DOCUMENTE SIMILARE

METODOLOGIA CERCETARII - PARTENERIAT 1

SCOALA - FAMILIE
Principiul si dezvoltarii motivatiei pentru invatare
didactica pedagogie Integrarea in viata scolara a copiilor cu dizabilitati. Avantaje si
dezavantaje
Dezvoltarea personala a elevilor. Inteligenta emotionala si creativitate
PREZENTAREA A DOUA SOFTURI SPECIALIZATE IN I.A.C. SIAC V
2.0 SI ICATS
METODOLOGIA CERCETARII - PARTENERIAT SCOALA - FAMILIE
PALATUL COPIILOR TULCEA CERCUL DE ECOLOGIE SI
PROTECTIE A MEDIULUI PLANIFICARE CALENDARISTICA
Ghicitori matematice
1. IPOTEZELE SI OBIECTIVELE SISTEMUL DE INVATAMANT DIN ROMANIA
CERCETARII PROIECT DE LECTIE CLASA: a IV a EDUCATIE FIZICA
Genul epic Romanul - Limba si literatura romana - PROIECT DIDACTIC
PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A IV-A - STIINTE ALE
Cresterea interesului pentru implicarea NATURII

comunitatii in educatie, mobilizarea TERMENI importanti pentru acest document

membrilor comunitatii pentru participarea la
procesul decizional din scoli are efecte : program de solutionare a problemei-parteneriat C59Fcoala-familie- : : diagrame
copil invatator : parteneriat scoala familie chestionar :
benefice asupra instructiei si educatiei,
formarii si informarii din scolile romanesti.

Intre factorii educativi implicati in educarea viitoarei generatii pot exista obstacole
externe sau interne, precum si conflicte ascunse sau manifeste. Pe baza experientei acumulate de-
a lungul anilor la catedra, a discutiilor purtate cu parintii si cu cadrele didactice, precum si a
studierii literaturii de specialitate s-a conturat o imagine virtuala a parteneriatului scoala
familie, care poate fi confirmata sau nu in urma cercetar

Stim ca familia si scoala sunt cei mai importanti factori educativi, care se ocupa de
dezvoltarea intelectuala, emotionala si volitiva a elevilor. Aceste doua organisme educative
trebuie sa-si cunoasca foarte bine functiile, rolurile, limitele, pentru ca impreuna sa contribuie la
dezvoltarea personala a fiecarui elev in parte.

Studiind literatura de specialitate, ajungem la concluzia ca pentru functionarea

adecvata a scolii este necesara integrarea parintilor si a forurilor locale in viata scol Cum
spunea pedagogul Kozma Tams: De legatura scolii cu familia depinde masura in care
parintele acorda importanta semnalelor venite din partea cadrelor didactice, masura in
care parintele urmareste activitatea din cadrul scol In colaborarea scolii cu familia
oricare parte poate sa faca primul pas, dar avand in vedere ca scoala este organismul
educativ acreditat, cu cadre didactice competente, constiente de propriile indatoriri, cu
o experienta bogata, putem sa afirmam ca este bine ca scoala sa anticipeze nevoile
parintilor. Privind problema din acest unghi de vedere cercetarea este un prim primul
pas spre parinti, spre clarificarea realitatilor parteneriatului scoala - familie, spre
adancirea relatiilor de comunicare, colaborare si cooperare dintre cei mai importanti
factori educativi implicati in educatia copiilor si tinerilor, spre dezvoltarea de programe
si proiecte concrete de activizare a partenerilor educativi, spre gasirea de modalitati
concrete de eficientizare a parteneriatului scoala familie.

In realizarea cercetarii am pornit de la urmatorele ipoteze:

 1. La inceputul anului scolar parintii NUsunt informati in linii mari despre
activitatea din unitatile scolare unde s-a desfasurat cercetarea, sunt mai
tematori, mai putin implicati in viata scolii, nu cunosc bine obiectivele scolii,
motiv pentru opiniile lor nu reflecta intotdeauna realitatile scol

2. Cadrele didactice sunt deschise spre comunicarea cu elevii si cu familiile

acestora si stimuleaza parintii spre implicare in desfasurarea de programe
educative si recreative, in luarea de decizii privitoare la copiii lor, in realizarea
unor activitati in parteneriat cu scoala.

3. Implicarea parintilor in activitatea organizatiilor nonguvernamentale ce

functioneaza pe langa scoli contribuie la cresterea coeziunii grupului de parinti,
la depasirea barierelor comunicative, la cresterea increderii fata de scoala, fata
de colectivul de conducere al acesteia, la adancirea colaborarii si cooperarii cu
scoala, ca institutie ce se ocupa de educarea copiilor lor.

4. Organizarea planificata, constienta de activitati in parteneriat scoala familie

duce spre o comunicare eficienta, constructiva ce are ca rezultat formarea unei
imagini reale despre scoala si familie.

5. Elevii judeca in mod critic legatura scolii cu familia, dar nu au

curajul sa isi manifeste intotdeauna parerile, elevii care au
rezultate mai bune la invatatura raspunzand mai repede si mai
deschis solicitarilor. Elevii dovedesc capacitati de a-si exprima
liber opiniile, de a patrunde in esenta lucrurilor, de a caracteriza
adecvat mediul scolar si familial.

