Sunteți pe pagina 1din 397
BUCURESTI 1986 CUVINT INAINTE In ultimele dowd decenii apicultura romaneascé a inregistrat 0 dezvoltare fara precedent, dobindind 0 reeunoastere international ilustratd si ‘de proccn(c {ativd si competentd a apicultorilor roméni in cadrul actiunilor $i manijenan, pr aeraanizate de Federatia International a Asociatillor de Apiculturd APINION. 4, Bund cum rezulta din datele statistice din ultimele doud decenit, in timp co Mie ntioritatea farilor europene numarul familiiior de albine $i productiile “api. cole au scdeut, sau in cel mai bun caz aw stafionat, in fara noastrd au fost inves gistrate anual eresteri, atit in eeea ce priveste patrimoniul nafional apical, citi in dinamica productiei apicole, amplu diversificatd in ultimii ani. Toate acests ime pliniri i realizdri au fost posibile datoritd sprijinului permanent st indramar atonte de care beneficiazd apicultura din partea Conducerii Superioare, personal din’ par, feq tovardgului NICOLAE CEAUSESCU, Secretarul general al partidului 0 Pres fedinte al Republicii. Trebuie sd amintim, ca, incd din anul 1977, cel. deel XXVi-leq Congres al APIMONDIA a conferit tovardsului NICOLAB GEAUSESCU sea mai inaltd distinetie internationald apicolé — Medalia de aur — care simbol seazd recunostinfa milioanelor de apicultori din intreaga lume pentru grija constanta si interesul major acordate dezvoltarii apiculturii. In ideca necesitdfit asigurarii continuitatit si reimprospatdrii literaturii api- cole printr-un mow volum adresat publicului larg, am primit cu nespusd bucisic rugdmintea editorilor de a prefaja editia a VI-a'a Manuaului apiculiorutu, coy, siderind cd © noud editie raspunde unor cerinfe majore menite sd contribuic la [ormarea unor noi generafit de apicultori si la perfectionarea stuparilor “prac, ticieni. De la prima aparitie a acestui manual, in urma cu 19 ani, fiecare din edi. fille succesive s-a caracterizat printr-un spor de calitate si, ca urmare, au th. Tegistrat epuizdrile rapide ale tirajelor mari in care s-au tiparit, Cititorti editiilor anterioare au fost apicultori sau viitori apicultori de cele [nai diverse virste si din toate categoriile sociale, manualul fiind utilizat ca ‘ma. Guial de referinté chiar 9i de strdini, — tineri din {ari europene, din China, Vietnam, ibm, Eaipt, Indonezia, Madagascar, Irak, Siria, Somalia si alte {ari —~" venif. th Romdnia pentru a invdta apicultura in general sau cu dorinja de a-si perjecione Gimostintele ori a se specializa intr-un domeniu al stiinfet si practic apicole, Aceastd largd utilizare a ediftilor anterioare ale manualului isvorind. dinten or, cesitate si oportunitate obiective confirma justefea hotdririi Comitetulul Eeccutie al “Asociatici Crescdtorilor de Albine si a Redacfiei publicafitlor apicole de a realiza actuala reeditare, se ntlifel im fara noastrd cartea de apicultura cunoaste 0 bogaté. tradiie. ned acum 200 de ani apérea, in 1785 a Viena, prima: carte de apicuiturg, erie Ta Stupilor® de Joan Pluariu Molnar, un volum in limba romand, grajias ow i tere slavone. In aceastd istorie bicentenard se intilnese numele’mulior sutoti fare Sau aplecat cu rivnd $i ddruire asupra colilor albe, elaborind lucrins oot roase. Inire ei se cuvin amintifi oan ‘Tomici, Nicolaescu si. Stoensscu, Boo. pescu, Romanesey, Antonescu, Barac, Hristea (cartea sa ,Stuparitul” find ore. miata tn 1927 de Academia Francezé si cunoscind citeva edifit ulterioare) 9 aif Sint convins cd insusirea cunostinfelor cuprinse in acest ‘volum va “dora, mina la cititori o participare activd la viata apicol ree Gu mrolesionalism si responsabilitate, eu spirit gospodaresc si congtilntd co la intelegerea profunda a rolulué $i locului apiculturit in economia neponnia, dinamicti proceselor dezvoltdrii, desdvirsirea ei continud, si insemne de fart o Permanentd acfiune congtientd in spiritul cerinfelor actuale Tinind seama de aceste deziderate, actuala editie q Manualului apicultoru- lui reprezinta o contribujie impartanta la permanentul efort educational depus de Asociatia Cresedtorilor de Albine. Puternic implicafi in acest efort, autorii manualului vor si ofere cititorilor un inventar de date, de meiode, nu scheme de gindire, nu un profesionalism rutind, ci un mod de gindire apicold creatoare, un spirit de orientare cert si ‘© injelegere cit mai profundé a fenomenclor apicole si a implicatiilor acestor fenomene. ‘Adevérat apicultor nu poate fi considerat decit un autentic specialist in tehnologia integraté a cresterii albinelor, intelegind prin technologie integratd fitatea mijloacelor si metodelor prin aplicared cdrora procesul productiv apicol dobindeste cele mai bune caracteristici de eficienta economicd si rentabilitate. De competenta acestui apicultor depinde in primul rind dacé stupii, stupina, intre- gul patrimoniu national apicol, aceasté importanté avutie a jdrii, isi gdseste cea mai bund i eficientd utilizare, dacd este corect si precis condusd, dacd este ri- guros si onest pastraté, dacd potentialul ei este valorificat si se materializeazd la cele mai inalte cote valorice. ‘Sigur cd prin toate lectiile manualului s-a urmarit ea apicultorul, prin au- toritatea sa profesionald, prin atributele cticii meseriei sale, si dobindeascd un rol movilizator a celorlalte categorit de specialisti din agriculiurd in promovarea unei atitudini responsabile jafi de modul cum se velorificd resursele naturale — in principal nectarul si polenul —, de eficienfa cu care albinele contribuie, prin polenizarea culturilor agricole, 1a obtinerea unor sporuri de seminfe, legume si fructe, 1a imbundidfirea calitdfii recoltelor, la pastrarea echilibrului ecologic. Ar mai fi de addugat cd tofi apicultorii trebuie s& contribute prin exemplul compe- tentei si comportdrii lor la eforturile de intronare a principiilor de rafionalitate ecologicd $i economicd, a normelor unei judicioase gindiri biologice si economice bazate pe spirit de gospodérire $i eficientd. Felicit editorii si autorii manualului convins fiind ed aportul lor educatio- nal concretizat intre aceste coperfi va potenfa atributele de creativitate ale ac- tualilor si viitorilor apicultori care, actionind cu pricepere $i diruire, vor deveni nu numai buni specialisti, ci promotori ai unei culturi apicole avansate $i ai unei constiinfe apicole inaintate. Prof, dr. ing. V. HARNAJ Presedinte de Onoare al APIMONDIA } | i i ‘ i | i j lor ‘m si ‘or in t0- col De re la rin si Ar ye ite ice io- oni ai As Lectia t ALBINA SI COLONIA DE ALBINE Fie c& li spunem prieteneste ,musca“, ignorant ,,viespe“, a rativ ,ginganie“, poetic ,,feticd sau corect’,albina“, nu trebuie s& ui- tam nici un moment c@ albina este o insectdi. Rememorind cunostintele de zoologie : insecta este un animal nevertebrat caracterizat de alca- dmi- tuirea corpului din trei parti principale — cap, torace si abdomen, la rindul lor compuse din mai multe segmente si acoperite cu un invelis tare, chitinos ; de prezenta a sase picioare articulate si — la majoritatea — aripi. Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte — Ordinul Hymenoptera (au doud perechi de aripi membranoase), familia Apidae, genul Apis, specia mellifera sau mellifica (albina melifera euro- peana, pe care 0 ingrijim in fara noastra), La acest ordin apare viata social si organizarea indivizilor in colonie (sau familie) echivalind prin functionalitate cu un organism, ceea ce atrage cu sine diviziunea mun- cii, ingrijirea in comun a urmasilor, adunarea si prelucrarea in comun a hranei, concentrarea puterii reproducdtoare a organismului [a una sin- gur& din femele — matea si la citiva masculi — trintorii, reglarea in co- mun a cdldurii organismului social. Consecinta a acestei vieti sociale — aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere — lucra- toarele, acumularea de rezerve de hrand, totul cu remarcabile adaptari si dezvoltari in morfologie ale sistemului digestiv, respirator, muscular, nervos, reproducator, excretor, exceptionale performante ale organelor de simt, ale sistemului enzimatic si hormonal, din toate rezultind spec- taculoase aspecte de comportament. Date find aceste perfectionari, colonia albinei melifere este consi- derata in zoologie ca ,supraorganism“ — in care functiile de nutritie, respiratie, aparare si reproductie au atit nivel individual cit si social. Jar aparitia a doua caste la sexul femel (matca si lucratoarea) este ex- presia fnaltei diviziuni a muncii atins& de specie in indeplinirea functii- lor sociale. De retinut : nu matca, unica, este noutatea in evolutie, ci lu- cratoarea — aceasta este, in perfectiunea ei, aberant& — o minunata di- versiune de la dezvoltarea reproductiva, normali, a femelei. Pentru a intelege comportamentul si viata albinei in stup, pentru a invata corect posibilitatile de a ingriji si exploata albinele, in’ concor- danfa cu modul natural de desfasurare a vietii lor si nu impotriva aces- tuia, este necesari cunoasterea alcatuirii corpului lor si a dezvoltérii. Intrucit lucrétoarea este individul majoritar in colonie, intrucit a fost cel mai bine studiata, astfel incit majoritatea descrierilor anatomice sint ficute pe ea, intrucit cu lucratoarea se fac productiile de miere, intru- cit lucratoarea are cele mai numeroase comportamente tipice si specta~ 5 culoase, descrierile din aceasta lectie se refera la lucrdtoare. Ori de cite ori matca si/sau trintorele au ,particularitafi de morfologie, ele vor fi mentionate. De Ja ou Ia adult Incepind cu luna martie, stupul poate fi deschis fara riscuri. Pe fa- gurii din centrul stupului, in’elipse cit palma si, pe m&sura trecerii zi- lelor, din ce in ce mai ample pind la a ocupa aproape toata suprafata fa- gurelui, se observa in celule oudle. Albe, strilucitoare, oudle de albind sint ca niste bastonase lungi de 1,4—1,6 mm, curbate c&tre partea dor- sala, rotunjite la capete. Capitul anterior al oului, polul oral sau cefa~ lic este mai gros — in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ ; capftal posterior — ofal caudal sau smal, wal subfire, adera la baza celulei. In ou se formeazé, la citeva ore de la depunere, embrionul ; sint vizibile (cu o lupa foarte puternica) inceputuri de segmentare a corpu- lui, mugurii pieselor bucale si ai picioarelor. In a treia zi de la depu- nerea in celuli, rupind foitele embrionare, eclozioneazd tinra larva. Ea seaman cu un’ viermigor alb strdlucitor si este curbaté ventral — invers decit oul. DatoritA ingrijirii atente si asidue acordate de cdtre albinele doici (tabelul 1), larva creste timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viatA greutatea ei devine de gase ori mai mare decit in ziua precedent&); masa corpului larvei ocupind toatd celula. ‘Tavetul 2 ele zile de dezvoltare Ingrijirea acordats de doiei unei aibine in pi Vizite exclusiv pentru nranire Numar total de vizite ‘uimpul toll tn B cealny tn “20'h ou 854 — = 1 oat 256 50 a 834 228 4 3 16s 240 27 4 2084 798 98 5 2895 1296 283 Total 8711 2816 472 Aspectul puictului este foarte important pentru cel care ingrijeste albinele, Cursantul trebuie si-si obignuiascd ochiul cu masa alba sidefie alctuiti de totalitatea larvelor si oualor din fagure : ea caracterizeaz: starea de s&natate. Orice schimbare in culoarea, stralucirea si forma lar- velor trebuie sesizata si cercetata. In timp ce in interiorul organismului larvei au loc profunde trans- formari ale organelor si perfectionri ale acestora, marcate de 4 napir- liri succesive, in ziua a 6-a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins& Incepe s&-si feasi coconul. Prenimfa si apoi nimfa sau pupa care fi ia 6 | | ite fa- fa- ina or- fa- za int u- u- ers; ae 1a cit ba locul sint faze de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curenta ca wpuiet in virsté* — spre deosebire,de ,,puietul tindr“ — larvele, dife- rentiate la rindul lor pentru nevoile practicii in larve tinere si larve in virsta (1—3 zile si respectiv 3—6). Cea mai neangajanta si mai sigura di- ferentiere a puietului este aceea care se refera la aspectul sdu in stup — puiet necipiicit si puiet capicit ; denumirile se referd la cApacelul de ceara pe care albinele ce acopera fagurii fl pun peste coconul gata fesut de larva in ziua a 9-a, Chiar daci nu mai este hranit de citre albinele doici, nu inseamna ca puietul c&pacit nu beneficiaz’ de ingrijire : prin insdsi prezenta lor activa pe fagurii cu puiet, albinele asigura tempera- tura optima dezvoltarii acestuia; in absenta albinelor acoperitoare, pu- ietul din celule, fie el c&pacit, fie necapacit, raceste si moare. Pentru familiarizarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar SA se retind citeva din elementele ce pot caracteriza fiecare virsté si care, deci, cu ocazia cercetarii stupului, vor trebui cdutate anume. In schema alaturata sint redate, sintetizat, aceste elemente. Adultul Adultul sau insecta perfecté este albina aledtuita din cap, torace si abdomen, cu toate organele gi apendicele bine formate, de culoare general brund cu pete si variante cuprinzind cenusiu, portocaliu, galben si negru. Spre deosebire de inveligul membranos, moale al stadiilor preadulte, corpul adultului este protejat de un invelis tare — cuticula chitinoasa, pe suprafata careia sint inserati numerogi peri, de forme si cu functii din cele mai variate, de la mecanice pina la senzoriale. Aceeasi cuticulé acopera si picioarele si — cu unele subfiri — aripile. Reluind cele spuse deja despre alcatuirea tipicd a corpului insectei, iati pe scurt cum arati — vazutA de aproape si cu atentie — albina, Capul. Vazut din fata, capul albinei lu- critoare are aspect triunghiular, cele doua Fig. 1 — Durata stadiltor tarvat_ gt pupat ta tueratoare st ‘mated (ef. Rembold, Kremer Uleien) Linille verticale indied domenille de suprapunere a staditior Sucesive : LInt4,—~ larve in virsiee. I-4 Lo, larva. ta vusia a S-4, fnainge de capacire; Li, larva tn vitsta a Sa, Supa cApsclre ; PP, prepupa ; P, "pupa (a — Ochi albt; r= gehl roa; br. odhb brunisroseat ?b.—"oohi Brun iniens | da! —"ochi ‘bru ‘Intens, torace plgmentatle desehisa ; bm — ovhi brun intens, torace pigmentatie medle : bb ocht Bran intens, tordce piamentatie unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compusi, mari, Va- zut din profil, capul este turtit, cu partea posterioara usor con- cavé — atit cit si se ageze" pe suprafata anterioaré a toracelui, cu care vine in contact, Pe partea dorsala a capului se afla trei ochi sim- pli — ocelii. Iar pe partea anterioara, cam la centrul triunghiului, se afl inserate cele doua antene. In sfirsit, in unghiul inferior al capului si in partea posterioara se remarcd piesele bucale : buza superioara si respectiv trompa. Capul matcii este mai rotunjit decit al lucratoarei si este mai lat in raport cu propria sa lungime. Capul trintorelui este mult mai mare si — vazut din fafa — este aproape circular. Alc&tuirea ochilor si suprafata lor mare dau posibilitate albinei si vadé pe aproape 180°, Fiecare din cei doi ochi compusi consté din numeroase unitati de baza numite omatidii : corespunzitor lor pe suprafata acoperiti de cuticula se ob- serva fafete hexagonale: marginile sint opace, dar suprafetele centrale sint trans- parente si fac functie de lentile. Pe zonele opace ale lentilelor se afld numerosi perigori ascutiti. Ochiul compus al luerétoaret cuprinde 3.000—5.000 omatidii ; la mated 3.000— 4.000, iar Ia trintore 7.000—8.000. Antenele sint fixate la baz4, printr-o membrand, intr-o mic excavatie in cuticula capului, denumiti soclu. Articolul Iung ce aleatuieste baza antenei se nu- meste scapus si adaposteste organul Iui Johnston, cu rol fn echilibral corpului, In continuarea sa se aflA pedicelul si flagelul sau biciul — acesta alcdtuit din 10'ar- ticole (la mated si Iucratoare) sau 11 (a trintor). Pe flagel sint localizate, in afara vazului si echilibrului, toate principalele organe de simj: pentru. pipait — diversi Fig. 2 — Capul albinet Iuerdtoare (ct. Frit $1 Sensidoni) Stinga, vedere posterioara — 1 deschiderea occipitala ; maxtlla si lobul inferior sint distan- fate artificial, pentru ase indica parfile componente ale acestor apendict ? 10-— ‘cards, 9 — Ripes, 8 — palp maxiiar gi7 — galea, @ respectiv 2'— ‘postmentum, § — prementum, 4 — paragiosa, "~ palp labial si 6 — liguia ; contra, vedere fromald a capulul partial descopertt Peespcelil, 2 — oehi compus, 3 —labrul superior, 4 — mandibulele, §.— protocerebrum si Sectiune pin ochiul arent A — mandibulé de viespe, B — mandiouia de albina 1ucratoare Greapta, ‘sectiune evideniind parcursul ealiver —-linla tntrerupia, -subjire —" (de-a tungut lunut’ canal ce se scurge prin tigula) st at alimentelor — Tinta’ intrerupis, grousd —\ (care Ghung tn esofag dupt ce’ au traversat un canal constituit in mare din gélea sl polpll lax buat? 't "eschas, "2 = creer, 3 — "ganas hipotaringians, ¢'—"'faringe, #— gales, 8 — It a 1 paip tabial Va- si lat are pe de ob- ns- rosi 0— peri tactili; pentru gust — conuri chimioreceptoare ; pentru miros— plicute per- forate, altele pentru modificiri de temperatura, si unele speciale pentru concentra- fia de acid carbonic a aerului. Pe corpifl albinei nu exist receptori pentru sunet ; in schimb, ea detecteazi vibrafiile si reactioneaz’ 1a ele, propabil prin organele de pe picloare. Despre asemenea vibrafii se spune cé sint ,sunete provenind din substrat". Piesele bucale : labrul sau buza superioar’ (anterioar’) Inchide cavitatea bu- cal anterior ; este 0 mici piesi mobilé. Mandibulele au, amindou&, cite un sant ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. Spre deosebire de alte insecte, inrudite, 1a albina mandibulele nu au dinfi; de aceea, de exemplu, albinele nu pot rupe pielifa fructelor, Mandibulele servesc la malaxarea cerii, iat la albinele ce primesc nectarul — la concentrarea acestuia prin expunerea lui ia pelicule fine, Mandibula miteii are un pinten foarte bine conturat, Proboscisul saut trompa este aleatuit din doua piese de suspensie, ansamblul pieselor bucale pro- priu-zise, si din maxile — tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. Dema de retinut ci lungimea trompei este un element important in apre- cierea capacitiifii productive a albinei si de aceea folosit frecvent in deserierile profesioniste. In principiu, trompa masoara 6—7 mm, cu veriatii la diferitele rase de albine, La mated, trompa are numai 3,5—4 mm. In rezumat, pentru orientarea intr-un text care face apel la cunostinte de anatomie, aparatul bucal al albinei se compune din: labrum ; mandibule; probos- cis, care la rindul lui este compus din: maxile, cu stipes ; galea ; lacinia si palpi maxilari ; labium, cu eardo ; lorum, ambele parti de suspensie ; submentum; men- tum ; paraglose ; palpi labiali si limbi, terminata eu lingurita. S& inventariem pe scurt si glandele cefalice, prezente in interiorul eapului si vizibile numai cu o lupa foarte puternicd sau la microscop, Glandele hipofaringiene (gresit numite si faringiene) se aflA in partea superioara a capului; pereche, ele constau din doua tuburi foarte lungi purtind de-a lungul lor glandule. Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui. Aceste glande secret laptisorul, hrana des~ tinat& larvelor. Numai lucratoarele au asemenea glande, dezvoltate sau nu. La mated ele se aflé in forma de rudimente, iar la mascul sint ab- sente. In perioada de ingrijire a puietului glandele sint dezvoltate la al- Dinele lucratoare in virsta de 5—10 zile, cind devin doici. Foarte mult regresate la albinele de 20—25 zile, ele pot fi reactivate si deci si se dezvolte din nou —~ in conditii de necesitate, Glandele mandibulare se aflé in baza capului; deschiderea lor se aflA pe mandibule. Foarte de: Yoltate la matca si la lucratoare, sint extrem de mici la trintor. Secretia lor permite lucratoarei sé inmoaie si si friminte ceara si propolisul, s4 dizolve invelisul uleios al polenului, Cu totul alta functie are la mate’, la care secrefia mandibulara constituie baza unor feromoni; acestia sint ,secretii glandulare externe, eliberate de un anumit individ si care Provoacd 0 reactie specifica la alt individ de aceeasi specie“ Toracele se compune din trei segmente (pro-, meso- $i metatorace) care sustin cele doua perechi de aripi si cele trei perechi de picioare, iar in interior addpostesc puternica mas& musculara care asigurA zbo- rul; lor, celor trei segmente, li se adaugi si primul segment abdominal numit propodeum, o particularitate a himenopterelor. Aripile: ambele perechi sint membranoase, cu nervuri rigide, tu- bulare, prin care circuli hemolimfa. Perechea antericara (1a) sint’ mai mari decit cele posterioare. Nervurile descriu anumite desene denumite celule; dintre acestea, studiul celulei cubitale-3 este deosebit de im- portant in aprecierea pentru selectie a albinelor. Caracteristic pentru aripile albinei mai este si sistemul de cirlige (prezente pe nervura costalA a aripilor Posterioare) si pliul aripilor an- terioare. Cirligele (sau hamuli se aga{é in timpul zborului fn pliu, cele doua aripi de pe o parte formind astfel un singur plan de batere a aeru- lui. In afara zborului, cele dowd aripi sint perfect independente una de alta, Picioarele albinei lucriitoare sint una din cele mai interesante din- tre adaptarile insectei la modul de viat& social. Intr-o forma asemana- toare, aceleagi modificari adaptative sint prezente si la alte rude (sociale sau semi-sociale) ale albinei, care se hranese oarecum aseméndtor In afard de dimensiuni, care le deosebese, cele trei perechi de picioare ale albinel au i conformatit caracteristice. Prima pereche are o perie pentru curstires antene!: prin inchiderea articulatiei tibio-tarsiene se formeaza un inel — antena ‘reeuté prin el este periaté, curdjata de orice impuritall care s-ar fi oprit in perisoril ee 9, acoperdi. Perechea a doua are la partea inferioara a tibiel un spin, folosit la des: cArearea inciredturii de polen sau de propolis, Perechea a treia are 0 alcatuire sal complicata ; trebuie remarcate : articulafia tibio-tarsiand plata si formind © pense be fafa interna : la partea terminald a tibiel — pieptenul, iar pe bazitars ——eria constind din rinduri de peri aliniate ; peria si pieptenul servese ia culozerea pont lui; pe fata externa: tibia are o cavitate alungita, inconjurata de peri lungi, fini, ‘arin centru avind un par mai scuri si rigid, in jurul caruia se va forma ghee: tocul de polen, inghesuit de pensa tiblolarsiané —-acesta este copulctul ainciace morfofiziologiea, (extrema la albina) la viafa social de care am pomenit mar sus, ultimul articol ‘tarsian este identic 1a toate cele trei perechi de picioare; el este conformat anume si numai pentru mers. Extremitatea sa are doud cirlige’ duble intre care se afl un fel de ventuzd — empodiul sau pulvilul, Cirligele talesnese ‘mersul pe suprafefe rugoase, iar pulvilul pe suprafete netede Abdomenul este alcdtuit din ase inele la mated gi lucratoare si din sapte incle la trintor. Raportind aceste inele, vizibile cu ochiul liber, la originea lor din segmentele abdominale ale larvei, trebuie si amintim temur copuulet tibia pieptenul "i pensa—— pertie ‘peptenul tors —arokum Fig. 3 — vrcioarete atuinet tueratoare be le stinga la dreapta : plelor perechea a ta tata interloaré, idem fata exterioard si piclor pereches Ira 10 ca sint numai gase, respectiv sapte, din cele 10 inifiale. Anatomic voi bind deci, abdomenul albinei adulfe consté din 10 segmente : primul, propodeum, este sudat la torace ; urmitoarele sase sint evidente, dupa petiol : acestea sint inelele vizibile ; al optulea, in interiorul celui de-al saptelea, are rolul de a sustine aparatul vulnerant (acul); al noudlea s-a transformat im placile acului ; al zecelea formeazd anusul. In citirea unei plange anatomice, a unei scheme, s nu se contunde deci inelele cu segmeniele abdominale ! Ca i segmentele toraciee, cele abdominale sint fiecare aleituite dintr-un tergit, un sternit si dowd pleure, Cele sase inele abdominale sint. telescopate si unite’intre ele de o membrand intersegmentara, Tergitu! fleedrut inel acopeet siuit rig. 4 — ateatusrea corputus aioines 2 = anteni ; 2 ~— cap; 3-— torace ; 4 aripi ; 5 — stigma 8 — tergle Vid act § ~"picior u's © — pielor Wt piclor 1; i1'—" trompa (ima); 12 sa; 1g mandivuis sternitul respectiv, dar are si posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el. De aci rezulti o mare capacitate de distensie a abdomenului, si de contragere. Mar- cind tergitele de la TI la T Vil, se poate usor localiza pe portiunea T Vit aco- periti de T VI glanda lui Nasonov. Aceasti glanda elibereazi un ,miros", 0 sub- stanta volatili, care serveste la recunoasterea albinelor si intra in aledtuirea ysub- stanjei de alarm“. Consti dintr-o masé de celule, in mod normal acoperite de ter gitul Vi, dar descoperite prin extensia abdomenului atunei cind albinele ventileaz’ aerul la’ urdinis. Pe partea interna a sternitelor IV, V, VI, VII se afl cite o pereche de glande ceriere. Cele patru perechi de glande sint alcatuite din nu- meroase celule, foarte dezvoltate in perioada de cladit intens a faguri lor. In afara acestei perioade, ele revin la forma de baza. In stare ac- tiva, celulele secretA ceard lichidd eliberaté prin canale foarte fine. Ceara eliberat pe ,oglinzile ceriere* de pe sternite se solidificd in con tact cu aerul, sub forma unor solzisori ce imprumuta forma hexagonala a oglinzilor. Matca si trintorul nu au glande ceriere. In tara noastra selectia albinei se bazeaz& nu numai pe caracterele produc- tive ale coloniilor alese ci si pe trisdturi de aspect exterior ale acestora si ale populatiilor din zonele de provenienta, Pentru ci uniformitatea caracterelor morto- logice (aspect exterior) este in bun’ masuré indiciu al puritatii rasiale, dam mai Md jos cele 41 marimi de care se fine seama in cadrul Programului national de selec- fe: 1. lungimea perilor de pe T3; 2. latimea benzii de tomentum pe marginea ‘P45 4, létimea benzii intunecate diffire tomentum si marginea posterioard a T4; 5, lungimea proboscisului aplatisat (glossa-+ mentum -+ submentum) ; 6.—8. lun- gimea piciorului posterior ; 9, litimea metatarsului ; 10—12. pigmentafia tergitelor 2-4; 13, 14, diametrele T'3 si T4, longitudinale ; 15. sternitul 3, longitudinal ; 16, 17, oglinda ceriera, sternit 3, longitudinal si transversal ; 18, distanta intre oglin- zile ceriere, S3; 19, 20. sternitul 6, longitudinal si transversal ; 21, 22. aripa ante- rioara, lungime’'si létime ; 23, 24.” pigmentatia scutelumului ; '25,'26. pigmentatia labrumului ; 27—30. segmentele a si b ale celulei cubitale 3, dreapta si stinga; 31—41. 11 unghiuri intre linii ce unese intersectii ale nervafiunii aripii anterioare ; 42. numérul de cirlige de pe aripa posterioara. In caracterizarea sumara se folo- sese si urmitoarele rapoarte: a:b (tomentum)=indice tomentum ; Mr +-M,= in- dice metartarsian; T3-+T4= dimensiune corporali; L6+T6=indice de talie (subfirime) ; a:b (celula cubital 3 dreapta) = indice cubital Anatomia interna a albinei este structurata pe sisteme de organe, pe care le descriem pe scurt Sistemul digestiv : situarea lui in organismul albinei si alcdtuirea, pot fi urmarite pe schema din fig. 5 : SCUTELUM I SCUTUMT PROPODEUM GAN NON PROVENTRICUL 231d GANGEONIT sec wen “GANGLION SUBESOFAG! STIN MEOR MANDIBULA’ ANGLO UBESOFAGIAN PALP LABIAL’ GLANDA SALIVRA TORACICA HAL ZBORUUI LONGITUDINAL OVA GLANDASALNARA CEFALICA QY> ae a ES J /P A e~ REZEPIOR DE VENN HPOFARNGIAN ANDA VENIN TN, ShANGA NASANOV cea | comtr ea ZBORULLI | COME MANOBULARE ‘DORSO-VENTRAL SPERMATECA Fig. 5 ~ Sectlune longttuainala tpotetted prin corput albinet tweratoare 42 “c- ea n= lor intestinul anterior, in care se distinge jaringele (cibarium) 0 adeviraté pompa de nectar, esofagul — un canal a cirui dilatare este gusa, $i proventriculul — cu rol de supap& intre intestinul anterior gi cel mediu si a carui_deschidere triazi grauncioarele de polen din nectar. Atit Hectarul cit si polenul sint retinute mm bu- zunarele existente la nivelul proventriculului, Nectarul si polenul nu sint digerate soncomitent, Intrucit enzimele care le atacd mu pot actiona una fn prezenta celor- alte — intestinul mediu, portiunea de tub digestiv care gazduleste digestia difer telor alimente ale albinei — polenuri si nectar. In prima sa porfiune, foarte nuoasi, enzimele degradeazd proteinele, glucidele si lipidele. Prin peretele celei de-a doua portiuni, mai netedd ca aspect, produsele degradate traverseazi pind in cavitatea generalé a corpului unde sint antrenate in hemolimfa ; — intestinul posterior este subdivizat In intestinul sublire si punga rectald, aceasta din urma deschis& la exterior prin anus. Sistemul digestiv cuprinde citeva glande: dou& glande salivare cefalice si doua glande salivare toracice, care isi elimini produsele intr-un canal colector unic, cu desehidere la nivelul mentum-ului, Tot anexe ale tubului digestiv sint considerate si tuburile lui Malpighi sau tuburile urinfere (cca 200 la numér), firisoare sinuoase care se deschid la nivelul unirii intestinului mediu cu cel posterior. Rolul lor este acela de a elimina deseu- rile organice, in spefa urati. Evidente, dar cu un rol si o functiune ined imperfect cunoseule sint si cele Sase glande rectale, de pe punga rectal. Se pare ci au rostul de a capta apa din catabolitii evacuai deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substantia ce impiedicd putrefactia masei acumulate in punga rectalé in special pe timpul iernil, Hrana albinei adulte consta din alimente energetice (nectar si mani; uneori zahar, administrat de apicultor) — care fi furnizeazé apa, sdruri minerale, zaharuri simple si complexe $i acizi organici, si alimente plas- tice (polenul ; uneori inlocuitori sau suplimente de polen) — care { furnizeazi in plus aminoacizi liberi, proteine, grisimi, vitamine, celu- loz, amidon. In total, consumul anual al coloniei este de cca 100 kg nec- tar si de cca 30—50 kg polen. Albina dispune de enzime care permit digerarea unui numar de zaharuri complexe : zaharoz&, maltoza, melezitoza, trehalozi, ete ; nu este capabilé sa digere lactoza, amidonul (decit in’ granule foarte fine) si nici dextrine. Polenul este consumat prin digestie in gusa si intestin, fara ca invelisul gréuncioarelor si fie spart ci prin penetrarea acestuia. De fapt, prin simpla depozitare in fagure, sub actiunea enzimelor si a unor microorganisme, polenul se transforma practic in alt produs — pastura. Dup& cum rezervele alimentare ale coloniei sint depuse in faguri, cele pro- prii_individului sint acumulate in corpul gras — intins in principal ca o c&ptu- seala, imediat sub invelisul chitinos dorsal, deasupra diafragmei. Corpul gras con- jine rezervele de glicogen, grisime si proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari in timpul iernii pina spre primavara cind se epuizeazi ; epuizate sint si in sezonul activ — in urma perioadelor lipsite de cules, sau de vreme rea care retine albi- nele de la cules, Dac& hrana glucidicd serveste la producerea caldurii, la functionarea mus- chilor si la aledtuirea rezervelor grase, hrana proteicé (polenul) este indispensa- ila tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor si a miatcii. Sistemul respirator al albinei este alcdtuit din tuburi traheene sau trahei si saci aerieni. Orificiile care asiguré patrunderea aerului oxige- nat si expulzarea aerului incarcat cu bioxid de carbon se numese stigme. 13 Traheele sint foarte ramificate, permitind alimentarea directA cu oxi- gen a celulelor si evacuarea gazului carbonic. Stigmele sint in numar de 10* perechi: dow perechi toracice si opt perechi lodominale, dintre care una pe propodeum, sase pe inelele urmitoare si una pe a} B-lea, nefunclionald, Stigmele toracice se deschid direct la exterior. Prima pe- reche se deschide intr-o mici excavatie in depresiunea mesotoracelui, maseata de un lob al protergitului. (In aceasti excavatie se addpostese acarienii Acarapis di), Stigmele abdominale se deschid intr-o camera numita atrium, ‘Traheele sint tuburi rigide, din cuticulé find, chitinizats, cu intarituri de chitin’ helicnidale in interior, denumite tenidii (acestea mentin in permanent’ tra- hea deschisi). Traheele se divizeazd in tuburi cu diametrul din ce in ce mai mic, pin’ ce in final traheolele se deschid in celule, In corpul albinei exist o serie de saci nepereche sau perechi, dilatatii ale traheelor primare. In afard de functia lor respiratorie, sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor. Sint dispusi astfel : in cap — cinel saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori si 2 mandibulari) ; in to- race tral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali laterali, 2 dorsali laterali si 1 scutela in abdomen — 3 saci (1 abdominal supero-an- terior si 2 abdominali laterali) Imensul consum de energie, aportul mare de oxigen pe care fl presupune zborul, este sustinut foarte bine de refeaua minutioasd de tahei si de saci traheeni. Sistemul muscular al albinei este foarte dezvoliat. Aproape toti muschii sin. striafi, cu exceptia muschilor directi ai zborului. Majorita~ tea muschilor sint legati de producerea unor miseri ale corpului si sint legati de chitina scheletului fie direct, fie prin intermediul unor tendoane. Organele interne (sistemul digestiv, inima, organele genitale ete.) au propria lor musculatura. Musculatura aripilor este cea mai importanta si mai impresionanté ; mus- chii directi ai zborului, foarte puternici, 0 masi mare; ei produc bitaile verticale ale aripilor (cca 190 batai pe Secunda), si muschit indirecti, care permit transfor- rea miscArilor verticale ale aripilor,’ printr-o acfiune transversal, in migciri he- icoidale — migcarile ce produc deplasdrea propriu-zis’i a insectei, Sistemul circulator este foarte simplificat la albind. El se compune din inima, aorta si lacune de hemolimfa. Functia sa este de a transporta substantele nutritive caitre organele efectoare si de a evacua deseurile din organism. Circulatia ca atare se realizeazA prin inima si aorta, care alcdtuiesc un tub relativ continuu, in partea dorsala, si anume dinspre partea posterioara c&tre cea anterioara, pind la cap, de unde se conti- nud cu o circulatie lacunara (prin cavitatea corpului), cu concursul activ al celor doua diajragme — ventrala si dorsala. Ni se pare locul potrivit si amintim de existenta sistemului neuro- endocrin, Este vorba de (1) celule neurosecretoare izolate, localizate in creier, celule care elibereazi hormoni ce activeazi glandele endocrine, (2) de insasi aceste glande protoracice — care, prezente la larve, dispar la inceputul feserii coconului : sint situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace si mesotorace ; secretia lor este ecdisonul sau hor- monul napirlirii (chimic, un sterol), si (3) cele doua perechi de glande retrocerebrale : a) corpora cardiaca — situate in apropierea aortei, pri mese si stocheazd secretiile cerebrale, pe care ulterior le elibereazd in hemolimfa ; au si ele o secretie proprie, al c&rei rol nu este incd cunos- 14 si ti a si r e e a e e e aE i rereeeereeeeeete Ce Bie cut, sib) corpora allata — vecine eu precedentele, secreta mai multi hormoni, cu functii diverse juvenilizanta (actiunest lor, combi naté cu cea a hormonului napfrlirii, mentine insecta in stare de larva — actiune uneori sinergica, alteori antagonica, in functie de stadiul de de Voltare atins), una gonadotropa (controleaza dezvoltarea organelor sexu- ale si a comportamentului sexual) si una metabolic (controleazA meta- bolismul respirator si in general procesul nutritiei si vitelogeneza). Cu un termen generic, produsul corpora allata este desemnat curent ca ho: mon juvenil; dar datoritA multiplelor sale functii, in afaré de mentine- rea starii larvare, De Wilde a propus de curind '(1982) denumirea ‘mai cuprinzatoare de hormon morfogenetic. Sistemul neryos ai albinei este, ca la toate insectele, ganglionar si sealariform, Creierul este aledtuit din 4 portiuni principale, denumite protocerebrum (pte= lungit lateral prin cei doi lobi optici, masa de fibre nervoase venind de la’ ochii compusi) — are rolul de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli. si ochii compusi: deutocerebrum (alcdtuit din doi lobi anteriori — dA nastere ia doi nervi anienari, foarte mari) ; tritocerebrum (care d& nastere unui nerv frontal $i unui nerv recurent care urmareste traseul esofagulul) si ganglionul. subesojagian, Prin deschiderea alcdtuit’ de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lob!i an- teriori tree esofagul si porfiunea terminal a aortei, In continuarea ganglionului subesofagian, Iantul nervos cuprinde doi ganglioni toracici si cinei ganglioni abdo- minali, toi pereche si unifi intre ei printr-un cordon dublu (de aci numele de sistem’ ,scalariform* — ca 0 scard). Aparatul vulnerant sau acul La albinele lucratoare el cuprinde : ansamblul glandular ; ansam- blul motor si ansamblul vulnerant. Ansamblul glandular consta din dowd glande — glanda acidi (doud tuburi subtiri care se unese inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin) si glanda alcalina sau lubrefianta. Ansambiul motor cuprinde citeva placute de chi- tind, ale cdror migcari fac si avanseze acul si si se descarce rezervorul de venin Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este atasat ansamblului motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase. Acul este format din prelungirea lanjetei — o pies rigidi si goal la interior, terminati ascutit, avind pe fata in- ferioaré doua santuri in care lunecd stiletii. Lanteta si stiletii aledtuiese impreuna un canal prin care se scurge veninul. Stilelii sint terminafi cu niste creste, ca un harpon ; sint strabatuti de canalicule prin care veninul este dirijat, din ‘canalul Principal, cétre rana provocata de lanteté. Aparatu! reproducator Aparatul genital al matcii consti din patru parti principale : or- ane generatoare — doua ovare; organe conductoare — doud oviducte laterale ; un oviduct median si cavitatea vaginalé; organe anexe — spermateca, cu glanda in ¥ si organe de acuplare —- camera acului sau bursa copulatrix. Fiecare ovar este alcituit din cea 150—180 tuburi ovariene sau ovariole, de: zindu-se intr-un oviduct lateral. Cele dou& oviducte laterale se contopese for- mind oviductul median. Dilatindu-se. acesta formeaz cavitatea vaginal’, separati 15 in dou& de un pliu mucos aflat chiar sub orificiul canalului spermatecii. Sperma- teca este o sferd in care se inmagazineazd spermatozoizii depusi de trintori in cursul imperecherli. Pe ea se afla glanda in Y, al carei rol este de a activa sper- matozoizii aflaji in repaus in spermatecd. Peretele spermatecii este acoperit de o retea foarte densa de traheole, Cavitatea vaginal este separaté de camera acului printr-un pli circular. De fiecare parte a deschiderii vaginului se aflé alte doua cavita{i — bursele copu- latoare. Dupa imperechere, ovarele se dezvolta foarte mult. Tuburile ovariene sau ovariolele sint capabile si elaboreze celule germinative, din care se dezvolté ovu- lele, care evolueazi pind la ou, ‘Anatomia aparatului reproducitor al miteii este foarte interesanta pentru cei care dorese a practica insimin{iri instrumentale. Fiecare detaliu este necesar a fi indeaproape urmirit pe scheme $1 pe viu. Aparatul genital al trintorului cuprinde : 2 testicule, 2 canale defe- rente, 2 vezicule seminale, 2 glande mucoase ; canalul ejaculator si bul- bul cu lob penat. Cele doua testicule sint situate la partea superioara a abdomenului, de forma aproximativ triunghiulara, Sint alcdtuite din fascicule de tuburi seminifere (cca 270 in fiecare testicul). La baza testiculului, testiolele se deschid in canalul deferent care, la rindul sdu, se deschide in vezicula seminala. Pere(ii veziculei elaboreaz Hichidul seminal care are rolul de a hrani si intretine spermatozoizii. Cele dowi vezicule se deschid la baza cite unei glande mucoase. Glandele acestea se conti- nud In canalul ejaculator, care se termina in bulbul penisului. Ca aspect bulbu este musculos si globulos, In general este situat in dreptul segmentelor abdomi- nale 6—7, La ecloziune, masculii au testiculele nefunctionale si de dimen- siuni mici. Spermatidele migreazA prin canalul deferent, se aglome- reaz in veziculele seminale unde, cu capul ancorat in peretele vezicu- lelor, se matureazi si se transforma in spermatozoizi. Spermatozoizii ating maturitatea si odata cu ei in jurul virstei de 12 zile. Diviziunea muncii in colonie Dupa ce pardseste celula in care s-a dezvoltat, tindra albind este usor de recunoscut : inc’ umeda, si cu perisorii de pe suprafata corpu- lui argintii, care fi dau un aspect caracteristic, ea se migcd timid pe fagure. Dupa ce se usucd si isi curaté trupul cu ajutorul picioarelor, in~ tra in viata stupului: are contacte de hrana, comunicari prin antene cu alte albine, curata si lustruieste cu propolis celule din care au eclozio- nat surori de-ale ei; dupa 2 zile intra in activitatea propriu-zis& : in- grijeste larve in virsta; iar atunci cind atinge virsta de cca 5—6 zile, cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat, incepe s4 hraneasca larve ti nere si/sau sé intre temporar in suita matcii (aceasta este un grup de cite 5—-10 albine, care inconjoar matca in deplasarea ei pe faguri, hra- nind-o, curatind-o; in componenta grupului intra mereu alte albine ca- pabile si o hraneasca). Dupa un timp petrecut astfel ca doict, albina este angrenata in alte activitati, tot de stup*: cu capul, indeasa in ce- lulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen descarcate de culegatoare, pregatind viitoarea rezerva de proteine a coloniei — pastura; cu mult& sirguintA evapora si imbogateste nectarul depozitat 16 in er ° a ru ar pe aan Senne ne enntnsainesn, in celule transformindu-l in miere ; in sezon de cules, dezvoltindu-i-se glandele ceriere, secreté ceara sub form de solzisori de form hexago- nala, pe care fi framint& cu mandilfulele si cu picioarele si fi foloseste in cladirea fagurelui, Fagurele se compune dintr-o foaie de ceara verticalé in care sint s&pate de o parte si de alta piramide cu virful spre centru si cu baze (imaginare) hexagonale, in asa fel dispuse incit cele trei fete de pira- midi alcdtuind baza unei celule sint, fiecare din ele, si o fatA in baza altei (in total trei) celule de pe partea opusi a fagurelui. Pe conturul hexagonal al bazei piramidei se inalfa, inclinafi oblic faté de vertical dar perpendicular pe muchiile piramidei, cei gase pereti ai celulelor. Diametrul celulelor de lucratoare este constant, uniform : la ridicarea peretilor, albinele isi folosese ca pe un subler deschiderea dintre ,,ge- nunchii* departati ai celor dou picioare anterioare. La fagurii albinei romnesti, aceastd deschidere, si diametrul celulelor de lucratoare, este de 5,41 mm. In afara celulelor de lucratoare mai exist celule de’ trin- tori, mai mari, si altele, in zone de tranzitie, denumite chiar celule de tranzitie, precum si celule de mated — excrescente vizibile ale fagure- lui, paralele cu acesta, orientate geotrop pozitiv si deschise la partea in- ferioara (botcile). Se face deosebire intre botci de inlocuire linistita a matcii, botei de roire si botci de salvare — prezenta si amplasarea lor pe fagure putind indica oricind starea coloniei in perioada roirilor sau in afara acesteia. (Fagurii sint construifi paraleli intre ei, iar distanjele care fi despart sint totdeauna astfel, incit crescuti si plini cu miere sau cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doua straturi de albine acoperitoare de pe cele dowd fefe de faguri vecini; in restul stupului, PURPURIU Fig, 6 — ,Paleta* de culort distinse de om si de albind (ef. Michenet) spatiul necesar circulatiei albinelor intr-un dublu strat, adicd cca 8mm, este respectat cu strictete — oriunde apare un gol mai larg decit acesta albinele il blocheazd cu constructie de ceara : fie c& este vorba de inter- valul dintre rama de lemn a fagurelui si peretele stupului, fie c& este 7 vorba de distanta dintre speteza superioari a ramei si podigorul de d supra, sau intre ramele din corpul inferior si cele din corpul de deasu- pra, intre rama marginasé si diefragma. (Spatiul pentru albine este con- siderat drept cheie a asezarii si alcdtuirii intregului cuib al albinei me- lifere iar in apicultura moderna este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii, cu consecinfe remarcabile in dezvoltarea si standardizarea stupului si in sporirea eficientei muncii omului) Toate activitatile descrise, albina le desfasoara in stup, f4rd a pa rasi fagurii, fara a veni in contact cu lumea dinafard. (Este o interesanta forma de pastrare a asepsiei cuibului ; impreun& cu prezenta in stup a substantelor bacteriostatice originare din propolis, aceastd orinduiala precum si alte trasdturi de comportament individual si social permit existenta unui spatiu izolat pentru cresterea puietului, pentru acumula- rea rezervelor de hrand curate). In sfirsit, albina devine culegdtoare incepe activitatea dinafara stupului. Primul pas spre emancipare in cimp este zborul de orientare. Cu faja cdtre stup albina planeaza, se ridica, coboara, se departeaza, se apropie din nou ; se deplaseaz la dreapta, 1a stinga — memoreaza culoare, situatie, repere optice dup care va putea recunoaste stupul pe care il paraseste. (Din cunoasterea prin proprie experienté a dezavantajului ratacirilor albinelor, apicultorul va aprecia rostul orientarii si o va favoriza — prin culorile in care isi vopseste stu- pii, prin inventarea unor repere utile albinelor si in acelasi timp pla- cute ochiului, prin pastrarea ordinii in amplasarea stupilor_pe vatra). Cunoscind finta zborului sau de intoarcere, albina pleacd. Pe o raza de maximum 3—5 km, ea culege nectar sau polen, api, mand, clei de pe pomi si diverse alte materiale — uneori din cele mai neasteptate. Dar in general, culesul, fie