Sunteți pe pagina 1din 42

CECCAR

Fil. Bucuresti

Aplicatii Stagiu
An I
Semestru I
2013

ROSCOVAN SILVIA

1
1. Studiu de caz privind ambalajele.

Studiu de caz: Societatea X vinde societatii Y marfuri in valoare de 5.000 lei plus TVA. Pe un aviz
de insotire a marfii se inregistreaza ambalajele aferente, care circula in sistem restituire, in valoare de
100 lei. Societatea Y retine pentru sine ambalaje in valoare de 40 lei, pe care societatea X i le
factureaza ulterior.

Cerinte: De contabilizat inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului (societatea X),


cat si in contabilitatea clientului (societatea Y).

Fluxul informational se prezinta astfel:

a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului

1. Livrarea marfurilor impreuna cu ambalajele

4111 % 6200

707 5000

4427 1200

4111 419 100

358 381 100

2. Restituirea ambalajelor de catre client

419 411 60

381 358 60

3. Facturarea ambalajelor nerestituite

419 708 40

411 4427 9.6

2
4. Scoaterea din evidenta a ambalajelor nerestituite

608 358 40

b) Inregistrarile in contabilitatea clientului

1. Achizitionarea marfurilor si ambalajelor

% 401 6200
371 5000
4426 1200

409 401 100

DT 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 100

2. Restituirea ambalajelor

401 409 60

CT 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 60

3. Primirea facturii pentru ambalajele nerestituite

381 409 40
4426 401 9.6

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.

Studiu de caz : Societatea X vinde societatii Y marfuri in valoare de 15.000 lei; se acorda rabat
pentru defecte de calitate in valoare de 1.000 lei, remiza pentru vanzari superioare sumei de 10.000
lei este de 5%; scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%, aplicat la valoarea
bruta de plata. La sfarsitul lunii societatea Y mai primeste o factura de discount comercial de 1500 lei,
TVA 24%.

Cerinte: De contabilizat inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului (societatea X),


cat si in contabilitatea clientului (societatea Y).

3
Fluxul informational se prezinta astfel:

Valoarea marfurilor vandute este:


Valoarea bruta: 15.000 lei
(-) Rabat 1.000 lei
Valoarea neta 1: 14.000 lei
(-) Remiza 5% : 14.000*5%=700 lei
Valoarea neta 2 13.300 lei

Net comercial 13.300 lei

a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului

1. Contabilizarea vanzarii marfurilor:

411 % 16.492
707 13.300
4427 3.192

2. Contabilizarea scontului acordat:

667 411 329,84

2%*16.492=329,84

3. Inregistrarea facturii de discount de la sfarsitul lunii:

411 % (1.860)
709 (1.500)
4427 (360)

b) Inregistrarile din contabilitatea clientului

1. Contabilizarea achizitiei marfurilor:

% 401 16.492
371 13.300
4426 3.192

4. Contabilizarea scontului primit:

401 767 329,84

4
2%*16.492=329,84

5. Inregistrarea facturii de discount de la sfarsitul lunii:

% 401 (1.860)
609 (1.500)
4426 (360)

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.

Studiu de caz : Societatea X achizitioneaza in cursul anului 2011 marfuri la costul de 8000 lei.
La sfarsitul anului 2011 se estimeaza ca aceste marfuri vor putea fi vandute la pretul de 7500 lei,
iar costurile cu vanzarea acestora sunt estimate la 700 lei. La sfasitul anului 2012 societatea nu a
vandut marfurile, respective acestea se afla inca in stoc, iar valoarea realizabila neta a fost
estimate la 7000 lei.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat inregistrarile contabile care se impun la


inchiderea celor 2 exercitii financiare.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. La 31.12.2011 valoarea realizabila neta a marfurilor este: 7500-700=6800.


Valoarea realizabila neta este mai mica decat costul de achizitie , prin urmare stocurile sunt
depreciate si se impune constituirea ajustarii pentru depreciere in valoare de 8000-6800 =
1200 lei:

6814 397 1.200

2. La 31.12.2012 valoarea realizabila neta a marfurilor este: 7000.


Valoarea realizabila neta este mai mica decat costul de achizitie , prin urmare stocurile sunt
depreciate si se impune constituirea ajustarii pentru depreciere in valoare de 8000-7000 =
1000 lei.
Din anul precedent exista o ajustare pentru depreciere constituita de 1200 lei, prin urmare
ajustarea exstenta se diminueaza cu 1200-1000=200 lei:

397 7814 200

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.

5
Studiu de caz : Societatea X detine la inceputul lunii februarue 2013 un stoc initial de materii
prime in suma de 10.000 lei si un stoc initial de marfuri in suma de 8.000 de lei. In cursul lunii au loc
urmatoarele operatii:
1. Achizitia de materii prime in valoare de 2.000 de lei, TVA 24%;
2. Achizitia de marfuri in suma de 4.000 de lei, TVA %24;
3. Consumul de materii prime la costul de 3.000 lei;
4. Vanzarea marfurilor la valoarea de vanzare de 5.000 de lei, cost de achizitie 4.000 de lei.
La inventarierea de la sfarsitul lunii februarie , stocurile finale faptice au fost: materii prime 9500
de lei si marfuri 7.500 de lei.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat inregistrarile contabile care se impugn in


conditiile utilizarii metodei inventarului permanent, cat si a metodei inventarului intermitent.