Luand in considerare toate aspectele surprinse in delimitarile conceptuale avem toata

convingerea ca ipotezle noastre sunt viabile.

OBIECTIVELE CERCETARII

Pornind de la ipotezele mai sus formulate cercetarile noastre si-au propus

urmatoarele obiective:

Identificarea aspectelor pozitive si negative in colaborarea scolii cu familia;

Identificarea masurii implicarii familiilor in viata scolii;

Identificarea dificultatilor de comunicare dintre scoala si familie;

Identificarea asteptarilor parintilor legate de formele de colaborare cu scoala/ cu

dirigintii, de teme educative de interes general

Dezvoltarea comunicativitatii la parinti, cadre didactice si elevi;

 Schimbarea mentalitatii despre implicarea familiei in programele educative
scolare si cele extracurriculare;

Conturarea imaginii scolii si familiei din unghiul de vedere al elevului;

Identificarea concordantei intre opinia cadrelor didactice si cea a parintilor legate

de parteneriatul scoala familie.

Deschiderea drumului spre realizarea unui parteneriat deschis si cooperant intre

scoala si familie;

Identificarea unor cai si mijloace de eficientizare a parteneriatului scoala

familie.

Dupa cum am prezentat in partea de fundamentare teoretica, parteneriatul educational

presupune unitate de cerinte, optiuni, decizii, actiuni educationale a tuturor partilor implicate in
desfasurarea acestuia. Cercetarea nu si-a concentrat atentia asupra tuturor laturilor parteneriatului
educational, dar a dorit sa surprinda cateva aspecte esentiale ale comunicarii scoala-familie, ale
organizarii si planificarii actiunilor educative in vederea realizarii colaborarii si cooperar Fara a
incerca sa realizam o tratare exhaustiva a problemei parteneriatului educational, am intentionat
sa depistam particularitatile colaborarii scolii cu familia precum si efectele pe care le are
implicarea parintilor in organizarea unor activitati si participarea lor la actul decizional, in
mobilizarea parintilor mai putin implicati, in implementarea unui real parteneriat scoala- familie.

1. SARCINI ALE CERCETARII

Studiind si analizand obiectivele prezentate anterior, s-au conturat urmatoarele sarcini de

indeplinit pentru desfasurarea optima a cercetarii:

studierea literaturii de specialitate;

derularea unor convorbiri cu directiunile scolilor;

studierea planurilor manageriale ale scolilor;

derularea interviurilor de grup cu parintii si cadrele didactice;

intocmirea chestionarelor pentru cadre didactice si pentru parinti;

impartirea chestionarelor spre completare;

stabilirea legaturilor cu elevii in vederea completarii posterelor si intocmirea compunerilor;

analiza si prelucrarea datelor adunate;

 stabilirea concluziilor si identificarea validitatii ipotezelor formulate;

stabilirea posibilitatilor de continuare a cercetar

2. ETAPE ALE CERCETARII

Pentru indeplinirea obiectivelor urmarite cercetarea s-a desfasurat in mai multe etape:

I. Documentarea si studierea bibliografiei de specialitate legate de tema de

cercetare, proiectarea activitatilor cu cadrele didactice, cu parintii si cu elev

II. Continuarea si desfasurarea propriu-zisa a cercetarii, desfasurarea convorbirilor,

interviurilor, dezvoltarea de programe si proiecte in parteneriat.

III. Finalizarea cercetarii prin aplicarea chestionarelor, interoretarea rezultatelor

obtinute si elaborarea textului stiintific .

3. LOTUL EXPERIMENTAL

Cercetarea am desfasurat-o in cadrul Scolii cu clasele I-VIII din Barna, unitate scolara in
care imi desfasor activitatea din anul 1979.

Cercetarea vizeaza cele trei domenii distincte al parteneriatului scoala- -familie: primul
domeniu familia, al doilea - scoala si colectivul didactic, iar al treilea domeniu - colectivul de
elevi.

In cercetare au fost cuprinsi 156 de parinti, respectiv 88 de cadre didactice . (cate 3

membri ai comitetelor de parinti pe clasa, precum intregul colectiv de cadre didactice al scolii si
21 cadre didactice). Repartizarea parintilor care au primit chestionare si au participat la interviuri
pe clase s-a prezentat astfel:

Figura 1. - Repartizarea pe clase a parintilor cuprinsi in cercetare

Clasele Scoala cu cls. I-VIII Barna

I IV 36

V VIII 36

Total 72
 Pentru dezvoltarea cercetarii a trebuit sa cunosc opiniile elevilor, de aceea m-am
orientat si spre ei prin postere, sondajele de opinie, si redactare de compuneri. Nu a existat
obligativitatea participarii la aceste activitati dar pentru succesul lor de un real ajutor au fost
membrii Consiliului elevilor din scoala care si-au mobilizat colegii in indeplinirea sarcinilor.

4. METODELE UTILIZATE IN CERCETARE

1) Metode teoretice:

cercetarea surselor teoretice ce a constat in studierea bibliografiei de specialitate, a

resurselor informationale de pe Internet, studierea planurilor manageriale ale scolilor;
(delimitarile conceptuale si anexele.)

metoda logica de analiza a informatiilor stiintifice;

2) Metode experimentale:

observatia spontana si organizata;

discutiile cu parintii, cadrele didactice si elevii

convorbirea cu directiunile scolilor despre planificarea manageriala, despreo

proiectarea unor activitati in parteneriat cu parintii, iar cu elevii pentru dezvoltarea
capacitatii de comunicare, marirea deschiderii spre cadre didactice in vederea
completarii sincere a posterelor (Scoala mea, Familia mea) si a redactarii de
compuneri pe temele cerute (Scoala visurilor mele, Familia de vis);

interviul de grup cu parintii si cu cadrele didactice, in faza initiala de derulare a

cercetarii pentru evidentierea parerilor, asteptarilor, implicarii familiei in viata scolii;
(anexa )

chestionarele pentru parinti si cadre didactice spre finalul cercetarii pentru

surprinderea evolutiei fenomenelor specifice parteneriatului, a evolutiei relatiei de
comunicare, colaborare si cooperare; (anexa ..)

3) Metode praxiologice:

posterele despre scoala si familie pentru investigarea opiniilor elevilor din cls. I-
VIII legate de scoala si familie;

redactare de proiecte manageriale, programe de activitati in parteneriat cu parintii,

proiecte educative in colaborare cu directiunea scolilor, cu dirigintii si invatatorii
pentru imbunatatirea colaborarii dintre cei doi factori educativi determinanti; (anexa.)

analiza calitativa si cantitativa a datelor experimentale (descrieri, prezentari tabelare,

calcul procentual, grafice, histograme) .
 CAPITOLUL III

PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII

Rezultatele cercetarii vor fi prezentate urmarind firul derularii cercetarii, astfel:

1) Prezentarea rezultatelor convorbirilor cu directiunile celor doua unitati

scolare, observatiei realitatilor parteneriale ale acestora, discutiilor cu parintii si cadrele
didactice.

2) Prelucrarea rezultatelor interviurilor de grup cu parintii si profesorii, a trasaturilor

definitorii derivate din analiza compunerilor elevilor.

3) Prezentarea activitatilor, proiectelor implementate.

4) Prelucrarea datelor chestionarelor impartite parintilor si profesorilor, precum si

a posterelor realizate de elevi.

I1. ADUNAREA DE DATE PRELIMINARE

Pentru inceput am initiat doua convorbiri cu directiunile unitatilor scolare cuprinse in

proiect pentru a pune la punct planul de derulare a cercetarii, pentru a studia planurile
manageriale, pentru a discuta despre colaborarea scolii cu familiile elevilor.

Convorbirile au relevat deschiderea conducerilor spre parinti, existenta unor programe de

implicare a parintilor in viata scol Trebuie precizat ca prezenta parintilor la sedintele periodice cu
directiunea este buna. Aprox. 85% din presedintii comitetelor de parinti pe scoala participa cu
regularitate la acestea. In cadrul acestor activitati se observa lipsa de implicare, de curaj in
exprimarea opiniilor, de ridicare de probleme care ii framanta. Acest gen de discutii au loc in
general in antecamera, inainte sau dupa sedinta. La sedintele pe scoala se ridica de obicei
probleme legate de disciplina, invatatura, activitati extracurriculare, probleme economice. De
remarcat ca cele doua conduceri cunosc situatia materiala precara a multor familii acesta fiind si
motivul pentru care fondurile propuse de parinti in fondul scolii sa fie mici, existand chiar
reduceri penbtru familiile cu mai multi cop In ambele scoli casierii viziteaza cu regularitate
directiunea scolii implicandu-se in gestionarea fondurilor si alcatuirea de raporturi periodice
catre ceilalti parinti. Presedintele comitetului de parinti pe scoala, ales in sedinta deschisa de
ceilalti parinti sa reprezinte unghiul de vedere al parintilor, participa la sedintele consiliilor de
administratie, dar implicarea lui este redusa in oferirea de idei, solutii la probleme, in general
luand atitudine de supunere la deciziile majoritatii consiliului de administratie.

Ambele convorbiri au scos in evidenta implicarea unor organizatii nonguvernamentale

ale parintilor pentru imbogatirea activitatii scolilor, pentru cresterea calitatii procesului de
invatamant, pentru organizarea riguroasa a timpului liber al copiilor, pentru crearea de
colectivitati unite, pentru sprijinirea copiilor cu probleme materiale, pentru motivarea si
activizarea copiilor cu rezultate deosebite: Asociatia Parintilor din Fabric, Fundatia Bartok Bela,
Asociatia Pro Folk.
 In cadrul convorbirilor s-a hotarat desfasurarea de interviuri de grup cu comitetele de
parinti pe scoala si cu cadrele didactice din scoala in cursul lunii octombrie, derulare de
proiecte in parteneriat cu parintii cu participarea invatatorilor, dirigintilor, a responsabilului cu
munca cu parintii, imbogatirea planurilor manageriale cu activitati de parteneriat comunitar,
organizarea activitatilor cu elevii prin implicarea Consiliului elevilor din scoli redactarea
compunerilor si completarea posterelor, iar spre finalul anului pentru luna mai s-a stabilit
redactarea, completarea si prelucrarea unor chestionare finale pentru cadre didactice si parinti.

Discutiile purtate cu cadrele didactice au dovedit cresterea dezinteresului fata de

scoala, a problemelor materiale, lipsa de optimism, de incredere a oamenilor. S-a putut constata
ca parintii se ocupa din ce in ce mai putin cu educarea copiilor, petrec din ce in ce mai putin timp
cu copi La Scoala cu cls. I-VIII nr. 1 pe langa lipsa de interes pentru educarea copiilor se observa
folosirea de metode educative desuete bazate pe severitate, bataie, si nici macar la cererea scolii
aceste metode nu sunt revizuite. Exista in fiecare clasa un grup mic de parinti care sar in ajutorul
scolii, csre sprijina cadrul didactic in derularea programelor educative scolare si extrascolare,
care ajuta in organizarea serbarilor, excursiilor, care ofera chiar sprijin material la nevoie dar care
la fel petrec putin timp cu copiii lor datorita programului de lucru prelungit. Exista parinti care
au timp liber dar prefera sa nu se implice invocand rolul de educator prim al scolii, sau invocand
lipsa de pricepere, calificare.

Se poate concluziona ca exista deci un sambure de parteneriat pe care se poate dezvolta

un program concret, ce trebuie sa prevada clarificarea rolurilor si indatoririlor de
parinte, constientizarea functiilor scolii si ale familiei, dezvoltarea capacitatilor de comunicare a
parintilor, depasirea barierelor personale in relationare cu parintii si cu cadrele didactice,
implicarea parintilor in procesul decizional. Putem conveni ca o educatie corespunzatoare
consecventa are drept rezultat o atmosfera educativa lipsita de conflicte, stabila, o legatura buna
parinte-copil. Parintii isi controleaza regulat elevii, au asteptari concordante cu posibilitatile
copiilor, sunt informati despre viata particulara si scolara a copiilor, viziteaza regulat scoala.
Aceasta insa nu depinde de nivelul de educatie al parintilor, discutiile demonstrand ca in
majoritatea familiilor de muncitori sau someri atmosfera educativa este acceptabila, exista interes
pentru educarea copiilor, dar neglijenta, lipsa de interes, neconcordanta dintre posibilitatile reale
ale elevilor si cerintele parintilor poate fi observata si in familii de intelectuali sai investitori
particulari. Educatia necorespunzatoare din sanul familiilor lipsa de consecventa, severitate sau
ingaduinta exagerata -, conflictele dintre parinti, determina formularea unor asteptari
necorespunzatoare, interes scazut legat de viata scolara a copiilor, informare scazuta, informatii
lacunare.

S-a observat si ca in cazul familiilor care nu reusesc sa-si indeplineasca functiile de baza,
este mai frecventa lipsa de concordanta dintre idealurile educative, lipsa de consecventa, parintii
sprijinind scoala doar ocazional prin severitate sau control temporar. Lupta de zi cu zi a parintilor
pentru supravietuire, complexele lor de inferioritate sunt determinante pentru evolutia relatiei
scoala-familie si trebuie avute in vedere in rezolvarea situatiilor conflictuale sau a celor de zi cu
zi din viata elevilor. Trebuie cautate intotdeauna cauzele care stau in spatele problemelor, trebuie
dusa in continuare lupta cu lipsa de incredere a parintilor, scoala trebuie sa aiba o atitudine
incurajatoare pentru mobilizarea parintilor, pentru manifestarea propriilor temeri, pareri,
asteptari.
 Am desfasurat spontan si discutii cu parintii despre relatia scolii cu familia. Observand
atitudinea parintilor s-a putut remarca interesul acestora, curiozitatea, dar in acelasi timp si
retinerea. Discutiile au demonstrat ca exista personalitati cu spirit de conducere, care participa
activ la discutii, la exprimarea opiniilor sau nemultumirilor, care se implica in animarea vietii
scolii, dar majoritatea parintilor au nevoie de incurajare si isi expun parerea cu teama.
Consideram ca aceasta deriva din absenta incurajarilor, a prejudecatilor si din particularitatile
persoanalitatii parintilor. Parintii care activeaza in organizatiile nonguvernamentale amintite
dovedesc o mai mare deschidere, implicare, curaj de exprimare a opiniilor si sunt mai constienti
de indatoririle ce revin din calitatea de parinte, sunt mai implicati in viata scolii, contribuind la
ridicarea prestigiului scol

I2. PREZENTAREA STARII INITIALE

I2.1. Rezultatele interviului de grup cu cadrele didactice

S-au organizat 3 interviuri de grup pentru elucidarea opiniilor si experiente cadrelor

didactice in problema parteneriatului scoala familie, a implicarii si participarii parintilor, a
formelor de colaboare preferate de cadre, a cauzelor absenteismului parintilor de la activitatile
scol

La interviurile organizate cu cadrele didactice au fost .prezente 79, cei 9 absenti au lipsit
datorita responsabilitatilor didactice. Cadrele didactice au fost impartite pe grupe de cate 6,
membrii grupei alegandu-se din nou dupa preferinte. Fiecare echipa si-a ales purtatorul de cuvant,
care a prezentat sintetic parerile grupei. Trebuie sa mentionam ca a existat o grupa in care
membrii grupei au devenit pe rand purtatori de cuvant ai grupei.

Rezultatele interviului le putem concretiza astfel:

Cele mai importante probleme ale scolii: lipsa fondurilor monetare, volumul redus al
materialelor didactice noi, situatia materiala a familiilor, lipsa de interes a unor elevi,
rezultate mai scazute in ultimii ani, scaderea numarului de copii si atmosfera de panica pe
care o determina aceasta situatie, lipsa de interes a parintilor copiilor problema, criterii
deficitare de evaluare a scolilor, programul de dupa-masa la BB, suport neadecvat al unor
parinti, prestigiul profesorilor mai ales la liceu este in scadere;

Asteptarile scolii fata de parinti: sprijin moral minimal, interes mai mare pentru problemele
copiilor, prezenta mai activa in viata scolii, prezenta la sedintele cu parintii, comportament
adecvat in diferite situatii, sa-si educe mai mult copiii, cel putin o jumatate de ora de
activitate pe zi cu copilul, respect fata de profesor, pastrarea preocuparii si a interesului si in
clasele mai mari, comunicare mai eficienta cu proprii copii, participarea la activitatile
extracurriculare.

Programele, obiectivele scolii pot fi cunoscute cu ocazia sedintelor cu parintii, consultatiilor

sau discutiilor cu parint Parintii cunosc in linii mari programele si obiectivele scolii dar nu au
participat concret la conceperea si elaborarea lor, pentru ca nu au cunostinte suficiente sau nu
au curaj sa-si manifeste opiniile, sau nu au fost solicitati in aceasta directie.
 Participarea parintilor la activitatile scolare variaza intre 30-90%.
Dintre cauzele absenteismuluiparintilor s-au mentionat: suprasolicitare, lipsa timpului,
obligatii la locul de munca, lipsa interesului, lipsa informatiei despre activitatile organizate,
convingerea ca scoalatrebuie sa se ocupe de educarea copilului. Pentru activizarea parintilor
dezinteresati se propun urmatoarele activitati: club al parintilor (la un pahar de ceai), unde
intr-o atmosfera relaxanra, interesata parintii pot discuta intre ei sau cu cadrele didactice,
lectorate cu parintii, unde se pot informa despre importante teme educative, pot sa cunoasca
cele mai noi metode de educatie, pot sa participe la dezbateri sau proiectari de filme
educative, participarea parintilor la organizarea diferitelor manifestari, serbari, atitudine
pozitiva fasta de parinti, transformarea parintelui in partener educational.

Formele de colaborare ale scolii cu familia , in ordinea preferintelor sunt urmatoarele:

sedinte cu parintii, consultatii cu parintii, carnet de corespondenta, legatura prin telefon,
corespondenta oficiala, vizite la domiciliu, activitati extrascolare. Intalniri organizate,
regulate, au loc de 4 ori pe an cu ocazia sedintelor cu parint Prezenta parintilor la consultatii
este rara pentru ca orele la care se fac sunt neadecvate pentru unii parinti, sau nu cunosc ora
exacta a consultatiei, sau lipseste interesul pentru evolutia copilului. Vizitele la domiciliu au
loc in majoritatea cazurilor o data pe an sau chiar niciodata. In cazul elevilor problema
numarul vizitelor la domiciliu este mai mare, in functie de problemele ivite, dar se poate
spune ca vizitele la domiciliu nu sunt agreate de majoritatea cadrelor didactice. In cazul
elevilor cu dificultati de comportament, sau cu probleme de invatare pe langa vizitele la
domiciliu sunt preferate discutiile cu parintii dupa ore sau in timpul consultatiilor cu parint
Frecventa acestor intalniri este functie de frecventa neregularitatilor.

I2.2. Rezultatele interviului de grup cu parintii

A) Pentru inceput s-a trecut la clarificarea asteptarilor parintilor fata de scoala in ceea ce
priveste genurile de activitati la care ar lua parte cu placere, la modalitatile de colaborare
preferate si la temele educative de abordat in cadrul lectoratelor cu parint S-au prezentat
3 postere, si s-a cerut parintilor sa aleaga 2-3 raspunsuri preferate, sau sa completeze posterul
daca au propuneri legate de temele abordate.

Analizand raspunsurile date am tras urmatoarele concluzii:

1. In ceea ce priveste formele de comunicare intre parinti si scoala parintii au ales

urmatoarele; le prezint in ordinea preferintei:

Sedinte cu parintii 53

Vizite la domiciliu 32

Comunicare prin carnet de corespondenta 24

Discutii inainte sau dupa cursuri 21

Consultatii cu parintii 14
 Zile deschise 11

Figura 2. Graficul formelor de comunicare preferate de parinti

Deci cele mai indragite forme de comunicare intre parinti si scoala raman sedintele cu
parintii si vizitele la domiciliu. Probabil acestea sunt cele mai frecvente forme de colaborare cu
familiile, sunt cele mai cunoscute de catre parinti si de aceea sunt cele mai indragite. Nu trebuie
sa uitam totusi rolul deosebit pe care il au celelalte forme de colaborare a scolii cu familia, scoala
trebuie sa le promoveze si pe acestea, parintii trebuie invatati sa le aprecieze si sa le solicite.

2. Analizand alegerile facute referitor la la tipurile de activitati scolare preferate de parinti

au primit cele mai multe propuneri:

- lectii dechise - 51

- spectacole de teatru, concerte, concursuri sportive - 42

- zile deschise completate cu expozitii din lucrarile elevilor - 38

- activitati in folosul scolii impreuna cu copiii - 27

- excursii, tabere impreuna cu copiii - 25

- Clubul parintilor (eventual activitati in parteneriat cu copiii) -25

Celelalte activitati propuse au primit 9-16 propuneri din partea parintilor, in urmatoarea
ordine:

- Prezentari de filme sau de referate pe teme psiho-pedagogice -16

 - Expozitii de carte- 12,

- Dezbateri pe teme de pedagogie - 12,

- Intalniri, mese rotunde - 9

Figura 3. Tipuri de activitati scolare preferate

3. Temele care au interesul majoritatii parintilor primind 40-50 de propuneri

sunt:: Dezvoltarea intelectuala a copiilor, Dificultati de invatare, Legatura parinte-
copil, Dificultati educative in familie si la scoala. Celelalte teme au fost alese de 20-30 dintre
parinti, in urmatoarea ordine: Caracteristicile educatiei in familie, Petrecerea eficienta a
timpului liber, Dezvoltare sexuala, Prietenii, Autonomie dirijare parinteasca. Parintii au fost
insa foarte receptivi la cerinta de propunere de teme educative solicitate spre discutie:

Predare fara stress

Legatura profesor-elev

Stressul de toate zilele

Rolul calculatorului in viata copiilor nostri

Atitudine constructiva si rezolvarea conflictelor

Comportamentul in societate

Legaturile intre generatii

Copiii nostri si stress-ul

Supravegherea copiilor
 Igiena si imbracaminte

Ajutorul psihologului

Fumatul

B) Datorita prezentei considerabile la fel ca in cazul interviului de grup cu cadrele

didactice - am alcatuit grupe de cate 7 parinti, permitandu-le sa aleaga membrii grupelor dupa
preferinte, in functie de cercul de cunostinte. Fiecare grupa si-a ales conducatorul care a
impartasit celor prezenti parerea, impresiile grupei.

Stiind ca la sedinta de la inceputul anului cu presedintii comitetelor de parinti pe clase s-

au prezentat obiectivele si programul mamagerial anual al scolii, stiind ca acestea au fost afisate
pe panoul parintilor discutiile au inceput de la aceasta tema concluzionandu-se urmatoarele:

Parintii cunosc superficial obiectivele scolii si programul acesteia, stiind sa exemplifice

obiectivele si activitatile propuse doar daca au fost dirijati. Parintii au recunoscut ca nu au luat
parte la planificarea, organizarea programelor scolare, au specificat ca a existat o cerere in scris
in acest domeniu din partea scol In unele cazuri, exemplificate de presedintii comitetelor de
parinti, parintii au constituit un real ajutor in organizarea serbarilor de sfarsit de an, in
organizarea activitatilor organizate cu ocazia vizitei reprezentantilor scolilor infratite,
presedintele comitetului de parinti pe scoala a participat la intrunirile consiliului de administratie
consultand cu cadrele didactice despre bugetul scolii, despre programele initiate in scoala. De
remarcat este activitatea Asociatiei Parintilor din Fabric, o organizatie nonguvernamentala care s-
a constituit din parintii elevilor care studiaza sau au studiat mai demult la sectia maghiara,
organizatie care a contribuit la organizarea unor excursii, unor serbari, la conceperea de proiecte
de finantare, la adunarea viitorilor scolari, organizarea unor activitati de sprijinire a familiilor
sarace, vizionari de spectacole etc. Activitati de acelasi gen au desfasurat la Liceul Teoretic
Bartok Bela , Asociatia Prof Folk cu accent pe pastrarea , conservarea, raspandirea traditiilor, si
Fundatia Bartok Bela cu accent pe activitatile de asistenta sociala, promovare a elevilor cu
rezultate deosebite.

Parintii sunt multumiti cu activitatea desfasurata in scoala atat cea scolara cat si
extrascolara -, considera ca profesorii si invatatorii sunt deschisi spre problemele elevilor,
colaboreaza cu placere cu parintii, le ofera ajutor in rezolvarea problemelor. S-a pus problema
organizarii sistematice a convorbirilor cu parintii, pentru a stabili nu numai ora de consultatie a
cadrelor didactice ci si sala in care aceste consultatii se desfasoara pentru a evita discutiile pe
coridor sau in sala profesorala. Una dintre problemele ivite este cea a disciplinei mai ales la
gimnaziu si la liceu -, de aceea scoala ar trebui sa gaseasca metode eficiente pentru rezolvarea
lor. Parintii, care lucreaza 10-12 ore pe zi, considera ca sunt bineveniute si de un real ajutor
activitatile de supraveghere si de invatare dupa ore, sub forma de semiinternat. Se remarca de
asemenea activitatile formatiilor de dansuri populare, e dansuri de societate, activitatea echipelor
de baschet si de fotbal ale scolilor, rezultatele obtinute de acestea la concursurile judetene si
nationale, formatia de fluier, formatia de teatru de papusi de la clasele primare, si cea de teatru de
la liceu. S-a evidentiat de asemenea si activtatea echipei de radio si a ziarului Liceului.
 Legat de posibilitatile de informare despre situatia copiilor s-a precizat ca activitatile de
consultatii pentru parinti sunt la ore inadecvate deoarece majoritatea parintilor lucreaza in acel
interval orar, ar trebui sa creasca numarul sedintelor cu parintii si a vizitelor la domiciliul
elevilor. Carnetul de corespondenta ar mai putea fi o solutie pentru informarea in legatura cu
situatia copiilor. Totusi cel mai la indemana si mai des utilizat mijloc de comunicare
este telefonul.

S-a specificat ca absenteaza de la sedintele cu parintii in general parintii copiilor

problema, procentul de participare variind astfel de la clasa la clasa. Absenta parintilor de la
activitatile scolii a fost motivata prin lipsa de interes din partea acestora, prin ocupatia parintilor.
In majoritatea cazurilor absentele parintilor au fost motivate prin lipsa de interes a acestora, dar
unii parinti au considerat ca o cauza ar putea fi comportamentul inadecvat al unor profesori fata
de parintii copiilor problema. Ca solutii pentru rezolvarea acestor probleme au propus vizita la
domiciliu, corespondenta regulata cu parintii, informare la timp, tratarea problemelor cu mai
mare severitate, atentionari oficiale, integrarea parintilor copiilor problema in programe scolare
speciale care este de specificat ca exista in ambele scoli prin conlucrarea cu psihologul scolii,
care a elaborat si programe de educatie remediala.

Pentru activitatea viitoare parintii propun cresterea numarului de ore la cabinetul de

informatica, accent deosebit pe problemele de igiena si disciplina, organizarea mai
multor excursii, vizita la intreprinderi, organizarea unor programe cultural-artistice si
distractive pentru elevi cu implicarea parintilor, cointeresarea elevilor in desfasurarea
orelor, sustinerea unor lectii interesante, intocmirea de proiecte educationale,
cunoasterea unor metode, principii de management. In unele cazuri, mai ales la elevii
care studiaza la sectia maghiara apare cerinta descongestionarii programului elevilor,
scaderea numarului de ore al elevilor.

Chiar daca la inceput s-a observat ca discutiile si activitatile pe grupe s-au desfasurat mai
greu, spre sfirsitul activitatii parintii au dovedit mai mult curaj si si-au putut formula asteptarile
fata de scoala:

Atentia sporita asupra copiilor in timpul pauzelor si in timpul orelor;

Asteptari mai ridicate in clasele mai mari, mai ales in ceea ce priveste elevii mai buni;

Asteptari adecvate pentru copiii problema;

Severitate mai mare;

Caldura, iubire, intelegere din partea profesorilor fasa de elevi;

Mai multe activitati extracurriculare, mai multe excursii, activitati distractive, mai multe
activitati de recuperare sau diferentiere;

Accent deosebit pe pregatirea pentru viata a elevilor, pe educarea acestora;

 Control riguros al temelor de acasa al elevilor;

Indeplinirea intereselor elevilor fara deosebire; utilizarea unor metode de predare interesante,
atractive;

Rezultate bune la invatatura, sa devina cunoscuti pentru rezultatele deosebite;

Colaborare mai buna scoala-familie;

Insusirea limbii si a culturii in limba materna la un nivel mai ridicat (in special la sectia
maghiara).

I2.3. Analiza compunerilor scrise de elevi

Compunerile scrise de elevi au intregit imaginea creata anterior, cu imaginea unei

familii-scoli ideale. De la cele doua sectii au sosit doar 36 lucrari. Aceastea demonstreaza ca
elevii nu sunt prea deschisi fata de cadrul didactic. Lucrarile au fost redactate in special de elevii
foarte buni sau de acei elevi care au avut ocazia sa ma cunoasca cu ocazia unor activitati din
scoala. Anexele sunt doar un exemplu ilustrativ din compunerile scrise de elevi. Compunerile
scrise despre scoala contureaza o imagine scolara mai mult sau mau putin realizabila, dar
caracteristic este apropierea de copii, respectiv dotarea mai buna. Visurile legate de familie insa
prezinta de fapt partea insorita a vietii, jocuri, excursii comune, intamplari hazl

Voi selecta cateva trasaturi ale scolii si ale familiei ideale, asa cum apar in compuneri:

SCOALA MODEL: ore scurte, pauze de 15-20 minute, profesorii zambesc intotdeauna,
clasele sunt curate, luminoase, peste tot se vad lucrarile elevilor, elevii se uita mult la televizor si
la video, de trei ori pe saptamana sunt ore de educatie fizica, se deseneaza si se canta mult, se
merge la film, muzeu, nu sunt note, se invata impreuna cu parintii, se lucreaza mult la
calculatoare, copiii au ocazii multe pentru a cunoaste alti elevi, elevii participa la conducerea
scolii, se asculta muzica in fiecare pauza, elevii vin la scoala in masini pe perne de aer, profesorii
sunt frumos imbracati, elevii se joaca la club, temele de casa contin doar doua exercitii, nu exista
teme de casa, daca elevii gresesc profesorii corecteaza frumos, calm, elevii ai tutuiesc pe
profesori, se lucreaza mult pe grupe, la sedinte se spun doar lucruri bune despre copii, orele sa
inceapa ami tarziu, parteneriate ci scoli europene, notele inlocuite cu calificate, rezultatele
trimise prin posta, teme putine, de preferat in locul lor lectii lungi sau desfasurare de proiecte,
discipline pe alese, frecventa libera la lectii, multe discutii cu profesorii, profesorii au simtul
umorului, dulapior personal, echilibru intre teorie si practica, invata pentru viata, profesorii isi
iubesc disciplina de predare etc.

FAMILIA IDEALA: cumpara o masina noua, straina, se muta in alta locuinta, in excursie
se poate duce si calculatorul, elevii se culca tarziu, seara copiii se joaca remi, tata glumeste, face
glume, casa mare, da bani de buzunar, nu te pune sa faci curat, un robot face ordine, ai bani
pentru opsice vrei, toti se iubesc, e ca un cuib ocrotitor, mama face mancare dupa pofta fiecaruia,
este timp de joaca si de discutii in fiecare zi, multe excursii, vizite impreuna, bunica nu este
suparata, se mananca la masa impreuna, nu exista bani, doar fericire si iubire, se cumpara cele
mai frumoase haine, duminica se mananca la restaurant, mama si cu tata sunt rabdatori si nu se
cearta, parintii nu controleaza caietele copiilor, toti copiii au frati, .

Cunoscand parerile elevilor cream posibilitatea unei mai bune autoaprecieri, mai bune
autocunoasteri, si putem cauta metodele si procedeele care sa contribuie la imbunatatirea
imaginii scolii, imaginii familiei, putem descoperi disfunctionalitatile acestora si putem contribui
la gasirea de mijloace adecvate pentru imbunatatirea relatiei elev-scoala-familie. Daca
compunerile sunt analizate vom observa ca visurile compenseaza lipsurile, partile negative ale
scolii sau ale familiei. Elevii si.-au creat o lume de vis in care se simt in siguranta, unde sunt
iubiti, intelesi, tratati cu rabdare.

Cunoscand aceste visuri, rationand si judecand care sunt partile realizabile, putem
contribui la crearea in scoala a unei atmosfere calde, placute, apropiate de elev, la detensionarea
atmosferei din familie, la crearea atat in familie, cat si la scoala a unui mediu centrat pe nevoile
si interesele elevului. Nu este voie sa uitam ca pentru realizarea acestora este nevoie de
contributie tuturor cadrelor didactice, precum si a parintilor. Doar lucrand impreuna, fiind
increzatori se vor putea realiza visurile copiilor nostri. Daca am exprima aceasta colaborare
printr-o diagrama am apela la imaginea a doua cercuri care se intersecteaza, in centru
fiind copilul, copilul nostru, copilul familiei si copilul scol
I3. ACTIVITATI DERULATE

Cu ocazia convorbirilor desfasurate cu directiunea s-a hotarat alcatuirea unei echipe ca va

pune in aplicare activitatile in parteneriat cu familia. Pentru implementarea programelor s-a
obtinut colaborarea si cooperarea consiliilor de administratie. Cadrele didactice au dovedit
maxima flexibilitate in acceptarea propunerilor formulate si alcatuirea planului managerial
domeniul Dezvoltare si relatii comunitare, a programelor de activitati cu parintii, a proiectelor
educative de parteneriat scoala-familie-comunitate, a tematicii orelor de dirigentie.

In proiectare s-a avut in vedere:

stabilirea unor obiective clare, masurabile,

alcatuirea de echipe de lucru a cadrelor didactice,

responsabilizarea cat mai multor cadre didactice pentru realizarea activitatilor,

stabilirea de termene limita,

precizarea modalitatilor de evaluare a activitatilor,

derularea de minicercetari la nivel de clasa,

concordanta programelor cu nevoile familiilor si scolii,

implicarea parintilor in desfasurarea, organizarea unor actiuni scolare si extrascolare,

implicarea parintilor in luarea deciziilor, elaborarea programelor scolii, a

regulamentului de ordine interioara

varietatea tematicii si activitatilor,

motivarea si implicarea altor parteneri,

incurajarea voluntariatului,

implicarea de specialisti psihologi, asistenti sociali,

diversificarea modalitatilor de colaborare cu familia,

imbunatatirea comunicarii cu asociatiile parintesti de pe langa scoala si cu alte ONG-

uri.
 In continuare voi prezenta proiectarile realizate pentru largirea deschiderii spre
parteneriate, pentru imbunatatirea comunicarii scoala-familie-elev, pentru satisfacerea nevoilor
relevate cu ocazia interviurilor, pentru crearea unui mediu scolar si familial adecvat dezvoltarii
optime a personalitatii copiilor.

a) PLAN MANAGERIAL FRAGMENT

DOMENIU: Dezvoltare si relatii comunitare

Nr. