Danemarca sau Regatul Danemarcei este din punct de vedere geografic cea mai mica

si cea mai sudica tara a Europei de Nord, si de asemenea cea mai veche. Danemarca este o tara
care se prezinta convingator, iar clientii lor sunt in general multumiti. Pentru o tara cu o
suprafata de aproximativ 40 000 de km2 si a carei populatie abia daca insumeaza 5 milioane de
locuitori, situarea sa pe locul 25 in randul economiilor mondiale este un adevarat miracol
economic, similar celor petrecute in Coreea,Singapore si Taiwan.
Chiar mai impresionant decat cifra PIB-ului total este faptul ca o mare parte a acestuia o
reprezinta produsele de calitate, atat in industrie, cat si in agricultura

Succesele comerciale demonstreaza ca danezii se bucura de un nivel de trai ridicat. PIB-ul pe

cap de locuitor, probabil cea mai uluitoare statistica, depaseste 32 000 $, detinand recordul intre
tarile membre UE, cu exceptia Luxemburgului, care beneficiaza de anumite avantajeDe
asemenea, este tara cu cea mai mare ocupare a fortei de munca din Europa (55,8%), intrecuta
numai de Singapore in restul lumii.
Danemarca are o economie de piata moderna, ce cuprinde agricultura de nalta
performanta, industrie pe scara larga si redusa moderna, un sistem social bine pus la punct, un
nivel de trai ridicat, o moneda nationala stabila si o dependenta ridicata de comertul extern. 75%
din muncitorii danezi fac parte dintr-un sindicat afiliat Confederatiei daneze a sindicatelor.
Relatiile dintre sindicate si angajatori sunt de cooperare: sindicatele joaca un rol important n
managementul locului de munca, si sunt reprezentate n majoritatea consiliilor administrative ale
companiilor. Regulile legate de orarul de munca si salarii sunt negociate ntre sindicate si
angajatori, cu o implicare minima din partea guvernului.
Piata muncii, cu particularitatile ei inradacinate de timpuriu, constituie pilonul central al
economiei cunoasterii. La inceputul secolului trecut, miscarea muncitoreasca si sindicatele au
ajuns sa devina o forta politica si sociala majora si au ramas asa pana in ziua de azi. In anii '30 s-
a stabilit un pact intre miscarea muncitoreasca si partidele fermierilor, potrivit caruia muncitorii
accepta schimbarea, proprietatea privata si dreptul de conducator al angajatorului, iar angajatorii
accepta dreptul muncitorilor la organizare si greva, precum si reglementarile guvernamentale
destinate asigurarii securitatii vietii active. Stabilirea celor mai importante reguli de functionare a
pietei muncii prin consensul partenerilor sociali, mod de functionare in vigoare si azi, a rezultat
de-a lungul anilor intr-o rata mare de activitate, intr-o mobilitate ridicata a fortei de munca si un
sistem generos de asigurare sociala. Mobilitatea fortei de munca asigura raspandirea rapida a
inovatiei in economia-sat precum este denumita economia Danemarcei. Iar lipsa motivatiei
firmelor, majoritatea de dimensiune redusa, de a contribui la pregatirea propriilor angajati
datorita mobilitatii lor, este compensata de existenta sistemului public al educatiei continue.

Ca urmare a mult ludatului model flexicurity, Danemarca are una dintre cele mai
libere piee ale muncii din Europa, conform Bncii Mondiale. Angajatorii pot angaja i concedia
persoane n orice moment (flexibilitate), iar ntre angajri, ajutorul de omaj este foarte ridicat
(securitate). Banca Mondial claseaz Danemarca pe primul loc n lista celor mai uoare ri
europene n care s faci afaceri. nfiinarea unei societi se poate face n cteva ore, cu costuri
foarte mici.[143] Danemarca are un impozit pe venitul companiilor de 25% i un regim de taxare
limitat n timp pentru expai.[144]Sistemul de taxare danez are o baz de impozitare mare, un TVA
de 25%, pe lng accize, impozite pe venit i alte taxe. Povara total a taxelor (suma tuturor
taxelor, ca procent din PIB) este estimat a se ridica la 46% n 2011.[145] Danemarca are o for

1
de munc de circa 2,9 milioane de persoane i se claseaz pe locul patru n lume ca proporie n
rndul sul a persoanelor cu studii superioare.[146] PIB pe or lucrat era n 2009 pe locul 13.
Danemarca are cel mai sczut nivel din lume de inegalitate a veniturilor, conform coeficientului
Gini (%) al Bncii Mondiale,[7] i cel mai ridicat salariu minim pe economie din lume, conform
FMI.[147] n iunie 2010, rata omajului se ridica la 7,4%, sub media UE de 9,6%.[148]

Modelul economic scandinav characteristic si Danemarcii

Modelul scandinav este unul dintre cele mai cuprinztoare, cu accent ridicat pe
redistribuire, integrare social i universalitate. Aceste obiective sunt urmrite prin intermediul
unei puternice infrastructuri a serviciilor sociale, concepute pentru a fi att de calitate foarte
ridicata, ct i foarte accesibile. Dependena individului fa de piaa forei de munc este cea
mai redus. Beneficiile omerilor sunt caracterizate printr-o rat foarte ridicat de reintegrare n
cmpul muncii i sistemul de sntate este asigurat prin redistribuirea veniturilor rezultate prin
intermediul sistemului de impozitare. Impozitarea este progresiv i include elemente de
impozitare a proprietii, n timp ce taxele pe afaceri sunt destul de sczute. rile care pot fi
ncadrate n modelul scandinav (Danemarca, Finlanda, Suedia i din afara UE, Norvegia) sunt
caracterizate printr-un dialog social solid i cooperarea strns a partenerilor sociali cu guvernul.
Sindicatele sunt puternic implicate n administrarea asigurrilor pentru omaj i n programele de
formare a forei de munc, iar modelul este caracterizat printr-o politic activ pe piaa forei de
munc i rata nalt a ocuprii acesteia. rile scandinave au reuit cu succes s obin o rat
nalt a ocuprii forei de munc i s nlture inegalitile pe piaa forei de munc.

Programul decent de lucru

n primul rnd, modelul danez poate fi pus n antitez cu cel american, n care prezena la
serviciu timp de 60 de ore pe sptmn, 70, sau poate chiar mai mult, este vzut cu ochi buni
de zeci de ani. Aa se crede c angajatul demonstreaz c i face treaba i este implicat trup i
suflet n munca lui. napoi n Danemarca, avem exemplul unui manager american care a aplicat
aici orarul tiut. Programul extins de lucru nu l-a fcut pe managerul danez s l aprecieze mai
mult reacia a fost cu totul diferit. Americanul a fost ntrebat: De ce munceti att de mult?
Ce este n neregul? Sunt probleme n a delega din atribuii? Ce putem face pentru a rezolva
situaia?
Asta nu nseamn c n Danemarca oamenii nu muncesc. Danezii pleac de la serviciu la
ore rezonabile n majoritatea zilelor, au cinci-ase sptmni de vacan pe an, plus
srbtorile legale, i pn la un an de concediu de cretere a copilului. Dar n timp ce
romnii lucreaz circa 1800 de ore pe an (potrivit datelor nu foarte recente ale European
Industrial Relations Observatory EIRO), angajatul mediu danez lucreaz doar 1540.
Potrivitstatisticilor Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare European OECD, danezii
se bucur de timp liber n cea mai mare msur, n comparaie cu restul statelor OECD (din care
Romnia nu face parte). Cultul orelor suplimentare practic nu exist aici, iar angajatorii vd un
lucru bun n faptul c salariaii au o via personal n afara serviciului.

Responsabilizarea angajailor
n al doilea rnd, n Danemarca se deleg responsabiliti. Multe responsabiliti. ntr-un loc de
munc obinuit, rareori se dau ordine directe, iar subordonaii le asimileaz mai degrab n
2
forma unor sugestii. Potrivit unei analize fcute de publicaia Fast Company, subordonaii
danezi tiu ce au de fcut. Ei beneficiaz de mai mult autonomie i au mai multe atribuii, iar
asta se reflect i n luarea deciziilor la nivel de conducere, pentru c, potrivit legii, orice
companie cu peste 35 de angajai trebuie s deschid n consiliul de conducere locuri destinate
angajailor. Reprezentanii sunt alei prin vot de colegii lor i au putere egal de decizie cu orice
alt membru al consiliului.

Ajutor de omaj timp de doi ani, 90% din salariu

n al treilea rnd, a-i pierde jobul n Danemarca nu e sfritul lumii. Ajutorul de omaj de
90% din salariul de baz i d rgaz timp de doi ani s i gseti un nou loc de munc. Aa c,
dac eti angajat danez i nu-i place serviciul actual, nu riti mare lucru. Pe de alt parte, asta
foreaz companiile s i trateze decent salariaii.

nvare continu
nc de la mijlocul secolului XIX, Danemarca s-a concentrat pe educaia muncitorilor, o politic
meninut i azi. Un set elaborat de legi, reguli sindicale i de corporaii permite aproape
oricrui angajat s beneficieze de cursuri i pregtire specializat, pltite de angajator. Pe acest
gen de programe, reunite sub denumirea-umbrel politica de activitate n piaa muncii,
autoritile de la Copenhaga cheltuie sume mai mari dect orice alt stat-membru OECD. Asta le
permite salariailor s evolueze continuu, s nvee, s i ajute s i pstreze relevana i locul!
n piaa muncii, chiar i n condiii de volatilitate.

Un accent pe fericire
Arbejde nseamn munc, iar glde nseamn fericire. N-a traduce arbejdsglde
chiar prin fericirea de a munci (poate dintr-un defect cultural), dar bucurie cred c
e o traducere onest a realitii. Danemarca i-a fcut o tradiie din a respecta i de a-i menine
angajaii fericii, aa c, pentru cei mai muli dintre ei, un serviciu nu este doar modalitatea de a
ctiga un ban: ei chiar se simt bine la locul de munc.
Filozofia american, pe de alt parte, este c, dac i place, nseamn c nc nu munceti
suficient. n lumea noastr, cunoatem cu toii oameni care i ursc serviciul, iar sentimentul
din jur este c aa e normal. Cultura i tradiia sunt elementele care i pun amprenta aici, pentru
c, aa cum nordicii au bucurie s munceasc, japonezii au un cuvnt fr echivalent direct
pentru moartea prin epuizare din munc (karoshi)...

O concluzie scurt, dar cuprinztoare, despre rezultatele acestei politici n cinci puncte n
Danemarca. Muncitorii mulumii (fericii, dac vrei) produc mai mult i sunt mai
inovativi. Companiile cu angajai mulumii i mulumesc la rndul lor clienii i, evident,
fac mai muli bani. Cifrele o demonstreaz: angajaii danezi sunt printre cei mai productivi din
OECD, iar ara a trecut prin criz binior, avnd o rat a omajului de 5,4% n prezent.
n Danemarca, participarea membrilor Departamentului Resurse Umane la procesele strategice
este mai puin dezvoltat dect n alte ri ale Europei (cu excepia Italiei), ponderea managerilor
de resurse umane n cadrul consiliilor directoare atingnd maximum 53 de puncte procentuale
[Chivu, 2003, 32], un nivel inferior mediei europene. 61% dintre firmele daneze i-au
informatizat strategia managerial n domeniul resurselor umane, tendin manifestat i n
celelalte ri scandinave (68% n Suedia i 74% n Norvegia) i mai puin evoluat n ri
3
considerate, tradiional, fore n domeniu (20% n Germania, 29% n Frana, 33% n Italia i
45% n Anglia).
In prezent, economia daneza arata semne pozitive, cu o productie in crestere, somajul in scadere,
inflatie moderata si excedente atat fiscale cat si la balanta de plati externa.

Managementul in tarile scandinave

Caracteristica principala a acestui model o reprezinta participarea comuna a
guvernului,organizatiilor si angajatiilor la realizarea obiectivelor social-democratiei de a reduce
diferentele din domeniul salarizarii,mai ales dintre barbati si femei,de a reduce somajul si de a
creste productivitatea si profitul.
Scandinavia cuprinde numai Norvegia,Suedia,Danemarca,Finlanda si Islanda.Din punct
de vedere economic,Danemarca se remarca mai ales prin afacerile din domeniul
agricol,Norvegia este mare producatoare de energie,de petrol si o forta europeana in domeniul
pescuitului,in timp ce Suedia are cea mai diversificata structura industriala dintre cele trei tari.
Pe plan politic,tarile scandinave pot fi caracterizate ca natiuni social-democrate,cu
puternice influente din partea partidelor laburiste si a sindicatelor mai ales in secolul XX.
Din punct de vedere social,tarile scandinave se remarca mai ales prin crearea unui model
institutional unic,mai ales in Suedia si Norvegia,prin care se urmareste garantarea egalitatii
tuturor cetitenilor la un standard de viata decent.
Dintre toate modelele care stau la baza modelului scandinav poate cea mai
semnificativa este cea de egalitate.Asa cum multa vreme americanii au fost fascinati de
eficienta muncii in grup in cadrul intreprinderilor japoneze,cei care au cunoscut tarile
scandinaveau putut observa vocatia locuitorilor acestor tari de a se bucura de viata la locul de
munca si in afara acestuia.Diferentele dintre cultura muncii deriva dintr-o serie de factori
geografici,climaterici,demografici,istorici si economici.
Inspre un management scandinav
G.Hofstede scoate in evidenta rezultatele obtinute de o firma de consultanta din
S.U.A.,care a analizat procesul de luare a deciziilor intr-o mare corporatie din
Scandinavia.Aceasta firma critica modul de luare a deciziilor ca fiind mai multintuitiv,bazat pe
consens,spre deosebire de situatia din intreprinderile americane,in care luarea deciziilor se face
rapid si pe baza de fapte concrete.Concluzia finala a fost ca deciziile trebuie luate an functie de
particularitatiile contextuale,tinand seama de diferentele culturale.
Managementul din tarile scandinave difera de managementul din alte tari din mai multe
puncte de vedere,dar se pune problema in cemasura se individualizeaza ca un sistem aparte si
daca poate fi aplicat si in alte tari.
In elucidarea particularitatilor managementului scandinav,un rol important l-a avut
studiul intreprins de catre Sjoborg in 1985,in randul a 100 de manageri de nivel superior din
Danemarca,Norvegia si Suedia,manageri care aveau in subordine aproximativ 600.000 de
angajati.Pe baza raspunsurilor date de catre manageri,el ajunge la concluzia ca se poate vorbi de
un stil caracteristic de management scandinav.In cadrul acestuia, managerul considera ca intre
principalele roluri pe care trebuie sa le indeplineasca sunt cele de capitan,colector de
informatii,mediator,decident si persoana care exercita influenta.Pentru managerii scandinavi,cea
mai importanta sarcina consta in selectia personalului,antrenarea,motivarea si stimularea acestuia
la realizarea obiectivelor organizatiei.
4