STRUCTURA ANATOMICA A OCHIULUI

Analizatorul vizual este format din trei segmente:

- un segment periferic (receptor) retina
- un segment intermediar caile optice
- un segment central scoarta cerebrala occipitala

Ochiul este organul vederii si este format din :

- globul ocular
- organele anexe
GLOBUL OCULAR este un organ simetric, pereche, situat in partea anterioara a orbitei fiind tinut
in pozitia sa normala de capsula lui Tennon (o capsula conjunctiva) si de muschii extrinseci ai
globului ocular. Inapoia sa se afla spatiul retrobulbar plin de tesut conjunctiv gras si in care se afla
vasele, nervii si muschii globului ocular.
El are forma aproape sferica fiind mai bombat anterior, cu doi poli, anterior, posterior, care
reprezinta centrul de curbura pentru fiecare din cele doua emisfere delimitate de ecuator. Ecuatorul
sau circumferinta cea mai mare a globului ocular (app. 80 mm.) imparte globul in doua jumatati
fiind perpendicular pe axul anteroposterior ce trece prin centrul ochiului si uneste cei doi poli.
Globul ocular este alcatuit dintr-un perete si un continut.
Peretele este constituit din trei tunici suprapuse :
- tunica externa
- tunica mijlocie
- tunica interna
Continutul este format din :
- umoarea apoasa
- cristalin
- corp vitros
Invelisurile globului ocular

S.1 Tunica externa , fibroasa, groasa si rezistenta, reprezinta invelisul protector al globului
ocular si asigura mentinerea formei acestuia. Ea se compune din doua parti :

- sclerotica
- corneea

Sclerotica cuprinde 5/6 posterioare ale tunicii extern, este o membrana fibroasa de culoare alba-
sidefie, dura si inextensibila. Ea prezinta la polul posterior o regiune perforata lama ciuruita prin
care trec fibrele nervului optic si vasele sangvine, la polul anterior patru orificii situate inaintea
insertiei muschilor drepti prin care intra si ies arterele si venele ciliare anterioare si vasele limfatice.
Mijlociu avem patru orificii in fiecare cadran pe unde ies venele vorticoase.
Grosimea sclerei este cuprinsa intre 0,3mm la insertia muschilor drepti, 1 mm spre limb si 1,3mm
la nervul optic. Pe fata externa a scleroticii care vine in contact cu capsula lui Tennon se insera
muschii globului ocular (4 drepti la distanta de 5,5-8 mm de limb si 2 oblici la 13-15 mm).
Jonctiunea dintre sclerotica si cornee poarta denumirea de limb sclero cornean.
Sclerotica prezinta trei straturi :
- episclera
- stroma sclerala
- lamina fusca

VASCULARIZATIA este asigurata de reteaua episclerala si coroidala.

1
 INERVATIA sclera anterioara este inervata de doua ramuri lungi ciliare ale nervului nazo ciliar,
iar cea posterioara de nervii ciliari scurti.

Corneea reprezinta 1/6 anterioara a tunicii externe. Este transparenta, lucioasa si are forma unei
calote sferice cu diametru orizontal de 12 mm, iar vertical de 11 mm, raza de curbura fiind app. 7,8
mm. Grosimea este de app. 1 mm la periferie si 0,88 in zona centrala. La acest nivel, razele de
lumina sufera cea mai importanta refractie datorita diferentei de indice de refractie dintre aer (n= 1)
si umoarea apoasa (n= 1,33 ) precum si datorita curburii corneene puterea de refractie a corneei
fiind 40-45 dioptrii. Limita dintre cornee si sclera poarta denumirea de limb sclero cornean.
Histologic, corneea prezinta antero posterior 5 straturi :

1. epiteliul cornean La randul sau cuprinde trei straturi :

- stratul bazal germinativ cu celule cilindrice,
- stratul intermediar cu celule poliedrice ( corpii mucosi ai lui Malpighi )
- stratul superficial descuamant cu 2 randuri de celule aplatizate necheratinizate

2. membrana elastica anterioara (membrana lui Bawman ) are o rezistenta mare la infectii dar nu
se regenereaza daca este distrusa in procese patologice

3. parenchmul cornean reprezinta 9/10 din grosimea corneei

4. membrana elastica posterioara (membrana lui Descemet ) este o membrana hialina, rezistenta
si foarte elastica. Aceasta se regenereaza.

5. endoteliul cornean

Corneea , cel mai important component al dioptrului ocular este protejata de filmul lacrimal ce
rezulta din clipitul pleoapelor si are trei straturi :
- extern, lipidic
- mijlociu, apos,
- intern, mucoid
Proprietatea principala a corneei este transparenta care depinde de:
- gradul de hidratare
- lipsa vaselor sangvine
- paralelismul perfect al fibrelor din parenchim

INERVATIA CORNEEI este realizata de 3 plexuri rezultate din ramuri ale nervilor ciliari si ramuri
din ramura oftalmica a trigemenului (V).

S.2 Tunica mijlocie sau uveea este inchisa la culoare, intens vascularizata si bogata in
celule pigmentare. Cuprinde trei parti :
- irisul (partea anterioara)
- corpul ciliar (partea mijlocie)
- coroida (partea posteroara)

IRISUL partea anterioara a tunicii mijlocii, are forma unui disc cu un orificiu central numit
pupila. El se comporta ca un diafragm ce regleaza cantitatea de lumina ce ajunge la retina. Irisul da
culoarea ochiului datorita gradientului de pigmentare. Culoarea poate fi aceeasi la ambii ochi sau
poate sa difere de la un ochi la altul sau chiar la acelasi ochi, fenomen numit heterocromie iriana.
Irisul prezinta:
- o fata anterioara
- o fata posterioara
- doua margini una periferica aderenta la corpul ciliar si una pupilara ce delimiteaza pupila

2
 Microscopic, irisul este alcatuit din:
- endoteliul irian
- stroma iriana contine cei doi muschi :
- muschiul sfincter al pupilei alcatuit din fibre musculare netede circulare ce
inconjura pupila, este inervat de sistemul nervos parasimpatic si produc mioza.
- muschiul dilatator al pupilei constituit din fibre musculare netede cu
dispozitie radiala, este inervat de sitemul nervos simpatic si produce midriaza.
- epiteliul pigmentar irian

CORPUL CILIAR portiunea mijlocie a uveei, are o latime de 5-7 mm si este situat intre iris
(anterior) si coroida (posterior) de care este delimitata printr-o linie zimtata numita ora serrata.
In sectiune sagitala are forma triunghiulara cu urmatoarele componente :
- o baza (ant.) in contact cu radacina irisului
- un varf (posterior) la nivelul orei serrata
- o fata externa in contact cu sclera
- o fata interna in contact cu corpul vitros.

Corpul ciliar este constituit din:

- pars plicata
- pars plana
Pars plicata cu latime de app. 2 mm situata anterior este alcatuita din 70-80 de falduri radiale ce
proemina pe fata interna a corpului ciliar. Acestea, denumite procesele ciliare, au extremitatea
anterioara mai globuloasa si cea posterioara mai efilata fiind delimitata de vaile ciliare.
Pars plana are latimea de app. 4 mm. este plana si se afla posterior de procesele ciliare pana la
nivelul orei serrata. Este constituita din fibre musculare netede alcatuind muschiul ciliar.

Dupa dispozitia fibrelor, muschiul ciliar, prezinta trei grupe de fibre :

- fibre longitudinale (muschiul lui Bruke) este cel mai bine reprezentat dintre cele 3 grupe de
fibre. Se intinde de la ora serrata la limbul sclero-cornean, fiind denumit muschiul tensor al
coroidei .
- fibre arciforme (radiale) sunt arcuite posterior de la limbul sclero-cornean la procesele
ciliare.
- fibre circulare (muschiul lui Muller) interne, pralele cu circumferinta irisului, a caror actiune
trage coroida apropiind ora serrata de limbul sclero cornean.

INERVATIA isi are originea in nucleul Edinger Westphal al oculomotorului.

COROIDA reprezinta partea posteroara a uveei si este cea mai intinsa componenta a sa. Se
prezinta ca o tunica subtire (0-2 mm), pigmentata, spongioasa si vascularizata, cuprinsa intre sclera
si retina. Are culoare bruna, negricioasa datorita continutului mare de pigment melanic si se intinde
de la punctul de emergenta a nervului optic pana la ora serrata.

Microscopic, coroida prezinta 4 straturi de la exterior la interior :

1. -lamina fusca (supracoroida)
2.- stratul vaselor mari (lamina vasculoasa) este alcatuita din 2 componente :
- exterioara (Haller) langa sclera este constituita din vene largi
- interioara (Satller) formata din vene de marime mijlocie si cateva arteriole
3. coriocapilarul un singur strat de coriocapilare cu diametru mare ce se intinde de la marginea
nervului optic pana la o.s.
4. membrana Bruch

3
 VASCULARIZATIA UVEEI
Vascularizatia irisului
Din artera oftalmica se desprind doua artere ciliare posterioare : temporara si nazala. Acestea
se impart in 2 ramuri ciliare posterioare lungi si 15-20 ramuri ciliare posterioare scurte. Arterele
ciliare posterioare lungi se anastomozeaza cu arterele ciliare anterioare provenite din arterele
musculare si formeaza marele cerc arterial irian situat la baza irisului, de unde pornesc ramuri
arteriale radiale ce converg spre marginea pupilara formand micul cerc arterial irian, care in
final realizeaza vascularizatia pe 3 teritorii capilare : radacina irisului, regiunea sfincterului irian,
muschiul dilatator al pupilei.
Circulatia venoasa a irisului urmeaza drumul invers, convergenta realizandu-se la radacina
irisului , sangele fiind colectat in venele proceselor ciliare si de aici in venele vorticoase.