Fluxul informational se prezinta astfel:

a) In cazul utilizarii metodei inventarului permanent;

In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregstreaza toate operatiile


de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor , atat
cantitativ, cat si valoric.
Prin urmare operatiunile se vor inregistra astfel:

1. Achizitia de materii prime:

% 401 2.480
301 2.000
4426 480

2. Achizitia de marfuri:

% 401 4.960
371 4.000
4426 960

3. Consumul de materii prime :

601 301 3.000

4. Vanzarea de marfuri:
Recunoasterea venitului din vanzare:

411 % 6.200
707 5.000

4427 1.200

6
Descarcarea de gestiune:

607 371 4.000

5. Situatia in conturi:
301 sold final 9.000 lei (10.0000+2.000-3.000)
371 sold final 8.000 lei (8.000+4.000-4.000)

Diferentele constatate la inventar pentru materii prime:


Sold scriptic - 7.000 lei
Sold faptic - 9.500 lei
Inregistrarea plusului de materii prime: 500 de lei

301 601 500

Diferentele constatate la inventar pentru marfuri:


Sold scriptic - 8.000 lei
Sold faptic - 7.500 lei
Inregistrarea minusului de marfuri: 500 de lei

607 371 500

b) In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent;

Inventarul intermitent vonsta in stabilirea iesirilor si inregistarea lor in contabilitate pe baza


inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei.
Metoda inventarului intermitent consta in faptul ca intrarile de stocuri nu se inregisteaza prin
conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
Prin urmare operatiile de mai sus se prezinta astfel:
1. Achizitia de materii prime:

% 401 2.480
601 2.000
4426 480

2. Achizitia de marfuri:

% 401 4.960
607 4.000
4426 960

3. Consumul de materii prime nu se inregistreaza. Acesta se determina la sfarsitul perioadei


astfel:
7
Iesiri = sold initial+intrari-sold final stabilit la inventar
Iesiri= 10.000+2.000-3.000=9.000

4. Vanzarea de marfuri:
Recunoasterea venitului din vanzare:

411 % 6.200
707 5.000

4427 1.200

Descarcarea de gestiune nu se inregistreaza. Iesirile de marfuri se stabilesc la sfarsitul


perioadei astfel:
Iesiri = sold initial+intrari-sold final stabilit la inventor
Iesiri=8.000-4.000+4.000=8.000

5. Anularea soldurilor initiale:


- Pentru materiile prime:

601 301 10.000

- Pentru marfuri:

607 371 8.000

6. Preluarea soldurilor finale

- Pentru materiile prime:

301 601 9.500

- Pentru marfuri:

371 607 7.500

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu.

La data intrarii in entitate, stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de


intrare care reprezinta:
- Costul de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
- Costul de productie - pentru bunurile produe in cadrul entitatii;
- Valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii pentru bunurile reprezentand aport la
capitalul social:

8
- Valoarea justa pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
In cazul achizitiei stocurilor , costul acestora trebuie sa cuprinda:
a. Pretul de vanzare de la furnizor, din care se scad reducerile comerciale primate inscrise in
factura initiala
b. Taxele nerecuperabile de la autoritatile fiscale
c. Cheltuielile de transport
d. Cheltuieli ocazionate de manipularea stocurilor
e. Alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei stocurilor

Studiu de caz: Socieatea X se aprovizioneaza cu materii prime: 100 buc x 15 lei/buc, pre t de
cumparare si cheltuieli de transport 500 lei, TVA 24%.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat :


1.achizitia materiilor prime in cazul in care TVA poate fi recuperata de la autoritatea fiscala;
2.achizitia materiilor prime in cazul in care TVA nu poate fi recuperata de la autoritatea fiscala;

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. achizitia materiilor prime in cazul in care TVA poate fi recuperata de la autoritatea fiscala;

% 401 2.480
301 2.000
4426 480

Pretul de achizitie: 100*15+500=2000

2. achizitia materiilor prime in cazul in care TVA nu poate fi recuperata de la autoritatea


fiscala;

301 401 2.480

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie.

Studiu de caz: Societatea X dorete realizarea, n regie proprie, a unei aplicaii informatice. In
acest sens, societatea realizeaza urma toarele operaiuni:
1.In luna februarie 2013 se nregistreaza :
- salariile datorate angajailor n valoare 3.000 lei
- factura privind consumul de energie n valoare de 1.000 lei, TVA 24%;
- n 28.02 se nregistreaza stadiul actual al lucra rilor (recepia pariala );

9
2. In luna martie 2013 se nregistreaza :
- salariile datorate angajailor n valoare de 2000 lei.
- recepia finala a aplicaiei.
Durata de utilizare a fost stabilita la 3 ani. Societatea opta nd pentru metoda liniara de amortizare.
Dupa 2 ani de utilizare aplicaia informatica este va nduta pre de va nzare: 4.000 lei, TVA 24 % .

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat operatiile de mai sus.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. inregistrare salarii luna februarie:

641 421 3.000

2. inregistrare facture de energie:

% 401 1.240
605 1.000
4426 240

3. La sfarsitul lunii februarie se inregistreaza imobilizarea necorporala in curs de executie:

233 721 4.000

4. Inregistrare salarii luna martie:

641 421 2.000

5. Receptia finala a imobilizarii necorporale:

208 % 6.000
233 4.000
721 2.000

6. Amortizarea imobilizarii necorporale 2 ani:

6811 2808 4.000

7. Vanzarea imobilizarii necorporale:

461 % 4.960
7583 4.000
4427 960

10
Descarcarea de gestiune:

% 208 6.000
6583 2.000
2808 4.000

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.

Studiu de caz: Societatea X a achizitionat in data de 20.02.2013 un utilaj la costul de 10000 lei
plus TVA. Cheltuielile de transport au fost de 500 lei plus TVA, utilajul este pus in functiune in
data de 01.03.2013, iar cheltuielile de montaj si punere in functiune au fost efectuate de catre o
firma specializata, aceste fiind de 1000 lei plus TVA.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat:

1. Achizitia utilajului in data de 20.02.2013;


2. Contabilizarea cheltuielilor de punere in functiune;
3. Punerea in functiune a utlajului in data de 01.03.2013.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Achizitia utilajului in data de 20.02.2013;

Activul imobilizat achizitionat care nu este pus in functiune se evidentiaza in contul


imobilizarilor corporale in curs de executie:

% 404 12.400
231 10.000
4426 2.400

Cheltuielile de transport reprezinta o parte componenta a costului utilajului, deci intra in


valoarea utilajului:

% 404 620
231 500
4426 120

2. Contabilizarea cheltuielilor de punere in functiune

11
Cheltuielile de punere in functiune reprezinta o parte componenta a imoblizarii corporale,
astfel acestea se adauga la valoarea imobilizarii in curs:

% 404 1.240
231 1000
4426 240

3. Punerea in functiune a utlajului in data de 01.03.2013.

La data punerii in functiune, imobilizarile in curs de executie se trec la categoria


imobilizarilor corporale finalizate , la costul total:
10000+500+1000=11500

2131 231 11.500

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.

