati-i si
dovediti-i ca nu este atat de teribil sau de smecher ca cei de mai
sus, Si probabil se va uita mai putin la alte femei. Sau astfel nu se
va mai uita dupd femeilefrumoase. Pentru ca experienta a mers,
de fapt, si mai departe.
De fapt, dintre fetele care serveau ca momeald pentru studentii
lestati, jumatate fusesera mai atrgatoare (coafate, machiate, im-
bricate la mods), in timp ce celelalte mai putin. Si s-a observat
a tinerii barbati imbatati de rezultatele for le asaltau cu usurinta
pe fetele frumoase; din contra, cei a cdror stima de sine fusese

dezumflat nu indrzneau sa-si Incerce norocul, iar cdnd o faceau,
era doar cu cele mai putin frumoase...
Alta morals (un fel de a spune...): se aleg eventualele partencre
in functie de ceea ce credem a fi nivelul meritului propriu... Fru-
musetea partenerei ar fi unul din indicatorii stimei de sine a bar-
batilor? Sau chiar, la o alts privire asupra faptelor, le serveste la
mentinerea stimei for de sine la un nivel inalt?
Aceste experience sunt transferabile si asupra femeilor? Socie-
tatea noastra Inca mai considers ca barbatii ar trebui sa fie cei care
fac avansuri. Femeilor le rdmane atunci sa le faciliteze sau sa le
accepte. Si, in acest caz, exists factori legati de stima de sine care
sa le determine pe femei sa accepte sau s refuze avansurile bar-
batilor? Experienta urmtoare ne va larnuri6. Tinere fete au fost
plasate intr-o situatie de exec similar experimentului anterior: li s-
au anuntat, in mod aleatoriu, rezultate bune sau slabe la un test
pe care 1-au dat. In timp ce luau cunostinta de rezultate, un alt stu-
dent, de fapt un complice, intra din intamplare" in inapere i
Incepea o conversatie cu ele. $i conversa atat de bine, incat
manifesta dorinta de a le revedea, inainte de a prsi incdperea...
Putin dupd aceea, tinerele dadeau un alt pseudo-test, in care tre-
buiau sa fats o evaluare asupra unui numar de persoane intalnite
recent, printre care si complicele. Tinerele care fusesera puse in
situatie de esec, evaluaserd aceasa persoana mult mai bine decat
celelalte, in ciuda faptului ca era vorba de un strain pe care nu it
intalnisera niciodat inainte. Cele care obtinusera rezultate bunt
au rdmas mult mai neutre... Experimentul nu ne permite sa affam
dacd tinerele cu stima de sine scazuta ar fi ajuns eventual mai de-
parte, respectiv daca ar fi acceptat o intdlnire, si chiar mai mult...
Dar putem presupune ca asa s-ar fi intamplat cu unele dintre ele...
Concluzie: femeile sunt mai vulnerabile si mai receptive la se-
ductie atunci cdnd se simt devalorizate. Este logic, pentru ca, in
fond, ce este seductia daca nu semne de aprobare, de admiratie.
toate lucrurile benefice pentru o stima de sine nesigura?
Adulti sub influents . 119
Pentru a termina cu vechii prieteni celibatari

pveti doi vechi prieteni celibatari, un barbat o femeie. Hotrati
sa le faceti cunostinta la o petrecere pe care o organizati dvs. In Ai
nctie de ceea ce ati citit mai sus, cu ce veti incepe, cum veti pro-(
Oa pentru a cre$te $ansele de reusit a manevrei dvs. ?
Ritspuns:
Cresteti cu abilitate stima de sine a prietenului: S-ti spun drept,
bitrane, nu am decat complimente pentru tine in seara asta, fetele
.0 gsesc foarte simpatic. Ai un stil de invidiat..." diminuati in-
sidios stima de sine a prietenei: Sa-ti spun drept, nu arti prea
bine azi! Ai o mutra! Vino la toalet, vom incerca sa aranjm putin
asta..."
Apoi le faceti prezentarile.
Alegerea partenerului
A seduce, desigur, dar mai trebuie sa $tim si dacd ne alegem
partenerii de flirt a$a cum o facem cu eventualii soti. Pentru o legd-
tura trecdtoare, pare logic s preferi persoane care valorizeath sti-
ma de sine. Dar pentru o legatura durabild? Ei bine, se pare ca lu-
crurile nu se petrec de loc la fel: dac-a incepem sa ne gandim la o
viat de cuplu, vom fi atr* de parteneri mai lucizi in a ne apreeia
cum suntem cu adevrat...
A fi admirat sau a fi inteles?

Sunteti invitat(a) la o serat. Intalniti acolo (ce $ansa!) cinci
persoane foarte seducAtoare. Gratie unui har aparte, sunteti capa-
hi' sa le cititi gandurile: una \id judeed exact cum va judecati dvs.; o
alta va judeca ceva mai bine deck o faceti dvs.; o a treia vd judeca
Inuit mai bine; o a patra va judecd mai putin bine; in fine, a cincea
vi judeca mult mai putin bine decat va apreciati dvs. Dupd ce ati
luat cunostinta de parerile for despre dvs., de care persoana v veti
simti mai atras pentru un flirt? $i cu care dintre ele v-ar plcea
construiti o legatura durabil0
Acest experiment a fost aplicat in realitate pe trei sute de subiecti

care erau confruntati cu judecatile unor parteneri virtuali, intalniti
la o serata imaginara. Rezultatele au fost foarte surprinzatoare:
7
atractia imediatd (mi-ar plcea sa am o aventurd cu aceast per-

soand") era corelat cu imaginea pozitiva, provenind din partea
partenerului imaginar; altfel spus, cu cat suntem mai apreciati, cu
atat ne face mai multd plcere ne dorim sa petrecem un moment
cu celalalt. Dar atractia intarziatd (m-as vedea intr-un cuplu cu
acea persoana") ardra un maximum pentru evaludrile usor pozi-
tive, in timp ce evaluarile foarte pozitive erau considerate mai putin
atragatoare pe termen lung! Altfel spus, ne alegem eventualii soti
dupd criterii diferite decat cele pc care le folosim pentru legaturi
trecatoare: pentru o relatie efemera cautdm sa fim valorizati, pen-
tru o poveste durabild, cautam pe cineva care sa aiba despre not o
imagine just si totusi usor pozitiva!
..... ..,_-_-_____
35
3.3
,.....
3.1 ------7 -1 - C---

-----
29
27 - 7 (
2.5
Cum ne influenteazd alegerile sentimentale judecata

partenerilor nastri (dupd S. Epstein si B.
Moiling in M. H. Kernis, op. cit.)
LDe fapt, ce-ati fi raspuns dvs. data ati fi participat la acest

ciperiment?
Alegeri calme $i alegeri precipitate
/ Si nu facem o casnicie dee& cu cineva care $tie intr-adevcir
suntem... Aceasta tendinta este Inca $i mai evidenta la per-
soibele cu scazutd stimd de sine: un studiu realizat pe cupluri cdst
otifes a aratat faptul ca persoanele care se apreciau favorabil aveau in
general soti care le apreciau la fel; in timp ce subiectii care aveau o
imagine negativa despre ei Insisi erau cel mai adesea cuplati cu soti
care gandeau acela$i lucru despre ei! Gandind ca mariajul nu este
Scut pentru a to minti (ceea ce este interzis), persoanele cu stiinli
de sine scazutd au, fare aceasta definitie pentru iubke:Nebunie
temporary care se poate vindeca prin cdstorie9."
Dar, acest tip de comportament pare totu$i ciudat $i am putea
slide punem intrebari despre el. De exemplu, persoanele cu scazutd
stimi de sine fac alegeri in deplina cuno$tinta de mild sau in mod
inemtient? Este o alegere rationale, gandit sau, din contra, este
odecizie intuitive? Un mic experiment 10 ne va ajuta s raspundem la
aeeste intrebari.
Unor subiecti voluntari li s-au prezentat ni$te potentiali parteneri
settimentali, apoi ii s-a relevat, chipurile, ceea ce au crezut despre
esicesti eventuali parteneri. Aceast judecat era bineinteles alea-
Writ i se dovedea a fi cand pozitivd, and negativA. Ce parteneri
au ales sa revadd subiectii experimentului, in functie de nivelul
stknei de sine? Totul depindea, de fapt, de timpul care li se lasa
pentru a lua decizia.
'.'Dace li se lasa subiectilor o pauza pentru a reflecta mai bine a
stPra alegerii lor, se regaseau datele pe care le-am descris deja:
Persoanele cu inalta nima de sine preferau sa revada partenerii ca
fe aveau o parere bung despre ale, in timp ce persoanele cu stima de'
ind scazutd alegeau mai des sa revada persoanele care emi-
t% o parere critics la adresa lor.
Din contra, daca subiectii erau constransi sa face rapid $i intuit
*alegerea (de exemplu, lasandu-le un timp foarte limitat $i ceran-
122 Christophe Andre *i Francois Lelord
du-le in acelasi timp sa retina o serie de cifre complicate pentru

a -i impiedica s se concentreze), rezultatele obtinute de grupul
scazut stima de sine" erau modificate: in grabs, acesti subiecti
alegeau mai ales partenerii care ii evaluau pozitiv.
Altfel spus, daca asculta de ratiune, subiectii cu scazutd stima
de sine preferau sa aleaga parteneri capabili de a le conferi o privire
critics: aceasta confirms propria for pdrere de sine si nu ii pune in
situatia riscantd de a-1 deceptiona pe celdialt (pentru ea el este deja
la curent cu limitele lor, el ii alege deci in cunostint de cauzd).
Dar, dacd ele ar asculta mai mult de intuitie, persoanele cu sa.
zut stima de sine ar alege ca parteneri persoane care au o pare-re
favorabild despre ele. E greu de stiut daea asta este in final un lucru
bun! Daca stima dvs. de sine este scdzutd, un sot care Va apreciaza
pozitiv va poate stimula (nu sunt atat de ru, in final") si sa va
creased putin cate putin stima de sme. Dar va poate si angoasa (
nu voi putea s-1 multumesc, suut un impostor") si, in final, sa va
destabilizeze, dacd nu chiar sa Va scads, stima pe care v-o purtati...
MICI ARANJAMENTE INTR-UN CUPLU

Dac6 ne intemeiem o casnicie, este pentru a ne face un bine Si
pentru a ne imbundtti stima de sine. Cel putin, putem presupune
asta. Dar se intampl mereu asa? $i este sistematic adevrat pen-
tru cei doi membri ai unui cuplu?
Cine profits de cuplu?

Unele lucrril 1 ne lass sa credem ca de mariaj beneficiazd, in
medie, mai mult stima de sine a brbatului decat a femeii. De cc?
Un cuplu presupune ddruire si renuntari din partea fiecdruia din-
tre membrii; or, se pare Ca., in general, femeile accepts mai mutt
decat bdrbatii sa renunte la die, in favoarea cuplului12. Aceste re-
nuntari se pot referi la aspecte minore: de exemplu, a recunoa*te
ca sotul este un buckar mai bun si a-i Fsa lui preocuparea de a
11i pregti cina pentru invitati, asumandu-ti in acelasi timp mesele zil-
give, sursa de gratificatii mai mici pentru stima de sine. Dar ast*de
renuntari privesc, de asemenea, i aspecte fundamentale:
* sea, femeile sunt cele care renunt la a-si dezvolta cariera pro-
fifonald pentru a se consacra vietii for familiale. ,,Am doi
copii, ne spunea una dintre pacientele noastre, nu *f ez. Am
cdutat putin, la un moment dat, dar profesiile interes$ate erau
incompatibile cu cu o viat de familie echilibratd. Si
meu, care castiga bine, m-a obligat intotdeauna sa raman
masa. Sunt multumit de existenta mea actuald: cuplul nostru merge
tee, chiar daca sotul meu munceste prea mult, copiii mei mi se
psi foarte reusiti, am prieteni un mod de viata plcut. Dar mi se impl
y
sa mi se puns intrebri despre mine atunci cand intalnim persoane
not la dineuri, ceea ce se intampld frecvent datorita meseriei sotului
meu. Atunci cand sunt intrebat ce profesie am, rispund ea sunt
mama, casnica. Imediat, oamenii spun ca este o meserie grea, ca
este minunat, ca am dreptate, etc. Dar nu cred nici
moment. Cum spun asta, sunt catalogata ca o burgheza lenes
de majoritatea persoanelor de varsta mea care lucreazd. Acum,
Aid am patruzeci de ani, trebuie sa recunosc ca asta ma ener-
Aria de a repartiza rolurile

Renuntrile in sanul cuplului sunt in principiu mutuale, ceea
ce duce la notiunea de zone de competenta" ale fiecaruia: cei doi
soti se recunosc ca expert si decident in diferite domenii. In cu-
purile care merg bine, aceste zone de competente sunt reparti-
a
z 1 echitabil: unul este considerat ca un cunoscdtor mai bun a (
a ce este mai bine pentru educatia copiilor, altul pentru bani,
Mei* etc.
cuplul meu, ne povestea o tdnard, fara ca asta sa fie clar
spas, ne-am repartizat sarcinile, de-a lungul anilor. Cum sunt mai
Ciabila,
eu joc rolul ministrului afacerilor externe: telefonez pri-
e4nilor Si familiei, intretin relatiile cu vecinii etc. Sotul meu se
ocupa de toate aspectele administrative ale vietii de familie: corn-
raporturile cu administratia; un adevdrat ministru de

finance. Cu copiii, eu sunt ministrul educatiei, in timp ce el accepta
rolul, nu intotdeauna gratificant, al ministrului de interne, fcnd
sa domneasca putina discipline printre cei patru dracu*ori ai no*tri.
Fiecare din not recunogte competentele celuilalt. $i ele sunt cunos_
cute ca atare apropiatilor no*tri..."
Aceste raporturi nu privesc doar viata personals a cuplului, ci
*i imaginea pe care o ofera celorlalti: o sotie it va lass pe sotul sau,
bun vorbitor, sa monopolizeze cuvantul in timpul vizitelor; un sot
va accepta ca sotia sa sa fie considerate artists in anturajul lor, ac-
ceptand, in opozitie cu el, sa treacd drept o persoana cu un gust
mai putin format... Aici, totul este o chestiune de echilibru: nu
este posibil ca un cuplu sa functioneze durabil dace unul dintre
soti ocup terenul tuturor competentelor placute sau socialmente
valorizate. Stima de sine a fiecaruia dintre soti trebuie sa fie echita-
bil hranita" de viata de cuplu.
Stima de sine Tatdlui

In cartea sa pentru copii, Tata nu are timp, desenatorul Philippe
Corentin13 ironizeazd nostim repartitia fals egalitard a sarcinilor
din sanul unor cupluri:
Cuplul este format in majoritatea cazurilor dintr-un tata *i o mama,
sau invers."
In general, un tata este mai inteligent. Dar mama este cea care
face copii, tata nu are timp..."
Cel mai adesea, sarcinile sunt impartite: tata se culcd primul,
mama se scoald prima. Dat find ea mama nu trebuie sa se bar-
biereascd, ea poate deci sa pregateasca micul dejun."
Chiar daca. tata *tie mai bine sa. &eased, mama este cea care 0
face. Din contra, mama *tie mai bine sa spele vasele, deci ea le
spala."
Tata *tie mai bine sa citeasca ziarul: deci, el este cel care it citote.
El nu se pricepe deloc la copii: deci, asta o prive*te pe ea. Ea nu
se pricepe deloc la fotbal, deci el este cel care se uit la meci..."
sau gelozie?
c;
Atunci cand un cuplu merge bine, fiecare se bucurd si se va-
Oizeaza prin procura, pornind de la reusitele partenerului. Stima
de sine a fiecdruia este astfel sporita, in mod direct pentru unul ji
indirect pentru celdlalt.
41
In cuplurile disfunctionale sau in timpul perioadelor de con-
ffitt exists, din contra, o competitie pentru exercitarea corn-
tentelor: doi soti vor, de exemplu, sa-si taie vorba lard incetare
fata invitatilor cu care converseaza.. Sau fac sabotaje: sotia, ener-
ati de sot, va face dezvluiri invitatilor (titi, face el pe destep-
tul, dar de fapt..."). La fel, in cuplurile foarte manifest dezechili-
te, partenerul cel mai puternic" si mai recunoscut social poate
avea tendinta de a-si reduce partenera la sclavie. Asa cum scria
Ades Renard in Jurnalul sau, in umbra unui barbat glorios, exis-
ti int otde auna o femeie care sufera"...
Marele geniu .yi micile meschinciriiI4
kflarele fizician premiat cu Nobel, Albert Eistein, a stiut sa-si

9onstruiascd cu abilitate, in timpul vietii, legenda publica, astfel *fit
sa facd uitate unele dintre ciudateniile sale. Recent s-a luat
wotinta de corespondenta sa personals, unde aflam ca dacd,
tIparent, marele barbat dispunea de o buns stima de sine, nu era
Preocupat eatui de putin de a o menaja pe cea a sotiei sale, Mil-
O.% careia ii scria, de exemplu:
Veti veghea ca: 1) lenjeria si cearceafurile mete sa fie tinute
ordine; 2) sa-mi fie servite trei mese pe zi in biroul meu; 3) ca-
mera i biroul meu sa fie intotdeauna bine intretinute si masa mea de
lucru sa nu fie atinsa de altcineva in afara de mine.
renunta la orice relatie personals cu mine, exceptand cele
Ctecesare aparentei sociale. In special sa nu pretindeti: 1) sa ma
agez cu dvs. la masa; 2) sa ies sau sa caldtoresc in compania dvs.
Promiteti explicit ca yeti respecta absolut urmatoarele puncte:
)u yeti astepta din partea mea nici o afectiune si nu-mi yeti re-
pro*a aceasta; 2) imi yeti raspunde imediat ce v voi rasa cuvan,

tul; 3) yeti prsi camera sau biroul meu imediat, fard a protesta,
atunci cand va voi cere aceasta; 4) promiteti-mi ca nu ma yeti de-
nigra in ochii copiilor mei, nici prin cuvinte, nici prin fapte."
Este adevarat ca pe vremea aceea Einstein avea o legatura adul-
tera, dar dorea sa evite un divort, pe atunci scandalos suntern
in 1914. Cateva luni mai tarziu, sotia sa it pardsi, impreuna cu cei
doi copii ai lor...
Cuplul copilul
Oricine *tie ca pdrintii adord sa primeasca complimente cu
privire la copiii lor: aceasta le cre*te stima de sine.
if Cand ii intrebam pe adulti15: Care este elementul cel mai im-
portant pentru a spune ca cineva a reu*it in viata?", raspunsul cel
mai frecvent (45% din persoane) este sa ai copii". Mult mai mult
deck sa reu*e*ti in viata profesionalr (25%) sau sa reu*e*ti in
viata sentimentala" (25%) *i sa ca*tigi multi bani" (4%). Pentru
aproape jumatate din contemporanii no*tri a avea copii ar da un
sentiment de plenitudine *i de stima de sine (s reu*e*ti in viata").
Dar in ce manierd ne sporesc copiii no*tri stima de sine ? Sa
fie doar gratificatia narcisicd de a fi creat mici fiinte care sa ne
semene? Sondajul pe care 1-am evocat aduce un element de raspuns.
Atunci cand punem intrebarea: Ce a*teapta astazi parintii de la
copilul lor?" primul dintre rdspunsuri este Sa reu*easca in viata
mai bine deck ei" (53%), Sa aiba spirit de familie" (35%) sau
S ii iubeasca" (32%). Doar 4% din persoanele chestionate raspund:
Sa le semene!". Astfel, noi ne dorin copii pentru ca ei sa rewasca
acolo unde noi am quat...
De altfel, calculul nu este intotdeauna bun. Unii sociologi, con-.
statand Ca, adesea, familiile sarace sunt cele care au cei mai multi
copii, afirmaserd candva ipoteza ca fertilitatea ar imbunatati sti-
ma de sine a parintilor respectivi (nu avem bani, dar avem copii").
Astazi se *tie ca aceasta teorie nu este fondata: faptul de a avea
Adulti sub influents 1 27
opii nu amelioreaza prea mult stima de sine $i, invers, nivelul

stirnei noastre de sine ca persoane nu are efect asupra numarului
pe care ii vom avea ulterior16: Persoanele cu scazuta stima
& sine nu sunt mai prolifice decat altii!
Mai mult, faptul de a avea copii poate reprezenta o piedica,
fit special pentru femei, in privinta realizrii personale, intr-o
perioadd in care munca este o components importanta a stimei
& tine. 0 ancheta recenta 17 arata cum mamele cu doi sau mai
tilti copii au din ce in ce mai multe dificultati de a gasi
I n 1994 In 1997
tame cu doi copii, in vdrst
63,5% 52%
de 25-29
;dean care au serviciu
I n 1990 in 1997
Mame cu doi copii, in varsta de
70,5% 59%
30-34
# ani care au serviciu
Maternitate serviciu
$aporturi de fond subtile

is Aa cum copilaria nu este, cum s-a dorit mult timp s se crea-
o perioada Ears griji, cuplul nu este un loc unde domne$te I .
trea fard limite, ci o scend a multiplelor raporturi de forte. In Ode
cupluri exists o forma de competitie implicita, in care
are ii dorete sa-1 seduca pe celalalt, impresionandu-l. Intr-un
man descriind o rupturd conjugal18, Francoise Chandernagor
atribuie eroinei sale, Catherine, care incearca s inteleaga de
e a inelat-o sotul, fraza urmatoare: Pentru a invinge stima
Icestui bdiat stralucitor $i distrat, 'Inca din adolescents am incer*ha
ma inalt dincolo de mine: depd$indu-ma, depaseam pe al?"
Exercitiu pentru cuplu

Puneti-va aceste trei intrebri (sau, mai bine, discutati-le cu partenerui
dvs.):
1. Ce aduce cuplul stimei mele? In mod direct: prin ce mi-a permis
partenerul meu sa realizez unele dintre obiectivele mele? Sau in mod
indirect: de ce anume sunt mandru() de partenerul meu?
Cuplul meu este situat pe baze stabile? L-am ajutat pe sotul meu
sa ii realizeze unele din obiectivele sale? Este el mandru de mine?
Beneficiile mele i ale lui sunt la fel de mari?
3. Exists domenii in care am sentimentul ca suntem in competitie?
Sau ca suntem geloi unul pe celdlalt? Am discutat deja clay despre
asta?
STRATEGIE EXEMPLE
0 comparatie nefavorabila parte -

Tu nu o iubesti pe soacra ta, dar cel putin ea face eforturi pentru invitatii ei."
nerului, posibil cu o persoana pe cam
el1ea
nu o apreciazi
Critica membrilor familiei sale Esti intr-adevir zgircit., inn aminteiti de tatil tin."
Critica aspectelor sale fizice Mmm, to-ai mai ingsat fats de vara trecuta ? sau Nu am re-
maran ca din spate pare atit de sfrijit!"
Evocarea aventurilor voastre trecute si re- A, iata fotografia asta, imi amintesc. Era NI unui mini= italian. Era foarte
gretele fata de acest subiect indragostit de mine si voia sa ne cisatorim. Mil scris molt timp si apoi... mi-ar
plicea sa stiu ce s-a mai intimplat cu el. Chiar trebuie si merg la Roma in legatur
cu serviciul meu...
Povestirea unei settee plkute Cara el (ea), A, ieri a fost superb. E tare bine si petteci o sears fiumoasi cu oameni asa dc
ci cu amid fore drguti simpatici. De mull nu in-am mai distrat a.sa. Ce pi-
cat ci to nu ai putut veni. Dar poate ca nu p-ar fi placut..."
Plingerea culpabilizanta Cand ma gandesc la tot ce am radii pentru tine..."

A lauda calitatile unui (unei) rival (e)po- Ai vazut ce frumoasi era aseari vecina Dupont? Da, ca cu care am dansat...
tenlial (e) In plus, este mai inteligenta decit spun toate aceste femei invidioase..." sat!
Acest him este foarte atrAgator, fats care va pune gheara pe el va trage lozul
cel mare."
Cum sa diminuati stima de sine a partenerului dvs.

In alte cupluri, suntem uimiti cateodata de nevoia unuia dintre cei
j membri de a mentine subtil stima de sine a partenerului sau in
to cc nu pot fi depasite, dincolo de care propria sa stima de sine
fi in pericol. laid, in acest sens, povestea unui cuplu pe care unul
dintre not 1-a primit in terapie.
Ea este director economic, recunoscutd in mediul sat, iar el este
dor fad succes. In timpul conversatiilor cu prietenii sau cu apropiiiea
spune sus si tare ca doreste ca el sa reuseasca, pentru ca ea
nu mai lucreze, sa se ocupe de copii s profite de viata". Dar, tie
altfel, ea it bombardeazd cu mesaje devalorizante, mai ales in puSic:
din fericire exists salariul meu, daca nu, sarmanul meu iubit,
ce aduce el acasa..." Ea marturiseste prietenelor sale ca, fara in-
'lila, el nu are anvergura necesara pentru a face o cariera; dar apropi*
for au sentimentul ca, daca el ar reusi, ea n-ar putea suporta, penult
ca ar fi o inversare a raporturilor de forts (si poate chiar ar parasi-o).
-adevar, el este foarte popular si iubit de toti, in limp ce ea este
milt mai putin, unele persoane neputand suporta agresivitatea sa ver-
tendinta ei de a-i privi pe oameni de sus si de a-i judeca, cand ei
nu i-au cerut nimic.
Ea-insasi, inalt stimd de sine instabilk provine dintr-o familie in
dare parintii au divortat de timpuriu, a avut un tats stralucitor
o mama care le descria copiilor in detaliu toate marsaviile si
'chic sotului sau... El, stima de sine scazuta si instabila, a avut
ten..tat eclipsat de o mama coplesitoare si dominatoare.
Cuplul for este functional pe urmatoarea bald: ei ii revin compe-
le materiale si intelectuale, pe care el i le recunoaste cu placere
admird pentru inteligenta sa si pentru caracterul ei puternic); iar
eompetentele relationale (pentru care ea it invidiaza) si artistice
care ea le admit% sincer, dar nu le invidiaza). Ce s-ar intampla
s-ar strica echilibrul? Respectiv, daca sotul ar reusi din punct de
ere material? Sau clack in urma unei terapii reunite, sotia lui s-ar
ilebara s a de agresivitatea fats de ceilalti si ar deveni mai populara?
t
dke ce ne certdm
V-ati Intrebat deja la ce servesc certurile in sanul unui cuplu?

unsul este simplu: pentru a aduce on de eke on este necesar
de sine a partenerului pans la dimensiuni corecte
Cearta face parte din viata oricarui cuplu normal. Unele con.
flicte pot fi considerate ca normale": ele permit fiecdruia exprime
asteptdrile nemultumirile si sa determine evolutia situatiei. La
finalul lor, nimeni nu se simte umilit, stima de sine a fiecarui
membru nu a fost atacata in mod direct.
Din contra, anumite conflicte semnifica o conjugopatie": sum
frecvente, nu ajung la nici o solutie $i mai ales sunt scena unor
agresiuni feroce asupra stimei de sine a participantilor. Prezenta
loviturilor sub centurr in timpul certurilor dintre soti este cunos-
cutd terapeutilor de cuplu ca un factor de prognostic prost. Aces-
te lovituri sub centura constau in reprosuri insulte in fata cdro-
ra persoana nu poate evolua sau face eforturi sa se schimbe. Este
cazul tuturor reprosurilor legate de aspectul fizic (in plus, to crezi
si frumoas?"), familie (asta nu ma miey la tine, cu ass
sau esecurile trecute (tu ai ratat mereu, totul in viata"). Aceste in-
sulte iremediabile dau lovituri foarte dure stimei de sine a per-
soanei care le primeste si nu sunt niciodath uitate. Ele demon-
streaza dorinta, constiena sau inconstienta, de a prabusi stima de
sine a celuilalt, pentru a avea ascendent asupra lui.
CONFLICTE NORMALE" CONFLICTE PATOLOGICE
Obiectiv: a face A. evolueze corn-Obiectiv: a diminua stima de sine

portamentul partenerului a partenerului
Emotiile sunt exprimate in mod di- Responsabilitatea emotiilor este
rect la prima persoana (sunt fur atribuit. partenerului (ma imbol-
os) nfivesti)
Orientate spre cutarea solutiilor Orientate spre cautarea responsa-
(ce putem face?") bilittilor (cine e de vini ?)
Criticile sunt centrate pe compor- Criticile sunt centrate pe persoane
tamente (cand faci asta, imi cre- (esti chiar nul (a)`)
aid o problems...)
Conflictul are un sfrsit (far: im- Conflictul este nesfarsit si renaste
bufndri, Med raz bunare) mereu din cenu-sa lui (si totusi
deunazi ai spus ca...)
iConflictul permite reechilibrare Conflictul dezechilibreaza raportu

a isporturilor de forte intre soti . rile de forte intresoti: el confirms
11* finalul conflictului, c4tigurile dominanta unuia sau o inverseaza. (
pierderile sunt impartite) dar intotdeauna exists un do-
minator la finalul lui)
Conflicte conjugale normale" ci conflicte patologice
Bucuriile cdsniciei %.,

Conflictele conjugale au reprezentat intotdeauna o sursd de inspi-
Atie pentru romancieri $i cineasti. Filmul lui Danny de Vito,
boiul rozelor (1989) descrie astfel un scandal interminabil 'Ina
Kathleen Turner $i Michael Douglas. Dar cea mai spectacu-
itisa cearta conjugale ramane poate cea descrisa de scriitorul Ed-
ifird Albee in piesa sa Cui i-e fricil de Virginia Woolf?19:
,MARTHA: George? (el 1.yi tidied ochii) Ma faci sa vomit.
GEORGE: Poftim?
rI
RTHA: Ma faci sa vomit. ORGE: Nu-i frumos din partea to
sa-mi spui astfel de lucruri, tii, Martha. MARTHA: Cum? Ce
nu este?
ORGE: Nu este frumos.

THA: Imi place and esti furios... Chiar asa to vreau... Fu-
... Dar tu esti las, George... tu chiar n-ai nimic in...
GEORGE (intreruplind-o): In burta? Asta e?
MARTHA: Paiato..."
al
te iubesc, pdzege-te!
Gelozia este aproape intotdeauna un semn de vulnerabilitate.
toielile asupra celuilalt reflects indoielile fata de tine: Nu sunt
kaare nici sa-1(s o) pastrez, nici sa traiesc Para el (ea). Trebuie
s o (il) supraveghez fare incetatc,"
asa cum este Am&lie, 28 de ani, fare profesie: Tatal meu nu rn-a
mai mult dee& mine. Eu eram mai degraba copilul mamei, iar el
iubit niciodatd. 0 prefera intotdeauna pe sora mea, care ii semana
Gelozia poate fi proprie subiectilor cu stim de sine scazuta,

era tot timpul in conflict cu ea. Nu m-am placut niciodata, nu m-am
considerat nici prea frumoasa, nici prea cultivate. Dar mi-am dat
seama de timpuriu ca pldceam baietilor. Cat timp asta ramanea in
stadiu de flirt, nu am intimpinat prea multe relatiile nu
durau prea mult; vedeam bine ca eram geloasa, dar ma puteam
rdzbuna seducnd un alt bdiat sau parasindu-1 pe cel care mi se
parea ca nu ma iubeste destul. Dupe ce m-am casatorit, mi-a mers
foarte ru in privinta asta. Gelozia mea a devenit devorant: ime-
diat cum o femeie it priveste pe sotul meu, innebunesc. I-am fa-
cut de multe on scandaluri si scene teribile in public. La inceput,
asta it amuza, ma linitea usor si era atent. Dar astazi nu mai su-
porta asta, it face nefericit, si pe mine de astfel. Sunt pe cale sa dis-
trug cuplul nostru. E ca si cum a vrea sa ma impiedic sa gasesc
fericirea. Urdsc sa flu astfel..."
Gelozia Amliei este cea a unei persoane care se indoieste de
sine si care crede ea nu are suficiente calitati pentru a-si pdstra
sotul alaturi. Ea se simte cu totul incapabila de a-I recuceri dad
remarca faptul ea ii place o alts femeie; i se pare astfel ca este o
dovadd a unei lipse de iubire definitive.
Uneori sunt cuprinsi de gelozie si subiectii cu inalta stima de
sine, cum este Franck, 45 de ani, seful unei intreprinderi, pe care
sotia sail descrie astfel: Nu suporta ca alti barbati sa schiteze nici
cel mai mic gest catre mine: o privire, un suras, un compliment ii
sunt suficiente pentru a-1 stdrni. Exercit asupra mea o suprave-
ghere continua, cu ingrijorare. La inceput, imi spunea ca era asa
pentru ca ma iubea prea mult. Dar astazi sunt convinsa ca, din con-
tit, nu ma iubeste destul: e ca si cum m-ar considera proprietatea
sa, ca pe un animal domestic. Ar vrea sa nu traiesc dee& prin in-
termediul lui..."
Gelozia lui Franck este legate de nevoia de a controla mediul
sau. Ceea ce i-a folosit, fait indoiala, pentru a reusi in afaceri, nu-1
foloseste pentru a reusi in cuplu. Sotia sa semnaleazd ca cei care
Adulti sub influent& 13 3
declanseaza gelozia sotului sau sunt mai ales barbatii inzestrali cu
pe care el crede ca nu le are. De exemplu, barbatii mai
lineri sau mai intelectuali": Franck este un self-made man* , in-
teligent, dar complexat ca nu are nici o diploma.
Despre suferinta din dragoste

Doliurile sentimentale afecteaza profund stima de sine, iar sufe-
iinta din dragoste este un fel de minidepresie experimental.: subiec-
till se devalorizeaza (sunt nul"), nu se mai imagineazd in viitor (
nu mi se mai poate intampla nimic fericit") si nu mai apreciaza
dem puncte sale obisnuite de interes (nu mai doresc nimic"). Se
jtie, de exemplu, ca, Cara a ajunge la depresie, persoanele care sufera
din dragoste (lovesick patients) au un nivel scazut al stimei de sine20.
imi amintesc de o fata foarte frumoasa cu care am flirtat intr-o
sears, povesteste un student la drept. A doua zi, mi-a telefonat pen-
spune ca nu mai dorea sa ne revedem. A fost ca un elec-
trosoc. Fusesem atat de fericit ca putusem sa o seduc, iar acum era
ca si cum ar fi fost o greseald, ca si cum mi s-ar fi retras un pre-
miu sau o diploma dupd 24 de ore, spunandu-mi-se: nu, nu este al
dvs., nu-1 meritati. Nu reusisem sa ma infurii pe ea, dar ma simteam
jalnic. Rusinat. Timp de cateva zile, mi-am pus intrebari
despre mine, spunandu-mi ca., in fond, nu prea sunt interesant ca
persoand. Am trecut in revista toate problemele anterioare, toate
defectele, lipsurile din viata mea si din felul meu de a fi care ar fi
putut sa-i displacd. Era destul de penibil. Am inteles ce trebuie sa fi
simtit oamenii deprimati. Dar dupd ce a trecut, aceasta expe-
Cie* mi-a fost salutara..."
Cum reactioneaza indivizii la rupturi in functie de stima de
ne? Francoise Chandernagor ne ldmureste din nou. In cartea sa
Prima sotie, ea descrie suferintele si revenirea eroinei sale care
ist in final la socul divortului. Aceasta foloseste mai multe
ttrategii, menite a-i apara stima de sine:
4
engleza, in original: persoana autodidacts, care reuw*te prin propriile puteri. ?
(N. t.)
Nu am fost inselatd de sotul meu, eu m-am inselat asupra lui.

.." Eroina prefers aici sd isi asume o alegere proast, cleat sd-si
spuna ca de mult timp nu mai place sotului Inca de la inceput,
cuplul trebuia sd esueze. Deci, trebuie sa se puns mai putin la in-
doiald pe sine inssi.
Ma revdd in scene in care imi primesc rivala acasd cu o
mils cresting si reconciliere... Nu o strivesc pe acea dams cu dis-
pretul, ci cu generozitatea mea. Esential este sd o strivesc..." Eroina
face un calcul inteligent: protectia pe termen lung a stimei de sine,
printr-o atitudine generoasd", e mai buns decat pldcerea scurtd a
rdzbundrii.
Oricat de puternic mi-am iubit sotul, nu 1-am iubit mai mult
sau mai indelung deck mi-am iubit pamantul: inteleg de ce s-a
crezut inselat. Din prima clips si in fiecare moment 1-am inselat
cu amintirea raurilor si umbrelor de nuci." Eroina prdsitd cedeaza
aici tentatiei de a-si rescrie trecutul, de a-si atribui un rol activ
(acolo unde, de fapt, se supusese) si de a reinvesti alte puncte de
interes.
PRIETENI LA BINE BSILA RAU
Putem trdi fara prieteni? Da, dar Relatiile amicale joacd

un rol. important in stima noastr de sine: o hrdnesc si o stabi-
lizeazd.
Cum sci-ti fact prieteni?
Cercetatorii in sociologic au dorit sd studieze dud modali-
tatea in care ne prezentdm interlocutorilor influenteazd pdrerea
acestora despre noi21. Pentru aceasta, ei au imprtit modalitdtile
de a vorbi despre sine in trei categorii: foarte valorizante (sunt
un om bun, cu multe calitti"), devalorizante (nu valorez mare
lucru, am multe defecte") sau intermediare (am si defecte si cali-
Ei bine, Orem desigur mult mai simpatici prezentandu-nc
pozitiv, decat devalorizdndu-ne, dar prezentarea de sine cea mai
apreciatd este cea care tontine elemente pozitive moderate si nu-
.~: R otate
de marturisirea unor defecte: a te valoriza prea mult pare
uneori a friza cu necinstea, iar a te deprecia pare a indica o
lip-
in a cunoaverii de sine.
Intr-o carte deja depa$ita, dar care continua sa fie un succes de --
librarie, americanul Dale Carnegie oferea sfaturi pentru cum sa-ti
faci prieteni22. Ale sale Sase mijloace de a ca$tiga simpatia oa-
menilor" nu erau de fapt nimic altceva deck $ase mijloace pentru
$ Crete stima de sine a interlocutorilor: a-i asculta pe ceilalti, a le
vorbi despre ceea ce le place, a-i face sa se simta importanti etc.
dateazd din anii '30, retetele au ramas Inca valide. Adesea
plicem pentru ca facem un bine stimei de sine a celorlalti...
Pileteni dupd chipul meu
In Eseurile sale, Montaigne celebreazd prietenia in ace$ti ter-
meni earn* celebri: $i la prima noastra intalnire care a fost, din
tramplare, la o mare petrecere de societate din ora$, ne-am gasit
atilt de prinsi, de parca ne stiam dintotdeauna, Mat de legati, incat 0-
atunci nimic nu ne-a fost mai apropiat deck persoana celuilalt."
Cu cat ne simtim mai apropiati de cineva, cu atilt semanam mai
mutt i cu atilt ne va fi u$or sy devenim $i sa ramanem pri-
eteni. $i acest fenomen este Inca $i mai evident atunci cand ne in-
4oim de not exists mult mai multe $anse ca o persoana ale
Wei opinii sunt asemandtoare cu ale noastre sa ne devina mai cu
oprinta un prieten23.
Prietenie .51 promiscuitate

Treisprezece voluntari trebuie sa petreaca zece zile intr-un ads-
post antiatomic ingust, cu restrictie alimentar y chestiune care,
aril indoiala, le creeaza o proasta dispozitie... Mai inainte, i s-a
aplicat fiecaruia dintre ei un chestionar de opinie pe subiecte foarte
variate. In timpul sejurului for in adapost $i la sfar$itul acestuia,
e.au aplicat chestionare despre gradul for de simpatie $i de an-
tipatie fats de ceilalti membrii ai grupului. Se constata ca cu cat
136 Christophe Andre - si Francois Lelord
raspunsurile la chestionarele de opinie sunt mai asemanatoare, Cu
atdt subiectii se apreciaza mai mult reciproc.24
Morala: daca trebuie sa infruntati situatii dificile (croaziere la mare
inaltime sau trasee prin desert), verificati daca viitorii vostri in-
sotitori au aceeasi conceptie despre viata ca dvs.
Majoritatea oamenilor tind sa-si aleaga prietenii dintre per-

soanele care nu prezinta diferentieri prea mari fats de ei, cu atdt
mai putin in marile domenii constitutive ale stimei de sine: fru-
musete fizica, statut social, etc. Cu cat diferentierile sunt mai mari la
inceput (de exemplu, daca fac parte din doua grupuri sociale
diferite), cu atat trebuie ca punctele comune sa fie evidente si nu-
meroase pentru a se stabili astfel legatura amical6.25
Aceste fenomene sunt mai evidente si mai sensibile la ado-
lescenti, care tind sa se regrupeze in gasti cu caracteristici foarte
apropiate. Pentru a se elibera de comparatiile sociale defavorabile,
ei aleg mai degraba prieteni cu performance sociale apropiate de
ale lor. AceIasi lucru si in grupurile de persoane marginalizate so-
cial: indivizii cu scazuta stima de sine se pot reuni, se simt bine in-
tre ei, isi remonteaza stima de sine, chiar daca sunt respinsi de so-
cietate26. Stima de sine a persoanelor din ghetourile de tot felul nu
este neaparat mai scazuta deck cea a persoanelor exterioare. Indi-
vizii care fac parte din ghetou nu se compard cu exteriorul, ci in-
tre ei, in sanul grupului.
Prietenul la nevoie se cunoaste
Cand apelam la prieteni? $i in ce scop? Daca cineva are o inalta

stima de sine, solicitarea intervine in general dupa un succes. Cautam
atunci incurajari. Uite, iar am fost genial.", pare sa spuna. Se
intelege de la sine ca., cu timpul, asta devine enervant...
Subiectii cu scazuta stima de sine, in schimb, au mai degraba
tendinta de a merge spre ceilalti atunci cand au suferit un esec: pri-
ul trebuie sa fie atunci langa el pentru a-i asculta plangerile27.

end astfel, ei crest riscul de a se forja o imagine de loser" sau
Ovictim. Consolarea obtinutd va fi de astfel din ce in ce mai putin
e vingtor, pentru ca prietenii for sfar$ese prin a se plictisi de rolul

psihoterapeut pe care ei nu I-au solicitat... Actionati astfel,
$i yeti pierde mai des prietenii dee& ceilalti28.
TA LA BIROU
0, Multi dintre subiectii cu scazurd stima de sine se evidentiazd
prin calitdtile for profesionale. $i chiar data astzi se contests une-
loaspecte, satisfactia in munc rdmane o realitate pentru multe per-
sane, cdrora le oferd un sentiment de eficientd personals, per-
sitilndu-le in acelasi timp s se cunoascd mai bine ceea ce, ade-
pts, se uit. Imi place in munca tot ceea ce reprezintd o ocazie de
descoperi pe mine-insumi, scria Joseph Conrad29, inteleg prin
*ta propria mea realitate, ceea ce sunt in fata ochilor mei, si nu
&Oda." Mijloacele de a parveni la aceasta sunt multiple; trec prin
Otutul social (pe care-1 pierd somerii), integrarea in grup (ceilalti
licapreciaza ne accepts printre ei), atingerea obiectivelor (ne
ffigina eficienti), ca$tigurile financiare (cumpardm astfel proteze
pentru stima noastr de sine) etc.
aturi periculoase
Si totusi, activitatea profesionale si stima de sine pot fi in ra-
pOrturi problematice.
Hibele" serviciului
Jacques, 58 de ani, este seful unei intreprinderi. $i-a consacrat
ktreaga viatd serviciului sau. Cdstorit de Candi-, a divortat dupe
dacisprezece ani de viat in doi: sotia sa, dupe ce I-a ajutat sa-si
dbmareze afacerea, nu a mai putut suporta noptile albe, week-end-
lhile lucrfind si vacantele mereu amfinate. Atunci cand i-a
IPi
engleza, in original: persoan care pierde, pagubas, invins.

cerut lui Jacques sa-$i mai tempereze activitatea sa-$i distribuie
responsabilitdtile, el a inteles gresit, ca si cum ea i-ar fi inselat in.
crederea i-ar fi cerut un lucru imposibil. Pe mdsurd ce conflictul
lua amploare, el avea sentimentul ca doar munca sa it Ikea fericit,
$i, din pdcate, aceasta era realitatea. Incepu, deci, sa se intoarca
din ce in ce mai tarziu acasd, uneori chiar sa doarmd la birou: ii
pldcea ambianta zorilor in intreprinderea lui, sa-si is cafeaua cu
primii muncitori, sa vada cum ii impresioneald pe tinerii sai co-
laboratori, care it &eau la lucru dimineata foarte devreme. Astazi,
nici un obstacol familial nu-1 impiedicd pe Jacques sa se dedice
celei mai mari mandri ale sale: intreprinderea lui...
Marie-France este asistent manager. Are 44 de ani si este celi-
batard. Patronul ei este exigent, dar ii acordd incredere absoluta.
Ea nu refuld niciodatd o munca in plus si n-a dezamagit pe nimeni
din intreprindere", cum spune despre adaugand ca asta-i
mandria ei. Nu i se cunoaste alts pasiune deck munca. Recent, s-a
imbolndvit si a trebuit sa fie internatd: colegii sal au sustinut-o $i
au vizitat-o. Dar, cu aceasta ocazie, a realizat singuritatea $i vul-
nerabilitatea sa. A fcut un episod depresiv care i-a surprins pe toti
din anturajul sau. Venind sa ne consulte pentru aceasta, a izbucnit
in plans: Sunt fericitd cand lucrez, dar nefericiti in restul timpu-
lui."
Cand stima de sine profesionala define o parte foarte importan-
aei principals,
din stima de sine global& pans la punctul de a reprezenta sursa
apare riscul unei dependence complete de profesie,
de a nu trdi deck prin prisma serviciului. Acest angajament profe-
sional excesiv prezintd mari pericole pentru echilibrul psihologic
al subiectului.
Pretul excelentei
Mult timp a fost favorizatd in intreprinderi ideea ca stima de
sine profesionala trebuie sa fie corelat cu cantitatea sau cu cali-
tatea muncii depuse. Aceastd confuzie intre valoare si performanta (
sunt de valoare pentru ca am reuse), atat de la mods in anii 1980-
1990, a fost, din fericire, abandonatd30: ea incurajeazd, de fapt, dez-
lieltsrea unei stime de sine foarte instabile, vulnerabil la esecuri,

subiectii deveniti obsedati de competitie si care se prabusesc in 4sz
de concediere.
nagement sadic .yi hcirtuire morald
Importanta crescuta a muncii in statutul social si relativa sa rare-
amplificat de faptul a salariatii nu mai suporta pe drept
Ant ceea ce indurau ieri in tcere sunt la originea interesului
se acorda in aceste timpuri unui fenomen pe care anglo-sa-
ii it numesc mobbing* si pe care in Franca it desemndm prin ex-
sia hartuire morala"31.
Diferitele agresiuni posibile in mediul profesional au ca efect
cipal alterarea profund si durabila a stimei de sine a victimei,
diverse obiective, dupe caz, cel mai adesea find vorba de supunere
demitere. Strategiile sunt, in general, indirecte si distructive
tru stima de sine. In mod global, este vorba de a viza persoana,
col de functia sa, si a o face sa se indoiasca profund de ea insasi.
Punerea la stalpul infamiei" a unui salariat este, Para indoiala,
pi
plul cel mai caracteristic ale acestor strategii. Ea const in izo-
persoanei de restul intreprinderii, prin a nu-i mai
incredinta ' o munca veritabila, privandu-1 de informatii si
neconvocandu- la ntruniri etc. Fara a fi necesare agresiunile
directe, aceast tutu& determine un fel de depresie experimentald:
puffin ate puffin, tectul incepe sa se indoiasca de el, sa se
culpabilizeze, sa se deorizeze...
In celebrul sat' desen animat Dilbert, Scott Adams ne feed una
ezile cele mai crude si mai nostime despre acest management
it". Eroii sai discuta cu un coleg:
Inca o data, bravo, Ratbert. Am aflat ca to ai fast acela care a
nut postul de interimar.
Unde se afla biroul meu?
In aceasta cutie de pantofi din holul de la intrare. Nici un
riat nu to va privi in ochi sau nu va pronunta numele tau. Ie-
tn engleza, in original: fenomen de mass, aduntur, gloats
rarhic, to situezi grosso modo intre personalul de intretinere $i

zeria din spatele frigiderului...32"
ATITUDINI MANAGERIALE CONSECINTE ASUPRA STIM El-

DE SINE A
SALARIATILOR
SA fiti imprevizibil (umor, crite- Ii mentine la un nivel de nesiguran-

rii de evaluare a sarcinilor...) to incompatibil cu o buns stim de
sine
SA critici intotdeauna persoana, nu Ii invatd sa se considere incompe-
comportamentele sale tenti si sA isi peiceapA esecurile ca
greseli
In caz de eroare, sa nu ezitati sA Ii invata sa considere esecurile drept
o puneti in evident catastrofe
In caz de succes, luati totul asupra Acest fapt ii face s se indoiascd de
voastra utilitatea eforturilor
Din a n d in cand, artati-vA in lu- ProvoacA indoiala ($i daca judecaia
mina buns (gentil, incurajator, fa- mea asupra lui era f a l s e )
cand favoruri...)
Practicati confuzia implicind a- Ii culpabilizeazA (este greseala mea)
fectivul in management (sunt
foarte, foarte deceptionat de rezul-
tatele voastre)
Faceti presiune asupra colabora- ti angoaseazd (nu sunt la inAltime)
torilor (am incredere in voi..."),
fad a le da posibilitatea de a rds-
punde cererii (acute
Lasati sa planeze tot timpul ameni Ii face nesiguri (sunt la voia intam-
ntari asupra supravietuirii (postu- plarii)
lui, serviciului, intreprinderii...)
Aveti grij s le presdrati din a n d le mentineti stima de sine in limite
in cand esecul, prin dosare in ne- acceptabile si ii lipsiti de once idee
regula, celor care reusesc bine de promovare
Cum sd sabotati stima de sine a colaboratorilor

`Dezvoltarea stimei de sine a colaboratorilor ar trebui sa fie totusi '
ectivu/ oricdrei persoane care doreste sa anime o echipe. Con-
uttele asupra starii for de bine si asupra performantelor sunt
ente. Ceea ce ne explica si directorul unei unitti de productie tr-
o uzind: Grija mea nr. 1 este ca oamenii care lucreazd cu e s
se simta bine. Adicd sa fie multumiti de conditiile for de cru si sa
se simta competenti. Am oroare sa determin esecul oa-
atenilor sau sa ii vad injositi chiar de clienti, din motive asa-zis
emeiate. Nu avem niciodata dreptul sa depreciem pe cineva.
gandesc astfel, este fard indoiala pentru ca am fost un elev
! Eu imi apreciez colaboratorii, le iert toate greselile, pentru
lei sa poata invdtaminte din ele: imediat cum apare o probtemd,
.1Phitreb ce au invtat din asta. Ii determin sa se formeze cat mai '
lt posibil: tine poate mai mult, poate si cel mai putin. CateodatA,
unii devin atat de competenti, 'Inca ma pardsesc pen-a lucra in alt
serviciu sau in alts intreprindere. Este normal.
*Ca ar fi invers, m-ar ingrijora. Nu vreau sa fie in echipa mea
delar pentru ca nu sunt capabili sa mearga in alta. parte. Vreau ca,
ea rdman, sa fie o alegere adevarata. De altminteri, pe termen
*43, aceast miscare este foarte buns. Toti salariatii care au tre-
fit pe la noi spun lucruri bune despre noi in exterior. Suntem o
Militate foarte solicitatd de tinerii angajati. Nu ii inteleg pe unii din-
Oft colegii mei obsedati de randament sau de putere, care isi pe
timpul nand oamenii s se munceasca din greu sau fcandu-
tremure de teams. Nu suntem aici pentru a ne defula nevrozele!"
Cum sd dezvoltati stima de sine a colaboratorilor

Favorizati spiritul de echipa, in special prin intalniri informale, o
solidaritate neconditionat in caz de probleme, etc.
414- Cresteti competentele individuale facilitand formarea si spe-
cializarea
Oferiti in mod regulat, prin remarci pozitive sau critici, o in-
formatie asupra performantelor
142 Christophe Andit i Francois Lelord
Instaurati o tolerant la eroare: Este normal sa esuezi cateo_
data; ce avem de invatat din acest esec?"
-4 Incurajati initiativa: nu numai rezultatele conteaza!
-4 Nu criticati persoanele, ci comportamentele
--4 Aplicati-va voud-insiv regulile pe care le impuneti celorlalti..
$omaj stimei de sine
Somajul reprezinta o serie de pierderi de statut, de venituri,

de contacte sociale al caror impact asupra echilibrului per-
soanei este intotdeauna evident. Multi dintre pacientii nostri
someri sufera de un profund sentiment de devalorizare; unii nu
indraznesc sa vorbeasca de somaj cunoscutilor; altii evita sa ias5
din case la ore de varf, pentru a nu fi considerati drept lenesi.
Am fost in somaj timp de un an si jumatate, ne povestea unul
dintre ei. A fost perioada cea mai penibila din viata mea. Inca de
la inceput ma simteam vinovat ca sunt comer, ca si cum as fi pur-
tat responsabilitatea acestui statut. Ma devalorizam foarte mult:
aveam sentimentul ca a fi astfel dovedea ca eram mai putin ca-
pabil deck altii care se descurcasera mai bine pentru pastra
serviciul. $i apoi, mi-era rusine, ma simteam prost langa toata
lumea, imi era frica de ceea ce puteau gandi despre mine: vecinii,
prietenii, comerciantii. MA intrebam si ce gandeau cu adeveirat
sotia si copiii mei despre mine, mai ales la sfarsit."
Pentru ca determine un viitor incert, scrie sociologul Pierre
Bourdieu, somajul ii oblige pe oameni sa face un fel de inventar
al resurselor utilizabile si produce, la unii, o serie de lipsuri, pans
atunci refulate sau travestite 33 ." $omajul ar actiona ca un reve-
lator al vulnerabilitatilor persoanei, pe care o afecteaza. Diferitele
studii care au fost consacrate acestui fenomen trimit, de altfel,
la cele despre esecul scolar: nivelul stimei de sine preexistente
prezice calitatea strategiilor adaptative si, deci, mentinerea sau
perturbarea stimei de sine. Deteriorarile acesteia in caz de somaj
variaza, deci, in functie de profilurile de personalitate.
Adulti sub influent.1 143
Exists $i alte elemente puse in joc, precum durata frecventa
stei experiente dureroase. Un studiu din 1994, realizat pe 119
fermei in $omaj, demonstra astfel ca cele ale cilror stima de sine
ire cea mai scazutd erau fard serviciu de mai putin de 6 luni34:
!eziunea narcisicd legata de pierderea serviciului se afl aici la
paximul sau. In schimb, femeile aflate in $omaj de 6-12 luni erau
fele ale cdror scoruri la stima de sine erau mai ridicate, fard in-
doial datorita unei mobilizdri active a persoanei sau anturaju-
i, ca reactie la aceast g incercare. In fine, stima de sine a fe !
senor aflate in $omaj de mai mult de 12 luni scadea iar, dar fr
atinge scorurile slabe din perioada initials, demonstrand astfel
et organizare psihicd mai stabil& in raport cu $omajul: stagii de
pconversie, investiri in alte activitati, paralel cu cdutarea unui
letviciu etc. Acela$i studiu arat $i ca repetitia experientelor de
fort* altereazd in mod semnificativ stima de sine.
Din pdcate, aceste leziuni ale stimei de sine nu fac deck sa
taraveze problema. Cu cat cineva se stimeazd mai putin, cu atat
ate mai putin capabil sa investeascd energie in cdutarea unui nou
serviciu cu atat se prezintd mai putin pozitiv la un eventual pa-
tron etc. Marginalizarea $omerilor de lungs durata nu este con-
$ecinta numai a neadecvdrii intre competentele for trebuintele
pietei de munck ea se datoreazd in mod egal faptului ca ei sunt
din ce in ce mai putin apti, nu doar sa exercite o muncd, ci $i sa
caute. Rolul plasatorilor care ii ajuta sa caute serviciu (agentii
nationale $i private de plasare) trebuie sa constea in a-i ajuta pe
4caneri protejeze sau reconstruiasa stima de sine.
Devalorizarea pe care o resimte $omerul nu dispare in ziva in
fere isi &este iar serviciu. Ca terapeuti, am intalnit pacienti care
Prezentau veritabile cicatrici" psihice datorate $omajului. Invi-
*bile persoanelor exterioare, erau prezente in constiinta for sub
forma unei obsesii: nu cumva sa retrdiascd aceea$i situatie.
leoultin pe Eric, 34 de ani, dupa cloud experiente de $omaj,
aecare de un an: Ma simt putin ca acei vechi lupttori, revenind
tlocati de ceea ce au trait, dar care nu pot vorbi celorlalti despre
4sta. In mediul in care lucrez astdzi telecomunicatii , ma-
joritatea colegilor mei nu au trait somajul, ei sunt toti tineri
centiati in inginerie si se simt in siguranta. Eu y in din sectorul
bancar, unde in acesti ultimi ani au existat multe concedieri. Ma
simt mai putin puternic decdt ei, mai vulnerabil. Nu doar din
cauza povestii cu diploma, ci in mintea mea: mi-e teams
asum riscuri, sa fac gafe, sa nu displac. $i ma tern sa nu se vada,
sa nu se simta ca sunt fragil. Spiritul casei este cadru dinamic
tartar care merge inainte". Eu nu cred ca as putea redeveni intr-
o zi asa. Aici exists o mica distanta ierarhica; dar, cand superi-
orii imi eel s le spun pc nume, imi amintesc de cei care m-au
concediat acum doi ani, facandu-ma sa clachez. $i cu ei lucrurile s-
au petrecut bine. Pans Intr-o zi cand au decis ca nu mai eram
indispensabil..."
Dupa cum rzboiul punea pecetea peste generatia printilor
nostri, amprenta somajului ar putea foarte bine modela inconstien-
tul colectiv al generatiei noastre. Multi baby-boomers" i-au
auzit pe parintii for anxiosi spundndu-le: Manfinca-ti supa si
taci, pentru daca intr-o zi va fi razboi, poate ca o vei regre-
ta." Le vor spune ei intr-o zi copiilor: Munceste si taci, pentru
daca revine somajul intr-o zi..." ?
OAMENII PUTERII
Cred in Dumnezeu si in mine", zicea in 1837 tfinarul Louis-

Napoleon Bonaparte, viitorul Napoleon al III-lea. Totusi, cal-
ittile sale de om politic nu intruneau unanimitatea contempo-
ranilor dupd cum arat imaginea lui Thiers care, in 1984,
spunea despre el: Acest curcan care se crede vultur." Asta nu 1-
a impiedicat pe curcan s rastoarne Republica si sa devind ul-
timul imparat al francezilor, in 1852. Stima de sine a lui Napoleon
al III-lea era inaltd, asa cum trebuie sa" fie cea a tuturor oamc-
nilor de la putere.
* In engleza, in original: copiibombs". (n. t.)
Adulti sub influenta 145
tru secrete pentru a cuceri puterea
Patru puncte, toate legate de stima de sine, caracterizeaza oa-

menii puterii:
Ei cred in destinul for ceea ce inseamn ca ei cred ca au 4111
destin. Este intr-adevar imposibil sa devii un barbat sau o feMeie a
puterii daca nu esti convins(a) ca esti menit(a) pentru lutruffle
marete.
f., Au viziuni largi. In timp ce subiectii cu scazutd stima de sine
deseori tendinta de a se bucura de reunite in medii apropiate sau '
imitate, persoanele cu stima de sine inalt, la fiecare etapa par-
bursa, se gandesc deja la urmatoarea.
Se gcindesc in mod sistematic la actiune. Cu totii suntem Ca-
pabili s ne imaginam ca vom reusi ceva, dar a actiona pentru a
&tine aceasta reusita este partea celor care dispun de o buns stima de
sine.
Ei acceptd sci esueze. Majoritatea marilor oameni politici
*tiu sa-si revind in caz de elec. Fara aceasta calitate, legata de stiina
de sine, pierd victoria. Francois Miterrand, invins in alegeri in 1965
i in 1974, Jacques Chirac, invins in cele din 1981 si 1988 Stint
cloud exemple bune.
A exercita puterea: marea neintelegere
Putere i afectiune
Un sef este un om care are nevoie de altii", scria Paul Valery35. A
vrea s5-ti exerciti puterea reprezinta adesea dorinta de a fi iubit.
Cu foarte putine exceptii, oamenii politici cauta puterea i po-
pularitatea. Pentru ca a fi iubit, apreciat, stimat reprezinta cea mai
bona hrana pentru stima de sine, chiar si atunci and to afli pe cea
treapta. Tiranilor insii, mai mult deck altora, de alt-
minteri, le place sa vada defiland un popor care le canta osanale. Din
pacate pentru ei, chiar si in democratic, exercitiul puterii se
Soldeazd rar cu un retur de afectiune. Din contra, trebuie sa faca fats
la agresiuni de tot felul din partea opozitiei, mass-mediei, elec-
Mratului, rivalilor in mijiocul propriei miscari...
Stima de sine, mizd politics?
Oamenii politici din unele state americane, precum California, au

luat pozitie fate de stima- de sine, despre care ii imagineaza ea
nu trebuie sa-i preocupe decat pe psihologi. Un task force"* al
California State Department of Education, nota, de exemplu, intr-un
raport pe aceasta temd: Lipsa stimei de sine, individua la i
colectiva, este implicate in majoritatea nenorocirilor care afecteaz
Statul i natiunea noastrd36." Unul dintre deputatii de California,
preocupat de aspectele financiare, ca i de problemele psihologice, a
adoptat o pozitie extrema: Persoanele avand stima de sine produc
venituri i ii platesc impozitele. Cele care nu au, consume
subventiile.37"
A pcircisi puterea
Inainte de a deveni un Imperiu, Roma nu era in Antichitate decat
o mica republica, deseori amenintata de vecinii sai. Atunci cand
circumstantele o impuneau, in general in timp de razboi, romanii
numeau pe unul dintre ei dictator i ii atribuiau putere deplina. 0
data restabilita pacea, acesta trebuia sa renunte la prerogativele
sale i sa lase republica reia drepturile. Va puteti imagina ca
tentatia de a famine aici era foarte mare. In acest fel a fondat Mitts
Cesar Imperiul Roman: numit dictator pentru un an, el s-a pre-
lunge pentru zece ani... Dar o figura rmasa draga in inima ro-
manilor a fost cea a lui Cincinnatus: acest cultivator a fost luat de
la caruta sa de catre cetateni pentru a conduce rdzboiul impotriva
ordinului equestri-lor* , o populatie din estul Romei. 0 data rdzboiul
catigat, el a refuzat s ramand la putere i s-a intors la ferma sa.
0 alts figura celebra pentru renuntarea la putere, doudzeci de se-
cole mai tarziu: Imparatul Austriei i regele Spaniei, Carol Quin-
* in engleza, in original: grup operativ. (N. t.)
** Din latinescul equestris (hist.): ordinul cavalerilor romani, Larouse, 1995. (N. t.)
tal. La 57 de ani, in culmea puterii sale, a luat decizia de a se re-

*age la mandstirea spaniola din Yuste pentru a consacra monahiei
gstul existentei sale .
Fara indoiald Ca puterea este un drog pentru stima de sine. Poate
chiar ii impinge pe oamenii politici la a se gandi ca sunt de nein-
locuit. lata explicatia acestui straniu ritual, care i-a afectat in spe-
cial pe ultimii nostri doi presedinti ai republicii: a vorbi de cinci-
nal inainte de a fi ales, a nu mai evoca chestiunea o data pus in
functie, apoi a se prezenta Inca o data la alegeri...
Aceasta conceptie foarte bung despre sine-insusi, care face atat
de dificild abandonarea puterii, se regseste de altminteri printre
micile fraze" ale personajelor celebre in momentul mortii 1or38.
Astfel, imparatul Nero, condamnat la moarte de senatul roman
pentru abuzurile sale de putere, nu inceta sa repete pregtindu-si
sinuciderea: Qualls artifex pereo" (Ce artist piere data cu
mine...") Mai orgolios, Danton ii spuse caldului care urma sa-1
ghilotineze: Nu cumva s uitati sa aratati poporului capul meu;
nu vede asa ceva in fiecare zi."
Un paradox al stimei de sine
In Serata cu domnul Edmond Teste, Paul Valery afirma, prin
povestitorul sal: Am visat ca cele mai marete capete, cei mai per-
spicaci inventatori, cunoscatorii cei mai exacti ai gandirii trebuie
SA fie necunoscuti, avari, oameni care mor fara a mrturisi. Exis-
tenta for este mai putin evidenta, ea mi-a fost revelata chiar prin
existenta indivizilor straluciti, ceva mai putin solizi."
Multi scriitori au dezvoltat conceptia conform careia reusita,
puterea, recunoasterea sunt urmarite pentru ca ne indoim de
noiinsine. Orice persoand cu stima de sine cu adevarat puternica
nu trebuie sa caute puterea sau gloria, ci sa prefere fericirea... In
Orice caz, asta gandea, cu patru secole inainte de era noastra, scri-
itorul grec Xenophon, care it fdcea sa spuna pe eroul sau, Cyrus: ,,
Dar clack pentru ca am realizat lucruri marete, nu ma pot ocupa de
mine-insumi si nu ma pot bucura de un prieten, atunci asta va fi o
bucurie cdruia ii voi spune linistit adio39."
La bine si la rdu, stima de sine este implicate in numeroase di-

mensiuni ale vietii. Ea nu poate explica totul, dar ea clarified multe
din motivatiile noastre. $i de asemenea, multe devieri, asa cum
vom vedea imediat...
Capitolul VII
STIMA DE SINE SAU IMAGINE DE SINE?

SUNTETI PRIZONIERUL APARENTELOR?
A, rad ea ma vac' gat de frumoasa

in aceasta oglinda..."
Faust, Air des bjoux", Charles GAUNOD
Sunt dimineti in care nici nu ma pot uita in oglinda, poveste$te

opacienta de 29 de ani. In aceste zile, nici o haind nu-mi vine bine.
Ma simt urata $i mizerabild pdna-n adancul meu. Nimic bun nu mi se
poate intampla intr-o zi ca asta: chiar $i daca printul fermecat s-ar
arunca la picioarele mele, m-a$ simti at5t de uratd $i de fart valoare,
Inc& 1-a$ respinge rautacios..."
Aparentele aici fizice influenteazd mult stima de sine.
Ele ne fac sa ne simtim valorizati sau devalorizati. De ce? Si bar-
batii reactioneaza atunci la fel ca femeile?
DE CE SE INDOIESC FETELE DE ELE-INSELE

Flore $i veri$orul ei Louis sunt a$ezati in fata computerului fa-
miliei. Tatal lui Flore le prezint un nou joc pe CD-Rom $1 intrea-
ba: Cine vrea sa inceapd?". Ochii Florei stedlucesc, dar rmne td-
cuta $i-i da un cot vdrului ei. Acesta incepe fait a ezita. De la primele
Incercari, Louis se dovede$te btut mar de computer. Cand i-a ye-
_ nit randul, Flore se arata reticent, nu vrea sa joace. Mi-era teamd
ca nu voi reu$i, marturise$te ea mai tarziu tatlui sau. Vreau sa-mi
arati de la inceput." Ea este totusi mai coaptd" decat vdrul ei si ar

fi facut fard indoiald la fel de bine ca el, sau poate chiar mai bine..
Fiore nu avea incredere in ea; Louis era cam prea sigur pe el --
cloud comportamente normale", daca dam crezare cercetatordor
care, cu o constants remarcabila, arata ca, Inca din copilarie, scorurile
medii ale stimei de sine sunt mai ridicate la bdieti cleat la fete.
Acestia au tendinta de a-si supraestima capacitatile, a-si suprac-
valua competentele! I Fara indoial ca asta se poate explica prin
faptul ca bdietii sunt obisnuiti sa-si asume mai multe riscuri fizice (
comportament imprudent) si sociale (placerea confruntarii si corn-
petitiei) in timp ce fetele, in ceea ce le priveste, se arata preocu-
pate mai mult de relatii, de respect si de transmiterea regulilor so-
ciale2. $i totusi, nu stim Inca fetele se indoiesc de ele-insele pen-
tru ca sunt mai conformiste decat baietii sau daca, din contra, ele
se straduiese sa respecte regulile, pentru ca au o stima de sine mai
scazutd. Orice ar fi, un lucru este sigur: aceste diferente nu se ex-
plied prin calitatile intrinseci ale unora sau altora. Fetele nu sunt
nici mai putin inteligente, nici mai putin atrgatoare fizic cleat
bdietii.
Este posibil, in schimb, ca mediul social sa joace aici un rol.
Parintii au intr-adevar tendinta incurajeze mai mult pe baieti
ca sa-si apere interesele si sa-si afirme personalitatea, ceea ce nu
fac pentru fete: ei suporta mai bine timiditatea acestora, decat a
primilor3. Inners, ei le incurajeaza pe fiicele for sa fie docile, su-
puse si cochete astfel de comportamente putin propice dez-
voltarii unei stime de sine puternice si stabile.
Stima de sine a fetelor ar fr astfel reflectarea functionarii so-
ciale dintr-o anumita perioada? Cifrele despre care vom vorbi sc
refers de fapt la studii realizate din anii '50 pan g in zilele noas-
tre. In cursul anilor ce vor veni este posibil ca rezultatele cercetarilor
asupra stimei de sine sa indice o evolutie. Epoca noastra cunoaste
intr-adevar rasturnari ale raporturilor dintre brbati si femei, a
cdror importanta este, fail indoiald, subevaluatd. Miscarile femi-
niste si accesul progresiv al femeilor la posturi cu responsabili-
tate ar putea schimba in profunzime prapastiile dintre sexe, ob-
Stima de sine sau imagine de sine? 151
4Iarvate in materie de stima de sine. La fel, vedem aparand la ci-
nema modele de barbati mult mai vulnerabili deck in trecut: tine-
rii actori francezi la mode Charles Berling, Mathieu Amalric,
Melvil Poupaud etc. intruchipeazd pe ecran personaje aflate in
incertitudine, in perpetua cautarea a identitatii, cu o stima de sine
aparent nesigura4.
Sociologii apreciaza ca aceste modificari ar putea sa se ac-
centueze: intr-o societate in care forta fizica isi pierde putin cate
putin din utilitate, arhetipurile masculine se perimeaza. Este posi-
bird o redistribuire mai echitabild a stimei de sine intre cele
sexe? Fara indoiald. Dar femeile trebuie sa rezolve de acum inainte
cateva probleme despre care vom vorbi imediat...
CORPUL IDEAL AL FEMEILOR

Nu am avut decat frati, dar acum sunt tats de familie si am
doug fete. Insotindu-le la scoald, descopar putin cate putin radacini-
le unui univers feminin din care nu cunosteam decat forma adults.
Ceea ce m-a impresionat eel mai mult a fost, Inca de la gradinit,
importanta look"-ului la fetitele de patru ani. Unele sunt chiar
mama for in miniature: acei* aceleasi canadiene largi. Ai
impresia ea mama si fiica s-au trezit din zori pentru a se aranja.
Am vazut o data o fetita rastindu-se la logodnicul" ei, un baietel
din grupa ei, care venise sa o sdrute, pentru ca o facea cu prea
mult vigoare si ii deranja coafura. Ma intreb ce va mai fi la pais-
prezece ani, dace la patru ani sunt deja
Sdrmanele adolescente...
Astazi, 60% din adolescente se considers prea grase si doar
20% dintre ele sunt multumite de corpul lor. La 14 ani, o treime a
urmat deja un regim alimentary. Intre 14 i 23 de ani, atunci and
stima de sine este in crestere la majoritatea baietilor, ea este in cle-
f- din la fete6. De ce aceste cifre? Un studiu realizat asupra satis-
factiei pe care o resimt tinerii fata de infatisarea for fizica este ret.
Nelator pentru acest subiect7: incepand de la o anumit varsta (in
jur de 8 ani), se constata ca satisfactia fetelor se se prdbu*ete li-
teralmente, in timp ce cea a bdietilor ramdne stationara. Fetele ne-
fiind mai urite decat explicatia nu este data de modificarile
fizice, ci de parerea individului despre sine insuO. $i aceasta im-
presie depinde mult de presiunuile mediului social. Prapastia per-
ceputd intre ceea ce cred ca sunt ceea ce cred ea trebuie sa fie
este foarte importanta: stima de sine se pr.buete. Unele femei
vor suferi toat viata din aceast cauza.
3.1
3.0
2 .9
2.8
2 .7
2.6 2
.5 2 .
4 2 .
3 2.2
CE2 intrarea in 3c Terminal

clasa a 6-a
NIVEL $COLAR
Evolutia imaginii de sine la fetele si la beiietii de viirstei scolarei (dupCi

S. Harter, in R.E Baumeister, op. cit.)
Greutate lipsd de mdsurd
Cum 4i percep femeile corpul? Am vazut ca majoritatea nu

percep pozitiv. $i totui, ele se inpl. Cerefi-le sa va spuna care
este pentru ele greutatea iar ele v vor indica o greutate
cel mai adesea sub cea proprie8! Cereti-le sa va descrie conceptia
pe care i-o fac despre idealul masculin in materie de talie ferni-
J
Stimii de sine sau imagine de sine? 153
a, veti constata si aici o diferent: veritabilul ideal masculin ac-

CO mai multe rotunjimi dee& ii imagineaza ele...
$fealul femeilor
Ideea Preferinta Imaginea pe care o au femeile

masculine despre corpul lor
Imaginea pe care o au femeile despre corpul for

(D. G. Myers, Tratat de psihologie, Flammarin Medicine, 1998
Barbatii nu fac subiectul unor astfel de distorsiuni. Cdnd le so-

*lam s se aprecieze raportandu-se la greutatea ideals sau in ra-
port cu greutatea ideals pe care presupun ca o ateapt femeile d
:ei,
ei, exists putine variatii: ei se gAsesc bine aa cum sunt i coner
ea femeile ii apreciaz la fel de bine. Dar vom vedea imet t
ei au alte probleme...
anechine .yi ccintdrete
Sa ludm aceast5 frazd a ducesei de Windsor: Nu yeti putea fi
Iiieodat prea bogata sau prea supla." Altfel spur: nu yeti inceta
iiiciodatd sa va indoiti asupra taliei dvs....
Femeile de astzi suferd o teribila presiune cultura1a in raport
III/linfOtiarea lor. Datorita omniprezentei modelelor feminine care
154 Christophe Andre $i Francois Lelord
au un fizic perfect, magistral organizate de industria modei $t a

publicitatii, silueta a devenit o obsesie $i o evidenta. Modificarea
progresiva a fizicului cantaretelor este unul dintre indiciile aces-
tei presiuni insidioase. Cine i$i mai aminte$te ca pans nu demult
cantaretele de opera erau adesea ni$te doamne destul de grase, cert
inzestrate pentru cantat, dar mai putin facute pentru regim? Dupa
Maria Callas, cantaretele contemporane trebuiau sa se asemene cu
rolurile tor, respectiv cu ni$te tinerele gingw. Dupe unii melo-
mani, calitatile vocale nu au ar fi fost urmate de aceste ameliordri"
ale imaginii corpului....
Tulburdrile de conduit-El alimentard
Cre$terea importanta a frecventei tulburdrilor conduitelor ali-
mentare in societtile noastre occidentale este, fare indoiala, una
dintre manifestarile acestei presiuni constante9. Or, aceste pertur-
bari sunt strdns legate de stima de sine. S-a demonstrat, de exem-
plu, ca persoanele cu scazutd stima de sine au mai mutt tendinta
de a rontai sau da a manca in exces10. Se $tie $i ca indoiala de sine
poate duce la bulimie, tulburare patologica uneori several'.
Jurnalul lui Bridget Jones

Obsesia fizica a devenit subiectul feti$ al articolelor din presa fem-
inine. Din primele zile de primavard, copertile acestor reviste
afiFaza titluri mari despre regimuri silueta.
Luerarile destinate sa o ajute pe femeie sa mai piarda din greutate
cunosc, la randul lor, tiraje importante. In literature, fenomenul a
luat, de asemenea, amploare. In foarte amuzantul sau Jurnalul lui
Bridget Jones, Helen Fielding12 descrie suferintele unei femei ob-
sedate de solitudinea ei sentimentald $i de corpul sau.
Marti 3 ianuarie. 59 kg (abominabild tendinta la obezitate. De ce?
De ce?)
Miercuri 4 ianuarie. 59,5 kg. (stare de urgenta: ai fi jurat ca grasimea
inmagazinata intr-o capsule in timpul sarbatorilor este eliberata
inset sub piele)
Stim de sine sau imagine de sine? 155
nica 8 ianuarie. 58 kg (superbine, dar la ce bun?)
i 6 februarie. 56,8 kg (m-am topit in interior, mister)
i 4 decembrie. 58,5 kg (s slAbesc neaprat inainte de
ghiftude CrAciun)
4RCISISMUL BARBATILOR
lif,
va admirati prea mull
'. A acorda o atentie excesiva aspectului fizic poate altera stima

sine. VA amintiti de ultima data cand v-ati auzit vorbind (pe o
A sau pe un robot telefonic)? Vocea voastr a fost plAcutd?
to toate sansele sA nu fie asa. S-a remarcat de fapt ca stima de
ve a fost redus la unii voluntari care au ascultat o inregistrare a
wii lor, ceea ce i-a facut imediat mai putin increzAtori in ei insisi,
ceea ce priveste posililitatea de a efectua corect o anumit
citfA13.
,Rezultate similare s-au obtinut cu o inregistrare video: per-
ele cdrora li s-a proiectat imaginea in direct pe un televizor
veneau mult mai influentabile si receptive la prerea celorlalti14.
fig aici, era vorba de o experientd pe care fiecare putea s o facd
vindu-se la un film video: majoritatea timpului, prima reactie

rsoanelor, exprimat sau tinut in gand, era o reactie de deza
-ire: Asta-i mutra mea? Asa ma \AA ceilalti? Vocea asta do-
t a mea?" Pentru cei mai vulnerabili sau susceptibili, este
tul de ingrozitor! Se poate ca ei s refuze apoi s mai fie fo
- fiati sau filmati...
Narcis si Frankenstein
dacd femeile sunt acuzate adesea ca sunt indragostite prea
de imaginea lor, cele mai frumoase mituri referitoare la ima-
a de sine pun in scena barbatii.
Narcis era un tanr frumos, de care erau indrgostite toate
fele. Dar el nu raspundea niciodatd iubirii lor. Supdrate, acestea s-
au plans zeitei Nemesis, care 1-a blestemat astfel: Fie ca el sa
iubeascd, la randul lui, dar sa nu-i apartind niciodat obiectul iu-
birii sale." Intr-adevr, Narcis se indrgosti de porpria sa imagine
oglindit in apa unui izvor si se lass infometat pans la moarte, con-.
templandu-si imagineals. Avertismentul mitului este evident: iu-
birea de sine este un impas. Psihanaliza a pastrat invAttura mitica
in definitia narcisismului, pe care it denumeste: iubire fats de pro-
pria imagine16."
In ceea ce-1 priveste pe monstrul fare nume creat de doctorul
Frankenstein, acesta era victima unei soarte cu totul opuse: bun
sentimental la inceput, respingerile agresiunile umane 1-au amrat,
dus treptat la disperare17. El ii cere atunci creatorului salt o parte-
nerd dupd chipul sau, pentru a indulci soarta clued: Cer o creatura
de sex feminin, dar o vreau la fel de hidoasa ca mine. Asta nu va
fi, desigur, decat o slabs satisfactie, dar este singura pe care o pot
pretinde, voi fi multumit. In mod sigur vom forma un cuplu de
monstri; vom fi retrasi de restul lumii, dar asta nu va face cleat sa
ne legam mai mult unul de cellalt..." Stima de sine a monstrului,
sever deteriorate de respingerea socials datoritd urateniei sale, nu
poate fi reparata, dupd el, decat prin legaturile unui cuplu...
Spune-mi cat mdsori ca sa-ti spun cat valorezi...

In mod traditional, mai putin sensibili decat femeile la fru-
musetea sau la talia for (dar asta ar putea foarte bine sa se schimbe),
bdrbatii au fost totusi mereu preocupati de inftisarea for in
special de chestiunea dimensiunii.
Problemele legate de dimensiunea sexului, subiect de competitie
la bdietei, dar subiect tabu in press, incep sa apara timid in revis-
tele pentru barbati181 Aceste preocupdri nu se refers doar la bar-
batii occidentali, obsedati de performantele for sexuale. Etnopsi-
hiatrii cunosc bine kuru, accast tulburare rdspdndit prin Extremul
Stima de sine sau imagine de sine? 1 5 7
ent care ii face pe barbati sa se teams ca organele for sexuale

nu se chirceasca 'Dana a se retracta in interiorul corpului19. In
mentele de angoasa acuta, pacientul incearca prin orice mij-
ce sa se opuna acestei retractii...
barbatul se teme in special de talia scazuta. Ii este penibil sa
o talie pe care o estimeazd ca find prea mica. Amintiri din
ilarie, cand ne doream sa fim mari"? In fantasmele majoritatii
enilor, o inaltime mare este asociata cu un indiciu de putere.
acest sens, exists tendinta de a supraestima indtimea persoanelor
ocupa functii importante sau Bunt socialmente valorizate, de
mplu cea a presedintilor Statelor Unite, care este supraestimata
kmedie cu 7, 60 cm de concettenii lora). De ate on nu intalnim
olebritate pe stradd sau intr-un avion suntem frapati de talia
dintr-o data mai mica dee& cea pe care ne-am imaginat-o noi...
Stima de sine a lui Jean Paul Sartre
Lin. relatarile din primii sai ani , Sartre isi povesteste

21
copilaria sa ,a de dragoste (era numit darul cerului"...)

si progresivele - mari la ordine ale realitatii (el nu era
evident ceea ce se poate ' i un copil frumos"),pe masura ce
crestea. descrie, de exemplu, suferintele sale atunci cand a
realizat Ca
este centrul lumii: Am trait suferintele unei actrite imbatranite:
eniaca
aflat lui,sidui:4 ce bunicul
altii pot salt i-a
place (...)" Sautaiat
candparul, failcunostinta
a luat tirea mamei
de
: Mama se inchisese in camera ei $i plangea (..) Cat timp
ecau pe langd urechi, frumoasele mele bucle ii permisesera sa
e evidenta urateniei mele." Sau, in sfarsit, cand petrecea in
oglinzii: Oglinda mi-era de un mare ajutor: o obligam sa-mi
to ca eram un monstru (...)" Aceasta sensibilitate specified a
Sartre la precupari mai degraba feminine proveneau poate din
a ca mult timp mama sa it imbracase in fetita (ceea ce nu era
a cu totul neobisnuit in familiile burgheze din acea epoca) si
ase parul lung in bucle pana la varsta de sapte ani.
158 Christophe Andre i Francois Lelord SP-
situ' exceptiei masculine?
Alti autori, precum Robert von Musil in Omu/fcirci
vorbesc de varsta cand ne mai place Inca sa ne privim in oglinda si
cand 'Inca acordam importanta problemelor legate de silueta sau de
coafura..." Atunci, sa fie Sartre precursorul miscarii de fond
care se amorseazd astazi?
Corpul brbatilor este din ce in ce mai prezent in publicitate:
parfumuri, produse cosmetice, modd... Ca si pentru femei, dar cu
o intarziere de treizeci de ani, barbatii sunt supusi unui bombar-
dament de imagini ale corpului ideal (musculosi, bronzati, supli,
netezi). Iata de ce sfarsitul de secol devine atat de inconfortabil
pentru tatii de familie care fac burta si care nu au timpul sau do-
rinta de a se duce de cateva on pe saptamang la sala de fitness cea
mai apropiata pentru a ridica greutati sau pentru a sta la ultravio-
lete...
AVANTAJELE BSI DEZAVANTAJELE SOCIALE ALE

FRUMUSETII
Nu este niciodata usor pentru un psihoterapeut s intalneasca o
persoand care vorbeste despre uratenia sa mai ales atunci cand
aceasta nu se prea poate contesta. Ce s raspunzi pe loc ca sa nu
fie nici minciuna, nici in van? Poate de aceea nu rdspundem nimic
si incepem sa. punem Iata un extras dintr-o scrisoare
pe care ne-a trimis-o una dintre pacientele noastre:
Stiu ca sunt urata. Am stiut-o intotdeauna. Eram deja un copil
cu un fizic ingrat. Am fost constienta de asta de foarte timpuriu:
ceilahi copii nu se jenau sa mi-o spuna. Eu ma faceam ca nu auzeam.
La fel si mama mea, pentru ca si ea auzea sarcasmele care mi se
adresau la iesirea din scoald. Ea suferea cu certitudine, dar cum
alesese sa nu-mi vorbeasca vreodata despre asta, adoptasem si eu
aceasta atitudine si devenisem total blocata asupra acestui subject.
Intr-o zi, una din profesoare care imi intelese suferinta a incercat
sa-mi vorbeasca despre asta. N-am putut scoate un cuvant, desi in
gand imi spuneam: iata in sfarsit cineva care m-a inteles. Ea a re-
Stim de sine sau imagine de sine? 1 5 9
cat suferinta mea, dar nu a mai indrznit niciodata sa-mi vor-

ca despre asta. Este una din cele mai rele amintiri din copildrie,
i rea chiar decat rautatile: sa fiu incapabila sa prind aceasta
a intinsa. Uratenia implica un fel de suferinta cronica cu care
im prin a ne obinui, dar care se reaprinde la eel mai mic soc:
ifitemarck o privire insistent:, un zambet... Asta devine o carcera
o obsesesie: ii pandim pe ceilalti, intrebandu-ne dace sunt pe
e sa ne spuna ca... $i mai ales, mai ales niciodata nu vorbim
re asta. Dar suntem mereu nefericiti din cauza asta. Ne obi*nuim
idios sa fim dati la o parte, sa nu fim alei, sa nu fim preferati.
obinuim sa fim o victim:, sa avem un rol secundar... Adult,
covingi ca este inutil sa vorbqti despre asta, sa marturiseti cui-
presimtim prea bine ca cei din anturaj vor minti, se vor de-
sa de propria for jen., aruncandu-ne banalitti Para noima de-
e frumusetea interioard", toate aceste cuvinte inutile. Urate-
i este cel mai groaznic dintre defecte: putem incerca sa schim-
ain egoismul sau sa actionam asupra temerilor. Dar cum sa schimbi
ul? Deseori am visat s traiesc intr-o lume de orbi, in care in-
Stisarile s nu aiba important:...."
4, De ce aceasta important:. a fizicului in stima de sine? Poate din-
s-un motiv foarte simplu: din toate competentele care alimenteaza
lima de sine, aspectul fizic este cel mai aproape, care depinde eel
i putin de context. Pentru a demonstra competentele scolare, e
evoie de examene; pentru competentele atletice, de probe de
eigtigat; supunerea la reguli de un mediu care sa o puns in evi-
4ittiti i sa o valorizeze. Frumusetea se manifests in orice ocazie.
hate de aceea a fost considerate intotdeauna o trasatura a divinittii:
Sainte de a fi buni, zeii sunt frumosi, si ingerii lor, de asemenea.
Piticul .yi infanta
erinta legate de contientizarea urdteniei a fost adesea descrisd

poeti de romaniceri. Intr-una din nuvelele sale22, Oscar Wilde
veste$te istoria unui pitic ales pentru a servi ca bufon pentru o
era printesa spaniola. Va.zanduli pentru prima data imaginea
in oglinda, el, care pana atunci fusese inconstient de aspectul sau

fizic, rea/iza pentru prima data uratenia sa respingatoare: ,,
Atunci and i s-a dezvluit adevdrul, a scos un strigat salbatic de
disperare si se prabusi in hohote de plans. Deci, el era diformul,
cocosatul, groaznicul, grotescul. Monstrul era el, el de care toti
copiii raseserd, chiar si printesa despre care credea Ca 11 iubeste, in
timp ce ea nu Meuse decat sa-si bats jot de hidosenia lui si sa faca
haz de membrele sale ciunte. De ce nu 1-au lasat in padure, unde
nu exista nici o oglinda care sa-i spuna cat dezgust inspire De ce
tatal sau nu-1 omorase, in loc sa-1 vanda, spre nisinea sa?
Frumosi, bogati ci celebri...

Serge Gainsbourg, care spunea ca este preocupat de aceasta
problems, vorbea de frumusetea ascunsa a uratilor". In ceea ce-1
priveste pe Shakespeare, acesta considera ca frumusetea se afla
in ochii celui care priveste" (beauty lies in the eyes of the behol-
der). In ciuda acestor afirmatii, frumusetea nu este din pacate
doar in minte. Numeroase cercetari au aratat Ca ni se acorda mai
multa atentie data suntem frumosi (sau frumoase).
Avantajele frumusetii
Luati un copil cu fizic placut. Confruntati-1 cu un adult, care sa
nu fie parintele sau. Ei bine, adultul va fi, din simplul fapt al fru-
musetii copilului, mai tolerant fata de obrazniciile lui si mai in-
clinat sa-1 incurajeze23! Asa este in societatile noastre: iertarea se
acorda usor copiilor frumosi", iar copiii urati" sufera mai multe
nedreptati. In Morcovea(d, capodopera sa de larga inspiratie auto-
biografica24, Jules Renard descrie copildria putin fericita a unui
baietel roscovan, dizgratiat de mama sa care ii prefera pe fats pe
fratii sai mai mari. Cum spunea Morcoveata intr-o zi de spleen,
nu oricine poate fi orfan"...
Preferintele pentru frumusete nu se refers doar la adulti: la
scoala primard, copiii cei mai populari sunt adesea cei care sunt
StimA de sine sau imagine de sine? 1 6 1
cei mai atrgatori fizic pentru colegii lor25. Copiii ii persecuta

r pe aceia dintre ei care au un defect fizic sau o trasatura apre
- defavorabil de comunitatea infantile: ochlari, culoarea paru-
ta
accent, imbracaminte, etc.
Traditional, in povesti, impartirea rolurilor este clara: eroii sunt
iar raii sunt urati. Uncle basme mai dau sperante sub-
'find ea intotdeauna este posibila o metamorfoza: Frumoasa
tia, RcittLyca cea uratd ... Dar eroii cu suflet bun sfarsesc in-
tdeauna prin a fi recompensati prin a obtine aceasta supreme
tificatie: frumusetea. Nici o poveste, din cate cunoastem, nu
terming cu: $i au trait fericiti, in ciuda urateniei eroului nos-
(sau eroinei noastre)." Morala care derive este deci mai mult
dteat
., ambigua si confirms copilului ea este mai bine sa fii fru-
s dee& urat... Sa recunoastem, totusi, Ca o serie de povesti mai
*ante pledeazd pentru o mai mare toleranta la uratenie. Astfel,
"blUria,sul de la Zeralda, Tomi Ungerer26 povesteste cum o tanara
ilea' a sfarsit prin a se castori cu un capedun nu foarte inzestrat
la nature, dar simpatic, dupe ce totusi 1-a rugat sa-si rada bar-
SA trecem de pe terenul de joaea in lumea adultilor. $i acolo

eeai constatare: adultii frumosi sunt mai credibili in ochii se-
nilor lor. Numeroase cereetari au ardtat ea se atribuie mai multe
itAti psihice persoanelor pentru simplu motiv ea" au un fizic
gator! De exemplu, li s-au citit studentelor o nuvela chipurile
actata de catre o alts Canard., a earei fotografie le-a fort datd27.
state din grup a primit portretul unei tinere frumoase, in timp
cealalt jumdtate a primit fotografia unei femei mai putin atragd-
e. Randurile erau mult mai apreciate dace scriitoarea era fru-
itsd, decat dace fizicul sau era neplacut. Jar acest efect era cu
mai evident cu cat nivelul literar al lucrarii este mai slab slab:
randurile sunt bune, fizicul scriitorul are atunci mai putina
portanta. Sfat pentru tinerii scriitori: atat timp cat nu sunteti
ea ati creat o capodoperk o data cu stilul, lucrati asupra in-
lath voastre...
16 2 Christophe Andre si Francois Lelord
Frumusetea poate sa atragd i bani... Studii realizate pe

mult de sapte mii de subiecti au confirmat ca, la competenta egald,
persoanele care au fizicul atragator ar fi usor mai bine platite
decat cele cu fizic obisnuit; dar acestea din urm se pot conso_
la, pentru ca ele sunt ceva mai bine remunerate decat persoanele
cu infatisare foarte dezagreabild 28 . 0 discriminare in plus, pe
langa cea dupd sex, varst si rasa. Aceste avantaje ale frumusetii
sunt atat de insolente, incat exists un fel de reticenta in a le re-
cunoaste. Pudoare sau ipocrizie, top modelele si patronii for ex-
plica ca aceste fete lucreaza enorm, ca fac multe eforturi,
Ca adevarata frumusete este cea interioara, Ca personalitatea for
este bogata fascinanta etc. Ca si cum ar fi prea socant, far
indoiala nepopular, sa se declare ca ele sunt acolo gratie doar fru-
musetii lor...
Sunteti demoralizat? Linistiti-va, exists dezavantaje ale fru-
musetii...
Atunci cand este cumplit sa flu fermecator (fermecatoare)

Stiti ca persoanelor frumoase li se atribuie mai usor cele mai
rele intentii? De exemplu, se presupune mai usor Ca ele au mai
multe aventuri extraconjugale, ca ele divorteaza mai usor decal
persoanele mai putin frumoase29.
In caz de probleme cu legea, faptul ca esti atragator va impli-
ca sentinte mai aspre, dacd crima este o escrocherie; e posibil ca,
in acest caz, judecatorii sa aprecieze pe drept cuvant ca fru-
musetea a fost, intr-un fel, arma crimei! Din contra, daca victima
nu a fost escrocata, de exemplu in caz de viol sau act violent,
sentinta poate fi mai usoard30: frumusetea incita atunci la clementa
(cineva frumos nu poate fi absolut rau").
Atentie $i la a nu fi prea frumos: este important, pentru a obtine
avantaje, sa nu va striviti anturajul cu frumusetea dvs. Benefici-
ile frumusetii apartin mai degrabd persoanelor mediu" frumoasc31,
intrucat ele permit fiecaruia s iii imagineze ca este aproape la
fel. Dacd diferenta este prea mare, ceilalti risca sa se simta urti
aldturi de dvs., iar asta se va intoarce impotriva voastra32.
l
ie de bine la barbati, ca la femei.
Oamenii frumosi beneficiaza de o prejudecata favorabila prin-
persoaneleStimd de sine
de sex opus, dar sau imagine
se poate deinvers
infampla sine?printre
163
rsoanele de acelasi sex33. Si aceast forma de gelozie exists la
In fine, frumoase si frumosi, amintiti-va ca atractia fizica a

frumusetii nu este eterna: dupa un conflict, consideram in gener-
ea persoana cu care ne-am certat este mai putin frumoasa decat
kiainte de disputa34...
de filcut cu frumusetea?
Toate aceste studii ne arata Ca este imposibil sa desconsideri

chestiunea aspectelor fizice. Da, frumusetea nu este in mod egal
4epartizata intre indivizi. Da, ea confers pur si simplu avantaje
lor carora le este hrazit. Nu, frumusetea nu este doar in minte.
Specialistii in psihologie evolutionists stabilesc ca principiu
o caracteristicd fizicd sau psihologica care a traversat timpurile
Re o utilitate pentru indivizi sau pentru specie. Care sunt avan-
thjele evolutive ale frumusetii? Fara indoiald ca ea permite s fie
gasiti mai usor partenerii sexuali. De unde i importanta ei mai
mare la femeie, deoarece ritualurile de curtare se bazeaza la ea
atractie. Ea permite, de asemenea, s flu mai usor acceptat de
nmenii tai.
Iat5 de ce frumusetea influenteala favorabil stima de sine...
LOOK, MODA $I STIMA DE SINE

A to imbrdca: penaj
$ifonierul Sophiei, 28 de ani, este ticsit de haine pe care nu le-a

Intracat niciodatd. Magali, de 5 ani, ezita in fiecare dimineatd in
pito sertarului sau de haine pentru a stii cu ce sd se imbrace. Ea se .
71-ngoaseazd dacd printii sai o grabesc deoarece sunt in intarziere
pentru a o duce la scoal: Nu vreau s flu imbrkat ca o vrji-
toare!"
Iata ca de mult hainele noastre nu mai folosesc doar la a ne pro-

teja de frig sau a ne ascunde nuditatea. Ele au devenit proteze
sau ascunzatori ale stimei noastre de sine.
Cum va simtiti dupa ce v-ati cumprat o haind frumoasa, care
va vine de vis? Fara indoiala, va simtiti bine... Stima voastra de
sine este atunci crescuta. Bineinteles ca asta nu va dura prea mult,
dar imaginea pe care o aveti despre dvs. Insiva va fi dopat pen-
tru cateva ore sau ateva zile. In Wile occidentale, cel mai uor si
mai simplu mod de a-ti imbunatati imaginea este, adesea,
cumperi haine.
Ar fi existat moda dacd oamenii nu ar fi avut probleme cu sti-
ma de sine? Simpla nevoie de frumusete sau placerea de schim-
bare ar fi suficiente pentru mersul acestei industrii? Ne indoim
mult. Grija de a fi imbracat aa cum o pretinde anturajul datorea-
za trebuintei de a mentine sau dezvolta stima de sine. Cum
se poate explica altfel succesul marcilor", care consta in a plati
mult mai stump o haina dacd este de firma? La un moment dat,
era tic sa ai un crocodil pe piept; apoi era mai bine sa arborezi
un jucator de polo. Dar curand va vorba de altceva pentru ca,
pentru victimele modei (fashion victims), a cdror unica preocu-
pare este sa urn-tar-eased tendintele modei i vitrinele pentru a fi
mereu la moda, obiectivul este de a purta ceea ce se va purta, dar
Inaintea tuturor, i mai ales sa nu-1 mai porti and it are toata
lumea...
De ce .i cum urmdm schimbdrile modei?
Nu toata lumea e in pas cu moda. Nu o urmeaza oricum din
orice motive.
Pentru un anumit numar de oameni, moda, mai ales daea este
anticipate, este un mijloc de a crete stima de sine. Obiectivul for
este sa se distinga de ceilalti, find primii care adopts noile feluri
de a se imbraca. Astfel valorizati prin statutul de precursori, ci vor
fi gata sa infrunte privirile neincrezatoare sau critice ale masei",
imbracata Inca dupa vechea moda. Departe de a se simti deprcci-
ati, unii se pot simti chiar valorizati.
Stirn de sine sau imagine de sine? 165
Pentru altii, a fi la mods va fi o cale de a-si diminua stima de
sine. Motivatia nu este un edstig pentru stima de sine, ci evitarea
unei pierderi. Ei nu adopts o mods deck atunci cand aceasta se
generalizeaza, pentru a nu fi judecati negativ dupe o inftisare
desuetd.
Bineinteles, in stadiul in care toata lumea incepe a o purta",
novatorii au abandonat demult moda respective: ea nu va mai aduce
nimic stimei for de sine.
De ce stima de sine vd face sd cumpeirati si apoi sd nu nu mai pur-
tali haine prea moderne
Cum se explicd cumpardturile repetitiv inutile ale unor subiecti
cu scdzutd stima de sine, cum este cazul Sophiei?
Aceasta se petrece in doi timpi:
Primul act: in magazin, sub presiunea mediului, Sophie is haina
pe care i-o propune vanzatoarea. Ea devine la fel ca celelalte per-
octane din acest univers artificial care este magazinul: vanzdtoarea,
alte cliente, manechine frumos fotografiate pe perete...
Actul al doilea: intorandu-se acas, Sophie nu mai este in acest
univers artificial, ci in mediul ei real. Ea s-a intersectat pe scus
ett vecinul de mai jos si stie a, in cloud zile, week-end-ul se ter-
mina: se va intoarce la serviciu. Rochia prea moderns", care Ikea
din ea o persoand ca cele din magazin, rises prea mult sa atragd
atentia asupra ei intr-un mediu obisnuit: ea-si imagineaza mutrele
yecinilor si colegilor si se rdzgandeste sd mai poarte haina res-
pectivd, care isi va sfdrsi zilele in dulap.
Proba cabinei de probd
Ita4c revelator al micilor nevroze si al marilor angoase ale cumpdr

- arei"35, cabina de probe este scena marilor manevre asupra stimei
e sine. Ea este de fapt locul intalnirii intre imaginea ideald de
ne (intre y dzutd atunci and ne imagindm intr-o haina) si ima
-flea reald de sine (propria viziune in respectiva haina mai
It, in privirea vanzdtoarei). Un reportaj radio realizat la iesirea
din cabinele de proba dintr-un mare magazin ardta starea sufleteasca

a clientelor36: Astzi, totul m-a-ngrozit... Fusta imi place, dar pe
mine nu-mi mai place", Nu-mi place sa va.c1 adevrul in fats in
felul acesta", urmat de un perspicace Totul e bine in minte, dar
oglinzile astea..."
Visam desigur la un studiu in care femeile ar completa un ches-
tionar despre stima de sine inainte si dupa trecerea prin cabina de
proba. Aviz modivilor interesati...
Moda in randul minoriteitilor

Anumite medii marginale cultiv propriile for mode. In anii '
70, fenomenul punk" a reprezentat un bun exemplu in acest sens.
Respingerea regulilor sociale de bun simt ii fcea pe punkisti sa
adopte o inftipre mai mult decat neglijenta. Dar, putin eke putin,
aceasta a devenit o cdutare la fel de constrangatoare ca a modei
oficiale". Pentru ca a frecventat ocazional acest mediu in timpul
studentiei la Berlin, cineva dintre not poate atesta ca pregtirea
acelui look" al for lua la fel de mult timp ca si cea a incredibilelor
i minunatelor mode din perioada Consulatului: zbdrlirea parului,
modelarea crestei cu spumy de ras amestecat cu bere, dispersarea
savants a acelor de sigurantd, repartitia pseudo-aleatorie a rup-
turilor pe haine... Aceia dintre ei care prezentau cele mai scdzute
nivele ale stimei de sine se simteau foarte prost pe drumul dintre
casd si locurile for de adunare: nu era usor sa fii punkist intr-un
autobuz de periferie la ora termindrii serviciului...
IDUSTRIILE IMAGINII SUB ACUZATIE?
Eterna cdutare a frumusetii
Cutarea frumusetii este, fard indoialk etern. Dintotdeauna,

oamenii s-au preocupat de aspectul fizic. Uneori pans la a-si peri-
Stima de sine sau imagine de sine? 167
lita sndtatea: albul de ceruza (carbonatul de plumb) de care fe-

meile din Antichitate se foloseau pentru a-si albi tenul era o otravd
1periculoasa37... Sa ne amintim si de deformrile impuse picioarelor
chinezoaicelor de vita nobila micimea picioarelor era un cri-
Aeriu de frumusete sau de gatul femeilor-girafa" a numeroaselor
Aupopulatii africane. In aceste cloud cazuri, se recurgea la mutildri
tpericuloase i invalidante pentru sandtatea autonomia femeilor.
Referitor la formele corpului cerute de canoanele frumusetii
feminine, unele epoci au fort cu certitudine mai ingaduitoare penltru
formele rotunjoare: li se aminteste acestora, pentru a le coniola,
adoratia purtata femeilor cu fese frumoase din culturile preistorice
sau africane, tablourile lui Rubens, etc. Dar toate acestea ;:cunt
foarte departe de noi, raspund femeile. Poate ca n-a existat
"i4niciodata o epoca in care sa se facd o presiune atat de mare pen-
stru la un canon fizic. Mondializarea modelului occi-
ntental de suplete adolescentind pare un fenomen ireversibil in vi-
itorul apropiat. Atat timp cat inteligentele marketingului si pu,
blicittii sunt stapane aici...
Extinderea rdului
intr-adevar, presiunea socials asupra inatisarii fizice era alta-
tiati mai redusa, din anumite motive:
0 confruntare mai putin frecvent cu modelele ideale: inain-
. tea erei media, pentru un barbat canonul frumusetii era reprezen-
Aitt de cea mai frumoasa fats din apropierea sa, ceea ce nu era fard
oiala prea diferit de celelalte fete din comunitatea rurald unde
uiau majoritatea oamenilor. Astazi, fiecare barbat este asaltat
mai multe on pe zi de imaginea celor mai frumoase fete din
e de pe panourile de publicitate, din reviste, din spoturile pu-
icitare televizate. Mai mult, o mare parte a umanittii locuieste
mari orase, unde intalnirea cu fete frumoase necunoscute este
tilt mai frecventa. Pentru a pastra un cuplu stabil, Darwin reco-
nda, de altfel, retragerea la tars...
0 importanta mult mai mica a aspectului fizic in alegerea
lor: majoritatea casatoriilor erau altadata aranjate, intre fami-
liile invecinate sau in functie de interese comune. Asta nu era

neaparat un lucru prea bun pentru indivizi, dar limita rolul fru-
musetii: chiar femeile i barbatii dizgratioi puteau forma o farni-
lie.
Existenta controlului social: astfel, purtarea uniformelor de
catre elevi sau tabuurile fata de exhibitia corpului, adesea ascuns
in spatele unor haine ample. Aceste masuri sociale chiar daca
scopul for initial nu era sa mentina stima de sine reu*eau totusi
sa reduca diferentele dintre indivizi, apropo de aspectul in-
fat4area fizica...
0 relativa i in final salutard? ipocrizie sociald fata de
frumusete: discursul oficial era ca existau alte valori superioare
aspectului fizic...
Dar astzi lucrurile se schimbd i se rdstoarn, din diferite mo-
tive: trim intr-o epoca in care suntem supui proximitatii copleitoa-
re *i oprimante a unor imagini de corpuri ideale. Din ce in ce mai
putin ipocrite pe aceasta tem eel putin grupurile noastre
sociale valorizeaza frumusetea din ce in ce mai deschis. Aparent,
nu e nimic rat in faptul ca fiinta umana vrea s fie mai frumoasa.
Dar fenomenul s-a amplificat intrucat a devenit obiectul unor mize
comerciale importante. Mesajele publicitare erau la inceput can-
tonate modei, respectiv hainelor care ascundeau corpul. Astazi, die
ataca direct corpul, prin mijloace indirecte, in special ale indus-
triei de cosmetice i chirurgiei plastice. Unele mesaje devin astfel
din ce in ce mai deschis culpabilizante. In campania sa publicitaa,
o retea de sdli de gimnastica de repunere in forma nu ezita sa
afieze in chip de argumentare mesaje de felul: Adio, fese moi",
Ardeti caloriile", Gata cu abdomenele"*... Ce efect asupra stimci
de sine a femeilor o fi avut acest bombardament culpabilizant
devalorizant al feselor moi"? Alt simptom: revistele pentru fe-
mei, care altadata puneau in prim plan silueta regimurile, au
adaugat acum chirurgia estetica... Pe cand clonarea pentru a dc-
veni mai frumoasa?
* 0 traducere literals a acestor expresii ar fi o insiruire de calambururi: Adio
fesmoalelor", ,ArdeP caloribilii" si Gata cu abdominabilele" (n. t.)
Stimd de sine sau imagine de sine? 169
linda este astzi omniprezenta in mediul nostru zilnic: bile si plurile

apartamentelor, magazine, holurile cldirilor, sli de gim*stied,
retrovizoarele masinilor... Imaginea noastr este reflecittii de
zeci de on pe zi. Dar n-a fort intotdeauna asa: de fapt, pdna.
secolul VII, oglinzile erau foarte rare. Galeria Oglinzilor din
palatul de la Versaille era, in acea epock un exceptional semn de
putere $i de bogdtie, demn de a reda extraordinara stima de sine a
lui Louis al XIV-lea, stpanul domeniilor; dar democratizarea
Winzii nu dateaz6 decdt din secolul XIX38. De atunci, oglinda
e-a devenit familiars intimd. Care este rolul acestei prezente
tople$itoare a imaginii noastre, cdreia i s-a adugat apoi cea a fo,
fOgrafiei imaginii video, in presiunile din ce in ce mai man asupra
lmaginii corpului? Desigur, nu prea anodin...
Stintem oare not jucdriile peipu.vii Barbie?

In 1959, producdtorul de jucdrii american Mattel a pus in van-
pre celebra sa Barbie. Multi ani mai tdrziu, evocand aceastd lansare
pc piata, creatoarea sa Ruth Handler declara: Niciodatd inainte .
1k'4 i s-a conferit unei pdpu$i o siluetd ata de feminind39."
De la creatia sa, s-a vandut mai mult de un miliard de pdpusi
Barbie in lume. Sub pretextul ca nu este vorba decat de o jucarie,
fie acest succes atdt de anodin? Si modelul de ideal feminin pe
tare il vehiculeazd ppusa nu este oare nociv? Pentru dacd
spunem proportiile frumoasei la o scald adults, obtinem pen-
o talie de 1, 77 m urmdtoarele dimensiuni: 85-46-73! Litera-
kbente inumane, aceste cifre dau o idee de siluetd ideals" pro-
sa generatiilor de fetite $i leziuni ale stimei de sine care se pro-
c cdnd ele ajung la adolescents
'`
De aceea miscdrile feministe americane au luat de mult timp
*usa drept tints $i doreau la un moment dat s figureze pe am-
je urmdtoarea mentiune: Indicatie de folosire: majontatea fe-
meilor nu devin ca Barbie. Orice omisiune a acestei informatii
catre fetite poate provoca grave tulburari fizice si psihice." Miscarea a
atins paroxismul dupa comercializarea unei Barbie vorbitoare, care
declara cu o voce stupida: E grea matematica"... Drumui fetitelor
era deja marcat: s se straduiasca sa semene cu un ideal fizic
inaccesibil, convingandu-se cat mai devreme posibil de
tele lor de a urma studii serioase" Am vazut si programe mai bune
de promovare a stimei de sine...
Cel mai ingrijorator in aceastd poveste este ca astazi Barbie nu
mai este o jucarie pre-adolescentind: fetitele de patru ani o mai
doresc. Ce vor deveni generatiile de fet4e hranite precoce cu Bar-
bie?
Lara Croft si Barbie: aceeasi disputd?

Chiar si eroinele aparent mai feministe" deck celebra papusa
propun acelasi model de corp perfect.
Lara Croft, eroina din jocul video Tomb Raider, are un chip per-
fect, o silueta longilina de adolescents, picioare superbe, dezvluite
adecvat de un sort de alura vag militara in sfarsit, niste sani
dar fara sa fie lsati din cauza greutatii lor, pentru c5
faman intr-o imobilitate imperturbabila in ciuda tuturor salturilor,
alergarilor si sdriturilor pe care trebuie sa le faca pentru a iesi din
labirinte sau pentru a distruge adversari virtuali.
Ne putem intreba care va fi efectul acestei creaturi asupra exi-
gentelor feminine ale baietilor si adolescentilor care ar privi-o sute
de ore intr-o etapa sensibila a sexualitatii lor. $i de asemenea asupra
imaginii corpului fetelor, care sunt atrase in egala mdsura de acest
joc video...
In fine, refluxul?
Aceasta ar putea fi ingrijordtoare, dar, ca si in alte meca-
nismele de reglare se mobilizeaz mai mult sau mai putin spon-
Stim de sine sau imagine de sine? 171
. In cazul papusii Barbie, dacd fetitele o adopt din ce in ce mai
vreme, ele o abandoneaza din ce in ce mai repede. Se intampla
vent ca mamele s5 ne povesteasca despre fiicele for de 7-8 ani
41( o las pe Barbie surorilor mai mici. Mattel, producatorul ei, a
is in 1997 sa modifice aspectul fizic, apropiindu-i proporliile
cele ale unei femei adevrate (nu are important-. care...). Fdr
e un inutil acces de constiintd, dupd ce a promovat stan-
liarde prea oprimante i prea inaccesibile...
, Multe din industriile pentru frumusete au simtit efectiv ca s-a
Livers prea departe in celebrarea acesteia. De la mijlocul anilor '90
observat aparitia unor manechine care nu corespund criteriilor
bipuite de frumusete, ci sunt purtatoarele unor figuri" cu per-
nalitate puternicd; chipul foarte deosebit al lui Kate Moss, mo-
litelul americanului Calvin Klein, este un astfel de exemplu. In
loamna anului 1998, creatorul de modd englez Alexander McQueen
jspus sa defileze o tndr cu picioarele amputate. In acelasi an,
bricantul italian Benetton a afisat fotografii ale unor tineri han-
Aicapati psihomotor pentru a incita la cumprarea marfii sale. In
4996, creatorul francez Jean Paul Gaultier a pus s defileze ni$te
*unici foarte elegante. Ca i cum mesajul subliminal al acestor
minzdtori de veminte ar fi: Am inteles ca am mers prea departe
u ilustrarea imaginilor perfecte pentru a ne vinde produsele. Pri-
ele sunt la fel de vandabile pentru cei care sunt la opusul
*umuse(ii, bdtranii, stigmatizatii Si handicapatii. Deci, voi sunteti
voi care v aflati intre cele cloud extreme..."
Alti creatori au mers si mai departe. Astfel, marca englezd The
Body Shop, de produse cosmetice si de toaletd, fcut campa-
aia publicitar in 1998 pe tema stimei de sine40. Aceast re-
dorind s5 se distinga de discursul publicitar al concurentilor
acuza direct industria destinatd imaginii corporale: Arum 23
de ani, manechinele cantreau cu 8% mai putin cleat media
fenleilor. Astzi, ele cdntresc cu 23% mai putin..." Ea denunta
lizarea
uti- perversd a frustrrilor afective: Am pierdut patruzeci de
kilograme mi-am gasit iubirea." Ea afisa pe ziduri pdpusa Ruby,
tin fel de anti-Barbie rotunjoara, menit s5 reprezinte imaginea
mediei" femeilor de pe planets: boar opt femei sunt top-mo-
dele, trei miliarde nu sunt." Ea lua in zeflemea, in sfarsit, mesajele
publicitare subliminale ale industriei cosmetice: Se gaseste oare
stima de sine intr-o crema?"
Sincer sau abil, demersul prezinta un interes major: pentru pri-
ma data un vanzator de cosmetice refuza sa adopte, perfectionan-
du-1, discursul obisnuit al mereu mai mult..." (mereu mai multa
frumusete, siluetd...). Intr-un interviu dat in 1998, in revista fe-
minina Marie-Claire, Anita Rodick, presedinte-fondator al marcii,
declara: Incerc sa gasesc un concept de frumusete onestd..." In-
treaga problems consta in a stii ce este aceasta frumusete onesta".
Fara indoiala, o frumusete mai toleranta la infinita diversitate a
aspectelor noastre fizice. De bine ce oamenii politici francezi au
criticat mult gandirea unica", se poate ajunge intr-o zi s se faca
procesul frumusetii unice"?
Aceste framantari, aceste prime miscari de retragere dintr-o
mods din ce in ce mai dictatoriald vor fi durabile? Sau nu au
reprezentat deck o pauza, dictata de vreun imperativ comercial
trebuie sa lasam sa mai respire piata consumatorii? Vor fi nece-
sari cativa ani pentru a o afla. Dar de-aici inainte nu va trebui sa
facem dovada de o mai mare vigilent exigenta fats de indus-
triile ale caror interese comerciale sunt orientate spre corpul nos-
tru? Societkile noastre nu trebuie sa fie mai preocupate de pro-
movarea altor cai de autosatisfactie si de respect fats de ceilalati,
deck de cele care tree prin cultul unei infatisari conforme?
Capitolul VIII
TEORII
Orice descoperire se va fi racut in Cara

amorului-propriu, Inca mai rdmdn in ea
destule meleaguri necunoscute."
Francois DE LA ROCHEFOUCAULD
Stima de sine este Inca, pentru cercettori, un vast santier de un

liu emerge nici o teorie generals. Aborddrile sunt variate abundente
it nu este usor s to orientezi printre ele. Scurta cdlatorie printre pa-!
In' din cele mai importante teorii actualmente in vigoare, pe care v-o
opunem, nu are alt scop decat acela de a v ajuta in aceast ori-
%tare.
A STII SA 1T ADMINISTREZI ASP/RATIILE
Ecuatia lui James
William James (1842 1910), unul dintre fondatorii psiholo-

i stiintifice moderne, este si unul dintre primii care au studiat
A ttima de sine. Acest medic si filosof american a fost frapat de ab-
,10enta legaturii directe dintre calittile objective ale unei persoane
nivelul de satisfactie pe care o are fats de sine insdsi: Astfel,
4acria el, un om cu capacitti extrem de limitate poate fi dotat cu o
luficient de neclintit, in timp ce un altul, deli asigurat ca a reusit
in viata si se bucura de o apreciere universals, va fi atins de o nein-

credere incurabila in propriile sale capacitati."1 Foarte logic, el a
tras concluzia ca satisfactia sau nemultumirea de sine nu depind
doar de reusitele noastre, ci si de criteriile dupa care le judecam -
ceea ce a rezumat in ecuatia lIrmatoare:
succes
stima de sine =
pretentii
Altfel spun, cu cat obtinem mai multe reunite, cu atat create sti-
ma de sine... cu conditia totodat ca pretentiile noastre sa nu fie
prea mari. Sa ludm un exemplu. Ati fost admis la bac cu menti-
unea sufficient de bine". Este, deci, un succes". Cum v-ati dorit
inainte de toate sa nu fiti respins, rezultatul \TA' satisface pe deplin.
Dar acelasi rezultat Va va deceptiona cumplit clack pretentiile dvs.
find mai ridicate, v-ati fi asteptat s obtineti foarte bine". Intr-un
caz, stima de sine create; in celalalt, ea diminueazd.
Pretentiile ridicate pot constitui, deci, o franc pentru o bung
stima de sine. Ernest Hemingway, laureat al premiului Nobel pen-
tru literature, in seara faimei sale, a declarat, putin inainte de a se
sinucide: Important nu este ceea ce am scris, ci ceea ce as fi putut
scrie." In acest fel se explica unele insatisfactii paradoxale ale unor
indivizi dotati sau rasfatati" de viata. De asemenea si suferintele
pacientilor nostri: multi timizi, de exemplu, au o viziune prea per-
fectionists despre ceea ce trebuie sa fie performantele for sociale (
trebuie sa plac tuturor, sa nu contrariez pe nimeni, sa am mereu
raspuns la tot, replica, etc."), ceea ce le tine mereu sub presiune
stima de sine.
Invers, starea de confort psihic a persoanelor care traiesc in
conditii care altora le-ar prea prea putin favorabile, provine, fare
indoialk si din capacitatea for de a fi multumite cu ceea ce au.
Fericirea este adesea o chestiune de perspective personals. $i este
intotdeauna corelata cu stima de sine: cu cat este mai build aceas-
ta din urm, cu atat se va declara subiectul mai multumit de viata
sae.
Teorii 175
ccese renunfdri
Ecuatia lui James, aa cum vom vedea imediat, nu explica doar
velul stimei de sine, ci Si evolutiile sale.
De la un succes la altul
b Theo, 5 ani, reuete sa mearga pentru prima oard pe bicicleta

ird rotitele de echilibru. El se simte evident mandru i
toata fa-
milia s-a adunat ca sa-i admire performanta. Cateva saptamani mai
tarziu, Theo mergea mereu cu bicicleta ca un om mare", dar man-
a sa scazuse: pretentiile sale crescuserd o data cu succesul sau;
,
lui nu mai era sa mearga cu bicicleta fora rotite, ci s"
hiearga la fel de repede ca Remi, fratele sau mai mare. Peste cat-'
hi timp, va fi fora indoiald acela de a merge pe bicicleta fard maini...
Cu totii am trait acest fenomen: in urma unui succes, stima noas-
fr de sine creste foarte mult si resimtim o mare pldcere. Apoi, ne
bbisnuim cu o reusita a carei repetitie nu ne mai fell aceeasi in-
tensitate a placerii ca prima data si nu ne mai dopeaza" stima
leastra de sine: aceasta ne va parea aproape normal. Reusita ramane
hrana pentru stima de sine mai mult pentru a o mentine la un ni-
Vel bun decat pentru a o ridica. Pentru a o face sa progreseze din
Trebuie sa sa renunti
hou, vom creste atunci, logic, pretentiile noastre, cautand succese
maiAevidente,
actiona sau
asupra pretentiilor
in alte domenii...este si un mijloc eficient de ad-
inistrare a declinului succeselor. Un exemplu bun in acest sens
to dat de imbatranire. Pentru a imbatrani fericiti, trebuie ca, in-
ters decat copiii, sa ne limitarn putin Cate putin pretentiile, cel
tin in unele domenii aptitudinile fizice, de exemplu. A nu re-
ta, cand imbatranim, la performantele sau la un corp de atlet,
condamna sa trim experience dureroase, intrucat succesele nu
i apar. James a scris deja despre asta: Ce zi e mai placutd decat
ea in care renuntam sa mai fim tineri sau zvelti!" Si Oscar Wilde,
e nu a ajuns la aceasta detasare, declara: Ingrozitor la batranete
e ca ramanem tineri."
In fond, principala invatturd a acestui model aritmetic al stimei

de sine se refers la arta de a administra aspiratiile. Noud ne rev i ne
sarcina de a gsi calea de mijloc intre ambitia excesiv5, care ne
impiedicd sA fim satisfcuti de ceea ce obtinem (mereu mai mutt") si
o atitudine comodd, care ne va determina sa intrerupem foarte
devreme eforturile noastre de a atinge un obiectiv (asta-mi
ajunge").
A-TI ASUMA SAU NU RISCURILE

Se pot compara strategiile pe care le aplicdm atunci cand ne in-
vestim banii si cele pe care le folosim pentru a ne dezvolta stima
de sine? Unii teoreticieni3 si-au pus aceast intrebare. Pentru ei,
cantitatea de iubire primit in timpul primilor ani de viatd consti-
tuie un fel de capital pe care it vom administra ulterior.
Marii investitori", care dispun de un important capital de de-
marare, isi depun banii in acele plasamente care implica si un anu-
mit nivel de rise, dar care pot genera si multiple beneficii de
exemplu, actiunile bursiere. Desi mult prea putin realisti, ei sfarsesc
prin a castiga si a depozita din ce in ce mai multi bani. Ei nu se
tern s piardd in unele plasamente, pentru ca in orice caz le va
rmane sufficient in alts parte.
Nefiind niciodat intr-adevdr bogati, micilor economisti" le e
teams ca, printr-un rise nechibzuit, sd nu piarda si putinul pe care
it au. Ei investesc deci cu prudenta, si mai degraba in plasamente
sigure, ca livretele caselor de economii. Din aceast cauz, ca*ti-
gurile for sunt pe mdsura riscului: mai putin ridicate.
Aplicat la stima de sine, acest model financiar" permite in spe-
cial s intelegem de ce strategiile folosite de subiectii cu inalta
stima de sine diferd de cele ale subiectilor cu scazutd stima de sine.
Primii au, asa cum am vdzut, o atitudine mai ofensiv fats de exis-
tents: ei isi asumd mai mult riscurile si au mai multe initiative, din
care extrag mai multe beneficii pentru stima for de sine. In ceea
ce-i priveste pe acestia sunt mai precauti si prudenti: ei se
arat reticenti in asumarea riscurilor si o fac numai in mediile se-
Teorii 177
izante $i previzibile, ceea ce le fumizeazA mai putine ocazii de
si spori stima de sine.
Modelul financiar al stimei de sine

Stima de sine trebuie s fie in mod regulat reinvestita pentru a
nu se devaloriza
Castigurile sunt la ina.ltimea riscurilor asumate
Cu cat este mai mare capitalul de demarare, cu atat e mai usor
sa-ti asumi riscurile
Acest model ar parea inechitabil: dupa cum banii trag la cei bo-
AO, subiectii care dispun de un capital de demarare bun ar obtine
i usor decat ceilalti o build stima de sine. Dar interesul sau prin-
Epal in aceea ca ne aminteste ca orice capital se erodeaza

esita investiri regulate: nealimentat prin initiativele noastre per-
- sonale, stima noastra de sine va sfarsi mereu prin a se fragiliza.
;,EUL OGLINDA"
Nu stim niciodata precis cum ne \tad ceilalti, ne spune o tanara
pacient. E pacat, pentru ca asta ne-ar invata o multime de lucruri.
Cateodata mi-ar placea sa stiu ce gandesc cu adevarat oamenii de-
_
$pre mine, pentru a sti dacd parerea pe care o am eu despre mine

e fondata sau nu. De exemplu, mi-ar placea sa asist la inmor-
ntarea mea si sa ascult ce povestesc oamenii la plecare. E ade-
irat ea in general petrec mult timp intrebandu-ma ce spun oa-
enii despre mine. Este in acelasi timp si una din principalele mele
rse de placere cand stiu ca fac o impresie bung sau de ne-
lacere daca percep ca sunt prost apreciata de interlocutorul
eu.
Aceasta relatare ne aminteste ca nu avem niciodata despre not
judecata ex nihilo. Stima de sine nu este doar o evaluare per-
sonalk ci si o anticipare sau o estimare a evaludrii celuilalt. Un 64

numesc asta eul oglind" (looking glass self).
De la critics la aprobare
Suntem tentati cateodat sa ne convingem ca parerea celorlalti
nu ne afecteaza; dar, sinter, critica ne lass chiar atat de indiferenti ?
Nu, bineinteles. Indiferent din partea cui vine si oricat ar fi de re-
dus, eel mai mic comentariu negativ la adresa noastr antreneazd
imediat in not o reactie emotionald dureroasa5. Aceast judecata o
resimtim Inca de la inceput ca adevaratd. Doar intr-un al doilea
moment ne detasam de ea printr-un proces intelectual, fie pentru a
o critica (nu, gandindu-ma bine, nu sunt de acord"), fie pentru a-i
atenua importanta, distantfindu-ne de interlocutor (nu mai pot eu
de ea, deci nu-mi pass nici de parerea ei"). In functie de oa-
meni, acest travaliu este mai mult sau mai putin u$or: pentru unii,
care au in general o foarte inaltd stimd de sine, critica nu reprez-
int decal o nepldcere trecdtoare; dar, pentru altii, ea provoacd ade-
sea o veritabild prdbu$ire.
Critica ne afecteaza intotdeauna, de asemenea aprobarea

iar asta-i bine. Pentru a demonstra asta, s-a efectuat o experienta
pe un grup de studente din primul an6. Sub pretextul ca se face un
bilant, ek au fost chestionate de o students frumoasa din anul II de
cloud on mai pretioasa in ochii lor, deci care le cerea sa se
descrie, cu calitatile $i defectele lor. Unei jumdtati dintre studente,
frumoasa intervievatoare $i-a exprimat o prere incurajatoare: la
enuntarea punctelor forte, ea aproba (de acord cu dvs., eu cred
la fel"); la cea a punctelor slabe, ea descuraja (dupd parerea mea,
nu e prea evident"). Pentru cealaltd jumdtate din studente, nu s-
cut nici un comentariu. Ei bine, and, dupd terminarea intrevederii, s-
a facut evaluarea, s-a constatat c scoruruile stimei de sine erau
semnificativ ameliorate in primul grup, iar asta timp de cdteva ore.
Oricare ar fi nivelul stimei noastre de sine, aprobarea socials ne
face bine; doar durata efectului sal este variabild: beneficiile pe
care le putem extrage dintr-un mesaj pozitiv sunt probabil mai la-
Teorii 179
le daca ne apreciem prea putin, in mdsura in care reincepem

mai pid sa ne indoim de noi
Estimometru sau sociometru?
Plecdnd de la aceste constatdri, unii cercettori7 nu au ezitat sa
afirme ca stima de sine era un sociometru". Asa cum barometrul
Asoard presiunea atmosfericd, ne previne de riscurile de furtund u
ne linisteste asupra sanselor de timp frumos, stima de sine ar o
dovadd a perceptiei instinctive pe care o avem despre popuritatea
noastr: suntem multumiti de noi pentru ca, intr-un fel u altul,
ne simtim apreciati; invers, stima noastrd de sine scade tunci cdnd
nu ne mai simtim socialmente apreciati.
Stima de sine ca sociometru

.r.> Tot ceea ce create acceptarea socials creste (putin) si stima de
sine
r-> Tot ceea ce diminuazd acceptarea socials diminueazd (mult)
stima de sine
Sociometrul prezintd, din pkate, vicii de forma: de exemplu,

el anuntd mai usor si mai puternic scdderile decat cresterile. De
aceea, stima de sine-este mult mai sensibild la respingerea socials
kiecat la acceptare. Cum spunea unul dintre pacientii notrii: Stim
mea de sine? C4tig6 un punct cdnd primesc un compliment,
Aar pierde zece dug sunt criticat." Un altul ne povestea: Faptul
t bi ma simt acceptat de un grup nu ma linitete dect pe moment;
o se compara cu prdbusirea pe care o simt on de cate on am im-
resia ca am fort dat la o parte. De exemplu, imi face placere sa
flu invitat la o serat. Dar aceasta placere este msurat5 si nu se
compara cu tristetea pe care o resimt cand are loc o serat la care
iiu sunt chemat. De ce aceasta? Probabil ca am nevoie sa cred
sunt iubit tot timpul si ca sunt indispensabil."
Acest lucru este demonstrat de o experienta. Cativa voluntari

au fost supusi la o activitate pe care trebuia sa o realizeze fie in
grup, fie individual. Unii au fost facuti sa ereada ca aceastd alegere
exprima o vointa colectivd (ati fost ales de membrii grupului pen-
tru a lucra cu ei" sau ati fost refuzati de membrii grupului, deci
veti lucra singur"); altora li s-a anuntat ca alegerea este aleatoric
(a avut loc o tragere la sorti; unii vor lucra in grup, altii singuri").
Rezultat: se constafa ca stima de sine a subiectilor nu este prea
mutt afectata daca alegerea, pozitiva sau negativd, este prezentata
ca rod al hazardului; din contra, dacd alegerea pare a emana din
grup, faptul de a fi ales nu creste decat foarte moderat stima de
sine, in timp ce faptul de a fi respins o altereazd grave.
Stima de sine $i afirmarea de sine

Persoanele avand o scdzEuta stima de sine au deseori dificultati in
a se afirma: a spune nu, a-si spune pdrerea dna interlocutorul are
o pdrere contrara etc. Sa-1 ascultdm pe Alain, un comerciant de 40
de ani:
Nu sunt cu adevarat timid: de exemplu, intilnesc cu pldcere per-
soane straine, fac repede cunostinta, incerc sa le revdd... Am pro-
bleme atunci cand trebuie sa ma opun sau trebuie sa-mi asum riscul
de a o face: de exemplu, sunt un mare handicapat al refuzului, a-
tunci &and nu doresc sa fac ceva, imi is ore intregi pentru a in-
drazni sa o spun. Mi s-a facut remarcat si faptul ca in discutii cram
intotdeauna de acord cu totul: nu contrazic niciodat pe nimeni.
Am sfarit prin a nici nu-mi mai da seama de asta. In orice caz,
psihoterapia mi-a aratat ca aceste lucruri se bazeazd pe aceeai
problematica: nu vreau s-mi asum riscul unui conflict. Stiu ca nu
suporta: prerea celorlalti este prea importanta pentru mine.
Sunt sociodependent, cum spune psihoterapuetul meu!" De
unde i interesul metodelor de afirmare de sine in care per-
soanele ca Alain vor fi antrenate, prin intermediul exercitiilor
jocurilor de rol, sa-si afirme apere calm punctele de vedcre
Teorii 181
Sdfaci ca ceilalti
Observati cu atentie figura de mai jos. Dupd dvs., ce linie este

mai aproape de linia de referinta?
Linie de 2
referinti
Ati rdspuns, Med indoiala i pe drept cuvant ca este vor-

ba de linia a doua. Vi se pare evident? Si totu$i, nu este sigur ca
ati fi rdspuns la fel daca ati fi fost plasati in conditiile unei foarte
celebre experiente de psiho-sociologie9 pe care o vom descrie...
Unor subiecti voluntari ii s-a cerut sa evalueze lungimea lini-
ilor dupa aceeai schema ca cea pe care o aveti in fata ochilor.
Atunci cand erau singuri, mai putin de 1 la mie se inelau; imen-
sa majoritate identifica, deci, linia a doua ca find rdspunsul corect.
Din contra, dacd subiectii erau situati alaturi de alte persoana (de
fapt, complicii experimentatorului), lucrurile se complicau. In tim-
pul primelor cloud exercitii, complicii se comportau normal, res-
pectiv dadeau raspunsuri logice si numeau linia corectd. La al
treilea exercitiu, complicii se stabilise ca ei sa dea r5spunsul
inaintea subiectului aveau drept consemn sa aleaga cu totii linia 1
sau 3 ca find cea mai apropiat de linia de referint si de a o
face cu cea mai mare relaxare Si cat mai natural posibil. Subiectil
ddeau atunci semne de tensiune si de jena foarte intense; apoi, o
treime dintre ei se raliau parerii grupului si alegeau rdspunsul prost.
Principalul motiv al acestui conformism este probabil teama de
respingerea socials, de care am vorbit ceva mai sus: ea ii deter-
mina pe unii participanti s5 faca ce fac toti". Aceast teams este
legata de stima de sine. S-a putut demonstra, de altminteri, repetan-
du-se ulterior aceast experient pentru a studia mai bine anumite
variabile 10, ca acest conformism social sporeste cu atat mai mult
cu cat este mai atacata stima de sine: cu cat subiectii erau plasati
in medii mai inconfortabile sau in care se simteau mai incompe-
tenti (de exemplu printre alti voluntari foarte siguri de ei sau vi-
zibil familiarizati cu laboratorul de psihologie) si cu cat ei admi-
rau mai mult statutul de grup (de exemplu dacd celelalte persoane
li se prezentau ca find membrii unui grup de experti sau de stu,
denti in ani superiori), cu atat erau mai susceptibili in alegeri.
Morala? Nu v incredeti in alegerile voastre on de cate on sun-
teti pusi sa luati o decizie in sanul unui grup. $i aceasta cu atat mai
mult cu cat grupul va intimideaza v faceti sa va indoiti de voi
intr-adevar, cu cat stima voastrd de sine va fi mai scazutd,
cu atat va yeti &Ma mai gregar cateodatd in ciuda bunului simt...
Despre toleraMti rasism
Cand se diminueaza experimental stima de sine a subiectilor vo-

luntari fcandu-i s esueze la sarcini prezentate drept facile sau
facandu-i sa se gandeasca la moartea for , se observ ca ei au
tendinta sa critice mai mult alte persoane sau sa devind intoleranti
fats de infractiunile la adresa legii sau fats de agresiunile impotriva
grupului for culturalu. Astfel, unii cetteni americani carora li s-a
Teorii 183
diminuat stima de sine vor avea tendinta de a judeca mai sever per-
soanele care le vorbesc de rau tara
Acelasi tip de experientd ii conduce pe subiecti sa exprime cu mai
multa usutint puternice prejudecati rasiale.
Aceasta scadere a stimei de sine nu probabil singura mad a con-
duitelor de rasism sau intolerant, dar, chiar daca nu exista o ide-
ologie care sa le pregateasca terenul, ea ii faciliteaza in mod cert
aparitia.
TREBUIE SA URMAM MODELELE?

Astzi, in ajunul Craciunului,faul, 7 ani, si-a pus o cravats:
msoteste pe tatal sau la birou. In timp ce acesta iii ordoneaza
dosarele, Paul lucreaza" la calculator. Este extrem de mandru sa
semene cu adultii cu care se intersecteazd salutd pe coridoare,
sa faca asa cum face un om mare". Admirandu-si mult tatal, se
simte aproape egalul sau in aceast dupa amiaza.. Astfel, stima sa
de sine a crescut, intr-un fel: el s-a apropiat de idealul sau (a fi
mare), semanand cu modelul sal (tatal).
In 1892, William James amintea pans la ce punct influenteaza
idealurile imaginea pe care o avem despre sine: un barbat care
moare de rusine pentru ca nu este dee& al doilea boxer sau vaslas
din lume, ca i-ar putea bate pe toti barbatii in afara de unul, iata
ea nu conteaza... In ochii lui, este ca si cum el n-ar exista... Din
contra, o aschimodie pe care toata lumea ar putea s o invinga, nu
suferd deloc de pe urma acestui dezavantaj; de mult timp a renuntat
sa facd avere in acest domeniu", cum spun comerciantii. Cine nu
incearca, nu esueaza. Cine nu esueaza, nu se inconjoard de umi-
linta. Astfel, ne estimam in aceasta lume exact dups ceea ce not
pretindem sa fim si sa facem." Altfel spus, stima de sine depinde
de distanta pe care o percepem intre comportamentul nostru si ceea
ce reprezinta idealul nostru: cand ne apropriem de idealul nostru,
ne stimam, dar atunci and ne indepartam de el stima de sine scade.
Domnul Amdra't Domnul Bine

Experienta urmtoare a fost pe studenti aflati in cautarea unei sluj-
be de vara12. In timpul examenului de selectie, studentul era awzat
intr-o camera pentru a completa niste formulare (in care figura un
chestionar despre stima de sine). La un moment dat, un complice
la experiment intra in camera, se aseza la o masa si incepea s corn-
pleteze aceleasi chestionare.
In majoritatea cazurilor (alese aleatoriu), acest complice avea o
prezent fizica ingrijita, deschidea o geanta din care scotea un mi-
crocalculator, o carte de filosofie si alte elemente de studiu... Aces-
ta era, pentru cercetdtori, Domnul Bine". In cealalta jumatate din
cazuri, situatia era inversa: Domnul Amarat" aparea prost im-
bracat, necivilizat, prvalindu-se peste masa si punand langa el un
roman erotic jalnic...
Dupd aceast aparitie, li s-au dat studentilor noi formulare cuprinzand
un al doilea chestionar despre stima de sine. Apoi se compara cele
cloud chestionare in functie de ceea ce s-a completat inainte si dupa
venirea complicelui. Rezultate: Domnul Bine, care amintea cat de
departe esti de idealul social, determina scaderea stimei de sine,
in timp ce Domnul Amarat, care arata ca, in fond, nu esti prea rau,
le dadea un indemn...
Modele ci antimodele
Atingem rar idealurile noastre in viat, dar anumite persoanc
joaca uneori pentru noi rolul de modele. Frecventarea for va fi
benefica atat timp cat nu vom fi in competitie cu ele. Imitand in
intregime sau partial competentele for (sa incerc sa fac la fel de
bine"), ne vom creste si stima de sine si priceperea. Majoritatea
invataturilor noastre se bazeaza pe acest principiu al imitatiei13.
Dar antimodelele" ne pot ajuta in egala masurd sa ne simtim
bine cu noi Asa cum explica o pacienta., ele ne invata ceea
ce nu trebuie sa facem: De-a lungul anilor, ma enervam pe mama.
Teorii 185
a exaspera, o consideram imaturA. De fapt, cram deceptionat
ea, nu corespundea modelului pe care 1-a$ fi vrut $i care fu-e
in uncle momente din copilaria mea. Adevrata problems e
resentimentul meu era egoist; ma simteam eu-insami deva-
rizatd, spunandu-mi: sunt fata ei $i fr indoiald ca ii seman
ai mult decdt cred. Apoi am inteles CA ea nu se va schimba $i
de mine depindea sa evoluez. $1 atunci am incercat sa-i vAd i
bine calitatile. $i mai ales sa flu mai tolerantd fats de de-
tele sale: cand o vAd ca face ceva care ma iritd, in loc sa ma
ervez, ma intreb dacd nu fac si eu cateodat acelasi lucru
acest caz, cum s evit asta."
Alta data, observarea antimodelelor serveste pur si simplu la ;
ne reconforta! Faptul ca uncle persoane din anturajul nostru ne
r pe drept sau pe nedrept mai putin inzestrate decat not r-
unul sau mai multe domenii este un mijloc cvasi-experi-
ental de a ne creste stima de sine. Cum aminteste dictonul: MA
vesc si ma deceptionez, ma compar si ma consolez."
Idealul pentru stima de sine const, fr indoiald, in a cultiva
bele tipuri de perspective, a privi securizant pe cei aflati mai
s si stimulator pe cei de sus. De altminteri, acesta este si mo-
ul pentru care in sport exists categorii care separA practicantii
functie de nivelul performantei: aceasta permite fiecdruia sa
ureze gustul victoriei, experimentdnd din cand in cand bine-
erile unei mici reajustAri ale stimei de sine printr-o infrAn-
re...
and idealul ne impiedicd

Idealurile noastre sunt un motor; ele pot fi, de asemenea, in
umite cazuri, o piedica. Este ceea ce psihiatri numesc ide-
lopatie". Cand se face pendularea de la normal la patologic?
tunci cand idealurile $i modelele noastre devin prea rigide $i
xigente. Psihanalistii au vorbit astfel de Eul ideal"14 pentru a
esemna imaginea tiranica ai carei purttori putem fi prin vointa
oastra de a ne apropia de idealurile noastre.
IDEAL NORMAL" IDEAL PATOLOGIC"
Doresc s..." Trebuie sa..." -
Atingerea idealului nu este idealmata: va ti bine da- Atingerea idealului este idealizati cind it voi ini-
ca-1 voi implini, dar asta nu va rezolva totul" plini, va fi minunat"
Posibilitatea de a-si atinge partial obiectivul: pot ob- Functionare pe principiul tot sau nimic: Trebuic sa -
tine o parte din ceea ce visez" obtin tot ceea ce doresc"
Dad idealul nu este atins, deceptie, dar stima de si - Dad idealul nu este atins, depresie si leziuni durabi:
ne se va reface le ale stimei de sine
Idealuri Fi stima de sine
Totul se joacd intre doresc" si trebuie". Dacd eu doresc sa devin

veterinar, voi face totul pentru a-mi atinge obiectivul, dar voi ac-
cepta sa exercit si o alts meserie: de exemplu, observdnd ca studi-
ile Bunt prea dificile pentru mine sau descoperind ea" meseria nu
imi place. Dacd trebuie sa devin veterinar pentru ca in familie a
fort asa din tats-n flu si dacd esuez in acest obiectiv, stima pe care
mi-o port va suferi: pentru a evita aceastd suferintk risc sa ma in-
versunez, sa fac sacrificii inutile etc.
rl In Marele Gatsby, Scott Fitzgerald povesteste istoria lui Jay Gats-

by, un misterios si elegant milionar al Americii de la inceput de
secol. Idealurile reusitei materiale ale lui Gatsby fiul unui mi-
zerabil cultivator din vestul Mijlociu au facut din el un om foarte
bogat. Dar idealurile sale sentimentale sa se cdstoreasca cu
Daisy, bogata mostenitoare sudista, casatorita deja cu un arogant
flu de familie buns it vor duce la ruins si la moarte. Inversunan-
du-se sa o cucereascd pe Daisy, Gatsby isi atrage ura majorittii
vecinilor sus-pusi, pentru ea" el doar" si-a cfistigat banii, in loc
sa-i mosteneascd printr-o avere
Pentru a to vindeca" de un ideal excesiv, a-1 atinge nu este cel

mai bun mijloc. Cum spunea Oscar Wilde: Exists don drame in
Teorii 187
iata omului: sd nu ajungi s obtii ceea ce doreti. $i sa o reuqti."

to degaja de influenta idealurilor tale nu este un lucru wr, in
ecial pentru ca ele joac5 un uneori un rol compensator pentru o
ziune infantile a stimei de sine: sentimentul de a nu fi fost res-
ctat de tat va fi, de exemplu, la originea inverwnrii in muned i
la reu0a unui om de afaceri. Con*tientizarea idealurilor noase,
uneori ascunse ochilor notri, este adesea primul demers care e
permite sd le mlddiem: acesta este scopul numeroaselor psi-
oterapii.
Partea a treia
SA FACI FATA
CUM SA-TI iNTRETII I CUM
SA-TI REPARI STIMA DE SINE
C a p i t o l u l I X
MALADIILE STIMEI DE SINE
Nu cunosc pe altcineva mai inutil

si mai inutilizabil decat
mine." Emil CIORAN
Problema mea, ne spune o pacienta, este ca nu am nici o stima

pentru mine. Nu imi plac: asta ma deprima. Nu am incredere in
mine: asta ma blocheazd. Nu ma respect: nu pun in practica nici
un sfat bun. Cand imi merge Mu, nu am chef sa fac nici un efort
pentru a iei din asta; din contra, uneori am impresia ca ma corn-
1
'plac in a ma lrai in problemele mele. Cand imi este bine
un fel de a spune , sunt atat de convinsa ca asta nu va
dura i ca este o grewald, incat nu caut sa construiesc ceva
solid, ca i cum n-as crede in asta. $i totul este aa in viata mea.
Depresia mea, angoasele mele, tendinta mea de a bea prea
mult: asta i toate cele- ' lalte se intampl pentru ca nu ma
iubesc." Multe dificultati psihologice sunt legate de
problemele stimei de sine. Acestea pot fi implicate in originea
tulburdrilor (este cazul complexelor), in mentinerea for (este cazul
depresiei) sau a rt.tinii
pe care pacientii o incearca atunci cand sunt confruntati cu jude-
cata socials (este cazul alcoolismului).
19 2 Christophe Andre i Francois Lelord
DEPRESIA
Nu Ind stimez: sunt oare deprimat?

In fata incercdrilor vietii, ne expunem riscului de a face" o de-
presie. Dar riscul variaza oare in functie de stima de sine? Cine
este atunci mai expus pericolului? Ei bine, pe de o parte, este vor-
ba de subiectii cu scazuta stima de sine stabild, ale cdror stri su-
fleteti constant negative si eforturi slabe de a le depdsi ii expus
in mare msura la depresiel. Pe de alts parte, indivizii cu inalta
stima de sine instabild, ale caror eforturi permanente pentru a-si
mentine rangul si imaginea, asociate marii for vulnerabilitti la
exec Si la respingere, sfarsesc uneori prin a-i epuiza moral.
STIMA DE SINE SCAZUTA DEPRESIE

Stare durabila Modificare in raport cu o stare anterioara
Trasatura de personalitate M alad ie
Moral fragil, cu oscilatii Tristete patologick durabila, intensa, insensibila
la evenimente pozitive
Probleme in a actiona: ii lipseste increderea, ami- Dificultati majore in a actiona: nici o dorint, nici
n i totul pe mai tarziu, este nemultumit o placere, este zdrobit
Fara tulburari fizice deosebite Tulburari fizice: probleme de apetit, somn, lentoare,
astenie
Dificultati in a se valoriza, tendinti de a se resem- Autodevalorizare, culpabilitate necorespunzatoare
na
Fara idealie de moarte sau de suicid Uneori, ideatie de moarte sau de suicid
Firs probleme intelectuale (sau doar subiective): Probleme intelectuale objective si masurabile: tul-
concentrarea si memoria functioneazi normal burari de concentrare, de memorie
Diferentele dintre depresie .yi stima de sine sccizutci

Desigur, stima de sine scazutd, mai ales dacd este stabila si dura-
flirteaz5. cu depresia. Dar intre cele cloud exists diferente, din-
tre care prima este ca depresia este o maladie, in timp ce stima de
sine nu este deck o trsturd psihica.
Maladiile stimei de sine 193
Acestea find spuse, in ciuda diferentelor, ele au mers adesea

frnpreund. Stima de sine sedzutd este, de fapt, un simptom cornun
*uturor depresiilor. Scriitorul american William Styron, care a fost
victima unei depresii majore, a descris-o perfect in In fata tene-
brelor: Printre alte manifestdri ale maladiei atat fizice, cat si
psihice unul dintre simptoame cele mai larg rdspandite este
entimentul de urd fats de sine insusi sau, pentru a formula lu-
rurile ceva mai nuantat, o sldbiciune a iubirii de sine si pe maura
ce rdul se accentua, ma simteam coplesit de un sentiment cresut de
inutilitate.2"
Un factor de risc
S-a demonstrat rolul pe care 1-ar fi putut juca o stima de sine
azutd in adolescents pentru aparitia unei depresii la varsta adultd3. e
asemenea, se pare ca, la femeile insdrcinate, riscurile de deesie
post-natala faimoasa depresiepost-partum ar fi foarte cdzute
atunci and dispun de o bung sustinere socials si de o build time de
sine4. Un studiu efectuat pe 738 de femei insdreinate a emonstrat
chiar ca riscul era mult mai mare la cele care aveau o dzutd stimd
de sines!
In unele cazuri, riscul poate, din pdcate, sit se transmits de la
pdrinte la copil. Astfel, mamele care au suferit de o depresie au
tendinta de a transmite mai mult mesaje negative (pesimiste sau
entice) copiilor lor. Din acest motiv, acestia au o stimd de sine mai
scazuta decal copiii ai caror parinti nu au antecedente depresive6.
Invers, un nivel bun al stimei de sine pare a reprezenta un factor
protector in cazul evenimentelor de viata defavorabile, de exem-
plu atunci and parintii divorteaza7.
Un criteriu de gravitate i cronicizare

In depresii, cu cat stima de sine este mai deteriorate, cu atat de-
presia este mai grave i cu atat mai mare este riscul de a se pre-
lungi in absenta unui tratament adecvat. Dace pacientul nu se
ubete, nu actioneaza, crede ca nu va fi niciodata capabil
revind, este frdmantat de emotii negative, nu are deck putine ocazii
de a fi incurajat si de a primi mesaje valorizante: tot atatea pro_

bleme ingrijoratoare. Invers, s-a putut demonstra ca persoanele
care sufera de o depresie asa-zis ward, cautd Inca mesaje sociale
pozitive, valorizante cel putin in domeniile for obisnuite de per-
forma*, pentru ca in alte domenii prefera" negativul. Orice-ar
fi, faptul ca un pacient deprimat rdmane sensibil la mesajele po-
zitive, este un element de prognostic bung.
Un factor de recidiva
Astazi se considers ca depresia este o tulburare care recidi-
veazd si ea faptul de a fi prezentat o depresie fragilizeaza per-
soana pentru catva timp. Dupd un prim episod depresiv, persistenta
unul nivel scazut al stimei de sine, in ciuda unei ameliorari aparente,
creste cu mult riscul recidivelor ulterioare9.
Trecerea spre depresie

Din ce moment o deterioare a stimei de sine devine o tulbu-
rare depresiva? Diferentele sunt atat cantitative (intensitatea durerii
morale si incapacitatea de a actiona), cat si calitatative (dezgust
fata de sine si uneori dorinta de a-si face rau).
Studii experimentale au incercat sa inteleaga dacd anumite
evenimente, mai mult decat altele, risca sa faciliteze aceasta tre-
cere. Intr-adevar, in functie de individ, evenimentele depresogene
nu sunt aceleasi. Aaron T. Beck, un autor renumit in materie de
psihoterapie a starilor depresive, a emis astfel ipoteza ca ar exis-
ts cloud' dimensiuni ale personalitatii ce pot predispune la depre-
sie, sub influenta evenimentelor de viata: sociotropia si autono-
mial 0 (vezi tabelul de pe pagina urmtoare).
Ne putem imagina ca, daca aceste evenimente de viata stint
deprimante pentru subiectii predispusi, aceasta trece mai intai
printr-o deteriorare a stimei de sine: am vazut ca acceptabilitatea
socials (sentimentul de a fi iubit) $i capacitatea de a actiona efi-
cient $i liber (sentimentul de a fi competent) sunt cloud funda-
mente majore ale stimei de sine.
Tratate in mod corect, majoritatea depresiilor evolueazd astazi

re vindecare II . Bine prescrise, medicamentele antidepresive
t foarte eficiente pentru a vindeca accesele depresive. Dar mai
ulte studii par a arata ca pacientii care au beneficiat de psi-
terapii adecvate recidiveazd mai putin decat cei care nu au pri
-t decdt medicamente12. Oare pentru ca psihoterapiile determine
sterea atat a sentimentului de eficienta personals in fata .
siei, cat si a stimei de sine a pacientilor? Putem crede acest
lu, dar nu a fost Inca demonstrat. In orice caz, din ce in ce
mai
ulte echipe de psihiatrie se preocupd sa lucreze asupra stimei
sine a pacientilor deprimati13.
PERSOANE SOCIOTROPE" PERSOANE AUTONOME"

Individ care are o foarte mare lndivid care are nevoie sli
Definitie
ne- atin-
voie de atentie i incurajare dinrata
ga obiectivele fare control si
partea celorlalti piedici din partea celorlalti

Sa aiba qecuri, sa fie
Evenimente depresogene Sa se simta critical, pus la
punct dependent
de alte persoane
Impactul asupra stimei de sinePune la indoial acceptabilitatea Pune la indoiala capacitatile de
sa sociala control a evenimentelor
Profilurile cu risc .yi depresia
RAPAJELE STIMEI DE SINE
oul excesiv al maniaco-depresivului
Am
rilevorbit despre pentru
depresive", depresie", dar ar
ca exists fi trebuit sa
numeroase spunem:
forme tul-
ale aces-
a. Una dintre ele, tulburarea maniaco-depresiva14, este numita
polare, intrucdt comports doi poli": pacientul prezinta cand
soade depresive clasice, and accese maniacale", in timpul
ra prezint o emfazd a eului" care se invecineaza cu mega-
ania. Intre aceste cloud stari, el se comports normal...
de a fi incurajat si de a primi mesaje valorizante: tot atatea pro_
bleme ingrijoratoare. Invers, s-a putut demonstra ca persoancle
care suferd de o depresie asa-zis ward, cauta Inca mesaje sociale
pozitive, valorizante cel putin in domeniile for obisnuite de per-
formanta, pentru ca in alte domenii prefers" negativul. Orice-ar
fi, faptul ca un pacient deprimat ramane sensibil la mesajele po-
zitive, este un element de prognostic bung.
Un factor de recidiva
Astzi se considers ca depresia este o tulburare care recidi-
veaza si ca faptul de a fi prezentat o depresie fragilizeaza per-
soana pentru catva timp. Dupa un prim episod depresiv, persistenta
unul nivel scazut al stimei de sine, in ciuda unei ameliordri aparente,
creste cu mult riscul recidivelor ulterioare9.
Trecerea spre depresie

Din ce moment o deterioare a stimei de sine devine o tulbu-
rare depresiva? Diferentele sunt atat cantitative (intensitatea durerii
morale si incapacitatea de a actiona), cat si calitatative (dezgust
fats de sine $i uneori dorinta de a-si face eau).
Studii experimentale au incercat sa inteleaga daca anumite
evenimente, mai mult decat altele, risca sa faciliteze aceasta tre-
cere. Intr-adevar, in functie de individ, evenimentele depresogene
nu sunt aceleasi. Aaron T. Beck, un autor renumit in materie de
psihoterapie a starilor depresive, a emis astfel ipoteza ca ar exis-
ta cloud dimensiuni ale personalitatii ce pot predispune la depre-
sie, sub influenta evenimentelor de viata: sociotropia autono-
mialo (vezi tabelul de pe pagina urmatoare).
Ne putem imagina daca aceste evenimente de viata sunt
deprimante pentru subiectii predispusi, aceasta trece mai intai
printr-o deteriorare a stimei de sine: am vazut ca acceptabilitatea
socials (sentimentul de a fi iubit) si capacitatea de a actiona effi-
cient Si liber (sentimentul de a fi competent) sunt cloud funda-
mente majore ale stimei de sine.
Tratate in mod corect, majoritatea depresiilor evolueazd astzi

pre vindecare l l . Bine prescrise, medicamentele antidepresive ti
nt foarte eficiente pentru a vindeca accesele depresive. Dar mai ulte
studii par a arata ca pacientii care au beneficiat de psioterapii
adecvate recidiveazd mai putin cleat cei care nu au priit
medicamente 1 2 . Oare pentru ea psihoterapiile determine
resterea atat a sentimentului de eficient personals in fata. de-
presiei, cat si a stimei de sine a pacientilor? Putem crede acest lu-
ru, dar nu a fost Inca dernonstrat. In orice caz, din ce in ce mai
ulte echipe de psihiatrie se preocupa sa lucreze asupra stimei e
sine a pacientilor deprimati13.
PERSOANE SOCIOTROPE" PERSOANE AUTONOME"
Individ care are nevoie sa-si
Individ care are o foarte mare
Definitie atin-
ne-
ga obiectivele rain control si
voie de atentie si incurajare din
Ina
partea celorlalti
Evenimente depresogene Sa se simt criticat, pus la piedici
Sa aibadin partea sa
esecuri, celorlalti
fie dependent
punct de alte persoane
Impactul asupra stimei de sine Pune la indoiala acceptabilitatea Pune la indoiald capacitatile de
sa socials control a evenimentelor
Profilurile cu risc y i depresia
ERAPAJELE STIMEI DE SINE
goul excesiv al maniaco-depresivului

Am vorbit despre depresie", dar ar fi trebuit sa spunem: tul-
arile depresive", pentru ca exists numeroase forme ale aces-
la. Una dintre ele, tulburarea maniaco-depresiva1 4 , este numita
ipolard", intrucat comports doi poli": pacientul prezint cand
isoade depresive clasice, cand accese maniacale", in timpul
ora prezint o emfazd a eului" care se invecineaza cu mega-
ania. Intre aceste doua stri, el se compurta normal...
In autobiografia sa, psihiatrul american Kay Redfield Jamison

a descris in mod uimitor aceasta tulburare bipolard de care ea insdsi
era afectata: In exuberante, este fantastic. Gandurile si emotii le
tfisnesc cu viteza stelelor cazatoare. Le urmez, le abandonez, ga-
sesc minunatii care strlucesc mai mult. Timiditatea dispare, cu-
vintele si gesturile exacte yin chiar la momentul oportun. Puterca
de a-i captiva pe ceilalti este o certitudine interioard... 0 impre-
sic de usurinta, de intensitate, de putere, de o stare de bine, de opu-
lentd si euforie to copleseste pana peste cap's." Se considers ca
aceast inseninare a stimei de sine ii face pe pacienti sa incerce un
sentiment de atotputemicie, care ii face s piarda simtul
Din pacate, aceste accese sunt scurte si, inevitabil, ele sunt ur-
mate de o depresie cu atat mai severs, cu cat acestea au fost mai
intense...
Ciiteva criterii de diagnostic psihiatric al

episodului maniacal
--> Cresterea stimei de sine sau ideatie de grandoare
Reducerea timpului de somn
--> Dorinta de a vorbi tot timpul
> Implicare excesivd in activitati placute, dar riscand consen-
cinte pagubitoare (cumpraturi excesive, aventuri sexuale
ocazionale, investiri comerciale irationale., etc.)
De ce aceste accese maniacale? Nu se stie prea bine. Desi pare

a fi cert ca in joc se afld fenomene de ordin biologic, psihanalistii
au emis si interesanta ipoteza a unui lupte inconstiente impotri-
va tendintelor depresive: accesul maniacal ar reprezenta astfel o
tentative exasperate de a impiedica instalarea depresiei.
In orice caz, tratamentul cu litium si medicamente care re-
gleazd umorile a permis ameliorarea considerabild a tulburfirii
acestor pacienti. $i totui, este surprinZator sa constatdm ca multi
dintre ei regreta uneori anumite aspecte ale emfazei for mania-
cale, in cursul arora se simt atat de bine. Dacd as fi avut de

ales, explica in acest Sens K. R. Jamison, deseori m-am Intrebat
data as fi vrut sd fu maniaco-depresivd. Dacd nu s-ar fi putut
procura litiumul sau data terapia nu mi-ar fi reusit, rspunsul ar
fi fost un nu categoric sub impactul terorii. Dar litiumul are
efect bun asupra mea si imi pot permite sa-mi pun Intrebarea.
Ciudat, cred ca as alege sa fu bolnavd..."
Plenitudinea si perfectiunea stimei de sine pe care acesti
pacienti le incearc in timpul acceselor maniacale sa fie una din
explicatiile acestui paradox?
Prea inalta stimci de sine a narcisicului
Personalitatea narcisicd o alts tulburare psihica se ca-
racterizeazd prin convingerea de a fi superior celorlalti. Stima de
sine a narcisicilor apare foarte si chiar prea dat find
ca lipsa for de modestie este adesea dezagreabila anturajului.
Cciteva criterii de diagnostic psihiatric al

personalittitii narcisice
--> Sentiment crescut al importantei de sine. Personalitatea nar-
cisica Iii supraestimeald realizrile capacittile. Ea se asteapta
fie recunoscuta ca superioard, fard a fi Implinit Inca ceea ce
este necesar pentru a fi astfel.
-4 Fantasme de succes nelimitat, de putere, de splendoare
--> Personalitatea narcisicd crede ca" este specials" unica. In
ochii sai, doar institutiile sau persoanele de nivel Inalt o pot ac-
cepta sau intelege.
Nevoie excesivd de a fi admirat
---> Totul i se cuvine
Atitudini si comportamente arogante si sfidtoare
Adesea ne-am intrebat data stima de sine a acestor subiecti nar-

cisici nu este prea inalta pentru a fi adevratd". La o serie de per-
soane, grija permanents de autopromovare demonstreaza de fapt o

conceptie despre lume marcata de anumite temeri: Daca nu cunt
admirat(d) nu valorez nimic" sau Daca nu ma zbat pentru a fi re-
cunoscut(d), nu mi se vor vedea niciodata competentele". Este
posibil ca comportatnentele narcisice sa vadeasca un sentiment de
insecuritate fats de propria sa valoare. Studiile asupra acestui
subiect lipsesc Inca, pentru a cunoaste originile acestui narcisism.
Ar putea fi vorba de un stil educativ prea valorizant, dar in acelasi
timp cu carente, asa cum ne povesteste una dintre pacientele noas-
tre. Parintii sai, care lucrau in cinematografie, erau ei insisi per-
sonalitti narcisice:
Intreaga mea copildrie am auzit fraze de genul Meriti ce-i mai
bun sau Nu trebuie sa stai printre cei mediocri. In acelasi timp,
parintii mei erau foarte acaparati de cariera for si nu se mai ocupau
deloc de noi. Nu-i vedeam deck in treacat si se simtea clar ca pen-
tru ei nu eram decat o ocupatie printre altele.
Imi2.mintesc foarte bine de indoielile mele. Asupra pdrintilor
mei: Ii merit?". Asupra vietii scolare: Voi reusi in noua mea
class?". Asupra relatiilor mele de prietenie: Dare prietenii mei ma
vor pardsi din cauza caracterului meu?". Ma Indoiam de tot, dar an-
goasele mele erau sistematic indbusite. Evident, faceam eczeme,
aveam probleme cu somnul, astm... Totul pentru a atrage atentia
parintilor mei, care se multumeau sa ma trimit, Insotita de bona
mea, la cei mai mari
Eram un copil foarte stralucit printre adulti si intelesesem ca
parintii mei erau mandri de mine cand ne intalneam cu totii. Atunci,
faceam pe mica stea. Vedeam si ca asta ii induiosa: trebuie ca se
vedeau Intr-un model redus si le placea.
Necazul e ca Incet-Incet nu mi-am mai dat seama de asta. $i a
fost nevoie de divortul de anul trecut, and sotul meu mi-a aruncat
toate astea in fats, si de aceasta psihoterapie, pentru a intelege, in
sfarsit."
A le ajuta pe personalittile narcisice sa se schimbe reprezinta
in general o munca considerabild pentru terapeuti si pentru cei in-
teresati de aceasta. Sunt necesare multe etape pentru aceasta: consti-
entizarea problemei, dorinta de schimbare, renuntarea la atitudinile de

control i autopromovare. Este vorba, lard indoiala, de una dintre
rarele circumstance in care rolul terapeutului va consta aparent mai
degraba in n diminuarea stimei de sine a pacientului deck in
creterea ei. In realitate, obiectivul este diferit: este vorba de in-
tarirea stimei de sine, facand-o mai stabila, mai putin avidd mai
putin dependenta de dovezile de respect *i de statut social.
COMPLEXELE
Atunci cand sunt invitat la o serata, trebuie s incep sa ma
pregtesc cu mult timp inainte i cu multd nelinite, ne spune o pa-
cienta. Ma machiez foarte atent pentru a ascunde imperfectiunile
tenului meu. Asta imi is in general o ors. Trebuie sa nu ma deran-
jeze nimeni. In timpul seratei, trebuie sa ma duc deseori la toaleta
sa-mi verific machiajul. Dar nu-mi place sa se remarce asta. Incerc
sa citesc in ochii altor persoane ce gandesc despre chipul meu i
data ek observa urmele de acnee.
Sunt foarte incordat daca un barbat incepe sa-mi facd avansuri.
Mi-e teams ea, dacd ma va observa cu atentie, imi va vedea de-
fectele ascunse sub machiaj. Evident, atunci devin foarte deza-
grebild. In acel moment sunt in general obligata sa pardsese sera-
ta. Nu mai pot sa stau Si sa ma regsesc singura acasa imi aduce o
uurare. Dar cand realizez ca nu m-am gandit decat la asta toata
seara, ma deprima cumplit.
Singurele dati cand asta nu ma obsedeazd prea mult este atunci
cand ma fortez sa beau. Dar asta ma incalze0e, am impresia ca
imi amplified problemele de piele. Si mi-e teams ca pe parcurs sa
nu fac cuperoza. Asta mi-ar mai lipsi!"
De la complex la dismorfofobie
Termenul complex" nu este un diagnostic psihiatric, in sens
strict. In realitate, cand pacientii notri ne vorbesc despre corn-
plexele lor, ei sunt convin0 ca au un defect fizic (mrimea sau for-
ma nasului, a sanilor, talie prea mare sau prea mica, greutate, piele
etc.) sau de un alt tip (elocinta, accent, cultura, diploma etc) cdro-
ra le atribuie toate dificultatile pe care le-au intalnit in existenta
for (nu am o viata amoroasa din cauza formei nasului meu", nu
am cariera profesionala din cauza inaltimii mele prea mici", etc).
Ei se asteaptd de asemenea prea mult la disparitia presupusului de-
fect (dace n-as fi avut nasul asta, n-ar fi fost nici o problems");
rezistenti la mesajele celor din jur, care nu-i linistesc, se simt sin-
guri impotriva tuturor, avand acest defect ( ceilalti se inseala si nu-
si dau seama"); petrec un timp nesfarsit in fata oglinzii pentru a se
observa sau pentru a incerca sa corijeze sau sa-si mascheze defectul,
sau presupusul defect. Ei prezinta o stim de sine foarte gray
deteriorate si un sentiment global de inferioritate in raport cu alte
persoane.
Frecvent, complexele se pot instala peste o relative realitate:
nasul persoanei este efectiv putin cam lung sau inaltimea sa este
mai mica deck cea a persoanelor din generatia sa. Dar complexul
este dat de importanta excesiva acordata acestui defect si de fap-
tul ea interesul persoanei se centreazd asupra lui. Asta este foartc
evident la persoanele care rosesc: ceea ce marcheaza diferenta din-
tre persoana care incepe sa roseasca atunci cand este emotionata
si persoana ereutofoba, respectiv care prezinta o fobie de inrosire (
ereuthos insemnand row" in greaca), este Ca a doua persoana
face din inrosirea sa un complex acolo unde prima considers ca
asta este agasant, dar nu este o drama.
In complexele cele mai severe, psihiatrii vorbesc despre dis-
morfofobie sau fobia de a prezenta o diformitate. Aceasta difor-
mitate este cel mai adesea imaginara, dar suferinta psihica este
foarte reala. Dismorfofobia este o tulburare invalidant, care apartine
probabil aceleeasi familii ca tulburdrile obsesiv-compulsive. Intr-ade-
var, referitoare la aspectul fizic sunt frecvente, dificil de
eliminat din constiint si care determine adesea, la persoanele afec-
tate, ritualuri de verificare a aspectului for fizic.
0 tandra povestea astfel despre convingerea ei ca este respin-
gatoare: Cea mai mare dorinta a mea este de a fi invizibila, pen-
tru ca nimeni sa nu poata vedea cat sunt de uratd. Cea mai mare
teams a mea este Ca oamenii ma considers oribild si isi bat joc de
mine. Ca majoritatea pacientilor afectati de ceea ce este o boald
eritabila, aceast Canard petrece mult timp cu verificari nesfarsite
oglinda, suferind o jend extrema ca este privita evitand ma-
ritatea situatiilor socialel6.
urn sd te debarasezi de complexe

Complexele formeaza un domeniu Inca relativ putin studiat de
sihiatri i psihologi, Med indoiala pentru ca te fac sa suferi in dis-
etie: persoanele care le au raman in general in umbra si nu vorbesc
cat foarte rar despre ele, chiar si unui medic sau unui terapeut.
acs merg la consultatii, se duc mai degraba la dermatolog, la
irurgi plastici, la esteticieni. Din pacate, daca sunt legate de un
mplex sever, aceste demersuri se dovedesc adesea in van: o data
ectuata interventia fizica,problemele nu sunt Intotdeauna re-
lvate. Nasul refacut cu mare cheltuiald nu este cel pe care 1-am
grit sau devine prea vizibil ca este rodul unei operatii chirurgi-
- le. Si complexele persista, asupra aceleiasi parti a corpului, sau
supra alteia...
Psihoterapeutilor nu le este usor s lucreze cu aceste persoane e
considers ca convingerile for sunt fondate si ca problema nu ste
numai in cap". Se observa uneori in timpul acestor terapii ca -
rerea pacientului despre el-insusi se schimba mai repede deaf
terpretarea pe care el o cid privirii celuilalt. Bun, ma accept cum
unt, dar continui sd cred ca ceilalti ma considers urata." Un tanar s
tudent de 24 de ani era astfel convins ca are mainile prea mici
ea ce, dupa el, le facea pe fetele cu care se intalnea sa creadd ca
penisul lui era prea mic. La a unsprezecea sedinta de psihote-
pie comportamentala, convingerile sale personale in legatura cu
est subiect au fost semnificativ diminuate, dar el continua sa se
ama Ca ceilalti gandesc asa: regasim aici importanta parerii so-
iale in problematica stimei de sine17.
In dismorfofobii, este uneori necesar sa se recurga la medica-
ente antidepresive, chiar daca persoanele complexate nu prezinta
epresie, in sensul strict al cuvantului. Aceste antidepresive par a y
ea un efect direct asupra distantarii fats de credintele excesive
are ameninta existenta individului.
ALCOOLISMUL
In Micul Print, Antoine de Sain-Exupery povesteste cum eroul sau
intalneste intr-o zi un personaj foarte nefericit: Planeta urmatoare
era locuit de un betiv. Vizita asta fusese foarte scurta, dar it cu_
funds pe Micul Print intr-o mare melancolie.
Ce faci aici? ii spuse betivului...
Beau, ii raspunse betivul cu un aer lugubru.
De ce bei tu? intrebd Micul Print.
Pentru a uita, rdspunse betivul.
Ce sa uiti ? se nelinisti Micul Print, care deja i1 comptimea.
Sa uit ea mi-e rusine, mrturisi betivul plecand capul.
Rusine de ce? se interesd Micul print, care dorea sa-1 linisteasca.
Rusine ca beau! incheie betivul care se inchise definitiv in
tacerea sa 1 8."
Alcoolul este adesea o tentatie pentru persoanele ale cdror stima
de sine este vulnerabia. Dupa aceste efecte euforizante initiale, el
induce un sentiment de destindere si provoacd o dezinhibitie. Or,
starea de bine si facilitarea actiunii sunt tocmai ceea ce lipseste per-
soanei care se stimeaza foarte putin.
De ce o stimd de sine sceizutd ne poate face sd bem alcool?
Alcoolul ne ajutd sa scapam de imaginea critics pe care o

avem despre noi
Cu cat avem o prere mai negativa despre noi, cu atat mai mutt
cautam sa ne uitam sentimentele de esec si cu atat mai mult avem
tendinta de a bea19. Medicii nazisti care trebuiau sa selectioneze,
din motive de incapacitate de munca, victimele pentru camerele de
gazare, o faceau adesea sub influenta alcoolului sau beau dup5
aceea, pentru a se elibera de culpabilitatea lor.20 S-a demonstrat si
ca adolescentii care au tendinta sa bea sau sa consume droguri au
sentimentul ca sunt inutili si ca nu sunt stapani pe viata 1or21.
Alcoolul este un puternic dezinhibitor care faciliteaza trecerca
in act
Se stie ca persoanele cu scazutd stima de sine incearca numeroasc
dificultati de a actiona. Or, alcoolul le furnizeazd un fel de miople
anticipare22: el le impiedica sa-si imagineze inainte de a actiona,

a cum fac de obicei, toate inconvenientele posibile ale actelor lor.
anchet efectuat asupra agresiunilor sexuale intr-un campus uni-
rsitar american23 a demonstrat, de exemplu, ca 80% din studentii
*novati si 70% din studentele agresate erau sub influenta alcoolului
momentul faptelor...
Consumul de alcool se face adesea sub influents socials
Consumarea sa este asociat cu multe din circumstantele din
ata de grup (petreceri, reuniuni familiale i amicale). Din acest
otiv, subiectii cu scdzutd stima de sine, in mod special sensibili
a se conforma grupului, vor adopta cel mai usor conduitele de
coolism. Studiile au demonstrat ca adolescentii aveau tendinta de

supraevalua consumul de alcool al prietenilor for in timpul sera-
lor din acest motiv, de a bea mai mult decdt ar fi racut-o in
od spontan.24.
Alcoolul: semnele care trebuie sd vd ingrijoreze
motiile legate de sentimentul de pierdere a stimei de sine sunt un

un semnal pentru problemele alcoolismului. Dacd simtiti intens:
-4 dorinta de a bea pentru a v uita grijile
sentimente de inferioritate sau de culpabilitate dupd ce ati bdut
rusine in raport cu ceea ce ati spus sau facut sub influenta al-
coolului
dorinta de a vd evita familia sau prietenii cdnd ati bait,
ci trebuie sa considerati ca sunteti pe cale sa intrati intr-o zona
riculoas25.
e ce consumul regulat de alcool diminueazd stima de sine?

Alcoolismul conduce la depresie
Anumite studii au evaluat ca 98% din alcoolici sufer, intr-un
oment sau aitul al vietii, de depresie26. Mult timp s-a considerat
a alcoolicii beau pentru ca erau deprimati. Or, aceastd ipotez5 nu
a fost confirmat de majoritatea studiilor si se considers si asta-zi
ca depresia este mai degraba secundard alcoolismului27.
Mecanismele acestui efect depresogen al alcoolului sunt, fara
indoiald, multiple: biologice (perturbarea neurotransmitatorilor
legata de dependenta fizica), sociale (rusine si respingere sociala)
si psihice (deteriorarea stimei de sine).
Alcoolul deterioreazd stima de sine

Majoritatea alcoolicilor cronici prezinta o stima de sine scazuta28. 0
pacient ne-a scris o scrisoare despre suferinta sa, din care va
prezentam un extras: Mi-e rusine de ceea ce am devenit: arid ma
trezesc dimineata, evit oglinzile. Dar nu ma pot opri sa gandesc
ca ceilalti observa zilnic ceea ce eu refuz sa vad: o femeie de tim-
puriu imbatranita, cu pielea atinsd de cuperoza, cu mana tremurnd,
care se parfumeazd si se machiazd prea mult pentru a-si ascunde
aspectul si rasuflarea. Imediat ce ma gandesc la mine, mi se face
rusine. $i atunci, evit sa ma gandesc la mine: de cele mai multe
on incep iar sa beau. De ani de zile ma indepartez de cei pe care ii
iubesc, pentru ca nu mai pot suporta privirea for sau, mai rau,
remarcile lor."
Unele studii au aratat totusi rezultate destul de paradoxale la
pacientii alcoolici cu scoruri inalte la increderea in sine29. Aceas-
ta se poate explica prin sentimentele de rusine, asociate alcoolis-
mului, care ii conduc pe pacienti la atitudini de negare si de prestanta.
In orice caz, stima de sine a pacientului alcoolic este foarte in-
stabila. In functie de momente si mai ales in functie de gradul de
alcoolizare, discursul sau oscileaza intre negare (nu-i chiar a$a gra
y ")
si disperare (nu-mi voi putea reveni vreodatd"). Nici una
dintre aceste atitudini nu este, din pacate, eficienta pentru a se 'yin-
deca.
Domeniu aflat in joc Atitudine in mo- Atitudine in momen-

mentele de pr- tele de aparare a sti-
busire a stimei mei de sine
de sine
Acceptarea proble- Disperare: Negare:
mei alcoolismului Sunt dependent Ma opresc cand
pe viata de alco- vreau."
ol."
Perceptia socials fats Rusine: Sfidare: Dacd nu
de alcoolismul On Beau, si asta-i mai putem profita
ran." de viata..."
Asumarea alcoolismu- Culpabilitate: Acuzare:
lui Totul este din Parintii mei m-au
vina mea." facut sd sufar prea
mult, si astzi sunt
respins."
Alcoolismul: a fi deprimat sau a se minti
Cum iii poate recuceri alcoolicul stima de sine?
Alcoolismul este o tulburare greu de vindecat si descurajanta

pentru pacient, ca si pentru medic, pentru ca recidivele in acest
caz sunt frecvente. De aceea, pe langa medicamnete si psihote-
rapie, victimele alcoolului sunt sfatuite sa faa parte dintr-un grup
de fosti alcoolici, cum este Alcoolicii anonimi". Astfel de miscdri
au ca obiectiv ajutarea persoanelor dependente de alcool pentru a
lupta impotriva principalelor manifestdri asociate tulburdrii lor.
Dacd se examineaza cu atentie metodele acestor miscdri, realiz'
m foarte repede ca eficacitatea for se sprijind foarte mult pe o buns
eunoastere a psihologiei si a nevoilor persoanelor cu sedzutd stima
de sine. De exemplu, sustinerea foarte importana a grupului ii
permite subiectului sa nu se simta singur in fata eforturilor
de realizat. Constientizarea ca alcoolismul este o boala perm tie
evitarea unui numgr de sentimente de autodevalorizare. Progre-
sivitatea eforturilor este foarte importanta: participantilor la pro-
gramele Alcoolicilor anonimi" li se cere sa nu-si propund efor-
turi decat in ttanse de 24 de ore, de o zi", stiindu-se ea este foarte
dificil pentru persoanele cu scdzuta stima de sine sa-si planifice o
actiune pe termen lung si ca, in acest fe], un exec va fi mai putin
descurajant.:. mbunatatirea cunoasterii de sine este de asemenea
incurajatd, iar programul Alcoolicilor anonimi" spune clar: Am
intOcmit cu curaj uir inventar moral minutios despre noi-insine.30".
TRAUMATISMUL PSIHIC
Agresiunile: de la fizic la psihic
Atunci and ingrijim victime ale agresiunii, suntem adesea ui-

miti sa descoperim pang la ce punct le este, in general, tulburata
stima de sine31. In terapie, regasim aproape intotdeauna sentimente
de rusine si de umilinta la victimele vioulului (sunt patata pentru
totdeauna", agresiunii (ar fi trebuit sa ma apar mai bine") sau sen-
timente de culpabilitate la cei care au supravietuit unei catastrofe (
sindromul supravietuitorului": de ce eu am scapat, in timp cc
ceilalti sunt morti?"). Aceste sentimente de rusine vor fi la ori-
ginea cronicizarii suferintelor acestor persoane: le vor indruma,
de exemplu, sa se izoleze, sa nu mai vorbeasca despre problemele
for sau chiar le vor da sentimentul ca nu sunt ca toti ceilalti,
sunt neintelese etc.
In general, legam intensitatea traumatismului psihic de gravi-
tates amenintrii suferite. Dar se intampld ca agresiunea asupra
stimei de sine sa fie mai importanta decat agresiunea asupra per-
soanei fizice. Lucrand asupra agresiunilor suferite de conduca-
torii de autobuze RATP32, am fort uimiti sa descoperim ca ei erau
uneori mai socati de un scuipat sau de o injuraturd primita in fata
tutror calatorilor din partea unui preadolescent, decat de o agre-
siune fizica din partea unui adult: stima for de sine suferea mai
ult din cauza provoarii primului, deck din cauza altercatiei cu

llalt.
Aceleasi constatdri se pot face in registrul violentelor in fami-

e: femeile bkute au intotdeauna scoruri mai scazute la stima de
ne deck femeile cu exact aceleasi caracteristici sociale, dar care
u sunt bkute33. Cauzalitatea poate fi dubld: stima de sine scdzutd
face pe femeie ca tolereze inacceptabilul; faptul de a fi in mod
gulat violentatd si umilit altereazd stima de sine.
Secte: atentie, pericol!

sihologia $i dezvoltarea personals sunt pe cale de a deveni unul
ntre caii de bkaie pentru o serie de secte34. Intr-adevar, din ce
ce mai multe secte atrag viitori membri pe cale psihologica, sub
retextul unui pseudo bilant de personalitate aprofimdat" sau al
stagiilor de redinamizare mentala". Mdrturiile fostilor membri ai
acestor secte demonstreaza clar ca acestea mizeaza cu abilitate pe
problemele stimei de sine a persoanelor care se afiliaza. Cartea
unei supravietuitoare a scientologiei35 povesteste foarte clar:
> Sectele dau raspunsuri la indoielile asupra identitatii personale:

Totul incepe printr-un test de personalitate gratuit."
Bilanturile" vor confirma indoielile, dar propun solutii: In-
cepe prin a v spune: aveti probleme. Si imediat dupa aceea:
scientologia le poate rezolva."
> Integrarea intr-un grup mic, coeziv, la marginea lumii exte-
rioare, este valorizantd: Se dd impresia iesirii din anonimat."
Scientologia le (Id adeptilor ei sentimentul ca fac parte dintro
elit."
> Noii membri ai sectei reinvata adesea gustul actiunii, ins doar
in grup si prin sustinerea acestuia, ceea ce ii face total depen-
denti de acesta: Faceti intr-adevar progrese: ajungeti putin eke
putin sd vd dominati timiditatea, sa vorbiti in public, sd faceti o
multime de lucruri, dar intotdeauna cu ajutorul sectei."
Daca doriti s fiti ajutat(a) in cautarea unei mai bune stime de sine,
luati-va anumite precautii si nu cedati impresiei placute ca ati fost
pe deplin inteles (inteleasa). Dezvoltarea stimei de sine nu trebui(:
s implice in nici un caz renuntarea la viata pe care ati ales-o, la a
va frecventa apropiatii sau prietenii. $i in nici un caz asta nu tre-
buie sa clued la restrangerea libertatii dvs. Daca va indoiti, cereti
intotdeauna parerea prietenilor vostri sau cea a unui specialist in
probleme de sanatate.
Pcirintii toxici-
MuIt timp, psihiatria a culpabilizat parintii copiilor schizofreni
sau autisti. Astzi se-stie ca aceste maladii se datoreaza foarte putin
influentei educative sau afective, si mai mult disfunctiilor biolo-
gice de diferite origini.
In materie de stima de sine, din contra, rolul parintilor se
dovedeste a fi important. Este vorba cel mai adesea de simple nein-
demanari educative. In aceste cazuri, daunele stimei de sine sunt
in final limitate. Ele pot antrena suferinte si dificultti, dar nu in-
totdeauna consecinte grave pentru echilibrul persoanei adulte. Exis-
ts, in schimb, veritabili parinti toxici", a cdror terifianta galeric
de portrete a fost stabilita, in urma cu cativa ani, intr-un bestseller
american36. Acesti hoti de copilarie" au drept punct comun al-
terarea severs a stimei de sine a victimelor lor. Wa principalele
profile.
Controlorii" intruzivi.
Acesti parinti abuzivi au deem o data pentru totdeauna
doar ei stiu ce-i bun pentru copilul lor, caruia nu-i lass nici un
pic de autonomie. Daca acesta incearca sa se opund, it culpabi-
lizeazd sau i1 santajeazd afectiv (este pentru binele tau"). Chiar
devenit adult, copilul continua sa suporte presiunea intruziva a
parintilor asupra faptelor si gesturilor zilnice sau a alegerilor
existentiale.
Impactul asupra stimei de sine este evident: copilul, apoi adul-

1 care va deveni, intelege ca nu este capabil de nimic fara parintii
risca sa treacd de la dependenta parentala la dependenta con-
gala. Sa ascultam marturisirea lui Francois, 42 de ani, profesor
e desen:
Mi-au trebuit 18 ani sa devin adult si 40 sa scap de mama!
1-au trebuit, de asemenea, cativa ani de antidepresive si o psi-
oterapie... Ma intreb data marea mea suferinta nu a fost aceea de
fi copil unic: a o avea pe mama tot timpul numai pentru mine a
ost o incercare dura.
De exemplu, ea imi cumpara hainele si, in fiecare dimineata,
imi alegea cu ce s ma imbrac, in functie de prognoza meteo.
and incercam s ma revolt asta nu mi se intampla prea des,
r, in adolescents, incepusem s am ceva idei despre inratisarea
ea , ea imi spunea ca nu aveam pit de gust si ea eram prea in-
uentabil. Mai tarziu, imi controla iesirile si intalnirile; ea isi lua
eptul de a intra in camera mea la orice ors din zi si din noapte
i de a-mi deschide corespondenta.
Niciodata nu am putut intalni pe nimeni pe plan sentimental,
erspectiva de a suferi un interogatoriu obligatoriu din partea
amei ma paraliza din start. Cand am avut un serviciu, ea a insis-
t ca, in ciuda salariului meu, sa nu plec de acasa: am ascultat-o,
ram convins de ani de zile ea nu voi fi capabil. Cel mai rat' era
, in timp ce ma sufoca, ea ma critica pentru imaturitatea mea,
ndecizia mea, fragilitatea mea...
Cand m-am hotarat sa plec de-acas, mi-a facut de toate:
enintari, santajuri, tentative de suicid, internari la psihiatrie,
cene la telefon sau pe stradd. Dar m-am tinut tare, si nu regret."
Alcoolicii
Acesti parinti isi fac copilul sa suporte schimbarile for de dis-
zitie, care merg de la descurajare la ostilitate. Din cauza bolii
ei sunt mai putin atenti la nevoile si la strile sufletesti ale

estuia. Imaginea de mare vulnerabilitate, uneori chiar de degrada-
e fizica si mentala, pe care i-o dau contribuie la fragilizarea stimei
de sine a copilului lor. Cum spunea *i una din pacientele noastre:

Cum s ma gandesc chiar o clips ca sunt cineva de valoarc,
cand vad ce era mama mea? Mai mult, copiii parintilor alcoolici
se culpabilizeaza uneori pentru starea parintelui bolnav: Se infu-
rie din cauza mea.", Poate ca bea pentru Ca eu it supar."
Mediul afectiv educativ al familiilor in care unul dintre
parinti este alcoolic reprezint cel mai adesea ceva haotic in ochii
copiilor: ei 2111 pot prevedea care va fi reactia parintelui lor bol-
nav la comportamentele lor. 0 prostie va fi uneori tolerata sau
va provoca amuzament. In alte momente, chiar dacd sta cuminte,
copilul va declan*a, totu*i, furia parintelui bolnav (in unele seri,
*tiam ca, indiferent ce faceam, prin simplu fapt ca apaream se
declan*a o cearta"). Secretul familial pe tema alcoolismului va
cre*te sentimentele de ru*ine sau lipsa lor de incredere in uni-
versul adultilor...
0 serie de copii reu*esc, totu*i, sa reziste la acest mediu dis-
tructiv. Unele studii 37 au putut demonstra ca un procent
semnificativ dintre ei (circa 20%) ajungeau s se structureze
psihic, astfel incat pastreze stima de sine, dezvoltand strategii
de hipercontrol al mediului lor, devenind de timpuriu
independenti adulti, performanti la *coald, autonomi etc. Dar
aceasta salvare prin hipercontrol le poate crea probleme o data
deveniti adulti, a*a cum ne povestea aceasta tandra:
Socrul meu era alcoolic. Cred ca soul meu a depd*it aceasta
devenind de timpuriu adult; foarte tanar, el era cel care-i ingrijea
pe parinti, pentru ca mama sa era depresiva. Cand venea de la
$eoala, o gsea adesea stand in pat pe intuneric, cu casa intr-o de-
zordine cumplita, in timp ce tatal era la bar. El s-a ocupat de su-
rioara lui, de cask de temele $i cand tatal lui se intorcea
acasa, trebuia sa-i apere pe toti, pentru ca certurile i chiar batile
se tineau lank...
Cand 1-am intalnit, mi-a vorbit o data despre toate astea, apoi n-
a mai vorbit despre ele. Dar vad bine in ce hal 1-a marcat. Astazi,
este obsedat de bunul mers al aspectului material, ca si cum $i-ar
vindeca angoasele Inca persitente prin nevoia de a controla totul:
ntem in regula cu facturile? copii si-au facut temele? este ceva

e reparat in cas? etc.
Este un tat bun si un sot bun, dar ii lipseste fantezia, nu se las
voie cu mine si cu copiii. Cfind ii reprosez asta, am impresia c5 .
0 intelege ce-i spun. Asa ca, putin cdte putin, incerc sd it invt ce
ste spontaneitatea si lipsa de griji. Nu-i deloc usor!"
Printii abuzivi verbal

Aceasta categoric de parinti exceleazd in arta de a-si devaloriza
opiii prin remarci din cele mai crude asupra greselilor lor, punctelor
nsibile, chiar trdsdturilor fizice. La un nivel mai subtil, este vorba e
o manipularea ironiei sau a comentariilor sarcastice asupra per-
ormantelor copiilor. Aceste agresiuni verbale sunt declansate:
De toate atitudinile copiilor care se indendrteaza de ceea ce
oresc parintii; impactul asupra stimei de sine a copilului este acela
el interiorizeazA faptul ca este de dorit s se conformeze la do-
rinta celuilalt si ca ideile sale not sau dorintele personale sunt de
trunc at.
Inca mai pemicios, de toate atitudinile copiilor care amenint
itotputernicia printilor. In special in timpul adolescentei, aceste
iname nu supora sd-si vada fiica devenind feminind, frumoask dorit;
acesti tati se simt amenintati de statura sau de capacittile sportive
ale fiului lor sau sunt gelosi pe succesul lor la femei.
Agresiunile verbale ale acestor parinti se pot exprima in mod di-
rect (remarci devalorizante) sau indirect, prin exigence perfectioniste
hiciodat sang-acute. Aceasta declanseala la copiii deveniti adulti o
stima de sine foarte vulnerabild, cu o sensibilitate extremd la
remartile celuilalt.
Parintii abuzivi fizic

Acesti parinti, din multiple motive (dar legate in general de pro-
priile lor carente afective), sunt incapabili de a-si controla pulsiunile
agresive fats de copii lor. Oarecum ca si la copiii de alcoolici, uni-
versul familial devine un mediu periculos si imprevizibil. Copilul in-
teriorizeaza ca nu se afl in siguranta nicaieri si orice ar face. $i, mai

gray, ca este partial vinovat de aceasta stare de fapt.
Unul dintre pacientii no5tri, fort copil batut, ne povestea: Aveani
impresia ca tata ma batea pentru ca eram rat ; cum pe sora mea nu
o batea, credeam ca era vina mea, ca eram un copil ratat bataile
erau o pedeapsa meritata." Absenta reactiei celuilalt parinte, adesea
complice pasiv, reuseste sa-i confirme copilului absenta valorii sale
intrinseci, gi chiar mai mult: el se considers capabil sa declanseze
agresivitatea in ceilalti doar prin prezenta sa, prin faptul ca exists.
S-a vorbit in aceasta privinta de holocaustul casnic"38.
Tulburdrile stimei de sine sunt atunci marcate de indoieli pro-
funde asupra valorii sale proprii si de autodevalorizare: Parintii mei
nu ma protejau fizic, pentru ca nu meritam osteneala."
Parintii abuzivi sexual

Un ultim nivel este depasit de violenta din mijlocul familiilor in
care unul dintre parinti are comportamente incestuoase (in general
tatal fats de fiica sau de fiica vitrega). Copilul este agresat in ceea ce
are mai intim, si nici un refugiu nu-i mai este posibil. Atmosfera de
violenta mocnita este, in general, considerabila adolescenta este
obiectul mesajelor culpabilizante: daca nu o faci, nimeni nu to va
mai iubi", daca nu accepti, voi fi nefericit trist", voi fi violent
cu tine, cu mama $i cu fratele tau", daca spui ceva, voi merge la in-
chisoare si va fi din vina ta"...
Destul de frecvent mamele sunt complice, pasive sau active (daca
refuzi, vom suferi cu totii"). Iata ce ne-a povestit una din tinerele
noastre paciente de 16 ani, victima incestului din partea tatalui sau
vitreg: Nu stiu ce sa fac. Daca accept, am impresia ca sunt rca si
perversd. Dacd refuz, imi spune Ca sunt rea cu el, si ca sunt o frigid.
Cand rezist, se rdzbund comportandu-se urdt cu mama sau cu fratele
meu mai mic. Atunci am impresia ca mama prefers sa cedez..."
Copiii victime ale abuzului sexual suferd deteriordri foarte grave
ale stimei de sine39 $i adesea tulburdri psihiatrice variate, de exem-
plu o personalitate borderline".
Personalitatea borderline" si stima de sine

Persoanele avdnd acest tip de personalitate suferd de o instabili-
tate severs a relatiilor for afective: le este greu sa stabileascd
relatii normale cu celdlalt, pentru ca se arat hipersensibile la
tot ceea ce percep ca respingere sau abandon. 0 remarcd, o critics,
o ruptura sentimentald le vor conduce rapid intr-o suferinta
extrema i in comportamente impulsive, adesea indreptate
impotriva lor-inOe: tentative de suicid automutildri (se and cu
o tigard, ii rdnese coapsele cu un cutit).
Psihiatrii vdd multe cazuri de asemenea pacienti, care prezinta in
general numeroase probleme asociate cu angoasa i depresia. Ei
tiu ca implicarea intr-o terapie este dificild i stresant, din cauza
intensei for fragilithti i imaginii foarte proaste pe care o au aces-
te persoane despre ele insele. Stima for de sine este intr-adevdr
sever afectat pacientii descriu adesea cat de mult se detests i
iii detests corpul, comportamentul, emotiile.
Aceastd proastd stima de sine este una dintre explicatiile
for relationale: subiectii borderline percep respingerea in
spatele oricdrei ludri de distant, chiar moderatd sau trecatoare. $i
stima for de sine extrem de fragilizata nu mai rezistd. Multe studii
au putut demonstra ca aceste persoane au suferit eel mai adesea
carente afective grave in copildrie, ajungand uneori pans trata-
mente vdtdmOtoare, chiar la abuzuri sexuale.40
ATE VINDECA INSEAMNA A-TI REGASI STIMA DE SINE

De foarte multe ori, vindecarea in psihiatrie trece prin regasirea
stimei de sine. Faptul de a lua mai mult in considerare stima de
sine a pacientilor este important din trei motive.
In primul rand, pentru ca a fi patient de psihiatrie" este deja
o prima ofens adusa stimei de sine. Mult timp persoanele nu in-
drazneau sa vorbeasca despre problemele psihiatrice, pentru ca
exista o judecata socials foarte negativa asupra maladiei mentale.
Acesta era un factor de izolare si de suferinta suplimentara. Astazi_
problemele psihice sunt cunoscute mai bine, pacientii nu ezit sit
se grupeze in asociatii41, sa-si apere pe fat. interesele. Aceasta
reprezinta un progres notabil pentru stima de sine.
Apoi, pentru ca cea mai mare parte a tulburrii psihopatologice
este legata de probleme ale stimei de sine, indiferent care este
natura acestui raport, asa cum o arata tabelul de mai jos.
In fine, pentru ca in continuare trebuie ca terapeutii sa se obis-
nuiasca s dezvolte cu pacientii for relatii Inca si mai respectuoasc
egalitare; mult prea adesea, cunoasterea Si puterea se afl de
partea terapeutului Si pacientul trebuie sa accepte absenta expli-
catifior asupra maladiei intrebrile fat-a rdspunsuri.
ROLUL STIMEI DE SINE SCAZUTE EXEMPLE DE PATOLOGIE

Stima de sine scazufa este la originea tulburarii Depresie
Stima de sine sckuta agraveaia tulburarea Timiditate si fobie socials
Stima de sine sckut cronicizeazi tulburarea Traumatisme psihice
Stima de sine seazut este la originea
Bulimie
dificultdtilcr
de ameliorare a tulbearii
Stima de sine si tulburcirile psihice
Ca intr-o formula politica din nefericire Mehra, pacientii de

astazi se doresc responsabili" (si doresc un rol activ in vindecarea
lor), dar nu vinovati" (nemaiacceptand sa fie stigmatizati pentru
maladiile de care nu ei au ales sa sufere).
Capitolul X
MICI ARANJAMENTE CU STIMA DE SINE.

CUM SA 0 PROTEJAM PE TERMEN SCURT
Multe dintre comportamentele noastre cotidiene servesc, une-

ori fard stirea noastr, la a itfalta sau la a apara zi de zi stima noas-
tra de sine, atunci and este amenintata.. Pentru ea aceasta nu ne
este conferita o data pentru totdeauna. Ca si o fiinta umand, ea are
nevoie sa fie in mod regulat hrnit si ingrijit.
Aceste mici aranjamente nu au, totusi, decat un efect limitat
asupra stimei de sine. Se intampl ca ele sa fie suficiente pe timp
scurt, dar ele nu inlocuiesc actiunea in profunzime pe care o vom
descrie in urrnatorul capitol. Sa le cunoastem, deci, pentru a nu ne
lsa pacaliti de ele.
MECANISMELE DE APA. RARE A STIMEI DE SINE
Charles, 8 ani, a decretat ca nu vrea sa mai mearga la cursul

salt de judo. Tatl sal it intreabd:
De ce? Ti-e fried de lupta.?
Nu, nu, deloc. Asta nu ma sperie, din contra.
Esti sigur?
Da, pe cuvant.
Atunci, ce-i
Oh, cred ca este un mediu prost, cei mari 1111 sunt simpa-
tici..."
Tata] lui Charles Stie ca, de cand s-a inscris la club, fiul sau este
anxios, pentru ca detests micile lupte de antrenament care se des-
raward la sfaritul fiecarui curs. Dar Charles nu vrea sa recunoasca
asta in fata tatalui sal, din cauza amorului-propriu. $i nu indraznete
sa o recunoased nici in fata lui insui: judo-ul este pasiunea lui,
este abonat la toate revistele de specialitate i el si-a dorit aceasta
inscriere... $i atunci?
Atunci, Charles pune in micare ceea ce se numete mecanism
de aparare", i anume o operatie mentala sau un comportament al
carui scop este de a ne proteja stima de sine de o realitate pe care
nu putem sau nu vrem sa o asumam: el i-a negat anxietatea in fata
competitiei, pentru a nuli pierde prestigiul in ochii tatalui sau sau
fata de el-insui.
La ce servesc mecanismele de apdrare
In principal, la a ne feri de emotiile sau de gandurile penibile
pentru contiinta noastra. Este, de altminteri, normal s recurgem
la ele atunci cand ne confruntam cu pentru ca ele joaca
rolul de amortizor. A refula o amintire penibila in uitare sau a ne
refugia in visare and suntem ingrijorati sunt, de exemplu, doua
mecanisme de aparare care ne permit sa nu trebuiasca sa ne mai
gandim la neplacerea ce poate sa ni intample.
Cu cat suntem mai fragili, cu atat avem tendinta sa le utilizam,
pentru ca ele apara stima de sine. Ele evita repunerile in discutie
prea frontale reprezinta o forma de rertianiere i de evitare a re-
alitatii.
$i totui, ca toate evitarile, ele ne amplified fragilitatea. Ele
functioneaza precum curtenii care ii petreceau vremea spunand:
Totul merge bine, Sire" unui rege izolat in palatul sau, in timp ce
afard izbucnea revolutia: suveranul nu va intreprinde nici un efort
de schimbare, pentru ca singurele mesaje pe care accepts s le audd
sunt cele care it linitesc. Pacientii no$tri, procedand la fel, fil-
Mici aranjamente cu stima de sine 217
aza literalmente informatiile, pentru a nu reline decat cele care

securizeaza si nu le pretind eforturi de adaptare.
Intr-un anumit fel, mecanismele de aparare reprezinta deci un
c inconstient in cursul caruia subiectii iii sacrifice dezvoltarea
rsonal5 pentru un sentiment fals de siguranta I.
MECANISMELE DE APARARE FUNCTIA IN MENTINEREA STIMEI DE SINE

itare, retragere A sc,ipa de riscul unui esec
gare A refuza SA admits problemele
ectie A atribui celorlalti propriile sentimente negative
$i dificulati
tasme si reverii Ali imagina reusita in loc de a o construi

.onalizare A recunoaste problemele, der a le atribui Gauze care
evita repunerea in discutie
pensatie
A evita un sentiment de inferioritate prin a se impli-
ca in alte domenii
Principalele mecanisme de aparare

Mecanismele de aparare au avantaje si dezavantaje. Atunci
d am suferit un esec usturtor, putem alege sa povestim apropi-
lor nostri o variants amuzanta a acestuia, pentru a evita sa ne
angem sau sa oferim o imagine devalorizanta despre noi-insine
pentru a lupta impotriva unui sentiment de tristete care ne
pleseste atunci cand evocam amintiri neplacute. Din contra
acesta este reversul medaliei oferind o versiune umoristica
naufragiu personal poate fi de asemenea o modalitate de
unui
evita reflectarea la propria suferinta si de a to confrunta cu con-

cintele sale.
Pe de alts parte, nu folosirea ocazionala a mecanismelor de
H arare este cea care pune probleme, recurgerea excesiv la ele: o
rsoana care rade mereu de ea si nu este niciodata serioasa" lase
esea o senzatie de disconfort interlocurorilor sai, care percep
lar aspectul defensiv a unui comportament sistematic de au-
deradere.
Cum se apcirci defectuos stima de sine

Jerome este un tanar de 26 de ani, care locuieste cu parintii sai.
intrerupt studiile de filologie Inca din primul an de facultate,
pentru ca nu se simtea bine la universitate si nu invata. A facut apoi
un stagiu de un an la o universitate particulars din Marea Britanie,
pentru a obtine o diploma in comert. Dar, la intoarcerea in Franta,
nu a gsit locul de munca pe care ilcauta si traieste din mici afaceri
interimare.
Parintii sai 1-au determinat s is contact cu unii prieteni si cunoscuti
de familie care 1-ar fi putut ajuta sa gaseasca un serviciu interesant,
dar Jerome a refuzat mereu sa-i solicite. El evita si sa se duca
putinele serate la care este invitat. Aceste evitdri ii permit sa nu se
sima devalorizat in aceste ocazii in care se teme ca s-ar simti de-
preciat din cauza situatiei sale profesionale precare.
Atunci cand sora lui ii vorbeste de solitudinea sa sentimentala, el ii
raspunde a nu suferd mai mutt ca ceilalti. Atunci cand parintii lui
ii reproseaza ca nu se mobilizeaza suficient, el le raspunde ca sum
multi tineri ca el, ca cocooning" este o tendinta la persoanele de
varsta lui: aceasta negare ii permite sa evite sa redunoasca faptul
comportamentul sail nu este normal.
El adauga ca oricum fetele de varsta lui sunt prea superficiale, ca se
plictiseste la serate si ca precis nu 1-ar fi interesat serviciile pe care
le-ar fi propus prietenii parintilor sai: prin aceste rationalizciri el
evita s infrunte veritabilele probleme si indoielile fats de sine.
Ii acuza uneori pe parintii sai Ca it streseazd si ca it imbolnavesc
punandu-1 sub presiune" si culpabilizandu-1 excesiv: elproiecteazci
asupra for propriile sale stari sufietesti si ii face vinovati, pentru a
nu vedea ea" isi alimenteaza singur, in mare parte, sentimentele sale
de angoasa si de devalorizare.
Petrece multe ore visand ca intr-o zi va intalni femeia vietii sale, pc
care o va seduce dintr-o singura privire: acestefantasme ii fac bine
pe moment, dar it mentin intr-o viziune absolut falsd asupra ade:
varatelor raporturi umane si va fi profund deceptionat dacd va reusi
intr-o zi ss aibd o aventurd sentimentala.
* In engleza, in original: sa stai la calduric5"..(N. t.)
pereaz5 perfect la calculatorul sau i cunoaste multe despre Inter-
et. Este abonat la toate revistele existente si se considers expert in
est domeniu: aceast competenta ii permite sa compenseze in parte
plinul faliment al vietii sale personale. El viseazd, de altminteri,
fondeze o mi$care umanitard, pe care ar numi-o Informaticieni
ra frontiere" pentru a-i inv5ta pe copiii din trile subdezvoltate sa
creze pe calculator...
Toatd lumea recurge la mecanismele de aparare. Indiferent dacd

em o inalta sau o scazuta stima de sine, aceste mici compro-
suri cu realitatea fac parte din cotidianul fiecareia ni fiecdruia
ntre noi. Ele se prezinta uneori sub o forma relativ pura ni apropi'
de ceea ce am descris. Pe de alts parte, ele evolueazd mascat.
m face acum un tur de orizont al manifestarilor acestora.
M SA PROTEJEZI 0 STIMA DE SINE SCAZUTA

Subiectii cu stima de sine scazuta se tern, Inainte de toate, de
ec. De aceea ci se consacra mai mult protejdrii stimei de sine
cat dezvoltrii, mai mult prevenirii esecurilor decat gestionarii
scului. Din acest motiv, regasim adesea la ei mecanisme de aparare
recum evitarea si retragerea (a nu actiona pentru a nu esua) sau
garea (a nu-si recunoaste frustrarile ni evitrile).
Aceasta teams de esec se va manifesta in mod global printr-o
titudine socials prudenta si rezervata, ba chiar precautd: a nu se
une prea mult in evident, pentru a nu risca sa fie criticat sau
spins. Multe dintre persoanele cu stima de sine moderata raman
tfel in umbra, nu pentru ca nu le-ar placea lumina reusitei, ci
ntru Ca se simt incapabile sa plateascd pretul pentru a accede la .
Pentru pentru a obtine un succes, trebuie, in general, sa in-in
competitie cu altii. $i, deci, sa-i asumi riscul de a irita, de a scita
opozitii, de a pierde... Prea destabilizant pentru un subiect stima
de sine scazuta!
Dar aceste persoane au, ca si ceilalti, nevoie de reunite si de
atificatii pentru a-si mentine stima de sine la un nivel accep-
tabil. Cum s procedezi, Iata cateva solutii la care ele recur
frecvent.
A reusi prin intermediul celorlalti: succesul prin procurd
0 prima strategic posibild va consta in a beneficia de reusita
unei alte persoane, la succesul careia ne simtim asociati. Aceasta
alts persoand poate fi un apropiat din anturajul nostru, precum un
copil sau un sot. Astfel, pentru cineva care a suferit pentru ca nu si-
a putut urma studiile, vedea copiii reusind la scoald va fi
bineinteles o sursa de placere altruists, dar si un mijloc de a-si
inalta stima sa de sine. E ceea ce i s-a intamplat si Elodiei, 22 de
ani, students la litere: Mama noastr provenea dintr-un mediu
modest; csatoria cu tata, membru al burgheziei, fusese un esec si s-
a trezit ea trebuie sa ne creasc6 singura. Cum divortul s-a des-
fsurat prost, ea a rupt legaturile cu tatal nostru si nu primea pen-
sie alimentard. Ea s-a sacrificat pentru a ne plAti studiile supe-
rioare. Pentru noi, era o povard greu de dus, deoarece cdnd aveam
examene ne simteam presate, ne spunea ca nu aveam dreptul s5 o
dezamagim. La fiecare nota proasta am Inca sentimentul culpabi-
lizant ca i-am tradat increderea. Simt ca este foarte important pen-
tru ca noi sa reusim in studiile noastre."
Asta poate privi si reusita sotului: intr-o vreme, numeroase fe-
mei se sacrificau pentru a asigura reusita sotului tor, de care puteau
fi apoi mdndre. Asa erau sotiile de medici pans in anii '60 (a fi
sotia doctorului" era ceva bun pentru stima de sine).
Succesul prin procurd se poate referi si la legaturi mai indepar-
tate de actorul reusitei, ca in cazul suporterilor sportivi, care se simt
mandri sau abatuti in functie de reusitele sau de esecurile echipei
for favorite. La scars colectiva, observatorii strini au observat cum
stima de sine a Frantei se imbundfatea dupa victoria fotbalistilor in
cadrul Cupei Mondiale din 1998. Satisfactia a fost gat de intensa,
incdt aceasta victorie a dat nastere uneia dintre cele mai mari sr-
bdtori populare pe care a cunoscut-o (am dupa Eliberare.
Sa fim bine intelesi: nu suntem pe cale de a va spune ca ()rice
forma de sustinere sau de placere extras din succesul unei per-
soane sau unui grup cu care avem o legatura este o dovada de
scazuta stima de sine! Este normal sa investe$ti in reu$ita altora.
. Dar trebuie sa vointa incon$tiena de a remonta stima de
sine este adeseori legata de aceste comportamente.
Cand se poate spune ca se face exces de acest tip de strategie?
in primul rand, cand acest mecanism de procurare este singurul ce
poate valoriza persoana. Si apoi, cand aceasta reactioneaza cu vi-
. olenta la e$ecul celor in care a investit. Acest fenomen a fost ob-
servat in mod spectaculos la suporterii sportivi: unele persoane se
sinucid data echipa lor pierde sau ii agreseaza pe presupu$ii vi-
novati ai infrangerii (arbitri, jucatori, directori). Ne amintim ade-
sea de jucdtorul columbian asasinat in 1994, la intoarcerea de la
Cupa Mondiald de fotbal care se desf$urase in Statele Unite: mar-
case un gol in propria poarta $i a determinat eliminarea echipei
sale. Ultimul semn de exces, in fine, apare atunci cand presiunea
exercitata asupra persoanelor insarcinate sa valorizeze stima noas-
tra de sine este abuziva: este cazul copiilor insarcinati cu o misi-
une" de catre parintii lor. Ace$tia, ratanduli mai mult sau mai
putin in vials (cel putin in ochii lor), insarcineaza, a$a cum am
vazut, progenitura sa realizeze ceea ce ei nu au putut face:
studii stralucitoare, schimbarea clasei sociale, reu$it sportiva etc.
$i persoanele cu inalta stima de sine folosesc succesul prin procura: in

Evul Mediu, suveranii erau reprezentati in turniruri de campi-
onii" un rege putea asuma riscul sa fie doborat la
pamant! In general, subiectii cu inalt stima de sine savureaza in
egala masura procurarea succesului, dar o exploateaza mai deschis: ei
nu se tem sa ias in fata cand e cazul $i sa is totul asupra lor.
Sd rdmiinem grupa(i!
A fi integrat in grup este ceva bun pentru stima de sine.
Recunoa$terea socials este foarte legata, dupa cum am vazut, de
stima de sine: a fi acceptat intr-un grup demonstreaza o minima
acceptanta din partea semenilor. Nivelul stimei sociale de care

beneficiaza grupul in exterior are, de fapt, putina important. Cel
mai adesea, subiectii cu scazuta stima de sine prefers sa aiba locu I
asigurat intr-un grup putin performant sau putin valorizat social,
cleat sa se zbata" pentru a apara o strapontina intr-un grup in care
competitia este dura.. Astfel, un baietel cu stima de sine scazuta se va
simti mai bine intr-o echipa de fotbal care incaseazd infrangere
dupa infrangere, dar in care este linitit ca joacd i ca este la inaltimea
partenerilor sai...
Inainte de toate, grupul permite imprtirea: atat a succeselor,
cat si a eecurilor. Intelegem de ce persoanele cu stima de sine
scazuta cunt in mod special atrase de insertia intr-o colectivitate:
pregatite sa imparts succesele, ele gsesc aici mai ales siguranta
unei diluari a responsabilitatilor in caz de ewc. Si mai ales a unei
devalorizari mai mici in privinta stimei de sine. Pentru ca ele se
tern de ewc, mai mult cleat apreciaza succesul.
Nu ne mird faptul ca adolescenta este varsta de our a g4tilor.
Am vazut ea este o perioada in care stima de sine este in mod de-
osebit vulnerabila.
La persoanele cu inalta stima de sine, a se regrupa servete mai

mult la a se diferentia (de exemplu, sa apartii la un grup de vazd). In
timp ce, la subiectii cu scazuta stima de sine, regruparea servqte la a
fi mai putin singur mai bine protejat.
Reverii, proiecte vagi lumi virtuale...

Unele persoane cu stima de sine scazuta se dedau uneori reveri-
ei, aft. limits. Petreceam zile intregi in camera mea fart sa fac
nimic, explica un pacient; aveam vise de reuita stralucitoare: and
sa devin preedintele unei mari companii sau cecetator i premiat
Nobel; cand campion mondial de formula 1 alte ineptii... Bineinte-
les ca acestea nu erau insotite nici de cea mai mica incercare de
trecere la act, cum ar fi sa ma inscriu la o $coala economic-a sau
sa urmez cursuri de soferie. Treceam de la o himera la alta, ca o
insects din floare in floare; dar cram ca un fluture, fait sa produc
ceva, nici macar ca o albina, care, in zborurile ei, cel putin face
miere."
Reveria este buns uneori. Dar, la persoanele cu stima de sine
scazutd, ea prezinta pericole pentru ca implica satisfactii care tin
locul actiunii si it obisnuieste pe subiect sa neglijeze etapele in-
termediare ale reusitei deci, eforturile de a produce, esecurile,
tentativele ratate, diversele dificultati de infruntat).
Frecventarea universului virtual (jocuri video, foiletoane TV,
romane) poate releva, de asemenea, acelasi demers. La unii mari
consumatori de astfel de mijloace de evaziune, principalul motor
este evitarea realitatii, prea dureroasa pentru stima de sine.
Aceste reverii exists si la persoanele cu inalt stima de sine, dar

la acestea visul este adesea un preambul al actiunii, in locul reprezen-
tarii unei alternative.
CUM SA PROTEJEZI 0 iNALTA STIMA DE SINE?

A priori, lucrurile cunt mai simple pentru subiectii cu
stima de sine. In general, modul for de actiune (a-si asuma riscurile, a
cauta sa-si dezvolte competentele, depsi limitele) permite o
mentinere sau o dezvoltare regulata a stimei de sine. Persoanele cu
stima de sine scazutd actioneald putin pentru a se confrunta cat mai
putin posibil cu esecul. Nu este cazul si al subiectilor cu inalt stima
de sine: ei actioneazd, deci au mai multe reunite, dar si mai multe
esecuri. Nimeni nu va va spun vreodat ca ii place sa esueze. Atunci,
cum fac ei pentru a le face fats?
Artificiile atributive
Exists mai multe modalitti de a reactiona la esec. Fie ca it ac-
ceptam ca atare si tragem invataminte din el este atitudinea cea
mai utila, dar ni cea mai costisitoare emotional, mai ales daca
esecurile sunt destul de numeroase sau repetate. Fie privim lu-
crurile intr-un alt mod: Nu este vina mea, gray, o sd se sehini-
be". Este ceea ce psihologii numesc teoria atribuirii". Pornind de
la un anumit eveniment, avem tendinta de a atribui anumite ca-
racteristici: ceea ce se intampl depinde de mine sau de exterior,
se va reproduce sau va fi un caz izolat, este reprezentativ sau este
limitat.
A jongla cu aceste atribuiri permite acomodarea la un numdr

suficient de probleme existentiale. De exemplu, subiectii cu inalta
stim de sine au o propensiune irezistibil de a-si atribui reusitele
si a imputa responsabilitatea esecurilor unor circumstance exte-
rioare destinului sau altor persoane2. In caz de exec, ei sunt ca-
pabili s fie mai specifici in autocriticile lor3: Am fost slab in
acest sau acest punct" Si nu Am fost lamentabil.".
STRATEGIE EXEMPLU
A extemaliza cauzele esecurilor (in loc de ale inter- ,Am racut ce era de racut, de fapt este lima..."
naliza)
A nu generaliza autocritica, ci a o limita si a o face Exists un punct din planul meu care n-a functio-
specifica) nat cum am previzut..." (dar restul era perfect)
A nu trage concluzii de durata (in loc de a genera- Asta nu schimbi nimic, data viitoare va merge...
liza)
Strategiile atributive ale subiectilor cu initd stimd de sine, con-

fruntati cu un esec
Francois I, obligat s se retraga luat prizonier in batlia de

la Pavie, in 1525, ii scria mamei sale, ducesa de Angoulme, faimo-
sul: Totul este pierdut in afard de onoare.": frumos exemplu de
non-generalizare a unei autocritici.
La blocul operator
Regsiti strategiile folosite de un chirurg cu inalt stima de sine,
care a fost confruntat cu un accident operator:
,Interventia mea a reuOt perfect. Bolnavul a,decedat pentru c5
anestezitii nu au tiut sa fac fats problemei. in orice caz, era un
caz special, am vrut s-1 operez pentru ca nimeni altcineva nu voia
sa o facd, trebuia sa intervin..."
Atentie la defectele altora: comparatia cu cei mai slabi

90% din oamenii de afaceri se estimeazd ca find superiori oa-
menilor de afaceri medii si 70% din subiectii care au absolvit scoli
renumite sau universitti prestigioase considers ca au capacitati
peste media cologilor lor4. Persoanele cu inalt stima de sine se
judeca relativ favorabil atunci cand se compara cu semenii lor! De
altminteri, s-a constatat ca ele au grija sa aleaga ca puncte de corn,
paratie dimensiunile care le erau cele mai favorabile. Hit indoiald ca
asta explica faptul ca tendinta spre comparatie socials flatanta se
regaseste astfel la toate categoriile sociale. La cadrele didactice,
de exemplu, 90% dintre profesorii de liceu se estimeazd ca superiori
colegilor lor. 25% din studentii din invatamantul universitar
considers ca fac parte din cei 1% capabili si demni de a-i conduce
pe altii5. Se pare ca, din contra, aceasta comparatie sociald nu se
manifests in toate culturile (sau cel putin nu se exprimd in aceeasi
maniera): un studiu efectuat asupra liceenilor japonezi ne arata ca
la ei nu exists nici o tendinta de a se valoriza comparandu-se
favorabil cu altii; mai degraba era chiar invers!6
Chiar oamenii de seamd privesc uneori spre cei mai slabi...

Viata lui Freud este o inepuizabila sursd de anedocte pentru cine
este interesat de stima de sine, intrucat cea a marelui om era in
acelasi timp infloritoare si cruda pentru cellat, in special pentru
dicipolii sai prea indrazneti. Iata ce povesteste, in acest sens, bi-

ograful si discipolul sat, Ernest Jones7:
Atunci cand Stekel (un elev al lui Freud) credea ca ajunsese mai
departe decat Freud cu descoperirile sale si se scuza pentru asta
cu o oarecare modestie, spunand ca un pitic cocotat pe umerii unui
urias poate vedea mai departe decat uriasul insusi, Freud a declarat
ironic: Nate ca asa este, dar nu atunci cand este vorba de un pa-
duche de pe capul unui astronom."
Aveasta tendinta este bineinteles exacerbate dace persoanele

cu inalta stima de sine esueaza. Ele vor avea atunci, mai mult ca
niciodata, tendinta de a se linisti comparandu-se cu cei inferiori
for pe scara succeselor si competentelor. Pentru aceasta, ele vor
fi mai atente la defectele si la lacunele altor persoane. Aceasta a
fost demonstrate de unele lucrari amuzante 8 . Unii subiectii cu
inalta si cu scazuta stima de sine au fost determinati sa esueze la
unele sarcini simple. In urma acestor esecuri (care le erau clar
subliniate), aveau de trecut o alts probe, care consta in citirea
unei liste de comportamente pozitive sau negative de catre alts
persoana (Jacques a reusit stralucit la examen" , Dar el a re-
fuzat sa-i dea bani prietenului sail la nevoie" etc). Ceva mai tar-
ziu, li s-a cerut sa rememoreze comportamentele care li s-au citit; s-
a observat ea subiectii cu inalta stima de sine, dupe ce esuasera, isi
aminteau mai usor defectele altora. Atentie, deci, la seful dvs., dace
sufera o infrangere care ii afecteazd stima de sine: isi va aminti
imediat toate greselile pe care le-ati facut sau va incepe sa va
caute nod in papura pentru a se convinge ea nu este singurul
incompetent al intreprinderii si a-si dovedi ca se poate si mai
rau...
Critica judeccitorului
Spune-mi ce gandesti despre mine ca sa-ti spun cat valorezi."
Aceasta strategic este adesea folosit de subiectii cu inalta stima
de sine. Iata un exemplu: cativa voluntari au urmat o sedinta cu
un psiholog. La incheierea sedintei, psihologul le ofer5 un portret
valorizant sau critic. Li s-a cerut atunci voluntarilor sa evalueze
validitatea judecdtii emise competenta psihologului. La subiectii
cu scdzutd stima de sine, aspectul pozitiv sau negativ al portre-
tului conturat de psiholog nu interfereaza cu parerea lor. La
subiectii cu inalta stima de sine, cu cat portretul este mai pozi-
tiv, cu atat este considerat mai pertinent... si cu atat psihologul
este considerat mai competent9!
TREBUIE SA PUI BETE IN ROATE PENTRU A-TI

IMBUNATATI STIMA DE SINE?
Micuta Berangere, 3ani jumdtate, se joaca Memory" un
joc de atentie pentru copii cu sora ei mai mare, in varstd de
cinci ani jumatate gi cu o prietend a acesteia. Tatd1 ei, de care
ea este tare atasaa, trece pe acolo aruna (stfingaci!): Ei,
fetelor, cine va castiga?". Apoi priveste jocul cateva minute. In-
cepand cu acel moment, Berangere incepe sa joace prost, sa nu
se mai concentreze, sa nu mai priveascd la cartonase, sa inceapd
sa vorbeasa precum un bebelus". Cele cloud fete mai mari se
indigneaza, amenintand ea o dau afara din joc. Intelegand ca a
gafat, tatal se aseaza la masa de joc, o is pe Berangere pe ge-
nunchi, o linisteste o indeamnd sa se concentreze. Putin cate
putin, iii reia jocul...
Ce i s-a intamplat Brangrei? De ce compromis brusc
sansele de a castiga, deli era foarte capabild s-si mentind locul
in joc?
S-a remarcat de mult ca unii indivizi adopts comportamente
paradoxale, care par a le ruina sansele de reusit: ei iii slbesc
eforturile tocmai atunci cand sunt aproape gata i cand succesul
le este la indemank nu se mai pregdtesc inaintea unei scadente
importante (de exemplu, studentul care nu mai repetd inainte de
examene) sau chiar isi pun pur simplu bete in roate (de exem-
plu, cineva care solicits un loc de muna si intarzie la interviu)...
De ce procedeaza ei astfel?
Exists o nevrozci de esec?
Psihanalistii s-au preocupat foarte mutt de cea ce se numeste

nevroza de esec 0". Ei cred ca o serie de indivizi prezintd un gust
pentru exec sau o teams de succes. Sentimentul de a nu merita suc-
cesul, o culpabilitate fats de reusit explica, dupd ei, aceste tenon-wile
de esuare. Aceast teorie a devenit, de altminteri, foarte cunoseuta
in special in lumea sportului, unde se vorbeste adesea de teama
de a castiga" a unui campion.
Dar exists si alte explicatii, dintre care uncle sunt legate de
stima de sine. Am vdzut, de exemplu, ca subiectii cu sazutd stima
de sine se regdsesc" mai mutt in exec, dear in reu$it, fr a
ajunge totusi sa se bucure de el. Este si ceea ce ne spunea o pa-
cient: Uneori am impresia ca sunt mai in sigurant in exec; cel
putin m-am obinuit cu el, nu mai am surprize, aproape ca ma
linisteste." Teoria cea mai interesant pentru a explica aceasta
este cea a auto-handicapului I Ea spune foarte simplu ca a nu te
pregdti pentru o scadentd importantd sau a alege sistematic objec-
tive prea dificile nu inseamnd a te pedepsi, ci a avea grijd de sti-
ma de sine!
Sa ludm exemplul unui student care nu se pregte$te la un ex-
amen. NemairepetAnd a$a cum ar trebui, el se dedd la o frumoasd
manevth de auto-handicap. Cu ce scop? Ei bine, in caz de e$ec, el
va putea spune: E adevrat, am esuat, dar asta pentru ca nu am
invtat destul." Hand astfel, nu este in joc competenta sa per-
sonals globald (de care depinde stima de sine), ci doar lipsa lui de
organizare... AceIasi student poate sa si vorbeascd intr-un fel de
asta (chiar clack cel mai adesea, aceste strategii sunt inconstiente):
Dacd voi munci din toate puterile si tot voi esua, va fi dovada lip-
sei mete de valoare; in timp ce, daca esuez ail a face intr-adevr
eforturi, esecul meu va fi imputabil acestei lipse de efort, mai mutt
deck lipsei mete de competence."
Daca ati citit deja capitolele precedents, yeti concluziona
persoand care rationeaza in aceasta manier trebuie sa aiba o scdzu-
t stim de sine, pentru ca ea anticipeazd mai curand un esec decat
o reusit. $i ati avea dreptate: auto-handicapul este o strategic de-

seori folosit in caz de sc.zut stima de sine.
Ce fac persoanele cu inalta stima de sine? Ele anticipeazd mai
mult o reusit deck un esec. $i ele nu se auto-handicapeaza pen-
tru a se apdra de esec, ci pentru a-si creste meritul in caz de reusit.
Sa alegem acum studentul cu inalt stima de sine. Ce s-ar intdm-
pla dacd nu repet? $i data reuseste la examen, asa cum crede
el, pentru ca are o inalt stima de sine? Ei bine, prestigiul sau va
creste: Am reusit fra sa mai repet ceva."
S subliniem ca recursul declarat la aceastd strategic de auto-
handicap poate fi atunci o forma de snobism: faci pe ceilalti
sa creadd ca nu ai pregtit un examen pentru a extrage din asta un
merit in plus. Este un exercitiu de stil foarte prizat de anumiti
subiecti cu inaltd stima de sine. In plus, ni se pare ca aceast strate-
gic este anormal dezvoltat in Franta si in Wile latine, unde se va-
lorizeazd mult reusita datorit talentului sau inspiratiei, deck da-
toritd muncii perseverente. Pentru stima de sine este socialmente
mai bine sa flu un elev dotat deck un elev sarguincios. Studentii
anglo-saxoni, de exemplu, incearcd mai putin sa trucheze reali-
tatea: dacd muncesc mult, nu le va fi rusine sa o recunoascd.
INALTA STIMA. DE SINE SCAZUTA STIMA DE SINE
Pentru a crete stima de sine in caz de Penh a proteja stima de sine in caz de
succes (limi- exec (limi-
tarea
Activatc4tigurilon
in situatiile in care este anticipat tarea
Activatpierderilor)
in situatiile in care este anticipat
succesul qecul
Asociat excitatiei Asociat aprexensiunii
Ccind se foloseve auto-handicapul?
SCENELE VIETH DE ZI CU ZI
0 mare parte din actele noastre cotidiene pun mai mult sau mai
putin in joc stima de sine. A cumpra ceva sau a-ti vorbi de rdu
vecinul sunt, adesea fara stirea noastra, comportamente destinate
sa facd bine stimei noastre de sine, indiferent daca este inalta sau
joasa. Sa facem impreuna un mic tur de orizont al acestor conduits
de zi cu zi...
A consuma pentru a te stima
A cumpara
Deseori s-a fcut procesul societatii de consum, care ne de-
termine sa cumpardm sa posedam mai mult decat este nece-
sar. In joc sunt, desigur, imperativele de piata i priceperea co-
merciantilor dar, daca aceasta merge atat de bine, este fard in-
doiald pentru Ca" targuiala corespunde unor nevoi mai funda-
mentale decat se pare. In special in materie de stim de sine. A
cumpara inseamnd a te valoriza, chiar daca este vorba de o strate-
gie al cdrei efect este labil tranzitoriu. Comerciantii agentii
de publicitate au inteles bine asta, in special in industria de lux:
sunteti inci.tat s credeti ca prin cumpararea unui obiect luxos
intrati intr-o categorie socials de cunosatori i privilegiati. Este
oare shoppingul de sambata dupd-amiaza un drog al stimei de
sine? In orice caz, bunii vanzatori vor sti intotdeauna sa se des-
curce flatand egoul clientilor Tor, astfel incat sa actioneze asupra
stimei for de sine...
La mine e ceva maladiv, ne povestea intr-o zi acest avocat
de treizeci sase de ani. Sotia mea numeste asta cumparaturi
nevrotice". Exists cumparaturi pe care nu le fac din nevoi mate-
riale, ci psihologice. De exemplu, sa-mi cumpar o mapa frumoasa
sau o lamps peste masurd de scumpa pentru cabinetul meu. Cel
mai adesea, nu fac acest gen de cumparaturi decat atunci and
mapa mea veche este uzata sau Tampa precedenta s-a spare. Le
fac atunci sand sunt putin nefericit sau sufar un mic elec. Astfel
ca am nevoie s ma valorizez. Nu cumpar de bucurie, ci pentru a
ma vindeca, pentru a stopa involburarea sufleteascd, pentru a ma
revaloriza in fata mea. Imi face bine sa introduc in viata mea un
obiect nou, frumos, util, pe loc, in 30 de secunde, cat Imi is sa
platesc."
Luciditate
Pe tine nu suportati cel mai mult in lumea asta?" La aceasta in-
trebare, care a fost puss in revista Elle, in 1998, umoristul Muriel
Robin raspundea:
Pe mine. Pe mine $i fundul meu intre cloud luntre, contradictiile
mele. Ca de exemplu sa ma conving ca dacd voi cumpara ultimul
tip de camera video care tocmai iese pe piata i care este super-
grozava, imi va merge mai bine. Cum toga lumea in jurul meu o
are, hop!..0 Indes la mine in casa, gi apoi? Ma simt ridicol, imi
spun: $i cu ce te-alegi, idiotule! Ma voi stradui sa ca$tig cinci-
sprezece mii de franci, $i asta doar pentru a-i plasa in camera video,
iar apoi imi va mai trebui Inca cincisprezece mii de franci pentru
altceva, apoi?"
Psihiatrii intalnesc uneori cumparatorii compulsivi", care fac

cumparaturi frecvente, inutile $i peste resursele lor. La ace$ti pa-
cienti, problemele stimei de sine sunt sistematice, oarecum ca la
persoanele bulimice sau cleptomane, aceste trei tulburdri fiind, de
altfel, frecvent asociate.
A poseda
Placerea de a cumpara o precede adesea pe cea a posesiunii.
Dar aceasta din urma este mai durabila. Posesiunea obiectelor va-
lorizante reprezinta proteze pentru stima de sine: mobile frumoase,
casa frumoasa etc. Exists $i mai ales ma$inile: frumoase,
man sau potrivite, de o marca sau alta. Cum s nu to gande$ti la o
nevoie ostentativa de a-ti arata valoarea vazand proliferarea ve-
hiculelor 4X4 strlucitoare, cromatC $i inutile in marile ora$e? Oare
vehiculele 4X4 fac pentru stima de sine ceea ce face siliconul pen-
tru sani?
A arata
E bine s cumperi $i s ai. Dar ce pacat dacd nu arati pentru a
face Inca $i mai mult bine stimei de sine! Este cu mult mai valorizant
sa dai drumul la maxim radioului de la masind in fata unci cafenele
dee& pe o mica stradd pustie. Si sa-ti parchezi mreata masina fata
unui local unde vei cina, cleat intr-o parcare subterana, anon-
unde nimeni nu te vede cobordnd din ea. Ostentatia este in ge-
neral in serviciul stimei de sine. Publicitatea unei crti de credit pen-
tru mari credite bancare prezenta, in 1998, posedarea acestei
costisitoare cdrti de credit ca semnul exterior al bogatiilor voas-
tre interioare"...
A stdrni invidii
In fond, toate asta ne trimite la placerea infantile de a fi admirat
pentru ceea ce avem, mai mult decat pentru ceea ce suntem. Unele
cataloage de vnzare prin corespondents actioneaza prin acest meca-
nism. Astfel este catalogul Bdrbatul modern (mai, 1998), cu privire
la o saltea-piscine": Departe de plajile si piscinele suprapopulate,
alintati de blandetea brizei sau cufundati intr-un roman, veti stcirni
invidii prin preajmd." Scopul este clar: nu este vorba doar de a pro-
fita de confortul unui material improbabil, ci mai ales de a fi vdzut
de vecini, in timp ce va scufundati usor! Ca din intimplare, fotografia
ce ilustreaz5 articolul arat asa-zisa saltea-piscine", ocupata de o
frumoas blonds (si nu de un cumpdfator masculin, precum cei caro-
ra li se adreseazd catalogul). Subinteles: nu numai ca creati invidii,
dar toate fetele frumoase din anturajul vostru nu vor mai avea decdt
un singur scop, s" vine la voi pentru a se scufunda in piscina" voas-
tr".
A seduce si a se Icluda: un sport vechi de ccind lumea

Acuzand cu usurintd femeile ca sunt superficiale si guralive, bar-
batilor le place, la rdndul lor, sa se laude cu cuceririle lor: ludrose-
nia intreste stima pe care si-o poartd.
In timpul turndrii filmului Contesa desculid de Mankievicz, Ava
Gardner a avut o legatura cu toreadorul Luis Miguel Dominguin.
Legenda spune ca in prima sears a relatiei lor Dominguin se ridica",
se imbrac si sare pe fereastra. Pot sa stiu unde te duci? se infor-
frumoasa Ava. Sd le povestesc asta prietenilor", raspunse cu

vitate matadorull 2"...
icile bucurii ale existentei

S exerciti rarele competence
Vi s-a int5mplat rard indoial sa va intrebati care era interesul s
campionul lumii la bilboquet* sau sa stpaniti sanscrita prin citirea
varful degetelor... Ei bine, in afar de faptul c5 asta poate da sa-
factii autentice, ea poate fi si o chestiune legata de stima de sine...
aca aveti o scazutd stima de sine, veti gsi cloud avantaje s exce-
i intr-un domeniu foarte putin practicat. Primul este ca aici con-
enta este tura; deci va va fi mai usor sa strluciti. Al doilea este
nu amenintati pe nimeni; deci, nu riscati sa declansati gelozia sau
resivitatea altuia. Dacd stima de sine este inaltd, veti aprecia in
cial sa fiti unic sau precursor. Va trebui totusi ca aceast corn-
etenta sa fie apreciata in mediul social in care aspirati sa fiti re-
unoscut.
A controla si a domina
Cu cat stima de sine este mai ridicatd, cu atat subiectul simte mai
ult nevoia de a controla situatia; cu cat exercit mai mult control,
atat isi creste stima sa de sine13. Cum se exprima in cotidian

east dubla miscare? Cucerind si exercitand puterea, bineinteles!
nii se lanseazd in politica. Altii aleg solutii mai simple. De ce, de
emplu, atati cetateni se inversuneazd sa posede rase de caini atat
mari si de vigurosi? De ce golanilor de la periferie le plac atat
ttbulls? Dincolo de motivele sentimentale (s-au uitat prea mult la
runtoasa Bestia la televizor cand erau mici) sau practice (
purea de a-i intimida pe adversari), rdspunsul este simplu: asta
face me stimei de sine. Cu cat cainele este mai mare si
e agresive
apartine reputate, cu atat putem suspecta mai mult stima de sine
unei
Bilboquet: joc compus dintr-un bastonas ascutit la un capAt, legat cu o cordeluta
de o bird; const in a reusi sa infigi bila in vdrful ascutit (N. t)
a stpanului. Cel mai subtil este de a explica foarte doct ca, de fapt,
este vorba de rase inofensive, cu conditia de a-i face sa inteleaga
clar cine este eful"... Proprietarii cdinilor mai mici, categoria
stpdnilor persecutori (Sezi! Culcat! Ridicat! Stai linitit! Vino
aici!" sunt, de altminteri, in acee* situatie: Cum nimeni nu ma
ascult aici, am gasit o creaturd pe care sa o domin." SA subliniem
ca exist unele variante: cu partenerul, copiii sau subordonatii...
A fi cel mai bun la Monopoly"
Jocul de societate este un derivat al raporturilor de forte sociale.
Miniaturile din Evul Mediu ii inft4eaz. pe Saladin i Richard In-
ima de Leu confrunt'andu-se la ah. La unii, aceasta inrudire a jocu-
lui cu infruntarea este perceptibila: ii face sa uite de plcerea jocu-
lui gi caracterul sau convivial normal. Exists cloud indicii care ne
fac sa bnuim o investire excesiv a stimei de sine in joc: sa nu ,$tii
sa pierzi (dacd-i atunci eu plec"), find gata sa te ceti cumplit
cu partenerii; i sa fi gata s triezi pentru plcerea de a cdtiga sau
din cauza incapacitatii de a suporta infrdngerea.
A incdlca legea sau a te fofila
A incalca legile, care sunt acute pentru viata in comun a murito-
rilor, a conduce mai repede ca altii, a nu plti amenzile, a comite o
frauds fiscal. sunt tot atdtea modalitati pentru unele persoane (
narcisicii, de exemplu) de a-i dopa considerabil stima de sine. Altii
prefera doar sa se fofileze. Ce sa spui de plcerea pe care o confcra
faptul de a trece in fata altora la o coadd? Trstura a devenit in tara
noastr o virtute nationals sub numele de capacitate de a te descur-
ca: sa fie un semn bun pentru stima de sine a natiunii noastre?
Eu ceilalti
A denigra, a bdrfi, bate joc

E o nulitate tipul asta.", Fata asta e frumoasd, dar e proastd."
Ce interes exist in a-i vorbi de ru pe ceilalti? De ce asta face
bine"?
Barfa permite reducerea distantei dintre tine si ceilalti. A vorbi

de ran starurile (se apre ca acest actor nu este prea inteligent"), a-ti
imagina ca personalitatile lumii, printi sau milionari, stint in realitate
foarte nefericiti, asta ii apropie de noi.
Sci fie oare bcirfa bunci pentru moral?

Unii cercetatori au studiat problema prezentand unor subiecti de-
primati si unor subiecti nedeprimati personaje celebre si ceran-
du-le sa emits judecati despre ei14.
Au remarcat ca participantii aveau tendinta de a devaloriza celebrit-
tile asupra dimensiunilor unde acestia se simteau in concurentd" cu
ele. De exemplu, femeile care se considerau atragatoare aveau
tendinta sa spund despre un top-model: Nu-i chiar asa grozavd.";
sau chiar barbatii care se considerau inteligenti aveau tendinta de a
afirma despre un intelectual recunoscut: Nu spune numai lu-
cruri geniale."
Evaluand dispozitia unei persoane inainte si dupd exercitiu, cerceta-
torii au mai observat si ca critica astfel efectuatd nu le facea bine
decat subiectilor deprimati. Ceilalti vedeau mai ales ca dispozitia
or se posomoraste. Oare din cauza faptului ca bar% ii alind cel
pentru scurt timp o serie de depresivi netratati se prezin-
adesea ca niste morocanosi? Atentie, totusi, daca sunteti depre-
siv, nu va va face nici un bine sa barfiti!
Unii subiecti cu inaltd stima de sine care intampina un esec

vorbesc unor de ran persoanele mai putin norocoase sau mai putin
bine dotate. Pe de-o parte, snobismul consta in a rade de cei mai
vulnerabili, cu scopul de a-si valoriza stima de sine. Anumitor
umoristi le mai place s is in deradere si lacunele verbale ale
sportivilor, adesea proveniti dintr-un mediu social mai defavorizat
decat al lor: aceasta strategic a celui puternic de a-1 ataca pe eel
slab este intotdeauna dezgreabila i iritanta, pentru ea este vorba
pur i simplu de a-1 injosi pe un altul pentru un castig personal,
psihologic sau finanaciar.
A nu pierde prestigiul
Vacanta in Bretagne? Era superb!
-- Dar se pare ca a plouat tot timpul!
Nu, ce tot spui, aka au zis meteorologii. Nu, apoi, in ()rice
caz, not adoram ploaia..."
A refuza sa-ti recunoti qecurile, ratarile sau punctele slabe
este o modalitate de a proteja stima de sine. Ea se poate exercita
la scala individuals. Dar ea poate fi, de asemenea, Ia nivelul in-
tregii tali. Regimele comuniste au fost, fard indoiala, cele care au
dus aceste strategii pang la cel mai inalt punct. De exemplu, Chi-
na comunista, din care un sfert de populatie a murit de foame in
timpul marelui salt inainte", dar care distribuia pretinse surplusuri
alimentare trilor infratite pentru a salva aparentele. 0 variants
mai ofensiv consta in a denigra, in preambulul unei discutii, punc-
tul de vedere al celuilalt: E inutil sa vezi lucrurile aa, lass-ma
sa-ti explic."
Arta de a avea intotdeauna dreptate

In Arta de a avea intotdeauna dreptate15, filosoful german Schopen-
hauer stabilea o lista impresionant a ceea ce numea viclenii i
iretenii" pentru a nu-ti recunoate niciodat neajunsurile. Iat
cateva dintre ele:
Strategia 32: Ne putem debarasa rapid de o afirmatie a ad-
versarului contrary cu ale noastre, sau eel putin a o face indoich
nick incadrfind-o intr-o categorie in general detestatd, atunci cand se
apropie de aceasta doar prin asemanare sau printr-un raport vag. De
exemplu: Dar asta-i maniheism*, arianism**, pelagianism***".
* Maniheism: religia lui Mani, fondat pe un dualism absolut intre bine si (
N. t.)
** Arianism: doctrina lui Arius, preot al Alexandriei (256-336 e.n.), care, negfind
divinitatea lui Christos, a provocat una din crizele cele mai grave ale bis-
ericii crestine. Erezia ariana a fost condamnat de consiliul de Ia Nisa (325)
$i de la Constantinopole (381). (N. t)
*** Pelagianism: doctrina a calugarului Pelage, ce minimiza rolul harului divin
si exalta primordialitatea si eficacitatea efortului personal in dobAndirea vir-
tu(ii (fondata in anul 431 e.n.). (N. t.)
Strategia 33: sa afirmi, and nu mai ai argumente, Poate ca e
adevarat in teorie, dar este fals in practica."
Strategia 36: S-1 s-1 stupefiati pe adversar printr-un
flux absurd de vorbe..."
Poate ca-s bune pentru stima de sine, dar cu sigurantd nu si pen-
tru relatiile sociale...
A te autopromova
Cum sa te pui in valoare, chiar fart sa" ai aerul ca faci asta? Iat
trei strategii clasice:
Name-dropping* este un procedeu care consta in a lsa se
inteleagd ca frecventam personalitdtile lumii: Stii, Teri wart am
fost invitati la Claudia. Cum? Claudia Schiffer, desigur, ah, iartd-
ma, nu ti-am spus. Este a-do-ra-bi-lt..."
Super-perspicacitatea const in a detine informatii pe care
ceilalti nu le au sau de a probleme acolo unde nimeni nu le-a re-
marcat. Dar esti chiar naiv sa crezi asta, e mult mai complicat
deceit crezi..." Versiune psihologica: interpretarile sdlbatice asupra
comportamentelor vecinilor de mast sau membrilor familiei.
Pescuitul complimentelor (fishing for compliments), in cursul
areia facem asalturi de falsa modestie cu scopul de a suscita fe-
licitri din partea interlocutorilor.
fn vials mai exists altceva deceit stimd de sine!
Probabil ca acum aveti impresia ca stima de sine se aciueald

peste tot. E adevrat, dar nu este doar ea in viata! Dacd avem un
caine, data ne bucuram de succesul scolar sau de inratisarea
cuta a copiilor nostri, nu se datoreazd automat nevoii de a ne va-
loriza. Totusi, daa este asa, nu e nimic de criticat in asta.
nand acest acest mic tur de orizont, dorinta noastrt era pur
simplu de a v atrage atentia asupra strategiilor cumpdrturi,
* Name-clopping: a te imbta cu numele unei personalitti (in engleza, in origi-
nal). (N. t.)
luddrosenii, critici, bdrfe etc. pe care le punem in mod obisnuit in

serviciul stimei noastre de sine. Pentru ca nu le putem cere ceea ce nu
pot da. Ele ne permit doar ajustari limitate ale stimei de sine. Pentru a
o proteja sau a o creste in mod durabil, sunt necesare alte strategii. Pe
acestea le vom aborda imediat.
Capitolul XI
MA IUBESC, DECI EXIST

CUM SA-TI DEZVOLTI STIMA DE SINE
In unele momente ale vietii noastre ne incearca nevoia de a ne

gandi la stima noastra de sine. Micile operatiuni de a o intretine,
antiere de renovare sau reconstructii complete: cum s. procedezi?
ESTE POSIBIL SA TE SCHIMBI!

Ne putem modifica stima de sine o data ajuni la varsta adults?
Sunt numeroi cei care nu cred asta. Pentru ei, stima de sine face
parte din aceste trasaturi psihice care sunt date o data pentru tot-
deauna. Nu este cazul aici. In cursul vietii noastre, intr-adevar, pot
interveni modificari. Desigur, daca aveti o inalt stima de sine,
exists putine riscuri sa treceti in categoria persoanelor cu scazutd
stima de sine; dar, invers este posibil. Este ceea ce arata un re-
cent studiu in cursul caruia doua sute de femei au fost urmarite
timp de mai multi ani: dup apte ani, majoritatea celor care avu-
sesera o stima de sine scazutd nu o mai aveau astfel I .
Carui fapt se datoreaza aceasta schimbare? In studiul pe care
11 evocam, s-a putut stabili o corelatie intre crqterea stimei de sine
i o imbundtatire a relatiilor interpersonale i a statutului profe-
sional. Dar oare imbunatatirea stimei de sine a provocat aceste

evenimente de viata favorabile, sau invers? Studiul nu o spune.
Anecdota urmatoare ilustreaza bine dificultatea de a gasi cau/a
exacta a unei schimbari de acest gen.
0 pacienta vine la consultatie pentru o psihoterapie. Ea sufet a
de probleme majore ale stimei de sine, de o bulimie si se (let:1w a
nemultumita de viata sa sentimentald $i profesionala. Un an si
jumatate mai tarziu, si-a gsit un nou prieten cu care se intelege
in sfarsit bine, un nou serviciu, nu mai este bulimica; pe scurt, se
simte mai multumita de sine.
Incantat, si cu atat mai mandru de munca sa, de care era atat de
nelinistit la inceput, terapeutul este convins ca toate aceste bine-
faceri sunt o consecinta directa a terapiei sale. Asta ii pant cu atat
mai clar cu cat, duped, lucrurile s-au derulat bine, in ordine lo-
gica: stima de sine a pacientei s-a imbundtatit si, putin ate putin,
conditiile sale de viata s-au schimbat.
Recapituland la sfar$itul terapiei travaliul efectuat, terapeutul
a intrebat-o pe pacienta sa ce anume, dupe parerea ei, a ajutat-o
eel mai mult in aceste ultime luni. Pacienta, putin jenata, ii raspunde:
Ei bine, doctore, terapia dumneavoastra m-a ajutat mult, dar cred ca
dace nu l-as fi intalnit pe prietenul meu, nu as fi progresat astfel!
"
Este incontestabil faptul ca anumite circumstance de viata sunt
not inceputuri pentru stima de sine. 0 intalnire de dragoste cu un
partener care, de$i nu se insald cu privire la dvs., Ira da incredere
prin dragostea sau prin sfaturile lui, o intalnire amicald, insertia
intr-un grup, accesul la o profesie, accesul la un statut social --
toate acestea pot ajuta la constructi,a sau, mai ales, pot contribui
la consolidarea unei stime de sine pang atunci putin cam ezitanta.
Dar evenimentul nu este intotdeauna suficient. Unele persoane,
indiferent dace au o inalta sau o scazutd stima de sine, par sa fi fa-
is cut o specialitate din a a rata ocaziile". Viata sentimentala este,
in acest domeniu, un camp de studiu cvasi-experimental. Unii vor
pacatui prin orgoliu, ca aceastd tanard frumoas si exigenta in
alegerea partenerilor sai care, dupe ce i-a respins regulat, si-a dat
Ma iubesc, deci exist 241
seama ca sunt din ce in ce mai rari pe msurd ce se apropia de pa-

truzeci de ani. Altii pdatuiesc prin exces de inhibitie, ca acest
nar convins ca n-a stiut sd-si recunoasc norocul Si lsase
femeia vietii sale sd plece la bratul altuia.
Daca schimbrile sunt posibile, trebuie facut ceva in mod special
pentru ca ele s se produca? A actiona sau a nu actiona: aceasta ar
putea fi intrebarea... Ca multe alte manifestri psihice an-
xietatea depresia, de exemplu stima de sine este un fenomen
care se auto-intretine.
Stima dc sine inalt
Relativizdm Actiuni frecventc
Esec
Cercurile inaltei stimei de sine
Stima de sine scizuta.
Stima des
diminuata
Stima de sine neschimbata
Nc devalorizam Actiuni rare

Nc indoim
Reusita"
Ewc
Cercurile scdzutei stimei de sine

Cum am vazut in aceasta carte, un subiect cu inaltd stima de

sine va actiona mai mult, adunand deci mai multe succese, care il
vor valoriza. Daca cunoaste esecuri, stima sa de sine it va impie-
dica s se prabuseasca si nu-1 va face sa se razgandeasca in a-si
incerca iar norocul mai tarziu. In schimb, un subiect cu scazuta
stima de sine va ezita indelung inainte de a se lansa intr-o actiune
Succesele pe care le va strange vor fi deci mai putin numeroase.
Pentru ca se va indoi ca le-a meritat cu adevarat si pentru ca se va
intreba daca este capabil sa le reinnoiascd, aceste succese ii vor
spori prea putin stima de sine. In caz de esec, lovit din plin in ima-
ginea sa de sine, subiectul se va descuraja; nu va persevera si nu-si
va incerca iar norocul.
Tendinta naturals a stimei de sine este de a rmane la nivelul
ski initial, in ciuda: micilor oscilatii legate de viata cotidiand. Dar ea
se poate modifica semnificativ in urma unor evenimente de viata
majore (trebuie sa-ti pstrezi speranta!) sau in cazul deciziei
personale de a se schimba (care va implica, la randul ei, eveni-
mente de viata).
In Noile confesiuni, scriitorul englez William Boyd povesteste
cum, atunci cand se simte posac si resemnat" cloud semne de
suferinta a stimei de sine , incearca sa se mobilizeze: Ma stra-
duiam sa-mi trezesc optimismul meu innscut, incercam sa renasc in
mine un sentiment al propriei mete valori. Fars stima de sine, nu
putem realiza nimic." Acestea sunt eforturile personale despre care
vom vorbi acum.
CUM SA-TI MODIFICI STIMA DE SINE?

V propunem s va impartiti eforturile in trei domenii princi-
pale, fiecare dintre ele fiind compus din trei dimensiuni specifice, pe
care le vom numi solutii".
Fiecare domeniu si fiecare solutie au importanta tor, dar este
posibil ca nu toate sa va priveasca pe dvs.
Pe de alts parte, fiti atenti la echilibrul dintre aceste trei domenii.
Am intalnit adesea persoane care au depus toate eforturile cu preca-
dere intr-unul dintre ele, ceea ce le-a dus la un exces de introspectie (

cum este desfasurarea stadiilor de dezvoltare personals), de socia-
bilitate (cum este dezvoltarea relatiilor sociale) sau implicarea in
actiune (ca la anumite persoane obsedate de munca lor).
Nu exists nici o retet miracol pentru a modifica rapid si frd
durere stima de sine. Daca ar fi fost, s-ar fi stiut... Intr-adevdr, ex-
perienta noastr de terapeuti ne-a invtat ca eel mai greu este primul
pas. Sfatul nostru va fi s nu alegeti deck un obiectiv si s-1 abor-
dati energic. A schimba o singurd piesd a problemei va provoca
reactii in lant i va va invdta un mod de a actiona pe care it veti
reproduce in continuare.
DOMENIU
SOLUTII
Raportul cu stima de sine 1)A te cunoaste
2)Ate accepta
3)A fi sincer cu tine
Raportul cu actiunea 4)A actiona
5)A reduce la &ere critica interioara
6)A accepta esecul
Raporturile cu ceilalli 7)A se afirma
8)A fi empatic
9)A se baza pe sustinerea social's
Cele noud solutii ale stimei de sine
schinibi raportul cu tine insuti
Solutia nr. 1: sa te cunosti

Cunoaste-te pe tine insuti", amintea adesea Socrate. Este pri-
ma reguld in materie de stima de sine. Ea se refers si la conceptia
pe care o aveti despre voi si maniera in care v prezentati altora.
Atentie: nu este vorba aici de a te pierde in introspectie, ci mai
ales de a lua cunostintd de capaciatile si limitele tale.
Un instrument de reflectie asupra sinelui, folosit in psihoterapie,
fereastra Johari", ne poate fi utild in acest exercitiu2. El postuleazd
existenta a patru mari domenii referitoare la cunoasterea de sine:
Domeniul public": ceea ce este cunoscut atat de dvs., cat
$i de anturajul dvs. Exemplu: Se spune despre mine ca sunt tide]
prieteniilor mele. $i serviabil. E adevarat, sunt de acord."
Pata oarbe: este vorba de ceea ce stiu ceilalti despre dvs.,
dar de care nu sunteti in mod clar con$tient. De exemplu, se poate
spune despre dvs.: Este o fats inteligenta, dar prea indoielnica",
atunci cand dvs. va vedeti mai degraba ca o persoana placuta
foarte inzestratd.
Domeniul ascuns": cuprinde tot ceea cunoa$teti despre dvs.,
dar ceilalti ignord. Exemplu: Sunt Tharte gelos. $i deloc sigur de
mine: in spatele aerelor mele de persoana in largul ei $i destinsa.
ma indoiesc de mine in permanents ascund cu grijd asta de
ceilalti."
Domeniul necunoscut": includem aici tot ceea ce persoana
nu a descoperit despre sine $i nici anturajul sau nu intuie$te. Unii
indivizi ajung sa se descopere" astfel in anumite circumstante
noi. Exemplu: Mi s-au incredintat responsabilitati mi-am dat
seama ca imi place, ca eram capabil sa devin lider."
Ceea ce atii Ceea ce nu atii

Ceea ce afiu ceilalti Domeniul public Pata oath
Domeniu necunoscut
Ceea nu $tiu ceilaip Domeniu ascuns
Fereastra Johari
Se considers ca ceea ce extinde domeniul public" imbunatateste
stima de sine. Pentru aceasta trebuie:
Sa transformi pata oarbe in domeniu public": pentru
aceasta este necesar sa asculti sistematic $i chiar sa soliciti parerea
persoanelor din anturajul tau. Chiar $i in cazul mesajelor critice
este util sa multume$ti persoanei pentru ceea ce te-a invtat de-
spre tine: Ei bine, ascultd, nimanui nu-i place sa auda ceea ce-mi
spui, dar iti multumesc pentru franchetea ta, este important pen-
tru mine ca m-ai pus la curent."
S transformi domeniul ascuns" in domeniu public": in-
strumentul principal este revelarea de sine, ce const in a nu ezi-
ta sa-ti exprimi gandurile si emotiile, chiar data nu esti sigur Ca
ele concords cu cele ale interlocutorilor sau ca le fac placere: tre-
buie sa-ti spun ca nu gdndesc deloc ca tine." Alt beneficiu al aces-
tei atitudini: ea permite sa confrunti faptele cu ceea ce gandesti si
ceea ce resimti cand esti pus la incercare. $i adesea sa corijezi une-
le greseli. Desigur, revelarea de sine trebuie sa fie practicata cu
precautie. Viata socials ar fi imposibila Para o anumitd disimula-
re. Nu va simtiti obligati sa exclamati: Oh, ce-ai mai imbardnit
de la ultima noastrd intalnire!" sau Am gdsit discursul patronu-
lui complet in afara subiectului!".
SA transformi domeniul necunoscut" in domeniul public":
este interesant s to situezi in situatii neobisnuite, sa trdiesti not
experience.
Cdteva intrebdri pentru a va cunoacte mai bine

Iat o nelimitativd, de intrebri pe care sa vi le puneti. Dar
reflectati si la maniera in care aceste puncte pot fi communicate
persoanelor din anturajul dvs. Dacd stima voastrd de sine este
mai degraba scdzutd, am vdzut ca veti avea tendinta sa vorbiti
mai putin despre dvs. si intr-un mod prea neutru Si temperat":
ganditi-vd sa puneti mai multd culoare sa fiti mai transant in
portretul dvs.
Imi place/nu imi place
Sunteti capabil sa definiti cu claritate ceea ce v place si ceea
ce nu v place? Cum veti vorbi celorlalti despre asta? $i cum
veti accepta punctele de vedere diferite de ale voastre?
Cunosc/nu cunosc
Care sunt domeniile in care aveti mai multe cunostinte decat
media? Cum yeti vorbi despre asta pentru a-i invta cdteva lu-
cruri si pe ceilalti? Veti indrdzni sa puneti intrebdri in domeni-
ile in care sunteti necunoscator?
Esecurile mele/reusitele mele
Puteti vorbi despre esecurile dvs. fard sa va devalorizati? $i de-
spre succesele dvs. fara a avea impresia ca va ludati? -->
Defectele mele/calittile mele
$titi sa va identificati defectele si calitatile? $i cand situatia
o cere sa le comentati celorlati Para luddrosenie si rara
lamentatii?
Solutia nr. 2: sa te accepti

Ss te cunosti nu este decat o prima etapd. Ce sa faci apoi cu
defectele si limitele pe care le-ai identificat? Contrar fats de
ceea ce credem uneori, nu este necesar ss fii fard defecte pen-
tru a avea o bun g stima de sine. Din contra, trebuie sa fii capa-
bil sa le asumi sau sa le schimbi. Cum se explica faptul Ca anu-
mite persoane isi asumd defectele, in timp ce altora le provoaca
un sentiment de rusine atat de puternic, incat sfredeleste amorul
propriu si stima de sine3"? Psihiatrii si psihologii au studiat cul-
pabilitatea, care este remuscarea a ceea ce a fost fcicut, ldsand
rusinea, aceasta confuzie fats de ceea ce suntem, moralistilor si
filosofilor. De aceea ea este straw legata de problemele stimei
de sine.
Rusinea este cea care transforms constiinta unui defect in com-
plex. Dace nu stiti sa dansati si cineva v invita, vi se ofera o al-
ternative: fie va este rusine si nu recunoasteti, inventand un pre-
text oarecare trei inconveniente, totusi: nu va simtiti in largul
vostru, persoana care Ira invit o simte, probabil, si nu yeti invata
sa dansati; fie marturisiti ca nu stifi sa dansati, iar lucrurile se in-
verseald: sunteti mai calms, interlocutorul intelege si poate chiar
va va propune sa va ajute sa inva.tati.
In profesia noastra de terapeut, suntem confruntatia adesea cu
aceasta problems, de exemplu la persoanele timide carora le este
teams sa nu roseascd4. Cat timp inrosirea este asociat cu rusinea (
este ridicol s flu asa"), progresele sunt imposibile: datorita ob-
sesiei ca trebuie sa ascund asta", acesti subiecti se inchid in tul-
burarea lor. Unul dintre obiectivele terapiei va fi de a-i determina
sa nu se mai focalizeze asupra acestui subiect si sa vorbeascd de-

spre el (spontan sau rdspunzand la remarci).
Cei mai buni aliati ai rusinii sunt tacerea si solitudinea. Ime-
diat ce ati hotarat sa vorbiti unei persoane anume despre ceea ce
va provoacd rusine, ati fcut ce era esential pe aceast cale.
Solutia nr. 3: s fii sincer cu tine

Am vzut in capitolul precedent, descriind mecanismele de
aprare, ca uneori era tentant sa recurgi la mici trucuri pentru a to
minti, pentru a-ti apara, cel putin pentru scurt timp, stima de sine. $i
ca unul dintre cele mai frecvente mecanisme era negarea.
Sunteti- intr-o marina pe care soferul o conduce prea repede fats
de gustul dvs. V este teams, dar nu indrazniti s o spuneti. Sofe-
rul simte aprehensiunea dvs. si va intreabd: Spey ca nu v este
teams?" Ce rdspundeti dvs.?
Asteptati rezultatele de la un concurs pe care l-ati dat pentru a
obtine o angajare. Aflati ca nu ati obtinut postul la care ati ravnit.
Unul dintre colegi sa apropie de dvs. si spune: Sper ca nu esti
prea deceptionat!". Ce ii rdspundeti?
Sunteti pe cale sa ridicati tonul fats de cineva apropiat care a fd.
cut ceva care nu v-a placut. El va intreabd: Nu to-ai suparat, nu-i
asa?" Ce ii raspundeti?
In aceste trei cazuri, ati fi avut probabil tentatia sa va negati
emotiile, din cauza stimei de sine in stare proast: a nu recunoaste
ca-ti este teams, ca esti trist atunci sau ca esti contrariat face parte
cu certitudine din convenientele sociale. Dar, in spatele acestor
conveniente, se gsesc foarte des probleme ale stimei de sine: nu
dorim sa pierdem prestigiul recunoscandu-ne emotiile.
Putem observa cloud reactii de negare a evenimentelor ce ne
ameninta stima de sine: autoapararea (Nu, deloc!") si supunerea
in fata evenimentelor (Asta e!"). In primul caz, autoapdrarea, per-
soana are tendinta sa nege sistematic strile sale emotionale: ar fi
fost de recunoscut angajamentul sau in anumite obiective Win
foarte mult s flu admis la acest examen"), anumite exigente (nu
vreau sa mi se facd lucruri care nu-mi plat") sau anumite limite
(mi-e teams de marina"). In al doilea caz, supunerea in fata eveni-
mentelor, este vorba de o forma inversa de a te minti: se trece de
la refuzul implicrii, la refuzul tentativei de a actiona pentru a
schimba. Discursurile sunt atunci dominate de resemnare (oricum
nu se poate schimba nimic ") sau de banalizare (nu reusesc ceea
ce imi doresc: nu-i gray").
Unii dintre pacientii nostri procedeaza sistematic in acest fel
in timpul consultatiilor, ceea ce ii lass terapeutului o senzatie de
disconfort pans cand identified problema. 0 tandra puncta, de e-
xemplu, toate plangerile sale prin once ar fi, asta e" cu scopul de a
dezamorsa toata interventia terapeutului, dandu-i de inteles
ea accepts aceste probleme, si cu scopul de a-1 face astfel sa-i im-
partaseasea conceptia despre lume, supusa si resemnata. Un bar-
bat mai in varsta (i trimis la terapeut de sotia sa, epuizata de an-
goasele sale) adopta o atitudine inversa: abia schitata o problems, pe
care terapeutul incerca sa o preia, el se precipita sa o minimizeze (
de fapt, nu-i atat de teribil, nu vreau sa dau impresia ca exagerez").
Repriza de observare dura aproape trei luni, si-abia dup aceea el
putu sa vorbeasca direct i onest despre suferinta sa.
A nu-ti asuma dorima de a schimba
A nu-ti asuma emotiile negative
situatiile
Nu sunt infuriat". Asta-i viata."
Nu sunt deceptionat." Trebuie sine adaptim."
Nu sunt nelini5tit." Asta este."
Doud feluri de a te mink
Sd-ti schimbi raporturile cu actiunea
Solutia nr. 4: sa actionezi

Actiunile sunt gimnastica de intretinere a stimei de sine. De-
sigur, manic reunite cresc stima de sine, dar nu cunoastem in fiecare
zi succese profesionale, sentimentale sau sportive. In schimb, via-
ta de zi cu zi ne furnizeaza o multime de obiective, chiar modeste,
re, o data atinse, ne permit s simtim o ameliorare a stimei noas-

e de sine.
De exemplu, comparand persoanele in varst care, din proprie
egere sau din probleme de sanatate, nu mai conduc automobile,
altele care nu incetaserd sa conduca s-a remarcat ca, in conditii
ale de varsta probleme de sandtate, cele care nu conduceau
ezentau mai mult mici semne depresive Si de afectare a stimei
sine decat celelaltes.
Considerati, deci, activitatile zilnice nu doar ca simple corvezi,
ca mijloace de a creste senzatia de autocontrol si de a va apropia
e imaginea dvs. ideals. Este si ceea ce resimt anumite persoane
nci cand ne spun: Odata ce am fcut putina curatenie ma simt
ai bine pentru a face si altceva" sau Cand sunt in stare proast,
a ocup de maruntisuri."
La objective modeste, castiguri modeste, veti spune. Dar e mai
me sa te simti revigorat dupa ce ai pus in ordine vesela, decat sa
-mai sa ruminezi ganduri posace pentru ea nu reusesti sa te pui
o treaba important. Fara a mai tine cont j ca a trece la

actie intr-un domeniu modest ar putea sa \d ajute, ca o
a incalzire,
apucati deso munca mai pretentioasa.
Una dintre pacientele noastre, cu scazuta stima de sine, dar dis-
unand de mult umor fats de sine, ne povestea astfel dificultatile
le de a actiona: Sunt o mare specialista in non-actiune. As putea
rie chiar o carte pe acest subject. De exemplu, putea sa le
credintez cititorilor mei reteta: A rumina, A taia firul in patru, A
ombdni $i A nu face nimic..."
Trebuie totodata sa evitati sa folositi aceste mici activitati si sa
coliti sarcinile importante sau urgente, cum face studentul care
si petrece timpul ordonandu-si cursurile, mai degraba deck s le
nvete, sau salariatul care pierde ziva despuind minutios cores-
pondenta, in loc sa dea cateva telefoane urgente.
Un alt fel de a actiona este de a deveni expert intr-un domeniu.
egasim acest sfat in multe din tratatele despre stima de sine sau
espre starea de bine interioard. Practica regulata a unui hobby sau
unei pasiuni pare s facd bine stimei de sine, ameliorand senti-
mentul de competenta personals, dar favorizand si recunoasterea

socials (mai ales daca ati ales, de exemplu, bucatria ca domeniu de
excelenta!). S-a putut astfel demonstra ca artele martiale fa-
vorizeazd dezvoltarea stimei de sine6.
Pentru a schimba, este deci indispensabil sa actionezi. Total
incepe printr-o modificare concret a comportamentului. Nu
foloseste la nimic sa to schimbi doar in minte; stima de sine nu
va fi modificata durabil. Chiar minim si simbolic, un proiect care
se traduce printr-un act este o promisiune pentru un viitor mai
buns dee& cel care ramane doar in stare de intentie. La limits,
orice decizie de schimbare trebuie sa se traduca printr-un gest in
urmatorul minut: s dai un telefon, sa faci corespondenta, sa iesi
imediat din casa etc.
Solutia nr. 5: sa reduci la tacere criticul interior"

Mi-a luat case ani ca sa-mi dau teza in medicind. De fiecare
data nu ma simteam pregatita, la inaltime. De altminteri, mi-am
schimbat de trei on subiectul din cauza asta. Problema mea era
simpla: imediat ce ma puneam pe lucru si scriam cateva randuri,
ma simteam nemultumit.. Coordonatorii lucrarii mele se stra-
duiau in zadar sa-mi spuna ca era bine, ca se poate face ceva, era
epuizant pentru mine, ca i cum o voce interioard mi-ar fi repetat
in continuu ca nu merge, ca nu era buns. Imi imaginam membrii
juriului stramband din nas frunzarind lucrarea... Din fericire, ul-
timul meu coordonator s-a enervat si mi-a spus ce trebuia: Fiecare
cu treaba lui! Tu lucrezi si eu critic!" Asta m-a ajutat sa nu mai
amestec lucrurile: aveam tendinta de a actiona i a-mi judeca
actiunile, in acela*i timp: procedand astfel, nu se ajunge la ni-
mic..."
Criticul interior 7 " este reprezentat de toate gandurile a pri-
ori critice pe care ni le adresam. Este vorba adesea de un discurs
parental interiorizat, consecinta a ceea ce am auzit cand eram
copii. Exists numeroase modalitati: inaintea actiunii (la ce bun?-.
asta nu va merge") sau dupd actiune (era neimportant", asta
n-a folosit la nimic", asta nu-i suficient").
CRITICUL INTERIOR IMPACTUL ASUPRA STIMEI DE SINE
E instil, la ce bun?" Descurajeazd actiunea
,,Asta nu va merge."
Neliniste sau perfectionism instil
Devalorizare
Nu facea doi bani."
Nu foloseste la nimic." Descurajeaz alt inceput
Nu- i suficient." Nemultumire
Criticul interior ci impactul sdu asupra stimei de sine

Cum s faci fats criticului interior? In primul rand, sa flu constient
e existenta sa. Aceasta presupune sa intelegeti ca dificultatile nu
rovin doar din sarcina pe care o aveti de intreprins, ci si din pro-
lemele voastre legate de stima de sine (nu ma simt protejat decat
e perfetciune"). In plus, obisnuiti-va sa va puneti intrebarile potri-
vite asupra gandurilor prezente in mintea voastr in acel moment:
aceasta gandire este realists? Ma ajuta ea sa ma simt mai bine? Ma
ajuta ea sa rezolv mai bine situatia? Mk va ajuta sa fac mai bine
fats data viitoare?
Aseari nu am Post la initime" RASPUNS STRATEGIE
I) Este realists aceasti gindire? Voi intreba alte persoane ce gindesc

Nu stiu, n-am alts pirere in afara de a
mea despre asta
2) Aceasta * d i r e mi ajuta si mi simt Nu, m a intristeazi si ma angoaseazi incetez si mi mai frimint si actionez:
mai bine? ce-i de facut acorn?"
3) Aceasta situatie mi ajuti si fac mai Nu, ma inchid in mine Voi incerca si tetefonez imediat unui
bine fats situatiei prezente? prieten
4) Aceasta gindire ma va ajuta sa faca Nu, din contra, hi va spori dificulhile: Voi reflects la seara viitoare: Cum si
fats mai bine data viitoare? data viitoare voi fi mai putin in )argot fac pentru a nu resimiti acest sentiment
men de nemultum ire?
Cele patru intrebiiri ce pot fi puse pentru a lupta impotriva criticului

in- comportamentul sdu la o petrecere la care fusese in seara
precedentd) terior (exemplul unui bdrbat de treizeci ci cinci de ani,
nemultumit de
Solutia nr. 6: s accepti ideea esecului
Esecul este o parte din victorie." Maxima este a alpinistu-

lui Eric Escoffier, disparut in iulie 1998, in timp ce escalada
Broad Peak (8407 m), in India... Dupa ce fusese un monstru a
cdrui forts ii infricosa pe alti Escoffier este victima,
in 1987, unui accident de marina din care a scapat hemiplegic.
Intr-o atitudine de sfidare, care evoc5 o inalta stim5 de sine, el
reluat escaladdrile in ciuda sechelelor handicapului sau...
pans la moartea sa accidentald8.
In general, nimnui nu-i place esecul. Or, pentru a to schim-
ba, trebuie sa actionezi, deci sa-ti asumi riscul de a esua. Cum
spunea unul dintre pacientii mei: Nu esecul trebuie acceptat,
ci ideea de esec." In unele momente, terapeutul poate chiar sa
$i prescrie" esecul pacientului dacd estimeazi ca ar fi mai
bine sa facd aceastd experienta pentru a o dedramatiza
deck sa o evite cu once pret!
Este ceea ce am fd.cut pentru Sebastien: venise la not la con-
sultatie in urma unei depresii foarte severe, de care fusese vin-
decat cu antidepresive. Vindecat, dar nu si pentru ca se
temea de o recidivd; se simtea foarte inferior din cauza a ceea
ce i se intamplase. Dupd el, lipsa de incredere in sine i-a provo-
cat aceastd depresie; iar aceastd lipsa de incredere a fost si mai
mull agravatd de depresie....
Sebastien era obsedat de frica de exec si de slbiciune. Dupd
ce s-a discutat mull cu el despre asta, am putut decela de uncle
provenea aceast teams: tatl sdu era un perfectionist anxios
autoritar, cu o judecat foarte critics la adresa copiilor si. Car-
netele de note erau citite cu voce tare, seara, in familie, la tins,
si vai de cel care gresea, chiar gi foarte putin. Nu primea nicio-
data incurajdri, pentru ca era normal sa muncesti bine". Sebastien
a adoptat astfel stilul de gdndire caracterizat de injonctiuni foarte
severe: Trebuie sa intelegi din prima.", Nu trebuie sa esuezi
niciodatd." Trebuie sa fii stpan pe tine" etc. Stima sa de sine
Iola iubesc, deci exist 253
era foarte scazutd neincetat amenintata de o contraperfor-
manta.
La un moment dat in terapie, pru evident ca Sebastien, dei
intelesese bine de unde provenea problema sa, nu putea modifice
modalitatea de a vedea lucrurile. I-am propus atunci ceea ce
terapeutii cognitiviVi numesc proba realittii": s yeti-flee
realmente dacd aceste predictii erau fondate. Altfel spus, a eua
pentru a vedea in final dacd eecurile din viata sa de adult se
adevereau atat de teribile ca cele din viata de copil.
Dupd ce Sebastien a fost convins i s-a luat decizia de comun
acord, am retinut trei teste" in care el trebuia s queze: 1) sa
intre intr-un magazin de informatics i spuna vanztorului
ca nu a inteles nimic din explicatiile sale; 2) sa meargd la un
comerciant din cartierul sat, pe care il cunoVea, cu scopul de a
cumpra ceva descopere atunci ca nu are bani la el; 3) sa"
nu pregateascd o parte a unui exposeu pe care trebuia sa-1 pre-
zinte in fiecare saptdmand la serviciu. Am verificat cu el ca
fiecare din aceste situatii, de dificultate crescanda, nu putea fi
uwr provocata (chiar i cea care se referea la serviciul
Sebastien se achita de exercitiile sale i putu s remarce cu
aceastd ocazie ca ceea ce a fcut nu provoca nici o catastrof5 i
ca stima sa de sine ieea mai de graba sporita de operatiunea sa:
vanzatorul recunoscuse c5 nu fusese cla y , comerciantul rasese
i i-a spus sa is marfa i s plteascd alts data, iar in privinta
colegilor, acetia au raspuns la scuzele sale au afirmat ca asta
n-avea nici o important5...
Putin cdte putin, Sebastien ajunsese sa se debaraseze de tea-
ma sa excesiv5. i de handicapul eecului. Vindecarea sa se ac-
celer5 vizibil.
VIZIUNE AGRAVANTA A VIZIUNE AJUTATOARE A

ESECULUI: GANDURILE ESECULUI: GANDURILE
CATASTROFALE REALISTE
Un esec este intotdeauna total Un esec este o neplacere

este o catastrora" este enervant"
Un esec este intotdeauna Un esec este o etapd
definitiv nu voi fi niciodata in trebuie sa progresez pentru a
stare s infrunt o astfel de ma simti in largul meu intr-o
situatie" astfel de situatie"
Un esec este intotdeauna Majoritatea esecurilor sunt re-
irecuperabil cuperabile
consecintele sunt iremediabile" exists consecinte?"
Un esec este intotdeauna riscant Nu exists dependents de esec

ma voi lasa dus si ma voi obisnui nimnui nu-i place sa esueze,
cu mediocritatea" nu exists riscul sa ma obisnuiesc"
Un esec este intotdeauna Nu este ridicol sa esuezi
ridiculizant imaginea mea a s-a vgzut poate ea mai aveam
primit o lovitura mortals" de progresat"
Un esec este intotdeauna sursa de Un esec este intotdeauna.atenuat
pierderea increderii din partea de o reusit ulterioara
cel orlalti oamenii vor vedea ca am alte
dupd asta nu mi se va mai acord competence pentru a reusi mai
a incredere" tarziu"
Cum sd ai o viziune realists a esecului
Iatd cateva sfaturi pentru a ti sa-ti administrezi mai bins

qecurile:
Mb, iubesc, deci exist 255
Sd nu vezi lucrurile doar in aib-negru (gandire dihotomicd).
Este una dintre cele mai frecvente probleme la persoanele care
au probleme in a actiona. Ele nu ajung sa-si imagineze un rezul-
tat intermediar intre triumf si catastrofa. Cum sunt suficient de
lucide pentru a vedea ca nu sunt pe calea succesului, anticipeazd
catastrofa. Majoritatea timpului trebuie doar sa nuantezi vizunea
esecului.
amintesti cci toatci lumea a esuat, esueazci si va
Societatea noastrd este adesea ipocrit fats de esecuri: atunci
and celebreazd reusitele, ea uitd adesea sa vorbeased despre
ratdrile care le preced. De aceea, multe persoane cred ca ceilalti
nu esueazd. Dar oamenii care au reusit au inceput in general prin
a esua. Mergem deseori la congrese de psihiatrie si am remar-
cat ca foarte rar se prezintd comunicdri despre esecurile unei
metode; ele ar fi totusi la fel de interesante ca cele despre suc-
cese. Discutand cu tinerii terapeuti, acestia ne-au mdrturisit ade-
sea ca, dupd ce ii ascultasera pe cei mai in varstd si incercasera
sa aplice metodele propuse de acestia, nu reusiserd s le repro-
duce rezultatele. Concluzionaserd deci ca sunt practicieni medio-
cri (alterare a stimei de sine), and de fapt terapeutii rutinati
poate ca doar trecusera sub tdcere primele for incercdri, pentru
a nu prezenta decat rezultatele for favorabile (promovarea stimei
de sine).
Sd tragi invdtdminte din esecuri. Considerati esecurile

dvs. ca pe niste surse de informatie despre voi insiva si nu ca
dovezi de incapacitate. Dace reusifi sa ajungeti in aceastd stare
de spirit, atunci fiecare esec va va apropia de reusit.
Sd schimbi raporturile cu ceilalti
Solutia nr. 7: sa to afirmi

Afirmarea de sine este capacitatea de a exprima ceea ce
gdndesti, ceea ce vrei, ceea ce simti, respectdnd in acelasi timp
ceea ce gdnde*te, vrea, simte celdlalt. Este puterea de a spune
nu fdr agresivitate, de a cere ceva frd a te scuza mereu, a

rdspunde calm la critics etc.
La sfarsitul anilor '60, primele lucrari despre afirmarea de
sine 9 au ardtat foarte clar ca a te a firma nu serveste doar la a
obtine ceea ce vrei Si a te face respectat, ci si la a te sim(i bins
in pielea to a-ti dezvolta stima de sine. A te afirma necesita a
te respecta suficient pentru a-si oferi drepturi in fata altor per-
soane (dreptul de a se exprima, de a contrazice, de a rdspunde,
de a cere etc.). Or, a avea aceste drepturi inseamn asurna
riscul de a-I deranja pe interlocutor sau de a-i displace.
De aceea persoanelor cu scazutd stima de sine, prea sensibile
la riscul de respingere socials, le este cel mai adesea greu s se
afirme: Dacd refuz, interlocutorul meu se va infuria"; Daca
spun ce gandesc cu adevrat, vom ajunge sa ne certarn."
au o stima scazuti
pentru mine
daca mit afirm,

nu-mi acord mi-e teams de nu am
dreptul sa ma respingere obiceiul
afirm in fala s A ma
celorlalti afimi
continuo sit* ma tern

de respingere: ce
s-ar fi intamplat
daca m-as fi afirmat?"
Stitna de sine sccizutci si lipsa afirmcirii de sine

Atunci cnd nu ne putem afirma, recurgem la alte comporta-
mente relationale:
Comportamentul inhibat (,stergator de picioare"): const in
a suporta relatiile cu celalalt fard a indrazni sa exprimi ceea ce
gandesti sau vrei. Din contra, accepti sistematic toate ideile si cer-
intele altora (sa nu stii sa spui nu este principalul sau simptom).
Acest comportament este intotdeauna in asociatie cu o scazutd
stima de sine.
Comportamentul agresiv (arici"): constd in a privilegia
nevoile si punctele tale de vedere si a le neglija pc ale celorlalti.
In cazul rezistentei interlocutorilor, nu eziti sa recurgi la conflict
sau la amenintare. Acest comportament este eel mai adesea asoci-
at cu o inaltd stima de sine (nevoile mele trebuie s fie respec-
tate"), dar in general instabild (nu suport contradictia"). 0 regasim
uneori si la subiectii cu stima de sine scdzut atunci cand isi ies
din Otani.
Stima dvs. de sine va creste inevitabil data invatati s v afir-
mati. Dar, incepand cu momentul in care ati invdtat sa o faceti, y
eti avea de ales; uneori, y eti alege s nu va afirmati! Mai de-
graba de a incerca s fie fericiti, oamenii preferd adesea sa aiba
dreptatelo": a sti sa renunti pe moment pentru a evita un con-
flict inutil demonstreaza o inaltd stima de sine!
Solutia nr. 8: sa flu empatic

Empatia este capacitatea de a asculta si de a simti punctul de
vedere al celorlalti, a cauta sa-i intelegi si sa-i respecti, chiar daca nu
esti total de acord cu ei. Fara acest ultim punct, empatia este de
neconceput: Inteleg foarte bine ce vrei sa-mi spui, dar nu Ondesc
neaparat ca tine."
Empatia autentica este un motor puternic pentru dezvoltarea
stimei de sine. Ea ne permite s rarnanem aproape de ceilalti si sa
fim apreciati de ei. Ea ne permite in acelasi timp sa ne afirmam
mai usor: punctele noastre de vedere vor fi ascultate mai usor dacd
ne-am aratat capabili sa ascultam ceea ce ni s-a spus.
Atunci cand suferim de o scazuta stim de sine, ne putem ara-
ta foarte prinsi in a-i asculta pe ceilalti, uneori pans la a uita de
sine si de a pierde din vedere propriile interese. Modestia si supu-
nerea persoanei cu stima scazuta de sine traduc atunci nevoia pe
care aceasta o inceara in a cumpra" aprobarea altora prin as-
cultare. Este ceea ce se numeste hiper-empatie": sa asculti fara
sa te afirmi. Marturia lui Franck, treizeci de ani, este cu totul clari-
ficatoare:
Prea sunt gata sa-i ascult pe ceilalti. Imediat ce mi se cere ceva,
fac pc dracu'n patru pentru a face placere. nu-mi calc pe
chiar imi doresc asta. Dar, and fac bilantul vietii mele, imi dau
seama ca ii ascult mult pe altii si ca nu ma fac suficient ascultat.
Alaltdieri seara, la intoarcerea de la o seratd, o prietend careia ii
vorbeam despre asta si care ma observase in timpul seratei, imi
spuse: Nu ma mirk to te-ai ascultat and vorbesti cu oamenii?
Para spui mereu: inteleg, asa e, absolut, bineinteles... Nu faci
decat sa aprobi ce spun altii." Avea dreptate, remarcam ca sunt mai
preocupat sa flu de acord cu altii, decat sa-i fac s asculte punctul
meu de vedere. Ca si cum mi se parea a este contradictoriu..."
Solutia nr. 9: sa te bazezi pe sustinerea socials

Sustinerea socials, despre care am vorbit deja de mai multe on
in aceasta carte, este constituita din ansamblul relatiilor pe care lc
intretinem cu persoanele din anturajul nostru si de ajutorul pe care
it obtinem din ele. Sa repetam, acest raport cu altii este un element
esential al stimei de sine. Teoreticienii spun adesea a ea se corn-
pune din patru ingrediente": sustinerea stimei (stim ca esti de
valoare"); sustinerea afectiva (suntem aldturi de tine, te iubim");
sustinerea materials (te vom ajuta"); sustinerea informative (iata
o informatie care iti va fi de folos"). Ea va conferi cloud resurse
pretioase stimei de sine: sentimentul de a fi iubit si sentimentul de a
fi ajutat.
Cum sa dezvolti sustinerea to socials? Iat cateva sfaturi:
Nu ezitati sa cereti sustinerea, dar acceptati a nu vi se poate
oferi pe moment. Sustinerea socials nu poate fi o carja permanents.
Activati cu regularitate reteaua voastrd sociald. Nu va uti-
lizati sustinerea sociala doar pentru a va plange sau doar in cazul
unei lovituri grele.
Diversificati-vd sustinerea sociald. Apropiatii nu sunt sin-
gurele persoane de la care sa primiti sustinerea social. Se con-
siders ca exists trei cercuri concentrice: persoanele intime, colegii
camarazii, cunostintele. Aceste trei categorii sunt importante in
diverese grade. Studiile au aratat Ca, atunci cand esti in somaj,
regasesti cel mai usor de lucru mai ales datorita cunostintelor (cer-
cul extins al sustinerii sociale).
STRATEGIILE SCHIMBARH
Gata de schimbare? Foarte bine! MO ultimele noastre sfaturi,

care vor fi utile in eforturile voastre de punere in aplicare a schim-
barii.
Transformati-vd plagerile in objective
Aceasta reteta este veche de cand lumea, dar ea merge intot-
odeauna... Este vorba doar de a modifica formularea lucrurilor,
de a spune: Mi-ar placea" mai degraba decat Mi-e lehamite."
Pentru aceasta, trebuie sa va intrebati ce nevoie se ascunde in
spatele plangerii voastre: deci, cautati o solutie acestei plangeri.
Aceasta strategie este folosit in special in terapiile cognitive
ale strilor depresive, in cursul cdrora terapeutii, on de ate on pa-
cientii emit o plangere datorat suferintei for depresive, incearca
sa-i faca s o precizeze sub forma de obiectiv:
Doctore, nu mai am chef de nimic.
Adica?
Ei bine, din tot ce ajungeam sa fac inainte, acum nimic nu
ma mai motiveaza.
Ati vrea sa simtiti iar dorinta pentru unele activitati, nu-i
asa?
Da.
imi puteti spune care anume?
Lucruri foarte simple: sa ma duc sa ma plimb cu cfiinele
meu, sa citesc ziarul, sa gatesc, sa le telefonez prietenilor...
Inteleg. Am putea considera asta ca prim obiectiv al terapiei .
sa puteti practica iar aceste activitati cu oarecare plcere?"
Alegeti obiectivele adaptate
A alege obiectivele neadaptate este adesea prima dintre cauzele
esecului. Noi va ajutam desigur sa tolerati mai bine esecurile, dar
inutil sa le facilitezi alegand scopuri gresite.
Procedati prin etape
Am vazut ca reveria nu era un mijloc eficient de atingere a
obiectivelor. Ea prezintd totusi si un interes, acela de a ne ardta
idealul fata de care tindem. Dar, cum acest obiectiv este in gene-
ral destul de indepartat de realitatea noastra actualk perceptia unei
marl distance ne descurajeazd adesea sa facem eforturi de schim-
bare.
EXEMPLU DE OBIECTIV ADAPTAT EXEMPLU DE OBIECTIV NEADAPTAT
Depinde de dvs. Depinde de ceilalti

(si-mi invit mai des prietenii) (Si fi invitat mai des)
Poate fi repetat cu regularitate Nu poate fi practicat decit rar

(Si fad o plimbare de doui o n pe siptimini) (Si mergi la thalasoterapie)
Realist Nerealist
(Si In duci iar la cursurile de teatru) (Si devil un star)
Precis General
(Si indriznesc sistematic si cer ajutorul in munca mea a- (Si am mai multi incredere in mine)
tunci cind nu inteleg nirnic)
Prezinti un interes pentru dvs. Prezinti putin interes pentru dvs.

(Si plec in vacanti cu prietenii) (Si vopsesc iar usa de la pivniti)
Arta de ati alege obiectivele

0 regula bung va fi deci aceea de a reflecta la notiunea de etape
intermediare intro punctul dvs. de plecare si obiectivul vostru.
Imaginati-va, de exemplu, o persoana care scrie intr-un tabel
cu doua coloane realitatea Si visele sale.
REALITATE V i a l MEU
Nu am o viat sentimental satisracatoare sa intilnesc marea iubire
Mt plictisesc in serviciul meu St am un serviciu pasionant
intilnesc intotdeauna aceleasi persoane St cunosc mult lume

Mt simt mereu stresat (a) St tin mereu destins (a)
0 distantd descurajatoare
Acest gen de tabel o va ajuta pe aceast persoana sau, din con-

tra, o va deprima ceva mai mult? $i mai ales, o data redactat, da
el indicatii precise despre maniera de a proceda? Nu, bineinteles.
Lipse$te intr-adevar o coloana in centrul sau, pe care o putem in-
titula etape intermediare".
REALITATE EXEMPLE DE ETAPE VISUL MEU

INTERMEDIARE
Nu am o vials sentimenta- SA vorbesc mai mult cu co- SA intainesc ma-
id satisfacAtoare legele mete (colegii mei) rea iubire
din intreprinderea mea
Ma plictisesc in servi- SA cer o fornmare conti- SA am un servi-
ciul meu nuA, sa rdspund la anuntu- ciu pasionant
rile publicitare
intalnesc intotdeauna Sa ma inscriu intr-un club Sa cunosc mult
aceleasi persoane sportiv, la un club de lume
dans
Ma simt mereu stresat (a) S fac yoga, sa fac sport Sa flu mereu des-
o data pe saptmind tins (a)
Sa i at'ngi obiectivele prin etape
-Nu

TERAPIILE
Nu sunt multumit de viata mea $i nu $tiu cum sa fac

schimb viata, cu atat mai mult cu cat din cauza reactiilor mole
neadecvate mi-e greu s deosebesc intre ceea ce cste obiectiv di-
ficil de trait $i ceea ce nu este.
Mi-e greu Si sa vad clar, pentru ca starile mele suflete$ti de
dimineata fluctueaza cu timpul, a$ zice chiar ca cele de dimineata
nu au in general nimic in comun cu cele de seara...
Am nevoie sa flu ajutat sa evoluez, pentru ca, cu totul singura,
simt ca nu evoluez deloc, nu Stiu cum sa fac $i sfar$esc ineluctabil
prin a ma afla din nou in situatiile dureroase cunoscute $i a fi in-
vadata de acelea$i sentiments emotii perturbatoare, poate chiar
distructive, pentru ca nu inteleg de ce ele ma asalteazd $i nu le pot
controla..."
("find so mergi la o terapie?

Cum am vazut in extrasul de mai sus dintr-o scrisoare pe care
ne-a adresat-o una dintre pacientele noastre, uneori este dificil
iti modifici singur stima de sine.
Puteti fi interesat s va consultati data resimtiti frecvent anu-
mite emotii: nemultumire, frustrare, tristete, neputint sau daca
aveti impresia ca se repeta acelea$i dificultati; e$ecuri sentimen-
tale sau profesionale, inhibilii fata de obiectivele pe care ati dori
sa le atingeti etc.
Puteti fi interesat sa va consultati daca apar anumite tulburari:
depresie, anxietate, dependents de alcool...
Uneori, anturajul dvs. este cel care v va incita sa mergeti la
terapeut: plangerile sau amenintkile unui partener, remarcile
superiorilor sau colegilor de serviciu, sfaturile prietenilor carora
vorbit despre dvs.
Ce sa astepti de la o terapie?
Lucrul asupra stimei de sine este, in fond, scopul direct sau
indirect al oricarei psihoterapii. Dar terapia nu inseamna magic.
Este preferabil de stiut ce va poate oferi: sa te cunosti mai bine
si sa te poti exprima, sa modifici putin cate putin micile corn-
portamente cotidiene si ceea ce ea nu va poate garanta: o meta-
morfoza complet, rapids, ward a succeselor imediate...
Sd alegi terapeutul bun
Psihoterapia deschide, pentru o serie de persoane, un univers
misterios, cu reguli bizare (nu rdspunde niciodata la intrebarile
mele"), populata de oameni ciudati: psihoterapeutii.
Trebuie sa stiti ca psihoterapeutul" nu are nevoie, cel putin
deocamdata, de o diploma oficiald", spre deosebire de titulatura
de psihiatru sau psiholog. Deci, oricine se poate proclama psi-
hoterapeut si instala ca atare. Diploma nu este o garantie, de-
sigur, si cunoastem terapeuti buni care nu sunt nici psihiatri, nici
psihologi. Dar absenta diplomei va cid dreptul sa puneti intre-
bari terapeutului asupra experientei i legitimitatii sale.
Drepturile pacientului
Ca pacient, aveti drepturi inalienabile:
Dreptul de a fi ascultat. Dacd terapeutul dvs. nu va as-
culla clack frecvent (oricine poate fi obosit intr-o zi!), are
aerul de a fi grabit sau agasat de marturisirile dvs., puneti-va in-
trebari despre capacitatea sa de a v ajuta.
Dreptul de a primi rdspunsuri la intrebcirile pe care vi le
punet;: carei scoli apartine terapeutul? Ce diplome are? Ce metode
are? De ce foloseste o metoda sau alta?
Dreptul de a primi cele mai bune ingrijiri posibile con-
form cunostintelor actuale. Psihoterapia, ca medicina, corn-
porta ceea ce se numeste o obligatie" a mijloacelor si nu a rezul-
tatului. Terapeutul nu Va poate garanta vindecarea. In schimb,
el trebuie sa se angajeze, daca accepts sa va ingrijeascd, sa faca
tot ce-i mai bine pentru a va. vindeca.
Obligatiile terapeutului
Iat cateva caracteristici importante, dupa noi, pentru un bun
terapeut:
--- Nu va imbared pe loe intr-o terapie
Va explica cum vede el problema
Va explica cum va decurge terapia
Pune la punct cu dvs. obiectivele realiste
Accepta intrebrile si remarcile dvs.
Nu incearcd sa va devind prieten sau guru
Nu se simte obligat sa vorbeasca de rdu alte coli de terapie,
Accepta sa intrerupefi terapia, fdrd a incerca sa va culpabi-
lizeze sau sa va angoaseze, dar dupd ce v-a oferit pdrerea sa de-
spre aceastd problema.
Ce este o psihoterapie
Psihoterapia nu trebuie s fie o tehnic nedefinitd, adresat pro-
blemelor neprecizate, cu rezultate nemsurabilell."
Diferitele tipuri de terapie

Medicamentele
Inainte de a vorbi de psihoterapii, dorim s ridiedm problema
medicamentelor. Pot actiona ele asupra stimei de sine? A priori,
rdspunsul pare a fi nu. Stima de sine este rezultanta unui mare
numdr de fenomene psihice din acest motiv, pans in prezent nu
se poate pretinde ca vreo moleculd de acest fel o poate ameliora.
Asa cum nu exists pastil pentru fericire, nu exists nici pastila pen-
tru stima de sine.
$i totqi, exists tratamente in special antidepresive care
actioneazd indirect asupra stimei de sine, de exemplu ameliordnd
moralul unui deprimat sau atenuand angoasele unui fobic. S-a emis i
ipoteza ea o familie specified de antidepresive, serotoninergicele,
care cresc concentratia la nivel cerebral al serotoninei (un impor-
tant neurotransmittor), ar putea avea un efect direct asupra stimei
de sine12. Asta rdmdne sa fie confirmat in viitor.
Psihoterapiile
Principiul unei psihoterapii este simplu: sa reflectezi asupra to cu
ajutorul unui specialist, pentru a adapta noi moduri de gandire i
de actiune, mai conforme cu aspiratiile noastre.
Ameliorarea cunoasterii de sine si a stimei de sine este un rezul-
tat comun tuturor psihoterapiilor, in once caz atunci tend merg...
Dar mijloacele folosite pentnt a atinge aceste objective diferd. In
mare, exists cloud familii principale de psihoterapii: cele care apartin
familiei psihanalizei si terapiile comportamentale si cognitive.
Primele corespund ideii comune despre psihoterapie: esti in-
curajat sa vorbesti despre trecutul tau cu un terapeut care vorbeste
putin si nu dd decdt putine sfaturi practice.
Celelalte, de aparitie mai recentd, sunt realizate de un terapeut
mai interactiv, care isi spune pdrerea, oferd sfaturi si ii propune
pacientului sau tehnici pentru dezvolta noi moduri de a fi.
TERAPII DE TIP PSIHANALITIC TERAPII COMPORTAMENTALE

SI COGNITIVE
Centrate mai ales pe trecut sau pe Centrate mai ales pe aici $i acum
interfaia trecut-prezent
Orientate spre retrairea si comprehen- Orientate spre achizi(ionarea corn-
siunea elementelor importante din petentelor de a adminis tra dificul-
istoria personals. tatile actuale
Terapeut neutru Terapeut interactiv
Putine informatii specifice oferite Multiple infonnatii specifice oferi-

de terapeut despre tulburarile paci- to de terapeut despre tulburarile pa-
entului $i despre terapie cientului $i despre terapie
Objective de durata nedeterminata Objective $i durata determinate
Scop principal: modificarea strut- Scop principal: modificarea simpto-
turii psihice subadiacente (ceea ce melor si conduitelor (ceeace va per-
ii va permite modificarea simpto- mite modificarea structurilor psihice
melor $i conduitelor) mai profunde)
Cele doud mart familii ale psihoterapiilor

Terapiile comportamentale .yi cognitive. Unul dintre prin-

cipiile terapiilor comportamentale Si cognitive este acela ca trava_
liul asupra trecutului nu este intotdeauna suficient pentru a rezol-
va dificulttile. Adesea am intlnit pacienti care inteleseserd per_
fect de unde proveneau problemele lor, fail a reusi totusi sa se
elibereze de ele. Obiectivul este atunci de a-I invta pe pacient
metode pentru modifica comportamentele si gandurile (cog-
nitiile") Si sa experimenteze noile feluri de a fi, mai adecvate atep-
trilor personale.
De exemplu, la un subiect fobic, terapeutul, dupd ce a inteles
de unde provenea fobia, it va ajuta pe pacient sa se confrunte putin
cate putin cu ceea ce it inspdimantd. Pentru problemele de stima
de sine, el va cduta, dupd caz, s-1 ajute pe pacientul sat s actioneze
mai mult, s aiba mai putine ganduri devalorizante despre sine, sa
se afirme mai mult in fata altora etc.13
In general, terapeutul comportamentalist cognitivist este im-
plicat si interactiv: iii spune pdrerea, propune sfaturi, incurajeaz
eforturile pacientului sau. In contraparte, pacientul va face efor-
turi sa le realizeze, ceea ce nu este usor pentru unii subiecti cu
sedzutd stima de sine: s-a putut demonstra, de exemplu, ca pa-
cientele bulimice care nu se angajeazA intr-o terapie comporta-
mental si cognitive sunt cele care au stima de sine cea mai scdzutd.14
Tata un extras din istoria Catherinei, una dintre pacientele noas-
tre, care a fost ajutat printr-o terapie comportamentale cogni-
tive. Ea a venit sa ne consulte, la vrsta de treizeci si sase de ani,
pentru o problems de anxietate social i timiditate in raporturile
sale cu ceilalti.
Provin dintr-un mediu rural foarte sarac din vestul Frantei.
Sunt a treia dintr-o fratrie de case frati si surori. Am primit cu totii
o educatie durd, fare tandrete si nici valorizare din partea pdrintilor
nostri. In fond, acest mediu era foarte sever. La not nu existau
niciodata alte discutii deck cele despre situatia materials si a fer-
mei. Am avut intotdeauna dorinta de a scapa de viata asta. Gdn-
dul ca riscam sa-mi petrec intreaga mea viata acolo ma terifia ca
o condamnare la moarte.
Din fericire, eram una dintre cele mai bune eleve, aveam reunite
foarte bune la scoala. Era singurul domeniu in care aflam lucruri
plcute despre mine: ca eram inteligenta, sarguincioasd, disci-
plinata... Aceasta mi-a permis s urmez studii superioare in drept.
$i sa obtin posturi cu responsabilitate juridica in mari intreprinderi.
Dar eu care credeam adults find, si indepartata de familia
mea, totul ar fi fost roz si minunat, am fost dezamagita. Mi-am dat
seama nu numai ca suferisem in copildria mea, dar i ca ajunsesem
inapta pentru fericire. Eram incapabila s ma deschid intr-o relatie
sentimentala. Eram mereu nemultumita de munca mea. Astfel
imi schimbam mereu locurile de munca si prietenii. Oamenii ma
credeau orgolioasa si exigenta: imaginau ca eu credeam ca me-
rit mai mult. Dar, de fapt, era cu totul altceva: mi-era teams ca nu
sunt la inaltime.
De exemplu, cdnd un barbat se indragostea de mine, se indra-
gostea de imaginea mea. Nu de mine. $i and imi dadeam seama
de asta, rupeam relatia de teams s nu it dezamagesc dace am con-
tinua. In munca mea era la fel: mi-era Intotdeauna teams ca la un
moment dat n-as mai putea induce pe nimeni in eroare.
In ciuda aparentelor exterioare, nu am crezut niciodata in mine.
Nu ma iubeam. Eram considerate mai degraba frumoasa fizic, dar
imi amintesc foarte bine ca le invidiam pe prietenele sau pe colegele
mele mai putin frumoase, dar pe care le consideram mai fermeca-
toare si mai feminine dee& mine. Mi-ar fi pla.cut sa flu altcineva.
Nu corespund cu nimic din ceea ce-mi place la ceilalti."
Catherinei ii era excesiv de teams de judecata celorlalti ceea
ce se numeste anxietate socials" dar ea prezenta de asemenea
probleme de bulimie si episoade depresive frecvente.
Terapeutul salt identifica rapid problemele sale majore de stim de
sine ca principals sursa a dificultatilor. I-a propus atunci o terapie
bifocala", respectiv dirijat simultan spre cloud obiective.
Primul travaliu consta intr-o terapie de grup pentru afirmarea
de sine. In acest tip de grup, reunind in jur de opt persoane, se lu-
creazd prin jocuri de rol punandu-se in scene situatii din viata
curenta. Participantii sunt antrenati s dezvolte modalitati de co-
municare ce corespund nevoilor lor. Catherine a invatat, de exen I

plu, sa spuna nu cererilor abuzive, sa vorbeasca despre ea fra se
devalorizeze, sa-si exprime sentimentele si punctele de vedere, chiar
dacd se temea ca interlocutorii sai nu gandeau la fel. Intr-ade_ vr,
Inainte de terapie, ea se temuse Intotdeauna ca nu tic sa
raspundd la o Intrebare, ca nu spune lucruri interesante, c5 va
respinsa daca se afirma.
Catherine lucra, in egala masurd, in sedinte individuale de te-
rapie cognitive, asupra credintelor" sale: dacd le art celorlalo
cum cunt de fapt, atunci voi fi respinsa sau luata in ras"; nu ani
suficiente calitati pentru ca cineva sa se ataseze de mine"; singurul
mijloc de a fi acceptata de ceilalti este de a ma supune punctelor for
de vedere". Cu terapeutul au a invtat sa identifice cum o de-
terminaserd aceste credinte sa adopte atitudini putin valorizante,
care-i confirmau Inca conceptia proasta despre sine. Dupe ce a luat
cunostinta cu acest fenomen, a Intreprins ceea ce se numeste pro-
be sa testeze dacd predictiile sale se adevereau sau nu.
De exemplu, sa vorbeasca despre timiditatea si lipsa ei de Incredere
in sine actualului sau prieten, pentru a vedea daca- acesta o va parasi
imediat, asa cum credea ea. Nu s-a intdmplat nimic, bineinteles. Sau
sa se puns Para agresivitate in dezacord cu cineva in timpul
unei cine cu prietenii. Spre surprinderea ei, nu numai ca persoana
contrazisd nu i-a luat-o in nume de rau si a recunoscut
pozitia Catherinei e mai bine fondata, dar si multi alti invitati care nu
spusesera nimic pans atunci se declarara de acord cu prerea ei...
Dupe doi ani de terapie, Catherine mergea mult mai bine. Avea o
mai buns stima de sine: stia sa-si recunoasca calitatile si sa-si asume
defectele. Putea accepta un post cu responsabilitati pe care
refuzase pans acum. Se casatori cu un prieten care ii cunoscuse
dificultatile si limitele despre care ea ii vorbise: dar ea nu se simtea
deloc obligate sa le ascund in fata lui sau sa se sima inferioara
din cauza asta. Progresele sale se mentin si dupe trei ani de la
sffirsitul terapiei. Ea nu mai suferd de bulimie si nu a mai prezentat
nici o recidiv depresivd.
Plusurile" terapiilor comportamentale si cognitive:

> sunt cele mai eficiente pentru a modifica comportamentele si
modurile de gandire
> terapeutul propune o sustinere activa
> sunt validate de numeroase studii stiintifice
Minusurile" terapiilor comportamentale si cognitive:
> pretind eforturi pacientului
--> necesita confruntarea cu ceea ce ne temem sau ceea ce ne este
dificil (ceea ce nu este intotdeauna agreabil)
> sunt putin orientate spre comprehensiunea a de ce sunt asa?"
Terapiile analitice. Principiul unei psihoterapii de inspiratie

analitica este ca intelegand Si retraind, in cursul terapiei, elemente
din trecut va permite sa to debarasezi de dificultati, care reprezin-
ta forme de blocaj" asupra unei anumite perioade din viatd. Aceste
blocaje sunt la originea compulsiei la repetitie", adica a ten-
dintei inexorabile de a rejuca o dificultate nedepasit in copildrie.
Obiectivele acestor terapii sunt in principal sa ajute pacientul
sa is cunostint de anumite semnificatii ascunse ale dificultatilor
sale in fond, s dobandeasca o mai mare cunoastere de sine.
Sentimentele si gandurile pe care pacientul le incearca in raport
cu terapeutul sau (ceea ce psihanalistii numesc transfer) fac parte
integranta din procesul terapeutic, permitand intelegerea si retrairea
relatiilor cu persoanele importante din copilaria sa, surse de difi-
cultati in relatiile vietii adulte.
Stilul terapeutului este mai degraba neutru; se vorbeste despre
neutralitatea binevoitoare". In ceea ce se numeste curd tip"
modelul cel mai desavarsit al acestei tehnici psihanalistul in-
tervine foarte putin, nu cid nici un sfat, dar pune intrebari pentru a
I
facilita constientizarea si propune interpretari. In fapt, multi din-
tre terapeutii care practica terapiile de inspiratie analitica adopts
un stil intermediar Si se implied in acelasi timp mai mult. Un studiu
recent a aratat, de altfel, Ca insusi Freud, deli recomandase dis-
cipolilor sai sa urmeze sfaturile sale referitoare la neutralitate,
permitea uneori sa fie foarte angajat si implicat cu proprii sai pa -
cienti15.
Iata marturisirea lui Emmanuel, treizeci si cinci de ani, ajutat
printr-o terapie analitica. Era cel de al doilea flu dintr-o familie cu
trei
Am impresia nu am fost niciodata simpatizat de tatal meu.
Inca de la primele mele amintiri revad scene in care ma devaloriza
in raport cu fratii mei, mai conformi cu ceea ce se astepta de la
noi. De exemplu, eram cu totul nul la scoalk nu ma interesa de-
loc, chiar ma complexa. In timp ce fratii mei erau buni la scoalk
ca tatal meu, care era un inalt functionar.
Mama m-a supraprotejat mereu, pentru a compensa respingerca
pe care tatal meu m-a facut sa o suport. Acura cred ca asta n-a aran-
jat lucrurile, pentru ca 1-a determinat pe tatal meu sa ma dezin-
vesteasca si s-a deculpabilizat spunandu-si Ca eram fiul mamei".
Visam uneori ca mama mea sa moara pentru ca tata s se ocupe in
sfrsit de mine... Era o femeie nefericita si singura, de care tatal
meu nu se ocupa deloc. Suferea si pentru ea era in umbra lui si
pentru ca renuntase la cariera sa profesionalk pentru a se ocupa
de copii si de cask Se consola ducand o viata destul de mondena,
superficialk find foarte seducatoare, placfind...
Ea m-a invatat totul si m-a crescut si pe mine in cultul aparentelor.
M-am folosit mult de asta. Am devenit un bun orator. Oamenii
m-au considerat intotdeauna mai capabil decat puteam fi vreodat.
Dupd ce mi-am ratat complet studiile, am facut mici afaceri unde
intalnesti multi oameni ca mine: afaceri imobiliare, administrarea
buticurilor de imbracaminte... De fiecare data era acelasi scena-
riu: placeam prin al meu look", prin flecareala mea, prin buna
mea educatie. Apoi era caderea, pentru ca nu lucram niciodata
corect. Mult timp am crezut si am lasat s se creada ca era
datorita trfindaviei: in realitate, era din cauza incompetentei. Dar o
incompetents care ar fi fost simplu de rezolvat: mi-ar fi fost su-
fficient sa-mi recunosc limitele, sa cer doud-trei sfaturi in dreapta
si-n stanga, sa fac unele specializari de cdteva zile pentru a reusi...
$i totusi, nu o faceam, fait indoiala pentru ea imi imaginam ca

problema era mai grava: eram convins ea eram un impostor total.
$i ca situatia mea era fart speranta. Deci, nu am facut nici un efort
pentru a progresa.
Cand mi-am cunoscut sotia profesoara. , am mintit-o pe
ea. Ea a crezut ca eram un artist, un neinteles, ratacit in lumea
comertului. $i-atunci, ea mi-a permis sa nu fac nimic timp de
doi ani, sub pretextul ca scriu romane. E inutil sa v spun ca nu
am scris nimic. Evident ca nu ma pricepeam la asta. 0 tiam i
pe vremea aceea, dar asta imi d'adea intotdeauna un ragaz... Pro-
blema e ca in acest timp am fcut doi copii, din dorinta mea de
a fi intotdeauna cum trebuie, de a face ca cum" totul mergea
bine...
Cand am inceput sa avem probleme financiare grave, m-am dus
sa vad un psihoterapeut. Dar asta nu mi-a placut, tipul nu deschidea
gura timp de trei sferturi de oil', ci doar la sfarit pentru a-mi spune:
Foarte bine, continuum data viitoare"... i pentru a-mi cere sa
platesc consultatia. Nu am vrut s ma mai intorc acolo, dar sotia
mea m-a amenintat ca ma parasete. Nu i-am spus atunci, dar
fi simtit mai uwrat data m-ar fi pardsit. Este atat de obositor sa
minti fart incetare asupra a ceea ce eti! Apoi, intr-o zi, un prieten
mi-a vorbit de o alts terapeuta care it vindecase. M-am dus la ea,
a fost bine. Mi-a propus o terapie fata in fats.
La inceput, mi-a pus intrebari asupra trecutului meu. Asta ma
facea sa reflectez asupra unor detalii la care nu ma gandisem nicio-
data. Ca, de exemplu, slabiciunile tatalui meu, responsabilitatea
sa fata de mine, in timp ce eu gandisem intotdeauna ea eram sin-
gurul vinovat. Terapeutul mi-a aratat de asemenea si cum, chiar
cu ea, incercam sa fac parada, minimizandu-mi dificultatile si
prezentandu-ma sub o lumina favorabila. Intr-o zi, mi-a spus asa:
Stiti, nu este obligatoriu s imi plceti."
Dintr-o data am fcut o depresie destul de severs, pentru ea
terapia ma facea sa ma privesc in fats si rezultatul era de plans.
Terapeuta m-a sustinut atunci mai mult, dar fart sa ma dadaceasca
matern, ea m-a reindreptat mereu spre responsabilitatile mele. Ni-
2 72 Christophe Andre *i Francois Lelord
meni nu ma mai tratase asa: sa ma respecte sufficient pentru a

exigent cu mine.
Duna aceast trecere grea, am inceput sa merg mai bine.
mai simteam nevoia sa caut mereu sa disimulez, sa ma justific,
afisez mereu o mina veseld si multumit... Nu mai era nevoie seduc
si sa trisez. Aveam o imagine just despre mine: mai modesta si
mai putin flatanta. Dar, totusi, puteam in sfarsit s ma pun in pozitia
de a progresa si a invata. Si sa am iar incredere in mine..."
Emmanuel, dupa trei ani de terapie, lucreazd astazi la un labo-
rator farmaceutic ca asistent medical. In prezent, continua sa se
simta bine. Raporturile sale cu ceilalti sunt mult mai simplificate: nu
se mai simte sistematic obligat sa placa sau s seduca pentru a-si
masca
Plusurile" terapiilor de inspiratie psihanalitica:

--> confera o build cunoastere de sine
confera rdspunsuri la intrebarea de ce sunt asa?"
Minusurile" terapiilor de inspiratie psihanalitica:
---> nu sunt intotdeauna eficiente pentru modificarea comporta-
mentelor
--> adesea sunt prea indelungate
-> terapeutul manifests putina sustinere
Cum s alegi intre diferitele psihoterapii?

Se spune adesea ca la fel de importanta ca tipul terapiei este *i
calitatea terapeutului. Nu este adevarat pentru toate dificultkile:
astazi se stie Ca, daca suferiti de fobie, trebuie sa consultati mai
degraba un comportamentalist deck un psihanalist, indiferent cat
de competent ar fi el; de altfel, in afara cazurilor particulare, chiar s
i acesta din unn va avea tendinta de a recomanda unui pacient fobic
un confrate comportamentalist. Invers, comportamentalistii ar

putea eventual sa va sfatuiasca sa mergeti la un analist daca dorinta
dvs. este de a sti de ce relatiile dvs. cu mama au fost atdt de
frustrante si de ce continua ele sa va facd si astazi sa suferiti.
$i totuO, din ce in ce mai multi terapeuti folosesc astdzi abor-

dri w-zis eclectice", respectiv servindu-se de instrumente prove-
nite din mai multe curente terapeutice. 16 Ei folosesc mai multe
metode, ca de exemplu modalitatea secventiald: la inceput lucrati cu
afirmarea de sine, apoi reflectati asupra relatiilor pe care le aveti cu
fatal, pentru a intelege mai bine dificultdtile de a vd afirma.
Recomandrile pe care vi le-am propus in aceste pagini se
bazeaza pe experienta noastrd de psihoterapeuti. Speram ca ele
v-au permis s5 reflectati la maniera in care puteti actiona asupra
stimei dvs. de sine.
Aceste sfaturi nu sunt singurele posibile exists desigur 'Inca
multe altele.
In orice caz, gdnditi-vd s nu va rezumati doar la dificultdtile
voastre; gdnditi-v5., de asemenea, sd cultivati Si sa dezvoltati tot
ceea ce merge bine la dvs. 0 terapie sau o schimbare personals nu
constA doar in a to debarasa de probleme, ci de a accentua punctele
forte.
Cdile stimei de sine sunt diferite de la o persoand la lata. Pen-
tru unii, noroco0, ele se aseamn cu o autostrada. Pentru altii, cu
o stradd ingustd i infundat. Dar important nu este oare s ajungi la
destinatia build?
CHESTIONARUL NR. 2 CUM Sit. TE SCHIMBI?"
Chestionarul de mai jos 4i propune sa vd acorde o indicatie

asupra eforturilor de schimbare pe care le pute0 intreprinde in ma-
terie de stimd de sine. Cititi cu atentie fiecare afirmatie i raspun-
deti fard a v gandi prea mult biffind cu o cruciulit coloana care
se potrivqte cel mai mult cu punctul vostru de vedere actual. Pen-
tru a cunoWe comentariile noastre, vedeti anexa de la pagina 281.
INTREBARI DESPRE RAPORTUL CU TINE INSUTI
MAI DEGRABA MM DEGRABA
ADEVARAT FALS
1) Nu ma iubesc prca molt
2) Mi-c grcu sa iau decizii
3) Nu cunt apreciat si recunoscut dc ccilalli dupl. cum as vrca
4) Nu 5tiu prca bine cat valorez
5) Nu perscvcrez data intampin dificultati
6)E5uez in viata Inca sentimentala
7) Chiar si a n d lucrurile merg mai degraba bine, ma simsneli-

nistit(a)
8) Evit situatiile in care nu ma simt in largul men

9) Sunt prea dependent de conceptia altora despre mine
10) Cand am dificultati, ma invinuicsc adesea pe mine si mi se
intampla chiar sa ma detest
11) Mi s-a facut deseori repro5ul ca fug in ac-tiunc si ea fac
prea mule'
12) Ma simt adesca gelos (geloasa), am adesca resentimente

rata de anumitc pet soanc
13) Nu fac alcgcri bunt in vista

14) Suport grcu esecul si critica a coca cc fac
15) Ma las prca m i l t coplesit dc altii
16) Ma simt nemultumit(a)

17) Esuez adesca
18) Sunt dc prca m i l t on agresiv (a) si critic (a) fats dc altii

19) Mi-e grcu sa-mi gasesc calitati
20) Amin deseori pc mai tarziu lucruri pc care trcbuie O. lc fac

rapid
21) Uncori am imprcsia ca cu-insumi provoc rupturilc sau
contlictcle
CONCLUZIE
Draga Doctore,
M-ati rugat sa va trimit noutati despre mine: iatd-le, cu putina

intarziere, pentru ca., in aceste ultime luni, viata mea este mult mai
activ decat pe vremea cand veneam sa v consult.
De la mutarea mea de anul trecut, totul continua sa meargd bine
i cred ca am mai progresat. Serviciul imi da satisfactii i m-am
adaptat fara prea multe dificultati la noile mele responsabilitati,
frd a mai simti acel faimos sindrom de impostor" de care am
vorbit adesea. Imi dau seama ca nu imi mai conduc gandurile in
cerc inchis: am ajuns s vorbesc despre indoielile i intrebarile
mele fard a mai avea sentimentul de a le releva celorlalti vreo in-
competents. Imi spun mai des parerea i accept sa fie contestatd:
nu ma mai simt atunci nici umilita, nici renegata. In final, cel mai
clar imi dau seama de progresele mele in materie de stim de sine,
astfel ca ma simt mai in largul meu cand spun: M-am ii-ielat."
sau Am facut o greeala." Nu mi se mai pare ca sunt in pragul
paradoxului! Dar nu am schimbat numai aceasta dimensiune de-
fensiva. $tiu si sa imi vand" mai bine ideile: la intrunirile de ser-

viciu sau cu clientii imi sustin mai bine decat inainte punctul de
vedere si nu-mi mai este rusine sa incerc sa mi-I spun deschis. Asti
nu-mi atrage nici o neplacere, din contra, cred Ca sunt mai bine
apreciata pentru franchetea mea, deck cram pentru conformismul
sau discretia mea.
Dar cel mai important lucru pentru mine este ca ma simt mai
bine moral, mai puternica, mai stabila.. Nu mai traversez acele lungi
perioade de demoralizare devalorizare. Momentele mele de bine
nu mai seamand cu acea bucurie anxioasa" de care am vorbit in
numeroase sedinte. Nu stiu prea bine din ce cauza. Fara indoiala,
in mare parte datorit atitudinii mele mai active decat altadata: re-
alizez astazi in schimb pana la ce punct trdiam in evitari si
inhibitii ale actiunii. De cand am ajuns aici, v-am urmat sfaturile:
am simpatizat cu colegii mei, m-am Indreptat spre ei in loc sa mai
astept pasiv sa ma accepte, i-am invitat la mine, in loc sa ma fo-
calizez pe despachetarea cutiilor mele pe decorarea apartamen-
tului, iar uncle dintre aceste not cunostinte sunt pe cale sa devind
prietenii! M-am inscris de asemenea imediat la cor, fait a-mi oferi
pretextul unei perioade de aclimatizare" sau unei oboseli, totusi
reale: m-am lansat in actiune, pentru a nu risca sa ma pun pe in-
doiala. $i in aceasta privinta m-a ajutat amintirea conversatiilor
noastre. Remarc ca, la seratele sau reuniunile amicale, imi spun
mai usor parerea deck alts data. In discutii, vorbesc despre mine,
pun intrebri, imi recunosc ignoranta $i curiozitatea de a sti mai
mult, contrazic: pe scurf, ma simt pur si simplu normal. In sfarsit!
Si totusi, asta este in functie de zile: exists Inca momente in
care incep sa ma Indoiesc. Este destul de penibil, pentru ca asta
imi tulbura foarte repede moralul. In cateva minute, demonii mei
vechi revin, resimt exact aceeasi suferinta ca altadata. In aceste
momente, remarc cu precizie pana la ce punct rman fragile pro-
gresele mele i cat de precara este starea mea de bine: nu mi-ar
mai trebui prea mult ca sa ma prabusese din nou. Diferenta este
ca, pe de-o parte, dispun de multe alte lucruri de care sa ma spri-
jin: ma simt mai putin singura, nu mi-e rusine s ma Incred sau sa
Concluzie 2 77
cer ajutorul altora (asta imi amintete de exercitiile i de jocurile

noastre de rol despre telefoanele pe care trebuia sa indrznesc le
dau apropiatilor); pe de alts parte, fr5nez rapid aceste stri
sufleteti negative: reduc la facere criticul interior" pe care 1-am
evocat att de des. De la sosirea mea, am cunoscut momente de
cddere sau de descurajare, duminici mai degrabd cenuii i poso-
mor5te, dar nici un moment nu m-am mai simtit zaharisit5" in
exec, ruminatii i renuntare, cum mi se intdmpla sa o fac candva.
De altfel, remarc mai bine cauzele posomorelii mele dureroase:
daca inainte aveam impresia ca era victima unui fel de fatalitate
biologics sau psihologica Si ca aceste momente sumbre ma apu-
cau fard motiv, astdzi am ajuns sa le inteleg i sa le analizez. Re-
alizez mai clar rolul deceptiilor qecurilor, pe care-1 minimizam
altddatk atat era de dureros recunosc ratrile. Dar exists
o contraparte a acestui progres (trebuie intr-adevdr ca medaliile sa
aibd i un revers): am devenit mai dependents la semnele de re-
cunotint sau de apreciere, deli inainte eram surds la ele. Am mai
multd nevoie de a reui sau de a fi valorizat din cdnd in cand;
ma angajez s5 suscit sa obtin aceast hrand a stimei de sine".
$i totui, cea mai mare schimbare este mai ales ca toate con-
fuziile mele nu mai dureazd saptmani sau luni. In general, dupa
cdteva ore de la prima experientd pldcutd care apare, ma simt
mai bine: suferintele mele sunt curabile, i nu durabile. TotuO, am
sentimentul ca am rmas o persoand uor mai tristd ca ceilalti:
poate din cauza suferintelor mele trecute, ca o cicatrice psihicd ce
rdmane dureroas5. Credeti cg asta se va risipi Intr-o zi? Bineinte-
les Ca imi y eti rdspunde ca da sper sa aveti dreptate. Pentru a
conchide cu toate aceste note muzicale, ma simt, deci, uneori Inca
fragila i mi se intdmpl sa ma indoiesc de progresele mele, s am
impresia a bat pasul pe loc: in aceste cazuri, recitesc carnetele
notitele mele din timpul terapiei. Realizez atunci calea parcursd.
$i imi permit s5 flu pentru o clips mfindr de mine.
Trebuie ca va intrebati $i despre viata mea sentimentald. Sunt
de $ase luni cu un nou prieten: deocamdat totul merge bine. $i
aici este ceva nou: nu-mi mai este teams de intalnirile noastre,
teams ca nu sunt frumoasd (chiar clack obiectiv, Inca nu ma plac),

ca it deceptionez prin conversatia mea. Fiecare dintre intalnirile
noastre nu mai este, ca altdat, un examen de trecere. Mi se in-
tamplA chiar sa flu naturald cu el: nu am mai simtit niciodata asta
Inainte cu un bArbat. Aceste progrese se Insotesc cu not temeri: mi-
e teams adesea ca relatia noastr s nu se Incheie, dar asta este altfel
decdt in trecut, cand adesea eu eram cea care provoca rupturile.
Iatd, sper ca nouttile mele v-au facut placere: stiu ca stima dvs.
de sine depinde, de asemenea, de progresele persoanelor pe care
le ingrijiti! Mi se pare ca sunt pe calea cea buns si ca avansez pe zi
ce trece. Este Intotdeauna prea lent pentru gustul meu, dar am in
sfArsit sentimentul ca ma construiesc prin intermediul expe-
rientelor zilnice, acolo unde altddat aveam impresia ca ma dis-
trug.
Va multumesc ca m-ati ajutat sa realizez aceste eforturi.
Toate cele bune.

Anexa I
REZULTATELE CHESTIONARULUI I
DE LA PAG. 49
NIVELUL STIMEI DVS. DE SINE"
CE MASOARA ACEST CHESTIONAR?

Acest chestionar este traducerea francezd a unuia dintre instru-
mentele de evaluare a stimei de sine cele mai utilizate in cercetarea
din psihologie si psihiatrie: scala Rosenberg!, tradus in francezd
de confratele si prietenul nostru Olivier Chambon.
CUM SA VA CALCULATI REZULTATELE

1. Calculati-vd punctajul dupd urmdtoarele indicatii:
Pentru intrebdrile 1, 3, 4, 7, 10:
daca ati raspuns total de acord", aveti 4 puncte
daca ati raspuns de acord", aveti 3 puncte
daca ati raspuns dezacord", aveti 2 puncte
daca ati raspuns total dezacord", aveti 1 punct
Pentru intrebdrile 2, 5, 6, 8, 9;
daca ati raspuns total de acord", aveti 1 punct
daca ati raspuns de acord", aveti 2 puncte
daca ati raspuns dezacord", aveti 3 puncte
daca ati raspuns total dezacord", aveti 4 puncte
2. Faceti suma tuturor punctelor
CUM SA VA INTERPRETATI REZULTATELE?
Notele ce se pot obtine la acest chestionar se situeazd Intre 10 (cea
mai scdzutd notd posibild a stimei de sine) 40 (cea mai ridicatd
notd posibild a stimei de sine).
Un scor cuprins intre 10 16 tinde sa indice o stima de sine
mai degraba scdzutd. Corespunde aceasta cu propria dvs. im-
presie?
Dacd scorul dvs. este cuprins intre 34 40, apartineti Mil in-
doiald grupului de persoane cu inaltd stima de sine. Acest rezul-
tat poate sa vd creased Inca stima de sine...
Intre 17 .yi 33, sunteti in grupul subiectilor cu stima de sine me-
die. Chestionarul nu diferentiazd, dar poate ca puteti sa o faceti
dvs.: cdrui grup aveti sentimentul subiectiv ca apartineti? Inaltd
sau scdzutd stima de sine?
OBSERVATIE
Cifrele sunt teoretice, pentru ca ideal ar fi ca rezultatele la acest
chestionar sa se compare cu cele obtinute de zeci de alte persoane (
de exemplu, toti profesorii sau elevii unei 0 data culese
toate scorurile, subiectii ar fi clasati in cloud categorii: inaltd stima
de sine (cei 25% care ar obtine cele mai ridicate scoruri) i sedzutd
stima de sine (cei 25% care ar obtine cele mai scdzute scoruri).
A n e x a 2
REZULTATELE CHESTIONARULUI 2
DE LA PAG. 274
CUM SA TE SCHIMBI"
CE MASOARA CHESTIONARUL?
Acest chestionar evalueaza in ce masura sunteti interesat de efor-
tul de a va schimba Va indica in ce domenii sa it intreprindeti.
CUM VA CALCULATI REZULTATELE?
Acest chestionar v permite sa obtineti patru note: o nota pentru
nevoia generals de schimbare" trei note pentru domeniile
schimbarii".
Nevoia generals de schimbare: acordati fiecdrui raspuns mai
degraba adevrat" 1 punct faceti totalul punctelor.
Domenii de schimbare:
Nevoie de schimbare in raportul cu tine-insuti: insumati punctele
obtinute la intrebarile 1, 4, 7, 10, 13, 16, 19
Nevoie de schimbare in raportul cu acliunea: insumati punctele
obtinute la intrebarile 2, 5, 8, 11, 14, 17, 20
Nevoie de schimbare in raportul cu ceilalti: insumati punctele
obtinute la intrebarile 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21.
CUM VA INTERPRETATI REZULTATELE?
1. Nota dvs. la nevoie generala de schimbare" poate fi cuprinsa
intre 0 si 21 de puncte
De la 0 la 7 puncte, nevoia dvs. de schimbare este limitata.
Puteti sa va multumiti sa fructificati capitalul stimei dvs. de
sine.
De la 8 la 15 puncte, nevoia dvs. de schimbare este medie. Aveti
cu siguranta de intreprins unele eforturi in materie de stima de
sine.
De la 16 la 2/puncte, se pare ca aveti interesul sa intreprindeti
eforturi de schimbare. Vorbiti despre aceasta persoanelor de in-
credere din anturajul dvs. pentru a le obtine parerea.
2. Nota dvs. pentru fiecare din domeniile de schimbare" poate fi
cuprinsa intre 0 si 7 puncte:
Cu cat nota este mai ridicata, cu atat ea va arata ca acesta este
domeniul in care va trebui sa depuneti cu prioritate eforturi.
Si aici va sfatuim sa confruntati sistematic rezultatele obtinute
la acest chestionar cu propria dvs. parere $i cu cea a persoanelor
apropiate cu care yeti vorbi despre aceasta.
Note
Capitolul I
Cei trei stfilpi ai stimei de sine
1. B. CYRULNIK, Les Nourritures affectives, Paris, Odile Jacob,

1993.
2. B. CYRULNIK, Sous Le signe du lien, Paris, Hachette, 1989.
3. J. FANTE, 1933 fut une mauvaise armee, in L'Orgie, Paris,
Christian Bourgois, 1987.
Capitolul II
Stima sau nestimfi de sine
Stima dvs. de sine este inaltA sau joasi?
1. J. D. CAMPBELL, Self-esteem and the clarity of the self-con-
cept, Journal of Personality and Social Psychology, 1990, 58,
p. 538-549.
2. J. D. CAMPBELL, B. FEHR, To know oneself is to like oneself:
self-certainty and self-affect, Journal of Personality and Social Psy-
chology, 1990, 58, p. 122-133.
3. D. BOORSTIN, Les Createurs, Paris, Seghers, 1994.
4. A. H. BAUMGARDNER, Self-esteem and the clarity of the self-
con-cept, Journal of Personality and Social Psychology, 1990, 58,
p. 1062-1072.
5. R. HYMAN, Cold reading: how to convince strangers that you
know all about them, in K. FRAZER (ed), Paranormal Borderland
of Science, New York, Prometheus Books, 1981.
6. M. GAUQUELIN, citat de J. Sadoul in Ltnigme du Zodiaque,

Paris, J'ai lu, 1973.
7. T. F. HEATHERTON, J. POLIVY, C'hronic dieting and eating
disorders : a spiral model, in J. H. CROWTHER et al. (ed.), The
Etiology of Bulimia, Washington DC, Hemisphere, 1992
8. G. I. METALSKY et al. , Depressive reactions to failure in a nat-
uralistic setting : a test of the hopelessness and self-esteem theories
of depression, Journal ofAbnormal Psychology, 1993, 102, p. 101-
109.
9. American Psychiatric Association, DSM IV. Manuel diagnostique
et statistique des troubles mentaux, editia a 4-a, traducere in limba
franceza" de J.-D. Guelfi et al., Paris, Masson, 1996.
10. R. B. GIESLER et al., Self-Verification in Clinical depression:
the desire for negative evaluation, Journal of Abnormal Psycholo-
gy, 1996, 105, p. 358-368.
11. S. J. SPENCER, R. A. JOSEPHS, C. M. STEELE, Low self-es-
teem : the uphill struggle for the self-integrity, in R. F. BAUMEIS-
TER (ed.), Self Esteem, New York, Plenum Press, 1993.
12. J. S. SHRAUGER, Response to evaluation as a function of ini-
tial self-perceptions, Journal of Personality, 1975, 43, p. 94-108.
13. J. S. SHRAUGER, S. E. ROSENBERG, Self-esteem and the
effects of succes and failure feedback on performance, Journal of
Personality, 1970, 38, p. 404-417.
14. B. BLAINE, J. CROCKER, Self-esteem and self-serving bias-
es in reactions to positive and negative events, in R. F. BAUMEIS-
TER (ed.), op. cit.
15. R. A. JOSEPHS si altii, Protecting the self from the negative
conse-quence of risky decisions, Journal o f Personality and So-
cial Psychology, 1992, 62, p. 26-37.
16. T. H. HOLMES, R. H. RAHE, The social readjustment rating
scale, Journal o f Psychosomatic Research, 1967, 11, p. 2 13-218.
17. C. ANDRE, F. LELORD, P. LEGERON, Le Stress, Toulouse, Pri-
vat, 1998.
Note 285
18. J. M. BURGER, Need for control and self-esteem, in M. H.

KERNIS (ed), Efficacy, Agency and Self -Esteem, New York, Plenum
Press, 1995.
19. N. BRANDEN, The Six Pillars of Self-Esteem, New York, Ban-
tam Books, 1994.
20. C. ANDRE, P. LEGERON, La Peur des autres, trac, timidite et
phobie sociale, Paris, Odile Jacob, coll. Opus, 1998.
21. J. D. BROWN, Motivational conflict and the self, in R. F.
BAUMEISTER (ed.), op. cit.
Capitolul III
Stima dvs. de sine nu este inalt? Nu disperati!
1. J. BROCNER, Low self-esteem and behavioral plasticity, Re-
view of Personality and Social Psychology, 1983, 4, p. 237-271.
2. La Regle de saint Benoit, Editions de I'abbaye de Solesmes, 1988.
3. R. F. BAUMEISTER, D. M. TICE, D. G. HUTTON, Self-pre-
sentional motivations and pensonality differences in self-esteem,
Journal of Personality, 1989, 57, p. 547-579.
4. E. MAYR, Darwin et la pensee moderne de I' evolution, Paris,
Odile Jacob, 1993.
5. JUVENAL DES URSINES, citat de G. DUBY in Histoire de la
France, Paris, Larousse, 1971.
6. L'Equipe, 12 juillet 1998.
7. Le Monde, 20 mai 1998.
8. D. B. McFARLIN, R. F. BAUMEISTER, J. BLASCOVICH, On
knowing when to quit: task failure, self-esteem, advice and non-pro-
ductiv persistence, Journal of Personality, 1984, 52, 138-155.
9. L. E. SANDELANDS, J. BROCNER, M. A. GLYN, If at first
you don't succeed, try, try again: effects of persistence-performance
contingencies, ego-involvment, and self-esteem on task persistence,
Journal of Applied Psychology, 1988, 73, p. 208-216.
10. N. LANEYRIE-DAGEN, Les Grandes Batailles, Paris, Larousse,
1997.
11 . B. W. PELHAM, On the highly positive thougts of the highly

depressed, in R. F. BAUMEISTER (ed.) Self Esteem, op. cit.
Capitolul IV
Stabilfi sau instabil ? Testati tfiria stimei dvs. de sine
1. M. H. KERNIS, B. D. GRANNEMANN, L. C. BARCLAY, Sta-
bility and level of self-esteem as predictors of anger arousal and hos-
tility, Journal of Personality and Social Psychology, 1989, 56, p.
1013-1023.
2. A. REMOND, La lecon du pianiste, Telerama, 23 septembre
1998.
3. C. LLOYD i al. The relationship of parental style of highly de-
pression and self-esteem in adulthood, Journal ofNervous and Men-
tal Disease, 1997.
4. E. M. CIORAN, De I 'inconvenient d' etre ne, Paris, Gallimard,
1973; Syllogismes de l' amertume, Paris Gallimard, 1952.
Capitolul V
De unde provine stima de sine? Ce sA faci cu bebeluul?
1. S. HARTER, Comprendre l'estime de soi de l'enfant et de l'ado-
lescent, in M. BOLOGNINI, Y. PRETEUR (ed.), Estime de soi:
perspectives developpementales, Lausanne, Delachaux et Niestle,
1998.
2. J. FANTE, Le yin de la jeuneusse, Paris, Christian Bourgois, 1986.
3. Vezi, de exemplu, filmul lui Claire Simon, Recreations (1998).
4. D. RUBLE, The development of social comparison processes
and their role in achievement-related self-socialization, in T. HIG-
GINS et al. (ed ), Social Cognitive Developement, Cambridge (MA),
Cambridge University Press, 1983.
5. H. MONTAGNER, L'enfant et la Communication, Paris, Stock,
1978.
6. S. HARTER, Causes and consequences of low self-esteem in
children and adolescents, in R. F. BAUMEISTER (ed.), op. cit.
Note 287
7. W. W. I-IARTUP, Social relationships and their developmental

significance, American Psychologist, 1989, 44, p. 120-1 26.
8. Barometre sante jeunes du Comite franeais d'education pour la
sante (1 997-1998).
9. A. BRACONNIER, D. MARCELLI, L'Adolescence aux milles
visages, Paris, Odile Jacob, 1998.
10. S. HARTER, D. MAROLD, N. R. WHITESELL, A model of
psychological risk factors leading to suicidal ideation in young ado-
lescents, Developmental and Psychopathology, 1992, 4, 167-188.
11. E. KIELSBERG, E. NEEGAARD, A. A. DAHL, Suicide in ado-
lescents inpatients: incidence and predictive factors, Acta Psychi-
atrica Scandinavicca, 1994, 89, p. 235-241. Vezi si P. M. LEWN-
SOHN, P. ROHDE, J. R. SEELEY, Psychosocial risk factors for fu-
ture adolescents suicide attempts, Journal of Counsulting and Clin-
ical Psychology, 1994, 62, p. 297-305.
12. A. BRACONIER si D. MARCELLI, op. cit.
13. D. P. PHILLIPS, L. L. CARSTENSEN, D. J. PAIGHT, Effects
of mass media news stories on suicide, in : D. R. PFEFFER (ed.),
Suicide among Touth: Perspectives on Risk and Prevention, Wash-
ington DC, American Psychiatric Press, 1989
14. T. FIELD et al., Adolescent's intimacy with parents and friends,
Adolescence, 1995, 30, p. 133-140.
15. S. T. FALBO, D. E. POLLIT, Quantitative revew of the only
child literature: research evidence and theory development, Psy-
chological Buletin, 1986,1 00, p. 176-189.
16. N. MILLER, G. NARUYAMA, Ordinal position and peer pop-
ularityo, Journal of Personality and Social Psychology, 1976, 33, p.
123-131.
17. F. J. SULLOWAY, Les Enfants rebelles, Paris, Odile Jacob, 1999.
18. M. DE LEONARDIS, 0. LESCARRET, Estime de soi, prac-
tiques educatives familiales et investissement de la scolarite a l'ado-
lescence, in M. BOLOGNINI, Y. PRETEU R (ed. ), op. cit.
19. F. BARIAUD, C. BOURCET, L'estime de soi a l'adolescence, in
M. BOLOGNINI, Y. PRETEUR (ed.), op. cit.
20. B. PIERREHUMBERT, K. TAMAGNI-BERNASCONI, S. GELD-
OF, Estime de soi et alternatives pedagogiques, in M. BOLOGNI-
NI, Y. PRETEUR (ed.), op. cit.
21. R. MEYER, Image de soi et statut scolaire. Influence des deter-
minants familiaux et scolaires chez les eleves de cours moyen, Bul-
letin de Psychologie, 1987, 40, p. 933-942.
22. B. PIERREHUMBERT et al., Image de soi et echec scolaire,
Bulletin de Psychologie, 1988, 41, p. 333-345.
23. R. PERRON, Les Representations de soi, Toulouse, Privat, 1991.
24. A. S. NEILL, Libres Enfants de Sumerhill, Paris, Maspero, 1970.
25. J. KELLERHALS, C. MONTANDON, Les Strategies educatives
des families, Lausanne, Delachaux et Niestle, 1991.
26. M. DE LEONARD1S, 0. LESCARRET, art. cit.
27. G. ACHACHE, Sondaje : enfants, parents, educateurs devant l'
avenir du travail, in B. MONTELH (dir.), C'est quoi le travail ?,
Paris, Autrement, 1997.
Capitolul VI
Adulti sub influents: iubire, cuplu, munci i stima de sine
1. S. FREUD, On narcissism, Encyclopedia Brittanica, 54, London,

1952.
2. M. ESCANDE, L'Hysterie aujoud hui, Paris, Masson, 1996.
3. C. APT, D. F. HURLBERT, The sexual attitudes, behavior and
intimate relationships of women with histrionic personality disor-
ders, Journal of Sex and Marital Therapy, 1994, 20, p. 125-133.
4. A.-L. COUVELAIRE, Comment s'offrir un fianc virtuel ?, Le
Nouvel Observateur, 1 er octobre 1998.
5. S. K1ESLFR, R. BARAL, The search for a romantic partner : the
effects of self-esteem and physical attractiveness on romantic be-
havior, in K. G. GERGEN, D. MARLOWE (eci.), Personality and
Social Behavior, Reading, J. Addison-Wesley, 1970.
6. E. WALSTER, The effect of self-esteem on romantic linking.
Journal of Experimental Social Psychology, 1965, 1, p. 184-197.
Note 289
7 . W. B. SWANN, To be admired or to be known ? The interplay
of self-enhancement and self-verification, in E. T. HIGGINS, R. M.
SORRENTINO (ed.), Handbook of Motivation and Cognition, vol.
2, Foundation of Social Behavior, New York, Guilford Press, 1990.
8. W. B. SWANN, J. G. HIXON, C. DE LA RONDE, Embracing
the bitter truth : negative self-concept and marital commitment, Psy-
chological Science, 1994, 3, p. 118-121.
9. A. BIERCE, Le Dictionaire du diable, Paris, Rivages, 1989.
10. W. B. SWANN et al., The fleeting gleam of praise : behavioral
reactions to self-relevant feed-back, Journal of Personality and So-
cial Psychology, 1993, 12, p. 471-494.
11. S. R. H. BEACH, A. TESSER, The self and the extended self-
evaluation maintenance model, in M. H. KERINIS, op. cit.
12. S. R. H. BEACH, A. TESSER, Decision making power and mar-
ital Satisfaction, Journal of Social and Clinical Psychology, 1990,
59, p. 17-26.
13. P. CORENTIN, Papa n 'a pas le temps, Paris, Rivages, 1986.
14. C. PATRICE, Einstein et la relativite amoureuse, Le Monde,
18 novembre 1996.
15. Sondage IFOP pour L'Express, 24 decembre 1998.
16. G. L. OATES, Self-esteem enhancement througly fertility,
American Sociological Review, 1997, 62
17. P. BAVAREL, Pour quoi les jeunes rnres sont de plus en plus
6cartees du marche du travail, Le Monde, 21 octobre 1998.
18. F. CHANDENAGOR, La Premiere Epouse, Paris, Bernard de
Fallois, 1998.
19. E. ALBEE, Qui a peur de Virginia Woolf?, Paris, Laffont, 1964.
20. E. MOSS, Treating the love-sick patients , Israel Journal of
Psychiatry and Related Sciences, 1995, 32, p. 167-173.
21. M. D. ROBINSON, On the advantage of modesty : the bene-
fits of a balanced self-presentation, Communication Research, 1995.
22. D. CARNEGIE, Comment se faire des amis, Paris, Hachette,
1962.
23. J. GORMLY, A comparison of l'edictions from consistency and

affect theories for arousal during inter -personal agreement, Jour-
nal of Personality and Social Psychology, 1974, 30, p. 658-663.
24. W. GRIFFIT, R. VEITCH, Preacquaintance attitude similarity
and attraction revisited : ten days in a fallout shelten>, Sociometry,
1974, 37, p. 163-173.
25. L. SIMARD, Cross-cultural interaction : potential invisible bar-
riers, Journal of Social Psychology, 1981, 113 , p. 171-192.
26. J. CROCKER, B. MAJOR, Social stima and self-esteem : the
self-protective properties of stima, Psychological Review, 1989, 96,
p. 608-630.
27. R. E. HARLOW, N. CANTOR, The social pursuit of academics :
sideeffects and spillover of strategic reassurance seeking, Journal
of Personality and Social Psychology, 1994, 66, p. 386-397.
28. Ibid.
29. J. CONRAD, Au coeur des tenbres, Paris, Flammarion, 1989.
30. V. DE GAULEJAC, N. AUBER, Le Cout de l'excellence, Paris,
Seuil, 1991.
31. M.-F. HIR1GOYEN, Le Harclement moral, Paris, Syros, 1998.
32. S. ADAMS, Les Misares de la vie du bureau, Paris, Albin Michel,
1997.
33. P. BOURDIEU (dir.), La Misre du monde, Paris, Seuil, 1993.
34. M.-P. CAZALS, N. CASCINO, L'estime de soi comme indi-
cateur de la valabilit des reactions psychologiques a la privation d'
emploi, in M. BOLOGNINI, Y. PRETEUR (ed.), op. cit.
35. P. VALERY, Mauvaises Pensees et autres, Paris, Gallimard, coll.
La Pleiade, 1971.
36. California Task Force to Promote Self-Esteem and Personal and
Social Responsibility, Toward a State of Self Esteem, Sacramento,
California State Department of Education, 1990.
37. K. WINEGAR, Self-esteem is healthy for society, Minnesota
Star Tribune, 27 novembre 1990 (citat de R. F. BAUMEISTER, op.
cit.).
38. Ref. J. Bricard, Dictionaire de la mort des grands hommes, Paris,
Le Cherche Midi, 1995.
Note 291
39. Citat de M. FOUCAULT in Le Souci de soi, Paris, Gallimard,
1984.
Capitolul VII
Stima de sine sau imagine de sine?
Sunteti prizonierul aparentelor?
1. A. LAMIA, L'estime de soi chez les enfants francais de 6 a 10 ans.
Differences d'appreciatian selon le sexe et 1 age, in M. BOLOGNI-
NI, Y. PRETEUR (ed.), op. cit.
2. M. LORANGER, Les garcons et les filles en situation d'ap-
prentissage, in P. DRUNING, R. E. TREMBLAY, Relations entre
enfants : recherches et interventions educatives, Paris, Fleurus, 1988.
3. C. ANDRE, P. LEGERON, La Peure des autres, op. cit.
4. G. MEDIONI, Le miroir des hommes fragiles, L 'Express, 19
novembre 1998.
5. J.-M. BORIS, Ce qu'il faut savoIr sur les effets pervers des dites
chez les adalescentes, Quotidien du medecin, 1998, 6362, p. 20-22.
6. J. BLOCK, R. W. ROBINS, A longitudinal study of consistency
and change in self-esteem from early adolescence to early adult-
hood, Child Development, 1993, 64, p. 909-923.
7. S. HARTER, art. cit.
8. A. E. FALLON, P. ROZIN, Sex differences in perceptions of de-
sirable body shape, Journal of Abnormal Psychology, 1985, 94, p.
102-105.
9. K. TAKAOKA, Psychiatric comorbidlty in eating disorders : psy-
chopathological considerations, Psychiatry and Clinical Neuro-
sciences, 1995, 49, p. 25-34.
10. T. F. HEATHERTON, C. P. HERMAN, J. POLIVY, Effects on
physical threats and ego threats on eating behavior, Journal of Per-
sonality and Social Psychology, 1991, 60, p. 13 8-143.
11. T. F. HEATHERTON, R. F. BAUMEISTER, Binge eating as es-
cape from self-awareness, Psychological Bulletin, 1991, 110,
p. 86-108.
12. H. FIELDING, Le Journal de Bridget Jones, Paris, Albin Michel,
1998.
13. W. J. ICKES, R. A. WICKLUND, C. B. FERRIS, Objective
self-awareness and self-esteem, Journal of Experimental Social
Psychology, 1973, 9, p. 202-219.
14. K. J. GERGEN, M. M. GERGEN, Psychologie sociale, Mon-
treal, Etudes Vivantes, 1984.
15. P. BRUNEL, Dictionaire des mythes litteraires, Paris, Editions
du Rocher, 1988.
16. J. LAPLANCHE, J.-B. PONTALIS, Vocabulaire de la psych-
analyse, Paris, PUF, 1967.
17. M. SHELLEY, Frankenstein, ou le Promethee moderne, Verviers,
Marabout, 1964.
18. S. LOUTATY, I. DELALEU, La taille du sexe a-t-elle une im-
portance?, M Magazine, decembre 1998.
19. H. F. ELLENBERGER, Psychiatrie transculturelle, in R.
DUGUAY, F. ELLENBERGER (ed.), Precis practique de psychia-
tric, Paris, Maloine, 1984.
20. R. KEYES, The Height of Your Life, Boston, Little, Brown, 1980.
21. J.-P. SARTRE, Les Mots, Paris, Gallimard, 1964.
22. 0. WILDE, Une maison de grenades, Paris, Gallimard, coll. La
Pleiade, 1996.
23. K. K. DION, Young children's stereotyping of facial attrac-
tiveness, Developmental Psychology, 1973, 9, p. 183-188.
24. J. RENARD, Poil de carotte, Paris, Flammarion, 1965.
25. K. K. DION, E. BERSCHEID, Physical attractiveness and peer
perception among children, Sociometry, 1974, 37, p. 1 -12.
26. T. LINGERER, Le Geant de Zeralda, Paris, L'Ecole des Loisirs,
1971
27. D. LANDY, H. SIGALL, Beauty is talent : task evaluation as a
function of the performer's physical attractiveness, Journal o f Per-
sonality and Social Psychology, 1974, 29, p. 299-304.
28. D. S. HAMERMESH, J. E. BIDLE, Beauty and the labor mar-
ket, The American Economic Review, 1994, 84.
Note 293
29. M. DERMER, D. J. THIEL, When beauty may fall, Journal
30. H. SIGALL, N. OSTROVE, Beautiful but dangerous : effects of
offenders attractiveness and nature of the crime on juridic judg-
ment, Journal of Personality and Social Psychology, 1975, 31,
p. 410-414.
31. D. KREBS, A. ADINOLFI, Physical attractiveness, social re-
lations and personality style, Journal of Personality and Social Psy-
chology, 1975, 31, p 245-253.
32. H. T. REIS, J. NEZLEK, L. WHEELER, Physical attractive-
ness in social interaction, Journal of Personality and Social Psy-
chology, 1980, 38, p. 604-617.
33. K. K. DION, S. STEIN, Physical attractiveness and interper-
sonal influence, Journal of Personality and Social Psychology,
1978, 14, p. 97-108.
34. K. J. GERGEN, M. M. GERGEN, op. cit.
35. N. DUPUIS, S. JORIF, L'epreuve de la cabine d'essayage,
Elle, 1998.
36. Le miroir, emisiunea Zinzin, France Inter, 12 janvier 1999.
37. D. PAQUET, Une histoire de la beauty, Paris, Gallimard, 1997.
38. S. MELCHIOR-BONNET, Histoire du miroir, Paris, Hachette,
1994.
39. M.-F. HANQUEZ-MAINCENT, Barbie, poupee-totem, Paris,
Autrement, 1998. Referintele din paragraful despre Barbie sunt ex-
trase din aceastd lucrare.
40. Votre corps, l'estime de vous-mme, catalogul franez 1998 al
firmei The Body Shop.
Capitolul VIII
Teorii
I. W. JAMES, Pretentions et reussites, in M. BOLOGNINI, Y.
PRETEUR (ed.), op. cit.
2. J. BROCKNE, A. J. B. HULTON, How to reverse the vicious cy
de of low self-esteem, Journal of Experimental Social Psycholo-
gy, 1981, 14, p. 564-578.
3. D. M. TICE, The social motivations of people with low es-
teem,eem, in R. F. BAUMEISTER, op. cit.
4. C. H. COOLEY, Human Nature and the Social Order, New York,
Scrib-ner and sons, 1902.
5. M. R. LEARY, D. L. DOWNS, Interpersonal functions of the
self-esteem motive, in M. H. KERIS (ed.), op. cit.
6. K. J. GERGEN, The effects of interaction goals and personalis-
tic feed-back on presentation of self, Journal of Personality and So-
cial Psychology, 1965, 1 , p 413-425.
7. M. R. LEARY, D. L. DOWNS, art. cit.
8. S. TERDA, M. R. LEARY, Self-esteem and perceived social ex-
clusion, comunicare de la congresul Southeastern Psychological
Association, Atlanta, 1990.
9. S. E. ASCH, Opinions and social pressure, Scientific American,
1955, 193, p. 31-35.
10. D. G. MYERS, Psyclrologie, Paris, Flammarion, 1998
11. J. GREENBRG et col., Terror management and tolerance : does
mortality salience always intensify negative reactions to.others who
threaten one s worldview, Journal of Personality and Social Psy-
chology, 1992, 63, p. 212-220.
12. S. J. MORSE, K. J. GERGEN, Social comparison, self-con-
sistency and the concept of self, Journal of Personality and Social
Psychology, 1970, 16, p. 149-156.
13. A. BANDURA, L'Apprentissage social, Bruxelles, Mardaga,
1980.
14. J. LAPLANCHE., J. B. PONTALIS, op. cit.
Capitolul IX
Maladiile stimei de sine
1. A. R. WILSON, R. V. KRANE,Change in self-esteem and its ef
fects on symptoms of depression, Cognitive Therapy and Research,
1980, 4, p. 419-421.
Note 295
2. W. STYRON, Face aux tenbres, Paris, Gallimard, 1990.
3. D. B. KANDEL, M. DAVIES, Epidemiolgy of depressive mood in
adolescents, Archives of General Psychiatry, 1982, 39, p. 1205-1212.
4. D. J. TERRY et al., Depressive symptomatology in new mothers: a
stress and coping perspectives, Journal of Abnormal Psychology,
1996, 105, p. 220-231.
5. L. A. TERRY et al., Self-esteem as mediator of the effects of
stressors and social ressources on postpartum mothers, Nursing Re-
search, 1996, 45, p. 23 1 -238.
6. De exemplu, S. H. GOODMAN et al. au ardtat ca copiii mamelor
non-deprimate au o mai bung stimd de sine dee& copiii mamelor de-
primate. Mother expressed attitudes: associations wiyh maternal
depression and children s self-esteem and psychopatology, Journal
of the American Academy of Child abd Adolescent Psychiatry, 1994,
33, p. 1265-1274.
7. U. PALOSAARI, P. LAIPPALA, Parental divorce and depres-
sion in young adulthood: adolescent closeness to parents and self-
esteem as mediating factor, Acta Psychiatrica Scandinavica, 1996,
93, p. 20-26.
8. D. J. NEEDLES, L. Y. ABRAMSON, Positive life-events, attri-
butional style and hopelesness: testing a model for recovery of de-
pression, Journal of Abnormal Psychology, 1990, 99, p. 156-165.
9. D. PARDOEN et al., Self-esteem in recovered bipolar and unipo-
lar outpatients , British Journal of Psychiatry, 1993, 163, p. 755-762.
10. A. T. BECK, Cognitive Therapy and the Emotional Disorders,
New York, International Universities Press, 1976. Vezi M. BOU-
VARD, E. MOLLARD, Version francaise de Pechelle de sociotropie-
autonomie, Journal de therapie comportamentale et cognitive, 1991,
p. 25-29.
11. J.-P. OLIE, M. F. POIRIER, H. LOO, Les Maladies depressives,
Paris, Flammarion, 1995.
12. G. A. FAVA et al., Prevention of reccurent depression with cog-
nitive behavioral therapy, Archives of General Psychiatry, 1998,
55, p. 816-820.
13. C. MIRABEL-SARRON et al., Estime de soi et depression com-

munication aux 25es Journees scientifiques de 1'Association francaise
de therapie comportementale et cognitive, Paris, 1997.
14. M.-C. HARDY-BAYLE, P. HARDY, Maniaco-depressif, Paris,
Odile Jacob, 1996.
15. J. R. JAMISON, De l ' exaltation a la depression, Paris, Laffont,
1997.
16. A. FRANCES, R. ROSS, Cas cliniques, Paris, Masson, 1997.
17. N. B. SCHIMDT, P. HARRINGTON, Cognitive-behavioral
treatment of body-dysmorphic disorder: a case report, Journal of
Behavior Therapy and Experimental Psychiatry, 1995, 26, p. 161-
167.
18. A. DE SAINT-EXUPERY, Le Petit Prince, Paris, Gallimard.
19. J. G. HULL, C. F. BOND, Social and behavioral consequences
oh alcoolism consumption and expectancy, Psychological Bulletin,
1986, 99, p. 347-360.
20. R. J. LIFTON, The Nazis Doctors, New York, Basic Books, 1986.
21. M. D. NEWCOMB, L. L. HARLOW, Life events and substance
use among adolescents : mediating effects of perceived loss of con-
trol and meaninglessness in life, Journal of Personality and Social
Psychology 1986, 51, p. 564-577.
22. C. M. STEELE, R.A. JOSEPHS, Alcohol myopia : its prized
and dange-rous effects, American Psychologist, 1990, 45, p. 921-933.
23. D. G. MYERS, Traite de psychologie, Flammarion medecine,
1998, art. cit.
24. D. A. PRENTICE, D.T. MILLER, Pluralistic ignorance and al-
cohol use on campus : some consequences of rnisperciving the so-
cial norm, Journal of Personality and Social Psychology, 1993, 64,
p. 243-256.
25. N. S. MILLER, Addiction Psychiatry, New, York, Joim Wiley,
1995.
26. J. ADES, M. LEJOYEUX, Alcoolisme et psychiatrie, Pans, Mas-
son, 1997.
Note 297
27. R. VRASTI et al., Inter-personal dependency, self-esteem and

depression in primary alcoloolism, Acta Psychiatrica Scandinavi-
ca, 1988, 78, p. 448-450.
28. S. M. SWARE et al., Internal structure of the MMPI-2 Addic-
tion Potential Scale in alcoholic and psychiatric inpatients, Journal
of Perso-nality Asessment, 1996, 66, p. 177-193.
29. D. G. MEYERS, art. cit.
30. L. BENICHOU, C. ORCEL, Groupes d entraide et de soutien
chez les alcooliques et les usagers d' autres drogues, raport din Con-
grs de psychia-trie et de neurologie de langue francaise, Paris, Mas-
son, 1973.
31. S. C. BUNCE, R. J. LARSEN, C. PETERSON, Life after trau-
ma: personality daily life experiences of traumatized people, Jour-
nal of Personality, 1995, 63, p. 165-188.
32. C. ANDRE et al., tude control& sur l'efficacite d'une prise
en charge precoce de 132 conducteurs de bus victimes d'agression,
L'Encephale, 1997, 23, p. 65-71.
33. J. McCAULEY et al., The battering syndrome", Annals of
Internal Medicine, 1995, 123, p. 737-746.
34. J.-M. ABGRALL, Les Charlatans de la sante, Paris, Payot, 1998.
35. J. DARCONDO, La Pieuvre scientologicque, Paris, Fayard, 1998.
36. S. FORWARD, Toxic Patients, New York, Bantam Books, 1989.
37. J. M. BURGER, Need for control and self-esteem, in M. H.
KERNIS, op. cit.
38. S. FORWARD, op. cit.
39. S. A. JUMPER, A meta-analysis of the relalionship of child sex-
ual abuse to adult psychological adjustment, Child Abus and Ne-
glect, 1995, 19, p. 715-728.
40. A. WAGNER, M. M. LINEHAN, Relationship between child-
hood, sexual abuse and topography of parasucide among women with
borderline personality disorder, Journal of Personality Disorder,
1994, 8, p. 1-9.
41. C. ANDRE, Anxieux mais groupes, Journal de therapie com-
portamentale et cognitive, 1998, 8, p. 41-42.
Capitolul X
Mid aranjameute cu stima de sine.
Cum si o protejim pe termen scurt
1. M. MARIE-CARDINE, 0. CHAMBON, Les Bases de la psy-
chotherapie, Paris,'Dunod, 1999.
2. D. T. MILLER, M. ROSS, Self-serving biases in attribution of
causality: fact or fiction?, Psychological Bulletin, 1975,82, p. 213-225.
3. H. TENNEN, G. AFFLEK, The puzzles of self-esteem : a clini-
cal per-spective, in R. F. BAUMEISTER (ed.), op. cit.
4. D. MARTINOT, Le Soi: approches psychosociales, Grenoble,
Presses universitaires de Grenoble, 1995.
5. Ibid.
6. H. R. MARKUS, S. KITIYAMA, Culture and the self : implica-
tions for cognition, emotion and motivation, Psychological Review,
1991, 98, p. 224-253.
7. E. JONES, citat de S. IONESCU et al., Les Mecanisrries de defense,
Paris, Nathan, 1997.
8. B. B. BLAINE, J. K. CROKER, Self-esteem and self-serving bi-
ases in reactions to positive and negative events, in R. F. BAUMEIT-
ER, op. cit.
9. J. S. SCHRAUGER, A. K. LUND, Self-evaluation and reactions to
evaluations from others, Journal of Personality, 1975, 43, p. 94-108.
10. R. LAFORGUE, Psychopatologie de l'echec, Paris, Tredaniel,
1993.
11. D. M. TICE, Esteem protection or enhancement? Self-handi-
caping motives and attributions differ by trait self-esteem, Journal
12. S. GRASSIN, Ava Gardner : la femme qui aimait les hommes, L'
Express, 6 aout 1998.
13. J. M. BURGER, Desire for control : personality, social and clini-
cal perspectives, New York, Plenum Press, 1902.
14. B. W. PELHAM, On the highly positive thougts of the highly
depres-sed, in R. F. BAUMEISTER, op. cit.
Note 299
15. A. SCOPENHAUER, L'Art d 'Avoir toujours raison, Strasbourg,

Circe, 1990.
CA PITO L UL XI
Ma iubesc, deci exist. Cum si-ti dezvolti stima de sine
1. B. ANDREWS, G. W. BROWN, Stability and change in low self-

esteem: the role of psychosocial factors, Psychological Medicine,
1995, 25, p. 23-31.
2. M. MARIE-CARDINE, 0. CHAMBON, op. cit.
3. V. DE GAULEJAC, Les Sources de la honte, Paris, Deselee de
Brouwer, 1996.
4. C. ANDRE, P. LEGERON, La Peur des autres, op. cit.
5. R. A. MAROTOLLI et al., Driving cessation and increased de-
pressive symptoms, Journal of American Geriatric Society, 1997,
45, p. 202-206.
6. M. WEISER et al., Psychotherapeutic aspects of the martial art,
American Journal of Psychotherapy, 1995, 49, p. 118-127.
7. M. MARIE-CARDINE, 0. CHAMBON, op. cit.
8. J.-M. BOURGET, On a perdu la trace d'Eric Escoffier, Paris
Match, 20 aoilt 1998.
9. A. E. ALBERTI, M. L. EMMONS, S 'affirmer, Montreal, Le Jour,
1992.
10. N. BRANDEN, op. cit.
11. V. C. RAIMY, Training in Clinical Psychology, New York. Pren-
ticeHall, 1950.
12. P. KRAMER, Prozac: le bonheur sur ordonnance?, Paris, First,
1994.
13. M. McKAY, P. FANING, Self-Esteem: A Proven Program of Cog-
nitive Techniques for Assessing, Improving and Maintaining Your
Self-Esteem, Oakland. New Harbinger, 1992. Vezi i G. LINEFELD,
Self -Esteem: Developing Self-Worth, Healing Emotional Wounds,
London, Thorsons, 1995.
14. S. COKER et al., Patients with bulimia nervosa who fail to en-
gage in cognitive behavior therapy, Internatioanl Journal of Eat-
ing Disorders, 1993, 13, p. 35-40.
15. D. J. LYN, G. E. VAILLANT, Anonymity, neutrality and con-
fidenliality in the actual methods of Sigmund Freud : a review of 43
cases, 1907-1939, American Journal of Psychiatry, 1998, 155, p.
163-171.
16. J. NORCROSS, M. GOLDFRIED, Psychotherapie integrative,
Paris, Desclee de Brouwer, 1998.
A n e x a I
Rezultatele chestionarului
1. M. ROSENBERG, Conceiving the Self, New York, Basic Books,
1979.
CUPRINS
MULTUMIRI.................................................................................. 5
INTRODUCERE............................................................................. 7
PARTEA INTAI:
VA STIMATI? STABILITI-VA
PROPRIUL DIAGNOSTIC
CAPITOLUL I: CEI TREI STALPI AI STIMEI DE SINE......... 11

Iubirea de sine............................................................................... 13
Conceptia despre sine....................................................................15
Increderea in sine.......................................................................... 17
Echilibrul stimei de sine................................................................ 19
Stimd de sine sau stime de sine?................................................... 21
Hrana stimei de sine...................................................................... 23
CAPITOLUL II: STIMA SAU NESTIMA DE SINE.
STIMA DVS. DE SINE ESTE INALTA SAU SCAZUTA?....... 25
Vorbiti-mi despre dvs........................................................................
25
De ce sunteti capabil?................................................................... 32
Sunteti sensibil la exec si la critic:a?............................................ 36
Cum reactionati la succes?............................................................ 43
Dinamica vietii stima de sine........................................................ 47
CHESTIONARUL NR. 1: Nivelul stimei dvs. de sine."........... 49
CAPITOLUL III: STIMA DVS. DE SINE NU
ESTE INALTA? NU DISPERATI!..............................................51
Binefacerile unei stime de sine scazute....................................... 52
Dezavantajele unei stime de sine inalte....................................... 55
CAPITOLUL IV: STABILA SAU INSTABILA?
TESTATI TARIA STIMEI DE SINE.......................................... 63
Cele patru tipuri ale stimei de sine...............................................64
PARTEA A DOUA:
SA INTELEGEM MECANISMELE STIMEI DE SINE
CAPITOLUL V: DE UNDE PROVINE STIMA

DE SINE? CE SA FACI CU BEBELUSUL?.............................. 79
Primii pasi ai stimei de sine..........................................................80
Recreatie, universul tau nemilos.................................................. 84
Sfaturi pentru pdrinti.....................................................................86
Presiunea $i a prietenilor...........................................90
Dezavantajul de a fi primul ndscut... sau mezinul.......................95
Reusita scolafa.............................................................................. 100
Sustinerea parentald......................................................................106
CAPITOLUL VI: ADULTII SUB INFLUENTA:
IUBIREA, CUPLUL, MUNCA $1 STIMA DE SINE.................113
Riscurile seductiei.........................................................................113
Mici aranjamente cu un cuplu...................................................... 122
Prieteni la bine si la greu...............................................................134
Viata la birou.................................................................................137
Oamenii puterii............................................................................. 144
CAPITOLUL VII: STIMA DE SINE SAU IMAGINE
DE SINE? SUNTETI PRIZONIERUL APARENTELOR?........ 149
De ce se indoiesc fetele de ele-insele?.........................................149
Corpul ideal al femeilor................................................................ 151
Narcisismul harbatilor ................................................................. 155
Avantajele si dezavantajele sociale ale frumusetii...................... 158
Look", moth' si stima de sine......................................................163
Cuprins 303
Industria imaginii sub acuzatie?................................................ 166
CAPITOLUL VIII: TEORII...................................................... 173
sa sa-ti administrezi aspiratile ........................................... 173
A-ti asuma sau nu riscurile ....................................................... 176
Eul-oglind"..............................................................................177
Trebuie s5 urrnm modelele? ................................................... 183
PARTEA A TREIA:
SA FACI FAT A - CUM SA-TI iNTRETII BSI
SA-TI RESTAUREZI STIMA DE SINE
CAPITOLUL IX: MALADIILE STIMEI DE SINE................. 191
Depresia ..................................................................................... 192
Derapajele stimei de sine........................................................... 195
Complexele.................................................................................199
Alcoolismul................................................................................ 202
Traumatismul psihic...................................................................206
A te vindeca inseamnd a-ti regdsi stima de sine....................... 213
CAPITOLUL X: MICI ARANJAMENTE CU STIMA
DE SINE: CUM SA 0 PROTEJAM PE TERMEN SCURT..... 215
Mecanismele de aparare a stimei de sine.................................. 219
Cum sa protejam o stima de sine scazutd?.................................223
Cum sa protejdm o stima de sine inaltd?................................... 227
Trebuie sa pui bete in roate pentru a-ti imbuntti
stima de sine? ............................................................................ 227
Scenele vietii de zi cu zi.............................................................229
CAPITOLUL XI: MA IUBESC, DECI EXIST.
CUM SA-TI DEZVOLTI STIMA DE SINE.............................239
Este posibil sa te schimbi! ........................................................ 239
Cum sa-ti modifici stima de sine?.............................................242
Strategiile schimbrii................................................................. 259
Terapiile......................................................................................262
CHESTIONARUL NR. 2: Cum sa te schimbi?........................ 274
CONCLUZIE..............................................................................275
ANEXE: rdspunsuri la chestionare ...........................................279
NOTE..........................................................................................283
fe-
MULTIPRW
Tipografia MULTIPRINT
Calea Chisiniu101 22, et 6,140 6600
tel. 032-211225, 236388 fax. 032-211252

Cum Sa Te Iubesti Pe Tine Pentru A Te Intelege Mai Bine Cu Ceilalti PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum Sa Te Iubesti Pe Tine Pentru A Te Intelege Mai Bine Cu Ceilalti PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FRANCOIS LELORD

Traducere din limba francezA de

Aceasta carte a fost tradus dupd

Copyright Editions Odille Jacob, 1999

Copyright Editura Trei, 2003, for the Romanian Edition

C.P. 27-40, Bucureti

Multumim tuturor pacientilor, carora le este dedicata aceasta

CEI TREI STALPI AI STIMEI DE SINE

Esti plin de secrete pe care le numesti EU."

Faceti un mic test pe apropiatii, prietenii, colegii dumneavoastra:

Aceasta privire-judecata despre not inOne este vitals pentru

Stima de sine: ce probleme se pun

Rezervati-vd cateva secunde pentru a reflecta la urmatoarele trei

Aspectele cotidiene ale stimei de sine

Este elementul cel mai important. A ne stima inseamna a ne

la adversitati $i ne putem restabili dupa un e$ec. Ea nu ne fereste

discerni la cineva, dincolo de masca sa sociald, nivelul exact al iu-

CONCEPTIA DESPRE SINE

studiile de arta ma atrageau mult mai mult. Dar nu eram atat de

sunt bolnay. In fond, sunt recunoscdtor tat5lui meu ca mi-a dat

A treia components a stimei de sine cu care, in plus, se con-

actionezi intr-o maniera adecvata in situatiile importante. Cand

ECHILIBRUL STIMEI DE SINE

Se intampld insa ca, la unele persoane, aceste elemente sa fie

STIMA SAU STIME DE SINE?

Unii cercetatori considers ca stima de sine este de fapt cu-

pe care Dumnezeu mi 1-a facut cadou; $i daca Domnul m-a cre-

Cum sd animati o seard intre prieteni pe tema stimei de sine

In timpul unei reuniuni intre persoane care se apreciaza (impor-

HRANA STIMEI DE SINE

iubim. Asta este ceva foarte primitiv, foarte emotional, aproape

Hrana stimei de sine

De-a lungul tuturor activittilor noastre, eel mai adesea cautam

STIMA SAU NESTIMA DE SINE

Ce parere va faceti despre voi-insiva? Cum va comportati in mo-

VORBITI-MI DESPRE DUMNEAVOASTRA

Arta de a nu to pune in valoare

Confesiuni autobiografii: cloud maniere de a vorbi despre sine

A avea o stima de sine scdzutd este un handicap in toate circum-

intotdeauna persoanele putin cam isterice $i care se dau in spectacol.

STIMA DE SINE SCAZUTA STIMA DE SINE INALTA

Au sentimentul ca nu se cunosc Au pareri dare despre ei ini*i

Vorbesc despre ei intr-o manierd Vorbesc despre ei in mod tran*ant

Se descriu intr-o manier5 mai $tiu sa vorbeasca despre ei

Tin despre ei i n 4 i un discurs Tin despre ei iri*ii un discurs

Au o parere despre ei insisi pu- Au o prere despre ei insisi destul de

De ce sunt atilt de prudenti subiectii cu stimci de sine sccizutd?

Manierele de a se prezenta: atentie la

Maniera de a se prezenta nu depinde doar de stima de sine si de mo-

Englezii, adepti ai understatement*, le-au reprosat americanilor ca

Pentru ca ceea ce determind diferenta nu este atat cunoasterea de

Trebuie de toate pentru a face o lume...

de studiu cu cloud persoane. Prima raspunde rapid la intrebarile

Cine ma poate ajuta sd stiu tine sunt?

Cine sunt ce mi se va intdmpla?

doiti mult de dvs. insiva. Stiti ca aveti mare capacitate, pe care nu

Dar indoielile asupra propriei persoane ale subiectilor cu stima

de situatie pe care o detest. 0 data socoteala incheiatd, am lasat-o pe

nivelul stimei de sine7: data este scazut, hotararile bune nu dureaza

STIMA SCAZUTA DE SINE STIMA INALTA DE SINE

Ludri de decizie uneori laborioa- Luari de decizie in general mai

Adesea nelinistiti de consecinte- Actioneaza cat de efficient posi-

In caz de dificultti, renunta ra- Capabili de a persevera in decizi-