Vascularizatia corpului ciliar . Arterele corpului ciliar rezulta din marele cerc arterial irian, iar
venele se varsa in venele ciliare anterioare si in reteaua venoasa coroidiana.
Vascularizatia arteriala a coroidei este realizata de :
- arterele ciliare anterioare recurente, ramuri din arterele ciliare posterioare lungi care iriga
partea anterioara a coroidei.
- 15-20 artere ciliare posterioare scurte ce perforeaza sclera si patrund in coroida unde se divid
in ramuri din ce in ce mai mici terminandu-se ca si coriocapilare, fiind asezate in vecinatatea
membranei lui Bruch.
Reteaua venoasa a coroidei nu respecta traseul arterial (acestea fiind de tip terminal) sangele
colectandu-se in final in 4 vene vorticoase situate cate una in fiecare cadran. Acestea se varsa
in vena oftalmica.

Inervatia tunicii medii provine de la nervii ciliari cu originea in ganglionul oftalmic si 2-3
ramuri din nervul nazal. Acestea formeaza plexuri la nivelul coroidian, ciliar si irian , atat cu rol
senzitiv si motor.

s.3 TUNICA INTERNA (nervoasa) numita si retina, este o membrana subtire (0,6mm
corespunzator maculei si 0,1mm la nivelul orei serrata), fotosensibila, transparenta si de
culoare roz datorita pigmentilor vizuali ce se gasesc in structura ei. Structural si functional
retina poate fi impartita in 2 zone distincte :
- retina vizuala
- retina oarba

RETINA VIZUALA (optica ) se intinde la polul posterior al ochiului pana la ora serrata) si
prezinta 2 fete :
- externa , in contact cu coroida
- interna, in contact cu corpul vitros

Pe fata interna a retinei, observam oftalmoscopic doua zone cu aspect diferit fata de restul
retinei : papila optica si macula lutea (pata galbena).
Papila optica are forma rotunda sau ovalara, de culoare roz palida cu diam. de 1,5- 1,8 mm. Ea
este situata deasupra si nazal app. 4 mm fata de polul posterior , reprezentand locul prin care filetele
nervoase retiniene parasesc ochiul si se continua cu nervul optic. Tot pe aici intra si ies vasele
sangvine retiniene. Papila imparte retina in 4 cadrane : superonazal, inferonazal, superotemporal,
inferotemporal.

MACULA LUTEA (pata galbena) are forma ovalara si 2-3 mm diametru, fiind situata la capatul
posterior al axului vizual principal al globului ocular. Ea prezinta punctul de sensibilitate maxim al
retinei, predominante fiind celulele cu conuri. In centrul maculei se observa o depresiune mica
numita foveea centralis unde acuitatea vizuala este maxima, iar elementul receptor este reprezentat
numai de celule cu conuri.
4
 Retina vizuala este formata din celule de sustinere, celule pigmentare si celule nervoase. Celulele
nervoase sunt de 5 tipuri : vizuale, bipolare, multipolare, orizontale si amacrine.
Celulele vizuale sunt reprezentate de: - celule cu conuri
-celule cu bastonas
Celulele cu bastonas
- numar de 130 milioane
- sunt raspunzatoare pt. vederea scotopica (in intuneric),
- sunt dispuse in jurul foveei in numar foarte mic si se inmultesc spre priferie, unde sunt
prezente in exclusivitate.
- este constuita dintr-un corp celular si un bastonas
- substanta fotosensibila este rodopsina (purpura retiniana) care in prezenta luminii se
descompune in scotopsina si retinen ( acesta este produs in permanenta din vitamina A).
Celulele cu con
- in nr de 6-7 milioane
- sunt raspunzatoare pentru vederea in lumina puternica si perceperea culorilor
- exista trei tipuri d pigmenti vizuali pt. cele 3 culori fundamentale (rosu, verde si albastru)
-prin amestecul lor pot forma orice culoare, inclusiv cea alba.
- substanta fotosensibila este iodopsina.
- prezente in numar mare in macula lipsesc din retina periferica . In foveea centralis sunt
exclusive celule cu conuri.
Celulele cu conuri si bastonase fac sinapsa cu celulele bipolare, protoneuronul, caii (primul
neuron), care primesc impulsuri de la mai multe celule receptoare, realizand o convergenta a
impulsurilor. Mai multi axoni ai celulelor polare fac sinapsa cu dentidele unei singure celule
ganglionare multipolare, deutoneuronul caii (al doilea neuron ), realizandu-se o noua convergenta a
impulsurilor. Exceptie facand celulele cu conuri din foveea centralis, unde fiecare celula cu con face
sinapsa cu o singura celula polara si aceasta cu o singura celula ganglionara multipolara, explicand
particularitatea acestei zone. Axonii celulelor ganglionare converg si formeaza nervul optic ce
paraseste globul ocular prin papila. Datorita structurii mai sus enuntate, retina prezinta 10 straturi,
incepand de la coroida :

1. Stratul celulelor pigmentare, alcatuit din celule incarcate cu pigment melanic, favorizand
concentrarea excitatiilor luminoase spre celulele vizuale.
2. Stratul conurilor si bastonaselor este format din celulele receptoare retiniene
3. Membrana externa este o retea de fibre fine ce separa zona nucleilor de restul celulelor,
conurilor si bastonaselor
4. Stratul granulos extern cuprinde corpurile si nucleii celulelor vizuale
5. Stratul plexiform extern contine axonii celulelor vizuale, dentridele celulelor bipolare,
prelungirile celulelor orizontale de asociatie
6. Stratul granulos intern este alcatuit din corpii si nucleii celulelor bipolare, celulelor
orizontale si amacrine (neuroni de asociatie fara dentride), dar cu un axon foarte ramificat).
In acest strat se afla capilare fine ale arterei centrale a retinei
7. Stratul plexiform intern cuprinde axonii neuronilor bipolari, dentridele celulelor multipolare,
prelungirile celulelor de asociatie, fibrele laterale ale celulelor lui Muller ( celula gliala ce
serveste drept support pt. neuronii ce alcatuiesc retina)
8. Stratul celulelor ganglionare este format din celule ganglionare asezate pe un singur rand
9. Stratul fibrelor optice este alcatuit din axonii celulelor ganglionare multipolare ce se dispun
in fascicole si ocolesc in arc foveea, convergand spre papila, strabat lama ciuruita si
formeaza nervul optic
10. Membrana limitanta interna separa stratul de fibre optice de vitros

VASCULARIZATIA RETINEI se realizeaza separat pentru structurile interne si pentru cele

externe. Aceasta nu este o vascularizatie dubla, fiecare tebuie sa fie intacta pentru a se putea
mentine normala functionarea retinei.

5
 - Portiunea externa (celulele receptoare si cele pigmentare) este aprovizionata prin intermediul
corio-capilarelor coroidiene.
-Vascularizatia portiunii interne este realizata de artera centrala a retinei, ram al arterei oftalmice,
care la nivelul papilei se divide in 2 ramuri retiniene : superioara si inferioara, care la randul lor se
divid in ramuri nazale si temporale, dihotomizandu-se pana la ora serrata.
Venele retiniene urmeaza traseul invers si dreneaza sangele in vena centrala a retinei care se varsa
in venele oftalmice superioare.

S. 4 ACUITATEA VIZUALA SI CAMPUL VIZUAL

ACUITATEA VIZUALA reprezinta capacitatea foveei(zonei centrale ale retinei) de a
percepe configuratia, forma, conturul, si detaliile obiectelor in conditii de iluminare maxima intre
fond si text.(raspunzator este cel cu con din reg maculara)
Este def. prin trei notiuni:
-minimul vizibile; este cea mai mica supraf perceptibila. Trebuie sa form pe retina un unghi de 1
grad arc de cerc =o imagine de 4 microni obtinuta prin stimularea a 2 conuri vecine.
-minimum separabile reprezinta cel mai mic unghi visual intre doua puncte pt ca acestea sa
poata fi percepute separate.Acesta este tot un unghi de 1 grad arc de cerc, deci cel putin un con
neimpresionat.
- puterea de aliniere conta in perceperea celui mai mic decalaj dintre 2 linii paralele sau puse cap
la cap.

Determinarea acuitati vizuale se face cu ajutorul optotipului.pt distanta(5m) si pt aproape(25-

30cm)

AV=d/D d= distanta de la care se face examinarea

D=distanta de la care ar fi trebuit citit caracterul
AV este maxima in centrul foveei si scade vertiginous spre periferie: la 0gr este 1, la5gr este 0.3,la
10gr este0,2 iar la 20gr este 0,1.
Cauzele diminuarii AV:- tulburari de refractie
- tulburarea mediilor transp ale globului oc
- lezarea retinei sau a cailor optice
- ambliopia functionala

SENSIBILITATEA DE CONTRAST REPREZINTA CAPACITATEA ANALIZATORULUI

VIZUAL DE A PERCEPE DIFERENTE DE LUMINOZITATE IN BENZI ALATURATE. Este
posibilitatea de a aprecia contrastul prin care un detaliu din peisaj se detaseaza de restul imaginii.

Vederea periferica :reprezinta totalitatea spatiului perceput constient cand globul oc fixeaza un
anumit punct Deosebim un ;- camp vizual central (30GR)
- cv periferic necesar orientarii in spatiu si are urmatoarele
limite datorate obstacolelor anatomice (nas, regiune spricenara):90 gr temporal, 70 inferior, 60
nazal, 55 superior. Limitele sunt mai reduse pt culori : cu 10 grad pt albastru , 20 pt rosu , 30 pt
verde
.
In vederea binoculara cv se suprapun pe 120 gr ramanad temporal cate 30 gr de camp monocular.