Studiu de caz: Societatea X prezinta urmatorul stoc de materii prime la data de 01.03.2013:
- Sold initial - 20 buc x 5 lei/bucata;
- 10.03 intrare 40 buc x 6 lei/bucata;
- 12.03 iesire 30 buc
- 15.03 intrare 30 buc x 7 lei/bucata;
- 18.03 iesire 50 buc
- 29.03 intrare 10 buc x 8 lei /bucata

Cerinte: Conform OMFP 3/2009:

1. De stabilit valoarea iesirilor si stocului final folosind metoda FIFO


2. De stabilit valoarea iesirilor si stocului final folosind metoda LIFO
3. De stabilit valoarea iesirilor si stocului final folosind metoda CMP calculat lunar

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Metoda FIFO

- Sold initial - 20 buc x 5 lei/bucata;


- 10.03 intrare 40 buc x 6 lei/bucata;

12
- 12.03 iesire 30 buc= (20 buc x 5 lei/bucata) + (10 buc x 6 lei/bucata)= 160 lei
- 15.03 intrare 30 buc x 7 lei/bucata;
- 18.03 iesire 50 buc= (30 buc x 6 lei/bucata) + (20 buc x 7 lei/bucata)= 320 lei
- 29.03 intrare 10 buc x 8 lei /bucata
- Stoc final: = 10 buc x 7 lei/bucata + 10 buc x 8 lei /bucata = 150 lei

2. Metoda LIFO

- Sold initial - 20 buc x 5 lei/bucata;


- 10.03 intrare 40 buc x 6 lei/bucata;
- 12.03 iesire 30 buc= 30 buc x 6 lei/bucata = 180 lei
- 15.03 intrare 30 buc x 7 lei/bucata;
- 18.03 iesire 50 buc= (30 buc x 7 lei/bucata) + (10 buc x 6 lei/bucata) + (10 buc x 5
lei/bucata) = 320 lei
- 29.03 intrare 10 buc x 8 lei /bucata
- Stoc final: = 10 buc x 5 lei/bucata + 10 buc x 8 lei /bucata = 130 lei

3. Metoda CMP calculat lunar

CMP calculat lunar = (20 buc x 5 lei/bucata + 40 buc x 6 lei/bucata + 30 buc x 7 lei/bucata +
10 buc x 8 lei /bucata)/ (20+40+30+10)= 6.3 lei

Valoarea iesirilor din 12.03 iesire 30 buc= 30*6.3=189 lei

Valoarea iesrilor din 18.03 iesire 50 buc= 50*6.3=315 lei

Valoarea Stocului final: 20*6.3=126 lei

9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.


Studiu de caz: Societatea comerciala X, n baza inventarierii de la finele exerciiului curent (31
decembrie N) a producie n curs de execuie, stabilete ca valoarea produciei neterminate
este 5000 lei. De asemenea, pentru deprecierea produciei n curs de execuie, se constituie un
provizion n suma de 950 lei.
In anul urmator au loc operatiunile:

1. Inregistrarea n contabilitate a produselor finite, n cursul lunii ianuarie, la costul de


producie 7200lei
2. Se descarca gestiunea pentru produsele finite va ndute n cursul lunii ianuarie, la costul de
produciede 5500 lei

13
3 La sfa ritul lunii ianuarie N+1, se evideniaza producia neterminata , n urma inventarieii i
evalua rii la costul de producie de 2500 lei

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat operatiile de mai sus

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Inregistrarea in contabilitate a productiei neterminate la 31.12.N

331 711 5.000

2. Inregistrarea in contabilitate a provizionului pentru deprecierea productiei in curs de


executie:

6814 393 950

3. Reluarea in anul urmator a productiei neterminate, stabilita prin inventarul facut


anterior:

711 331 5.000

4. Inregistrarea n contabilitate a produselor finite, n cursul lunii ianuarie, la costul de


producie 7200lei

345 711 7.200

5. Descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute in cursul lunii ianuarie, la


costul de productie de 5.500 lei

711 345 5.500

6. Evientierea la sfarsitul lunii a productiei neterminate , in urma inventarierii si evaluarii


la costul de productie de 2.500 lei

331 711 2.500

10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand.

Studiu de caz: O societate achizitioneaza si importa bunuri second-hand in scopul revanzarii.

14
Cerinte: Contabilizati operatiile aferente specifice obiectului sau de activitate.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Achizitia marfurilor, la valoarea nominala a facturii, inclusiv TVA:

371 401

2. Achitarea facturii emisa de furnizorul extern:

401 5124

3. Vanzarea marfurilor:

Pe factura emisa nu se va inscrie in mod distinct TVA aplicata la marja profitului, aferenta
livrarilor de bunuri supuse regimului special. Mentiunea TVA inclusa si nedeductibila va
inlocui suma taxei datorate, pe facturi si alte documente emise cumparatorului.

5311/4111 %
707
4427

4. Descarcarea gestiunii de marfurile vandute

607 371

11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.

Studiu de caz: Societatea X primeste in luna ianuarie in regim de consignatie marfuri in


valoare de 80.000 lei e la societatea Y. La societatea Y valoarea contabila a marfurilor este de
72.000 lei, aceasta practicand un commission de 30%. Comisionul perceput de societatea X
este de 10% din pretul deponentului. Contractual este valabil in perioada ianuarie-iunie 2012
si prevede ca stocul nevandut la 30.06 se va returna deponentului. Deponentul percepe o
penalizare de 0.6% din valoarea marfurilor ramase nevandute. In cursul anului societatea X
vinde marfurile primite astfel:
1. Ianuarie vanzari de 20.000 lei;
2. Martie vanzari de 12.000 lei;
3. Aprilie vazari de 20.000 lei;

15
4. Iunie vanzari de 18.000 lei.
La sfarsitul lunii iunie se returneaza marfuri in valoare de 10.000 lei. Se beglijeaza efectur\l
TVA.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat:


1. Vanzarea marfurilor primate in regim de consignatie la consignatar pentru luna
ianuarie;
2. Primirea facturii d ela deponent la consignatar pentru luna ianuarie;
3. Returul marfurilor nevandute la deponent si penalizarile facturate consignatarului.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Inregistrarea vanzarii marfurilo primate in regim de consinatie pentru luna ianuarie:

Pretul de vanzare cu amanuntul = 20000+ 10%*20000=22.000 lei

5311 707 22.000

2. Primirea facturii de la deponent pentru luna ianuarie:

371 401 20.000

Descarcaea de gestiune la pretul de cumparare al marfurilor vandute in regim de consignatie:

607 371 20.000

Si concomitent:

Credit 8039 Alte valori in afara bilantului 20.000 lei

3. Returul marfurilor nevandute la deponent:


10.000 10.000*30% = 7.000 lei

371 357 7.000

Veniturile din penalizari facturate consignatarului:

16
10.000 * 0.6% = 60 lei

411 7581 60

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.

