NFIINAREA I NTREINEREA UNEI GRDINI DE FAMILIE CU

SUPRAFAA DE 1000 M

STUDENT:

2017
 CUPRINS

1. Justificarea alegerii proiectului (temei)

2. Schia grdinii familiale
3. Structura de culturi
4. Asolamentul
5. Graficul de nfiinare calendaristic a culturii
6. Graficul de producere a rsadurilor
7. Fie tehnologice
8. Graficul de materiale
9. Graficul de recoltare
10. Bibliografie
 NFIINAREA I NTREINEREA UNEI GRDINI DE FAMILIE CU SUPRAFAA
DE 1000 M N JUDEUL PRAHOVA

1. Justificarea alegerii temei

Gradina familial reprezint suprafaa destinat obinerii produselor agricole, n principal

pentru consumul propriu al membrilor gospodariei agricole individuale.
Suprafata cultivata este de 1000 m, impartita in 4 sole a cate 250 m fiecare. Asolamentul
este de 4 ani.
Judetul Prahova face parte din zona a II-a de favorabilitate legumicola. Suprafata agricola
a judetului este de 270.891 ha, din care 145.744 ha suprafata arabila Prezinta temperaturi medii
anuale de 9 - 10 C, precipitaii de 550-650 mm anual, umiditatea relativ a aerului de 65-70% cu
tipurile de sol cernoziom ciocolatiu i degradat, brun de pdure, lcoviste soluri de lunc unisipuri
solificate iar in unele zone chiar soluri podzolice. Aici se cultiva plante mai putin pretentioase la
caldura si plante termofile cu perioada de vegetatie mai scurta, pe suprafete mai reduse. Zona a II-
a ocupa circa 30% din suprafata totala cultivata de legume, principalele culturi fiind cele din grupa
verzei, radacinoasele, bulboasele si tomatele.
2. Schia grdinii familiale

Sola 1 Sola 2

250 m 250 m

Sola 3 Sola 4

250 m 250 m
 Platform Magazie Sursa de ap (pu) Rsdni
compostare

3. Structura de culturi

Sola 1 Sola 2
Mazre 250 m,
brocoli 120 m

Sola 3 Sola 4
Ceap uscat 250 m

morcov250 m,

Platform compostare Magazie Sursa de ap (pu) Rsdni

4. Asolamentul

Sola/anul 2017 2018 2019 2020

1 Solano - Bostanoase Rdcinoase Bulboase

fructoase vrzoase
2 Bostanoase Rdcinoase Bulboase Solano -
vrzoase fructoase
3 Rdcinoase Bulboase Solano - fructoase Bostanoase
vrzoase
4 Bulboase Solano -fructoase Bostanoase Rdcinoase
vrzoase
 Soiurile speciilor legumicole

Mazre Premium - varietate de mazare timpurie, ce ofera productii ridicate de pastai de

7-8 centimetrii, cu 7-8 boabe de mazare pe pastaie.
Tomate de var - toamna Cinto F1 - un hibrid de tomate, cu cretere nedeterminat cu
rezistene deosebite, ceea ce face din acesta unul pretabil att cultivrii n cmp deschis, ct i n
solar. Fructele sunt rotunde, cu greutate cuprins ntre 200-220 g/fruct. Cinto F1 se coace fr
umr verde i prezint rezisten la urmtorii ageni firopatogeni: virusul marmorrii slabe al
tutunului la tomate, ptarea cafenie, fuzarioz, verticilioz, nematozi
Ardei gogosar Cornel - Soi semi-tardiv folosit pentru cultura in camp, cu fructe mari,
sanatoase, aromate,cu pulpa carnoasa, de culoare rosu intens.
Varza alba - Candela F1 - Hibrid viguros recomandat pentru consum in stare proaspata si
pastrare pe termen mediu. Forma este rotunda, turtita, are rezistenta medie la Trips tabacci.
Brocoli Monaco F1 - Hibrid foarte productiv cu performante bune n toate sezoanele de
productie. Monaco produce capatni grele si dense care sunt uniforme ca marime. Culoarea verde
nchis ofera un aspect proaspat. Capatnile sunt rezistente la transport si pastrare. Monaco produce
mai putini lastari laterali pe tulpina principala dect alte varietati standard , fiind mult mai usor de
cultivat, mai eficient economic, si cu diferite optiuni de ambalare. Media perioadei de vegetatie
este de 80-85 zile de la plantat.
Castraveti de toamna-Alianz F1 - Hibrid extratimpuriu cu flori femele pentru consum
proaspat si industrializare. Fructe usor tepoase,de culoare verde inchis,buni pentru murare,isi
pastreaza fermitatea mult timp.Maturitatea:70 zile.
Ridichi de luna-Scarlett Champion Reggae - Perioada de vegetatie este de 28 de zile. Are
un sistem foliar viguros, se preteaza pentru cultura de primavara si toamna.Radacina este rotunda,
de culoare rosu-aprins, rezista bine la crapare si dospire, avand o perioada lunga de recoltare.
Morcov Nelix F1 - Hibrid tip Nantes, recomandat pentru tara noastra. Radacina este
cilindrica,neteda si intens colorata.Rezista bine la seceta.Folosit pentru consum in stare proaspata
si pentru pastrare.Maturitatea: 116 zile.
Ceap uscat Marrona F1 - hibrid obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2002, tardiv (130 zile).
Bulbul este mare, cu tunici de grosime mijlocie de culoare maro. Forma bulbului in sectiune este
larg ovoida spre circulara. Hibridul este tolerant la mana, putregaiul alb si putregaiul. Are o
capacitate foarte buna de pastrare, pornirea in vegetatie este foarte tarzie (8-10 luni).
 5. Graficul de nfiinare calendaristic a culturilor

Sola Cultura Ian Feb Mar Apr

LEGENDA: x = plantat arpagic 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
Mazre x x
00 = semnat primvar
Tomate 00
S1
= plantat rsaduri var -
toamn
Ardei 00
R = recoltat gogoar
Varz 00 R
timpurie
Brocoli
S2
Castavei
toamn
Ridichi 00 00 00 00
lun
S3
6. Graficul de producere a Morcov rsadurilor
succesiv
Ceap x
uscat
S4
Nr. Cultura Data plantrii
crt.