METODE DE EXAMINARE :-metoda suprapunerii

-perimetrie
-campimetrie
Toate metodele sunt monoculare si se bazeaza pe detectarea testului cand pacientul fixeaza un
punct fix. Se poate testa cv central si cv periferic cu teste de lumina alba si colorata de diferite
6
marimi , culori si intensitati. Fiecare punct retinian are o anumita sensibilitate, aceste puncte unite
intr-un graphic formeaza izopterele de sensibilitate notate in gr dela 0 la 90. cv macular pana la 10
gr,cel mijlociu (aria lui Bjerrum) intre 10 si 20 ,iar peste 20 este cvp
Metoda suprapunerii- este orientativa si depisteaza limitele externe si hemianopsiile

Perimetria consta in examinarea cu ajutorul unor arcuri de cerc cu raza de 33cm sau a unor
cupole hemisferice cu raza de 30cm .Poate fi : cinetica (perimetrul Gldmann)-misca testul luminos
de la periferie spre centru , statica-modifica intensitate luminoasa a testului pt fiecare punct de la
imperceptibil la perceptibil. Reprezentarea grafica se face prin numere sau nuante de la cenusiu
pana la negru, sau compiterizata-combina aceste doua metode.

Campimetria exploreaza cv central si paracentral pana la 30gr, folosind ecrane plane ,intunecate
pentru distanta si aproape si este metoda de electie pt examinarea petei oarbe, a scotoamelor si a
metamorfopsiilor.
Campimetria pentru distanta se face cu modelul Bjerrum (in intuneric pe o tabla patrata de 2 m
de la o distanta de 1-2 m, se misca un spot ce la periferie la centru)
Campimetria pt aproape se face cu ajutorul stereoscopului (teste Amsler pt cv macular)

MODIFICARILE CV
-PERIFERICE:-stramtorari :-concentrice (retinopatie pigmentara,atrofie de nerv optic)
-sectoriale(glaucoma cr ,dezlipire de retina)
,- hemianopsii:- heteronime in leziuni ale chiazmei optice (binazale in anevrism ale
Art carotiode interne si bitemporale in tumori hipofizare)
- homonime,(leziuni ale cailor optice situate peste Ch O
- cvadranopsii( la nivelul scoartei occipitale sau a radiatiilor lui Gratiolet
CENTRALE: -scotoame fiziologice( lipsuri cu caracter insular) pata oarba
- patologice : - pozitive ;pete negre sau cenusii(apar in tulburari de transp)
-negative(depistate doar la cv)leziuni retiniene sau ale tractului
op:-unice ,multiple,centrale ,paracentrale, periferice ,rotunde, triunghiulare
inelare ,arciforme, absolute sau relative.

S.5 Aparatul lacrimal este constituit din :

- glandele lacrimale
- caile lacrimale

Glandele lacrimale sunt reprezentate de :

- glandele lacrimale principale
- glandele lacrimale accesorii

Glanda lacrimala principala situata in partea supero-externa a orbitei ,in foseta lacrimala are
activitate reflexa .Este constituita din doua portiuni : orbitara si palpebrala separate de muschiul
ridicator al pleoapei.
Secretia lacrimala este excretata prin 3-5 canale excretorii principale in fundurile de sac
conjunctival superior si numeroase canalicule accesorii.
Are sctructura tubulo-acinoasa.vascularizatia este asigurata de artera si vena lacrimala.

Glandele lacrimale accesorii produc secretia lacrimala de baza prin:

- glandele conjunctivale Wolfring-Ciaccio si Krause -secretie seroasa
- glandele conjunctivale Manz si Henle -secretie mucoasa
- glandele sebacee Meiboniussi Zeiss -secretie lipidica

Caile lacrimale au rolul de a evacua lacrimile in cavitatea nazala si sunt formate din:

7
 - punctele lacrimale superior si inferior situate pe tuberculi lacrimali
- canaliculele lacrimale superior si inferior cu 2 portiuni ,una verticala(2mm) si alta
orizontala (5-7 mm) se varsa in sacul lacrimal
- Sacul lacrimal
- Canalul lacrimo-nazal continua sacul cu doua portiuni: una membranoasa si alta
osoasa ce se deschide in meatul nasal inferior.

AFECTIUNILE GLANDELOR LACRIMALE

Dacrioadenita reprezinta infalmatiile glandei lacrimale si pot fi : acute si cornice.

Dacrioadenita acuta reprezinta o infalmatie unilaterala a glandei lacrimale , este

determinate de infectii endogene sau infectii de vecinatate.
Semiologie : - tumefiere
- congestie
- chemozis
- hiperemie conjunctivala
- durere locala la miscarile globului si presiune
- general febra , cefalee,adenopatie preauriculara
Evolutia este spre supuratie cu formarea unui abces ce se deschide spre conjunctiva.
Diagnostic diferential cu -orgeletul extern sau intern
-furunculul
-chalasionul
-periostita marginiei orbitei
Complicatiile : -fistule lacrimale
- atrofia glandei
- insuficienta secretorie
- chistul gllandei
Tratamentul poate fi :
-medical- local: se aplica solutii antiseptice, antibiotice si injectii
subconjunctivale cu antibiotic
- general : antibiotice si antiinflamatorii
-chirurgical in caz de supuratie se practica incizie , evacuare si drenaj

Dacrioadenita cronica se prezinta ca o tumefiere progresiva a glandei care are aspectul unei
formatiuni mobile proeminente , semidure si bine delimitate , nu este dureroasa.
Este produsa de infectii cornice.
Tratamentul este etiologic, uneori se recomanda radio terapie sau ablatia glandei.

AFECTIUNEA CAILOR LACRIMALE

Dacriocistitele reprezinta infalamatia sacului lacrimal ele pot fi :

-dacriocistita congenitala a noului nascut
-dacriocistita adultului care poate fi acuta sau cronica

Dacriocistica congenitala a noului nascut se datoreaza persistentei unei membrane

epiteliale situate la nivelul canalului lacrimo-nazal in meatul nasal inferior sau prezentei unui dop
de celule epiteliale in sacul lacrimal sau canalul lacrimo-nazal. Din aceasta cauza secretiile se
acumuleaza in sacul lacrimal , se suprainfecteaza si apar secretii muco-purulente cu tumefiere

8
locala si hiperemie conjunctivala. La compresia sacului lacrimal se evidentiaza eliminarea de puroi
prin punctual lacrimal.
Evolutia : -spre vindecare spontana
-spre flecmon
Tratamentul se urmareste permeabilizarea canalului lacrimo-nazal care se realizeaza prin:-
compresia sacului lacrimal
-spalarea cailor lacrimale cu antibiotice
Dupa varsata de un an se face cateterismul cailor lacrimale iar dupa varsta de trei ani se poate
practica dacriocistorinostomie (foarte rar), daca metodele de mai sus nu dau rezultat.

Dacriocistita cronica a adultului

Apare mai frecvent la femei si este rezultatul stazei lacrimale urmate de suprainfectie datorata unei
obstructii cornice a canalului lacrimo-nazal. Flora microbiana este reprezentata de: stafilococ,
streptococ, actinomicete, pneumococ, etc.
Clinic lacrimare abundenta si cronica accentuate de vant, frig si lumina intense.
Se prezinta sub doua forme: catarala si purulenta.
Tardiv apare o secretie purulenta in unghiul intern al ochiului si congestie conjunctivala
cronica,apare dilatatia sacului lacrimal de marimea unei alune in unghiul intern al ochiului,
concomitent apar si semnele inflamatorii.La presiune sacului lacrimal prin punctele lacrimale se
elimina o secretie purulenta.
Complicatii :- conjunctivita acuta purulenta
- ulcere corneene
- inflamatii ale orbitei
- mucocelul

DACRIOCISTITA ACUTA A ADULTULUI

Este o inflamatie acuta a sacului lacrimal si apare dupa o dacriocistita cromica.
Cauze : -obstructia canalelor poate fi determinata de infalmatii cornice de vecinatate ca : sinuzite,
infectii dentare, rinite, rinofaringite.
Simptome :- stare generala afectata
-aparitia unei tumefieri de marimea unei alone
-semene celsiene locale bine delimitate
-local , durei, adenopatie auriculara si febra
Complicatii :-peridacriocistita
-abces al unghiului intern
Diagnodtic diferential se face cu furunculul unghiului intern, abcesul chistul sebaceu , chistul
dermoid, erizipelul.

Tratamentul dacriocistitelor urmareste repermeabilizarea cailor lacrimale astfel :

-sondajul cailor lacrimale urmate de spalaturi cu solutii antibiotice( de 2 ori pe zi timp de 7-10 zile)
-evacuarea sacului lacrimal prin compresie si instilarea de antibiotice si antiinflamatoare
-compresii cu rivanol
-antibiotice si antiinflamatoare locale si generale
Daca aceste metode nu dau rezultat se recurge la tratamentul chirurgical reprezentat de
dacriocistorinostomia( anastomoza intre mucoasa pituitara nazala si sacul lacrimal prin intermediul
unei ferestre sapate in osul lacrimal)
Daca nu se poate realize anastomoza se recurge la extirparea sacului lacrimal si inchiderea
punctelor lacrimale.

