LUCRAREA 6 STUDIUL PROCESULUI DE CRISTALIZARE Deoarece majoritatea metalelor se objin din stare lichida, prin solidificare, diul procesului de cristalizare prezint’ o insemnatate deosebita. Exist unele i, dupa care, in urma prelucririlor prin deformiri plastice a lingourilor. se ni o parte din defectele ce iau nastere in procesul de cristalizare. Totusi, 0 mare fle din aceste defecte se transmit produsului finit. Cunoasterea legilor cristalizarii si ijarea justi a procesului de solidificare favorizeazi oblinerea unor structuri cu Afi superioare. 6.1. Scopul lucrarii Procesul de cristalizare a unui lingou de ofel calmat poate ti modelat, in linii fale, prin evaporarea solventului din solutiile unor saruri metalice. Urmarind acestora, se observa aceleagi etape ale procesului de cristalizare. ca gi in Solidificarii lingourilor. Scopul lucrarii este ca studenfii sf facd cunostintd cu I de cristalizare primara gi si urmareascd formarea cristalelor caracteristice elape a cristalizarii. 6.2. Principii teoretice onform legilor termodinamicii, in anumite conditii de temperatura gi starea de agregare in care se afl un material, depinde de marimea energi sistemului. Este stabil aceea stare, care, in condifiile termodinamice live, poseda energia liber’ minima. In Fig. Se poate urmari variaqia energiilor libere pentru starea solida gi cea lichida, in functie de temperatura (presiunea _fiind Constanta), Se observa ci, la temperaturi inferioare temperaturii T,, faza solidi este cea t stabilé, avand energia liberi mai mic’ decat taza | lichid’. La temperaturi superioare punctului T,, bh Opes stabil este starea lichida. Studiind diagrama, P ‘ avem impresia c& procesul de cristalizare are loc la temperatura T,, temperatura la care ener; libere ale celor doud stiiri de agregare sunt egal Fuetia * Prout In realitate, cristalizarea are loc la o36 Studiul materialelor metalice si metalurgie fizic temperatura pufin inferioari punctului T,, si anume la temperatura T,. Diferenfa dintre temperatura teoretica de cristalizare (T,) si cea real de cristalizare (T,) poartd numel de grad de subricire: at = T, - % Cristalizarea primari (solidificarea), este procesul de formare din stare lichida, prin germinare gi cresterea germenilor, a unei structuri noi, solide. Procesul de cristalizare este influenjat atat de factori interni (viteza de formar a germenilor si viteza de crestere a acestora), ct si de factori externi (temperatut _ baii metalice, temperatura de tumare, viteza de ricire, gradul de puritate a topiturii natura formei, etc.). G. Tamann (1910) explic’ procesul de cristalizare, ludnd in considerare d factorii interni, Experientele lui, efectuate pe solujii de siruri, lichide organice si mai ti pe metale usoare, au confirmat justetea teoriei. Procesul de cristalizare primari (omogen&) decurge in doud etape m importante, si anume: - Formarea germenilor de cristalizare; - Cresterea acestor germeni. Viteza de formare a germenilor, respectiv viteza de cregtere a cristalul caracterizeaz& cele doua etape ale cristalizarii Viteza de formare a germenilor de cristalizare (v;) arati numarul de germeni, apar in unitatea de volum gi in unitatea de timp si se masoari in [Ng / mm’.s], Ng notéindu-se numarul de germeni. Viteza de crestere a cristalului (v,;) aratd deplasarea limitei cristalului, i unitatea de timp ge se masoara in [mm / s]. Att ve cat $i Ver depind de gradul subricire gi de temperatura, Variajia aceste viteze, in funcjie de gradul de subricire temperatura, este dati in Fig.2/6. in metalelor, gradele de subracire fiind mi realizeazi doar prima porfiune a diagram (trasata cu linii continue). Trebuie si observi 2 c& vy cregte mai intens decat va; gi vp atin, j valoarea maxima la grade mai mici de subricis decat Ver. crite Pe baza acestei diagrame, se’ poat = Temperotira aprecia finefea structurii rezultate, la diferit grade de subricire. Atunvi cand gradul Fig.2/6. Variagia vy $i ver in functia — subracire este mai mare (cazul “a” din Fig.2/6, de gradul de subracire yi vfatinge valoarea maximi, iar v.- incepe deja temperatura. scadi, In unitatea de volum apare un numi mare de germeni de cristalizare. Din acestia se va forma un numér foarte mare grdunfi, avand ins& dimensiuni reduse. Structura rezultata va fi deci foarte find.calduri |. deci spre interiorul picdturii. Astfel, se formeazi cristale alungite. orientate perpendicular pe marginea picaturii — zona cristalelor —columnare sau zona de transcristalizare. in cea de-a treia etapa. grosimea lichidului find maxima si aproximativ constanta, gradul de subacire va fi redus. Se formeaza o structura grosoland cu cristale we mari si neorientate — zona cristalelor 5 dendritice. 6. Zonele de cristatizare ale ri solufiet apoase a acotatulus de plumb 4, Rezultate eferatul scris asupra lucrarii va cuprinde: Scopul studierii si principiile teoretice ale procesului de cristalizare: ‘Analiza factorilor care influenteaza forma si marimea griuntilor: lodul de Jucru; enul structurii si explicarea formarii acestei structuri. ‘Concluzii vor analiza asemanarile gi deosebirile dintre zonele de cristalizare ale de ofel calmat gi ale picdturii solidificate de azotat de plumb.