1. Tomate var-toamn 25 mai

2. Ardei gogoar 25 mai

3. Varz timpurie 15 martie

4. Brocoli 15 iulie

5. Castravei 15 iulie
 7. Fie tehnologice

1. FIA TEHNOLOGIC LA CULTURA DE TOMATE VAR-TOAMN

Cultivarul ultilizat: Cinto F1

Data plantrii: 25 mai

Densitatea culturii: 80/35 cm

Data nceperii recoltrii: 15 iulie

Producia obinut: 550 kg/150 m

2. FIA TEHNOLOGIC LA CULTURA DE ARDEI GOGOAR

Cultivarul utilizat: Cornel

Data plantrii: 25 mai

Densitatea culturii: 70/30 cm

Data nceperii recoltrii: 15 septembrie

Producia obinut: 400 kg/ 100 m

3. FIA TEHNOLOGIC LA CULTURA DE CASTRAVEI DE TOAMN

Cultivarul utilizat: Alianz F1

Data plantrii: 15 iulie

Densitatea culturii: 70/33 cm

Data nceperii recoltrii: 20 august

Producia obinut: 450 kg/130 m

4. FIA TEHNOLOGIC LA CULTURA DE RIDICHI DE LUN

Cultivarul ultilizat: Scarlett Champion Reggae
Data semnatului: 25 februarie
Densitatea culturii: 10 cm/2,5 cm
Data nceperii recoltrii: 1 mai
Producia obinut: 800 kg

5. FIA TEHNOLOGIC LA CULTURA DE MORCOV SUCCESIV

Cultivarul utilizat: Nelix F1

Data semnat: 15 iunie

Densitatea culturii: 25/5 cm

Data nceperii recoltrii: 25 octombrie

Producia obinut: 600 kg/ 250 m

 6. FIA TEHNOLOGIC LA CULTURA DE CEAP USCAT

Cultivar utilizat: Marrona F1

Data semnat: 1aprilie

Densitatea culturii: n benzi la 40 cm ntre ele, 15 cm ntre rnduri, 8 cm ntre plante pe rnd

Data nceperii recoltrii: 10 septembrie

Producia obinut: 500 kg/ 250 m

8. Graficul de materiale
Nr.crt Materialul Cantitatea
utilizat total (g, t, kg,
plante) Mazre Tomate Ardei Varz Brocoli Castravei Ridichi de Morcov Ceap
var- gogoar lun succesiv
toamn

1. Gunoi de grajd 1,1 t - 300 kg - 800 kg - - - - -

2. Superfosfat 6,2 kg - 3 kg - - - - - - 3,2 kg

3. Sulfat de potasiu 17,2 kg - 14 kg - - - - - - 3,2 kg

4. Azotat de 6,5 kg - 4 kg - - - - - - 2,2 kg

amoniu

5. Ridomil Gold 68 36 g - 12 g - - - 12 g - 12 g -
WG

6. ngrmnt 1,4 l 200 ml - 300 ml 200 ml 200 ml 300 ml 200 ml -

foliar N:P:K
 8. Actara 25 WG 140 g - - 25 g - - 15 g 25 15 g 60 g

9. Ortiva 250 EC 20 g - 20 g - - - - - -

10. Mesurol 40 g - - - - - - 40 - -

11. Dithane M 45 230 g - - 10 g - - 50 g - 50 g 120 g

12. Affirm 40 g - 40 g - - - - - - -

13. Smn 2,563 kg 2,5 kg 5g 5g 3g 5g 30 g 20 g 10 g 5g

14. Sfoar 600 g - 300 g - - - 300 g - - -

9. Graficul de recoltare
Nr.solei Cultura Producia A M Iun Iul A S O N

obinut 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2
(kg)

1. Mazre 180 kg 60 80 40
de
primvar

Tomate 550 kg 40 50 60 70 80 40 20 40 50 40 40 20
var -
toamn

Ardei 400 kg 70 90 110 80 50

gogoar

2. Varz 500 kg 50 70 60 80 100 40 50 50

timpurie
 Brocoli 200 kg 40 60 60 40

Castavei 450 kg 120 150 80 100

3. Ridichi de 800 kg 200 200 200 200

lun

Morcov 600 kg 350 250

4. Ceap 500 kg 150 150 200

uscat

Total 4180 kg 110 350 300 280 300 40 50 90 50 60 70 200 190 290 420 400 190 120 420 250
 10. Bibliografie

1. Hoza Gheorghia, 2008. Legumicultur general, Editura Elisavaros, Bucureti.

2. Lagunovschi-Luchian Viorica, 2013. Legumicultur special, USAMV Bucureti,
Departamentul de nvmnt la Distan.
3. Stan N, N. Munteanu, T. Stan, 2003. Legumicultur, Editura Ion Ionescu de la Brad.
4 .http://www.gazetadeagricultura.info/plantel
5. http://syngenta.ro