Casele de amanet sunt infiintate in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Din punct de vedere juridic, amanetul (gajul) reprezinta un contract accesoriu, unilateral, real,
prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil corporal sau necorporal pentru garantarea
obligatiei (art. 1.685 din Codul civil). Este o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu
deosebirea ca are intotdeauna ca obiect, bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui
tert.
Amanetul poate fi utilizat astfel drept garantie la acordarea creditelor sub forma gajului civil sau
comercial cu sau fara deposedare. Regula generala este aceea conform careia bunul gajat trebuie sa
fie efectiv predat creditorului. Predarea efectiva se face prin traditie (transmitere) la bunurile
corporale si prin remiterea titlului de creanta la bunurile necorporale.
Creditorului ii este interzis sa foloseasca bunul gajat, are obligatia conservarii acestuia si este
tinut la restituire dupa achitarea integrala a creantei garantate. In situatia in care, la scadenta,
debitorul nu-si achita datoria, creditorul are dezlegarea de a trece la realizarea gajului, cerand
instantei printr-o ordonanta, autorizarea gajului prin:
scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica;
atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei.
Legea interzice ca prin contractul de gaj sa se stipuleze clauze prin care creditorul ar fi autorizat
sa-si insuseasca bunul amanetat in mod direct, fara a se adresa instantei.
Plata procentuala (partiala) a datoriei nu conduce la stingerea partiala a gajului. Gajul este
indivizibil si se stinge numai prin plata integrala a datoriei, inclusiv a dobanzilor si a cheltuielilor
generate de conservarea bunului.
Incepand cu intrarea in vigoare a Ordonantei nr. 28/2006 privind unele masuri financiar-fiscale,
cu modificarile si completarile ulterioare, casele de amanet fac obiectul inscrierii in Registrul de
evidenta deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cu toate acestea, casele de amanet nu intocmesc si
nu depun situatiile financiare potrivit reglementarilor contabile emise de Banca Nationala a
Romaniei, aplicabile institutiilor de credit

Studiu de caz: La data de 01.08.N, casa de amanet X incheie un contract cu o persoana fizica Y,
proprietara a unui set de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei fizice suma
de 1.000 lei, pe termen de 12 luni. Persoana Y va achita casei de amanet un comision de 20%.
Comision = 1.000 x 20% = 200

Cerinte: De efectuat inregistrarile contabile

17
Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Acordarea imprumutului:

2678 5311 1.000

si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet:

Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.000

La scadenta, pot exista mai multe situatii:

A) Persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea


termenului de rambursare a imprumutului

Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt
considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal,
sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre
debitor drept gaj sunt sau nu returnate.

5311 % 1.200
2678 1.000
704 200

Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului

Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.000

B) Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de


inventar.

Caracteristicile bunurilor primite drept gaj:


1 lantisor 5 grame = 250lei
1 pereche cercei 10 grame = 500 lei
1 bratara 5 grame = 250lei
TOTAL: 20 grame = 1.000lei

18
Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin compensare cu imprumutul
acordat:

303 2678 1.000

Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 55 lei/gramul, prin urmare se face evaluarea
setului la valoarea de piata:
1 lantisor 5 grame = 275lei
1 pereche cercei 10 grame = 550 lei
1 bratara 5 grame = 275lei
TOTAL: 20 grame = 1.100lei
Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata
trece pe venituri) :

303 7588 100

C) Persoana fizica nu returneaza imprumutul la scadenta, iar casa de amanet se


hotaraste sa vanda bijuteriile

In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza
T.V.A. pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa.
Pret evaluat 1.000
Adaos comercial 50% 500
TVA 24% 360
Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor:

371 % 1.860
2678 1.000
378 500
4428 360

Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate:

Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.000

Vanzarea bijuteriilor catre un tert:

19
5311 % 1.860
707 1.500
4427 360

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

% 371 1.860
607 1.000
378 500
4428 360

Exigibilitatea T.V.A.:

4427 4423 360

Plata T.V.A. in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor:

4423 5121 360

13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.

Tranzactiile de cumparare/vanzare valuta se consemneaza in buletinul de schimb


valutar care este obligatoriu insotit de bonul de la casa de marcat. La sfarsitul zilei se
intocmeste registrul zilnic al tranzactiilor punctului de schimb valutar care reprezinta
centralizarea tuturor buletinelor de schimb emise in cursul unei zile.

Conform art. 141 alin. (2), operatiunile desfasurate de casele de schimb valutar sunt operatiuni
scutite de TVA.

1. Cumpararea valutei:

1.000 dolari x 3,1 lei/dolar = 3.100 lei

20
5314 5311 3.100

2. Vanzarea valutei:

5311 % 85.000
5314 3.300
708 200

1.000 dolari x 3,3 lei/dolar = 3.300 lei

1.000 dolari x (3,3 - 3,1) lei/dolar = 200 lei

Deci in contul de venituri se inregistreaza doar diferenta de curs interna a valutei


tranzactionate sau comisionul casei de schimb valutar.

Depunerea la banca a disponibilitatilor in lei/valuta:

5121 5311

5124 5314

La sfarsitul fiecarei luni, soldul conturilor Casa si Banca in valuta se reevalueaza in functie de
cursul BNR din ultima zi bancara a lunii conform punctului 174 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009:

665 %
5314
5124

In cazul in care din reevaluare rezulta o diferenta nefavorabila sau in cazul in care in urma
reevaluarii rezulta o diferenta favorabila.

% 765
5314

21
5124

Organizarea si conducerea contabilitatii la casele de schimb valutar se supune Legii nr.


82/1991, republicata, cu toate modificarile si completarile ulterioare, Codului fiscal in vigoare
(Legea nr. 571/2003, cu toate modificarile si completarile ulterioare), O.M.F.P. nr. 3.055/2009,
modificat si completat cu O.M.F.P. nr. 2.869/2010.

De asemenea, dat fiind ca functionarea caselor de schimb valutar este reglementata, pe langa
Legea nr. 31/1990 conform careia sunt infiintate, si de Regulamentele B.N.R., trebuie sa tineti
cont si de Regulamentul B.N.R. nr. 4, din 1 aprilie 2005, privind regimul valutar - Monitorul.
Oficial nr. 297 din 8 aprilie 2005 - si de Norma nr. 4, din 1 aprilie 2005, privind efectuarea
operatiunilor de schimb valutar - Monitorul. Oficial nr. 297 din 8 aprilie 2005.

14. Studiu de caz privind importul de stocuri.

Studiu de caz: Societatea X importa marfuri de la un furnizor extern, societatea Y,in


urmatoarele conditi: pre t de cumparare 3.000 dolari, taxa vamala 10%, comision vamal 0.5% ,
TVA 24%. Cursul de schimb valutar aplicabil la data receptiei este de 3.3 lei/dolar. Cursul de
schimb valutar pentru calculul valorii in vama este de 3.4 lei/dolar. Pentru a aduce marfa ,
societatea X apeleaza la o societate interna de transport , care emite o factura in valoare de 500
lei, TVA 24%.

Cerinte: Conform OMFP 3/2009:


1. De calculate valoarea in vama;
2. De calculat costul de achizitie;
3. De contabilizat receptia bunurilor importaete
4. De contabilizat plata TVA;
5. De contabilizat facture de transport primita

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Calculul valorii in vama:


Pre t achizitie: 3.000*3.4 lei/dolar=10.200 lei
+ Taxa vamala = 10% * 10.200=1.020 lei
+ Comision Vamal= 0.5%*10200=51 lei
= Valoare in vama = 11.271 lei

TVA in vama = 24%*11.271=2.705,04 lei

2. Costul de achizitie:

Pre t achizitie: 3.000*3.3 lei/dolar=9.900 lei

22
+ Taxa vamala = 10% * 10.200=1.020 lei
+ Comision Vamal= 0.5%*10200=51 lei
+ Cheltuieli de transport = 500 lei
= Cost de achizitie: 11.471 lei

3. Receptia bunurilor:

371 % 10.971
401 9.900
446.taxa vam 1.020
446.com vam 51

4426 446.tva vama 2.705,04

4. Plata TVA:

446.tva vam 5121 2.705,04

5. Factura primita de la furnizorul de servicii de transport:

% 401 620
371 500
4426 120

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.

Studiu de caz: O societate X care are ca obiect de activitate comercializarea ma rfurilor cu


ridicata, achizitioneaza ma rfuri n valoare de 85 000 lei + TVA 24% pe care ulterior le exporta
la pretul extern FOB de 25 000euro, la cursul de 4,12 lei/euro. Factura privind ma rfurile se
ncaseaza prin banca la cursul de 4,09 lei/euro.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat operatiile privind exportul

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Receptia marfurilor:

% 401 105.400
371 85.000
4426 20.400

23
2. Achitatea prin banca a marfurilor cumparate:

401 5121 105.400

3. Livrarea la export a marfurilor: 25.000 euro x 4.12 lei/euro = 103.000 lei


4111 707 103.000

4. Descarcarea de gestiune a maafurilor vandute:

607 371 85.000

5. Incasarea in valuta a creantei externe: 25.000 x 4.09 lei/euro = 102.250 lei.


Diferenta de curs de 750 lei se inregistreaza la cheltuieli:

% 411 103.000
5124 102.250
665 750

16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.

Studiu de caz: Societatea X primeste bunuri de la o persoana fizica spre vanzare, in regim de
consignatie, in valoare de 10.000 lei, comision 15%, TVA 24% din valoarea comisionului. Dupa
vanzarea marfurilor catre populatie , societatea X face plata catre deponent. Contabilitatea este
organizata sub forma unor servicii de vanzare contra comision.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat:


1. Primirea marfurilor spre vanzare in consignatie
2. Vanzarea cu numerar a marfurilor
3. Plata deponentului
4. Scoaterea din evidenta a marfurilor vandute

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Primirea marfurilor in regim de consignatie:

Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 10.000 lei

24
2. Vanzarea marfurilor:

Comision: 10.000 * 15% = 1.500 lei

TVA = 24% * 1.500 = 360 lei

Pret de vanzare cu TVA incasat in numerar = 10.000+1.500+360 = 11.860

5311 % 11.860
462 10.000
704 1.500
4427 360

3. Plata deponentului:

462 5311 10.000

4. Scoaterea din evidenta a marfurilor vandute:

Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 10.000 lei

17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare.

Sunt reflectate distinct in contabilitate acele stocuri cumparate, pentru care s-au
transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare. Acestea se
inregistreaza in grupa 32 Stocuri in curs de aprovizionare din Planul de conturi general
potrivit pct. 154 alin. (3) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice
Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009.

Din grupa 32 Stocuri in curs de aprovizionare fac parte conturile:

321 Materii prime in curs de aprovizionare;


322 Materiale consumabile in curs de aprovizionare;
323 Materiale de natura obiectelor de inventar in curs de aprovizionare;
326 Animale in curs de aprovizionare;
327 Marfuri in curs de aprovizionare;
328 Ambalaje in curs de aprovizionare.

25
Studiu de caz: Societatea X a achizitionat materii prime de 5.000 lei si marfuri de 8.000 de lei,
pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile , dar care sunt in curs de aprovizionare.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat operatiunile de achizitie.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Inregistrarea valorii materiilor prime cumparate , pentru care s-au transferat riscurile si
beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare in valoare de 5.000 de lei

321 401 5.000

2. Inregistrarea valorii materiilor prime cumparate , pentru care s-a incheiat procesul de
aprovizionare, la valoarea de 5.000 lei

301 321 5.000

3. Inregistrarea valorii marfurilor cumparate , pentru care s-au transferat riscurile si


beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare in valoare de 8.000 de lei

327 401 8.000

4. Inregistrarea valorii marfurilor cumparate , pentru care s-a incheiat procesul de


aprovizionare, la valoarea de 8.000 lei

371 327 8.000

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.

Studiu de caz: Societatea X trimite societatii Y pentru prelucrare materiale consumabile in


valoare de 10.000 lei. Societatea Y prelucreaza aceste materiale consumabile si obtine produse
(obiecte de inventar), manopera facturata fiind de 2.000 lei, TVA 24%.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat :


a) Inregistrarile contabile efectuate de societatea X
b) Inregistrarile contabile efectuate de societatea Y

Fluxul informational se prezinta astfel:

26
a) Inregistrarile contabile efectuate de societatea X

- Predarea materialelor spre prelucrare societatii Y:

351 302 10.000

- Primirea produselor realizate de societatea Y , costul fiind: 10.000+2.000=12.000 lei

303 % 12.000
351 10.000
401 2.000
4426 401 480

b) Inregistrarile contabile efectuate de societatea Y

- Primirea materialelor spre prelucrare:

Debit 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparate 10.000 lei

- Facturarea manoperei:

411 % 2.480
704 2.000
4427 480

- Scoaterea din evidenta a materialelor primite spre prelucrare concomitent cu predarea


produselor:

Credit 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparate 10.000 lei

19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.

Studiu de caz: Societatea X achizitioneaza de la Societatea Y , pe baza de factura, materii prime


in valoare de 10.000 lei si materiale auxiliare de 5.000 de lei, TVA 24%, pe care le lasa in
custodia societatii Y , pe o durata de 30 de zile, din ncauza lipsei spatiilor de depozitare. La
expirarea perioadei, bunurile sunt aduse in gestiunea societatii X, intocmindu-se nota de
intrare-receptie si constatare diferente. Pentru societatea Y , aceste bunuri reprezinta produse

27
finite, al caror cost efectiv de productie este de 12.000, iar pretul de inregistrare este de 13.000
de lei.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat:


a) Inregistrarile contabile efectuate de societatea X
b) Inregistrarile contabile efectuate de societatea Y

Fluxul informational se prezinta astfel:

a) Inregistrarile contabile efectuate de societatea X

1. Inregistrarea bunurilor achizitionate de la societatea Y, pe baza de factura , dar ramase


in custodia acestora, la costul total de 15.000 lei:

% 401 18.600
351 15.000
4426 3.600

2. Plata facturii:

401 5121 18.600

3. Aducerea in gestiune a materiilor prime si materialelor auxiliare achizitionate, platite si


lasate in custodia societatii Y:
% 351 15.000
301 10.000
302 5.000

b) Inregistrarile contabile efectuate de societatea Y

1. Vanzarea produselor finite la pretul de vanzare :

411 % 18.600
701 15.000
4427 3.600

2. Descarcarea de gestiune de produse finite vandute, la pretul de inregistrare:

711 345 13.000

28
3. Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute:

348 711 1.000

4. Incasarea contravalorii produselor finite vandute:

5121 411 18.600

5. Inregistrarea produselor finite vandute si incasate, ramase in custodie:

Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 15.000 lei

6. La expirarea perioadei contractuale (30 de zile) are loc scoaterea produselor finite din
custodie:

Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 15.000 lei

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.

Pentru a ma ri ritmul desfacerilor de ma rfuri, societatile cedeaza ma rfuri altor unita i


pentruva nzare, urma nd ca decontarea sa se efectueze pe ma sura va nza rii ma rfurilor.Astfel, in
cazul va nza rii n comision, societatea ncheie un protocol cu partenerii de schimb prin care se
menioneaza obligativitatea primitorului ca pe ma sura va nza rii ma rfurilor sa ntocmeasca o
situaie privind va nza rile pe care o transmite preda torului, ca pe baza ei acesta sa ntocmeasca
factura ferma delivrare a ma rfurilor, desca rcarea efectiva a gestiunii i ncasarea facturii de
acordare de comision.

Studiu de caz: Se considera o societate comerciala ALFA, care exporta marfuri in comision in
urmatoarele conditii:
-valoarea marfurilor la unitatea producatoare 10.000 euro, la cursul de 4,23lei/euro;
-costul asigurarii marfurilor 100 euro, la un curs de 4,23 lei/euro;
-costul transportului extern 250 euro, la un curs de schimb 4,23 lei/euro;
-valoarea negociata la portul de descarcare marfa (CIF) 10.350 euro;
-comisionul societatii de export (intermediar) 10% calculata la valoarea marfurilor la portul de
incarcare,mai putin transportul si asigurarea (FOB);
-cheltuieli de administratie 3.000 lei;
-incasarea contravalorii marfurilor de la clientul extern se face la un curs de 4,5lei/euro;
-plata furnizorilor se face la un curs de 4 lei/euro.

29
Cursul de schimb valutar de la data facturarii este de 4,23 lei/euro.

Cerinte: De contabilizat conform OMFP 3055/2009 operatiile de mai sus.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Facturarea marfurilor catre clientul extern:

411 % 43.870,50
401-produc 42.300
401-asig 423
401-transp 4.057,50

2. Inregistrarea comisionului negociat

411 704 4.230

3. Retinerea comisionului la unitatea producatoare:

401 411 4.230

4. Incasarea contravalorii facurii emise de la clientul extern:

5124 % 46.575
411 43.870,50
765 2.704,50

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.

Studiu de caz: Societatea X face inventarul la sfarsitul anului 2012:

1. S-a constatat ca un utilaj cu o valoare stabilita de 10.000 de lei nu era inregistrat in


contabilitate;

2. S-a constatat un plus de materii prime in valoare de 1.000 lei;

30
3. S-a constatat un plus de produse finite , in suma de 500 de lei;

4. S-a constatat un plus de obligatiuni, achizitionate ca investitii financiare pe termen scurt, in


suma de 5.000 lei
5. La inventarierea casieriei s-a inregistrat un plus de numerar de 100 de lei.

Cerinte: De contabilizat conform OMFP 3055/2009 operatiile de regularizare a inventarului.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Inregistrarea utilajului constatat plus la inventariere:

2131 4754 10.000

2. Inregistrarea plusului de materii prime:

301 601 1.000

3. Inregistrarea plusului de produse finite:

345 711 500

4. Inregistrarea plusului de investitii financiare pe termen scurt

506 768 5.000

5. Inregistrarea plusului de numerar:

5311 7588 100

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.

Studiu de caz: Societatea X face inventarul la sfarsitul anului 2012:

1. S-a constatat lipsa unui utilaj cu o valoare contabila de 10.000 de lei si amortizare
cumulata de 6.000 lei

2. S-a constatat un minus de materii prime in valoare de 1.000 lei;

3. S-a constatat un minus de produse finite , in suma de 500 de lei;

31
4. Se constata un minus de materii prime ca urmare a deprecierii calitative, peste normele
legale, neimputabil, in suma de 1.000 lei , TVA 24%.

Cerinte: De contabilizat conform OMFP 3055/2009 operatiile de regularizare a inventarului.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Inregistrarea utilajului constatat minus la inventariere:

% 2131 10.000
281 6.000
6583 4.000

2. Inregistrarea minusului de materii prime:

601 301 1.000

3. Inregistrarea minusului de produse finite:

711 345 500


4. Inregistrarea minusului de de materii prime ca urmare a deprecierii calitative, peste
normele legale, neimputabil, in suma de 1.000 lei , TVA 24%.

601 301 1.000

TVA Datorata 24%*1.000= 240 lei

635 4427 240

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte
forme de scoatere din evidenta contabila.
Studiu de caz: Cu ocazia inventarierii gestiunii de marfuria societatii Alfa s-au constatat ca
exista marfuri expirate, deteriorate care nu mai pot fi vandute in valoare de 1000 lei. Sunt indeplinite
in mod cumulativ urmatoarele conditii:
b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu
documente;
c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. In situatia in
care nu sunt indeplinite aceste conditii scoaterea din gestiune a marfurilor expirate este asimilata
unei livrari de bunuri, in sensul TVA.

32
Cerinte: De contabilizat conform OMFP 3055/2009 operatiunea contabila de scoatere din
evident a marfurilor respective

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Inregistrarea scoaterii din gestiune a marfurilor expirate

607 371 1000

2. Inregistrarea TVA nedeductbila pentru marfurile expirate la nivelul TVA -ului dedus:

635 4427 240

In acest caz, suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli privind marfurile
este nedeductibila la calculul impozitului pe profit daca nu se incadreaza in limitele
perisabilitatilor admise conform HG 831/2004.
Totodata este nedeductibila si suma integistrata in contul 635 Cheltuieli cu alte taxe,
impozite si varsaminte asimilate.

24. Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a


unor cause de forta majora.

Studiu de caz: Un incendiu a distrus la Societatea X marfuri in valoare de 50.000 lei si


materii prime in valoare de 100.000 lei.

Cerinte: De contabilizat conform OMFP 3055/2009 operatiunea contabila de scoatere din


evidenta a materiilor prime si a marfurilor

Fluxul informational se prezinta astfel:

33
671 % 150.000
371 50.000
301 100.000

25. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea


tichetelor de masa.

Studiu de caz: Societatea X a achizitionat 20 de carnete a cate 20 de tichete de masa la valoarea


nominal de 9 lei/tichet. Costul imprimatelor este de 100 lei, TVA 24%. Societatea X a acordat
efectiv 15 carnete , restul de 5 carnete fiind returnate la emitent.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat:

1. Achizitia tichetelor de masa


2. Acordarea tichetelor de masa
3. Returnarea tichetelor de maa

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Achizitia tichetelor de masa:

Valoarea tichetelor de masa= 20 carnete x 20 tichete/carnet x 9 lei/tichet=3600 lei


Costul imprimatelor = 100 lei
TVA = 100*24%=24 lei

% 401 3.724
5328 3.600
628 100
4426 24

2. Acordarea tichetelor de masa:

Valoarea tichetelor de masa acordate: 15 carnete x 20 tichete/carnet x 9 lei/tichet = 2.700


lei

642 5328 2.700

3. Returnarea tichetelor de masa:

Valoarea tichetelor de masa returnate = 5 carnete x 20 tichete/carnet x 9 lei/ tichet = 900


lei

34
461 5328 900

Tichetele de masa sunt supuse impozitului pe venit, in cota de 16% , la nivelul angajatilor in
luna in care acestea au fost primate. Impozitul se calculeaza lunar de catre angajator, se declara
si se plateste odata cu restul impozitului pe salarii, pana pe data de 25 a lunii urmatoare in care
au fost primate tichetele de masa.
Astfel impozitul pe salariu corespunzator tichetelor de masa este: 2700*16%

421 444 432

26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.

Studiu de caz: Societatea X ncaseaza prin virament bancar de la societatea Y un avans n suma de
49.600lei (TVA 24% inclus) pentru care emite n prealabil o factura de avans. Societatea X livreaza
societatii Y ma rfuri, pre de va nzare de 160.000 lei, TVA 24%, cost de achiziie 100.000 lei.
Decontarea restului de plata se realizeaza prin virament bancar .

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 sa se efectueze nregistrarea n contabilitatea


ambelor societa ii.

Fluxul informational se prezinta astfel:

a) In contabilitatea clientului:

1. Facturare avans:

% 401 49.600
409 40.000
4426 9.600

2. Achitare avans:

401 5121 49.600

3. Receptia marfurilor:

% 401 198.400

35
371 160.000
4426 38.400

4. Regularizare avans:
% 401 (49.600)
409 (40.000)
4426 (9.600)

5. Plata datoriei

401 5121 148.800

b) In contabilitatea furnizorului:

1. Facturare avans:

411 % 49.600
419 40.000
4427 9.600

2. Incasare avans:

5121 411 49.600

3. Livrarea marfurilor:

411 % 198.400
707 160.000
4427 38.400

Scoaterea din gestiune:

607 371 100.000

4. Regularizare avans:
411 % (49.600)
419 (40.000)
4427 (9.600)

5. Incasarea datoriei

5121 411 148.800

36
27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.

Studiu de caz: Societatea X achizitioneaza marfuri de la societatea Y in baza facturii: pret de


cumparare 10.000, TVA 24%. Pentru achitarea acesteia se emite un efect de comert, ulterior
efectul de comert este achitat in numerar. Ulterior societatea X vinde marfurile societatii Z in
baza facturii la pretul de vanzare de 11.000, TVA 24%. In calitatea sa de beneficiar , Societatea X ,
in contul creantei pe care o are fata de societatea Z , primeste un efect de comert. Ulterior efectul
de comert este incasat prin intermediul unei banci, care percepe un comision de 2%

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat:


1. Achizitia marfurilor,emiterea si plata efectului de comert
2. Vanzarea marfurilor, primirea si incasarea efectului de comert

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Achizitia marfurilor:

% 401 12.400
371 10.000
4426 2.400

Emiterea efectului de comert:

401 403 12.400

Plata efectului de comert:

403 5311 12.400

2. Vanzarea marfurilor:

411 % 13.640
707 11.000
4427 2.640

Primirea efectului:

413 411 13.640

37
Incasarea efectului de comert:

Comision = 2%*13.640= 272,80 lei

% 413 13.640
5121 13.367,20
627 272,8

28. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la


sfarsitul exercitiului financiar.

Studiu de caz: Societatea X a facturat societa ii Y, n luna ianuarie 2012, ma rfuri n valoare de
248.000 lei (TVA inclus), (cost de achiziie 150.000 lei) din care a ncasat prin banca suma
de218.000 lei. La 31.12.2012, cu ocazia inventarierii creanelor, Societatea X, constata ca
este posibil ca suma restanta de la societatea Y, sa nu se mai ncaseze n viitorul apropiat deoarece
aceasta societate a intrat n incapacitate de plata .

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat operatiunile contabile si evaluarea creantei la


sfarsitul exercitiului financiar.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Vanzarea produselor finite:

4111 % 248.000
701 200.000
4427 48.000

2. Scoaterea din evidenta a produselor finite:

711 345 150.000

3. Incasarea partiala a creantei

5121 4111 218.000

4. Inregistrarea creantei incerte la inchiderea exercitiului financiar

38
4118 4111 30.000

5. Constituirea ajustarii pentru deprecierea creantei la inchiderea exercitiului financiar

6814 491 30.000

Studiu de caz 2: Se primete de la un client extern, la 12 decembrie 2012, un avans n valoare


de 10.000 euro, cursul valutar fiind de 4,2000 lei/euro, pentru care s-a emis n prealabil o
factura de avans. La 31 decembrie 2012 cursul valutar este de 4,1500 lei/euro. La 12 ianuarie
2013 se livreaza clientului extern produse finite ncondiia de livrare FOB, n valoare de
40.000 euro, cursul valutar la data factura rii fiind de 4,2500 lei/euro. Costul ma rfurilor
va ndute este de 50.000 lei. La 30 ianuarie 2013 se emite o factura pentru regularizarea
avansului i se ncaseaza contravaloarea produselor va ndute (mai puin avansul primit),
cursul valutar fiind de 4,2700 lei/euro.

Cerinte: Conform OMFP 3055/2009 de contabilizat operatiunile contabile si evaluarea creantei la


sfarsitul exercitiului financiar.

Fluxul informational se prezinta astfel:

1. Facturare avans:

4111 419 42.000

2. Primirea avansului

5124 4111 42.000

3. Reevaluarea datoriei la sfarsitul exercitiului la cursul de 4.15 lei/euro

419 765 500

4. Livrarea produselor la cursul de 4.25 lei/euro

4111 701 170.000

5. Descarcarea de gestiune a produselor finite

711 345 50.000

6. Regularizarea avansului:

39
% 411 42.700
419 41.500
665 1.200

7. Incasarea creantei= 30.000 euro* (4.27-4.25)

5124 % 128.100
4111 127.500
765 600

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.

Studiu de caz: Societatea X prezinta la 31.03.2013 urmatoarele date: venituri din exploatare
200.000 lei, cheltuieli din exploatare 140.000 lei; venituri financiare 24.000 lei, cheltuieli
financiare 8.000 lei, dividende primite de la o persoana juridica 5.000 lei, amenzi si penalitati
platite la bugetul statului 500 lei, cheltuieli de protocol care depasesc limita legala 1.000 lei.

Cerinte: Conform OMFP nr.3055/2009 de contabilizat impozitul pe profit datorat si plata


acestuia.

Fluxul informational se prezinta astfel:

Total venituri: 200.000+24.000 = 224.000

Total cheltuieli: 140.000+8.000=148.000

Rezultatul contabil: 224.000-148.000 = 76.000

Profit impozabil: Rezultat contabil venituri neimpozabile+ cheltuieli nedeductibile

Venituri neimpozabile: 5.000 lei

Cheltuieli nedeductibile: 500 + 1.000= 1.500 lei

Profit impozabil: 76.000-5000+1.500 = 72.500 lei

Impozit pe profit datorat: 16%*72.500 = 11.600 lei

691 4411 11.600

40
Plata impozitului pe profit datorat:

4411 5121 11.600

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

Studiu de caz: Societatea X prezinta urmatoarea situatie la 31.12.2012:


- Venituri totale 20.000 lei, din care dividende obtinute 4.000;
- Cheltuieli totale 12.000 lei, din care:
1. Cheltuiala cu impozitul pe profit aferenta trimestrului 3 1.000 lei;
2. Cheltuieli de protocol a) 1.500 lei si b) 100 lei

Cerinte: De calculat deductibilitatea cheltuielilor de protocol.

Fluxul informational se prezinta astfel:

Conform art. 21-(3) din Codul Fiscal, printre cheltuielile cu deductibilitate limitata se afla
si: cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicate asupra diferentei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile
de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

Baza de calcul = Rezultatul brut + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Cheltuielile de


protocol Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile

a) Cheltuielile de protocol sunt 1.500 lei

Cheltuielile de protocol deductibile = 2% ( venituri totale Cheltuieli totale Venituri


neimpozabile(dividende) + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Cheltuielile de protocol)
= 2% (20.000 12.000 + 1.000 + 1.500)= 210 lei

Cheltuielile de protocol nedeductibile:


1.500 210 = 1.290

b) Cheltuielile de protocol sunt 100 lei

Cheltuielile de protocol deductibile = 2% ( venituri totale Cheltuieli totale Venituri


neimpozabile(dividende) + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Cheltuielile de protocol)
= 2% (20.000 12.000 + 1.000 + 100)= 182 lei

41
Cheltuielile de protocol nedeductibile sunt 0.

42