9
S 6 CONJUNCTIVITELE
Definiie;
Conjunctivita este inflamaia mucoaser conjunctivale, de o mare varietate de cauze.
Este o boal foarte fercvent, interesnd toate vrstele i toate strturil sociale, la ambele sexe.De
obucei lipsite de gravitate, pot avea un impact economic considerabil, att la nivel individual, ct i
la cel al colectivitilor.
Manifestri subiective i obiective ale conj
-disconfort ocular, urmat de senzaie de usturime, arsur, prurit, neptur, nisip n ochi, corp
strin .Funcional acuitatea vizual rmne nemodificat.
-Hiperemia, ntotdeauna prezent, este expresia clinic a vasodilataiei induse de eliberarea
mediatorilor tisulari ai inflamaiei, histamin, prostaglandine, leucotriene.Poate fi superficial,
marcat la nivelul fornixurilor, pn la 3-4 mm de perilimb, diminu la instilarea de adrenalin
-Secreia apare n toate afeciunile inflamatorii ale conj. Este un semn important, ne poate orienta
asupra etiologiei infeciei Poate fi. seroas, de

etiologie viral sau alergic, purulent de etiologie bacterian, cu puroi abundent, verziu, n infecia
cu Pseudomonas, glbuie, de etiologie gonococic, redus cantitativ, n infecia cu coci gram +.sau
poate fi secreie fibrinoas , conj difteric.
-Modificri de relief ale conj. includ, edemul, foliculii, papilele i flictenele. Edemul se obs clinic
prin chemozis, care traduce o inflamaie important, re obicei de etiologie alergic sau viral.
Foliculii se prezint ca formaiuni proeminente rotunde, translucide, de 0,2-2mm, avasculare situate
pe conj tarsal, i a fundurilor de sac, sunt nconjurai de o reea fin de vase care nu i invadeaz.
Papilele apar ca structuri elevate, hexagonale, elevate, fiind centrate de un vas sanguin. Flictenele
sunt asemntoare foliculilor, de care difer prin localizer perilimbic, se datoreaz unor reacii
alergice
-Alte manifestri; microhemoragii, adenopatie preauricular, edem palpebral moale, matinal, pe
pleoapa inferioar, falsa ptoz palpebral pentru keratoconjunctivita epidemic.
Diagnosticul pozitiv al conjunctivitelor
Se bazeaz pe :
-hiperemie conjunctivita
-secreia conj
-absena reducerii acuitii vizuale
Diagnosticul diferenial al conj:
-cu hiperemie conj, cu afectare acuitii vizuale, cheratita, iridociclita, glaucom acut.
-cu hiperemie conj, fr afevtarea aczuitii vizuale; sclerite i episclerite, celulita orbitar.

Complicaiile conj;
-ce intereseaz corneea; eroziuni, ulcere, perforaia corneei, panoftalmie
-blefaroconj
Principii generale de profilaxie i tratament n conj;
Profilaxia :
- mijloace colective, procedeul Crede, aplicat tuturor nou-nscuilor pentru prevenirea
conjunctivitei gonococice, const n instilarea unei picturi de nitrat de argint 1% n sacul conj,
imediat dup natere
-mijloace individuale, dac o secreie patologic ptrunde accidental n sacul conj, se va instila un
antiseptic slab, ca oxicianura de mercur, colir cu antibiotice cu spectru larg cu Cloramfenicol0,5%,
n mod repetat, soluii cu nitrat de argint 0,5-2%, urmat de splarea cu ser fiziologic sau cu xilin
2%.Nitratul de argint produce exfolierea celulelor superficiale ale conj, dintre care unele conin
microorganisme.. n cazul unei conj unilaterale, grave, vor fi luate msuri de profilaxie a infeciei la

10
ochiul congener; instilaii cu antibiotice, eventual protejarea sa cu un opercul din sticl, pn la
vindecarea ochiului afectat.
Tratamentul; - se adreseaz componentelor etiologice, patogenetice, simtomatice, fiind adaptat
ficrei forme n parte.
-Ochiul cu conj nu se panseaz niciodat, pentru a permite eliminarea secreiei care, prin acumulare,
ar crea condiii similare unui incubator, favoriznd multiplicarea germenilor. Tot n acelai scop, se
aplic seara un unguent cu antibiotic, pentru a mpiedica aglutinarea cililor pe timpul nopii.
Se insist pentru eliminarea secreiilor patologice din sacul conj prin instilatrea de soluii slab
antiseptice ca nitratul de argint 0,5-2% sau ser fiziologic. Lacrimile posed un sistem de aprare
foarte eficient datorit lizozimului . Cnd epifora este abundent, coninutul n lizozim scade,
pentru a reveni la normal pe msur ce epifora diminu. De aceea soluiile antiseptice se
administreaz n stadiile iniiale, apoi sunt contraindicate, pentru c reduc mecanismele naturale de
aprare, prin diminuarea lizozimului.
-Nici o soluie antiseptic nu poate fi administrat n concentraie eficient, care ar omor bacteriile,
deoarece ar fi toxic pentru epiteliul cornean, iar soluiile entiseptice sunt diluate permanent de
lacrimi i uneori inactivate de proteinele din secreia patologic, de aveea rolul principal al soluiilor
antiseptice este de a ndeprta mecanic secreiile patologice i nu de a steriliza conj.
Medicaia activ n funcie de etiologia conj, se aplic topic: colir sau unguent. Aceast modalitate
de administrare este ideal, asigurnd concentraia local maxim, cu efecte sistemice minim. Se
folosesc coliruri cu: antiseptice slabe ca argitol 10-20%, colargol 1-2%, efedrina 2%, sulfat de zinc
0,25-0,5%, acid acetic0,5%, antibiotice ca: cloramfenicol 0,5%, sulfamide, gentamicin,
tobramicin, ciprofloxacin. Se folosesc i antiinflamatoare nesteriodiene ca Indometacin,
Pranoflog ,iellox sau Diclofenac, dar i steroidiene n formele alergice.Unguentele au o durat de
aciune mai lung dect colirurile i mpiedic aglutinarea pleoapelor noaptea. Se folosesc cele cu:
tobramicina, netilmicina , ofloxacina etc.
-Tratamentul unei conj dureaz pn la cedarea complet a tuturor manifestrilor subiective i
obiective, dar se prefer un tratamnt scurt i intens.

S. 7 Keratita herpetica
Herpesul simplu cornean:
- apare monocular, concomitent cu erupii herpetice ale pielii pleoapelor, ale narinelor, ale
buzelor, dar poate aprea i izolat
- subiectiv: senzaie de corp strin, dureri vii, nevralgice, fotofobie, lcrimare
- obiectiv: congestie de tip pericheratic, iar pe cornee o eroziune cu caracter polimorf, ca o
crengu de brad, se evideniaz foarte bine prin coloraia cu fluoresceon, sensibilitatea
cornean este redus la nivelul leziunii.
- netratat, leziunea are tendina de a se extine, apar noi eroziuni, care se schimb, adeseori de
la o zi la alta.
- Vindecarea se face prin macule corneene, asociat cu scderea acuitii vizuale.
- Etilogie: este cauzat de virusul herpes simplex 1, care provoac herpesul febril cutanat .i al
mucoaselor
- Primoinfecia se produce prin contaminarea interuman sau prin transmidie direct, prin;
blefarite, conjunctivite foliculare, adenopatii preauriculare. Rezervorul de virus herpetic
poate fi n ganglionul nervului trigemen de unde, pe calea nervilor ciliari, ajunge la cornee.
- Nu las imunitate la om, recidivele apar n stri febrile, sau n condiii de reducere a
imunitii organismului
- Complicaii: suprainfecia cu germeni piogeni, care determin apariia ulcerului serpiginos
- Tratament: Local: -virustatice: medicamente antimetabolice capabile de a inhiba
multiplicarea intracelular a virusului, cum ar fi: IDU, preparat sub form de colir, sau
unguent, Aciclovir, sub form de ung., Vidarabina n colir, Interferon, care acioneaz
reducnd sinteza la nivelul celulei a unei proteine antivirale care blocheaz sinteza
componentelor virale la nivelul ribozomilor celulari, gamaglobulina n instilaii sau ung.
- Se instileaz midriatrice, se panseaz ochiul pn la epitelizarea leziunii
- Terapie mecanic: badijonare cu nitrat de argint 1% sau cu tinctur de iod
11
 - Se contraindic tratamentul cortizonic n fazele acute
- Tartament general: modificarea terenului: gamaglobuline, vitamine din grupul B, vitamina C,
levamisol, rodilemid, aciclovir, 5 tablete pe zi
- Vaccinarea antiherpetic nu d rezultatele scontate.
- 2 Distrofiile corneene:
- Sunt reunite sub aceast denumire o serie de afeciuni corneene degenerative, n care
tulburrile de inervaie i anomaliile metabolice sunt pe primul plan, fr s existe atingere
infecioas
S. 8 Ulcerul cornean serpiginos:
- este denumit ulcerul pneumococi, sau ulceru cu hipopion
- este o cheratit exogen, ulcerativ, supurat ,adesea datorit suprainfectrii unei eroziuni
corneene traumatice.
- Este frecvent la aduli, sau la persoane n vrst, n ale cror antecedente exist lcrimare
abundent,sau o inflamaie cronic a conj
- Simptome: dureri oculare i perioculare intense, fotofobie, mici fridoane, indispoziie
general
- Obiectiv: congestie pericheratic intens, prezena unei ulceraii de dimens variabile, cu fond
i contur infiltrate, acoperite de o secreie purulent, prezena sprncenei de infiltraie, a
ulvcerului, ce marcheaz direcia de propagare a ulceraiei, cu apariia caracterului serpiginos
al leziunii
- Reacie intens a uveei anterioare, ca: iris congestionat, pupila miotic, sinechii iriene post,
hipopion, sub forma unei mase de puroi alb-glbui care se colecteaz n camera anterioar
- Evoluia ulcerului este grav, fr tratament el se extinde n suprafa, cu invadarea corneei
spre profunzime, cu perforarea corneei. n orificiul de perforare, dup eliminarea umorului
apos din camera anterioar, apare inclavat irisul cu ncetarea durerilor din acest moment i
vindecarea leziunii sub forma unei cicatrici , leucom cornean aderent, cu pierderea vederii.
- Complicaiile tardive; glaucom secundar, stafilom cornean
- Etiologia: ageni patogeni localizai de regul pe conj. Sau n cile lacrimale ca: pneumicic,
dar i stafilococ, streptococ, piocianic, micoze.
- Profilaxia; se adreseaz persoanelor care, prin natura profesiei sunt expuse
microorganismelor
- Tratament; local; etiologic, antiinfecios, instilaii cu dezinfectante: argirol10%, unguente cu
antibiotice cu spectru larg ca Kanamicin, gentamicin,. n ulcerele cu hipopion, antibioticele
se adm n inj subconj. Se pot asocia ung cu epitelizante corneene ca dionina. Pentru
combaterea fenom uveei anterioare: midriatice, ca atropina 1%, neosinefrina10%,
adrenalina1la mie., care pot fi adm n inj subconj.. Ochiul va fi pansat pn la epitelizarea
ulceraie. Ulcerele trenante cu descemetocel pot beneficia de tratament chirurgical cu
efectuarea unei cheratoplastii la cald prin acoperire conj a corneei. Se pot efectua i splturi
zilnice a sacului conj cu sol cu antibiotice
- Tratamentul general const n: adm pe cale general a antibioticelor, antiinflamatoare
aspirin, indometacin, diclofenac, sedative,tonice generale, calciterapie.

CRISTALINUL

PATOLOGIA CRISTALINULUI

Afeciunile cristalinului intereseaz forma, transparena i poziia.

MOFIFICRI DE FORM

Sunt congenitale.
Afachia lipsa congenital a cristalinului.

12
 Lenticon anterior - protruzia feei anterioare a cristalinului n regiunea axial sub forma de pata de
ulei.
Lenticon posterior protruzia capsulei posterioare nspre posterior.
Ombilicaia depresiune localizat a suprafeei posterioare a cristalinului asociat cu opacifierea
ei.
Colobomul - lipsa unei poriuni din cristalin
Microsferofachia cristalinul mic, sferic, cu tendina de luxatie n adolescent.

MOFIFICRI DE TRANSPARENT

Se mai numesc si cataracte.Ele pot fi congenitale sau

dobndite(primitiv,traumatic,complicat,patologic,secundar).

S.10 Cataractele
CATARACTE CONGENITALE

Sunt opacitai cristaliniene prezente de la natere.Cataracta congenitala reprezinta o cauz frecvent

de cecitate la copil.
Examenul clinic
Subiectiv scaderea acuitaii vizuale de diferite grade.
Obiectiv -leucocorie totala sau pariala de diferite grade.
-semne asociate :privire inexpresiv,imposibilitate de fixaie,micari incoordonate ale
globilor oculari,nistagmus,strabism,semnul oculo-digital(tendina de a-i introduce degetul in
orbit)
Diagnosticul diferenial se va face cu :
anomalii congenitale de form si poziie ale cristalinului
cataracte postnatale
persistena vitrosului primitiv
fibroplazia retro lental
retinoblastom
Tratamentul este ntotdeauna chirurgical.Momentul operator va fi precoce, n primele saptamni de
viaa.
Tehnica chirurgical
Operaia se face in anestezie general.Preoperator se dilat la maxim pupila.Tehnica modern
consta in extracia extracapsular a cristalinului prin facoemulsificare si implant de cristalin
artificial.Postoperator tratamentul const n administrarea de colire cu antibiotic i cortizon 4 6
sptamni.Ochiul se panseaz cteva zile postoperator.

CATARACTE DOBNDITE

13
 Sunt opacifieri ale cristalinului ce apar n cursul vieii, de etiologie cunoscut sau necunoscut, ce
evolueaz spre opacifierea total a cristalinului cu scderea important a acuitaii vizuale.

CATARACTELE PRIMITIVE

Clinic exist trei feluri de cataracte : cortical, nuclear si subcapsular posterioar.

Cataracta senila cortical

Opacitaile apar n cortexul anterior, posterior sau ecuatorial.Evolueaz n patru stadii:
1.Faza incipient n care subiectiv apare vederea n ceaa iar obiectiv fine opacitai de diverse
forme n campul pupilar.
2.Faza de intumescent subiectiv acuitatea vizual este mult scazut, iar obiectiv cristalinul
bombeaz nspre anterior datorit imbibrii cu apa, are aspect de gheaa.
3.Faza de maturitate subiectiv acuitatea vizual este mult scazut, obiectiv se opacifiaz toate
straturile cristalinului care revine la dimensiuni normale.
4.Faza de hipermaturitate are loc un preoces de lichifiere ale starturilor periferice, cristalinul are
aspect lptos si tinde s se micsoreze, nucleul se menine dens i cade n partea decliv.

Cataracta senila nuclear se caracterizeaz prin opacitai prezente n nucleul cristalinului.

Subiectiv scderea lenta, progresiv a acuitaii vizuale, mai ales n lumina puternic.
Obiectiv - la biomicriscopie cu pupila dilatata, n centrul cmpului vizual o zon tulbure, puin
ntins de culoare galben cenuie sau brun.

Cataracta subcapsular se caracterizeaz prin apariia opacittilor cristaliniene imediat n

apropierea capsulei anterioare sau posterioare.Pacien
ii cu cataract subcapsular posterioar au probleme serioase de vedere n lumina soarelui sau a
farurilor.
Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe scderea acuitaii vizuale, examenul biomicroscopic i
oftalmoscopic.
Diagnosticul diferenial se face cu :
tulburri de transparen ale corneei
secluzia ocluzia pupilara
glaucomul cronic simplu
Tratamentul cataractei este chirurgical. Intervenia se va efectua atunci cnd vederea scade sub
limita la care bolnavul ii poate desfaura activitatea cotidian.

14
 Pregtirea preoperatorie
1.Cercetarea reflexului fotomotor absena sa arata c retina i-a pierdut funcia i operaia este
inutil.
2.Percepia i proiecia luminii
3.Msurarea tensiunii intraoculare
4.Verificarea cilor lacrimale
5.Examenul complet pe aparate i sisteme
6.Examenul de laborator cele uzuale
7.Hipotonizarea globului dac este cazul
8.Sedarea pacientului Diazepam,Luminal,Dormicum.
9.Midriaza preoperatorie cu midriatice de scurt durat
Anestezia este local cu xilina sub form de injecie retrobulbar sau topic.
Tehnica chirurgical
I.Crioextracia intracapsular a cristalinului const n extracia cristalinului i a sacului cu o criod
refrigerata(metoda abandonat astzi).
II.Extracia extracapsular a cristalinului(EEC)
Dup discizia capsulei anterioare se extrage nucleul, ulterior se aspir i se spal masele restante i
se implanteaz cristalin artificial.
III.EEC prin facoemulsificare const n fragmentarea maselor cristaliniene cu ultrasunete i
aspirarea lor cu ajutorul unei piese ntroduse n camera anterioar,aspirarea tuturor maselor restante
i ntroducerea de cristalin artificial foldabil.Avantajul acestei metode este incizia mic prin care se
lucreaz, cu absena astigmatismului postoperator i vindecare rapida.
Postoperator se administreaz colire cu antibiotic i cortizon de 4-5 ori / zi timp de 4 6
sptmni.

CATARACTELE PATOLOGICE

Sunt opacitai cristaliniene evolutive consecutive unor boli generale.Ele sunt bilaterale,opacitile
apar n straturile posterioare ale cristalinului, cu evoluie lent, apar la tineri si aduli, evolueaz
rapid spre maturitate.
Tratamentul EEC prin facoemulsificare.

CATARACTELE COMPLICATE

Sunt opacitai cristaliniene consecutive unei afeciuni oculare.Apar unilateral la tineri.Debuteaz

subcapsular posterior n rozet, sunt policrome(irizaii rosietice, brune, verzui), sunt evolutive i se
insoesc de manifestrile bolii ce le-a cauzat.
Tratamentul este chirurgical EEC prin facoemulsificare.

15
 CATARACTELE TRAUMATICE

Sunt opacitati cristaliniene secundare unor traumatisme.

Cataractele traumatice se clasifica n :
Cataracta contuziv apare dup o contuzie a globului sau a regiunilor vecine.Are aspect de
stea,ramur de brad,frunz cu nervuri,pana de pasare.
Cataracta prin plag penetrant cu ocazia plgii este perforata i cristaloida anterioar.Fibrele
cristaliniene se imbib cu umoarea apoas, se opacifiaz, unele se revars n camera anterioar.
Cataracta prin corpi straini intracristalinieni sau intraoculari.Corpii straini restani dup plgi
perforante oculare vor duce n timp la constituirea cataractei siderotice sau calcozice.
Cataracta prin ageni fizici. Electrocutarea,radiaiile calorice i explozia atomic sunt cauze care
determin opacifierea cristalinului.
Tratamentul cataractelor traumatice este chirurgical.

CATARACTE SECUNDARE

Reprezint opacifierea capsulei posterioare i a maselor cristaliniene restante dup EEC.

Clinic scderea vederii dup EEC care se agraveaza n timp.
Obiectiv biomicroscopia evideniaza capsula posterioar opacifiat.
Tratament capsulotomia Laser YAG.

GLAUCOMUL

PRESIUNEA INTRAOCULAR

Presiunea intraocular reprezint presiunea exercitat asupra pereilor globului ocular de ctre
lichidele intraoculare.Valoarea sa este determinat de urmtorii factori:
-rata de secreie a umorii apoase
-rata de eliminare a umorii apoase
-nivelul presiunii venoase a vaselor episclerale
Valoarea normal a presiunii intraoculare este cuprins ntre 10 21 mm Hg,cu o medie de 15,5
mm Hg.

Glaucomul cuprinde totalitatea strilor patologice caracterizate prin creterea presiunii intraoculare
cu toate consecinele ce deriv din aceasta.

CLASIFICAREA GLAUCOMULUI

Etiologic :
glaucom primar apare pe ochi fra o afeciune preexistent
glaucom secundar reprezint o complicaie a unor afeciuni intra sau extraoculare.
In funcie de gradul de deshidere al unghiului camerular avem glaucom cu unghi deshis i
glaucom cu unghi ingust.
16
 In funcie de vrsta pacientului avem glaucom congenital i glaucomul adultului.

GLAUCOMUL PRIMAR

Este acea forma de glaucom ce apare pe un ochi indemn de orice alta afeciune.Exista doua tipuri
de glaucom primar :
cu unghi deschis
cu unghi ingust

S. 11 Glaucomul primar cu unghi deschis

Este o afeciune cronica, bilaterala, nu neaprat simetric, caracterizat la cel puin un ochi prin
urmatoarele :
- valori repetate ale presiunii inraoculare mai mari de 21 mm Hg
- modificri glaucomatoase ale nervului optic
- defecte glaucomatoase ale cmpului vizual
- afectarea adultului
- unghi camerular deschis
- absena oricror alte cauze de glaucom
Clinic :
Subiectiv - de cele mai multe ori este asimptomatic pna la fazele avansate ale bolii.Pot apare
simptome care la pacienii peste 40 de ani ar sugera glaucomul : senzaie de tensiune intracranian,
cefalee cu caracter de hemicranie, pierderea adaptrii la ntuneric.
Obiectiv se caracterizeaz prin triada simptomatic :
hipertensiune intraocular
modificri ale papilei nervului optic
defecte ale cmpului vizual
Hipertensiunea intraocular
Creterea presiunii intraoculare repetat peste 21 mm Hg sau o diferent mai mare de 5 mm Hg
intre cei doi ochi.
Modificrile papilei nervului optic
Principala modificare a papilei nervului optic o reprezint excavaia glaucomatoas care se
produce datorit pierderii progresive a fibrelor nervului optic. Debuteaz de cele mai multe ori
inferotemporal, se extinde treptat cuprinznd ntreaga circumferin a papilei care va avea aspect de
cldare.n fazele avansate apare atrofia optica glaucomatoas.
Modificrile cmpului vizual
Snt reprezentate de :
n fazele incipiente scotoame centrale ntre 10 20 de grade n aria Bjerrum,unice sau multiple,
fara a se uni intre ele, respectiv lrgirea petei oarbe.
In fazele mai avansate apare un scotom arciform in jurul maculei, numit scotom arciform
Bjerrum.Defectele avanseaz,apar pierderi mari sectoriale,ingustarea de la periferie spre centru a
cmpului vizual strmtorare concentric, pentru ca n final s se pstreze o insul inferotemporal
de cmp vizual.
Diagnosticul pozitiv - se pune pe baza triadei simptomatice caracteristice.
Diagnosticul diferenial se face cu :
alte tipuri de glaucom
cataracta senil incipient
Evoluia este indelungat, cronic, bilateral i asimetric la cei doi ochi.Netratat, boala duce la
orbire.
Tratament :
Medical - local
- general
Laser
17
 Chirurgical
Tratamentul medical local
Exist mai multe tipuri de droguri antiglaucomatoase :
Analogii de prostaglandine care scad presiunea intraocular prin creterea eliminrii pe calea
uveo-scleral.Sunt de prima intenie n tratament,se administreaz o picatur / zi seara.
Betablocantele reduc producia de umoare apoas si cresc facilitatea la scurgere in tractul uveo
scleral. Se administreaz de 2 ori / zi cte o picatur.
Inhibitori de anhidraz carbonic reduc secreia umorii apoase. Se administreaz de 2 ori / zi cte o
picatur.
Tratamentul medical general
Se asociaz cnd medicaia local nu reueste s stabilizeze presiunea intraocular.Se
administreaz inhibitori de anhidraz carbonic (Ederen), capsule de 250 mg, 1 4 capsule / zi.
Tratamentul LASER
Se practic trabeculoplastia cu LASER Argon in GPUD necontrolate medicamentos, dupa
trabeculectomie dac presiunea intraocular se menine crescut.
Tratamentul chirurgical
Se aplic tuturor formelor de GPUD la care tratamentul medicamentos maximal nu asigur
controlul presiunii intraoculare sau la care se instaleaz precoce deficite ale CV.
Tehnica chirurgical este reprezentat de trabeculectomie.

S 12 Glaucomul primar cu unghi ngust

Este o stare patologic in care scurgerea umorii apoase este impiedicat datorit inchiderii
unghiului camerular, ceea ce duce la creterea presiunii intraoculare.
Evolutiv glaucomul primar cu unghi inchis se clasific n :
Glaucom primar cu unghi nchis latent
Subiectiv apar mici tulburri vizuale tranzitorii cercuri colorate,curcubee in jurul surselor de
lumin alb, inceosri ale vederii mai ales seara sau dup instilare de midriatice, dureri oculare i
perioculare moderate, uneori cefalee.
Obiectiv se constat congestie moderat perikeratica, discret edem cornean, camera anteriaoar
mai mica, radacin irisului mai aproape de cornee, pupila n semimidriaz, tensiunea intraocular
crescut.
Tratamentul const n iridotomia LASER datorit riscului de apariie a glaucomului acut.
Glaucomul primar cu unghi nchis acut
Se caracterizeaz prin creteri foarte mari ale presiunii intaroculare peste 100 mm Hg datorit
nchiderii complete a unghiului.
Subiectiv - dureri oculare si perioculare foarte puternice
- cefalee cu senzatie de hemicranie
- scderea acuitaii vizuale
- semne prodromale greuri,vrsaturi,dureri epigasrice.
Obiectiv - edem palpebral
- congestie conjunctival superficial i perikeratic
- edem cornean
- camera anterioar mica
- pupila n semimidriaz areactiv
- unghi nchis
- tensiunea intraocular foarte crescut
- papila nervului optic congestionat,hiperemic,uneori mici hemoragii pe retin.
Tratament
Reprezint o urgen oftalmologic.Se ncepe cu medicaia sistemic. Se administreaz
acetazolamid n perfuzie i.v. 500 mg,apoi oral n doze de 750 1000 mg / zi.
- ageni osmotici Manitol n perfuzie i.v.
- sedative,analgezice.
Medicaia local se ncepe cu betablocante de 2 ori / zi i inhibitori de anhidraz carbonic de 2 ori
/ zi.
18
 Tratamentul chirurgical este absolut necesar. Dac presiunea intraocular se normalizeaz se va
practica o iridotomie bazala, dac se menine ridicat trabeculectomia.Obligatoriu la ochiul
congener se face iridectomie bazal laser.

Glaucomul primar cu unghi nchis cronic

Subiectiv scderea permanent a AV,deficite de CV,

Obiectiv - congestie perikeratic,edem cornean epitelial, iris cu zone de atrofie stromal i a
guleraului pigmentar, pupil uor midriatic, presiune intraocular crescut ntre 30 60 mm Hg,
unghi iridocornean nchis.
Tratamentul este chirurgical, practicndu-se iridotomia bazal laser sau trabeculectomia.

S12 Atacul de glaucom

reprezint cea mai important urgen medico-chirurgical n glaucom i este forma de manifestare
cea mai frecvent n glaucomul cu unghi nchis.
Atacul acut de glaucom este declanat de factori care determin nchiderea unghiului camerular
(care este deja ngustat): midriaza medicamentoas, antecedente de subatacuri de glaucom neglijate,
neavnd simptome zgomotoase, staionare n obscuritate, emoii puternice, medicamente cu aciune
parasimpatolitic.
Pacienii cu atac acut de glaucom acuz durere ocular intens unilateral cu scderea brusc a
vederii, ochi rou, fotofobie, lcrimare, stare general alterat uneori cu grea, vrsturi i
hemicranie pe partea ochiului afectat. La examinarea oftalmologic, diagnosticul corect nu prezint,
n general, o problem pentru specialist, afeciunea avnd simptomatologie bogat.
Se constat, la palpare, c globul ocular este dur, dnd senzaia de ochi de piatr, ochiul este
foarte congestionat, asociat cu edem cornean important, pupila este mrit, n semimidriaza fix
(areflexiv la lumin), camera anterioar mic, iar msurarea tensiunii intraoculare relev valori
crescute (45-70 mmHg).
Examinarea ochiului contralateral are o importan deosebit pentru diagnosticul diferenial i
relev o camer mic i un unghi ngust, cu potenial de nchidere.
ntruct atacul acut de glaucom este o urgen major, ce se poate nsoi de pierderea brusc i
ireversibil a vederii, diagnosticul trebuie pus imediat i tratamentul trebuie instituit de urgen.
Dac atacul acut de glaucom nu este recunoscut repede, n primele ore de la debut, scad ansele de a
obine un rspuns terapeutic bun.
Tratamentul medical este standardizat, se aplic de urgen i are ca scop scderea ct mai rapid a
presiunii oculare, pentru a permite astfel intervenia chirurgical, care este obligatorie; administrat
pe cale general, cuprinde perfuzii intravenoase cu ageni hiperosmotici Manitol -, care scad
volumul globului ocular prin deshidratarea vitrosului, cu pastile care scad producia de umor apos-
acetazolamid i sedative, pentru a calma durerea ocular; local (picturi) se administreaz miotice
(Pilocarpina), care cresc eliminarea umorului apos, betablocante care reduc secreia umorului apos

S 13Orgeletul este o infectie stafilococica acuta a glandelor sebacee, daca sunt afectate
glandele lui Zeiss, se produce orgeletul extern, daca sunt afectate glandele lui Meibomius, orgeletul
este intern. Afectarea concomitenta se numeste hordeoloza.
Clinic tumefierea unei zone marginale palprebale eritematoasa si dureroasa, ulterior odata cu
accentuarea edemului si durerii apare un punct galben , locul unde se va produce perforatia si se va
evacua puroi (frecvent poate acompania blefarita).
Etiologia este o infectie stafilococica aparuta pe un teren cu imunitate redusa, diabet ,
sarcina.
Tratamentul -in stadii incipiente compresii reci si antibiotice
-in faze mai avansate comprese fierbinti pentru a grabi
abcedarea si evacuarea, local si general se instituie
antibiotice (oxacilina).

19
 Chalazionul este o inflamatie granulomatoasa cronica a glandelor lui Meibomius.Etiologia
insoteste blefaritele, acneea rozacee sau urmarea unui ogelet intern.
Clinic la palpare se comstata o mica formatiune tumorala palprebala nedureroasa si fara
semen inflamatorii in grosimea pleoapei.
Poate fi : Chalazion intern (subconjunctival)
Chalazion extern (in grosimea dermului).
Complicatii abcedarea poate genera un orgelet sau un abces palprebal, in cazuri
voluminoase produce astigmatism prin comresiunea corneei.
Tratamentul este chirurgical .Se poate injecta corticoizi sau masaj cu unguient de antibiotice
si corticoizi.

S 14 ANOMALII DE POZITIE
Entropion rasfrangerea pleoapei spre globul ocular, cilii ranind astfel conjunctiva si corneeafiind
mai afectata in general pleoapa inferioara.
Poate fi :
1. Aton(senil) datorat atrofierii musculaturii pleoapei odata cu varsta muschiul orbicular
contractat rasuceste marginea palprebala spre glob
2. Cicatricial de formare a pleoapei , apare dupa arsuri chimice, trahom sau plagi
3. Spastic rezultat in urma contractiei excessive a muschiului orbicular ala pleoapei, este
intretinut de conjunctivite cornice, cheratite, etc.
4. Congenital datorat aplaziei hiperplaziei tarsale sau a viciilor de insertie a orbicularului
pleoapei
Clinic devierea marginei palorebale si a cililor in interior rezultand congestie conjunctivala durere
oculara si lacrimala, in cazuri mai avansate pot aparea si dezepitelizari corneene.
Tratamentul:
-entropionul spastic cedeaza dupa tratamentul afectiunii
-entropionul congenital poate dispare spontan
-entropionul cicatricial si senile interventie chirurgicala , infiltrarea orbicularului cu xilina sau
aplicare de fire Gaiard

Ectropion rasfrangerea pleoapei spre exterior

Forme clinice
1. Aton (senil) apare la varstnici dataorita muschiului orbicular
2. Cicatricial dupa arsuri sau infectii ale pleoapelor
3. Spastic la copil apre revarsarea pleoapei edematiate
4. Paralitic in lagoftalmie
Clinic indepartarea marginii libere palprebale de ochi. Congestie conjuctivala bulbara si plaprebala,
lacrimare , in cazuri mai vechi conjunctiva palprebala este cheratinizata si apar cheratite cornene.
Tratamentul consta in tratare afectiunii cauzatoare si este in special chirurgical.

S 15 16 Dezlipirea de retin;
- este o afeciune ocular grav, care are un potenial ridicat de cecitate, a crei prognostic este
influenat de precocitatea descoperirii i de tratament.
- se caracterizeaz prin separarea celor dou foie embrionare ale retinei,adic a epiteliului
pigmentar i a membranei lui Bruch pe de o parte, ,i a restului retinei pe de alt parte.
-exist dou categorii: secundar, care apare secundar dup :traumatisme perforante,uveite
anterioare i posterioare, retinopatia proliferant, tumori coroidiene,i dezlipire de retin
primitiv,care apare fr o cauz aparent..Leziunea iniial este rupture retinian, dezinseria la ora
serrata,sau gaura retinian, cu formsau localizare variabil,aprut pe un teren particular:miopie
forte,ateroscleroz,degenerri periferice ale retinei. Prin aceast leziune iniial,ntre cele dou foie
ale retinei se insinueaz lichid subretinian,determinnd bombarea retinei.
-subiectiv. apar modificri ale cmpului visual corespunztoare zonei fretiniene dezin serate,
amputarea cmpului respective.
20
 - defectul visual se poate accentua n timp cu scderea acuitii vizale.
- oftalmoscopic: proeminen retinian cenuie vluritsau mobil, cu vase mai nchise la
culoare,vase care fac cot la marginea proeminenei.
- tratament:n funcie de forma clinic, pentru formele secundare,este tratament etiologic. Pentru
formele primitive, tratamentul este doar chirurgical. Se indic un repaus absolute de 3-4 zile preop,
adic proba de decubit, apoi se ncearc blocarea rupturii retiniene princerarea unei leziunide
coroidit cicatricial, iar favorizarea realipirii retiniene se face prin apropierea ei de peretele scleral
prin tehnici de nfundare scleral,sau compresiune intern prin injectarea intravitrean dev aer
steril , ulei de silicon, sau gaz mai greu dect aerul.
- prong este rezervat, recuperarea funcional fiind n mare msur dependent de interesarea sau nu
a zonei maculare.
o De obicei, aceasta decolare are ca punct de plecare una sau mai multe rupturi in
retina periferica, prin care a patruns lichidul subretinian, detasand cele doua straturi
retiniene - e vorba de dezlipire de retina regmatogena. Acest lucru se poate produce
spontan sau poate avea anumiti factori favorizanti:
miopia, in special miopia forte
unele degenerescente retiniene periferice, de ex. lattice-ul
traumatism ocular, chiar minor, perforant sau neperforant
eforturi fizice intense, in special izovolumetrice, ca in cazul ridicarii unei
greutati mari, efortului de tuse, varsatura sau scremut (constipatie, sau in timpul nasterii)
interventie chirurgicala oculara, de exemplu operatia de cataracta
Mecanismul producerii dezlipirii de retina este
decolarea partiala a corpului vitros(continutul "gelatinos" al ochiului) - modificare fiziologica
datorata varstei, dar care,numai in prezenta factorilor favorizanti de mai sus poate produce
dezlipirea de retina

S17 Retinopatia diabetic stadiile:

- reprezint manifestarea retinian a microangiopatiei diabetice
- depine de vechimea i tipul diabetului, de variaiile glicemiei
- simptome:tulburri de vedere
- semne clinice vasculare:dilaterea capilarelor retiniene,obszrucii capilare, microanevrisme,
modificri ale vaselor mari,neovacsularizaie retinian
- semne clinice tisulare: hemoragii clasificate n intraretiniene,preretiniene,intravitreene, exudate
uscate, exudate moi, edem retinian glioz i retracie retinian.
- Complicaii:tromboze venoase, neovascularizaie retinian, irian, hemoragii repetate n vitros
sau pe retin, glacom neovascular secundar.
- Prevenirea; echilibrarea corect a diabetului
- Tratament. Medicamentos pentru troficitatea peretelui capilar sau venos:
tarosin,rutozid,doxium,antiagregante plachetare i chirurgical ca panfotocoagularea retinian,
vitrectomie sau tratamentul dezlipirii sec tracionale de retin.
Retinopatia diabetica are urmatoarele stadii:
Retinopatie Diabetica Neproliferativa (incipient,mediu si avansat)
Retinopatie Diabetica Proliferativa (NVD si/sau NVE)
Boala oculara diabetica avansata (hemoragii preretiniene, hemoragii vitreene, proliferari
fibroase, membrane fibrovasculare, dezlipire de retina, rubeoza iriana, glaucom neovascular).
RETINOPATIA DIABETICA este principala cauza de orbire in tarile civilizate la populatia cu
varsta intre 20 si 65 de ani

S18 angiopatiei hipertensive

E1 manifestri retiniene n boala hipertensiv:
evolueaz concomitant cu manifestrile generale i pot fi stadializate astfel:
- Stadiul 1: angiopatie retinian hipertensiv, apare o reducere a calibrului arterelor, vene ceva
mai dilatate, tortuozitate mai accentuat a venulelor

21
- Stadiul 2: angioscleroz retinian; arterele i venele retiniene au local, la nivelul ncrucirii , o
teac adventiial comun. Apare o ngustare a venei ncruciat de arter,semnul lui Gunn, este
datorat sclerozrii peretelui arterial, care pierde transparena i mpiedic vizualizarea venei
la nivelul ncrucirii.. Poate s mai apar datorit modificrilor organice din peretele vascular
aspest de arter n srm de cupru, sau de argint. Concomitent apar i modificri ale venelor, ca
tortuoziti, mai ales cele dinzone perimacular
- Stadiul 3; retinopatie hipertensiv:asocierea la semnele din stadiul anterior i complicaii ale
esutului retinian.: hemoragii n flacr,exudate albe, vtoase, edem retinian n zona maculei, ca
steaua macular.
- Stadiul 4: neuroretinopatie hipertensiv: apar n plus semen de suferin a capului nervului
optic, cu edem papilar, hemoragii la suprafaa nervului.
Tratamentul este cel al bolii hypertensive.

S24
Ocluzia de vena centrala retiniana : Cum se manifesta
Simptomele din cadrul acestei afectiuni includ simptome specifice afectarii oculare sau
simptome secundare afectiunilor sistemice care stau la baza dezvoltarii ocluziei de vena centrala
retiniana. In faza initiala a evolutiei, pacientii pot fi asimptomatici sau pot prezenta vedere
deficitara, care se poate instala brusc sau insidios pe o perioada ce poate varia de la cateva zile la
cateva saptamani. De asemenea fotofobia, ochiul orb dureros sau inrosirea ochilor pot aparea
precoce in evolutia afectiunii. In stadii avansate, scaderea vederii este foarte severa, apare durerea
trenanta oculara, iar roseata si hiperlacrimatia sunt cvasipermanente.
Ocluzia de vena centrala retiniana : Principalele cauze
Ocluzia de vena centrala retiniana a fost de multe ori asociata cu o serie de conditii patologice
sistemice, desi cauza exacta si relatia cauza-efect nu se cunosc. Cele mai frecvente afectiuni
asociate ocluziei de vena centrala retiniana includ: boli vasculare sistemice (hipertensiunea arteriala
sistemica, diabetul zaharat si boli cardiovasculare), discrazii sangvine ( policitemia vera, limfomul
si leucemia), boli de coagulare ( lupusul anticoagulant, proteina C, proteina S etc.), para- si
disproteinemii ( mielomul multiplu si crioglobulinemia), vasculite ( sifilis, sarcoidoza), boli
autoimune ( lupus eritematos sistemic), folosirea contraceptivelor orale si apneea in somn. Apneea
de somn afecteaza multi pacienti, determinand sau cel putin asociind ocluzie de vena centrala
retiniana, tratamentul acestei conditii imbunatatind sau chiar prevenind instalarea obstructiei.
Avand in vedere gradul de afectare severa a vederii, precum si cresterea riscului de aparitie a
complicatiilor in cazul neprezentarii precoce la medic, solicitarea serviciilor medicale de urgenta
trebuie facuta imediat pentru a se ajunge in timp util la spital. De asemenea, luand in calcul
posibilitatea aparitiei complicatiilor neovasculare prin dezvoltarea unei ocluzii venoase secundare,
toti pacientii trebuie tinuti sub observare iar prezentarea regulata la medic trebuie sa fie pilonul
principal care sustine orice initiativa terapeutica si nu numai.
Ocluzia de vena centrala retiniana constituie a doua cauza comuna de afectare retiniana
vasculara, forma non-ischemica fiind mai frecventa. Un grup de risc il reprezinta persoanele in
varsta de peste 50 de ani (peste 90%), datorita dezvoltarii mai frecvente a conditiilor asociate
acestei boli. Barbatii sunt mai predispusi decat femeile aparitiei acestei patologii. Orice persoana,
indiferent de varsta sau sex care sufera de hipertensiune arteriala, diabet zaharat, boli
cardiovasculare, boli de coagulare, vasculite, boli autoimune, alcoolism cronic, glaucom etc. se
incadreaza intr-un grup de risc pentru dezvoltarea ocluziei de vena centrala retiniana
Recomandarile in ceea ce priveste dieta trebuie ajustate in functie de problemele medicale
sistemice preexistente. Nu exista restrictii in ceea ce priveste activitatea fizica. In cazul in care
exista hemoragie vitroasa, pacientul ar trebui sfatuit sa evite eforturile sustinute, sa doarma cu
putine perne sau chiar fara si sa evite aplecarea si ridicarea greutatilor.

22
 S22 corpi straini intraoculari
Printre cele mai frecvente urgente oftalmologice sunt corpii straini oculari. Desi mici, aceste
particule de praf, nisip, bucati de metal sau aschii de lemn deranjeaza foarte tare si pot fi in general
inlaturati usor prin spalare abundenta cu ser fiziologic, imediat ce incidentul s-a produs. Insa atunci
cand ei patrund mai profund sau cand nu reusesti sa-i inlaturi, se impune un consult de urgenta.
Primele semne in caz de corp strain ocular sunt jena locala, senzatie de nisip in ochi ce nu dispare la
clipit. Ulterior, apare roseata ochiului, durere profunda, lacrimare reflexa si fotofobie.
Particulele de metal (de la polizor de exemplu) sunt foarte periculoase deoarece, la momentul
desprinderii, sunt foarte fierbinti si pot patrunde adanc in structurile ochiului, lasand rugina in jurul
corpului strain, iar locul trebuie curatat cu atentie.
Pamantul proaspat sau bucatile de lemn/plante sunt periculoase deoarece pot aduce cu ele fungi
(ciuperci) ce se pot cantona in leziuni ale ochiului, ducand la infectii grave si chiar la pierderea
ochiului.
Ca o regula, toti corpii straini se pot indeparta sau spala cu apa plata/ser fiziologic din abundenta,
inainte de a te prezenta la medic. Singura exceptie de la aceasta regula este data de varul nestins,
care, in contact cu apa, va intra in reactie. In astfel de cazuri, pentru indepartarea particulelor, se va
sufla aer in ochi cu ajutorul unei seringi sterile. Alta regula este sa nu va frecati la ochi, deoarece
veti impinge corpul strain mai adanc in suprafata ochiului. Pana sa ajungeti la spital, protejati ochiul
cu o compresa sterila, sub care ochiul sa stea inchis, fara a apasa pe el.
Tot in aceasta categorie, putem considera si eroziunile date de zgarierea suprafetei anterioare a
ochiului, prin prezenta unui corp strain la acest nivel.
Tratamentul din Camera de Garda consta in indepartarea corpului strain cu ajutorul unui ac de
seringa, aplicarea de medicatie topica (picaturi) pentru relaxarea zonei, eventual pansament si
continuarea tratamentului la domiciliu (picaturi cu antibiotic, antiinflamator, reepitelizant si
midriatic).
Un corp strain lasat pe loc poate duce la opacifierea corneei, pierderea vederii si chiar a ochiului,
asadar nu neglijati acest aspect si prezentati-va cat mai din timp la medic!
Corpi straini intra-oculari
Sunt corpi straini ce au penetrat prin invelisul ochiului, lasand o rana deschisa la nivelul respectiv.
Aceasta categorie reprezinta o urgenta majora oftalmologica, amanarea prezentarii la medic putand
duce la infectii grave si la pierderea ochiului.
Tratamentul acestei categorii de corpi straini necesita extragerea lor in mediu steril (sala de operatii)
si spitalizarea ulterioara pentru urmarirea evolutiei.

S23 Nevrita optica retrobulbara

Manifestari subiective
Scaderea importanta a acuitatii vizuale.
Manifestari obiective
Functia optica normala
Diagnostic pozitiv
Se face prin examinarea campului vizual care arata un camp vizual periferic normal dar scotom
central (absenta de camp vizual) la lumina galbena dar mai ales la lumina rosie si verde.
Forme clinice
Acuta: in intoxicatii acute cu alcool metilic, apoi se inoteste de atrofia optica irecuperabila
terapeutic;
Subacuta: in afectiuni demielinizante ale sistemului nervos de tip scleroza in placi;
Cronica: in intoxicatia cronica alcoolo-tabagica.
Evolutie
In formele cronice se face restitutio ad integrum. In cazul formei subacute, in cazul sclerozei in
placi, este primul semn de boala neurologica. Nevrita optica retrobulbara recidiveaza si fiecare

23
 recidiva are consecinta ei pe papila, astfel incat dupa 20-30 de ani se instaleaza atrofia nv. II, uni-
sau bilaterala
Tratament
antibiotice cu spectru larg;
antiinflamatorii nesteroidiene (obligatoriu Prednison in scleroza in placi se va administra in
doze imunosupresoare 12-18 cp. pentru a elimina recidivele);
vasodilatatoare;
vitamine de grup B.

S9 Uveita reprezinta un tip de inflamatie oculara ce afecteaza invelisul mijlociu al globului

ocular, numit tract uveal. Acesta este alcatuit din 3 segmente dispuse dinspre anterior spre
posterior (irisul, corpul ciliar si coroida) si este caracterizat printr-o vascularizatie bogata si
abundenta de pigment.
In functie de localizarea initiala a procesului inflamator se deosebesc urmatoarele forme clinice:
uveita anterioara (irita si iridociclita), uveita intermediara (ciclita) si uveita posterioara (asociata de
cele mai multe ori cu un grad de inflamatie a retinei corioretinita)
Tabloul clinic
Semne subiective
a)durere oculara cu iradiere supraorbitar i temporal ce se accentueaz noaptea.
b)fotofobia
c)hiperlacrimare spontan sau provocat de lumina
Semne funcionale scderea acuitaii vizuale.
Semne obiective sunt caracteristice i permit diagnosticul de certitudine :
a)congestie de tip perikeratic
b)edem cornean endotelial
c)precipitate retrocorneene reprezint semnul patognomonic de inflamaie a corpului ciliar.Se
prezint sub forma unor mici puncte alb glbui dispuse sub form triunghiular cu baza la limb pe
faa posterioar a corneei,n jumtatea inferioar.
d)tulburarea umorii apoase,dnd fenomenul Tyndall pozitiv.
e)modificri de relief i de culoare a irisului
f)mioza
Tratament
Este etiologic,patogenic i simptomatic,local i general.
Tratamentul etiologic
n uveitele exogene se face cu antibiotice cu spectru larg.Se administreaz sub form de instilaii
conjunctvale de 5 7 ori pe zi,sau sub form de injecii subconjunctivale sau parabulbare.General
se ncepe cu doza de atac i continua cu doza de intreinere.n uveitele endogene dac se cunoate
cauza se va trata boala de baza.
Tratamentul patogenetic
Local se utilizeaz preparate steroidiene(hidrocortizon acetat,fluorometolona,dexametazona)
sub forma de instilaii conjunctivale de 5 7 ori pe zi.Menionam c la ora actual exist colire ce
conin combinaii de antibiotic i cortizon ce sunt larg utilizate.Preparatele steroidice se pot
administra i sub form de injecii parabulbare sau subconjunctivale.
General se face corticoterapie.Se utilizeaz Prednison n doz de 1 mg/kcorp/zi,doz ce se scade
progresiv.Se mai administreaz antihistaminice,imunosupresoare la cazurile imunodependente.
Tratamentul simptomatic
Local
1.Midriatice n instilaii subconjunctivale frecvente pentru a rupe sinechiile iriene, injectii
subconjunctivale la limb n dreptul sinechiilor.
2.Antiinflamatoare nesteroidiene
3.Antioxidante
4.Betablocante pentru scderea secreiei de umoare apoas.

24
 General se administreaza antiiinflamatoare, nesteroidiene, antioxidante,
antialergice,sedative.

25