Editat de: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIL SI ECONOMIA CONSTRUCTHLOR (INCERC) Bucuresti — Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon 27.40.85 176 — redactie 116 — difuzare INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE. $I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIE Blroul executiv DECIZIA Nr, 51 din 26 septembrie 1985 PENTRU APROBAREA ,NORMATIVULUI PRIVIND ALCATUIREA, CALCULUL $I EXECUTAREA STRUC. | TURILOR DIN ZIDARIE“ — INDICATIV P 2-85 Biroul executiv al Consiliului stiinfific al Institutului central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Construcfii; Avind in vedere prevederile art. 5, litera ,d din Decretul nr, 170/1976, cit si avizul CTE-ICCPDC nr. 403 din 2 august 1985; In temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul ar, 31/1983, privind organizarea si funcfionarea Institutului central de cercetare, proiectare si directivare tn construcfii, cit si Legea nr. 5/1978, emite urmitoarea DECIZIE: 1. Se aprobi_,Normativul privind alextuirea, calculul si executarea structurilor din zidirie“ avind indicativul P 2-85. 2. Normativul de la pct. 1 intra in vigoare la data publicirii in Buletinul construcfiilor. El se va publica si in colecfia de normative gi instructiuni. La aceeasi dati inceteazi valabilitatea urmitoarelor docu. mente tehnic: — Normativ privind alcituirea si calculul structurilor din zidirie, indicativ P 2-75, aprobat cu Ordinul IGSC nr. 196 din 17 decembrie 1975; Al— Normativ pentru alcituirea gi executarea zidariitor din cirimizi si blocuri ceramice, indicativ C 126-75, aprobat cu i Ordinul IGSC nr. 176 din 20 noiembrie 1975. PRESEDINTELE BIROULUI EXECUTIV. DIRECTOR GENERAL, Ing. VALERIU CRISTESCU : NORMATIV PRIVIND ALCATUIREA, CALCULUL $I EXECUTAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE INDICATIV P 2-85 Elaborat de: : INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTIL ‘TIPIZATE f in colaborare cu: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $I ECONO- MIA CONSTRUCTIHLOR INSTITUTUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI INSTITUTUL DE PROIECTARI PRAHOVA | Director: dr. ing. Petru Vernescu Director tehnic: ing. Mioara Dabija Sef secfie: ing, Marin Lazar ‘oe Responsabil lucrare: ing. Cristian Balan Responsabil din partea ICCPDC: ing. Octav PopescuSE Indicativ: NORMATIV PRIVIND ALcATUIREA, catcuLuL {_? 2-85 $f EXECUTAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE | Tatocuany 275 gi C 126-75 - ees PREVEDERI GENERAL: _ Ll. Prezentul normativ stabileste_prevederile generale di aleituire si calcul a structurilor_din zidark i, de alei- taire-a zidiiilor neportante, precum si de executare a: rilor de zidirie din cirimiai ti _ gota . _ Normatival se refer in principal la construcfiile de locuin| si sovial-culturale, precum st la construcfiile industriale $7 ages zootehnice cu alcatuire aseminstoare. _ | 1.2, Prevederile cuprinse in_prezentul_non ila ziditiile din blocuri mici din, Fee pict mic sf plicl din beton celular autaclavizat, in-misura Ta care in prescripfiile tebnice specifice (.Normat pentru folosirea blocurilor mici din beton cu wwente soar ia lucrati de zidarie — indicativ C 14-82 sf, Instructiuni teh ice pentru proiectarea $f executarea perefilor si acoperisuril din clemente' din beton celular autoclay cat indicativP tows) se fac referiri la prezentul normativ. 1.3. Normativul nu se refer’ la constructiile tehnologic: de zidirie cum sint: cosurile de fum independente, cuptoareld” Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CoNsTRUCTIT TIPIZATE — IPcr Vn colaborare ew: ~ INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA CONSTRUCTILOR Aprobat de TecPDC cu decisia nr. 51 din 26 septembrie 1985 INSTITUTUL DE ConsTRUCTIE BUCURESTI INSTITUTUL DE PROIECTART | PRAHOVA i SS industriale, canalele de fum etc., precum gi la ziditiile intérite cu cimiguieli armate a ciror alcituire, calcul gi exccutie se roglementeaza prin prescriptii speciale. 1.4, Respectarea misurilor constructive din prezentul nor-| mativ nu anuleazi obligafiile proiectantului de a verifica prin calcule ingineresti rezisten{a $i stabilitatea elementelor struc- turale, g i 1.5. La alcdtuirea si calculul zidariilor se vor avea in vedere in afari de prezentul normativ si urmatoarele prescripti ~ SUAS 10100/1-82 jLucrisi de zidirie, Calewlal 3 alec tuirea elementelor. — ..Normativ pentru proiectarea antiscismici a constr fiilor de'locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale indicativ P 1 1.6. Se precizeazi ci prevederile constructive si de calcul, sint conditionate de respectarea prevederilor din capitolul 13 privind execufia Iucririlor de zidirie precum si a altor acte normative cum sint: — ,lnstrucfiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiali" indicativ C_ 17-82; ! e'Normativ pentru folosirca blocurilor ‘mici_de Beton ct, agregate usoare la lucriri de zidirie indicativ_€ 14-82; — ,Instrucfiuni tehnice pentru proiectafea si exccutarea peretilor si acoperigurilor din elemente din b.c.a. indicativ 04-83; ‘Nofmativ pentru executarea lucririlor de beton si beton | armat“ indicativ C 140-79. : Pi 2, MATERIALE 2.1, In piesele scrise si desenate ale proiectului de execufic se vor preciza urmatoarele caracteristici ale materialelor pre- vazute pentru executarea zidiriei si a elementelor de beton armat fnglobate: — tipul, calitatea si marca cirimizilor sau blocurilor ; — tipul’si marca mortarului gi eventualii aditivi ce se vor utiliza; —'tipul si marca betoanelor ; — tipul si marca ofelului betonMaterial Xr ort STAS 1 iti pline STAS 457-80 2 |earimini si Dlocuri Gera: mice cw go- Juri vertieale lcaramiai si Dlocwr. mice ce go" uri orizontale| ‘AS 8560-80 Fight ceramsice ‘u_galuti ori, Nie 9059-80 opsERVAyt: Precizis tee rm Normativului ©, Nu se admite weinzar STAS 5183)2-60 Format 20x 115% 63 290% Ox 88 290x240 138 365. 180: 138 Ox 115% 88 200 240 188 240% 115 138 290% 240 x 138, 290 x 290% 138 300% 75% 300 32.3. 12s Grad Frk restric tii rivind regimul de intitime a acestora se dant Ia pet D. Cirtimizite presate pline se vor utiliza anticesplozie, cosuriler de fum, <5 <0 =6 «2 <9 <6 Tabelu) 1 Domenial de wtilnare Toa, elt. Observatii Vezi tabelete 2 si 5| Nu se admit ‘a executaren perc flor rexistents Ja explore, 21 $i ebservatia¢ Se utilizenz’ la pe- refi neportanth Nu se admit Is pereti antifee si hlei In ced rexie| engi In explvcte, Veri $i abe Se utitizenss noma ‘pentra pereti Sespirgiver! itilor gi modul de Simitare pentru executia ziduriter antifor, cminelor de vieitare si pentrw realizar i hidroizolafitor verticale in eazul in care au se pot prevedea alte solu{t 70. fen chramizitor si Dlocurilor ceramice ev golosi veeticale sau orizontale Ta executarea fundafiiler gi 2idaried soclulol sub xivelel Bidroizolafied precum gi la executatea ciminelor de 8 vinitare, 2.2, Cirimizile si blocurile ceramice care se_utilizeazi la zidiriile care fac obiectul prezentului normativ sint aritate in tabelul 1 si trebuie si indeplinease’ conditiile previzute in standardele- respective indicate in acclasi tabcl. 2.3. Diferitele formate de cirimizi si de blocuri ceramice precizate in tabelul 1 se utilizeazi Ja zidariile portante ale li- dirilor in functie de raportul de fesere Ja punerea in opera. Raportul de fesere se exprimi prin raportul dintre lungimea de suprapunere a 2 cirimizi sau blocuri (/) si indlfimea ciramizii (h) fig. 1. Valoarea recomandat& a acestui raport este Yh>08 al iar valoarea minima = 0,4. Lungimea de suprapunere va fi cel putin 1/4 din lungimea cird- mizii sau blocului. pal 2.4, Tipial de cirimida sau bloc se alege in functic de con- difiile de rezistenti si stabilitate, de gradul de protectie anti- seismic&, de gradul de protectie termicé, de economisirea com- bustibilului in _exploatare, reducerea manoperei pe santicr, consumului de ciment, reducerea greutifii construcfici etc. tu} | 1 Raportul de jesere a ederim2:5, Movlatele folsite la_exceutarea idiried, tcbuie, si indeplineasc condifiile tehnice prevazute in _STAS 1030-85 ‘Moftare obignuite pentru zidivie gif tenciieli, Clasificare gi Condifii tchnice* gi in ,Instrucfiunile tehnice C 17-82". 2.6. Mircile ciri:nizilor si mortarelor pentru structurile din idirie se vor alege astfel incit si fic satisficute condifiile de rezisten{a si stabilitate ale elementelor structurale. Marcile minime de carimidi sau de blocuri ceramice si de mortar pentru structurile de zidirie portant’ pentra diferite grade de protectie antiscismica fn functie de inalfimea clidirilor sint date in tabelul 2. Pentru grade de protectie antiseism: intermediate se vor aplica prevederile pentru gradul imediat superior. Tabetul 2, Mirci minime de cArimizi si mortar in fanctic de ntiselsmica a construct 2.8. In clementele din beton armat inglobate in id (centuri, buiandrugi, stilpisori) se va utiliza beton-de marca minim’ B_150. ““Armiturile “de rezistenfa, determinate pe bazi de calcul din elementele de beton armat vor fi din ofel beton OB 37, PC 52 si PC 60, iar cele constructive din ofel beton OB 37. 3, ALCATUIREA STRUCTURILOR DE REZISTENTA 3.1, Aledtuirea de ansamblu si forma structurii 10 3 | 7 | 25 | 75 | 25 | 75 | 30 | 100 | 50 4 | 75 | 25 | 100 | 25 | 100 | 50 | — | ~ 30 #13 | 3 | 100 | 25 | 100 Ovservatie: La constructiile en gradul de protect se vor prevede uumai eiiimizi de calitatea I 2.7. Tipurile si marcile de armituri ce se vor utiliza la armarea zidiriei vor fi urmitoarele — pentru armituri de rezistenfi: ofel beton OB 37 si PC 52 conform STAS 438/1-80_,Ofel beton laminat la cald. Marci si conditii fonerale-de calitate"; — pentru armituri constructive, care nu rezult& printr-un caleul de rezistenf’i; ofel beton OB 37 si OB 30 conform STAS 438/1-80, STNB conform STAS 438/2-80. 10 fama i dispugi_de regula Uys nai 7 § 9 ifectit_ortogonale Tizoniale cealizate of Sai Tag q se lmal othe de_plangeoleclidirilor, g ©) B8 foortar| £8 |morta| 2-2 [moray 3.1.3. Se vor alege de preferinti constructii cu forme ta i 23 43 28 plan regulate, compacte si stmetrice din punctul de vedere al distribufiei im plan a maselor, rigiditatilor $i capacitafilor de 1 | 5% | w | 50 so | as | 25 | 20 rezistenta ale clementelor structurale in vederea.limilait efec- telor defavorabile de torsiune generali provocate de actiunea seismici. In vederea obfinerii unei comportiri c structurilor sub actiunea seismica se va urméri asigurarea unci variafii cit mai uniforme pe vertical a rigiditifilor si capaci- tijilor de rezistenfa atit a ansamblului structurii cit’ si a ele- mentelor structurale componente. Se_vor evita alcituiri_ st turale cu rigidititi si capacititi de rezistenfi mai reduse_Ia_un Alvel-Taferler fafa de cele superioave 3.1.4. Clidirile cu forme neregulate in plan, de exempla cele in form de L, T, U, precum gi cele cu zone avind inalfimi, mase sau rigidititi diferite, se vor separa prin rosturi in tron- soane de forme apropiate de dreptunghi (fig. 2). 3.1.5. Se admit si forme {n plan diferite de dreptunghi, de preferinti simetrice. spunzitoare a uwa cE L PLAN . rost Ti Fig. 2 Fragmentarea prin rosturi a cladiritor. Jn cazul in care condifii functional impun forme nesime- rice, dimensiunile in plan ale porfiunilor iesinde fata de forma creptunghiulara vor fi determinate din condifia de limitare a jefectului torsiunii generale. Se vor respecta in acest sens preve~ levile paragrafului 4.2.5. din ,Normativul P 100-81", 92 12 3.1.6, Alcituirea plangeclor va asigura de reguli realizarea unor gaibe (diafragme) orizontale cit mai rigide pentru asigu- ratea conlucrarii spafiale a elementelor structurale sub acfiunea sarcinilor seismice. In cazul in care alcituirea constructiva a plangeelor_nu conduce Ja realizarea unor saibe orizontale rigide, repartifia sarcinilor orizontale seismice Ia clementele verticale structurale se va face finind seama de deformabilitatea plangcelor. 3.1.7. Infrastructura va fi aledtuiti astfel incit si formeze ua sistem rigid, capabil si transmita Ja teren incircirile gravita- fionale ale cildirii si si reziste 1a solicitirile provenite din mised rile seismice ale terenului. 3.1.8. Capacitatea de rezistenti a clementelor structurale din zidirie se poate spori dup’ necesit’fi prin: = prevederea de materiale (cirimidi sau bloc gi mortare) de mirci superioare; = ingrosarea unor perefi structurali in limite rafionale: — inglobarea in zidirie a unor clemente de beton armat monolit, verticale si orizontale (stilpigori si centuri), solidarizate cu ziditia; — amiarea zidiriei. 3.2, Dimensiunile tronsoanelor de cladiri 3.2.1. Clidirile din zidirie portanta avind dimensiuni mari fn plan, cu forme neregulate sau cu zone avind inalfimi, mase sau rigiditifi diferite se vor separa in tronsoane prin rosturi 3.2.2. Lungimile tronsoanelor de clidiri se determin in functie ‘de: 5 = Sipul planjeutui, — gradul de 'protectie antiseismici. T fatura ferehulul de funders he 8.2.3. Lungimile maxime admise ale tronsoanelor, in functie de tipul plangeului side gradul de protecfie antiseismici, pentru clidiri fundate pe terenuri normale sint date in tabelul 3. 3.2.4, La constructiile fundate pe terenuri slabe, lungimile tronsoanelor se stabilesc in conformitate cu prevederile Norma- tivului P 7-9, iar cele fundate pe piminturi cu umfléturi si constructii mari (pim{nturi contractile) in conformitate cu Tustructiunile tebnice P 70-79, 1BTabelul 3 LUNGIMI MAXIME PENTRU TRONSOANE (m) Grad de protectie antiselsmick Ey 0 ED 40 ) Panouri sau semipanouri pre- fabricate mon 60 oo 50 40 c) Figii_ prefabricate cu bucle ‘monolitizate oo 0 30 = 4) Fipli prefabricate fri bucie, {grinzi cu corpuri de umpluturd, {ar8 suprabetonare oo 30 - - 3.2.5. Iniltimea cladirii $i numarul maxim de niveluri sint prezentate in tabelul 4. Tabetut 4 INALTIMEA $1 NUMARUL MAXIM DE NIVELURT Inijimea (H) in m gi numirul de niveluri (x) pe Gradot de protect sategort destructor ‘antiseismic| Tagore Tip celular | Tip sala » H_ |» a 6 15 5 sw | 40 | 2 7 wb fs 2B a so 8 2 4 wo | 3 8 9 9 3 7 [2 - OBSERVATI: a) Indifimea cladirii se consider de 1a nivelul superior al soclu- ul, Tespectiv al plangeului peste subsol pin la nivelul superior al plan- eulul peste ultimul nivel. In cazul in care nivelul plangeului-peste wubsol _depligeste cu 1,50 m_nivelul trotuarulul, subsolul se numiiré ca avel. Tn casul terenuul-Mi-pannd se constacrdtadlvimea: medie,dintre rotuar si plangeul subsolulul, Tn cazurile Ta care nivel are o indlfime mal mick de 3m | acoperé mai putin de 25/, din suprafata construitd, aceasta nu se wumiird ca nivel si nu se considerd la stabilirea indifimil cladicii. ) Categoriile de structurl sint definite la pet. 3.4. 4 ¢) Valorile din parantezi se referd la clédirile cu indlfimea velulul cel mult egala cu 3,00 m, 4) Pentru grade de proteciie antiseismicdintermediare se vor aplica prevederile pentru gradul imediat superior. 3.3. Rosturi fntre tronsoane 3.3.1, Funcfie de rolul pe care {1 tndeplinesé, rosturile fritre tronsoanele de ckidiri pot fi: — rosturi de tasare, — rosturi de dilatare-contractie, — rosturi antiseismic ufin o cirimid’. Se vor evita rosturile sicanate. POET Y2- Rocturile de tare ai Tolal de Hitare a influentei eventualelor tasiri neuniforme ale terenuli de fundare asupra structurii de rezistenfi a clidirii. Ele separk atit' supra a cit_si_infrastructura_celot_douitransoane_aliturate. “Aig tail clidirilor fundate pe terenuti slabe (censibile: Ja umezire etc.), stabilirea litimii rosturilor de tasare se va face finind seama’ de valorile maxime probabile ale tasirilor tron- soanelor aliturate, calculate in conformitate cu prescripfiile tehnice specifice (P 798, P 70-79). 3.3.3, Rosturile de dilatare-contractie au rolul dea imparfi constructiile fn tronsoane cu lungimi moderate (vezi paragraful 3.2.3), cu scopul de a nu introduce in structuri eforturi mari, necontrolate, provenite din dilatarea sau contractia acesteia. 3.3.4. Rosturile antiseismice se previid cu-scopul de a separa intre ele tronsoanele de clidiri cu caracteristici dinamice dife- rite, permifindu-le si oscileze independent sub actiunea misci- rior seismice ale terenului. Dimensionarea rosturilor antiseismice se vor face. conform prevederilor ,Normativului P 100-42" pct. @w6. 4.24 Rosturile’ antiseismice se pot /opri la nivelul pardoselii parterului sau subsolului in cazul cind acestea nu, indeplinese si functia de rosturi de tasare. 3.4, Categorii de perefi si structuri i 3.4.1. Functie de rolul pe care-1 indeplinese in clidire pe- refii din zidarie pot fi 15— pereti structurali portanfi cu rolul de a prelua sarcini vetticale 5i orizontal = petefi structuraii de contravintuire cu rolul de a prelua cinile orizontale si greutatea lor proprie; — pereti nestructurali ce indeplinesc numai un rol de com- partimentare a volumului clidirii; greutatea lor este prelua [prin intermediul planscelor, de perefii structurali portangi. 3.4.2. In raport cu modul de dispunere a perefilor structu- ali, Se disting 3 categorii caracteristice de structuri definite faup’ cum urmcaza: a) structuri de tip fagure sau_cu_compartimentare_deasi, int Acelea Ia care distantele dintre perefii structurali sint de pax. 5m, suprafafa in plan delimitati ‘de perefii structurali pint la'25 m¥,iar fnéljimea nivelului pina la 3m (fig. 3 a): fe tip celular sau cu compartimentare rari, fa ‘are distanfele dintre peretii structurali sint de 6...9 m, iar wuprafefele delimitate de acestia sint de pink la 75 m* (fig. 3b); iniltimea nivelului poate depisi 3 m; ©) structurile de tip sali, la care distanfele dintre perefii tructurali sint cuprinse intre’9 si 18 m, iar inalfimea de nivel lepigegte de regula 4 m (fig. 3 c). 3.4.3. In cadrul fiecirei categorii de mai sus vor fi proferate tructurile avind pereti structurali portanti pe ambele direcfii rtogonale ale cladirii. In cazul utilizirii plangeelor cu descircare eo singuri directic, dimensionarea peretilor structurali_ de ontravintuire, paralcli cu direcfia de descircare, se va face inind seama de sarcinile verticale reale ce le revin. 3.4.4. In cazul in care sint necesare spafii libere mai ma parter se recomanda utilizarea structurilor de tip celula: 3.4.5. Perefii stracturali, pozifionafi de reguli dup’ dow lirec}ii ortogonale, conlucreazi intre ei sub acfiunea incirc ilor, se rigidizeaza reciproc, intersecfiile lor constituind ,puncte ixe favorabile asiguririi ‘stabilit’fii perefilor de pe ‘ambele ic Distanfele maxime admise intre perefii structurali, pentru coats din eels OEE ai irecfit, In fuacfie. de tipal plangeului, radul de protectie antiscismict si de indlfimea constructiei sint late in tabelul 5 (fig. 4}. 3.4.6. La elaborarea proiectelor de arhitecturi si de struc- Juri, in vederea alcituirii judicioase @ structurii si utilizaris 6 a} OE TIP FAGURE b) OF TIP CELULAR Ag 15m? 600 900. c] OF TIP SALA F _P #900. 1800 a Fig. 3. Seheme carncteristice penteu diferite categor 2c. 1080 7A. Distante dintre peretii de rigid Tabelul 5: DISTANTA MAXIMA ADMISA INTRE PERETIE STRUCTURALI $1 ARIA MAXIMA A PANOURHLOR DE PERETI Tnalt. Numi | Distanfa maxim’ / max. in mjaria maxims| gf we 2 OUSERWAyH: 4, Valorie din tabel corespund peretilor avind grosimen de 0 cirimigé un biee vie 24 eu, Penten pereft civ grestmen maisnare, aria paneurilor te ptgle se pofte mri prin multiplicarca cu raportul dintee grosimea peretelut b, Tiparile de plansee sint indicate la. pot, 5.2. ¢. Pentra structurile de zidérie din biocuri mici din beton cu agregate usoare concepute in confermitate cu Normativul C 14-82, valorile din tabel se vor aplica eno reducere do 25%, . Se admit si alte valori in afara color din tabel fn cazul elfidiritor cu un singur nivel ~ de exempla la unele clldiri agrozootehnice ~ cu conditia righ. Gisisii peretilor prin pilagtei (contraforfi) saw prin stilpigori din beton armat care trebuie si asigure atit stabilitatea peretelui la inclrclri verticale cit $i Feaistenfa la inclscti orizontale provenite din seisme sau alte acfiuni, pe baza tunor caleule justifieative de rezistentl clementelor prefabricate tipizate de mare serie pentru plangee, sciri etc., precum si a cofrajelor de inventar se va urmiri: — conceperca unor moduli functionali $i constructivi repe- tabili si asamblabili fn tronsoane de cladiri; —‘alcituirea unor partiuri simetrice $i evitarea utilizz tronsoanelor cu disimetrii_pronunfate ; — folosirea unui numit cit mai redus de tipuri de travei si deschideri; — modularea traveilor si deschiderilor pe baza modulului de 30 cm; pentru dimensiuni mai mari de 4,20 m se recomand’ folosirea modulului de 60 cm; — asigurarea continuitifii in plan in sens transversal $i logintudinal si pe indltime a perefilor structurali; —~ — evitarea fractionirii si slibirii excesive a perefilor struc- tura]i_prin goluri numeroase de ugi_si ferestre; plisarea golurilor de usi si ferestre in acecasi pozitie Ia toate nivelurile structurii 4, PERETI STRUCTURALI 4.1. Perefi portanfi 4.1.1. Grosimea perefilor portanfi, interiori si exteriori, se va determina prin calcul din conditii de rezistenta si stabilitate. Grosimea minima a perefilor portangi va fi de o cirimida sau un bloc de 24 cm, 4.1.2. Grosimea perefilor portanji va trebui si corespund’ si condifiilor de: a) izolare termica i evitare a formarii condensului determina- te functie de zona climatic’ in care se amplaseazi constructia gi in conformitate cu STAS 6472/3-80. ,Fizica constructiilor. Termoteh- nica. Calculul termotebnic al elementelor de inchidere a clidirilob) izolare fonici determinati conform ,,Instructiunilor teh- nice de proiectare si execufie privind protectia fonica a clidivilor® indicativ C 125-81; ©) prevenire a incendiilor si a efectelor acestora determinate pe baza ,Normelor generale de protectie tmpotriva incendiilor da proiectarea si realizarea constractiilor gi instalafiilor aprobate prin Decretul nr. 290/16.08.1977 si a ,Normelor tehnice de pro. lectare gi realizare a construcfiilor, privind protectia la activuea focului™ indicativ P 118-83 4.1.3, In cazul in care grosimea peretilor dimensionatt in conditit de rezistena {i stabilitate nu satistace condifiile de la pet. 4.1.2. proiectantul poate prevede: — mirirea grosimii perefilor sau Tyittoptarea nor solufii constructive utilizind pereti por- tanfi din carimida fn combinatie cu materiale eficiente izolante termic, fonie etc. tailit: Se admite prevederea unui numar redus' de. pereti rtanti cu grosimea de_1/2 cirimidi (14 sau 12.5 em), avind ouginuea de max. 5,40" {40 deavind ~ = ar gradul de protec —,cu_maximum 2 ale cl{Girilor mai fnalte: ~ = cu inalfimea nivelului de max, 2,75 m; = vind deschiderea plangeului aferent zidului respectiv de maximum 3,60 m; prio, Plansee din beton armat monolit sau din panouri Prefabricate rezemate pe contui Utilizarea perefilor de 1/2 ciramida va fi justificaté printe-un calcul de rezistenfa si stabilitate, respectind de asemenea pre vederile pet. 4.1.2. ” ® iseismicd cel mult 7; i sau Ja ultimele doua niveluri te eton armat (vezi pet, 4.4.6.0). 6. Nu se admite ca golurile pentru cosuri si micsoreze ere geretilor (fig. 5). Se va evita amplasarea cosutilor in tetii exteriori 4.2, Pereti de contravintuire inute ty Petetii de contravintuire vor respecta condifitle pre- Atute Ja pet. 4.1.1....4.14 pentru perefi portant 0 _perete interior perete interer = Fig. 5. Amplasarea cosuril poo 4.2.2. Perefii de contravintuire trebuie si fie plani si co- planari pe toata inilfimea constructiei. La cHidirile de tip bari cu pere}i de contravintuire transversali, se va urmiri ca acestia si lege intre ele fatadele opuse. 4.2.3. De reguli, nu se admit perefi in forma de lami, éu capetele nerigidizate de perefi structurali dispusi perpendicular pe ei. Se admite ca rigidizarea capetelor si se faci cu stflpigori din beton armat legati de plangee direct sau prin centuri din beton armat. 4.2.4. Peretii de contravintuire se vor executa concomitent cu perefii portanti ortogonali, asigurindu-se legitura intre pereti prin fesere sau prin stflpisori de beton armat inglobafi in zidarie. In cazul in care perefii de contravintuire si cei_portanti ortogonali se execut cit chrimizi sau blocuri de inklfimi diferite, legitura intre ziduri se va executa conform detaliilor din fig. 6. 4.3, Goluri si slifuri in perefi 4.3.1, Golurile mari (pentru ferestre, usi etc.) din perefii structurali se vor amplasa si dimensiona astfel ca plinurile dintre ele si satisfack condifiile necesare de rezisten{a si stabilitate sub acfiunea incircirilor verticale si orizontale. 43:2. Prin amplasarea judicioasi a golurilor se va ciuta uniformizarea rigiditifilor si rezistenfelor peretilor la sarcinile otizontale care actioneazi in planul lor (fig. 1). Se va urmiri obfinerea unor rigidititi de valori apropiate pe cele dou’ direct i principale in plan (vezi fig. 8) a1 Ne> PLAN, VARIANIA & varuanra b | A - 4310. { | 4610 Case eae a) [ 1 13] 50. ' + J oi abr Fig. 6. Legitura dintre zid favind Indlfimea de asish diterita, pe et «pina: de dimensins Ss egale- de recomandat pelt pines ce mensiuni _ diferite alternante rit- == te Fig. 7. Exemplificarea penteu gruparea golurilor de us. Goluri cit__ a) Peretii _transversali b) Pereti’, transversali de cqpat de capa. -plini cu procent mic de golurr— pereti_ longitudinal exteriort lin’ in traveea de capét. Fig. 8. Exemplificdri pentru realizarea perejilor in traveea de capat, 23Peretii transversali de la capetele tronsoanelor de clidire se vor prevedea cu un procent cit mai mic de goluri (fig. 8 b) in functie de gradul de protectie antiseismici ce trebuie rea si de numirul de niveluri, respectiv inalfimea constructiei Pe de alti parte, prin realizarea unor plinuri mai mari pe directia longitudinali in traveile de capt, Se poate obtine 0 mirire a rigiditatii si a capacitatii de rezistenti in sens longitudinal (fig. 8 b). : 4.3.3. Amplasarea golurilor in peretii structuzali se va face Jrespectind dimensiunile minime ale plinurilor de zidirie indicate fin tabelul 6 si in fig. 9 $i 10. ELEVATIE a+ by +b, . 100 S2-> marimea% din tabelul Ecct 2 Fig. 9. Goluri tn peretit exteriors. Tabelul 6 indlfimea constructiet 100 1,20 ‘MBrimea to foncfie de gradul de protectie antiseismic si 0,90 0,75 exterior Im exterior fm PERETILOR LA PRIMUL GOL PENTRU PERETI STRUCTURALT ape construits a cons| Caractoristica geometries $i poritia. plinul ‘irectii prine fn raport cu arial ‘ructiet lvalori orfentative raportats fetelui respect ites total DIMENSIUNI MINIME ALE PLINURILOR DE ZIDARIE DINTRE DOUA GOLURI SI DE LA MARGINEA27 % din tabelul 6 pot.2 =| [> marinea varie 2 ri Stil £ Fig. 10. Goluri tn peretii interior’. VARIANTA 1 if Tid SECTUNE Ly olcteege c ELEVATE SECHUNE FF aod arp 3Se va urmiri ca dimensiunile plinurilor de ale cu un multiply al lungi ‘izii_ sau bloculni jinimum de 3 ori lungimea cirimizii sau blocului, “Tareazul in care nu este posibili respectarea dimensiunilor inurilor de zidarie din tabelul 6, se admite ca: = plinul de zidirie (spaletul) si fie intarit prin plasarea wai stilpigor din beton armat inglobat in zidirie sau = spaletul si fie inlocuit cu un sitlp din beton armat jg. 10); 4.3.4. La clidirile proiectate pentru gradul 8 sau 9 de pro- fie antiseismici nu sc admite prevederea de goluri fn pere}ii ucturali care si intrerupi centurile din beton armat de Ja fvelul planscelor. La gradal 6 si 7 se admite fntreruperea centurilor in dreptul ci scdrilor cu condifia intaririi marginii golului cu stilpssori beton armat (fig. 11) 4.3.5. In legiiturd cu golurile din perefii structurali se mai -omandi = amplasarea lor in perefii mai putin incireati = gvitarea amplasirii lor’ sub reazemele grinzilor Pozifionarea suprapusi pe vertical’ a yolurilor, care de vor avea aceeasi Iitime.— 4.3.6. In perefii structurali si cei ai cogurilor de fum nu se it slifuri Verticale, orizontale sau inclinate cxecutate prin rgere sau frezare Centura buigndrug ce_ig nvelul podestului intermediar Centura_de_la_nivelul Planseutut 31, Rezolvarea centurli fu dreptul casei sedtii Ia clidiri in zone seismice jadol 7 tn cazut in care reatizarea coatinuititii centurii la nivelul plangeulut ‘au este posibila. De asemenea, nu se admit slifuri orizontale gi oblice execu- tate pein zidire 4.3.7. In cazuti speciale se admit slifuri verticale executate prin zidire cu condifia amplasirilor in afara intersectiilor (la minimum 1m distan}i de intersectia perefilor structurali), a | verificarii de rezistenfi gi stabilitate a scctiunilor slibite’ si fntirirea locala (prin prevederea unei armiri locale in rosturile orizontale sau a unor elemente din beton armat), dupi caz, a zonei respective Amplasarea sliturilor verticale executate prin zidite se ad” mite in perefii structurali cu solicitari reduse sau Ja nivelurile supecioare ale cladirilor. at 4.3.8. Pentru instalatiile electrice se admit numai_slifari verticale executate prin spargere avind adincimea maximi de 2 cm. ie . 4.4, int irea peretilor structurali din zi 4.4.1, Comportarea peretilor structurali din zidérie supugi'la actiunea combinata a sarcinilor verticale (gravitationale) ‘si orizontale (vint, seismice) poate fi imbundtatita prin inglobarea fn zidarie de = stilpisori_din beton arn — centuti din beton armat ; — armiituri distribuite in rosturile orizontale de zidirie; gi asigurarea conlucririi acestora cu zidiria. i Prin alcituirea constructiva si pozitionarca elementelor, dle mai sus in perefii din ridarie sc pot obfine efecte locale sau de ansamblu, de imbundtifire a rezistenfei, stabilitiyii ji deformaNy Diliti{ii peretilor ca elemente structurale. : 4.4.2. Stilpigori din beton armat turnati dupi executare: zidiriei gi care conlucreazi cu aceasta se previd pentru a) Sporirea capacititii portante si a stabilitifii peretilor la incarcari verticale. Stilpigorii se vor pozitiona in perefii structurali cu inearcari mari, a clror grosime nu poate fi miriti din motive tehnice, funcfionale sau economice De asemenea, se vor prevedca stilpigori din beton armat in plinurile de zidirie care nu respecti dimensiunile minime din tabelul 6. 29Pentru rigidizarca perctilor inalfi, cum sint cei de Ja cli- vite de tip sult, se vor prevecta stilpizori din beton rmat care ‘preuni cu centurile intermediare (vezi si paragraful 4.4.6.c.) meazi o refea (fig. 26) astfel incit suprafata de zidirie inca- Frat sii nu depiseascd urmitoarele valori: — 24m? pentru gradul de protectie antiseismic 6, — 18 m? pentru gradul de protectic antiseismic 7, = 12m? pentru gradul de protecfie antiseismic’ 8 gi 9. b) Sporirea capaciti{ii portante a peretilor structurali la jiunea combinata a sarcinilor verticale gi orizontale. Prin tirirea zidariei cu stilpigori si centuri gi prin conlucrarea aces- ra se realizeazi panouri de zidirie fnramata pe contur. In est mod se obfine cresterea rezistenfei peretelui, a rigiditafii. ctilitifii si capacititii sale de disipare a energiei in comparafie peretele din zidarie simpli. Efecte avantajoase ale inramirii f iH nH Cifrele_incadrate [[] reprezinta pozitite indicate in tabelul 7 12. Exempla de amplasare a stilpisorilor tn zone de grad seismic 7 10 cli- dit PeS ed etaje. é zidirici se obtin la panouri cu raportul dintre lungime si inal- fime cuprinse intre 1,0...2,0. Pozitia stilpigorilor va rezulta dintr-un calcul de rezisten{i a perefilor sub actiunea sarcinilor verticale si orizontale. Pozi- {ionarea stilpisorilor din beton armat se va face de regult in con- formitate cu prevederile din tabelul 7, in functie de gradul de pro- tectie antiseismicd, categoria de structuri si inilfimea clidirii. In fig. 12 si 13 sint prezentate exemplificativ pozitionarea stilpisorilor la clidiri curente cu P-+3, 4 etaje, cu structura tip fagure si cu gradul de protectic antiseismici 7, respectiv 8. 4.4.3. Centurile de beton armat se vor prevedea in mod obligatoriu in perefii structurali din zidarie Ia nivelul fiecirui planseu al clidirii; ele vor alcitui o refea inchisi si continu’ pe toaté suprafata’nivelelor constructiei i Centurile din beton armat de Ja nivelul planseelor, prin forma, dimensiuni si suprafapi de contact cu zidiria Vor asigura: a) transmiterea directi a sarcinilor gravitafionale din plan- geole clidirii la perefii structurali si de le nivelurile superioare la cele inferioare ale acestora ; Fig. 13. Exempla de amplosare a stilpigorilor in zone de grad selsmic 8 a chidiri P +3 etaje. anb) tansmiterea fortelor de inertie (ce apar Ia nivelul plan? yo seelor ca rispuns al clidirii la migcirile seismice) la peretii , structural ©) preluarea eforturilor de intindere ce apar in peretii struc- turali sub actiunea sarcinilor orizontale seismice, efectului tas rilor neuniforme sau al variafiilor de temperaturi. De asemenea, prin conlucrarea cu. plansecle cliditii, cen turile participa la preluarea eforturilor de fntindere sau compre siune ce apar in saiba orizontali, formati de plangee, solicitata in planul ci de forfe de inerfie seismice. In cazul clidirilor cu structura de tip celular sau de tip sali, la care inilfimea nivelului este de peste 4,0 m la gradul 6 si 7 seismic si 3,0 m la gradul 8, se vor prevedea in peretii structurali centuri intermediare pozifionate intre nivelurile clidirilor. De asemenea, se vor prevedea centuri intermediare sin toate cazurile in care ele sint necesare pentru asigurarea | Stabilitifii perefilor la actiunea incircirilor gravitationale si otizontale (veri si pet. 4.4.2.4). i POZITHLE STILPISORILOR DE BETON ARMAT LA PANOURI DE ZIDARIE INRAMATA 4.4.4, Avmiturile distribuite din rosturile orizontale se { previid pentru: . asigurarea unor legituri suplimentare in vederea conlu- aaa ii perefilor structurali ortogonali care se intersecteazd; | 23° 2 b, preluarea eforturilor principale de intindere ce apar in’ ube I perefii structurali solicitafi simultan de sarcini verticale $i ot £,43 cn zontale, goed ee 4.4.5, Alcituirea stilpisorilor din beton armat se va face | ante = tinind seama de urmitoarele: | Ne Z eggese | *, Laturile sectiunii stilpigorilor vor fi corelate cu_grosi~ 5 Beeb ceel Be mile perefilor structurali in care sint turnati, dar minimum 20 cm, a Se2282e/ G2 iar aria secfiunii_nu va depisi_900 cm*; se va utiliza de reguli £ $26.05] £2 beton de marca B 150. & 7 haan he Stilpigorii ce se previd in peretii structurali exteriori vor fi Pie 2205 = i ermic prin placarea lor la exterior (fig. 15), in scopul 28 gag? z. evitirii formirii puntilor termice, eee] gees Fe b. Armarea longitudinali a stilpisorilor se va face de regulit EM Bags £33 cu bare din ofel PC 52 rezultate din calculele de rezistenti; gee 323 seal armarea minimi va fi 4... 10 PC 52, iar procentul de amare 4 An nu va depiisi 1,2% din secfiunea de beton a stilpigorului. ; 3c. 1088 33, enemaIn cazul in care Ia majoritatea stilpisorilor structurii arma- Jura longitudinal rezultata din calculele de rezistenfi este mai pict decit cea minim’, stlipiorit sespectivi se vor arma con- fructiv cu 4g 1 : ‘irierii vor fi previzuti in mod curent din bare de o{el OB37 6mmj20 cm, indesifi la 10 cm de reguli tn zonele de Fee sr fongitudinale, precum si ln partea superioara. a fipisorilor — sub centurdi — pe o lungime de cel pujin 50 cm. La construcfiile cu grad de protectic antfscismick mai mare Lau egal cu 7, innidirea barclor longitudinale intinse se va face rin suprapuncre, lungimea minima de suprapuncre find ega 40 diametre (barele din ofel beton OB 37 vor fi terminate cu fociri), Nu se vor indi prin suprapunere in acceagi secfiune ‘ai mult de 50% din barele fntinse. ‘“Ancorarea barclor in contura ultimului nivel se va face pe lungime -de_20 diametre._ 2) Conlucrarea stilpigorilor din beton armat cu 2idiria adia- Jenti se va asigura prin — dispunerea de bare sau plase din ofel beton in rosturile rizontale ale zidariei (fig. 14) si — prevederea de pene de beton prin executarea zidiriei fn epi (fig. 15) Stilpisorii se vor solidariza cu zidiria adiacenta prin bare 1u plase ‘de ofel dispuse in rosturile orizontale ale zidariei, inimum ¢ 6 mm/60.cm, pitrunzind 50 cm in zidirie sau pind marginca golului cind distanta de la stilpigor la gol este mai ett de 50cm La nivelul planseelor, stilpisorii vor fi legagi monolit cu nturile din beton armat! 4) Ancorarea armiturilor stilpisorilor care preiau eforturi Je intindere datorita actiunii seismice in infrastructuri se va ice conform, prevederilor de Ja paragtaful 6.2.9 (fig. 14 a) ¢) La stflpisorii din beton armat previzufi numai pentra orirea capacititii portante a zidariei Ja incirciri verticale, fiunea transversal se va verifica prin calcul conform preve- ilor STAS 10109/1-82 referitoare la zidtria complex: 4.4.6. Proiectarea centurilor din beton armat se va face inind scama de urmitoarele | >| { Ey | bo | on SEES Gy | | extern 3 | Ltt, ! if — 1 d 4 04 Cee e : $2" -——. CC a) Elevatie 6) Sectiune curenta ¢) Sectiune de colt d) Sectiune la ramificatie e) Sectiune ia cqpete de diafragma sau lingé goluiri Fig. 14. Solidarizarea stilpigoritor cw zidaria,DETALIU_ PENTRU PENELE DE BETON (Zidérie in strepi)} t | o%3b~ numar intreg de asize de j zidarie. arméturi &| | ian rosturi t_es/e0 3 A io ni room DETALIU. Fig. 15. stilpiyort logati de aldirie cu bare de ofel gi pene de Letom. 4.4.6.1. Referitor la sectiunea de beton: a, Ligimea centurilor va fi de reguli egal cu grosimea p Jui structural pe care il intreste (min. 24 cm), iar indlfimea va fi mai mare decit grosimea plangeului respectiv. . In cazul plinscclor monolite si a celor tip predali prefa- fate cu suprabctonare (definite la pet. 5.2) indlfimea minima enturii va fi de 20 cm (fig. 16) In cazul clidirilor cu max. 2 niveluri proiectate pentru gra- 6 de protectic antiseismic’ si a celor cu 1 nivel pentru gradul Ise admite prevederea de centuri cu fndlfimea egali cu gro- ea planscelor (fig. 17) c. In cazul plangeelor aledtuite cu elemente prefabricate, turile vor avea de reguli indltimea mai mare decit grosimex Ingeclor, portiunea ce’ se executi sub nivelul acestora find wumiti ',subcenturi. Dimensiunile minime ale subcenturilor fi 24cm x 12 cm (fig. 18). d. In cazul plangeelor realizate cu elemente prefabricate Jemate pe contur (definite Ia pet. 5.2), inilfimea centurilor ot oor Poca ea “ oS a ibm s ot x 5 eS a Fig. 17. Centuri cu indlfimea egalazcuTgrosimea,plangeulut. geek Gon ee eho eel en am { i a sejenetg t iFig. 18. Subcentusi la categoria” de planseu: 2) perete portant; b) perete de contravintuire. te fi egald cu grosimea prefabricatelor la clidirile cu maxi- 2 niveluri proiectate pentru zone de grad 6 seismic, respec- 1 nivel pentru cele proicctate pentru zone de gradul 7. In t caz lifimea centurilor va fi de min, 10 cm (fig. 19) e. In cazul clidirilor parter proiectate pentru gradul 6 de Hectie antiseismick, cu plangce alcituite din clemente prefa- te de tip figie sau din grinzisoare prefabricate cu corpuri de luturé firi suprabetonare (definite 1a pet. 5.2), se pot pre- centuri cu indlfimea egal cu grosimea planscelor (fig. 20). min, 10 c1 ponov_sav ‘Semipanou Lr cm: Sau ehcmt fisie = — pen. & ado mgr an tar anaes BCA: GBN 35 pus ih_~| tofraj inainte de 7 turnarea_ betonului. zidarie_din_blocuri BCA sau alte materiale. Fig. 21. Genturi ta peretit exterior, f, In cazul plangeelor realizate din elemente_prefabricate rezemate pe o directic, centurile ce se prevad fn perctii structurali paraleli cu acestea vor avea iniltimea cgali cui cea de Ia lit. ¢ de mai sus (fig. 18 6) g. Centurile previzute in perefii exteriori vor fi, protejate termic, spre exterior, pentru a nu crea punti termice (fig. 21) 4.4.6.2. Armarea centurilor se va face dupi cum urmeazii:~ a, Armarea longitudinal a centurilor previzuta in perefii structurali interiori se va face de reguli cu bare din ofel PC 52 sau PC 60 rezultate din calculele de rezistena; aria minima de armiituri va fi previizuti conform valorilor din’ tabelul 8, In cazul in care pentru toate centurile unui nivel, ariile de armituri rezulti din calcul mai mici decit valorile din tabelul 8, armarea centurilor Ia nivelul respectiv se va face constructiv cu bare din ofel OB 37 cu ariile minime corespunziitoare previzute fn tabel b. Sectiunea armiturilor longitudinale a centurilor margi- nale (previizute pe peretii structurali de pe contural clidirii) va fi cu 20% mai mare decit cca a centurilor interioare. —~e. Sectiunea de armare minima a centurilor cu subcenturi sia celor de inaltime mare va fi cu 20% mai mare decit cea indicata in tabelul 8. d. In cazul plangcelor monolite, a celor cu predali si supra betonare gia celor realizate cu clemente prefabricate rezemate 39)Tabelul 8 ARMAREA™ MINIMA A CENTURILOR INTERIOARE, OTEL PCS2, PC6O (0837) mir] Avis minim de armiturl_pentra_gradul de pa Drotectieantietied ont tives [——] Htnaitimen eladisit NOTA. © Valorite din paranteze reprotintS ari minime de armaturi pentru constrvctiva a centurilor en bare din cfc! OBST, © Pentru clfdirile eu 2 niveluri asigurate Ia graudul 9 de protectie anti ich, armarea minima va fi de 4,80 em* efel PC32 sau PCC, sau 5,50 0B37. 2 Diametrul minim al barelor ce se vor utiliza in centuri: % 8 pentiw din PCS2'9i PCO si 10 pentru cele din OD3. lcontur se admite si fie considerati ca armaturi din centuri mitura continu’ si paralela cu aceasta situati fn planseu in le indicate in fig. 22, cu conditia ca cel putin 50% din sec- i de barele din centura Continuitatea barelor din planseu considerate ca armituri enturi trebuic si fie asigurata prin suprapunere (in cazul seclor monolit) si prin bucle suprapuse sau mustifi sudate elementele prefabricate) ¢. Barele din centuri vor fi innidite prin suprapunere pe 0 ime de 40 diametre si legarc; in acecasi sectiune se vor inniidi ult 90% din bare, distanfa dintre zonele de innidire find inimum 1m (fig. 23). pasa 6) grmGtur. continue, innadite prin suduré sau budle' @. PLANSEU MONOLIT ( CATEGORIA ,a") >408 , PEER TERS ; Fig. 22. Armtura consideratd in centuré Ia categorii RR ES rmaturr_care se considers ca fac parte din centr 5. PANOUR! SAU SEMIRLNOURY PREFABRICATE [carecoria, 6’) de plangee a" 4." = | I. ‘ 5 / | > 2 40b centura_/ _|__2100 Fig. 23. Innddirea baretor longitudinale din centuriFig. 24. Ancorarea barelor tn centuri 1a intersect. {. Barcle longitudinale vor fi ancorate la intersectii pe 0 lungime de 40 diametre dincolo de marginea centurii in care se incoreazii (fig. 24). g. In cazul cxcepfion ul in care sectiunea de beton a centurii te micsoraté in anumite zone datoriti unor goluri (de exemplu sntru trecetea unor conducte de instalafii), continuitatea arma furilor intrerupte sc va asigura prin bare suplimentare (fig. 25) h. Barele longitudinale ale centurilor vor fi legate cu etricri 1u agrafe OB 37 ‘minimum 6/30 cm. Barele transversale de ncorare ale clementelor prefabricate precum si barele transver- We ale plangeelor monolite pot fi considerate ci indeplinese ncfiunea ctrierilor. , In sectiunile fn care centurile sint supuse solicitarilor din fe tictoare, etricrii sc vor dimensiona ca pentru clemente din Fig. 25. Continuitatea centurii in sectiuni stabite. beton armat. In portiunile aliturate stilpisorilor din beton armat se recomandi indesirea la 10 cm a etrierilor pe lungimi de cca 50 cm stinga-dreapta. ' 4. La plangeele prefabricate, centura se va lega cu armituri verticale de grinzile, buiandragii monolit si de subcenturile pe care reazema elementele prefabricate. Sectiunea minim’ a arma- turii verticale de ancorare va fi de 1,0.cm*/ml. 4.4.6.3. Centurile intermediare vor avea Kitimea egalii cu gro- simea peretelui, admitindu-se in cazul peretilor exteriori centuri cu Lifime mai’ mick pentru a putea realiza izolarea termici a acestora, dar nu mai pufin de 24cm. Inaltimea centurilor intermediare va fi egali cu cel putin dow’ rinduri de ciramida (15 cm). ; Distanta maxima pe iniltime intre dowi centuri succesive | va fi de 41m pentru gradul de protectie antiseismici 6 si de 3m pentru gradul 7 si mai mare, firi insi a depigi suprafefele de zidirie incadrati de centuri $i stilpigori specificate la paragra- ful 4.4.2.4. (fig. 26) centuri suprafota_maximé gr'6 24,00 mp. 9F7 -* 18,00 mp. + Sl 9r8i9+12,00 mp. Fig. 26. Rigidizarea pereiilor Ia clidirile tip sali.idaviei in rosturile orizontale 4.4.7, Armarea 2 4.4.7.1, Pentrn asigurarea_conluctirii peretilor ortogonali wre se intersecteazi va fi previzuta la colfurile si ramificatiile erioare, in cazul in care nu sint previizufi stilpigori din beton at, 1a clidirile cu indltimea mai mare de 6,00 m proicctate entru gradul 7 de protectic antiseismica si la cele cu inaltimea ax. 6,00 m proiectate pentru gradul 8. Armarea se va face cu fare din ofel OB 37 de reguli 2 9 6/60 cm. Lungimea pe ori- matali a zonelor de armare se limiteazi la 1,00'm de ficcare arte a col{ului sau ramificatici sau pini la marginea golului, find acesta este situat mai aproape de 1,00 m de colt sau ramifi- aie (fig. 27). Armiturile se dispun in treimile exterioare ale grosimii zi- jului, cu o acoperire lateral de minimum 4 cm. 44.7.2. Armitura orizontali pentru preluarea eforturilor rincipale de intindere se va prevedea in perctii structurali pe aza unui calcul de rezistenta. Armarca total va fi prevazuta Jungimea necesara recultati din calcul si va fi distribuita pe indlfimea nivelului respectiv. Dispunerea armiturilor se va face nform indicafiilor de la aliniatul a, 4.5. Buiandrugi 4.5.1. Golurile mari (pentru ferestre, ui ete.), prevazute in ii structurali, vor fi marginite la partea superioari de buian- i din beton atmat tumafi monolit sau prefabricati (fig. 28). 4.5.2. La clidirile proiectate pentru gradul 7 de protectic tiseismicd cu inaltimea peste 9,0 m (P--2, 3 etaje) gi la cele ntru gradul 8 si 9 de protectie antiscismica se vor prevedca iandrugi_ monoliti In toate celelalte cazuri se pot prevedea fie buiandrugi ionolifi, fie prefabricati. 45.3. Buiandrugii_monoliti si prefabricati vor avea de re- ‘Secfiunii transversale egali cu grosimea “peretélui c inininrum 24 cm), iar infilfimea de minimum 1/5 din jumina golului, Distanta dintié partea superioari a buindrugului H cota inferioari a centurii de Ja nivelul plangcului se va completa si va fi efgala cu un mumir introg de asize de zidirie 2064, $6 ELEVATIE @. ARMAREA COLJURILOR B ARMAREA RAMIFICATILOR C POZITIA ARMATURILOR IN ZIDARIE Fig. 27. Armarea colfurilor si ramificajitlor.ori, 1 in eM | “S\armétura_ pentru. t Durandeog @. BUIANORUG PREFABRICAT 3. BUAORUG 1aOHHGLIT PENI hyC0em . €. BUANDRUG MONOLIT PENTRU figs 60cm 28, Buiandrugt. 4.5.4. In cazul in care diferen{a de nivel dintre cota infe. oard a buiandrugului gi cca superioari a platigeului nu depaigeste pcm (fig. 28 c), buiandrugii din beton armat monolit se vor Plangeelor, formind centuri buian- 4.5.5. Lungimea de rezemare a buiandrugilor va fi de mi- fmum 25 cm. La clidirile proiectate pentru gradul 8 si 9 de pro- ie antiscismici se recomandi lungimi sporite de rezemare, eltiplu de o jumitate de cirimida sau bloc. In cazul tn care distan{a dintre capetele a doi buiandrugi mult’ < 50cm, se va prevedea un singur buiandrug continua tru ambele goluri vecine. 4.5.6. In cazurile speciale, in care golurile mari di / speciale, in care golurile mari din perefii icturali sint bordate pe vertical cu stilpigori din beton ar~ at, buiandrugit respectivi se vor exccuta monolifi cu aceptia | buiandrug. -, ig. 29. Rordarea golurilor de ust ta perefii interiori / 45-1. Buiandrogii din peretii stracturali exteriori vor fi (olati termic, spre exterior, in mod aseminitor cu eenturile in vederea evitirli formarii unor punfi termice. 4.5.8. Armarca buiandrugilor va rezulta pe baza unui cal- cul de rezistenti ce ia fn considerare solicitarile ce revin buian- drugilor din actiunea simultani a sarcinilor gravitationale si orizontale. 5. ALCATUIREA PLANSEELOR 5.1, Plangeele vor fi alcituite ca diafragme (saibe) orizon- tale cit mai rigide in planul lor, finindu-se seama de urmiitoa~ rele: a) plangeele vor fi plane si orizontale, cu exceptia plangeu- lui teraselor de Ia ultimul nivel care poate fi inclinat cu panti minima necesari asiguririi scurgerii apelor ; b) plangeele vor fi pe cit posibil coplanare, evitindu-se de- nivelirile bruste; ) discontinuitifile plangeelor (cum ar fi de exemplu cele de la casa scitilor sau intrinduri importante) nu trebuie si afec- teze prin pozitie, dimensiuni si form’ buna comportare ca saibi a plangeului (fig. 30 si 31). 47Oh" og Ss centurd ACCEPTABIL fasaren ccselor de sear, my asa = uv \/ RECOMANDABI. RECOMANDABIL Fig. 31. Discontinuitati, inteinduri 4) vor fi preferate planseele care Iucreaz pe dow directii Care Incarci mai uniform perefii structurali cu sarcini gravi- tionale (tip a si b; vezi pet. 5.2). 3.2, Din punct de vedere al protectici antiseismice, plangeele Pot clasifica in functie de rigiditatea in planul lor si de modul Teaemare (fig. 32) in urmitoarele categorii: a) beton armat monolit sau din clemente prefabricate cu pprabetonare continui de minimum 4 cm grosime; 2) Panouri sau semipanouri prefabricate din betoa armat, pabinate pe toate 4 laturile cu bare sudate sau buele gi prin mone, izare; O),Prefabricate din beton de tip fisie avind bare sau bucle legituri la extremitati: we i t= *PLANSEE SUPRABE- -PLANSEE OIN B= *PLANSEE OWN FISH TONATE SAU MONOLIT NOURI SAU SEM — ‘ SECTIUNE 1-1 Exess *PLANSEE DIN GRINZI CU CORPURI DE UMPLUTURA Fig. 32. Categorit de plansee. 4. 10884) prefabricate de tip grinzigoare din beton armat si corpuri umpluturd, fori suprabetonare sau fisii {Ari bare sau bucle legitvrd la extremititi- Domeniul de utilizare a categoriilor de’ plangee de mai sus ie de fnilfimea clidirilor, de tipul de structura si gradul de rotectie antiscismici este precizat In tabelul 9. Tabelul 9 DOMENIUL DE UTILIZARE A PLANSEELOR wa m| She on al de pivelurh | mak fagure eine sai, fagure celular sala fagure ‘celular ak 5.3. In vederea asiguririi rigidita Vor lua urmitoarele misuri | a) legitura planseclor cv perefii structurali se va realiza in centuri din beton armat alcituite conform prevederilor de Pet. 4.4.3 $i 4.4.6; plangeclor in planul lor, b) marginile planseelor ce delimiteazi goluri mari (de ex. goluri pentru casa scirii, cosuri, ventilatii, ascensoare) vor fi intirite cu armaturi speciale, centuri sau grinzi (fig. 33). c) elementele prefabricate (panouri, semipanouri, fisii) vor fi legate Intre ele pe reazem in dreptul centurilor, iar dup’ caz si in cimp, cu bare sudate (musti{i) sau bucle ce se petrec, prin tare se vor trece cel putin 2’bare longitudinale. Marginile plan- scclor vor fi profilate astfel incit impreuna cu mustitile si buclele asigure transmiterea forfelor de lunecare de la plansee la cen- turi. Pe conturul planseclor, elementele prefabricate se vor ai cora in centurile marginale fie direct prin bucle sau must! fie prin intermediul unor etrieri speciali de ancorare sudai de mustitile prefabricatelor, in cazul cind acestea nu au lungimea necesara de ancorare. 4d) marca betonului din centuri va fi egal cu cea a betonului planscului monolit respectiv sau minimum B 200 in cazul plan- seclor alcktuite cu elemente prefabricate. Valorile minime ale rostului de monolitizare sint indicate in fig. 32, rspectiv in cataloagele de elemente prefabricate. Imbinarile elementelor trebuie si corespundé prevederilor Normativului C 140-79 anexa IX. ¢) Suprabetonarea in cazul planseelor de categoria a" se va arma in ambele directii cu plase sudate prin puncte (cf: Instrucfiunilor tehnice P 59-80). Sectiunea de armituri se deter+ mini prin caleulul saibei orizontale a plangeului, dar min. g 4- TNB/20 cm, 5.4. Deschiderea balcoanelor in consolt va fii limitati in functie de alcituirea planscului si gradul de protectie antiseis- mica. Balcoanele in consol vor fi realizate astfel incit prin mi- suri constructive si armare corespunzitoare si se obfini 0 anco- rare singuri a acestora in plangee. 5.5. Scirile interioare se pot prevedea din elemente prefa- bricate din beton armat, cu exceptia celor pentru clidiri proiec- tate pentru gradul 9 de protectie antiseismicd care vor fi dim be- ton armat monolit. 51Fig. 33. Intarirea marginilor ta golul casei sedril Nu se admit sciri cu trepte incastrate direct in_zidarie, ftrai_o grind’ de vang din beton armat monolit previzuti in grosimea zidului. Elementele prefabricate pentru sciri (rampe si podeste) vor fi legate intre ele, precum gi de elementele prefabricate ale plan- seelor cu ajutorul unor piese de imbinare capabile si preia efor- turi de intindere si compresiune (bare sudate sau bucle si pene de beton). 6, ALCATUIREA INFRASTRUCTURIL Infrastructura clidirilor formati din ansamblul fundatiilor — in cazul clidirilor fara subsol — si din ansamblul fundafiilor impreuni cu percfii subsolului si ‘plangeul peste subsol — in cazul clidirilor cu subsol — va fi alctuitd ca un sistem spatial! cit mai rigid. 6.1, Fundafiile peretilor structurali i 6.1.1, Fundatiile peretilor structurali vor fi de tip continuu si se vor axa fafa de acestia. Se admite prevederea de fundatii izolate, legate cu grinzi din beton armat, in cazul unor amplasamente pe terenuri cu umpluturi mari pentru clidiri cu inaltimea de max. 6,0 m (P-++1 etaj), proiectate pentru gradele 6 si 7 de protectie antiseismica. 6.1.2, Fundafiile se vor proiecta funcfie de natura terenului de fundare conform ,Normativului privind proiectarea si exe- cutarea lucririlor de”fundafii directe 1a constructii indicativ P 10-85, finind seama si de prevederile suplimentare din cap. 7 al prezentului normativ. 6.2, Soclul si perefii subsolutui 6.2.1. Soclul gi perefii subsolului se vor reali urmeazi a. din beton simplu marca B 75 pentru clidirile amplasate pe terenuri cu umiditate redusi, cu variafii mici de umiditate i fri agresivitate, la care in soclu sau perefi nu se previid ar 53Jituri sau in care nu se ancoreazi armiturile stilpisorilor supra- tructurii; 7. . din beton simplu marca B 100 in cazul clidirilor ampla- te pe terenuri cu variafii mari de umiditate, precum gi la cele care in soclu sau pereti sint previzute armiturile sau se anco- armiturile stilpijorilor suprastructurii ; ‘cmateriale locale (ziditie din piatra bruti, bolovani ‘de , ete.) $n cazul clidirilor cu maximum 2 niveluri proiectate itru gradul 6 de protectie atiseismici. 6.2.2. Latimea soclului, respectiv grosimea_perefilor sub- ului, se stabileste functie de urmitoarele condifi 84 fie mai mare sau cel putin egala cu grosimea pertilor tructurali de la: parterul cladirilor; b. s& admit compensarea unor abateri de executie; s& satisfack condifiile de rezisten{a la impingerea pimin- jului. 6.2.3, Peretii subsolului se previd in continuarea tuturor efilor structurali gi se vor axa pe cit posibil fafa de acestia. Se admite retragerea soclului fati de o margine a peretelui Exterior de la parter cu max. 5 cm. 6.2.4. Peretii subsolului vor satisface condifiile de rezistenta i stabilitate finind seama de modul lor de rezemare pe contur e Perefii ortogonali si planseu), si de efectul impingerii pimin- ui. 6.2.5. Numirul si dimensiunile golurilor din perefii subso- lui vor fi reduse la minimum necesar impus de conditii functio- le. Golurile din perefii interiori ai subsolului vor fi dezaxate iH de sirurile de goluri din peretii suprastructurii, la o distanfi minimum 1,0 m de la marginea acestora (fig. 34 si 22). Golurile din peretii exteriori pot fi amplasate in axul golu Hor de la nivelurile Superioare $i vor fi de dimensiuni mai mici ft acestea. 62.6. Amplasarea golurilor din peretii subsolului se va face Intreruperea centurilor — inferioari si superioari — din ton armat. ,_ 0.2.7. La cladiri proiectate pentru gradul de protectie anti- smic& 7 sau mai mare, Kitimea golurilor din perefii subsolului va depisi 20% din lungimea peretelui respectiv al subsolului. SUBSOL I PARTER : fi fow0 HH Fig. 34. Pozifia golurilor la subsol. ELEVATIE SECTIUNE A-A stilpisor_solicitat 1a intindere = hidroizolatie rigidé HEHEHE ei Bi. Fig. 35. Centuri ta nivelul pardoselit parterulutfal clidirilor pentru care se previd in peretii Be pir! din beton armat se vor prevedea in so- igi fm perefii subsolului centuri continui din beton armat velul plangeului parterului sub tofi pere{ii structurali ai f la baza soclurilor si a perctilor subsolului, daca diferenta ivel fafa de centura de Ja nivelul planseului parterului este inate de 1.80 m (ig. 36) 18 wMcladiri proiectate pentru gradul 8 de protectie antiscis- ‘avind {niljimi mai mari de'9,0 m; (— eliidiri proiectate pentru gradul 9 de protectie antiseis- qi iniltime mai mare de 6,0 m; fArm&tura centurilor va corespunde condifiilor indicate Ia 44.6. iskri privind conformarca infrastructurii la cliditi am- te fn zone cu piminturi cu tasiri_ncuniforme (piminturi bile Ia umezire ctc.) se dau la cap.7. 6.2.9. Armitura stilpisorilor din beton armat previzufi la tur ce transmit cforturi de intindere si compresiune ancora fn socluri sau fn perefii subsolului pe minimum 1,00m (lig. 35 a). In cazurile tn care se previd conturi atit Ia partea superioart, Ia partea inferioari a perctilor subsolului, armitura stilpi- se va prelungi pin’ la nivelul centurii inferioare in care se (fig. 36). itura stilpigorilor din beton armat ce transmit numai i de compresitine se poate ancora in centura previzutd la H plangeului parterului (fig. 15 a) 2.10. Buiandrugii previzuti in perefii subsolului vor fi armat turnafi monolit impreuni cu centura de Ja nive- lui peste subsol. Hi vor avea inilfimea (inclusiv cen- egal cu cel pugin 1/5 din deschiderea golului din perete. .3. Plangeul peste subsol 3.1. Plangeul peste subsol se va alcitui ca o diafragmi ) rigid’ fn planul siu, avind rigiditatea cel pufin egala cu plangeelor de la nivelurile suprastructurii .2, La clidirile proiectate pentru gradele 8 si 9 de pro- antiseismicd, plangcul peste subsol va fi de reguli din beton cLAOIRI FARA SUBSOL ELEVATIE SECTIUNE A+A AA stipisoe | 1A al cuAber cu sueso. ELEVATE SECTIUNE 8-6 “ 18) Tr} Fig. 36. Dowd niveluri de centurl Ia infrastructurt. ERTfabricate cu suprabetonare it sau din elemente pref rat monolit sau chgeu de categoria a" definit la pet. 3.2 6.3.3, Planseul peste subsol trebuic si corespundi acelorasi ndifit cu planseele suprastructurii conform capitolului 5 |. PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU ALCATUIREA JUCTURILOR DIN ZIDARIE PORTANTA AMPLASATE 9E TERENURI SLABE $I PE PAMINTURI CONTRACTIL 2A. Proiectarea si executia structurilor amplasate pe tere- wuri slabe si piminturi contractile se va face {inind seama de fle prezentului normativ, precum i de prevederile SS Normativului privind proiectarea si executarea con- strucfiilor pe terenuri slabe" indicativ P 7-77 pentru structurile te pe piminturi sensibile 1a umezire (PSU) sau pe tere- ‘sabe (de tipul argilelor moi, milurilor, nisipurilor afinate, spluturi etc.) ; ‘— ,lnstructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea fillor fundate pe paminturi cu umfliri si contracfii mari indicativ P 70-79 pentru structurile fundate pe pimin- i contractile. 7.2. La proiectarea structurilor din zidarie portant fundate terenurile slabe specificate mai sus, la care pot si apara tasiri i i inegale. pe ling prevederile din actele normative indicate, va fine seama si de urmitoarcle: a. structurile de rezistent vor fi de tip fagure (conf. cap. 3 in prezentul normativ), avind forme in plan compacte, cit mai ype de patrat; sje tndlfimea clidirilor va fi de max. 9,0 m, respectiv P-+2 ¢, tn afara centurilor ce se previid la nivelul plangeelor se vor wedea tn funchie de necesitate si centuri intermediare aicatuite pet.4.4.6.c. agit Petetii exteriori se pot prevedea si centuri continue din idtrie armatd pozitionate ‘dedesubtul golurilor ferestrelor d. dimensionarea centurilor se va face tinind seama si de eventualelor tasiri neuniforme posibile ale terenului de . se recomanda prevederea de stilpigori din beton armat inglobafi la toate intersecfiile perefilor portanti care conlucrind cu centurile conduc la marirea capacitafii de rezistenta a struc- turii f. pentra executia zidiriei portante se vor utiliza cirimizi de marca 100 si mortar de marca 50. 7.3. Proiectarea fundafiilor structurilor din zidarie portanté amplasate pe terenuri slabe si paminturi contractile se va face finind seama de prevederile actelor normative mentionate la pet. 7.1, precum gi de cele din Normativul P 10-85 cu specificarile respective de la pet. 7.12...7.18. LOR 8. ALCATUIRI ANCORAREA ELEME) NESTRUCTURAL! 8.1, Alcituirea si dimensionarea elementelor nestructurale, a rigidizirilor, dispozitivelor de rezemare si ancorare ale acestora se Va face unmirind: a. evitarea deteriorarilor si eventualelor cedari ale elemen- telor nestructurale care ar putea periclita viefi omenesti sau deé grada elemente ale structurii de rezistenfa ; D. ca eventualele deplasiri sau distrugeri ale elementelor nestructurale si nu afecteze caile de circulatie (coridoare, sc&ri, intrari etc.) necesare evacurarii rapide ale clidirii. Dimensionarea clementelor nestructurale, a rigidizirilor pre- cum gi a dispozitivelor de rezemare si ancorare ale acestora se va face pentru incircirile previzute in ,,Normativul P 100-81" pet. 3.5. i 8.2. Cosuri, atice, parapete, frontoane 8.2.1. Cosurile de fum sau de ventilatie ce se executi peste ultimal nivel al clidirilor, parapetele, aticcle, frontoanele ete. din zidiric se vor ancora in plangeul pe care reazemi sau in cen- turile acestuia si (de preferinta) in stilpigorii din beton armat ai nivelulvi inferior, prin legituri metalice — de regulé bare din ofel beton. 59,ite s& se renunfe la ancorarea clementelor masive care ‘bazeigi:care nu sint situate pe conturul clidirii. 8.2.2, In vederea asiguririi rezistentei si stabilitafii cogurilor fant gi ventilafii la acfiunca sarcinilor seismice, se vor lua le misuri: oe — tidaria cogurilor din cirimida se va executa cu mortar iment-var marca 50; cimentevrile vor fi prevazute cu armituri verticale dispuse contur® legate cu bare orizontale (etrieri si agrafe) ce vor fi rite cu un strat de mortar de ciment-var marca 50 de mini- ‘$—5 cm grosime. Armiturile verticale vor fi dimensionate sarile ca fiind console verticale, incastrate in plan- ‘ultimului nivel, actionate de sarcini orizontale determinate wNormativului P.100-81" pct.3.5. Armiturile vor fi te fn plangeul ultimului nivel al clidirii (fig. 37); . "— fn cazul in care armiturile verticale rezulti cu sectiuni ‘sau nu pot fi corect ancorate in planseu, se vor crea pe inal- lui respectiv puncte fixe prin prevederea unot dispo- ive'metalice (coliere, bride cte.), ancorate cu tiranfi in plan- ultimului nivel. 8.2.3. Aticele si frontoanele de zidirie vor avea grosimea cel pufin 1/8 din tnaltimea de constructie a acestora, dar mi- um 1/2 chrimida. 8.2.4, Aticele si frontoanele se vor rigidiza cu stilpigori si ituri continue din beton armat previzute la partea lor superi- Senpiporit din beton armat vor 11 previzuti la distanfe de . 6,0 m la cldirile proiectate pentru gradele 6 si 7 de protec~ ‘antiseismici, respectiv max. 3,0 m la cele proiectate pentru le 8 si 9. Amniturile stilpigorilor se vor ancora: — Ja partea inferioari tn centurile planseului, la colfurile ificafiile peretilor portanti; — Ia partea superioari fn centurile continui din beton ar- La frontoanele cu tnAlfimi mai mari de 2,0 m, se recomandt $i a unei centuri intermediare. 8.2.5. Asigurarea stabilititii aticelor si frontoanelor se poate iza $i prin prevederea de stilpisori din beton armat combina{i 8) COSURI ON 20ARE DE CARAMDDA - EXEMPUFICARE SECTIUNE A-A 4) cosua’ ON ELEMENTE PREFABRICATE ograte $6/30 ooo | ete #6120. ede ciptusre A] Fig. 37. Ancorarea cogurilor elemente_prefabneate cu ingrosari locale ale zidiriei (contraforti) ce ies in afara planu- lui aticului sau frontonului cu cel putin 1/5 din inilfimca lui. 8.3. Console orizontale 8.3.1, Consolele cu dimensiuni mari (tip copertine ete.) vor fi amplasate la nivelul plangeelor cladirii si vor fi ancorate in acestea. In mod exceptional,’ se admite incastrarea acestora nu- mai in zidarie, verificind prin caleul stabilitatea lor in ipoteza 61rcfrii minime cu sarcini verticale a peretelui portant in care Incastreazi. 8.3.2, La clidirile proiectate pentru gradele 8 si 9 de protec- antiseismici se va evita prevederea unor copertine de dimen- ni mari. 8.3.3. Proiectarea consolelor se va face finind seama de pre- ile pet. 5.4. 4, Subansambluri agezate pe constructii 8.4.1. Zidurile portante ale inciperilor izolate (uscitorii, ‘la terasi etc.), construite peste ultimul nivel al cladirilor fectate pentru gradele 8 si 9 de protectic antiseismicd, vor fi fdizate gi legate de restul structurii prin prevederea de stilpi- din beton armat, previzuti in continuarea celor de la nive ile inferioare gi centuri din beton armat. 8.4.2, Sarpantele pe scaune se vor ancora de reguli in cen- ile din beton armat de la nivelul ultimului plangeu al clidi- . Nu se recomandi utilizarea solujiilor de sarpanta care dau ppingeri orizontale in zidurile suprainalfate peste ultimul plan- al elidirii pe care reazemi. In cazurile cind se adopt aseme- solutie, zidurile respective vor fi rigidizate si ancorate in turile uitimului plangeu prin centuri si stilpisori din beton it. 8.5, Pereti desparfitori 8.5.1, Perefii despirtitori executati din zidine se vor fixa partea inferioari in pardoseali, prin exccutarca pardoselilor cea a peretilor si la cea superioara prin impinarea cu mor~ de ciment fafa de planseele superioare. 8.5.2, Perctii despirtitori se vor rigidiza pe directie perpen: planului lor prin — solidarizarea lor cu petefii structurali* prin fesere sau cu bare de ofel beton g 6/60 cm pe inalfime, in rostu- orizontale ; c,Prevederca de elemente din beton armat — stilpigorii beton armat legati de zidurile respective cu bare orizontale Ofel beton y 6/60 em plasitte in rosturi; — solidarizarea — prin {esere — cu perefi despirfitori per-, pendiculari ce vor avea lunginiea pini la primul gol minimum 1/3 din inaltimea peretelui respectiv. Sporirea rigiditatii peretilor despirfitori se poate obfine si prin armarea lor cu bare de ofel beton g 6mm, sau sirmi g 4—5 mm plasate in rosturile orizontale la distange de 4 asize. 8.5.3. Inilfimea maxima a peretilor despirfitori (egali_ cu distanfa liberi dintre plangecle clidirii) gi suprafata maxima a panourilor pline ale acestora (egali cu produsul dintre indltimea Jor libera si distanta dintre doua rigidizAri — conform pet. 8.5.2) se dau in tabelul 10 pentru gradele 6 si 7 de protectie antiscismici. ‘Tabelul 10 DIMENSIUNI MAXIME ALE PERETILOR DESPARTITORI = — fasttine Supratata Be L ripat peretitor Frosime, maxios, rain 20 | 9.00 3,30 2400 | Armati |—_2:00_|_16,00__ 4,50 27,00 NOTA = in cazul eind una din laturile verticale ale paowlui de 2 liberd (de ex, marginith de wn gol de usd), supratefele maxime avea valori reduse 6u 30% fafi de cele lin tabel} = valorile din tabel se vor reduce cu 10% pentru gradul 8 de protectie | antiseiamicd, respectiv 25% pentra gradul 9 de protectie antiscismica 8.5.4, In cazul fn care dimensiunile panourilor peretilor despirfitori depigesc valorile indicate in tabelul 10, peretii. vor fi rigidizati cu contraforti din zidarie sau stilpigori din beton armat legati de planseele clidirii si centuri intermediare de beton armat. 8.5.5. Peretii despirfitori care nu ajung pind la planscul superior vor fi prevazuti la partea superioara cu centuri din heton armat $i vor fi rigidizati pe verticala fie eu contratorfi din zidi 63 AR EE OEE AILfie cu sttipigori din beton armat ancorati la partes inferioard ie Gear In*plangee; in mod obligatoriu marginile zidurilor Ff prevazute cu astfel de stilpisori. 8.5.6. Peretii despirtitori de 7,5 cm grosime se vor executa moitar marea 50, iar cei de 12,5 cm grosime cu mortar de mar- minimum 25. 8.6. Prevederi pentru terase 8.6.1, Termoizolarea plangcului de peste ultimul nivel al (terase gi acoperiuri cu pant mici) va fi realizati ast nett sf asigure confortul termic al inciperilor clidirilor piediée suprainchlzirca si dilatarca planseclor respective i a i de panti, fenomene ce pot produce atit deteriorarea eft si a perctilor structurii, reducind siguranja struc- lor la actiunea forjelor seismice (fig. 38). 8.6.2. In vederea eliminarii cfectelor de la pet. 8.6.1. se jandi luarea urmitoarelor misuri: — prevederea de rosturi de dilatatie in sapele de protectie termolzolafiei, atft in cimp (Ja cca 5 in interval) cit 1 pe con- I clidirii tn lungul aticuldi sau cornigei ; _— protejarea elementelor din beton armat inglobate in 2i- ia de fatadi, cvitarea formirii de puni termice in dreptul lor, centurilor si corniselor — organizarea lucririlor pe santicr astfel incit termoizola~ terasei si se execute la cit mai scurt timp dupi executia plan- ului pe care {I protejeazi, evitind in acest mod expunerea accs- ia la variafii de temperatura. in core nu iti sey’ masur! Fig. 38. Termoizolarea terasetor, 8.7. Comnige gi briuri Cornisele si briurile care depigese planul perefilor pe care | sint executate, se vor realiza in conformitate cu prevederile STAS 10109/0-80, pet.4.4. Nu se admite executarea acestor elemente cu cirimizi saw blocuri cu goluri verticale sau orizontale. 8.8. Hidroizolafii orizontale sub perefi Impiedicarea migrarii umidititii prin capilaritate im perefii | structurali din zidarie portanta (de exemplu din elementele infra~ Structurii) se va Tealiza prin prevederea de hidroizolafii orizon: tale rigide, executate cu mortar de ciment cu adaosuri impermea- | bilizatoare. Hidroizolafiile rigide vor asigura o legituri intre peretele structural si elementul de care acesta trebuic hidroizo- Tat cel putin la fel de rezistenta cu un rost orizontal curent al zidariei. 5 Hidroizolatiile rigide se vor executa in mai multe straturi in conformitate cu prescriptiile de specialitate. Ne in cazul peretilor nestructurali se pot utiliza pentru izolarea pe orizontali si solutiile curente de hidroizolatii. 9, CALCULUL STRUCTURILOR DIN ZIDARIE PORTANTA LA INCARCARI GRAVITATIONALE 9.1, Schema de calcul 9.1.1. Perefii structurali (diafragmele) plini sau cu goluri constituite elementele de rezistenta verticale ale structurilor din zidirie portant’, ce preiau si transmit fundafiilor incdrcirile gravitafionale ale clidirilor. Pentra calcul, ei sint considerafi console verticale incastrate la nivelul planseului peste subsol, legate unele de altele in plan orizontal prin plangeele clidirii ‘care realizeazd legituri pendulare. Plinurile perefilor cu goluri denumite ,montanfi* sint legate unele de altele, pe verticala, prin buiandrugi, parapefi si centuri ce realizeaz’ legaturi capabile si preia momente gi forfe tiietoare. 5 —e. 1048 65,). PLANSEE RIGIDE IN PLAN ORIZONTAL STRUCTURI CONTRAVINTUITE PERETI EXTERIOR 1 Ee , L INSEE DEFORMABILE IN PLAN ORIZONTAL STRUCTURI NECONTRAVINTUITE. reazem elastic PERETI INTERIOR/. pe kh 125Sk5 2 Fig. 39, Scheme statice de calcul ale petefilor. Secfiunile de calcul ale perefilor structurali plini gi ale mon: tantilor celor cu goluri pot avea forme dreptunghiulare, in T, L, T sav combinatii ale acestora. 9.1.2, Calculul peretilor structurali la compresiune se va face cu luarea in considerare a fenomenului de pierdere a stabili« tifii finind seama de legiturile acestora in plan orizontal i ver- tical cu alte elemente structurale astfel: a, in cazul in care sint indeplinite condifiile privind distan- ele dintre peretii de rigidizare de la pct. 3.4.5 si tabelul 5, iar plangcele sint alcdtuite ca saibe rigide in planul lor, fenomenul dec picrdere a stabilitatii se poate produce pe inilfimea unui nivel ceoarece perefii se considera cu legituri fixe in dreptul planseelor. Analiza capacititii portante se va face considerind Iungimea de flambaj a perctelui respectiv funcfie de inalfimea liberi a nive- lului h (fig. 39 a) b. in cazul cind nu sint indeplinite conditiile de mai sus (de ex. la clidiri cu un singur nivel sau la structuri de tip sala Ja care plangeul mu constituie o saiba rigid’), peretii se considera ca find console verticale incastrate la baz si cu legituri elastice Ja virf (fig. 39 b) 9.2. Stabilirea incarcarilor 9.2.1, Determinarea incircirilor gravitajionale, transmise peretilor structurali de plangee, se va face funetie de medul d transmitere a inciredrilor, ce depinde de tipul plangeului, dupa cum urmeazi: # a. In cazul planseelor alcituite din elemente de suprafata (plangee din beton’armat monolit, tip predali cu suprabetonare $1 panouri sau semipanouri prefabricate), incircirile gravitatio- nale se transmit Ii toti perefii de pe contur functie de dimensiu- nile in plan aie plicilor. Suprafetele de descircare ale plangeului, aferente fiecirui percte, se vor determina considerind lintile dé ruperc ale acestora inclinate cu unghiuri de 45° fata de pereti (fig. 40 a); b. In cazul elementelor liniare (figii sau grinzi si corpuri de umplutura), transmiterea incireirilor se face direct numai 1a peretii pe care’acestea reazema (fig. 40 b). Avind in vedere leg’- turile existente fntre pereti, care au ca efect egalizarea deforma- tillor vetticale in zoncle de’intersectie ale peretilor, repartizarea ineircirilor se va face si la peretii perpendiculari pe cei direct 67a) PLANSEU DIN ELEMENTE DE SUPRAFATA o supratafo_oferentd tdlpii ela}o olerenté inimi; pentru luarea in leersidefatie o transmiteri incorcars de la thima’ Ia téipd,verr per S's Fig. 40. Suprafafa aferenth de plangeu. incircafi. Se admite ipoteza repartizirii uniforme a incircArilor verticale pe aria activa a diafragmelor (vezi pet. 11.3). 9.2.2, Repartizarea incarcirilor locale, concentrate sau dis- tribuite in perefii de zid&rie, se consider’ ci se face dup plane inclinate cu 30° fati de verticali. Deasemeni, se admite ipoteza repartizarii incircirilor la elementele cu sectiuni tn forma de T, L, I prin retransmiteri de incarcari de la inimi la tilpi si invers, continun pe inalfimea constructiei, pind la repartizarea uniform’ a eforturilor de compresiune in sectiunile de calcul. 9.3. Excentricitatea de aplicare a incircarilor gravitafionale 9.3.1. Caleulul perefilor se va face Iuind in considerare ur- mitoarele excentricitati de aplicare a incircirilor gravitatonale perpendiculare pe axul longitudinal al acestora: — excentricitafi structurale, — excentricitifi de executie, . — excentricitifi datorita actiunii incircirilor orizontole perpendiculare pe suprafata peretilor. Ne 9.3.2. Excentricitifile stracturale ,e," provin din: — reremarea excentrici a plangeelor (fig. 41); | — deschideri sau incirciri diferite pe plangeele adiacente | ale perefilor (fig. 41); ‘ ‘— suprapunerea excentrick a perefilor cu grosimi diferite 42). Diggramele de momente incovoietoare datorita aplicirii excentrice a incircirilor gravitafionale se vor considera conform fig. 43. 9.3.3. Excentricititile de executie ,e,* provin din: — abateri Ia coaxialitatea peretilor, — abateri la verticalitatea perefilor, i — abateri Ja grosimea perefilor sau’ neomogenitifi ale ma-| terialelor. Conform STAS 10109/1-82 pet. 5.2.1, im cazul in care yg nu depiseste cea mai mare din valorile: (i 4% < 1,0 cm; to pe Su! S300 unde ,." este grosimea peretelui, iar, fy fniltimea liber’ dintre plangce, verificarea peretelui se va face neglijind excentricitatea 69 ;a) PLANSEU PREFABRICAT PERETE INTERIOR lungimea teoretica de rezemare a elementelor prefabricate-de plonseu ¢) PLANSEU. MONOLIT. PERE TEEXTERIOR SAU MARGINAL + Vom ae NeP - Fig. 42. Excentricitatt datorite iprapuneritpereilor gro ° simi diferite. "6 41. Exeenticitiji datorite sezemirit excentrice a plangeelor.mament [a_nivelul ee. OL New fe}. Pease Ne 2 catculeaza cu f= . es srament oe cabul f ol : Se cabeabargre ca Saloares tur + onl SIAS 1091-82 a Fig. 43. Diagrami de moment {ncovoletor a perefi solicitaji excenteic. 9. actionc = actiunea vintului ,¢,", — actiunea cutremurului ,¢ — impingerea pimintului ,e, se vor determina functie de momentele incovoietoare produse Jde aceste incarciri in sectiunea de calcul a peretelui respectiv: Excentricitifile datoriti incircirilor orizontale ce perpendicular pe planul peretelui ce provin din: 9.3.5. Excentricitifile totale de calcul vor fi: = pentru gruparea fundamentala a incircirilor: a= 4 + e+e, — pentru peretii exteriori ai suprastructurii fo = 4 +c, + 6, — pentru perefii subsolului. — Pentru gruparea special a incircirilor Otte 2 9.4. Dimensionarea elementelor 9.4.1, Dimensionarea sectiunilor perefilor structurali se va face Ja actiunea sarcinilor gravitationale, finind seama de excen- trici de aplicare a acestora si de feniomenul de pierdere a stab cu Telafiile din STAS 10109/1-82. In anexa 1 se dau preciziri privind determinarea lungimii de flambaj a peretilor din zidirie, functie de legaturile de pe con- turul acestora capabile si impiedice picrderea stabilit’fii pere- filor. 9.4.2. Verificarea peretilor se va face prin determinarea ca~ pacitifii portante a unor fisii verticale de perete, cu litimea de 1,0 m. Se vor alege in acest scop figiile din perete care prezinti riscul maxim de pierdere a stabilitatii (capetele libere, neri dizate, ale perefilor, fisiile cele mai depirtate de rigidizirile ver- ticale ‘perpendiculare etc.). 9.4.3. Sectiunile elementelor de zidiiric se vor verifica pen- tru perioada de executie tinind seama de schema static’ reali si de rezistenfele reduse ale mortarului (functie de virsta aces tuia) conform STAS 10109/1-82 pet.4.7 si tabelul 7. In cazul in care in timpul executiei nu este asigurati rezistenta si stabilita- tea peretilor (de ex. pereti care rimin un timp necontravintuifi sau nelegati pe verticala), se vor prevedea masuri de sprijinirea provizorie a lor. 10. CALCULUL PERETILOR LA INCARCARI ORIZONTALE. CE ACTIONEAZA PERPENDICULAR PE PLANUL LOR 10.1. Peretii streturali actionafi de incirciri orizontale per- pendicular pe planul lor (vint, seism) vor fi considerati ca ele~ mente continui, pe verticala si orizontali, rezemate pe plangeele clidirii si pe perejii de rigidizare in cazul in care plangeele sint aledtuite ca saibe rigide in planul lor, iar peretii de rigidizare sint prevazufi la'distanfele specificate Ia pet. 3.4.5 gi tabelul 5. Determinarea momentelor incovoietoare se.va face ca pentru plicivelastice:(fig. 44), cu conditia asiguririi capacit&ii de rezis- tenfi la compresiune excentrici gi in limitele unor deformajii admise. 73Trg. 44. Schema de calcul a peretilor exterior! Ia fnclecdrl orizontale ‘ctiouind perpendicular pe plana lor. 10.2. Porefii din zidivie ai subsolului solicitafi la fmpin ‘getea piimintului se consider’ rezemati pe orizontali pe planseul de peste subsol gi pe vertical pe perctit perpendiculari ai subso- lului. La partea inferioar, pere}ii subsohului se consider’, functie de rezolvarca constructiva, fie rezemafi pe placa pardoselii sub- solului (fig. 45 a), fie incastrati in cazul cind nu existi prevazutt placa de pardoscala (fig. 45 b) _ In ambele cazuri se va urmari ca excentricitatea proveniti din impingerea pimintului (pet.9.3.4.) si nu depigeasca 1/3 din Srosimea perctelui. 10.3. Functie de raportul dintre inaltimea subsolului si dis- tanta dintre peretii de rigidizare, perefii supugi la impingerea 4 ELEVATE ACTRUNEA VINTULUI rama de —— 4 i AG iH a wa a pel? Ay } 7 Oe Ad LE Py} iy) | A = . p 1 ln VA Ba ] .a) CU PLACA DE PARDOSEALA SECTIUNE SCHEMA DE DIAGRAMA DE INCARCARE ‘MOMENT 0 | za fs ppieaceg ctcen i ince a (2 | M=Nes ‘rationale a -b} FARA PLACA DE PARDOSEALA SECTIUNE SCHEMA DE DIAGRAMA OE INCARCARE ‘MOMENT q | Hs (a) Fig. 45. Schemd staticd de caleul al perelilor de subsol ta impingerea pamintului. ;jntului vor fi considerafi ci lucreaza pe una sau doua directii, sainfar eu placile clastice, admitind in al doilea caz.continuitatea simfirectie orizontala in ‘dreptul perefilor de rigidizare. Pe “04. Verificarea capacitt}ii_portante a peretilor subsolului » va face sub acfiunea Simultan’ a impingenii pimintului cu a S Urearilor verticale maxime probabile la nivelul terenului (ce Mjoncaza in imediata vecinatate a clidirii gi provenite din sta- Hiharea vehiculelor, depozitéri de materiale étc.), dar nu mai atin de 1 000 kgm? ' nee 5. Solicitarca gravitational. si aplicarea_excentrici_ a i stabilititii peretelui, se va considera cu valoarea minimi. 11, CALCULUL STRUCTURILOR DIN ZIDARIE LA ACTIUNI ORIZONTALE (SEISMICE) 11.1, Principii 11.1.1, Calculul structurilor 1a acfiuni orizontale este ela~ borat pe baza elementelor teoretice si experimentale cunoscute: pink in prezent; prevederile normativului vor putea fi treptat imbun&titite pe misura ce se vor acumula datele de fundamentare necesare pe baza studiilor teoretice, a experimenttirilor si urmirirea sistematicd a comportirii in timp a acestor structuri. Se pot aplica sialte moduri de calcul decit cele indicate in prezentul normativ, In baza unor justificiri corespunzitoare. ; 11.1.2. Structurile de zidarie portanti pot fi calculate Ja actiunea ‘sarcinilor orizontale, utilizindu-se urmitoarcle moduri de calcul: sei orizontae a. Calculul capacititii de rezisten{a Ja ineirciri orizontale, atit a elementelor Zomponente ale clidirii cit sia ansamblului clidirii si compararea acesteia cu solicitarea orizontalé de calcul. Acest mad de calcul se poate aplica structurilor-etajate cu compar- timentare deasi sau rari, alcituite in conformitate cu prevederile cap.3—5 si se va dezvolta in cele ce urmeazi . b, Calculul cu conlucrarea spatial, la care solicitirile afe~ ente perefilor se determina in functie de rigiditatea relativa a acestora, mod de calcul bazat pe aceleagi principii ca si cel aplicat 16 Ja structurile de beton armat cu corecturi specifice caracteristicilor zidariei. Acest mod de calcul are un caracter mai general 11.1.3. Structurile de zidirie portanti vor fi calculate la actiunea forfelor seismice, determinate in conformitate cu Nor mativul P 100-81. Ele nu trebuie calculate 1a actiunea vintului. 11.1.4. Modul de calcul Ia capacitatea de rezistenfi are un aracter de verificare, este simplificat si aproximativ. In baza dimensiunilor si alcituirii clementelor portante si a forfelor gravitafionale maxime sau minime probabile, se sta- bileste capacitatea de rezistenta la incirciri orizontale a fiecirei diafragme, respectiv montant, exprimati sub forma m&rimii fortei tiictoare capabile la nivelul respectiv, considerindu-st valoarea cea mai mici determinati pentru una dintre urmitoa- tele solicitari — compresiunea excentrict cu excentricitate in planul refilor, finindu-se seama dupi caz de influenta favorabila a legiturilor otizontale (buiandrugi, grinzi) ; — forfecarea rostului orizontal ; — eforturile principale de intindere in sectiuni inclinate. Pentru structuri cu compartimentare deasi se admite cal- culul numai la eforturi principale de intindere. Suma capacitatilor de rezisten{4 minime, ale tuturor dia: fragmelor componente ale structurii, pentru fiecare directie prin- cipal, corectati cu un coeficient al condifiilor de lucru, se com- para cu forfa'orizontalé (scismica) totali la nivelul respectiv, finindurse seama i de efectul torsiunii, printr-un coeficient al crcl. 11,2. Ipoteze de calcul Modul de calcul Ia capacitate portant se bazeazi pe urma- toarele ipoteze: _, a Plangeele au o rigiditate suficienta pentru a putea redis- tribui Incarcarile, dup’ ce un element sau mai multe elemente au atins valoarea capacit%fii de rezistenfa, lucrind in continuare in domeniul plastic; b. prin redistribuirea incircdrilor pot fi antrenate elementele care mai au rezerve de rezistenti: 7c. efectele neconcordanei dintre comportarea efectiva si Je ficute asupra redistribuirii incarcarii, ca de exemplu iPeeminarca unor clemente slabe gi iesivea lor din lucru inainte Ge timp, fra si Iucreze in domeniul plastic, deformabilitatea Ufangeelor ete, se corecteaz’ printr-un coeficient al condifiilor de lucru; d. peatru calculul Ta torsiune a structurii si pentru carea fundafiilor, se accepti ipoteza distribulril solicitirilor Gafontale in functic de capacitatea de rezisten}i a elementelor; e. se consider ci clementele de beton armat inglobate in gidirie conlucreazi cu acesta, afectindu-se rezistenta zidariei cu tun coeficient al condif} seama de diferenta de rigiditate a materialelor; ipoteze erifi- £. la perotii ow goluri de ugi gi ferestre se ia in calcul efectul favorabil al buiandiugilor. Punctul de anulare al momentului in buiandsug, datoriti actiunii orizontale, se considera Ia mijlocul deschiderii buiandrugului. 11,3. Schema de calcul Ficcare element (montant) delimitat din structura spafiali, conform cu prevederile de la punctul 9.1., se consider’ c& lucrea~ 28 ca 0 consola verticali incastrati la baz’, solicitati de forte orizontale, avind la nivelul plangeului legituri cu celelalte cle- mente (monfanti) (fig. 46): Dimensiunile fir plan ale diafragmelor, respectiv ale montan- filor, se stabilese separat pe fiecare din dircefiile principale ale structurii (transversal 5i longitudinal), tinindu-se scema de di- mensiunile limiti pentru tilpile secfiunilor in forma de I, T, L, date in fig. 47. Logiturile orizontale pot fi de tipul pendular (de exemplu plangeul flexibil {ari buiandrug) sau de tipul buiandrugului eu fncastrare elastic’ (fig. 46). Nivelul de incastrare al diafragmelor se consider’ a nivelul superior al fandafiilor pentru cladirile cu subsol, sau al soclului la clidirile fir subsol. In cazul in care structura subsolului are © rigiditate mult mai mare decit suprastructura, nivelul:de in- castrare al diafragmelor se poate considera 1a nivelul plangeului este subsol 8 jor de Tucru m, — 0,85, prin care se fine * 3) PERETI PLINI Ter = Hee. 6) PERETI CU GOLURI XRLEMENTE cu LEGArURL 2. ELEMENTE CU LESATURT ENOULARE INCASTRATE ELASTIC 0 Tors ina os Trivkarrarrrrae \montont \_montant Fig. 46. Schema deZeaicul.A bi<3ai A bis distenta pind to un gol more cu hg> 0,thet t by bos + Abyst + bydr. b+ Dbgst +Bb2 dr. 4oh Fig. 47, Lajimea tdtpilor la secfiunile ta forma de 1; T; 1. Calculul se face de reguli la fiecare nivel. Se admite, in cazuri justificate (de exemplu la structuri cu compartimentare deasi, uni form alcatuita), si se facd calculul numai pentru nivelul de ba: 114, Relatia de bazd Calculul la capacitatea de rezistenfi a structurii fn ansamblul ei, precum si verificarea nivelului de siguranf& se face ca urmi- toarea relatic de baz’: Tabelut 11 COEFICIENTUL CONDITILOR DE LUCRU Ditectin de Raportul ‘cfitne Tipu plangentai 12 (dimen) | Coeficientot, Jasrcinit setsmice IC dungimesy Longitudinal} monotit, prefabricat BSL orice report | 0,8 ‘monotit_ sau prefabricat echi- valent; >020_ | 08 | panouri monolitizate, fisti ow suprabetonare <0,20 Transvefsal <0,20 0125 0330 Prefabricate din fisii inguste | 0735 040 045 0°50 6 — «1068 at aay aa () AY SmE Ta, fn care: S_ — sarcina orizontala (seismicA) de nivel la nivelil k; Tay — forfa thietoare capabili minim& a diafragmei & Ja nivelul 7; 4 — coeficientul factircirii prin care se fine seama de efectul torsiunii, conform anexei Il; ! m — coeficientul condifiilor de Iucru conform tabe- lului 11; ~ numarul nivelurilor clidirii ; ¢ — numérul total al diafragmelor pe directia de calcul11.5. Capacitatea de rezistenfé la compresiune excentrica 115.1. Forfa tiictoare capabili in cazul solicitirii 1a com- presiune excentricd in planul perefilor pentru diafragme sau vrontantii peretilor cu goluri, firi a sc lua in consideratic efectul Dulandrugilor, se determina ‘dupi cum urmeazi a. pentru zidirie simpli (fig. 48) Me_ New _, 1251S @ Tou = eZ fn care: Tey — forfa tiietoare capabilé a solicitarca de compre- siune excentricti a unei diafragme i" Ja nivelul de calcul; M,— momentul incovoictor maximum capabil al dia- fragmei respective la nivelul de calcul; N — sarcina gravitational’ maximi aferenti diafrag- mei la nivelul de calcul; — distanta pe vertical’ de la sectiunea de calcul la punctul de aplicatie al rezultantei forfelor_ori- zontale care actioneazi deasupra nivelului de calcul; R — reaistenfa de calcul la compresiune a zidiriei; Se — momentul static al ariei comprimate (dc) in raport cu axa care trece prin centrul de greutate al sectiunii. Sp Ap ey Coeficientul de flambaj se consider egal cu unitatea Aria comprimati 4, se determina din relatia de proiectic 8 forfelor x A= z task Se admnite ca zona intinsi si aib& maximum lungimea egal cu 0,5 din lungimea elementului. a2 @) SECTIUNI 1,T,L RK 125RAc i pee Fig. 48, Secjiuns de zidirie simpli solicitate 1a compresiune excentricd.Pentru sectiuni dreptunghiulare relafia (2) are urmitoarea HK) gM 2) SECTIUNE I 25 R-b-t) Az In relafiile date s-a considerat ci punctul de aplicatie al ei N coincide cu centrul de greutate al sectiunii. [n cazul ‘care forta NV se aplicd excentric, fri ca elementul si fie ac- ij ynat de forje orizontale, se va fine seama de. aceasta la sta : rea forfei tiietoare capabile 4 _ Nive #4) F ame Ag (¢ + d) 4 — distanfa de la punctual de aplicatie al forfei gravitationale Ja centrul de greutate al sectiunii. d. Zidiria intiriti cu stilpigori de beton armat (fig. 49). (Ry Sy + RS, — NY) care: R, — rezisten}ai de calcul 1a compresiune a betonului S,— momentul static al ariei comprimate de beton in raport cu centrul de greutate al armiturilor in- tinse. S, — idem, pentru aria comprimata a zidariei. Yx— distanga de Ia centrul de greutate al armaturilor intinse Ja axul care trece prin punctul de apli- catie al forfei gravitationale N. Pentru determinarea momentelor statice S, si S, se calculeazi comprimats A, din echilibrul forfelor in proiectie verticali: A,= 4+ 4, Ay iN de Ra = Ao Bo i R Pentru simplificare se admite neglijarea armiturilor in zona primaté si neglijarea luarii in calcul a ariilor stilpisorilor iunea mijlocie Ia sectiunile cu stilpisori marginali. Ammitura din zona intinsi se va lua in calcul indiferent de ul de armare al sectiunii complexe. Ss: le Yai Sp= Ay Vy. Fig. 49. Sectiumi de zidérie tntiritd ow stilpizori de beton armat, ‘solicitate la compresiune extentricdPentru sectiuni dreptunghiulare (fig. 49 6) relatia (3) are ‘stoarea formi: ber * (= a) + (e— a (ta 4)]- Nua) 2 Nt AeRe oR male tppt ema 11.5.2. Forfa tKietoare capabili in cazul de, solicitare de siune excentrica in planul perefilor pentru montanfii dia- felor cu goluri, la care se ia in, consideratie efectul butandru- ler incastrati elastic, se determin cu relatia (5) Mn+ Eat Ten + The = care: Tou, Mz — fora thictoare capabili resp. momentul capabil al unui montant la nivelul de cal- cul determinat ca pentru un clement plin cu relaia 2 sau 3 in care se introduce for- {a gravitafionali W in locul lui V conform relafiei (7) Th, Mt — fora tiietoare capabili, respectiv mo- mentul capabil al unui’ montant Ja ni velul de calcul datorit efectului buiandru- gilor care se determina cu relatiile (6) 51 (6") Pentru montantul marginal: Tye E ty. © Pentru montantul intermediar i“ EMP (i Twat 6 TOE, Lee TwE yy — fortele tiietoare maxime capabile ale Duiandrugilor din stinga si din dreapta montantului i" conform punctului 11.9.3. v4) Ex, — coeficientul pentru nivelul j, respectiv suma acestora pind la nivelal de calcul prin care se fine seama de variatia valo- rilor T, pe inilfimea cladirii care pentru solicitiri seismice se ia din tabelul 12. — distanfele de 1a mijlocul buiandrugilor (punctul de moment zero) pink la axul vertical al montantului (fig. 50) Tabelut 12 VALORILE CORFICIENTULUI y) 51 ZY) OBSERVATH: 1, Valorile din tabel corespund solicitirilor seismice in ipoteza variatiet Hiniare a deformatiei steuetri, 2, Valorile din tabel sint valabile pentru clidiri la care iniitimile nive- lurilor (i) Sint ogale ttre ele gi mascle de nivel (Qq) sint eit mai egale intre ele, 3. Prin variatia cooficienfilor yy se fine seama in anumite Himite de con 4ifiile de echifibru pe verticald a forgelor gravitationale cu forfele tMictonre din bulandrugi Pentru determinarea forfei tiietoare capabile a montantului la solicitirile de compresiune excentriei, Ia calculul termenului Ty din relatia (5), care se stabileste dupa situatie cu una din relafiile (2), (2°), (3) sau (3’), la forta gravitationala NV se adauga sau se scade, dupa caz, suma forfelor tietoare din buiandrugi conform relatiei (7) sau (7’). Pentru montantul marginal 7) NaN 4 Ty By, Pentru montantul intermediar: NENE (Tea Ti) Bays Tea > Th ac)DIAGRAMA MOMENTELOR b) SCHEMA STATICA @)SCHEMA CONSTRUCTIVA Semnul (—) se introduce cind rezultanta fortelor T, este m7 dirijati de jos in sus. l i 11.5.3. Forfa thictoare capabild a buiandrugilor (T,) este r | cea mai mici forfi determinati in baza urmitoarelor conside- Hil rente: — rezistenfa Ja strivire a zidiriei im care se incastreazi. buiandrugii; e) wh b Meo? PTR.MONTANTUL A (vezi. fig. 51 a). hy — coeficient prin care se fine seama de distribuirea efor- turilor in zona de incastrare, si care se determing cu relafiile (10), (11), (12). — Rezistenta de calcul la strivire: w= RY Pc = sgl g — reristenja montantului la compresiune excentrici, fi- 3 nindu-se seama de echilibrul momentelor fncovoietoare in zona 4 de incastrare ; a 3 — cchilibrul fortelor in proiectia vertical’; 7 St_&t — rezistenta buiandrugului la moment incovoietor gi la fora. 3 tiietoare. New oe & a. Pentru aleituiri curente de buiandrugi (fig. 51, 52) forfa ® 2 Ty, considerati ci actioneazi la primul nivel, avind in vedere xRS 3 conditia de rezistenfi la strivire a zidiriei, se determin’ cu re~ ot 3 Tafia (8): a rt a (8) Ty = Ky ab (Rup ~ 00) A : <3 te 3 a — lungimea de incastrare a buiandrugului = Le a 2) — grosimea buiandrugului at st 3 Rup — rezistenta de calcul Ia strivire a zidariei care se sta~ aba 3 bileste cu relatia (9) $ oy — efortul unitar de compresiune la nivelul buiandru- = gului peste primul nivel, datorit sarcinii gravita~ 3 fionale: E _Wean 2 = 2 (9)— Valorile si domeniul de valabilitate a cocficiengilor hy: smontant marginal ‘= (10) Kean este valabil pentru ach gi) — a >2h K,=——— Tot Sle au) veste valabil pentru u>dsh, sil —ach. In cazul in care: a< My iar 2h,> 1, —a > h, se interpoleazd Jiniar intre valorile coeficientilor Ky i Kp. ‘montant intermediat 412) Kj -pentru partea din stinga 412’) Ki pentru partea dreapta. La determinarea sforfei gravitationale aferente montantului, se admite si se neglijeze componenta dati de forfele thietoa din buiandrugi 1’,. "In caz contrar, calculul se face prin incereari suceesive, Dintre valorile fortelor T,, calculate pentru acelasi_buian- irug, odati pentru condifiile de incastrare din stinga (Tj, din ig. 51} si 52 4), si odatd pentru condifiile de incastrare din sdreapta (7%), se va’ alege valoarea cea mai mica. Calculul fortelor taictoare T, la buiandrugii continui (fig. 52) se face cu coeficientul Kz, relatia (11), pentru montantul marginal, iar pentru montantul intermediar cu coeficientul Tpentru partea din stinga a) SCHEMA - NOTATIH [montant ‘marginal montant intermedior Berrie RET emmy jal fer pe b) EFORTURI it often apo rene 251 ‘Mie ANs+ Tos Fig, 51, Buiandrugt din bet t plangeu |e Wi + AW £799-Th2) farmat pe toath tndltimes dintre golsrespectiv: a) SCHFMA—NOTATII Ky = =p pentru partea din dreapta, — iT oar tae rT Momentul capabil din ned, datorit forfelor tieto Slant ae | entul capabil din ned, datorit forfelor tiictoare din llaeeean emcee | buiandrugi, se poate exprima direct prin relajia (13), = 88 8 Lethe LI, | (13) Mt = = (Ruy — 06) - t b. Valoarea forfei thietoare T, care satisface conditia de @O @® rezistenfa la compresiune excentrict_a montantului se verifici ‘wa, = L cu ajutorul relafiilor (14), (15) si (15") — oo; — Pentru montantul marginal (fig. 51, 52). leary @s2e2 , le? : va ig (14) Tro ; b) EFORTURI . a Pi 2 — Pentru montantul intermediar Nyt tor Ey Noy l Tot The) Ej — =. | I a us) Ti < Timez, pyc Tmt sn Tema a a %S |meroina™ infermedar . Rae = hm ® fa | a5) Mba <2 Tea-Z i T , , & Ny €. Valoarea forfei tiietoare T,, care satisface conditia echi- pa - librului forfelor fn proiectie verticala, se verifica cu ajutorul Tb Too ! telatiilor (16) si (17). — Pentru montantul marginal : = L (16) 7 — =, tee | M20 , — Pentru montantul ii 1 Nyt ON To EG Nort AN2r- (Tp ~To2) 2) 417) Fig. 52. Bulandrug din beton armat monolit continuy (centuri-buiandrug). d. Buiandrugul se dimensioneaz ca clement de beton atmat, atit Ja incircari gravitafionale, cit si la efectul fortei taictoare, avind valoarea cea mai mici dintre cele determinate la punctele > | precedente a...c, in conformitate cu STAS 10107/0-76. 93Deschiderea de calcul J, pentru determinarea momentului de- jneastrare se Va considera in functie de tipal buiandrugului dupe um wrmeazi — buiandrugal conform fig. 51; (8) L=h +024 — buiandrug continua conform fig. 52 (19) L=h+021< b+ 30cm 11.6. Capacitatea de rezisten{i la forfecarea rostului ori- zontal 11.6.1. Forfa tiietoare capabili la forfecerca rostului_ ori zontal pentra diafragme pline din zidarie simpli, in fancfie de mirimea excentricitatii forfei gravitationale ca efect al momen- fului incovoietor datorit actiunii forfelor orizontale, se deter- mini dupi cum urmeazi ‘a. pentra secfiuni solicitate la compresiune excentri excentricitate micd la care este indepliniti conditia: Tears Z+¥ % po cu relatiile (20) si (20') (20) Ty = 2 (Ry + 0,7 f00) — pentru sectiuni dreptunghiulare 1a care: uz gate ty y< (Ry + 0,1 faa) (20') T, oF rey fn care aria inimii in cazul sectiunilor in I.T.L. conform fig. 53 — rezistenta de calcul la forfecarea zridirie uw — coeficientul prin care se fine scama distribuircacforturilor de alunecare, ri portat Ia aria inimii conform relatiei (21); f — cocficientul de frecare conforin STAS 10109) [I-82 pet. 5.24 & — efort unitar de compresiune la nivelul de calcul ~ Coeficientul 2, se determina cu relatia 21 =i 1) wae fn car S — momentul static al suprafefei cuprinse intre mar~ ginea sectiunii si axa ce trece prin centrul de greutate al sectiunii, in raport cu accast& axi; 1, — lungimea inimii (fig. 53) In tabelul 13 se dau valori aproximative pentru coeficientul i b. Pentru sectiuni solicitate la compresiune excentrici cu excentricitate mare la care: Tew 2-¥ <0 cu telafiile (22) si (22'): (22) Fig. 53. Aria inimii_ penteu caleutal capacitétii de resislent Ja forfecarca rostuli Orizontal la sectiunl din ‘idaeie simpTabelul 13 VALORI APROXIMATIVE PENTRU COEFICIENTUL (4 Forma sectivnii wt = deeptunghiutar’ 13 = sectivni Zon tipi reuse 01d <0 $i soe fant in TL 1,35 = scefinui 1 eu Wlpi late byl 2 0,4 415 — pentru secfiuni dreptunghivlare la care: Tem-Z. N ata 6 TIN 2) T er rd 11.6.2. Forfa tiietoare capabili Ia forfecarea rostului o: zontal pentru diafragme pline din zidarie intariti cu stflpigori de beton armat (zidirie complex’), se determin cu relatia (23): 3) Ty = 0,5 f(N + AgR,) + (EA fn care lai ~ Aa) Ry Aq, — suma sectiunilor barelor verticale din tofi stil- pisorii peretelui considerat; Aq — sectiunile barelor din stilpisorul de pe partea intins’ ; R, — reaistenti de calcul a armaturii. Relatia se aplicd numai in cazul solicitirii de compresiune excentrici cu excentricitate mare, cind se considera ci rezistenta de forfecare a zidariei (R/) este depisit’, datorita eforturilor de Intindere in sectiune, care apar la ambele capete ale perctelui, a ummare a solicitirilor seismice alternante. 96 Calculul se face atit cu relatia (22) sau (22’) pentru zidaria simpli cit gi cu relatia (23) ‘Dintre aceste dou valori determinate, se consid 11.6.3. Forta tiictoare capabili 1a forfecarea rostului ori- zontal pentru diafragma cu goluri se calculeaz cu relatiile (20) 20”), (22), (22') pentru zidarie simpla, sau cu relatia (23) pentru zidaria intarita cu stilpigori de beton armat, in care forfa gravi- tafionali NV, cu care se determini efortul unitar a9, se inlocuicgte cu forfa N,'determinati conform relajiei (7) sau (7). In cazul in care forta tdictoare capabili la forfecarea ros- tului orizontal determinat ca mai sus, este mai mici decit for- fa taietoare capabili 1a compresiunea excentrici determinati in conformitate cu prevederile de la punctele 11.5.2. gi 11.5.3-adicd ‘i cea mai Tey < Tom se recalculeazi fortele tAietoare din buiandrugi T, (determinate conform pet. 11.5.3) si forta gravitationala de calcul N din con- ditia: (24) TyZ = IN tT) — Ti) By] ey + (Tic + Tye") By Pentru simplificare se admite ca valoatea forfelor tiictoare din buiandrugi si fie recalculati, utilizind raportul dintre for- ele thietoare T,, si Toy, cu relafia: caer (25) Test iar forfa T,, definitiva s& fie determinaté prin incercari succe- sive. 11.7, Capacitatea de rezistenfi Ia eforturi principale de intindere 11.7.1. Forfa tiietoare capabili corespunzitoare conditiei de rezistenti la eforturile principale de intindere, pentru diafragme pline din zidarie simpli se determin’ cu relafiile (26) si (26 (26) Tey 1c. 1080 97— penta sectiumi dreptunghiularc wg BLY fin care R, — reristenta de calcul a zidiriei 1a eforturi princi- pale de intindere obtinuti prin inmulfirea vae lorilor din SAS 10109/1-82 tabelul 6, in caztel calculului la incirciri seismice, cu coeficientul conditiilor de Iucru suplimentar m = 1,2. icientul fn functic de excentricitatea rela- tiva Ue, conform tabelului 14 Explicarea celorlalte notafii s-a dat la relafia (20) Tabelul 14 Stabilirea excontricitifii relative Je, se va face conform Punetului (1.7.4. (vezi anexa HI). 11.7.2. Forfa tiictoare capabili corespunzitoare conditiei de rezistenti 1a eforturile principale de intindere, pentru dia- fragme pline din zidirie intaritd ou stilpisori de beton armat eidirie complex), se determin dupi cum urmeazk a. La sectiunile Ja care rezistenfa este asigurata de panourile de zidiric simpli incadrate de clemente de beton armat, calcu- 98 =a ul se face cu relafia (26) sau (26') dupi caz, in care efortul me- Ne, diu de compresiune o, sc introduce cu valoarea : A i 27) =a in care aria idealii: Ag At 2s Ay, iar coeficientul p, se in- troduce cu valoarea determinati in baza caraeteristicilor ideale ale secfiunilor (Aye, Sia, Lue) (28) w= 7 b. La sectiunile la care rezistenfa Ja eforturi principale nu mai este asigurati: de zidirie, aceasta considerindu-se fisurati, intregul efort de intindere trebuie preluat de armiturile din centuri (respectiv de armaturile previzute in rosturile orizontale ale zidirici) si de armiturile stilpigorilor de beton armat. Deoarece rezistenta la eforturi principale de intindere tre- buie satisfacuti concomitent atit de armaturile din centuri cit si de cele din stilpigori, se va considera cea mai mici valoare dintre urmitoarele: — pentru centuri si armiturile din rosturile orizontale ale 2AuRe les 7, sidtcie simpli. ue lee — pentru stilpigori: 2 BAaRa Sy is A (30) Tr, Sent Say > Ten tidarie simple. in care Age — avia armiturilor din centuri destinati a prelua numai solicitirile seismice, si aria totali de armatura din rosturile orizontale ale zidiriei pe iniltimea unui nivel; ZAq,— aria armaturilor din stilpigori din portiunea mijlocie a peretelui (fara armatura. stilpiso- rilor marginali) ; mma Iungimilor de zid aferente stilpisorilor in porfiunea mijlocie a peretelui (fig. 54). 99+ Aasz_ or Fig, $4. Lusrarea in consideratis a stilpisarilor de Beton armat Ia stabilicea eapacitfit de reaistenlA la eforturl principale de tatinderes 11.7.3. Forta tiietoare capabili corespunzitoare condifiei de rezisten{a la eforturi principale de intindere, pentru diafrag- me cu goluri, se calculeaza cu relatiile (26) sau (26’) pentru zidi- ‘ria simpli, in care, pentra determinarea efortului mediu de compresiune oy, in’ locul fortei gravitationale N se introduce forfa N conform relatiei (7) sau (7) gi cu relafiile (29) si (30) pentru ziditia intiritt cu stilpigori de beton armat. 11.7.4. Excentricitatea relativa a forfei gravitationale (J/e,), “fn functie de care se stabileste prin intermediul cocficientului @ efectul efortului de compresiune asupra mirimii capacititii de rezistenfi la eforturi principale de fntindere la diafragma din idirie simpla (relafiile 26, 26"), se determina dup’ cum utmeazit: a. Pentru diafragme pline, cu relajia: 6) x, Tet b, Pentru diafragme cu goluri, cu relatia: (32) Intructt forta tiietoare capabili Tyy care urmeazi si fie terminati nu este cunoscut pentru a putea fi introdusi in 100 “calcul drept grinzi-pereti continue, "avi relatiile (81) sau (32), calculul se face cu aproximafii succcsive, prima valoare a excentriciti{ii relative stabilindu-se din condiz fia de rezistent& la compresiune excentrici (T'¢) conform pre- vederilor de la punctul 11.5.1. 7 1 mt 3 us } respectiv er) (oh Fee? (32') (j) = _ ch Feuz Ea Aproximatiile se continu’ pind cind diferentele dintre dout valori succesive devin neglijabiic, Pentru forla taictoare capa bili de Ja nivelul de baz’, valorile coeficientului @ se pot citi direct din diagrama dati in anexa LI, La peretii cu goluri, in cazul in_care forja Typ este mai mick decit Toy se va recalcula forta N si momentul M’. Pentru aceasta se admite ca forta tlictoare din buiandrugi Ty, si fie determinati in mod aproximativ, inmulfindu-se fora’ 7, cal- culati conform punctului 11.5.3. ‘cu raportul Tep/Teqy- 12, VERIFICAREA PLANSEELOR CA DIAFRAGME ORIZONTALE 12.1, Sistemul static de calcul si schema de incircare 12.1.1, In plan orizontal plangecle pot fi considerate in dca reazeme perefii diaftagmi ai clidirii. Solicitarea orizontala este egali cu forta seismic de nivel S, care se repartizeazi proportional cu masele aferente nivelului respectiv. In cazurile corente se admite in mod acoperitor répartizarea liniari a sarcinii seismice pe lungimea (Z) sau pe laimea (B) a planseului (fig. 55). Se oe 12 (33) Stam Se (+5)dateagmelo_nivelol_ fn car _ ¢ — distanta dintre centrul de rigiditate si ccntrul [sk | , eA i masic si se determini conform anexci II (ey, + + boyd os y + respectiv ¢, : e Se admite ca fortele S,, cate actioncaz asupra diafragmei é | la nivelul & si fie considerate proportionale cu capacititile por- | | 1 tante ale perctilor — diafragmi Ja nivelul ,0* stabilite in con- formitate cu prevederile din capitolul 11. See 64) ere La structurile bine conformate, calculul se face de reguli | numai pentru plangeul peste ultimul nivel. | La structurile cu compartimentare deasit, cu plangee din | beton armat monolit, panouri prefabricate sau prefabricate cu rv x suprabetonare, la cate diafragmele transversale au capaciti ne —+ L - deresstenit comparabile pte ele, nu este necesardverificarea sateen plangeclor ca diafragme orizontale. sey Mth nm 1 IiTtttthttttt sq, 0 12.1.2. Solicitirile secfionale in plan orizontal i anume vy AA II mtr mint fortele tiietoare 7 si momentele incovoietoare M se determing Hn t dupi regulile staticii constructiilor (fig. 55). ISk Valorile oblinute pentru diferite secfiuni, cate servese pen- DIAGRAMA FORTELOR TAIETOARE tru dimensionarea diafragmei orizontale, se impart cu un cocfi- cient al condifiilor de lucra yn" prin care se time seama de ne- concordanta posibili dintre ipoteza facut asupra proportiona- Ski x SkTe Bren =| lititii dintre rigiditatea perctilor-diafragm’ si capacitatea lor T_/ I portant. : Coeficientul ,m" este dat in tabelul 11 cj S1ES2. y_ SSkiex ML) | : a : 12.2. Dimensionarea si verificarea sectiunilor DIAGRAMA MOMENTELOR iNCOVOIETOARE i | ee eee terminarea sectiunii de armare necesare pe laturile longitudinale p 1 ale planseului $i a efortului de compresiiine suplimentar in placa planseului, cu relatiile: (35) (36) Fig. 58. Seheme de ately fortum planter conierate ex daapie i “~ 102 103 : Se12.2.2. Verifiearea Ia forte ttietoare in plan orizontal se « finjadw-se seama de eforturile principale de intindere exis- fente in placa planseubui, datoriti forfei tiictoare din incirca- ip gravitationale Ta plangce din beton armat monolit mu trebuie prevazute amiturl transversale $i longitudinale speciale tn eazul tn care Bie indepliniti conditia on Ver fn care: 0 — fora taietoare de calcul din forta gravitafionala ; T — forta tiictoare de caleul din fncércari orizontale ; K, — rezistenta de calcul Ja intindere a betonului- La plangeele din beton armat monolit, la care nu este in- deplinit’ condifia (37) precum gi la plangeele din panouri prefa- breate armaturile transversale si longitudinale suplimentare, respectiv armaturile care traverscazi rostul de imbinare dintre panourile prefabricate, se vor determina cu relatia (om (8) A, transv. = 4, longit. = Boma fn rostul de imbinare @ panourilor prefabricate se va veri- fica gi rezistenta la forfccare a penelor de beton precum si rezis- tenfa la compresiune Iccali a pragurilor la imbinarea in dinfi. In cazul plangeelor prefabricate din elementele de tip fisie, anmiiturile de ancorare a fisiilor in centurile de beton armat se determin’ cu relatia 09) 4 ar (cm*/m). 12.2.3, Scctiunea de a centurilor de beton amat situate’ perpendicular fa{i de diafragma solicitati, in cazul Planseclor din figii montate paralel cu aceast’ diafragm’ se de- termini cw relafia: (0) A, = 2th Te 104 1 — Tungimea diafragmei 1, — distanta dintre axele traveelor adiacente dia- fragmei solicitate. 12.2.4, Transmiterea eforturilor tangenfiale de Ja planseu la peretii-diafragma, se verifici Ja toate tipurile de plangee ¢u ajutorul relafiilor date la punctele 11.6.1., 11.6.2., 11.6.3 In cazul plangeelor prefabricate, pentru suprafaja supusit forfecirii, care se inmulfeste cu rezistenta de calcul la forfecare (R,), se va lua secfiunca orizontala a centurii care este in contact difect cu zidaria. La plangee cu subcenturi se vor Iua in calcul mustifile de beton care fac legitura dintre cele dows centuri suprapu: 13, EXECUTAREA ZIDARIILOR DIN CARAMIZI $I BLOCURI CERAMICE Aleatuirea zidiriilor 13. Zidiiria simple 13.1.1. Zidiria se alcdtuieste din cirimizi sau Dlocuri age~ zate po lat sau pe cant (cu exceptia celor cu goluri verticale, care se ageazi numai pe lat), in rinduri orizontale si paralelé. La alcituirea zidariilor din cirimizi pline si cu goluri verticale, pe ling cirimizile intregi se folosesc gi fracfiuni, necesare reali- zivii {eserii legiturilor, ramificafiilor si colfurilor. La ziduti ou grosimea de 1/2 cirimida si de o cirimida se admite folosirea cirimigilor sparte (jumiti{i sau mai mari) in proportie de cel mult 15%. Se recomand’ ca inilfimile zidurilor si fie multiplul ind fimii blocurilor. In cazul in care Ja zidaria din blocuti ceramice rozulti la ultima asizi dimensiuni mai mici decit fnaltimea unei asize, completirile se vor face fie cu ciriimizi nesparte de inil- time ‘corespunzitoare, fie prin mirirea inil{imii centurii din beton. La zidiria din cirimizi si blocuri cu goluri orizontale, 105igtorseotii, ramificatii si colfuri se folosese jumatifi produse iairiea, precum gi cirimizi cu goluri verticale. 13.1.2. Rosturile verticale vor fi {esute astfel ca suprapu- rimizilor din dow rinduri succcsive pe inaltime, atit . ramificatii si colturi si pe iramida_pe 13.1.3. Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12mm, iar icale va fi de 10 mm. Abaterile admisibile 1a grosi- scelor ve pea Tosti 1. Logiturile Ia col{uri intre zidurile de cirimizi pline e ca in figura 58, iar intre cele imizi gi blocuri cu goluri orizontale, ca in fig. 59. 1.5. Legfiturile Ja ramificatii de ziduri din cirimizi x cu goluri verticale se vor face ca in fig. 60, iar la ra’ ‘anizi si blocuri cu goluri orizontale pline i pificatit de ziduri din cd in lig. 61 13.1.6. Legitturile Ia intersectii de ziduri din cirimizi pline sau cu goluti verticale se vor face ca in fig. 62, iar la inter- gelii de ziduri din cisuizi si blocuri cu goluri orizontale, ca hnlig. 63. 13.1.7. Zidurile portante se vor aleitui din cirimizi sau bocuri cu aceoagi fnalfime; in cazul fn care acest lucru nu este posibil, Iepitura intre zidurile respective se va realiza fie prin fsere la dowa rinduri, fie prin intercalarea unui stilpigor de Teton armat ca in fig. 6. ie de umpluturd 13.1.8. Zidiria de umplutur’ Ia clidirile cu structuri de luton armat va fi binc impinata la partea superioar’ gi ancorati de elementele portante ale constructiilor (stilpi, diafragme) dupi am urmeaz a. Zidavia plind (fied goluri de ugi sau ferestre) se ya ancora hcladiri cu gradul de protectic antiseismici 8 si 9 de o parte side alta a stilpului (diafragmei) la cite cca, 60...80.m di Wipe vertical in funetie de inilfimea asizei si distantei dintre Plangec, astfel ca si se realizezc o distribuire cit mai uniform’: Aanonrajelor pe iniltime (fig. 644). 106 @. CARAMIDA PLINA 425. ELEVATIE PLAN gq b. CARAMIZI SI BLOCURI CU GOLURI VERTICALE 240 » IIS x66 , 290 * 40x 88 $i 290240 «138 86) 250 (300) + 282.G004, 58 1087 i oa it Fig. $6. Alcstuist de sidieit portante san de ump! -| 49.(290)90 * Ne 107cURI CU GOLUAI VERTICALE 365 «180 «138 BLOCUA! CU GOLUR! ORIZONTALE 290 x 240 «198 290 x 290% 138 420 ly tt 200 Fig. 56 continuare a. CARAMIZI PUNE ASEZATE PE CANT TO sia $6.5 la Senn Sah 1 I l l beton 66 2. BLOCUFY OL GOLLY CRYZONTALE ASEZATE FE CANT 2904290 B8 j 290240» 8 Fig. $7. Aledtuiri de zidurl neportante st desparfitosre 109ACI rc CU GOLURI ORIZONTALE 300 T Lt 7. w tt i 300 +--+ Fig. 57 continuare 300. \ | pices ov Sesnn80¥ \ A cdraimizi_pline Ort x65 ou. 20x 13x 88 (138) 290¢140%88(136) NOTA ~ cotele reprezinta dimersiunile modulate ale c&rdmizilor si zidurifor inclusiv rosturile LEGENDA 7 Yi, caren Fig. 58, Exemple de legituri de ridirie 1a colfuri din cdriumizi pline ” Sau carimizi $i blocusi ew golurd. verticale Ne 1f) 4 r2]_25 130) \ biccuri GO Wor 20 Bo \bocuri_ Gv 290% 240 T3578} blocurt GO__ 290% 290158 (290* 240 138) ~caramizi GV 269x115 x68 { 138) LEGENOA 00) Caramizi si blocuri cu 33 goin verticale ‘smbd OV Fig. 5@ continuare Fig. 59 Besnglo de fagiturh de nidicii 14 eotjuct din cirdmizi gi blocri rei orbxoatale na{ [ \ caramizi_pline ryt ==] Rox. 6F tht £arariz_ GY Ho 115<88/08) } 4 ~~ lededoitt_ ine / i ‘MO sii5* 63 sau t carami2i_ GY by , {pe Oe 15-88 (38) [i . a Rigeeob a - : : % : 4 r , + i | \ | I i a RAY rrp po Gy oe a (3651180088 i ' { tog tod — | Hi iii tata it \ blocuri Gy , 1290102138 Lx \ Teme LEGENDA . pe, eidmii GV 7 ine ~ ~ ~ 20+ 115 188(138) | [x] 2 carina 3/4 CARAMIDA : vig, 0 contnanee | Fig. 60. Exemple de legituri Ja ramificatit de ziduri din cArimiai pline sau cdrdmii si Mocui eu goluri verticale0" 60(28) “e \\blocuri Gy 20 1280 « 1361168) blocuri_ GY 200 , 260138188) Fig. 69 continuareua caramizi_GV | \blocuri ov , Poona 15008) ‘390 + 2400136/ie8 gamit _ pine 201563 ‘carami) GY 260 115, 88(138) Fig. 60 cor -nuare ~\ ciramzi ov 2901140 x 88/138)

S-ar putea să vă placă și

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5807)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2515)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7771)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20044)
• How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  

  De la Everand

  How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2315)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13226)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3282)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De la Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (10242)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9955)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7503)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24728)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7863)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12949)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6527)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2568)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5719)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9758)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13473)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8139)