el de intretinere sau de recoltd, se extinde la cam 1 km. Intr-un zbor, culegatoarea isi umple gusa cu pind la 40 mg de OM ALBINA Fig. 7 — Spectrul eutoritor eesizabile de edtre om si de edtre albind (ef, michener) nectar, iar dacd culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi doua ghemotoace simetrice cu diametrul de cca 3—4 mm, uneori chiar mai mari (ele cintarese cca 4—8 mg), Daca se intimpla ca ea sa fie printre primele care descopera st: de hran, dacd deci este cercetasd, albina isi comunicd descoperirea celorlalte albine surori apte pentru cules, Comportamentul acesta comunicare este si el unul din cele mai interesante ale albinei si find spectaculos este cunoscut chiar in lumea nespecialistilor sub numele de 18 Ip a ala mit ula- re imp lica, , la itea prie ecia stu- pla- 8). ide pe Dar -am de bua, nai rsa rea de ind de dansuri*. Cercetasa intoarsi la stup descrie pe fagure, urmarit’ de un cere de recrute (sau novice), figuri.geometrice circulare (dans circu- lar — pentru a_ indica surse aflate 1a maximum 100 m de stup) si semi- circulare (dans balansat, in forma de 8 — pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m), agitindu-si abdomenul la stinga si la dreapta, cu frecven{é mai mare sau mai mici in functie de abundenta nectarului la sursa descris&. Unghiul dintre diametrul parcurs al dansului balansat si verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapia care uneste stupul cu sursa si o alta care uneste stupul cu soarele in momen: tul respectiv. Completat de 0 componentA odorifera si alta auditiva, dansul albinei este in lumea animalelor cea mai evoluaté modalitate de comunicare inainte de graiul omenesc. In viata albinei mai exista si posibilitatea altor atributii — acclea de paznic, de curdfitoare, de ventilatoare, de sanitar. Albina paznic pa- truleaza in dreptul urdinisului, atacd si infeapa (intepatura cu venin a albinei este mortal intrusei) orice strdind care intentioneazi sa trunda in stup — cu excepfia celor care, in toi de cules, au gusa plina atacd daunatorii ce incearcA de asemenea pitrunderi fn’ cuib. In caz cd exista cripaturi fn perefii stupului sau daca urdinigul este prea larg des- chis pentru vremea de afara, albinele paznic blocheaz& totul cu propo- lis — amestec de clei de pe pom si ceara, substant plastic’ si de apa- rare a coloniei, folosita in tot locul si in orice moment al anului, Albi- nele curdjitoare indeparteaz de pe fundul stupului resturile de rézdtura de faguri cdzute, care ar putea constitui cuib pentru numerosi daun’- tori. Ventilatoareie, am mai amintit de ele, pot fi viizute pe vreme foarte cAlduroasa la urdinis, batind din aripi intocmai unor minuscule ventila~ toare, agitind aerul si creind curentii atit de necesari desfisurarii in bune condifii a Vietii in stup. Sanitarele, varietate de albine curatitoare, pot fi urmérite carind — singure sau intovarasite cite doud — fie o hoafa patrunsi in stup si omoritd prin infepare, fie cadavre de larve moarte de boala. Tot ele sint acelea care pot imobiliza prin ,zidire* cu propolis dusmani omorifi in interiorul stupului dar prea Vvoluminosi pentru a putea fi evacuati de ele. Diferitele activitati nu se succed intr-o ordine ireversibila, albina le indeplineste mai degraba pe masura nevoilor ce apar in colonie decit pe mdsura avansiarii ei in virstd. In functie de anotimp, se prea poate ca © albina s& nici nu aiba ocazia si clddeascA fagure de-a lungul celor 35 zile cit este media de viata in sezonul activ, in timp ce o alta, dacd apare spontan un cules intens, care solicit printre altele spafiu supli- mentar pentru depozitare, si redevina cereasd desi este foarte in virsta. Indiferent de virsta, in aprecierile puterii 1a un moment dat a co- loniei sau a roiului se face distincfie intre albind acoperitoare si albiné culegiitoare : totalitatea lucratoarelor de stup, care alcdtuiese forfota permanenti de pe suprafata fagurilor, si respectiv totalitatea albinelor de cimp — care lipsesc in timpul zilei dar al céror numar se presupune doar, dup& amploarea cuibului si a rezervelor. Uneori apicultorul fri experienja persist in a intrefine pe vatré mai multe colonii de puteri modeste decit mai pujine dar foarte puternice. Cursantul si re- {ind c& numérul culegitoarelor in familie sporeste nu direct proportional cu ma- 19 of ODIHNA, PATRULEAZA i MANINCA POLEN —_ os iNGRUESTE, PUET ° CLADESTE ie . CAPACESTE 3 20 cal 9 . s CONDITIONEAZA POLEN : : PAZA sa ZBORURI DE ORIENTARE CULES ms URMARESTE DANSURI TH PLSETE ION RGU BOT BION WHx ZILE Fig. § = Grafic de activitate zltnicd a gtbinel luerdtoare de vard (ef, Michener) rimea populatiei totale, ci mult mai rapid : din 10 mii de albine (adicd 1 kilogram) in stup — 2 mii sint culegdtoare ; din 20 mii — 5 mii; din 30 mii — 10 mii din 40 mii — 20 mii, iar din 50 mii'— 30‘mii. Concluzia se impune de la sine. Citre sfirsitul sezonului, catre sfirsitul verii, culesurile devin mai sdrace, cresterea de puiet regreseaz’. Se remarca in comportamentul de cules al coloniilor o accentuare a preferintei pentru nectar in defavoarea polenului; se acumuleaz mierea pentru iarna. In sfirsit, se creste ul- tima generatie de albine, cele care vor ierna. Viata acestor albine de iarn va fi lunga, de cam 4 luni. Este bine ca la eclozionarea lor toate rezervele si toaté pregitirea spatiului_ pentru iernare s& fi fost termi- nate de generatiile precedente, de albine de vara. $i astfel, ciclul viet sociale revine la punctul de plecare si continua. Viata coloniei de albine Colonia de albine petrece un sezon activ — in tara noastra cam din martie pind in octombrie, si o perioadd de relativa inactivitate — din noiembrie pind in februarie. In aceste conditii, vara calendaristica este pentru albine o permanenta toamna : toate activitatile coloniei se concentreazi asupra procurarii de rezerve si acumularii lor in faguri. S& amintim in acest moment ca pentru intrefinere gi dezvoitare, pentru supraviefuirea organismului coloniei, albina are nevoie de aer: ca orice insecté, albina are nevoie de oxigen pentru asigu- rarea arderilor metabolice, iar din procesele de arderi rezulté bioxid de carbon, eliberat prin respiratie in atmosfera din stup. Schimburile de gaze ale coloniei variazi volumetric si calitativ in functie de anotimp i de amploarea activitatii din stup. Circularea aerului in. stup, printre miile de corpuri ce se misca pe faguri, astfel incit si ajunga la fiecare din acestea precum si la suprafata celulelor cu puiet, se realizeazi prin ventilare. Batdi de aripi cu mare frecvent orientate unitar produc cu- renfii de aer necesar, pe msura volumului stupului, pe msura aglome- rafiei si pe masura debitului de aer ce patrunde in stup prin urdinis. Debitul la rindul sau depinde de condifiile atmosferice, de insisi con- ‘structia si starea stupului, precum si de interventiile apicultorului. In sezon, indiferent de temperatura mediului ambiant, in stup ea trebuie sf fie de 35°C: circulatia aerului serveste si mentinerii temperaturii constante ; api: aceiasi curenti de aer asigur si circularea in stup a umidi- tafii_existente, previn stagnarea umiditatii si implicit dezvoltarea unor mucegaiuri daunatoare cuibului. Indiferent de condifiile exterioare, in sezonul de crestere cuibul albinelor are nevoie de o umiditate relativa de 75—80% ; ca si temperatura de 35°C, ea este absolut necesara dez- voltarii_ puietului, prelucrarii nectarului si evaporarii apei din el de ca- tre albine. In conditii de libertate (salbatice), albinele isi procurd apa din riuri, balti, roud, acumulari de ploaie; ea’ le poate fi oferit’ de om — in adapatoare sau, in cazuri de inchidere fortati a stupului, in rama ; glucide : majoritatea hranei albinei const4 din substante dulci, find preferate cele cu continut ridicat de glucoz4 si/sau fructozd, za~ 21 haruri simple ; zaharurile mai complexe, de tipul zaharozei, sint si ele consumate de albine dar utilizarga lor presupune scindarea in zaharuri mai simple, ugor asimilabile in organisme. Hrana dulce primara a binelor este nectarul florilor si/sau mana (substante dulci eliberate de purici si pAduchi testosi de plante); in rest, albinele cerceteazi orice alt fel de surse de glucide — fructe coapte si rupte, siropuri, zahar ali- mentar sau industrial etc. Pentru a consuma toate aceste zaharuri, daca nu sint in forma lichida, albinele le dilueaz§ cu api pentru a le fluidifica. Rezervele de hrana pentru iarna si pentru perioadele lipsite de cules constau in miere — hrana exclusiv glucidica daci nu punem la socoteali cantititile minore de microelemente, vitamine, inhibine, dias- taze, aminoacizii din polen si HMF-ul prezente in ea. Mierea este rc zultatul muncii intense a lucratoarelor culegatoare care aduc nectarul in gus (pe parcursul drumului fl supun unei predigestii), il depoziteaza direct sau prin transferuri (intermediate de albine din stup) in celulele fagurilor si al celor de stup care fl ,,vintura“ si il deshidrateazA prin- tr-un proces ingenios de aspirare si regurgitare repetata in celule, il in~ sdminteazd cu cantitafi minore de diastaze si acid formic (care favori- zeazd invertirea zaharurilor si respectiv frineazi fermentarea acestora), pind in momentul cind mierea este ,,coapti“ sau ,maturé* continind nu- mai 16—20% apa (in functie de zona climatica, de specia de nectar, de rasa de albine, de anotimp) ; la sfirsit ele acopera celulele cu miere cu un c&pacel fin de cear’ ; proteine: hrana albinei cuprinde si polen; continutul grauncioru~- lui de polen furnizeaz§ albinei hrand proteici, aminoacizii necesari dez~ voltirii precum si vitamine si uleiuri esentiale ce se transmit hranei fi- nale a coloniei — mierea. Cresterea puietului depinde total de prezenta, de abundenta si de calitatea polenului ; lipide : furnizate tot de polen ; microelemente : furnizate de nectar, mana $i polen. Organismul albinelor care vor ierna acumuleaza 0 rezerva de al- bumine proprie, in corpul gras. Pe loculcuibului in care igi desd- virseste dezvoltarea ultima generatie de puiet a anului se contureaz’ viitorul spatiu de iernare. Temperatura scade de la 35° obligatorii la ma- ximum 25°; fn final, la periferia coloniei, strinsé in ghem, ea este chiar de numai 10°. Ghemul este alcdtuit din albine care au intrat in celulele goale, altele inghesuite in spatiile dintre faguri. Populatia se incal- zeste... tremurind; nivelul pind la care creste temperatura este mi: surat la periferia ghemului. In momentul cind in ,,coaja“ temperatura scade sub 10° (cele cinci articole terminale ale antenelor lucratoarelor au pe ele organe sensibile la schimbari de temperatura), prin consum de miere ea este redresaté — are loc un ,salt de inealzire*. In functie de temperatura exterioaré, de vint, de protectia fati de intemperii si de condifia insasi a coloniei, in cursul iernarii au loc mai mult sau mai pu- tin frecvent salturi de incdlzire. Cu cit ghemul de iernare se apropie mai mult de forma sfericd, cu atit mai scazuta este cantitatea de hrand glucidicd consumata, cu atit mai mari sansele de supraviefuire. Cu re- zerve de hrand suficiente si bine plasate, colonia nu poate inghefa ; dar dac& nu are destule, moare — de foame : aceasta este diferenta intre 22 az na- iar DEPUNERE PROPOLIS ALTE STRUCTURI : ALE CUIBULU! COCONI, FECALE, ExUvil Fla. 9 — Viaje colontald a stuputui, cireulte materiale (et. Michenes) erganismul coloniei si un animal cu singe cald. Relativa inactivitate a coloniei din timpul iernii se datoreazi nu frigului ca atare ol faptului (4 din cauza frigului albinele nu culeg polen : aceasta stopare a aporturi- lor de hrand proteica, aminoacizi, lipide, este motivul intreruperit pon- tei si a cresterii de puiet. tn toaté perioada de iarna atentia apicultorului trebuie orientat& nu numai pe supravegherea ritmului de consum a rezervelor de hran& © $i pe aerisirea stupului. Albinele bine alimentate, dupi cum am mai 23 aratat, nu mor de frig oricit de mare este acesta, ins ventilatia imper- fect poate duce la pieire colonia. Si regimul apei in colonie este foarte important. Izolate din cauza vrémii reci, albinele isi ,fabrici“ singure apa, In acest sens, punga rectala a fiecdrei albine este 0 necesitate si o conditie a iernarii in comun : glandele rectale filtreazi din substantele reziduale ale digestiei apa chimic pura si o redau organismului. Numai astfel albinele reusesc sa utilizeze mierea si deci si supravietu la reluarea activitajii de dezvoltare s& ingrijeascd puietul tindr, La sfirsitul iernii, sfirsit de ianuarie-inceput de februarie, pe cind colonia reuseste sf ridice din nou temperatura, o data cu cresterea lun- gimii zilei, ponta reincepe intens. Colonia trece acum printr-o perioada critica — numarul de albine care eclozioneaza este inci mic, iar al celor care nu se mai intore la stup dupa primul zbor de curiifenie poate fi foarte mare. Populatia de albine se reduce mult si dac& vremea se siric bruse eapacitatea lor de incdlzire devine insuficienté — puietul te muri, prin racire, nefiind acoperit de suficiente albine. In functie de condifiile de vreme si corelat cu infloririle, perioada de dezvoltare de primavara se instaleazé treptat sau brusc. Cam dupa inflorirea pomilor fructiferi, albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s& pre- domine in stup. Incepe adevarata dezvoltare de primiivari. In coloniile puternice, odata cu primul cules mai important de nectar de la sfirgitul primaverii apare si instinctul de cladit. Pe dezvol- tarea glandelor ceriere se bazeazA — direct sau indirect — innoirea anual a cuibului de puiet, a fagurilor in care se cresc noile generatii, precum si asigurarea fagurilor de ceard proaspatd. pentru magazinele de miere. Cam 6—8 sau chiar 10 faguri este media de faguri cladifi anual de o colonie. Dezvoltarea glandelor ceriere urmeazi 0 curba c maxima in palier timp de cfiteva zile pind la doud-trei saptamini_ in timpul culesului principal apoi urmind o c&dere. O dat& cu activitatea de cladit si deci totodatA cu activarea victii vegetale se declanseaza si pregatirea perioadei de reproducere : incep sa apara celule de trintori. De abundenta hranei depind in sezonul ac- tiv toate activitatile din stup si din afara acestuia, inclusiv reprodu- cerea. Iar daca instinctul de cladit, exprimat in ‘suprafati de fagure construita intr-o anumita perioada (rama cldditoare) serveste apiculto- rului pentru orientarea cu privire la starea coloniei, trebuie si amin- tim si c& prezenta si abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezo- nului poate constitui o orientare cu privire la aprovizionarea cu polen a stupului si deci cu privire la eventuale interventii de ajutorare. Iata, sintetizate, principalele aprecieri care se pot face Trintori prezenti in colonie Poten adulti, pupe, larve, ou polenul este abundent adulfi, pupe, oud in ultimele 48 ore a avut loc 0 scd- dere a ofertei_ de polen adulti albinele au avut insuficient polen timp de cel putin 7 zile absenti deficienté grava de polen timp de 2—4 s&ptamis are in- z0- len ta, Primii trintori sint deci una din premisele reproducerii si inmul- firii. Este cazul s4 descriem fenomentil inmultirii coloniei : Koirea Cind ritmul pontei si al ecloziunilor depaseste rata mortalita cratoarelor, populatia creste constant — pind se atinge stadiul in care, fie datorita unor factori sociali fie limitarii spatiului in stup, colonia se divide. In mod normal, diviziunea are loc primavara tirziu, intr-un mo- ment de abundenta de hrana. Din punct de vedere biologic este explica- bil — colonia fica, roiul, urmeazA s& se instaleze, si clideasca noi faguri, s& acumuleze hrana gi si creascé noi generatii de albine — totul, ina~ inte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lipsi de cules. Roiul este, practic, un grup de lucratoare anexat unei mitci. Iar divizarea re~ flecté capacitatea coloniei mama de a produce mitci, de a produce lu- cratoare pentru roiul insasi, si respectiv materialele de constructie nece- sare: pentru cA roirea presupune o stagnare temporara a dezvoltérii, a acumularii Practic, cam pe cind se cladesc botcile, activitatea de cules a popu- lafiei scade : albinele se ,lenevesc* — culegatoarele gasesc cu greu al- bine de casa carora s& le predea proviziile aduse din cimp — dureazi mi- nute pind gasesc albine care s& accepte nectarul. Deseori situatia coin- cide si cu un spafiu restrins de depozitare, deci cu o aglomeratie ; este vorba de un mecanism regulator sau poate de o interactiune socialé de mare importan{a : aminind acceptarea hranei, albinele de casi demobili- zeaza culesul. Odaté cu scdderea categorica a afluxului de hrana in stup, doicile inceteazi sé mai hréneasc’ matca — aceasta oud din ce in ce mai putin pina la deloc si pierde din greutate, uneori este chiar inghe- suité si amenintaté. Dar culegatoarele nu renun{d la activitatea de zbor care ins& capata o altA destinatie — cdutarea de adapost. Cerceta- sele, ele isi schimba comportamentul : dansul lor pe faguri nu mai este asociat relatiilor de hrand ci indic& pozitia unor posibile suporturi de fixare a roiului, Roirea ca fenomen sesizabil de c&tre om incepe prin alergiri si zumzete particulare — dansuri de desprindere — ale lucratoarelor ; dansul este contaminant pentru lucrétoarele contactate de o dansatoare, astfel incit la un anumit moment dat o buna parte din populatia colo- nici, aflaté la unison, pardseste stupul ca roi, impreund cu matca bi- trina — cu aproximativ 1—2—3 zile inainte de eclozionarea_primei matci tinere. (Plecarea unui roi secundar nu mai poate fi, deci, atribuitd aglomeratiei, chiar daci printre cauzele desprinderii roiului primar aceasta ar juca un rol). Pind la un prim loc de aterizare, nu cel defini- tiv, roiui pare a fi oarecum ,ghidat* de cercetase — singurul moment in viata albinelor cind are loc un asemenea fenomen. €ontrar aparentelor, roiul este 0 masi de albine bine organizaté. Sint in el albine de toate virstele, chiar dac& proportional sint mai multe tinere decit in stupul parintesc. In interior, Janfuri de albine atirnind degajat unele de altele, las intre ele suficient spatiu pentru 25 : \ 26,:35-3:00 2210-500 9g on. 59. g \ 29,9:50- 9:45 1 045 f 3:00] Noros |Ploios \ Ploaie/ 30, 7:30-9:00 30, 9:00-9:40 29, 4:00-5:00 9:40Ple catre G ESE 300m Ly & 2 Fig. 10 — Plecarea roiulut (ef. Von Frisch, dup Lindauer) Diagramele indict directtile gi distantete tata ro! sick a santa jercetaye care danseazi {nwmar eare.este indicat si prin clére alaturi de sagefile mal late) 26 re in ls nar circulatia celorlalte. La supratafa, albinele mai in virst& formeazi o coajé densa, cam de trei albine grosjme, cu o deschidere cdtre interio~ rul mai degajat. Din forma aceasta, cercetasele continua sA caute in zona eventualele adaposturi posibile. Ele descriu pe suprafata roiului dansuri aseménatoare celor de desprindere si unele asemdnatoare celor care in alte conditii indic& surse de cules. Cele care gisesc locuri mai bune danseazi mai viguros si mai indelung. Practic, durata mare este o caracteristica foarte importanta a dansului. Spre deosebire de culeg’- toare, albinele acestea nu trebuie si se intrerupA pentru a aduce din cind in cind mostre de hrana. Dar, tot din cind in cind, si ele se mai in- tore la locul respectiv, pe care dealtfel il si marcheazi cu emanatie a glandei Nasanov, care atrage albinele. Alituri de citeva componente cunoscute ale comunicdrij in roire, unele importante, ramin nedescifrate. Cunoscutd ne este secvenja de intimplari deja men- fonate: se’ reduce productia de feromon inhibitor in glandele mandibulare ale matcii, liberind astfel lucratoarele si clideasci botci; scade promptitudinea albi- nelor la primirea hranei, ceeace stimuleaz 1a fostele culegitoare cAutarea de locuri pentru cuibarire ; apar dansurile de desprindere care, practic, au sensul de ,hai s& mergem* (cf. Michener) — cind roiul paraseste stupul pirintese gi, din nou, cind paraseste locul de care a atirnat in asteptarea alegerii amplasamentului de~ Ginitiv. Necunoscutele (sau citeva din ele): ce determin reducerea nivelului se crefiei substanjei de mated. Ce declanseazi incetarea hriinirii mitcii de cdtre lu- critoare ? Maximum ce se poate binui in legdtura cu aceste aspecte se bazeazi pe actiunea feromonilor, care, fara indoialé au un rol important si in comunicarea de roire. Ei intervin in’ adunarea si stabilizarea roiului in jurul miteli — de mate’ depinzind, esenfial, coeziunea acestuia. Acidul trans-9 ceto 2-decenoic, substanta de mated, care in ‘culb inhibA clidirea botcilor, in roi — atrage lucratoarele, tara insd a le refine. Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic, care in cuib completeazi actlu- nea primulul, de inhibare la lucritoare a cldirii botcilor si a dezvoltaril ovariene, este cel care’ induce fixarea rojului si formarea ghemului linistit (in amestec, deci, cei doi feromoni sint raspunzitori de coeziunea roiului). Si totusi, stabilizarea aces- tuia este in final determinatd de o a treia substantia, neidentificata, dar care (ex- perimental) se poate extrage din capete de matci. Ca’ si in alte comportamente ale coloniei de albine, feromonii nu sint totul (desi esentiali) nici in roire; dovada — nu mata, sursa de feromoni, este cea care alege locul de instalare si apoi pe cel de cuibirire. (In condifii experimentale atragerea si fixarea roiului reugeste per- fect cu un amestec de cei doi feromoni de matci + feromon Nasonov. sinteti dar,.... mai sint necesare, totugi, dansurile de desprindere !). Tendinta la roire, insofité neaparat de prezenta indivizilor sexuati, este un caracter ereditar. Dar exist si colonii care nu roiesc: ele s¢ mentin prin simpla crestere si inlocuire natural periodicd a matcilor (fenomenul se numeste anecbalie). Apicultorul care nu doreste inmul- tirea albinelor roitoare trebuie s& favorizeze si si inmulteascd artificial asemenea colonii (roire artificial). Dimpotriva, apicultorul care prinde si pastreaza toti roi naturali asigura perpetuarea tendintei in stupina sa Dar, atentie, primul roi, roi primar, poate fi urmat de desprinderea din colonia-mama a altuia, secundar, si a altuia, terfiar, uneori mergind pind la desfiintarea coloniei (vei si paragraful ,,ingrijirea roilor® (in lectia 7). In stupul parasit de roi, din una din botcile cladite de albine in perioada premergitoare (de ,friguri*), eclozioneaz o nou’ mate’. DupA citeva zile, de regulé in virsté de 2—6 zile, ea face un zbor de impere- chere — c&tre asa numite locuri de adunare a trintorilor®, aflate la 27 ol cca 6—15 m indltime de la sol. In aceste aglomerari de trintori, em: {lile de substantA sexatractanté atrag masculii, dintre care cu citiva (masculii sint maturi sexual la wirsta de 12—16 zile) matca se impe: heazd ; de foarte multe ori repeta zborul de imperechere. La intoa cerea la stup, ea incé mai poarté ,,semnul de _ imperechere“ — partea anterioara a organelor genitale mascule. Dupa citeva zile incepe sa oud. {Atit semnul de imperechere cit si, mai sigur, inceputul pontei sint fo- losite de creseatorii de matci ca indicii ale imperecherii si deci ale apro- pierii momentului optim pentru recoltarea mitcilor destinate vinzarii sau introducerii in alte colonii; in unele crescatorii se foloseste ca in- Giciu cipacirea unei suprafeje uniforme si compacte de puiet de lucra~ toare). Roiul si evolutia vietii sale ca tindr organism este o expresie clara a coeziunii populatiei albinelor melifere, reglata prin actiunea unor me- canisme si substante specifice, Cert este cd numai urmarind un roi na- tural si comportamentul sau, prinzindu-l si instalindu-l intr-un stup, apicultorul poate spera cd va patrunde taina inmultirii naturale a albi- nelor gi ca va putea st&pini tehnica inmultirii artificiale. Este locul sA enumerdm pe scurt miultitudinea de activitati si comportamente ale albinei lucratoare. Individ si coloni ‘V-ati fi putut astepta a gasi in aceastA lectie din Manual descrieri ale fiziologiei diferitelor sisteme si aparate ale albinei, Deoarece acestea nu ar explica ins albina social cu care de fapt apicultorul vine in. con- tact, ci numai albina ca individ (interesanta, fascinanta, dar care ca atare nu poate trai), am preferat si folosim spatiul disponibil pentru a incerea o prezentare a organismului social care locuieste stupul si care face obiectul cresterii de catre om. Din cunostinte elementare de ordin general cursantul stie c& nici hranirea, adic actul de inghitire a hranei, nici digestia propriu-zisa, nici excrefia nu sint legate de viata de grup. Ele se desfasoara ca acte mecanice si ca procese de fiziologie celulara ale individului. Dar in ciuda acestui adevar incontestabil, viata albinei melifere se scurteazd mult atunci cind in mod accidental sau experimental este obligatd si iasea izolat. Viata de stup se realizeazd si se intretine prin comunicari alimen- tare si hormonale intre indivizi — unilaterale si bilaterale. Intr-o colo- nie de albine cu populatie normala, prin schimburi de hrand 6 albine reugesc si comunice, in 2 ore, la 72% din culegitoare si la 19% din al- binele de pe faguri orice aliment-,mesaj* sau alta substanta; in 24 de ore mesajul este receptionat de 76%/) din culegdtoare si respectiv 50% din casnice. Si concentratia zaharului din nectar sau din alt& sursi de hrand este comunicata in stup tot pe aceasti cale. ____Hemolimfa constituie principalul mijloc de transport al _metabo- lismului — foarte important pentru cunoasterea si intelegerea vietii din colonie— care se bazeazA pe o circulatie sociald. Ea transporti o bund 28 na iva re- ar- tea ua. fo- ro~ sri eri tea are parte din substantele cu rol de reglare a ceea ce in mod empiric, dar foarte apropiat ca semnificatie, se desemneazA cu numele de ,,constiinta stupului*, Printre aceste substante sfnt secretii ale glandelor _salivare (nipofaringiene si mandibulare) precum si neurosecretiile (vezi par. ,,sis temul circulator"). Unul din cele mai interesante comportamente ale co- loniei de albine si anume, inlocuirea matcii in cazul pierderii sau inva- lidirii ei, se explicd in bund masurd prin interventia acestor secretii ; de- asemeni, si modul in care ,stiu albinele sé creascé matci din larve aflate in celule de lucratoare : dup 30 minute de la disparitia métcii din stup, lucratoarele devin nelinistite, iar dupa maximum 24 de ore ele deja transforma citeva celule hexagonale, de lucratoare, in care se afla oud sau larve tinere, in celule cilindroide, verticale — ‘botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire si cele de inlocuire linistita, care sint construite de la bun inceput ca atare, in prezenta métcii). Asistam ast- fel la unul din cele mai extraordinare fenomene din colonie : diferen- tierea castelor femele, avind ca pornire organismul — genetic bipoten- {ial al tinerei larve (vezi si Lectia 8). Principalul factor al diferentierli emana deci de la mated, si anume conjinut in substanta de mated, elaborata si eliberata de glandele mandibulare ale acesteia. (Componenta de bazi a substanief este acidul trans 9-oxodecen 2-oie, feromon deja mentionat), Citi vreme substanta este pereeputi de lucratoare, _comportamentul acestora este normal si din toate larvele femele ingrijite eclozioneaz Iucratoare tn momentul cind cantitatea de feromon scade sau dispare, far a se intrerupe In- grijirea puietului de luerdtoare se deblocheazé instinetul cladirii boteitor ; or, toc mai dimensiunea, forma si orientarea celulelor motiveazi la doiei modificari ale comportamentului specific de alimentare. Tata cum : larva din celula de lucratoare primeste in mod curent. trei cali- t&tide hran& — una albé-laptoasa, una transparenta si alta galbend, in proportie de 2:93, Cea albi este un amestee de secretie hipofaringiana si continut din gusd iar cea galbena confine polen (aceasta din urmi component apare numai dupa ce larva depaseste virsta de 21/2 zile). Larva de matea primeste in primele trei zile exclusiv hrana alba, ulterior combinajie de componente alba si transparent in proportie 1:1 (acesta este laptisorul de mated) ; ea primeste deci. proportional, mai multi hrand mandibular decit larvele de lucrdtoare. Din manevrarea componentei hranei Iarvare doicile 9 ofera tn continuare pe cea corespunzatoare larvelor de lu- cratoare sau o modified pe a celor din botei orientind astfel evolutia ocupantel cAtre destinatia mated. Succesul este conditionat insa de un element fundamental — virsta Jarvei ; maximum tre zile, Odata depasita, organismul larvei femele nu mai este bipotential ; in el se produc deja modificari ireversibile, printre care reducerea drastic a numérului viitoarelor ovariole, (Deosebit de important acest detaliu, pen- tru creseatorii de miitci prezenfi sau viitori). In primele trei zile aspectul si greutn- tea larvelor celor doud caste evolueaza similar, dar dupa aceasta virsta, nu numai calitatea hranel oferiti/consumata le deosebeste, ci si cantitatea. Vizitate de zece ori mai freevent decit larvele de lucratoare, larvele din botei maninea mai mult (ptigorul de mated are o concentratie mai mare de zahar, iar acesta are rol {ago- stimulant ; calitatea hranei, practic concentrafia ei in zahar, este perceputa de ve cu ajutorul organelor de simt aflate pe piesele bucale), si in final pupele botei ajung de doua ori mai grele decit cele de Iucratoare. Rata consumului_ de hrané regleazi la rindul ei activitatea corpora allata si implicit eliberarea de © ele a hormonului juvenil ; in cantitate mare, acesta duce (vezi par. ,,sistemul ci intor") la diferentierea eastei lucrdtoare (inhib& dezvoltarea ovariana’ la larve). Acc- lasi hormon declangeazi dezvoltarea ovariand la lucratoarele adulte ramase fird mated (lucriitoarele oudtoare in colonia bezmeticd) — aceasta Ia numai 24 de ore de la disparitia matelf, si in absenta ouglor sau a larvelor de maximum 3 zile ; insasi absenta puietului necapacit induce si ea — indirect, prin relafiile de hrand — de: voltarea ovariand Ia lucrdtoare. Inci de la inceputul dezvoltarii embrionare exista, Sata imprimate, programe complicate — ele nu trebuie decit si fie declansate de Unul sau mai mulfi factori externi printre care calitatea hranei, fotoperioada, aglo. ‘merafia, Exemplul de mai sus ilustreaz rolul de declangator ai calita{ii hranel La realizarea aceleiasi ,constiine“ mai sus mentionaté a stupului mai concura si simful mirosului — anume in recunoasterea albinelor dintr-un stup si a mitcii stupului (intunericul din ad&ipost face practic imposibilé recunoasterea vizuala, iar simful auzului fiind foarte slab dezvotiat ~ nici sunetele nu pot servi ca indicatori sau semnale in acest ‘Op) Chiar si imensa cantitate de comunicare presupusa de declangarea dezvoltarii ovariene la lucratoarele adulte orfane se realizeazA prin fero- moni a ciror actiune se exercité indirect — prin hemolimfa, asupra hormonilor juvenili, dar si direct — asupra receptorilor pentrt gust si mai ales mitos Se considera cA indicatorii olfactivi pot fi cuprinsi in doua cate- gorii de surse — surse interne (indicatori emanind de la insasi albina), Si altele externe (indicatori provenind din mediu, din contacte cu ele- mente ale acestuia purtitoare de miros, de exemplu, florile); mu se cu- nose deocamdata legaturi intre cele doua categorii de, indicatori pe care ii folosesc albinele. Pe post de paznic la urdinis, albinele fac o discriminare sigur’ a strainelor de stup — pe care le resping prin atacuri agresive, in timp ce — dupa un scurt contact antenal cu paznicul —, colocatarele lor au: accesul liber. Reactia fafé de straine variazi ca intensitate, ca acuri~ tefe, in functie de anotimp gi de abundenta culesului : apararea stupu lui este intarita in perioadele cu conditii propice furtigagului Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup si straine, ci chiar intre surorile lor (fice ale aceleiasi matci) si alte albine dir stup (eclozionate in stupul lor, dar din oud depuse de alt matca in alt stup, si transferate ca atare, cu rama). Mai mult, isi deosebese surorile bune de semi-surori fiice ale aceleiasi m&tci ca si ele, dar cu tata diferit, Recunoasterea mitcii de citre albine se bazeazA pe mirosul secre- fiei mandibulare componenta a ,,substantei de mated“. Variata alcdtuire chimica a secrefiei permite sa se bAnuiasci valoarea de semnal social a unora din componentii acesteia, cu actiune olfacticd, Indicator de recu- noastere, secrefia (si deci mirosul ei) are o determinant geneticA : miit- cile surori sint mai asemandtoare in aceasta privint& intre ele decit cu cele neinrudite, Interesant, in timpul roirii, lucratoarele stupului se separa dup’ genotip : cu matca dintr-o anumitd descendenfa paterna pleaci prepon- derent lucratoare surori bune ale ei, in stup raminind preponderent lu- cratoare semi-surori ale ei dar surori bune cu o altd (posibila) mate’, sora a sa dar din alta descendenta paterna( lucrdtoarele descendente din mama unica si tati diferifi se constituie ca_,,patrilinii*). Structura genetici insisi a coloniet este un factor ce intervine in mecanismut de recunoastere. Matcile imperechindu-se multiplu si amestecul de sperma. impli- cit duc la coexistenta mai multor patrilinii. Ca urmare, compozifia genetica a popl- lafiel de lucrdtoare se modified in cursul’ viefii coloniei, in timp ce identitatea 30 mateii se modified numai cind intervine roirea sau schimbarea linistité. In con- ditiile acestei structuri genetice potential schimbitoare, matea este recunoscutd co mal mare sigurantd decit lucratoarele, pentru c& identitatea ei este mai constants + mirosurile provenind din mediu furnizeazi o modalitate eficienta de menjinere & unui acelasi indicator util in recunoasterea lucrtoarelor ; iar indicatorii de natur genetic detinuti de lucratoare turnizeazdi informatii importante utile in identifi carea mitcii (si a larvelor). Se banuieste c& exist presiuni contradictorii ale selec liei pentru indicatorii de natura genetic si cei provenind din mediu, devreme ce uneori funefioneazit recunoasterea tovardselor de stup indiferent de inrudirea gene. tic si alteori 0 discriminare fina, pe baza gradelor de inrudire. Apicultorul intervine frecvent in colonie cu lucrari care afecteazh sistemele de recunoastere ale albinei. La inlocuirea miteii, spre exem- plu, intr-un timp relativ scurt lucratoarele trebuie si asimileze nol cas racteristici de recunoastere a matcii, Ele trebuie si invete identitatea unei matci total neinrudité lor si precedentei lor matci. O alti aseme. nea interventie : transferarea ramelor cu puiet, pentru egalizarea pu- terli, duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre colo niile respective dar pe de alta parte la rAticiri intre stupi ingreunind sareina albinelor paznici. In sfirsit, la unificarea coloniilor slabe intre cle, succesul metodei cu foaie de ziar se bazeaz pe slabele forte de apa- rare ale respectivelor populafii; dar la unificdrile la care participa $1 0 colonie puternica, este preferabil ca mitcile initiale ale populatiel s& fi fost inrudite. In stup mai actioneazd 0 serie de substante, a cdror prezenté si efect erau pina nu demult ignorate sau numai banuite : substante ca si cele deja mentionate, dar care ined nu au fost identificate, izolate, emanind de la albine si la care albinele reactioneazA in grup (unele) sau individual (altele). Prin chimioreactiile care au loc se regleazd anumite comportamente care in ansamblu alc&tuiese extraordinara viatd sociala a albinei, Unele sint substante ,de interreactie* sau ,de familiarizare* (numite generic epagine). Asemeni hormonilor juvenili si feromonilor cunoscuti, toate contribuie la aisgurarea coeziunii coloniei sau la mar- carea obiectelor care fi aparfin acesteia : (1) una din ele, foarte persis- tenta, are efect chiar si pentru cadavrele de albine, care rimin un timp igdtoare pentru tovarasele lor ; (2) 0 alta marcheaz8 spatiul (scorbura, stup, cused) in care citeva albine au petrecut un timp de familiarizare grdbind insusirea lui de eatre colonie. Se pare ca cel putin partial aceasta epagin se confunda cu propolisul ; (3) existenta unei alta poate fi demonstrata de orice apicultor cu ocazia cresterii de matci — botcile artificiale introduse in colonia crescatoare, cu tinerele larve deja trans- vazate in ele, sint acceptate cu mai mult sau mai putind rezerva in functie de starea coloniei ; daca insa botcile sint tinute, goale, in prea- labil in stup, procentul de acceptari este mult sporit. Constatarea repe- taté in practic’ a acestui adevar a dus la generalizarea pornirii creste- rilor de matci cu o introducere a botcilor goale timp de 24 ore in stup Nu este neaparat necesar contactul albinelor cu botcile acestea, ci pur si simplu prezenta lor in preajma ; (4) apicultorul cu o oarecare expe- rien si cu spirit de observatie constataé cA hranitorul deja utilizat este preferat unuia nou, dar nu utilizat in alta colonie! Este vorba de © epagina, a 4-a in enumerarea noastra, care are rolul de respingere 31 (repulsina) pentru albine straine, concomitent cy cel de recunoastere pentru albinele propriei colonii; (5) dac& rotim cy 180° stupul in ju- rul axului siu vertical, faré a-l deplasa, albinele culegatoare aterizeazd la intoarcere tot la vechiul loc al Urdinigului si merg apoi, pe jos, pind Ja cel now; ele urmeazd o pista foarte precisa. Dup’ 10—15 minute, aterizarile au loc direct pe scindura de zbor in noua ei pozitie. Pista este trasata de albine cu o epagina. Tn afara epaginelor, se numara printre aceste substanje familia repulsinelor, cea a inhibinelor, a substantelor de alarma, a substantelor de cules si a atractantilor. O repulsina a fost deja mentionata in exemplul cu hrénitorul. Din acest exemplu trebuie refinut faptul c& 0 aceeasi substanta, ca si in ca- zul socichormonilor, are dubl& capacitate — de familiarizare, intr-o co- lonie, si de respingere, in alta. Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in Viata coloniei s& cdutim intelegerea profunda a tuturor comportamentelor ,normale“ din stup. Fiecare reactie are 0 explicatie, care poate pentru moment scapa apicultorului, dar cu rabdare, spirit de observatie si cu studiu poate fi descifrata. Dintre substantele de alarmé ale coloniei, grupate ca atare pe baza propriet&tii comune de a provoca agitatie violenté urmatd de regula de agresivitate, apicultorul vine in contact cu cea din venin (acetat de izo- amil) si cu'cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). Ati remarcat deja ca dupa ce o albina v-a intepat, imediat se reped multe altele si inteapA in aceeasi zona a pielii? Fenomenul se datoreazi ema- natiei de substanté de alarma care se scurge de-a lungul agului infipt in piele, sau pur si simplu aruncata in juru-le de albinele agitate. Glandele mandibulare ale métcii minuitd brutal sau inghemuita de lucratoarele intre care a fost introdusé elibereazA o secretie care, ajunsd pe tegumentul lucratoarelor din jurul ei induce, la celelalte lu- cratoare, o atitudine agresiva. Este un alt exemplu de multipla capaci- tate a unui feromon : pe de o parte atractant pentru albinele din suita, pe de alta — feromon de stress si alarmé. Alectinele sau substantele de cules sint 0 categorie de feromoni de natura necunoscuta, care au rolul de a permanentiza pe toata du- rata infloririi legatura floare-albina. Este posibil ca ele si fie in lega- turd si cu indicatorii de recunoastere. Sistematica albinei melifere Albinele melifere fac parte din : Regnul: Animalia (vietuitoare monocelulare si pluricelulare cu mod specific predominant de hranire pe baza regnului vegetal). Subregnul : Nevertebrata (animale fara coloand vertebral si fard schelet osos intern). Increngtitura: Artropoda (animale nevertebrate cu picioare arti- culate) Subincrengétura : Mandibulata (artropode cu mandibule) 32 Clasa : Insecta (artropode cu corpul alcdtuit din trei segmente dis- dincte : cap, torace, abdomen). Subclasa ; Pterigota (insecte care prezinté pe segmentele toracice 2 si 3 dou perechi de aripi). Ordinul : Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase). Subordinul : Apocrita (himenoptere la care legitura dintre torace si abdomen se face printr-o porfiune ingusta numita petiol) Grupul : Aculeata (insecte cu ac) Suprafamilia: Apoidea (insecte care-si hrdnese progenitura cu po- len si nectar floral). Familia: Apidae Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi si care pre- zinta la a III-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen) Tribul: Apini Genul: Apis (albine care traiesc in colonii permanente si mono- gine — au o singur& femelA cu organele reproducdtoare dezvoltate ca- pabile si asigure perpetuarea, corpul acoperit cu peri rari si scurti). Specia : dorsata (albina indiana uriasa, cladeste un singur fagure prins de stinci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albina ; ras- pindit& in India, sudul Chinei, arhipeleagul indonezian si Filipine) ; florea (albina indiana piticd, cea mai mica albina cunoscuta, cl- deste un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor ; raspin- dité in India, Malaezia, Jawa si Borneo) ; cerana (cunoscuta si sub numele de albina indiana obignuita, cui- bul este format in cavitéfi si cuprinde mai multi faguri; raspinditaé in India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo, Sumatra si U.R.S.S. — Extremul Orient) ; mellifica (albina meliferd, cea mai cunoscutd si cea mai raspindita albina, exploataté de om pentru calititile sale productive ; cuib format in cavitati inchise, pe mai mulfi faguri, cu un numar mare de indivizi. Denumirea speciei, mellifera", a fost data de Linné in anul 1758 si schimbata ulterior (1761), de acelasi, in ,,mellifica‘. Forma a doua este cea corecté, ea precizind faptul cA albina nu aduce miere ci o face. In cadrul speciei, cu imensa raspindire in Lumea Veche (Europa, Africa si Asia), se delimiteaz& trei mari grupuri de rase. Grupul de albine mediteranean-occidental Albina brun4 european este raspinditA in toaté Europa central si nordieé cu preponderenté in Franta, Marea Britanie, Olanda si nordul . Cercetdrile biometrice au demonstrat cA este una $i acceasi cu Apis mellifica lehzeni si Apis mellifica silvarum. Si-a format principalele insusiri morfologice si productive de-a lungul timpului printr-o perfect adaptare la conditiile bioclimatice in care s-a dezvol- 33 tat, Propolizeazi excesiv, este foarte agresiva, agitata pe faguri, si cu inclinatii spre roire, datorité cArui fapt familiile nu ating niciodata puteri prea mari. Valorificd foarte bine culesurile, dar este putin rezis- tent la boli si la atacuri de paraziti. Un studiu mai amanuntit o apro- pie mai mult de rasele de albine din grupul african (Apis mellifica in- termissa). Principalele sale insusiri si caractere s-au_ fixat in decursul unei indelungate perioade de dezvoltare autonome in vestul Europei (peninsula Ibericd si sudul Frantei). Este apropiataé oarecum de rasele de albine din grupul african (Apis mellifica intermissa). Albina aceasta este mare, dar trompa este mica ; este irascibila, foarte agitaté pe fa- guri, variabil agresiva, destul de roitoare, dar productiva gi rezistenta la iernare in conditiile unor ierni lungi. €aracteristic, dezvoltarea fami- liei este relativ inceata si nu ajunge decit la o putere medie, care insd se mentine timp indelungat. Din aceasta cauzA nu valorificl bine cule- surile timpurii, dar le valorifica perfect pe cele tirzii manifestind un in- stinct de acumtlare deosebit. Cuprinde o singuri rasa: Apis mellifica meUlifica, cu foarte multe populatii. Grupul de albine africane Albinele cuprinse in acest grup se caracterizeaza printr-o talie mai mic& cu insusiri biologice specifice din care amintim : roire puternica si irascibilitate accentuaté. Rasele africane trdiesc in areale delimitate de bariere climatice, fapt ce determina variatii si deosebiri mari intre ele. Se individualizeazd 12 rase, dintre care trei identificate de curind. mellifica unicolor (cunoscutd si sub numele de albina de Mada- gascar, fiind raspindité numai in aceastA insulé. Prezinté un corp de dimensiuni mici. Insuficient studiata) ; mellifica intermissa (rispindita in Africa de Nord. Se pare c& face legatura cu albina european, cu care se aseamand ca marime corpo- rala. Propolizeaz& excesiv) ; meliifica adansoni (cunoscuta si sub numele de albina galbend africana este raspindita in zona central a Africii. Foarte bine adaptata conditiilor de mediu. Corpul este mic. Roieste foarte mult si este foarte agresiva) ; mellifica lamarckii (cunoscuti sub numele de albina_egipteana, este si ea socotité o ras de trecere intre albina africana gi cea euro- pean. Are corpul mic cu abdomenul dotat cu peri desi albiciosi dispusi fn benzi late. Irascibil si roitoare. Prezinti in afara mitcii normale matci producdtoare numai de trintori. Nu propolizeaz4, nu formeaz& ghem de iernare, cApiceste umed mierea. Se comport foarte bine in stupi sistematici dind familii puternice. Incrucisata cu rase europene d& produsi valorosi) ; mellifica capensis (dupa aspect nu se deosebeste cu nimic de al- bina europeand, prezintA ins o serie de insusiri biologice care 0 deose- 34 besc mult de aceasta. Printre acestea amintim posibilitatea de a creste métci normale din oud depuse de albine oudtoare dupa ce albinele au roit f4ré matci, Familiile sint slabe cu capacitate productiva redusa) ; mellifica major (prezintd cea mai lungi trompa dintre toate ra- sele de mellifica. Este o albind mare, usor agresiva, cu producti mari de miere. Nou descoperita, intr-un areal redus) ; mellifica sahariensis (cu dimensiuni corporale mici, rezistentd la variatii mari de temperatura, putin irascibilé $i agresiva. Nu poate fi aclimatizataé in Europa) ; mellifica nubica (cu cele mai mici dimensiuni_corporale dintre toate formele de albind melifera, apropiindu-se de cele ale albinei ce- rana si indica ; trompa cea mai mica, deasemeni — 5,38 mm. Agresivi- tatea si irascibilitatea variabile. Este deasemeni una din rasele nou identificate) ; mellifica scutellata (de dimensiuni corporale mici, cu trompa scurta, foarte agresivi, cu atac masiv, simultan, Puternic instinct de roire, propolizeaza intens) ; mellifica littorea (albind de dimensiuni corporale reduse, cu romps scurté (5,75 mm). Foarte agresiva, instinct de roire foarte dez- voltat) ; mellifica monticola (de dimensiuni corporale mai mari, faté de rasele descrise anterior. Albinele, foarte blinde) ; mellifica jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici, mai mult lata decit lunga. Incomplet studiata, rasé nou identificata). Grupul de albine irano-mediteranean Albinele cuprinse in acest grup sint cele mai raspindite. Datorita insusirilor lor biologice si productive prezinta cel mai mare interes eco- nomic, fapt care a contribuit la raspindirea lor pe toate continentele. Se deosebese urmatoarele rase : mellifica sicula (cunoscuta si sub numele de albina siciliana, mica, de culoare neagr ; face legatura cu grupul african) ; ‘mellifica remipes (foarte blinda, foarte roitoare, cdpaceste umed mierea, de multe ori conviefuiesc 2 matei intr-o familie) ; mellifica taurica (rasi adaptatd la climatul mediteranean, arie de raspindire foarte redusa) ; mellifica cypria (irascibilé, propolizare puternica, cépacire umeda, in trecut era foarte apreciati pentru capacitatea sa productiva, actual- mente putin folosita in productie din cauza irascibilitatii) ; mellifica syriaca (roitoare, deosebit de harnic’, cu mitci proli~ fice, irascibilitate moderata) ; mellifica caucasica (prezinta cea mai lunga trompa, deosebit de productiva, valorific culesul pe timp nefavorabil, putin roitoare, deo- sebit de blinda, fapt ce a facut sd fie rispinditd pe toate continentele) ; 35 mellifica ligustica albina italian’ cu mitci deosebit de_prolifice, roitoare, mari. producatoare de ceara, putin rezistenta la ierni aspre si lungi, foarte raspindita pe toate contthentele) ; mellifica carnica (albina carnioliand, blind’, cu inclinatie spre roire, construieste multe celule de trintori, cpdceste mierea uscat ; réspindita in toate continentele) ; q mellifica carpatica — formata in regiunea carpato-dunéreand sub influenta climatului continental temperat caracterizat prin precipitatii relativ reduse, variatii mari de temperatura si vinturi puternice, este o ras de albine foarte blind’, cu comportament linistit pe fagure si cu reactie slab’ la fum, cu mitci prolifice ; manifesta un slab in- stinct de roire, este productiva, cu predispozitie la a bloca cuibul cu nectar si miere in conditiile unui cules de mare intensitate (insusire considerati pretioas in conditiile climatice ale {Ari noastre), Capa- ceste uscat mierea si prezinté o tendint& slab de propolizare. In cadrul rasei se disting mai multe populatii sau ecotipuri, co- 4 respunzitor zonelor bioclimatice in care s-a dezvoltat si la care s-a adaptat perfect. In fara noastrA se deosebesc ecotipurile : step, munte, Cimpia de Vest (Banat), Podigul Moldovei si Podigul Transilvaniei Studi ample ce s-au efectuat asupra raselor de albine au avut drept scop si ineeredrile de combinafii inter-rasiale, pentru ameliorarea permanent a mate- Halului biologic exploatat, S-a ajuns la concluzia, insa, ch nu totdeauna incrucisa~ rile inter-rasiale dau rezultate pozitive; din contra, apar frecvente neajunsuri, La | noi in fara s-a incereat introducerea raselor caucaziana si italiana dar rezultaicle a obfinute in productie din incrucisari cu populatiile locale nu justificd asemenea introduceri ; din contré in unele zone ar fi chiar dezastruos — s-ar polua tipul lo- cal, valoros, de albina local, q 36 Lectia 2 STUPUL Stupul este cel mai important utilaj apicol cu rol de adapost pentru familia de albine, de depozit al rezervelor de hrani, recoltd precum gi container pentru transport. In nati turile din stinci, in pegsteri sau in alte locuri feri soarelui. In aceste locuri omul a descoperit bogitia agonisi recoltat” mierea distrugind familia. Odati cu deavoltarea agriculturii si eresterea vitelor omul s-a statornicit si 4 cApatat o indeletnicire noua — cresterea albinelor — mai inti prin protejarea foilor gasifi in padure, iar mai apoi construind adaposturi primitive numite cognife, buduroaie, stiubee, etc. In asermenea adaposturi albinele tsi _construiesc cuibul cin faguri de ceard, situati la distante egale unul fa{i de altul, fixali de peretii ad&postului la fel ca in natura. Recoltarea mierii este insotiti de distru- serca cuibului si nu este posibilé interven{ia omului pentru dirijarea dezvoltarii familiei_de albine. Aceste mari inconveniente au fost inlturate prin descoperirea ramei mobile de catre Procopovici care a construit in Rusia primul stup cu rame mobile in anu] 1814 si Langstroth in Statele Unite, in anul 1852. In construefia stupilor_ cu ame mobile s-au adus permanent imbunatatiri astfel cd stupii de azi reprezinta sinteza observatiilor facute de apicultori generatie de generatie. Tm practica apicold din fara noastré s-au folosit in decursul anilor nume- roase modele de stupi cu diverse solutii constructive. Se remarca astfel stupli Padant, Langstroth, Gerstung, Layens, Berlepsch, Voirnot ete. © apicultura moderna impune restringerea numéarului de modele de stupi si fn special a formei si dimensiunilor ramei, pentru a usura circularea si folosirea materialului biologic, pentru a putea utiliza pro- cedee tehnologice moderne si utilaje de mare productivitate in practica stuparitului industrial intensiv si pentru a permite executarea in pro- ductia de serie a stupilor. : oe Tipizarea stupilor gi standardizarea’ dimensiunilor a fost inifiata in fara noastré de c&tre Societatea centralé de apiculturé in anul 1947 si a fost preluati ulterior de Ministerul Agriculturii gi de Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Romania. Elementele care stau la baza constructiei stupilor si a elabordrii standardclor pentru stupi sint: capacitatea stupului, forma si dimen- siunile ramei, dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine si distanta intre axele fagurilor. Capacitatea stupului este determinat& de spatiul necesar dezvol- tari familiei de albine in perioadele de virf din lunile mai-iunie, de spatiul pentru depozitarea rezervelor de hrani — miere si pisturd — si de spatiul pentru depozitarea recoltei Forma si dimensiunile ramei sint determinate de cerintele familie’ de albine pentru formarea ghemului de iernare, de utilizarea in conditii albinele isi elidese cuiburile in scorburile din copaci, in erapa- de vint, ploaie’ sau arsit de albine sia 37 cit mai bune a cldurii din stup in perioadele friguroase si iama, de economisirea proviziilor de hrana si de posibilitatea de a creste o can- titate cit mai mare de puiet incepind cu luna februarie si pind in luna aprilie si dupa aceea. Pentru recoltA rama trebuie sa asigure posibilitatea obtinerii unei mieri de calitate superioard. In productia de stupi din jara noastrd s-a pistrat constant lun- gimea ramei 435 mm pentru toate tipurile de stupi. Ramele pentru cuib au inalfimea de 300 mm sau de 230 mm iar ramele pentru recolt4 au indlfimea de 162 mm. In tabelul 2 se redau dimensiunile caracteristice ale celor 3 tipuri de rame amintite. Tabelul 2 Dimensiunile ramelor in funofie de tipul stupului a ‘Suprafata ‘Tipul ramet Langimea, Indltimea, —fagurelui, Capacitates, ‘am ‘mm mm? ‘kg miere Rama de cuib, model Dadant 435 300 1145 max. 4,000 Rama de cuib, model Langstroth 435 230 850 max. 2,700 Rama de recolt (rami de magazin) 435 162 580___max. 1,500 Dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine sint de 7,5 mm. S-a constatat cd albinele astup& cu propolis culoarele sau spatiile mai mici de 6 mm sau completeazi cu cearé spatiile mai mari de 10 mm. Distanta dintre axele fagurilor este de 37 mm si a fost determinata prin masuratori efectuate in adaposturile naturale ale albinelor sau in adaposturi primitive cu faguri cladifi liber de citre albine. Grosimea fagurilor cu puiet este de 25 mm, deci distanta intre fagurii cu puiet este de 12 mm. Distanta intre fagurii cu miere este mai mica. Stupul trebuie deci sa asigure conditii normale de viatA pentru albine, conform cerinjelor biologice ale acestora, si aibi spatiu pentru dezvoltarea familiei, pentru rezervele de hran& si pentru recoltd, si se caracterizeze prin simplitate fn constructie pentru a fi usor mfnuit si transportat. Stupii verticali Stupii verticali prin constructia lor valorificd felul de comportare a albinelor in condifii naturale si principiile care siau la baza dezvol- tarii si activitati productive a familiei de albine. Aceste principii sint: dezvoltarea pe verticala a familiilor de albine, depozitarea rezervelor de hrana — miere si pasturi — deasupra zonei’ de crestere a puietului, extinderea in sus a suprafejei de depunere a oualor de citre matca. Stupii verticali au ramele suprapuse pe dou sau mai multe rinduri, in interiorul aceleiasi cutii sau in corpuri etajate, pot avea deschi- derea deasupra sau lateral iar ramele din interior pot fi asezate in pat rece sau in pat cald. Ramele asezate in pat rece sint perpendiculare Pe peretele urdinisului iar ramele asezate in pat cald sint paralele cu peretele urdinisului, 38 sant oinooessiuag La noi in far se construiesc in seri mari urmatoarele tipuri de stupi verticali: stupul multietajat STAS 8128—68 cu 3 corpuri si modelul realizat de Institutul de cercetari p&ntru apicultura, numit stup vertical, avind corp cu 10 rame Dadant care utilizeazA in principal componentele stupului multietajat la care se adauga magazine cu rama Dadant; stupul pentru pavilion apicol; stupul RA 1001 cu un corp si douad magazine Se mai execut si variante ale acestora cu un numér redus de elemente. Stupul multietajat STAS 8128—68. Acest tip de stup a fost con- ceput de Langstroth si perfectionat de Root. Prin conceptia lui satisface cerintele biologice ale albinelor si permite omului s& dirijeze cu usurinta dezvoltarea familiei de albine. Avind in componenta sa mai multe corpuri cu un numér relativ mic de rame de dimensiune mijlocie 435 X 230 mm face posibilé apli- carea_unor metode care accelereazA ritmul de dezvoltare a familiilor de albine, depozitarea rezervelor de hran si inmagazinarea recoltelor de calitate superioara. Specific pentru acest tip de stup este inversarea corpurilor, adicd operatia prin care corpul superior in care s-a dezvoltat cuibul familiei se coboaraé pe fundul stupului si in locul su se aseazi corpul de jos cu fagurii goi. Se creeaza astfel 0 zon in care matca are suficient spajiu pentru depunerea oudlor si se extinde cu usurinfa cresterea puietului. In corpul de jos asezat pe fundul stupului, puictul va ecloziona si va clibera celulele. Printr-o nou inversare cuibul familiei ajunge iarasi i i Fig. 11. Stupul multtetajat STAS 5128-68 : fund (a-scobitura pentru, fixarea stifturtlor in tije ; breanal pen avin; 4—rama penta branitor ; (c= t@va BMMAitor ; d-plustor) 7 8— rad de veatilagie | odigor separator; 7 podiyor ;\ #—capacul (e-acoperi ) F 8 Diocul pent ‘urdinig ; 1b-—tnehisator de urdinig ; ceelarragma ; grame). 19) 3 2-—corpul : 3— 39 jos asigurind spatiu pentru extinderea cresterii puietului in sus in corpul cu faguri goi. Prin repetarea operatiei ori de*cite ori este necesar cesterea puie- tului se extinde mereu in sus intr-un ritm si pe o indlfime practic ne- limitata. Spatiile mici dintre ramele diferitelor corpuri permit 0 comunicare usoara albinelor in ghem, lucru deosebit de important in timpul ier- narii cind albinele pot transmite usor hrana de la un interval la altul. Volumul stupului poate fi marit prin adéugarea de corpuri dupa cantitatea de puiet depus de matcd. Aceasta nu perturb dezvoltarea normala a familiei deoarece corpurile au volumul mic. In situatii de cules intens, prin adaugarea de corpuri, pe ling’ dez- voltarea familiei se asigura si recolte bogate. Ingrijirea familiei de albine se face prin minuirea corpurilor, fapt care reduce foarte mult munca in stupina. Stupul multietajat se compune din: fund, corpuri, rame, ram de ventilatie, podisor, podisor separator, rama hranitor, capac, sistem de impachetare, blocuri de reducere a urdinisului si sipe’ de inchidere a urdinisului. La constructia stupului s-au pastrat dimensiunile caracteristice : 20 mm intre fundul stupului si leaful de jos al ramei, 7,5 mm intre rame si peretele stupului, 10 mm intre ramele din corpul inferior si cele din corpul superior si 10 mm intre leaful superior al ramei si podi Pundul este format dintr-o tablie de scinduri cu grosimea de 20 mm incheiate in falf si montate intr-o rami pe care se ageazi laturile cor- pului. Dimensiunile fundului sint de 550%420*60 mm. Prin asezarea corpului pe fund se formeaz& in partea din faj un urdinis lung de 380 mm si inalt de-20 mm. Fundul fiind cu 60 mm mai lung decit corpul creeaza in partea din fajd o suprafata neacoperita care are rol de scin- dura de zbor. Corpul este format din 4 pereti de scindura cu grosimea de 20 mm incheiafi in {incuri. Dimensiunile interioare sint de 450380245 mm Peretii din faté si spate au la partea superioaré pe toaté lungimea un fal oblic armat cu tabld zincaté sau cositorita, pe care se sprijind umerii ramelor. La exterior peretii frontali au cite o scobituré care are rol de-miner. Podisorul este o tablie din scindura cu grosimea de 15 mm montata intr-o rama care creeazi pe o parte o suprafataé plana iar pe cealalta adincitura de 5 mm. Prin asezarea podigorului pe corp cu adincitura deasupra ramelor, se formeazi un spajiu gol de 13 mm in care se pot introduce placi de zahar candi sau turte de hrand. Pe una din laturi rama podisorului are un mic urdinis prin care se elimina iarna vaporii de apa. Podisorul separator are.o constructie asemindtoare cu podigorul propriu-zis descris mai inainte. Deosebirea const in faptul c& tiblia are grosimea de 10 mm si in centru are o fereastra dreptunghiulari aco- perité cu plasi de sirma. Rama are pe trei laturi cite doud urdinise pe 0 parte si pe alta acoperite cu cite o bucatic’ de lemn in forma de pana. 40 Acest podigor se utilizeaz’ in cazul ad&postirii in acelasi_ stup a doua familii de albine sau a unei familii de bazé si a unei familii ajutatoare. * Rama de ventilatie are rolul de a asigura in timpul transportului o aerisire suficienté pentru familia de albine si in acelasi timp sa nu permita iesirea albinelor din stup. Pentru aceasta pe un cadru de lemn este fixata fesitura din sirma zincatd. Pe laturile longitudinale sint mon- tate doua sipci de lemn cu sectiunea de 50 X 35 mm ale c&ror capete au cite o taietura de 20 mm in care se fixeazd capacul. Intre capac si cadrul pe care este fixatA fesitura de sirmA zincataé ramine o fanta lata de 20 mm care asigura o circultie suficienta de aer. Hriinitorul este format dintr-o rama de lemn cu dimensiunile de 490% 420X60 mm in interiorul caruia se afl& o tava din tabla zincata cu doua compartimente. Tava se sprijiné pe dowd sipci fixate in scobi- turile din peretii ramei, In fiecare compartiment sint gratare de lemn care plutesc in sirop si sustin albinee in timpul hranirii. Capacitatea maxima a hranitorului este de 6 litri. Rama hrénitorului se poate aseza in timpul transportului intre corpul superior si rama de ventilatie pentru a forma un spatiu de refugiu pentru albine. De asemenea prin asezarea sa intre fund si corp permite folosirea ramelor de cuib cu dimensiunile de 435X300 mm. Toate elementele enumerate pind acum au giuri pentru tije pe pirtile laterale. Capacul se compune dintr-un cadru de lemn: si o tablie cu grosi- mea de 10 mm acoperite cu tabla galvanizata, indoita pe partile laterale pe o l&fime de 20 mm, In interior capacul are montate patru.sipei de sprijin Intre care este prevazut un locas pentru capitul tijelor si pentru piulife fluture, Capacul se sprijina pe podisor lisind un spatiu in care se pot ageza saltelufe, placi de polistiren sau alte materiale izolante. Ramele sint cadre de lemn in care se fixeazA fagurii artificiali din ceara de albine care sint crescufi formind fagurii cuibului sau fagurii pentru rezerve de hrand sau recolta. Blocul de urdinis este executat, dintr-o sipcd de lemn cu dimen- siunile de 20X20X380 mm. Pe o latura are o adincitura de 153%9 mm iar pe cealalté Jatura o adincituré de 50X9 mm adic& doua pozitii de asezare, fiecare corespunzind la o dimensiune de trecere pentru albine Inchiziitorul de urdinis este o sipci de lemn cu sectiunea de 15% 35 mm care are la capete cite un umeras ce se sprijina pe marginile fundului si are rolul de a acoperi urdinisul fa transport. Sistemul de impachetare este format din doud tije metalice cu Sectiunea rotunda, cu % 7 mm prevazute la un capt ‘cu filet iar la celélalt cu o gaura de 2 mm diametru, dou’ piulife fluture, dou pla cute din tabli de 2mm $i doua splinturi, Plicutele de tablé se fixcavs in scobiturile prevazute in rama fundului. La impachetare tijele se introduc in gaurile din elementele stupu- Tui pind ce gaura % 2 din capatul nefiletat depaseste placa de la fundul stupului, Se introduce apoi in gaurd splintul fn: final ce ingurubeazd Piulifa fluture pind se string bine elementele stupului. Deasupra se 41 aseaz& capacul in pozitie normal. ‘Aprecieri asupra stupului multietajat. Acest tip de stup are o constructie simpli unitarA care satisface pe deplin cerintele biologice ale albinelor si permite omului sa dirijeze cu usurin{é dezvoltarea fa- miliei de albine. Avind ramele asezate in corpuri suprapuse face posibild aplicarea unor metode care accelereazi ritmul de dezvoltare a familiilor de albine iar in conditii corespunzatoare asigura depozitarea rezervelor de hran& si recolte de calitate superioara. La transport face posibilA aplicarea procedeelor moderne de pale- tizare iar albinele au conditii corespunzatoare de existent. Privind operatiile de extractie a mierii permite mecanizarea avan- sat in cadrul unitafilor apicole industriale. Stupul RA 1001 oferd conditii bune pentru dezvoltarea familiilor de albine si pentru valorificarea culesurilor de nectar, polen, etc. Are 0 constructie compacta robusta, partile componente imbinindu-se foarte bine, prin adoptarea falfului. Stupul RA 1001 se compune din fundul stupului, corp cu rame de cuib cu dimensiunea de 435X300 mm, unul sau doud magazine cu rame de recolt cu dimensiunea de 435X162 mm, podisor, capac, sein- dur de zbor si diafragma. Fundul este format dintr-o tablie din scindur de 20 mm montata intr-o ram cu grosimea de 63 mm. La marginile ramei este prevazut un fal pentru a se asambla cu corpul. Prin constructia sa fundul permite intoarcerea, utilizindu-se astfel ambele suprafete, Dimensiunile fundului sint de 446X519 X63 mm. In partea din faté fundul este prevazut cu doua stifturi in care se fixeazd scindura de zbor iar pe laturi cu cite un cirlig de fixare (6. g ba [a5 i q aA ! E Le 4 96 Ee Fig. 12. Stupul RA 1001 : a — Scctiune longitudinald ; b — Sectiune frontals. 42 de care se prind dispozitivele montate pe corp pentru impachetarea stupului in vederea transportului. Corpul are pereti frontali grosiede 35 mm iar cei laterali de 25 mm. La partea superioara si in cea inferioaré au falturi pentru asamblarea cu celelalte piese componente ale stupului (fund, magazine, capac). La interior in partea superioara peretii frontali au falturi armate cu tabla zincaté pe care se sprijina ramele iar la exterior au minere scoicd. Dimensiunile exterioare ale corpului sint 524 mm lungime, 446 mm litime si 312 mm. inilfime. Magazinul are o constructie asemanatoare cu a corpului cu deose- birea c& indlfimea este de 175 mm. Podisorul este o tablie din scindura cu grosimea de 10 mm montat& intr-o rama. Deplasat fafa de centru are o fereastré in care se mon- teaz& hrnitorul sau in lipsa acestuia un capac. Capacul stupului se compune dintr-un cadru de scindura groasé de 25 mm si o tablie acoperita cu o invelitoare de tabla galvanizata, indoita pe partile laterale pe o atime de 20 mm. In partea de jos, la inte- rior, rama capacului are un falf cu inaljimea de 40 mm in care se aseazai podisorul si falful din partea superioard a corpului sau magazinului. Jn fata si spate, pe toata limea are dou deschideri (fante) inalte de 30 mm, acoperite cu fesituré de sirm&. La mijlocul fantelor pentru aerisire sint montate la exterior cite un cirlig de care se prinde sistemul de fixare folosit la impachetarea stupilor in vederea transportului. Dimensiunile exterioare ale capacului sint identice cu ale corpului, numai fndltimea este de 170 mm. Rama de cuib are dimensiunea de 435X300 mm. Rama de magazin are dimensiunile 435X162 mm. Diafragma este format dintr-o tablie de lemn groasi de 15 mm inchis’ intr-o rama. In partea de jos, muchia diafragmei este tesiti. Dimensiunile diafragmei sint de 435 mm lungime, 315 mm iniltime si 15 mm grosime. Scindura de zbor are lungimea de 446 mm si indltimea de 60 mm. In sectiune are forma de pan pentru a permite scurgerea apei in timpul ploii. Pe suprafata inferioard are fixatd o sipculit cu profil de 10x 10 mm cu care se astupa urdinisul in timpul transportului. Fixarea scin~ durii.de zbor in timpul transportului se face cu doud foraibire montate pe peretele din fat al corpului. Stupul vertical realizat de LC.P.A. se compune din fund, corp, magazin, podisor hranitor, rame de cuib cu dimensiunile de 435% 300 mm, rame pentru magazin cu dimensiunea de 435X162 mm, bloc pentru reducerea urdinisului si inchiz&tor de urdinis. Fundul stupulué, blocul pentru reducerea urdinigului si inchizito- Tul de urdinis au aceeasi forma si dimensiuni ca la stupul multietajat. Magazinul si corpul au lungimea de 490 mm, litimea de 420 mm $i fndiltimea de 175 mm respectiv 312 mm in care 'se pot introduce cite 10 rame. La partea superioara la dou colfuri opuse sint montate colfare metalice pentru fixare. La celelalte colfuri, pe fafetele perefilor este montati cite o plicufa de tabla. 43 Podisorul hranitor este format dintr-o rama de Jemn cu dimensiu- nile de 49042060 mm, cu fundul din PFL, impregnate in parafin’ La interior are 3 compartimente paralele separate prin sipei_ din lemn, Compartimentele 1 si 2 sint acoperite cu un capac din PFL care nu lasd albinele si iasé in exteriorul stupului. Compartimentul 3, neacoperit ae ig. 19, Stuput vertical « 1 — tnchledtor de urdinig ; 2 — plod regulntor de’ usdinis ; 3 ~ fund; 4 Go impachetare ¢"g\— eoltire {7% diattagma ; 8 “rama de culb 9 famade magediny Th =" pedigor —hedmitor | 2\ Trantor ; 13° capa Treapta, sectiune longitudinal comunicé cu compartimentul 2 printr-o fanti tnalti de 3 mm situaté la partea inferioari a sipeii care le desparte. Siropul din compartimentul 3 patrunde astfel si in compartimentul 2 Albinele intra din stup in hranitor printr-un orificiu rotund situat la mijlocul compartimentului 1 si ajung in compartimentul 2 unde con- sum siropul. Aceasta face posibild utilizarea acestui element ca hranitor si podigor. Capacul are dimensiunile interioare mai mari cu 3 mm decit corpul pentru a compensa dilatirile datorate umidititii. Stupul, vertical prin construcfia sa permite combinarea mai larga a clementelor de stupi standardizate, inlesneste modelarea stupului si a volumului interior destinat familiei de albine, dupa conditiile foarte variate ale climei si zonei de cules si in acelasi timp face posibila o irecere rapidi de la tipul de rama Langstroth la Dadant si invers. Stupul orizontal Stupul orizontal este un adapost pentru albine format dintr-o in- capere paralelipipedic’ in care ramele sint asezate pe un singur rind 44 Parlile componente ale stupului sint ; corpul stupului, rama, podisorul, capacul, bara de fixare si echipamentyl stupului. La acest tip de stup cuibul se formeaz central pe mai multe rame. Lateral in stinga si tn dreapta cuibului sint asezate ramele pentru depo. zitarea rezervelor de hran, Marimea cuibului si crearea spatiului pentru depozitarea recoltei se face in directie orizontala prin adaugarea de rame conform tehnologiilor de crestere. Albinele depoziteazi nectarul incepind din partea superioaré a ramelor, iar in perioadele de cules abundent extind continuu aceast’ zona si in celulele din care se nase albinele, fapt care determin’ cobo- rirea zonei de crestere a puietului, Simultan cu depozitarea nectarului trebuie si continue cresterea de puiet pentru a pastra potentialul familiei_ Spafiul necesar pentru ouatul miiteii, pentru cresterea puietului si pentru depozitarea rezervelor de hran& se creeazé prin adiugarea de rame, cu, faguri crescuti sau rame cu faguri artificiali care sint apoi crescuti de albine. Pentru productia de ceard se adauga rame claditoare. La venirea iernii cuibul familiei de albine ocupa partea de jos a ramelor, acolo unde fagurii sint liberi de miere si pot oferi spatiu de crestere a puietului. In partea de sus a ramelor cu puiet si in ramele laterale de la marginea cuibului se afl proviziile de miere si pasturd Pe masuré ce mierea se consuma in timpul iernii si in special prima vara, cind familia de albine este in plini dezvoltare, spatiul ocupat Cu provizii se restringe in favoarea spafiului de crestere a puietului jar matca depune continuu oug in spafiul eliberat asigurind astfel dezvol- tarea familie, Stupul orizontal a fost’ standardizat in anul 1953. Standardul de stup orizontal STAS 4170—53 a fost revieuit in anul 1962, in 1968 si in, 1975. In prezent, in productia Combinatului apicol al A.C.A. se afla si stupul orizontal conform STAS 4170—75. Dimensiunile interioare ale acestui tip de stup sint: 780450330 mm ceea ce asigura un volum util de 115,83 dm®. Capacitatea stupului este de 20 rame cu dimensiuni de 435% 300 mm model Dadant. Dimensiunile in detaliu sint prezentate in see~ Hlunile transversala si longitudinal prin stup in Figura 14, Corpul stupului este 0 cutie paralelipipedici deschisi la partea Superioara, executati din cherestea de rasinoase, tei, plop sau alte esente ro: Peretii corpului sint inchetafi in falf iar fundul este fixat in cule, fapt care asigura o soliditate mare. Perejii laterali au grosimen de 30 mm. In partea de sus au un falf dublu pe care sé sprijind umdtul ramelor si respectiv podigorul. Urdinisele de forma dreptunghiulara sint situate pe peretele. din fata. Dimensiunile urdiniselor sint de 30020 mm respectiv 150-20 mum Fiecare urdinis are scindura de bor articulata care se poate rabate in sus pentru inchiderea acestuia la transport. Fentru reducerea urdinisului sint previzute blocuri reducdtoare de urdinis, adic&: doua sipci paralelipepidice cu ajutorul carora se reduce intrarea albinelor in funcjie de temperatura, puterea’ familie de albi. ne etc. 45 Fig. 14. Stupul ortzontat = sectiune longitudinal ; 3B. — sectiune srontals. devtixare $= dlatraga’; 4 © "podigor |" "- rama; 6 — tada; 2S scindurs de’ 2bor Distanfa intre leaful de jos al ramei si fundul stupului este de 20 mm, distanfa intre rame si pereti este de 7,5 mm, iar distanta intre leatul superior al ramei si podigor este de 10 mm. Capacul format din cadrul si tablia superiara este executat din cherestea de rsinoase, tei, plop sau alte esenje moi. Tablia are la exterior o invelitoare de tablé care protejeazd stupul de intemperii Capacul se monteaz& pe peretele din fafa al corpului cu dou’ balamale. In partile laterale ale capacului sint dou deschideri pentru aerisire acoperite cu plasi de sirma. Intre podisor si tablia capacului este un spafiu de refugiu pentru albine in timpul transportului. Podisorul este format din gase scindurele cu dimensiunile de 484%130X10 mm care acopera cuibul. In timpul transportului familiei, scindurile se string pachet si se fixeaz cu ajutorul barei de fixare. Ramele sint cadre de lemn in care se fixeazd fagurii artificiali din ceari de albine care crescufi formeazi fagurii cuibului sau fagurii pen- tru rezervele de hran& sau recolti. Echipamentul stupului cuprinde si dowd diafragme: diafragma pentru reducerea cuibului si diafragma separatoare, Diafragmele sint executate din rame de lemn groase de 15 mm in care sint incadrate panouri de PFL. Diafragma separatoare are rolul de a diviza spatiul interior al stupului in doud compartimente dind posibi- litatea de a se adaposti doua familii sau o familie de baz si una ajutd- toare intr-un stup. Aprecieri asupra stupului orizontal : acest tip de stup are greutatea relativ mare si volumul fix, fapt care limiteazA dezvoltarea familiei. Deseori se creeazd situatii cind spafiul este prea mare pentru o singura familie sau prea mic pentru adapostirea a dou familii de baz& sau a unei familii de baz si a unei familii ajutatoare, In concluzie stupul orizontal utilizeazA spatiul interior cu randa- ment scizut, necesita eforturi suplimentare pentru transport si nu per- mite aplicarea unor metode moderne de stuparit mai ales in unitatile apicole de tip intensiv. 46 Lecfia 3 UTILAJE PENTRU LUCRARI IN STUPINA Pentru a efectua lucrarile in stupind in bune condifiuni, apicul- torul are nevoie de unelte si utilaje corespunzatoare. Dupa scopul utili- zirli, acestea se pot clasifica in mai multe categorii : 1. Unelte de lucru pentru lucrarile curente din stupina. 2. Accesorii pentru lucrérile din stupina. Unelte, utilaje si dispozitive pentru extractia mierii, Utilaje si dispozitive pentru extragerea ceri, Utilaje pentru colectarea si condifionarea polenului. Dispozitive pentru recoltarea propolisului. . Scule pentru cresterea matcilor si producerea \ptisorului de mated (vezi lecfia 9 si respectiv lectia 14). MNoop eo Unelte de lueru pentru lucririle curente din stuping a, Dalta apicolt — sculi cu larg’ utilizare in stupina ce se folo- seste pentru desprinderea podisorului, a scindurelelor de podisor, a ra- melor, a diafragmelor, a corpurilor, precum gi a celorlalte anexe care sint propolizate de albine. Cap&tul indoit serveste la razuirea si curati- rea de propolis, cearé si reziduuri a fundului, a peretilor, a falfurilo a ramelor gi a celorlalte anexe ale stupului. b. Peria apicola — scula folositA la indepartarea albinelor de pe faguri, de pe peretii stupilor si de pe celelalte anexe ale stupului. Se confectioneazé din par de cal sau din fire de relon, de preferinta de culoare albi. Minerul poate fi prelucrat din lemn sau material plastic. c. Scéirarul — este o unealt& apicold practicd, ce se foloseste in timpul controlului familiilor de albine, la scoaterea ramelor din stup. Operatia se face usor si fara dificultafi’: virful alungit si zimtat se i troduce sub umeragii ramei, in aga fel ca dintii scdrarului s& se giseascd fn sus, sub suportul ramei, dupa care se apasé pe miner, cdletiul spri- jinindu-se pe una din ramele vecine. Rama se ridica in acest fel si se prinde cu mina. d. Ajumatorul apicol — este o unealta folosita in apiculturd in scopul de a produce fumul necesar in executia unor lucrari in stupina. Prin folosirea fumului, apicultorul intrerupe activitatea normala a albi- nelor, le canalizeazi activitatea in alt directie si scap& astfel, temnorar, de agresivitatea lor. | | a In practicé existé o gama variat{ de afumatoare: electric, cu gaze, figareté si cel mecanic. Cel din urm& executat din tabla galvanizat& este format din trei parti: corpul,*capacul si foalele. Se realizeazA in mai multe variante. Corpul are forma cilindricd si este construit din tabl4 cu grosimea de 0,5 mm. In interiorul corpului existé o camera de ardere in care se aseazi materialele fumigene. Corpul este acoperit cu un capac semisferic, rabatabil, in care este practicat un cos de evacuare a fumului. De corpul cilindric sint montate, cu ajutorui unei_ bride, 4 Hig. 15 — a-dalta ; d-perie ; e-sedrar ; d-afumator, profit $1 protects t 1 — capac ; 4 comp; 3 —palewa mobila 4 —piesd de prindere ; §—Durdut: @— con foale constind din doua palete dispuse in unghi ascutit si imbracate late- ral cu un burduf din policlorura de vinil intinsa pe acesti paleti, in care se aflé un are. Aceste foale asigura formarea curentului de aer necesar intrefinerii arderii materialelor fumigene si evacuarii fumului rezultat. 48 Actionarea burdufului se face manual prin stringere, destinderes © executd arcul gi ciclul se repeta. Pentru buna functionare a aftmatoarelor se recomanda sa se folo- seasc materialele fumigene care se aprind usor, intrejin arderea, ard fari flac&ra, prin ardere asigura o cantitate suficienté de fum alb si Fie. 10 Pulverizator, 1— titra ; 2—rezervor ; 3—tub de legaturd ; 4—si/8 de_actionare : Diston ; T—piesé de iegatura ; 8— suport duzd; 9 ax; 10—supapa ; 1—dura. rece si nu degaji substan{e daundtoare sau iritante pentru albine. Se Pot folosi urmatoarele materiale : iasc&, putregai de salcie, agchii uscate de lemn, coceni de porumb, bureti uscafi de stejar, scoarfi de copac, cirpe din plante textile — in special in si cinep’. Materialele fumigene se fabric& si sub forma de comprimate. e. Lampa de benzind — se foloseste in dezinfectia stupilor si a inventarului apicol. Flacara arde cu o temperatura intre 400—600°C. Lampa de benzin& are un dispozitiv de pompare a aerului, care creeazi in interior 0 presiune asupra benzinei, pe care o pulverizeazi printr-o duza si arde sub forma unei flacari albastre. f. Pulverizatorul apicol. Din punct de vedere constructiv existio gama variata de modele mari si mici, de la cele mai simple, prin suflare cu gura, pina la aparate automate care functioneaz& sub presiune Aceste aparate au intrebuintari multiple si se folosesc la executarea urmatoarelor lucrari in stupina : — pulverizarea albinelor cu apa si putin acid acetic (ca inlocuitor al afumatorului) ; 49 — pulverizarea albinelor si a fagurilor cu solufii medicamentoase in vederea prevenirii si tratdrii unor boli ; — pulverizarea albinelor cussirop aromatizat in vederea unirii fa~ miliilor de albine ; — pulverizarea siropului fn faguri, in vederea completarii rezer- velor de hran. Pulverizatorul cu capacitate de 0,5 1 este compus dintr-un rezervor in care se introduce substanta pe care dorim s-o aplicim prin pulveri- zare. Prin manevréri repetate ale tijei de actionare substanta este antre- nata din rezervor prin filtrul 1 si tubul de legatura 3 spre supapa 10 $i duza 11. care are rolul de a dispersa substanja in particule. Buna functionare a aparatului este indicat’ de norul de substanta care se formeaza in fafa capului de dispersie in momentul cind se apasd pe tija de actionare. Pentru buna sa functionare este necesar ca dupa fiecare intrebuinjare si se execute operatia de spalare a rezervorului si a celorlalte elemente componente. g. Calapoadele — sint dispozitive folosite la insirmarea si fixarea corecti a fagurilor artificiali in rame si rame sectiuni, Calapodul pentru Fig. 17 — catapoade. montat faguri in rame este constructiv adaptabil pentru mai multe tipuri de rame : de a stupul orizontal, multietajat sau rama de magazin. Dis- pozitivul este reglat la dimensiunea ramei respective cu ajutorul unei sipei glisante care permite micsorarea sau mirirea suprafetei plansetei calapodului. Fixarea fagurilor in tame secjiuni se face cu ajutorul unui calapod format dintr-o scindura dreapta prevazuté cu umul sau mai multe bleed de lemn montate si care au dimensiunile interioare ale ramei sectiuni, iar indltimea — jumatate din inalfimea ramei sectiuni, Sectiunile astfel pregatite se monteazd cite patru in rame sustindtoare de magazin si se Pun pentru producerea mierii in sectiuni, la stupii puternici 50 h, Creionul de lipit faguri — se foloseste 1a lipitul fagurilor arti- ficiali in rame. Are forma unui tubsmic si este executat din tabla zincat Gol in interior, joacd rolul unui mic rezervor pentru ceard topita. Creio- nul apicol se introduce intr-un vas cu ceard topiti. Ceara topita intra in spafiul gol al creionului. Cu degetul ardtator se astupa orificiul de 0,2 mm al creionului si se elibereaza la locul destinat, unde prin ridicarea de- getului ceara incepe sé curgd intr-un fir subjire prin virful creionului. P10, — Groton. de tpt fagur i, Pintenul — se foloseste la ingroparea si fixarea sirmelor in fa~ gurele artificial. Se produc diferite modele de pinteni dintre care amintim : — pinten apicol cu rozeta ; — pinten apicol drept ; — pinten apicol cu rol ; — pinten apicol incalzit ‘electric. Pintenul apicol are un miner de lemn, iar la capatul celalalt este prevazut cu o rotit dintaté ce se invirteste liber in jurul unui ax. Pe muchia rotifei se aflé un sdntulet care imbuca sirma iar prin apasare 0 ingroap in mijlocul fagurelui artificial. La folosire, pintenul se incal- zeste in api fierbinte sau la flacdra unei lampi de spirt. Pentru a pstra mai mult timp cildura, pintenul este inzestrat cu un bloc de metal in care este fixatd rotita. Accesorii pentru lucrarile din stupind a, Adipiitorul — Se cunosc numeroase sisteme de adap&toare din care se descrie un model practic si igienic. Acest adApitor este construit dintr-un jgheab de tabla cositorité, ‘sau de lemn, avind o lungime de 970 mm, larg de 20 mm. Capatul jgheabului este prevazut cu un capac de tabla, mobil, care are o deschizaturA prin care se poate introduce gitul unui recipient (damigeana) cu o capacitate de 3—6 litri. Sub aceasta deschizatura se aflA un prag de tabla pe care reazima gitul damigenei cu gura in jos. Peretii jgheabului pe ambele laturi in lungime, sint preva- zuti, in partea superioara, cu orificli de 1 mm, la distanta de 7 mm intre ele. Linia acestor orificii este cu 1 mm mai jos decit gura damigenei cu lichid, astfel c& ele vin in contact direct cu apa. In aceasta situatie damigeana umplutd cu apa si agezaté cu gura in jos in acest adapitor umple jgheabul cu apa. Pe mésura ce albinele absorb apa prin orificiile laterale ale ada- patorului, apa din jgheab scade sub nivelul gurii damigenei, iar din damigean se revarsi automat apA care umple la loc jgheabul. Aceasta se repeta pind se termina apa din damigeand. 51 b. Cintarul apicol — Cu ajutorul acestuia, apicultorul poate cu- noaste perioada culesurilor mari sau,de intretinere precum si consumul de hrana in timpul iernii, Serveste la‘cintirirea productiei de miere sau a diferitelor materiale Cintarul de control poate fi: decimal — cu posibilitati de cintarire a unor greutiti intre 100—150 kg; tip basculé — cu capacitate 125 kg; cintar apicol confectionat din material plastic. Ultimul tip de cintar are 250 g, este de constructie simpla si functioneaz pe principiul presiunii lichicelor pe peretii unui vas. ig. 20 — Cintar opicot 1, plinia tubutut; 2 — tubut 3h c perf ool ci “Sy ss a 5 de Wenid : 3 — rigia; 4 — perna RR iui ‘amplasata -intre coua fee pla suprafaja de sprijin ; 6 — piesa de sprijia. Perna cintarului este formata dintr-un siculey de plastic de forma tunghiular&é cu dimensiunile de 470 X 250 mm. Tubul este confec- tionat din material plastic transparent, avind un diametru de 5 mm si o lungime de 800 mm, Acesta porneste’ sub forma unei prelungiri etanse dintr-un colt al pernei. La capatul superior tubul este prevazut cu o pilnie din material plastic prin care se introduce apa in saculet. Prin pilnie se toarna in perné 100—150 ml apa coloraté cu albastru de metilen sau cerneala. Stupul trebuie asezat pe un suport plan. Perna se aseaz& intre stup si suprafata plana, astfel incit perna cu apa s fie cuprinsa intre cele doua fete plane’ si si suporte presiunea in raport cu greutatea stupului. La un capat, in partea opusa pernei cintarului, pe suprafata plana a suportului, se vor fixa doua tinte cu capul rotund. In felul. acesta soclul stupului si respectiv toatd greutatea stupului se va sprijini intr-o parte pe capul celor doud finte, iar in cealaltd parte pe perna cu api permitind 0 usoara basculare. Tubul transparent se va fixa vertical im- preund cu scara gradatA pe unul din perefii stupului. In felul acesta vom observa ci apa din pern& se va ridica in tubul respectiv pind la 0 anumit indltime care corespunde unei anumite greutati pe scara in- dicatoare. are} 52 Oscilatiile cintarului in plus sau in minus le inregistram cu ajutorul scarii gradatate dupa nivelul lichidului care urci sau coboar in tub, in functie de greutatea stupului. . Dacd vom pune o greutate pe stup sau vom apasa cit de putin stupul care balanseazi pe capul celor dou& tinte si perna cintarului de control, observam c& apa se va ridica in raport cu greutatea pusd pe stup sau cu forfa apasarii pe stup. Pentru a-l putea folosi trebuie sa urmarim cu cite gradatii se ridici nivelul coloanei de apa din tub la o anumita greutate, Cu ajutorul unor greutafi cunoscute pe care le asezim pe stup, noi putem stabili la unitatea de greutate de 1 kg cu cite gradatii se ridic& nivelul de apa in tub. In felul acesta aflam c& pentru 1 kg spor in greutate, nivelul apei din tub se ridici cu un anumit numar de lini pe tabla gradati. Deci cintarul nu indic& greutatea absolut dar indic& cu destula precizie sporul in greutate al stupului. c. Ladiga pentru transportat roi —Ladita pentru transportul roilor in pachet se caracterizeazA prin aceea cA peretii longitudinali sint. exe- cutafi din plasi de sirma pentru a se asigura o ventilatie cit mai buna La partea superioara este practicat un orificiu circular care serveste pentru fixarea hranitorului, care asigura hrana necesara rojului in tim- pul transportului. Cantitatea de albine ce formeaz roiul pachet este de 1—1,2 kg, precum si o mated fecundaté. Fig, 1 — Ladi pentru transportat rot: stlnga' — vedere trottala, drcapia vette Profil, jos — vedere de"sus 1 hriniion, EE Pérete separator, 3~ fads propriucrisé, a. Inchiziitorul de urdinis— are drept scop de a nu permite accesul soarecilor si a altor daundtori in interiorul stupului. Acesta se executa din tabla zincata in care se practicd crestaturi prin care albinele pot circula. Inchizatoarele se fixeazé la urdinis cu doud cuie incd din toamna, odata cu pregatirea in vederea ierndrii si se scot primavara, odati cu incepe- rea activitatii lor. e. Hranitoarele — accesorii apicole utilizate de apicultor in situatia cind, fie pentru a stimula dezvoltarea albinelor in timpul lipsit de cules, 3 fie pentru a completa proviziile neceasre albinelor in timpul iernii, este nevoit s& hraneasci albinele. Dintre hranitoarele clasice se amintesc : hranitorul uluc, hranitorul— rama, hranitoarele de podigor, tip tava, de urdinis. Hranitorul uluc — este practic, foarte raspindit, executat din cherestea de rasinoase sau din material plastic. Acesta este folosit ca o speteazi superioara a unei rame, fiind prevazut deasupra cu o scobitura Fig. 22 ~ Hranitoare. 8) rdnitor exterior ; L-reeipient, suport, sprag, seapec, S-oritiiu de alimentare, t-jgheab 5 Dy htniior ulue, God gt vedere Ge sus. sub forma de uluc in care intra circa 500 g sirop. Hranitorul uluc poate fi folosit independent, introducindu-se direct in stup in locul unei rame sau intr-o rama cliditoare in locul spetezei superioare. f. Gratiile separatoare — se folosesc la despartirea cuibului de magazin, la producerea laptisorului si in cresterea matcilor. Gratiile au distanfe calibrate cu o deschidere de 4,2 mm prin care pot circula numai albinele. Pig. 28 — Gratie separatoare. Gratiile sint executate din material plastic si se monteazi in rame cu profil si dimensiuni adecvate tipului de stup folosit. g. Perforatorul de rame — este un dispozitiv care se foloseste la gaurirea ramelor pentru a fi insirmate. 54 Unelte, utilaje si dispozitive pentru extractia mierii a. Furculifa— este o scula care se foloseste la descdpicirea fagu- rilor si este formata dintr-o placd de metal in care, pe de o parte sint fixate 18—20 ace de ofel, lungi de cirea 30 mm (dispuse in forma de pieptene) iar pe de alta parte continua cu un miner din lemn, metal sau material plastic. Se foloseste in condifii mai bune la fagurii’ cu su- prafata neuniform cApicita. Inainte de folosire furculitele se incalzesc in apa fierbinte. = Penal Fig. 25 — Furcutlga. Fig, 16 — Daud de desaiptett (profit 9 vedere A —taya superioara 32 tava in ee Fig. 24 — Perforator de rame Sita; 4 perete sprijin rame 7 b. Tava de descipacit — este un vas folosit la descapacitul fagu- rilor cu miere, permitind asezarea ramelor intr-o pozitie comoda de lucru. Este executata din tabla cositorité de 0,5 mm, avind marginile intarite cu sirma zincaté ; are perefii inclinaji si fundul prevazut cu o ‘sit din fesdtura de sirma zincat cu ochiuri de 2 mm. In peretii inclinati ai acestei tAvi sint montate doua stinghii paralele prevazute in partea 55 superioaré cu doua crestaturi, Pentru ca ramele sé aibA un sprijin mai bun, se monteazi-in aceste crestaturi doua sipci paralele. Astfel, ramele peniru deseapacit vor avea un sprijifi suficient iar sipcile vor servi si Ja cliberarea cutitelor sau a furculitelor de c&picelele de ceara imbibate cu miere care ader& pe suprafetele lor. Sub sita acestei t&vi se aflé un vas colector in care se scurge mierea strecurata prin sité si care este prevazut cu un tub de scurgere. Fig. 27 — Stativ mobil pentru rame 1 = cada “metalic ; 2" tava colectoare ; 3 —~ ‘suport mobil ; 4 — bazin colector. ©. Stativul mobil pentru rame — este un dispozitiv mobil care per- mite, prin constructie, sé se aseze in pozitie vertical si in dispunere radialé ramele desc&picite. Mierea poate fi colectaté intr-un vas am- plasat sub tava colectoare a stativului. A a Fig, 28 ~ Cufite de desedpacit a — clectrio + b Sid — cu abur (vas de presiume, 2-furtun, a > © hidima) ; @ = simplu a. Cufitul de desctipticit — este o unealt& cu care se indepirteazé stratul superficial de cearé depus de albine pentru ,sigilarea' mierii in 56 celule (se desciipdceste miere, sau faguri). Se folosesc mai multe tipuri de cufite, adecvate volumului de lugru si condifiilor existente. Cufitul simplu este cel mai frecvent in uz: fama lui se incdlzeste, intre desca- pacirea unui fagure si a urmatorului, prin scufundare in apa clocotita (intr-o cana metalic& inalta, tinuté aproape permanent pe sursa de cil- dura) ; pentru economie de timp, operatorul lucreazi cu doua cutite pe care le utilizeazd/inc&lzeste alternativ. Cugitul electric este, dupa cum il araté si numele, racordat, prin cordon, la retea. Cufitul cu abur cisti- ga din ce in ce mai multa popularitate : ‘se incAlzeste cu ajutorul aburu- lui provenit de la un generator de abur, pind la temperatura de 70 80°C. Legéitura dintre cutit si generatorul de abur este asigurata prin tr-un tub de cauciue cu lungimea de 1,5—2 m, iar pentru evacuarea abu- rului din cutit, la orificiul de evacuare se fixeazi un tub de aceleasi di- mensiuni orientat intr-o pozitie laterald locului de munca pentru a se evita opirirea. Datorita grosimii sale, cutitul acumuleazi o cantitate de cdldura suficienta pentru o desc&pacire corespunzitoare si de lunga du- rata. Dupa folosire se indeparteaz sursa de cdldura iar apa condensata se va scurge prin orificiul de evacuare a aburului. Dupi folosire cuti- . tele se spala cu ap calda. Fig. 29 — Sta de strecurat mlerea. = cen entra ext ig. 27 — Sita de strecurat mi Flo. 99 = Cenitupt penne, extractia e. Sitti de strecurat mierea — se foloseste la strecurarea mier' cind se extrage cu centrifuga pentru a indeparta capacelele de ceara a precum si alte corpuri strdine. Sita se agafa fie pe caneaua extractoru- | lui, fie se aseazé deasupra vasului in care curge mierea. Se poate executa in mai multe variante: sité dubla, sit dublé cu ramA extensibil4, sita conica. BT Sita dubla este executatd din tablé cositorita si prevazuté cu_doud capace mobile din tesitura de sirma zincata cu ochiuri de 2,5 si 1,5-mm si cu un diametru de 160 mm. Se prinde de caneaua extractorului cu un miner de sirma semicircular. £. Centrifuga pentru extractia mierii din descépicealé —In urma operatiei de desc&pacire a fagurilor, prin diverse sisteme, se colecteazd un amestec de miere si ceara. Acest amestec, in functie de sistemul de descapacire adoptat, reprezintA o cantitate considerabili, mai ales in cazul stupinelor mijlocii $i mari, fiind necesar un mijloc mecanizat de separare a mierii de ceara provenita din desc&paceala. Centrifuga se compune dintr-un corp (2) executat din ofel inoxi~ dabil, cu fundul conic. In interiorul acestui corp se aflé un ax central (4) pe care se monteaza cosul (3), care are forma cilindricd si este executat din tabla de ofel inoxidabil. Pe suprafata laterala a cosului sint executate gauri alturate cu diametrul de 2—3 mm. In interiorul acestui cog, pe Suprafata sa se aflA asezati o pinzi din material plastic cu dimensiunile ochiurilor de 0,5—1 mm, Axul central este pus in functiune de motorul (6), prin intermediul transmisiei (5). Intregul sistem se afla montat pe trei picioare de sustinere (7). Alimentarea centrifugei se face prin ca- pacul (1) montat pe cosul centrifugei si in care este prevazut un orificiu de alimentare. g. Extractorul sau centrifuga de miere — este un utilaj folosit pentru extragerea mierii din fagurii descdpaciti, fara ca acestia sa fie deteriorati. Extractia mierii din faguri se face cu ajutorul forte centri_ fuge. Aprecierea diferitelor tipuri de extractoare de miere se face in functe de caracteristici constructive, sistem de actionare, capacitate si altele. Fig, 31 — Extractor tangential, In prezent se construiese 2 categori de extractoare, in functie de pozitia fagurelui fafa de ax : 1. Extractoare tangentiale, la carg fagurii se aflA in pozitie tangen- ala. Well. 9 Bxtractoare radiale, la care fagurii se aflé in pozitie radiala. Extractoarele tangentiale sint actionate manual prin intermediul manetei (5) si al cuplajului elicoidal (7), Sistemul de actionare este so- lidarizat cu rotorul care este dimensionat in asa fel incit poate cuprinde doua, trei pind la patru rame (4), care se fixeazi in locasuri special amenajate in acesta, Prin invirtirea rotorului mierea este extrasd la inceput de pe o parte a ramelor, apoi de pe cealaltA parte, dupa intoar- cerea manuala a ramelor. Extractorul tangential prezintA dezavantajul cd presiunea exercitata asupra mierii aflaté in faguri face necesara o intoarcere repetat& a fa- gurilor, pentru a se evita ruperea lor. Mierea extras& din faguri se aduna in cosul (2) cu fund conic si poate fi evacuat& prin sanful (1). Utilaje si dispozitive pentru extragerea cerii Pentru extragerea si purificarea cerii de albine se folosesc diferite procedee si utilaje dintre care se pot aminti : a. Topitorul solar — este un utilaj simplu cu ajutorul céruia se topese fagurii folosind energia solar’. In topitorul solar se topesc c4pi- Fig. 32 — Topitor de ceard cu aburi 1,— capacul’iopliorulut ; 2— capa de distribuire a wrulut ; 2-— cos pentru faguri ; 4" fund superio 8 —-corpul topitorulul 6 bazin pentru apa 7 — stl. 59 i i celele provenite de la extractia mierii, orice resturi de faguri objinute cu prilejul cercetarii si, organizarii cuiburilor familiilor de albine, in afar de faguri vechi de culoare inchisa. Exista diferite modele de topitoare solare. Toate au insi caracte- ristici si functionalitati identice, b. Topitorul de ceard cu aburi — este un alt utilaj pentru topirea ceri, Acesta se executA din tablA cositorita, are o formé cilindricd cu diametrul de 305 mm si o indlfime de 360 mm. Interiorul acestui vas este separat la mijloc cu 0 diafragma de forma unui con trunchiat. In orificiul conului trunchiat se toarnd apa, care pitrunde in jumatatea de jos a vasului, care are o capacitate de 1 litru. Gura conului este apoi acoperité cu un capacel semisferie prevazut cu orificiu, care diri- Jeaza aburii in compartimentul superior, la fagurii reformati, ce sint agezati intr-un cog pentru topire. Acest cos este gaurit in partea de jos si prevézut cu doud minere de manipulare. Topitorul este acoperit cu un capac etang si fixat cu un schelet de sirma de ambele minere ale vasului. Pentru a extrage ceara, se va asigura o sursa de cildura. Aburii 820 Fig. 29 — Presa electrica pentru ceara 1 = miner ; 2_— ples de agezare ; 3 — corp de baz; 4 — element Inedizire ; 5 — cilindry tampon; 6 —ilindru de presare si ~ corp de presare superior ; 0 —ellindra de dirijare ; 9 = gurub de presare. dirijafi in compartimentul cu fagurii reformati vor topi ceara care va curge intr-un vas cu apa asezat in dreptul tubului de evacuare a to- pitorului, Fagurii inainte de topire se vor mrunfi si muia in ap’ dedurizata (apa din care s-au extras intr-un procent foarte mare substantele mine- 60 rale) sau de ploaie, timp de citeva zile, pentru a se imbiba cu apa cAmasutele nimfelor, ca astfel si nu absoarb’ ceara topita. ‘Topitoarele cu aburi au randament seazut, c. Presa electrica pentru ceari — este un utilaj destinat elimina ceri din faguri reformagi. Dintr-o cantitate de faguri reformati ceai se elimina prin exercitarea unei presiuni la rotirea surubului de presare (9) in cavitatea cilindrului de presare (7). Eliminarea ceri din fagurii reformati este accelerati prin incdlzirea termostatata cu ajutorul unor rezistente electrice montate in corpul de presare superior (8) si in corpul de baz (3). Ceara extrasa prin presari repetate este recoltata la gura de scurgere a corpului de bazA (3), dup’ ce a trecut prin gaurile practicate in cilindrul de presare (6). Utilaje pentru colectarea si condifionarea polenului Datoritd multiplelor intrebuinjari ale polenului, recoltarea acestuia cu ajutorul albinelor se impune ca o necesitate, folosind in acest scop diferite sisteme de colectare. In vederea colectarii polenului in practica apicola se folosesc diferite colectoare care se pot clasifica in : a. Colectoare de polen exterioare — la urdinis Colectoarele de polen amplasate la urdinis sint de forme variate, toate au ins4 comuna o placé activé agezatA in pozitie vertical’, prin Fig. 34 — Colector de poten exterior 1 — sertar ; 2 — corp + 3 — placa activa sus — protectic din faja ; dreapta’ — proiectie laterala ; Jos — proectie de sus in jos, 61 orificiile cdreia albinele p&trund in stup. Polenul transportat de albine este retinut si cade in sertarul colectorului, de unde se poate ridica de apicultor. Colectorul de urdinis prezintA ca’ parti componente : — un corp realizat dintr-un cadru de lemn ; — un sertar in care se aduna polenul ce trece printr-o plasa de sirma cu ochiurile de 3,5 X 3,5 mm asezata deasupra sertarului. Partea inferioara a sertarului are prevazuta o fesdtura metalic cu ochiuri fine de 1X1 mm care permite o bund aerisire a polenului ; — placa activa este executata dintr-o foaie de material plastic (vinidur) prevazut cu orificii circulare cu diametrul de 4,9 mm si dispuse in rinduri suprapuse, cu orificii prin care trec albinele, refinindu-se polenul din cosulefele ‘acestora. Acest colector poate fi utilizat la toate tipurile de stupi, indiferent daca au sau nu scindurica de zbor. Colectorul se va aseza la urdinis in aga fel ca s& nu ramina spatii libere prin care albinele ar putea trece si evita astfel placa activd. Dacd urdinisul este mai mare, spatiul liber fafA de lungimea colectorului se va bloca cu bucati de lemn sau alt material pe care albinele s& nu-l poaté roade, b. Colectorul de polen la fundul stupulut — In practica apicola exist{ mai multe colectoare asezate la fundul stupului, cu forme diferite. Unele au placa activa asezat& in pozitie orizontalA, altele 0 au amplasatd inclinat sau chiar vertical. V az A | Fig. 26 — Cotector de polen pentru fund de stu 1 = clapeta superioara f= clapeta intetigara’s 8°™ placa aciva Gu nervuri ; 4 — sear, Cel mai rispindit colector, adaptat pentru stupul multietajat, are dimensiunile exterioare de 495X415X69 mm. Se amplaseazi sub stup inlocuind fundul acestuia, pe tot timpul sezonului activ. Prezinti un urdinis sub forma unui plan inclinat cu ajutorul caruia albinele pot fi dirijate sa treaca direct in stup sau prin placa activa. Polenul retinut de orificiile plicii active cade in sertarul colectoru- lui prin plasa de sirma galvanizatd cu ochiurile de 3X3 mm. Sertarul are fundul din plasi de sirma deasd pentru a permite aerisirea si usca- rea polenului colectat. Spre partea posterioar’ a colectorului exist’ o rama de ventilatie realizati din plas& de sirmA cu ochiurile de 3X3 mm. 62 Pe peretii laterali, colectorul este prevéizut cu orificii pentru tijele de fixare pentru transport. Prin manevrarea clapetei mobile,eputem dirija circulatia albinelor, in functie de sezon si de abundenta de polen din natura. c. Uscaitorul de polen — cu o capacitate de 5 kg, are o constructie simplA si asigura o uscare rapida a polenului (in timp de 3 ore polenul poate fi adus la umiditatea de 8%). Fig. 96 — Useator de polen 1 — sistem actionare electrics ; 2° “corp stay 3 — capac siti; 4 — corp: S — sistern inchidere'; § — capac. Uscarea se realizeazA cu ajutorul unui curent de aer incilzit 1a tem- peratura de 40—45°C, cu ajutorul unui grup de rezistente electrice si vehiculat de un ventilator electric. In scopul uscdrii polenului se demonteazi capacul uscitorului, se scot sitele din corp gi in acestea se aseaz polenul in cantitati egale pe fiecare in parte. Se introduc la loc in ordinea in care au fost scoase. Se aplicd capacul, se fixeazé brida, iar apoi se conecteazd uscétorul la sursa de curent. Dispozitive pentru recoltarea propolisului Colectorul de propolis — este constituit dintr-un gratar lamelar pe care se aseazi o testurd din material plastic acoperitA de o pinzd deas& de prelaté. Aceste elemente sint asezate direct pe spetezele superioare ale ramelor, inlocuind podisorul obisnuit al stupului. Se pot recolta pe pinza deasa cantitafi pind la 250 g/familia de albine. 63 Instalafia de condifionat si imbuteliat mierea Conditionarea mierii este ansamblul de operatii la care este’ supusd mierea in scopul omogenizariii, in condifiile mentinerii neschimbate a proprietitilor sale fizico-chimice si organoleptic Procesul tehnologic de conditionare a mierii cuprinde urmatoarele Preincalzire Lichefiere si omogenizare Filtrare grosiera Maturare gi limpezire Pasteurizare (cind este cazul) Filtrare fina Imbuteliere In schema este reprezentatd instalatia de condifionat si imbuteliat mierea, instalatie ce functioneazé la Combinatul apicol al A.C.A. Butoa- iele si bidoanele de miere sint lésate timp de 48-de ore in camerele de preincalzire (1). Sint trecute apoi in camera de golire (2), unde se realizeazd golirea ambalajelor, lichefierea si omogenizarea mierii. Cu ajutorul pompei P: se realizeaza filtrarea grosiera printr-o baterie de 2 filtre (3). Mierea trece in continuare la operatia de maturare, omo- genizare si limpezire in omogenizator (4). 1. 2, 3. 4 5. 6. 7. e [ed L a3 Fig. 317 ~ Instalatie pentru conditionat 1 — camera de prelticdizie ; 2'— comera de golire ¢ mecanic; § — patteurizator Gu plicl ; 6 reelplent de ‘de tmbuteliere. imbutettar mierea = filtru groster | ¢ — omo focaj j 7 filtru' fin In vederea imbutelierii intr-o instalatie corespunzatoare (8) mierea este stocata in recipienti de stocaj (6) cu sau fird pasteurizare (5). Din recipientii de stocaj, prin filtrul fin (7) mierea este dirijaté spre ultima operatie. 64 Echipamentul de protectie In procesul de productie, asupra apicultorului actioneaz& factori biologici, factori tehnologici, factori fizico-chimici si mecanici, factori de mediu si de clima, care au o influenta directa asupra condifiilor de munca si asupra sin&ta{ii apicultorului. Luindu-se in considerare conditiile impuse de factorii de mai sus echipamentul de protectie si de lucru trebuie s& prezinte urmatoarele caracteristici : 38 — Eehipament de protectie mmbinezon apicol ¢ minusi apicole + ¢ — masea’ apicola piianta ; d= masea apieola eu voal. + 8 asigure protectia apicultorului impotriva atacului albinelor si a razelor soarelui in timpul veri ; — sa acopere complet capul si corpul apicultorului si si nu pre- zinte orificii, crapaturi sau deschideri prin care s& pitrunda albina ; 65 — sf se imbrace usor ; — sa permit efectuarea liber& a mis — si prezinte stabilitate pe purtator ; — masea trebuie sA aib& o buna vizibilitate. Pentru executarea elementelor componente ale echipamentului de protectie si de lucru trebuie si se utilizeze materiale ieftine, usoare, re- zistente la uzurd si la actiunea chimicd a produselor apicole, si nu per- mita albinei s& introducd acul si s4 fie usor lavabile. De asemenea tre~ buie si fie elastice si si permiti eliminarea umiditatii rezultate din transpiratie. ‘Luind in considerare cele aratate mai sus, rezult cA pentru munci- torul apicol este necesar un echipament de protectie format din patru componente si un echipament de lucru format din dowd componente Echipamentul de protectie trebuie s& fie format din : 1. Masca apicola — pentru protectia capulul — executata in diverse variante : ‘a, Masca apicolA cu voal este constituitd dintr-o palarie confectio~ nat din stamb& infloraté. De palarie, de jur imprejur, este prins un Yoal negru, care printr-un siret amplasat la partea inferioara a acestuia este fixat de apicultor. Rezistenja mecanicd a mastii este asiguraté prin- tr-un cere de sirma de @% 1,8—2 mm asezat la periferia palariei Stabilitatea voalului este daté de un al doilea cere de sirma de @ 1,8—2 mm asezat in interiorul mastii si solidarizat in citeva puncte cu voalul. Db. Masca apicolé plianté executata dup’ o croialA noua prezint o mai mare stabilitate gi siguranfé mai ales in cazul stuparitului in- dustrial. 2. Combinezonul apicol permite o imbrcare rapida, si 0 functio- nalitate corespunzéitoare. 3, Manusile apicole, executate din P.V.C. si manset& din material tip prelata, protejeazd miinile in timpul procesului de productie. 4. Ciamele sint obignuite, de apa si noroi, din productia curenta a intreprinderii de bunuri de consum din cauciue — Jilava. Echipamentul de lucru format din halat de pinz& si sort din P.V.C permite o usurinfa a miscirilor muncitorului apicol in lucrarile pe care acesta le executi in afara stupinei propriu zise (In cabana, sau laborator). ‘lor ; 66 Lectia 4 INTRETINEREA $I EXPLOATAREA FAMILULOR DE ALBINE IN STUPI MULTIETAJATI Este binecunoscut faptul cd in condifii normale de cules, familiile puternice pot realiza productii ridicate, dar dezvoltarea respectiva si va- lorificarea eficient& a culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. Se stie, de asemenea, cA pentru dezvoltarea normala a unei familii sint necesari 14—16 faguri, fard a considera fagurii pentru acu- mularea nectarului si a pasturii in timpul culesului. De aici si concluzia ca asigurarea spatiului de crestere intensé a puietului, clidirea de faguri noi i_prevenirea roitului este posibild doar in stupi de volum mare. Un asemenea tip de stup este stupul multietajat care asigura pe linga conditiile deosebite pentru dezvoltarea gi activitatea albinelor, posi- bilitati nelimitate de crestere a productivitajii muncii apicultorilor, prin simplificarea tehnologiilor de intretinere, Stupul multietajat este larg raspindit in zonele cele mai diferite ale globului, find tipul de stup cel mai bine adaptat culesurilor abundente si condifiilor de stuparit industrial. In prezent ia o raspindire tot mai larga in {ari cu apicultura traditional, inlocuind tipurile de stupi folositi pina in prezent cum ar fi stupii orizontali, sau chiar pe cei verticali cu magazine. In tara noastra stupul multictajat cap&td de asemenea 0 folosire tot larga atit in stupinele de stat cit si in cele de amatori; se urmareste tipizarea pieselor de stupi astfel incit stupul sA poata fi folosit atit cu piesele tipice de stup multietajat, cit si prin combinarea cu piese de la stupul RA 1001 modificat (corpuri, magazine). ‘Transvazarea familiilor de albine in stupi multietajati Pentru transvazarea familiilor de albine din alte tipuri de stupi in stupi_ multietajati trebuie, in primul, rind, aleasi perioada favorabila acestei lucrari. Cea mai buna perioada este cea din primavara, dupa iesirea de la iernat, timp in care puietul nu este inca atit de extins pe faguri si ocupa in mod obisnuit partea centrald a acestora. Materialele necesare, stupii, fagurii etc. se pregatese din timp, in special in cazurile in care se transvazeazd familiile de pe faguri cu alte dimensiuni decit a celor standardizati (435 X 300 mm). In acest caz se vor pregati si ramele necesare in care se vor fixa fagurii decupati. Lucrarile se vor executa in zile insorite, cu temperaturi mai ridicate Si in prezenfa unui cules de intretinere, pentru a se evita racirea puictu- 67 lui precum si provocarea furtisagului, In timpul rece gi fara cules lucrarea se executd cu mult mai mare greutate si cu riscul de a provoca furtisagul Lucrarea de transvazare se executi in felul urmator : stupul din care se transvazeazi familia de albine se deplaseaza in spate, iar pe locul lui se aseazA fundul cu corpul de jos al stupului multietajat. In acest fel, albina iesité la zbor din stupul vechi va intra direct in stupul multi- etajat. Corpul stupului multietajat poate fi completat de la bun inceput cu 4—5 rame cu miere din rezerva, pregitite anterior inceperii lucrari. In cazul in care nu exist{ asemenea rame in rezerva, se scot din stupul vechi ramele neacoperite de albine care mai contin o anumita cantitate de miere si se adapteazi la dimensiunea ramelor de stup multietajat (435X230 mm), astfel incit la inceperea transvazarii corpul sa aiba cele 4—5 rame cu faguri gata pregitite pe care s& se poatd scutura albina din stupul vechi. Lucrarea merge mai usor in cazul ramelor standard (435 X 300 mm), care trebuie numai scurtate. Odata cu scurtarea ramelor este neapirat necesar remontarea gipcii inferioare care se detaseazi odaté cu partea de jos a fagurelui; altfel rama modificata isi pierde re- zistenfa iar fagurele se poate deteriora si chiar rupe. In cazul altor tipuri de rame, fagurii se decupeaz si se fixeazd in vamele tip multietajat cu ajutorul’ unor letisoare sau cu sirma. In mo- mentul decuparii se va urmari eliminarea zonelor cu celule de trinto: sau celule deformate, atit din partea de sus a fagurilor cit si din partea de jos. In cazul in care ramin neocupate zone din rama, acestea se com- pleteaz’ cu bucdti de fagure, urmarindu-se asezarea corecta a celulelor. Din stupul vechi se scot toti fagurii si se scutura de albine in stupul multietajat, la fel si corpul si fundul stupului vechi. Ramele fara puiet se string intr-o lédifA pentru transport pentru a fi scurtate in atelier. Ra- mele cu puiet se scurteazi pe loc si dupa ce li se bate sipca de jos se aseaz& in centrul cuibului nou format, in corpul de stup multietajat. In timpul lucrarii se di o importanta deosebita matcii. Aceasta se cautd si se mutA cu atentie in cuibul nou, astfel incit si nu se piard4 sau s& se accidenteze. Tn cazul in care stupul vechi are mai multi faguri decit corpul de multietajat, acestia se scurteaz4 si se pun intr-un al doilea corp care se monteaz4 sub corpul cu puiet. Dupa terminarea transvazirii, stupul vechi si toate materialele acestuia se string din stupina. In cazul in care este necesara transvazarea in perioade mai tirzii, cind puietul ocupa si zonele din partea de jos a fagurilor, pentru a se evita distrugerea puietului sc foloseste alté metoda de transvazare. Se scurteazd toate ramele libere de puiet si acelea al cdror puiet nu este afectat prea mult in urma scurtarii fagurilor. Tofi acesti faguri se string intr-un corp. Restul de faguri cu puiet se trec in alt corp care se aseaza pe fund, peste rama hranitorului. n functie de numérul acestor faguri restul corpului se completeazA cu faguri scurtafi. In noua formatic matca va lucra in corpul de sus, puietul din corpul de jos fiind ingrijit de albine pina la eclozionare, dupa care si fagurii respectivi vor putea fi scurtati iar rama hrénitorului indepartata. In cazul lipsei de faguri se poate mentine corpul de jos cu fagurii vechi pind in momentul in care in corpul de sus se vor cladi fagurii 68 necesari, scurtarea fagurilor din corpul de jos facindu-se in acest caz in perioada de toamna, dupa eclozionarea intregului puiet sau cind fagurii vor confine foarte putin puiet. Principii de intrefinere Intretinerea albinelor in stupii multietajafi este diferit’ de accea in stupii verticali cu magazine sau orizontali. Prin justa organizare a muncii de intrefinere, majoritatea lucrarilor executate de apicultori se rezumA la cele pregititoare (pregatirea rame- lor, insirmarea ramelor si fixarea fagurilor artificiali, sortarea fagurilor si topirea celor reforma(i, pregatiea materialelor — corpuri pentru largi rea cuibului la valorificarea culesurilor, repararea fundurilor etc.), lucriri care in majoritatea lor se executa in perioada de iarnd sau in perioada dintre culesuri. In acest fel, activitatea apicultorilor cap&t& un ritm uni- form, fara salturi, perioada sezonului activ putind fi folosité doar pentru intretinerea familiilor de albine. ‘ + Bewwrene [a : . mine | Sag Fig. 29 — Asigurarea rezervelor de hrand pentru ternare EGqbusrinl necesare, de la iesirea din inen& pina Ja culesul de la. salcim ; @— la intrarea fn jarné la sfirgitul lu! februarie, inceputul Iu marie : c'—inversare a torpusiion repetaté in 10—18 zile, I — Lucrri in perloada culesulll de vara? d'~ se asigusa spatiul Recesar cresterii puletului gi pentru” ‘depuncrea nectarului, prin “inversares « corputior. MI — Lucrari pentru pregitirea famillel in vederea ternfrll : © — pind la L-VIll se proghteste corpul cu Tezerve pentru iarma ; ¢'— se continua inversarea corpurilor | la ativsital lus septembrie se organizeazs cuibul de Jara. La familiile puternice, pe doua corpuri, se elimina lucrarile de volum cum ar fi controlul amanuntit, rama cu rama, al cuiburilor, largirea repe- tata a cuiburilor prin introducerea de rame, fixarea si impachetarea fagu- rilor tn vederea deplasdrilor in pastoral etc. La familiile slabe se iau toate mésurile de intarire a lor — se sparge cuibul, se ajutA cu faguri cu puiet, se administreaz& sustinut hraniri stimulente, se schimba eventual matca — pina in momentul cind populatia urca si in corpul al doilea ; in conti- nuare, se ingrijesc, bineinteles, ca orice familie normala adapostita in stup multietajat. Pentru a determina puterea familiei de albine, numérul de faguri cu puiet si cantitatea de hrana, constructia fagurilor artificiali, tendinta de roire, este suficientd ridicarea corpului si observarea fagurilor fara a-i scoate din corp, Cuiburile se desfac doar in anumite cazuri in care familia este sus~ pect& de boli, orfanizare, etc. Controlul nerational cu desfacerea com- plet& a cuibului frineaza dezvoltarea familiilor de albine si scade produc- tivitatea muncii. 69 In complexul de lucrari de intretinere a albinelor in stupii multi- etajati intra revizia de primavara ¢u care ocazic se curata si se iau masuri suplimentare de pistrare a cAldurii in cuib, inversarea corpurilor in ve- derea intensificarii cresterii de puiet, largirea spafiului pentru valorifi- carea culesurilor prin adaugarea de noi corpuri sau magazine, deplasarea in cadrul stuparitului pastoral, recoltarea mierii si pregatirea pentru ie nare ,toate aceste lucrari putindu-se executa la familiile puternice, fara desfacerea cuiburilor si analizarea ramelor in mod separat. Obisnuit, familiile puternice ierneaz4 pe doud corpuri. In timpul iernij albinele se deplaseazi incetul cu incetul din corpul de jos in cel de sus, pe masuré ce consuma rezervele de hrana. In acest fel, la iesirea din iarna, de regula, corpul de jos este gol. Intregul cuib (albine, puiet si hrana) sint concentrate in acel moment in corpul de sus. Familiile mai slabe, care ocupa pind intr-un corp, sint iernate tot pe doua corpuri : dar se iau masuri pentru ca ghemul sa se formeze toamna in corpul de jos. Pentru o mai buna iernare, intre cele dou corpuri se pune o foaie de carton asfaltat, cu 0 porfiune libera pentru trecere, catre peretele frontal al corpului, Dac& familia ocupa mai putin de 7—8 inter- vale, cuibul de iernare poate fi protejat pe o latura sau pe ambele laturi cu cite o diafragma. In continuare, fn timp ce la stupii verticali cu magazine sau la cei orizontali strimtorarea cuibului in perioada de primavard este legaté d lucrari laborioase si cu consum relativ mare de forta de munca, la stupi multietajati aceast lucrare se simplificd foarte mult, apicultorul supri- mind doar in caz de necesitate corpul de jos, pe care-I trece in rezerva pind ce familia ajunge sA ocupe bine un corp de albina si puiet. In mod normal ins familia se mentine in continuare pe dou& corpuri si in peri- oada de primavara ; pentru imbunitatirea regimului termic in corpul de sus se poate intercala intre corpuri o foaie de carton asfaltat_ previ- zuta cu un orificiu, pentru trecerea albinelor dintr-un corp in altul. Lucrarile colectivului de tehnologia cresterii albinelor din cadrul Institutulu! de cercetiri pentru apiculturi au aritat ci familiile care, in prima jumatate a pri- maverii au avut cutbul izolat de corpul de jos, cu o asemenea foaie de carton astal- tat, s-au dezvoltat mult mai bine si au valorificat culesul de primivara in condit} superioare, fata de familiile de aceeasi putere, intrefinute in aceleasi codifii de clima si de cules, pe doua corpuri sau pe un corp. In cuibul compact, restrins pe zece faguri, sint create conditii optime pentru cresterea puietului. In momentul reviziei de primavara se face un control sumar prin care se stabileste prezenja puietului de toate virstele si cantitatea de hana, dup& care cuibul se izoleazA termic pe deasupra si dacé e cazul, se mai reduce din deschiderea urdinigului. In cazul familiilor normale acestea nu vor mai fi controlate trei- patru saptamini, timp in care familia ocupa bine corpul de sus. Din mo- mentul in care’albina incepe si ocupe si faguri din corpul de jos iar puietul este intins pe 7—8 faguri, se poate executa inversarea corpurilor. Prin aceasta lucrare se stimuleaza intensificarea ouatului mateii in corpul de sus, unde condifiile de microclimat sint superioare fata de corpul de jos. Intrucit de executarea la timpul optim a inversérii corpurilor depinde 70 iii in mare masura dezvoltarea familiei si valorificarea culesului principal de la salcim, precum si clidirea fagurilor si prevenirea frigurilor roitului, lucrarea trebuie executatd la timp, ,far& intirzieri, astfel incit matcile sd aiba in permanenfa spafii libere pentru ouat in corpul de sus. La familiile care la iesirea din iarnA au fost lisate pe un singur corp sau care au iernat pe un singur corp, corpul al doilea se adauga pentru inceput, sub cuib, pozitie in care se mentine pind la prima inver- sare, In acest fel se da ‘posibilitate albinelor s& curete si si pregdteasca aime Prot de band Poet LLLP LLL LLL 2 ‘ ‘ b c Fan Fig. 40. — Asigurarea spattulut pentre eresterea puiewiur 8 — situetia 1a intrarea tn iamd j°b, ©” situatia cuibulut in primvard ; a — inverbarea corpuriion, pentru ouat fagurii din corpul de jos si s4- transporte in cuib mierea din fagurii corpului de jos, fapt care ajutA odaté mai mult la stimularea ouatului matcii. Este o buna ocazie de a tria si fagurii de cuib din corpul de jos, eliminindu-se cei negri sau altfel necorespunzatori, acum eliberati de Tezerve de hrana. Innoirea periodic’ a fagurilor este o practicd ce favorizeaz starea de sAndtate a stupului. In aceste corpuri se pun de asemenea 1—2 rame cu faguri artificiali care in prezenta unui oarecare cules de intretinere incep a fi claditi. Sint cazuri in care unele familii, puternice la iesirea din iarna, nu s-au ridicat ine& complet in corpul de sus, ocupind un spafiu insemnat si in corpul de jos. Aceste familii sint lésate si se dezvolte in forma in care sint, matca trecind singur& pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare, in timp ce va iesi puietul din corpul de jos, crescut in timpul iernii si al primaverii timpurii. Dupa aceasta se va proceda la obisnuita inversare a corpurilor conform schemei descrise maj sus. Spre sfirsitul primaverii si inceputul verii corpul de sus este in mod obisnuit plin cu puiet de toate virstele iar cel de jos cu puiet c&pacit, din care ies in permanenta albinele tinere care sporesc efectivul de albine creindu-se 0 oarecare aglomerare. Dac& in acest moment se intirzie cu addugarea celui de-al treilea corp, se poate incetini cresterea puterii familiei prin scdderea ouatului matcii din lips de spatiu si chiar prin aparifia frigurilor roitului. In conditiile Ari noastre operatia coincide de cele mai multe ori cu inceputul culesului de la salcim, spatiul adjugat folosind in acelasi timp si pentru acumularea nectarului. Astfel, in functie de puterea familei si de intensitatea culesului, se impune addugarea celui 1 de al treilea corp/magazin iar in unele cazuri chiar a celui de al patrulea corp/magazin. Tn aceasta perioada albinele cladesc foarte bine fagurii artificiali + de aceea in corpul al treilea si in urmatoarele, pe ling& fagurii goi se vor intereala si rame cu faguri artificiali. Corpul al treilea poate fi pus atit deasupra celui de-al doilea, dup’ efectuarea inversarii, cit si intre corpul de jos si cel de sus, cel de-al doilea sistem avind un efect deosebit in combaterea frigurilor roitului si stimularea clidirii fagurilor artificiali. Pentru a impiedica ridicarea mateii in corpul pentru miere, sub acesta se monteaz o gratie despartitoare : in lipsa fagurilor cu puiet, se usureaz recoltarea mierii din corpul de strinsura. Inversarea corpurilor este un factor important in intretinerea fa- miliilor de albine in stupii multietajati. Fara aceasta se deregleazA con- Gitiile normale de crestere si dezvoltare a familiilor de albine ; in corpul de sus in care se gaseste aproape tot puietul tinar, matca nu mai gaseste loc pentru ouat iar in cel de jos, pe misura ce puietul cipacit eclozio- neaza celulele sint ocupate in mare masura cu pastura. Acest fapt se pro- duce cu atit mai mult cu cit matea coboara cu destul de multa greutate in corpul de jos, lasind la discretia albinelor fagurii din care eclozioneaz& puietul. Prin inversarea corpurilor si adaugarea celui de-al treilea corp aceste stiri anormale sint evitate, matca continuindu-si normal activitatea de ouat in fagurii nou cladifi din corpul nou introdus, in timp ce albi- nele umplu cu miere celulele eliberate de puiet. Prin introducerea a mijloc a celui de-al treilea corp se formeazi un spatiu gol pe care albinele nu-l pot suporta si pe care cautd sa-1 corecteze, Intreaga lor energie este indreptatd citre completarea golului creat si in primul rind pentru cladirea noilor faguri artificiali dati, In aceste condifii instinctul de roire este anihilat si dac& nu apar in con- | 3 ‘ 3 3 } 7 1 3 + ‘ 1 2 2 2 2 a. stead a b © a e Fig. 41 — Ageztrea {ntercalata a corpurilor in Vederea vatortficaris cutesuror tinuare alte cauze care si-l provoace, nu se mai manifesté pind la sfirgitul sezonului. "Dupa refacerea unitatii cuibului matca are din nou posibilitatea sa oud intens, in aceasté perioada ea abordind cu mult& placere fagurii nou claditi, care se gasesc in cazul acesta in centrul cuibului. De obicei, la 72 culesul de salcim sint suficiente trei corpuri, atit pentru cresterea puietu- luj cit si pentru acumularea nectarului. La sfirsitul culesului, cele dow corpuri de jos vor fi ocupate cu puiet iar cel de sus cu miere. In corpul de jos fagurii se elibereazi de puiet, in timp ce in corpul din mijloc se gaseste puiet de toate virstele. Ca urmare, pentru ca albinele s4 rémin& in continuare in stare activa, odata cu recoltarea corpului cu miere se va face si inversarea corpului de jos cu cel din mijloc, la recoltare avindu-se grijA ea in familie s& ramina in mod obligatoriu minimum 5—6 kg miere, rezervi de hrana. In cazul stupilor multietajafi aceste rezerve sint cu atit mai necesare cu cit in mod obisnuit in rama Langstroth puietul ocup’ toati suprafata fagurelui, fara obisnuitele coroane de miere intilnite la rama standard (435 X 300 mm). Din aceasta cauzd, in cazul recolt&rii mierii din corpul al treilea familia poate fi lésatA complet fari hrana, lucru deosebit de grav pentru dezvoltarea in continuare a familiei, mai ales in caz cd dupa culesul de la salcim in zona respectiva nu mai exist si alte culesuri Dupa culesul de la salcim, puterea familiei continua sé creasca, astfel incit poate aparea necesitatea asigurarii celui de-al patrulea corp cu care se procedeazi la fel ca si cu al treilea, find pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra corpului cu puiet, sub cel de strinsura. Lucrarea se face la inceputul culesului de vara (tei, coriandru, zmeur, etc.) astfel inctt s4 se asigure clAdirea din timp a fagurilor arti- ficiali necesari acumularii nectarului. La culesul de floarea-soarelui se manifest deja tendinta albinelor de blocare a cuibului si de asigurare a rezervelor pentru iarna. Din aceasta cauza chiar in familiile cu trei-patru corpuri se poate intilni si- tuatia in care albinele blocheazd mierea si o cpacesc, chiar in detrimen- tul puietului, in primele doug corpuri si nu in fagurii din corpurile su- perioare, desi acestia au spafiu suficient pentru depozitarea nectarului cules. In aceasta situatie, pentru continuarea dezvoltarii normale a fami- liilor se va avea in permanen{a grija asigurarii matcii cu spatiul necesar pentru ouat in paralel cu spatiul pentru depozitarea nectarului, acesta din urma cit mai aproape de puiet, pentru a fi mai usor abordat de albine. Desigur c& schema de fntrefinere descris& mai sus nu este potrivitd pentru toate cazurile si in orice conditii de cules : in functie de acestea, precum si de experienta acumulata de fiecare apicultor in parte, se aplicA acele scheme de intrefinere care corespund cel mai bine conditiilor res- pective. Astfel, in condifiile ingrijirii unor efective mari de familii de albine, in vederea cresterii productivitatii muncii, se lucreazA doar cu 9 rame in corp atit in perioada activa cit si in timpul ierndrii. In felul acesta, prin spatiul creat, manipularea ramelor este mult usuratd, indeosebi in cazul scoaterii lor in vederea extractiei mierii. De asemenea, prin asezarea fagurilor la distan{é mai mare decit cea normala, prin ingrosarea faguri- lor creste capacitatea acestora de inmagazinare a mierii, realizindu-se in acest. fel valorificarea mai eficienté a spatiului de strinsura. Tot pentru valorificarea in condifii mai bune a culesurilor, in locul corpurilor de strinsura se folosesc magazine cu 8 sau 9 faguri care avind o greutate 73 mai mica sint mai ugor manipulate de catre apicultor. Fagurii find dispusi la distante mai mari decit cele din cuib, sint mai greu_,,acceptati de c&tre matei, in caurile in care se lucreazd far gratii despartitoare. Pentru asigurarea rezervelor de hran pentru iarna, incepind cu culesul de salcim se vor refine cite 1—2 faguri plini cu miere, cépaciti, care se Vor pastra in rezerva. Se aleg de regula fagurii mai inchisi la culoare, cu celule regulate, fra defecte sau celule de trintori, avindu-se in vedere ca in acesti faguri se va creste puietul in. primavara urmatoare Fagurii se pastreazi in corpuri de stupi in spatii special amenajate, in conditii de temperatura si umiditate corespunzdtoare (16—18°C si 50—60%) umiditate), luindu-se toate masurile de combatere a gaselnitei si a rozdtoarelor. F ce inlatura ® b ¢ ‘Hig, 42 — Organizorea eutbutut pentru wernare a — situatin ‘ultimet seril Se puiet (zona mlere ; 2 — zona pulet) ; b, ©, — orgenizarea Socoreituatliicate's culoulul pentru ternare |G —zond malere "2. — ghem ternare) ; °d— Soe pune tOate a Cuavoare "a eufbulul peated iernare (corp cu provizil de la magarie) Dupa ultimul cules se ridic& corpurile cu miere si se las unul sau doua corpuri pentru puiet, dupa puterea familiei. Deasupra acestora se aseazA corpul cu rezervele de hrana pentru iarna, intre fagurii cu miere avindu-se grijé si se intercaleze si faguri cu rezerve de pistura. Nu se mai face nici o alt& lucrare de organizare a cuibului, La sfirsitul perioa- dei de toamna, dupa restringerea puietului, familia se las doar pe doud corpuri din care cel de jos cu resturi de miere si pastura si cu faguri goi in care a fost sau se mai gasesc urme de puiet si cel de sus cu rezervele de hrand pentru iarna. ‘Trebuie evitaté practica unor apicultori, care in urma folosirii_ stupilor de alte tipuri, ierneazi familiile de albine doar pe un corp de stup multietajat. In cazul in care fagurli sint acoperifi pe toatd suprafaja cu rezervele de brand, albinclor le vor lipsi spatiile de faguri cu celule libere in care s&-si formeze ghemul Ge icrnare, astfel ineit vor fi silite s& ierneze doar tn intervalele dintre faguri. In aceste condifii iernarea devine deosebit de grea, mentinerea temperaturii este dificili, uzura albinelor ridicaté din care cauzi familiile ies din iarné foarte slabite si cu posibilitati reduse de redresare, Specificul intretinerii familiilor de albine in stupi multietajati const& in aceea c matcile avind la dispozitie un spatiu pentru ouat practic nelimitat se uzeaz4 mult mai rapid decit in stupii de alte sisteme. Din aceasta cauzi miatcile trebuie schimbate mult mai des, chiar anual. Lasate mai mult timp in stupi, chiar in condifii bune de intrefinere si de cules ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat si prin aceasta nu pot 74 ) | i | | asigura efectivele necesare de albine culegitoare ; astfel, familia pierde capacitatea de productie si intra mai usor in frigurile roitului In ceea ce priveste momentul $chimbérii mAtcilor, nu este recoman: dabil ca aceasta si se facd in perioada de primavara cind familia este in dezvoltare si cind orice intrerupere in aportul de oud se reflecta negativ asupra cresterii efectivului de albine pentru valorificarea culesului. Mult mai indicat este ca schimbarea mitcilor s4 se fac4 in ajunul sau in timpul culesului, Lucrarea se face ins’ cu destuld greutate dat find numérul mare de rame ce trebuie controlate. Din aceasté cauza, in cazul stupului multietajat este mult mai bine de procedat in felul urmator : in corpul al treilea se formeazi un roi stolon format din 1—2 faguri cu puiet ci- picit gata de iesire si 2 faguri de acoperire cu rezervele de hrana. Se cauta ca fagurii cu puiet s& nu aibi larve tinere necdpacite si nici in- ceputuri de botci. In roi se scutura atita albina cit sé acopere bine toti fagurii, Se dA o bote& cpicitA gata de iesire, crescuta in acest scop dintr-o familie buna de prasila, Dupa ce matea se imperecheaza si incepe s4 oud in mod normal, roiul se uneste cu familia de baz& prin simpla scoatere dintre corpuri @ podigorului separator, fri a cduta sau izola matcile. In mod obisnuit matca tinra o elimina pe cea batrind din familia de baza Lucrarea se organizeazi in aga fel incit unificarea si se faci in prezenta unui cules, primirea matcii fiind mai bine asigurati. Maximum de succes se obtine in cursul lunii julie si inceputul lunii august, indeosebi in prezenta unui cules de intretinere. Acest sistem de schimbare a mitcilor elimina lucrarile de formare a roiului care implici o serie de inconveniente legate de cautarea rame- lor cu puiet si a matcli, precum si amplasarea rojului peste familie, prin care se ingreuneaza lucrarile la familia de baz. Pentru evitarea acestei ultime situafii, in cazul in care se formeaza familia ajutatoare, aceasta poate fi amplasatd si intr-un stup separat, agezat alaturi de familia de bazA, In acest caz asezarea corpului respectiv deasupra familiei de baz& se face in momentul unificarii. Pregatirea familiilor de albine in vederea sezonului urmator depinde fn mare masura de ingrijirea data albinelor in perioada de sfirsit de vara si toamna. Acest lucru este deosebit de important in cazul stupilor mul- tietajati, Dac familiile intra in iarna fara necesarul de hrand de calitate, cu matcile uzate sau defecte si fara efective mari de albine tinere, indi- ferent ce misuri se vor lua in primavar& este imposibil a se obtine familii puternice pentru culesul de la salcim si cele urmatoare. Trebuie acordatd toata atentia mentinerii ritmului de ouat a mit- cilor in toati perioada de toamna. Intrucit in acest timp corpul de jos este in mod obisnuit umplut cu polen (pastura), matea nu poate folosi fagurii respectivi pentru depunerea oudlor. Este necesar deci_a se schimba fagurii plini cu pasturd cu faguri goi buni de ouat, Pentru aceasta se ridic& corpul cu pasturd, corpul cu puiet se coboara pe fund, deasupra se aseaz4 un corp cu faguri mai inchisi la culoare, buni de ouat, iar deasupra, al treilea, se aseazd corpul cu rezervele de hrana. In felul acesta se creeazi cele mai bune conditii pentru ouatul matcii si, deci, pentru asigurarea intrarii in iarna cu familii puternice formate doar din albine tinere, neuzate. 2% Cind devine necesard inlocuirea unei parti din miere com- pletarea rezervelor cu sirop de zahar, se va avea in vedere ca raportul miere/zahar s& fie de cca 1/1, De*asemenea, administrarea siropului se va face cel tirziu pind la 10—15 august, astfel incit albine prelucrd- toare a siropului sé nu mai ajunga s intre in componenta ghemului de ian’. Stupul_multietajat permite mai bine decit oricare alt tip de stup folosirea familiei ajutitoare precum si metoda proprie doar acestui tip de stup de folosir. a doua matci in cadrul accleasi familii Exeeptind inconvenientele amintite mai sus legate de manipularea corpurilor superioare, amplasarea familiilor ajutdtoare in acelasi stup cu familia de baz prezinta gio serie de avantaje printre care amintim: reducerea numarului de utilaje — in special funduri si eapace de stupi; spatiu de amplasare a stupilor mai mic atit in stupina cit si in mijloacele de transport ; simplificarea lucrérilor de intarire a familici de baz& pe seama familici ajutitoare, In mod obisnuit folosirea familiilor ajutitoare se face dup schema cunoscuta: familia ajutitoare se formeazi cu mated tingrd sau cu matca stupulut intr-un corp superior despartit de familia de bazd printr-un podigor obisnutt, Sau un podisor despartitor (Snelgrove), Perioada optima pentru formarea femiliei aju toare este cea dupa terminarea culesului de la saleim. Familia ajutatoare se dez- voli pind in toamna si ierneaza de sine stAtdtor, actiunea de ajutorare a familie de bazi incepind abia din sezonul urmitor. Acest ajutor se manifest indeosebi la culesul de salcim cind familiile ajutitoare tsi cedeaz total sau partial albina silsau puietul familiei de bazi sau se unifict in intregime cu familia de bazi, find apot reffeuti dup terminarea culesului, © forma de folosire a familiilor ajutdtoare specificd stupului multieiajat este cedarea periodic’ a albinei zburitoare cu. ajutorul podisorului despartitor. Luerarea se executi fn felul urmator: incepind cu 10—12 zile inainte de ince- perea culesului si continuind pe toat durata acestuia, periddie, 0 data la 7 zi se inchide urdinigul familiei ajuttitoare gi se deschide urdinisul’ pereche, care co- respunde cu al familiei de baz ; pentru circulatia albinelor din familia ajutétoare se deschide un alt urdinis, de pe alta latur& a podisorului. In acest fel elbinele zbu- ritoare ale familiei ajutitoare sint dirijate in familia de baz, familia ajutatoare formindu-si efective noi de albine zburdtoate care vor circula’ prin urdinigul nou deschis, ‘Metoda de lucru cu dowd mitci a fost imaginati si folosité de apicultorii americani in condifiile specifice de cules de trifoi, sparceta etc, la care familiile Se dezvoltA pe 4—5 corpuri. Conform metodei una din mitci” se izoleazd cu o vam& cu gratie separatoare in corpul de jos si cealalti in cel de sus, la mijloc punindu-se 2—3 corpuri de strinsurd Metoda se foloseste in doud variante: prima — familia se dezvolta si valo- Nifick culesul In prezenta celor douii mitei; a doua — familia se dezvolté in prezenta celor doui matci, dup’ care la inceputul culesului una din matel se suprimi prin unificare. Aplicarea metodei solicit o calificare fnalti a personalului apicol si un volur mare de munca necesar manipularii corpurilor tn vederea asigurarii perma- nente a spafiului de ouat pentru mitci si a celui pentru depozitarea nectarului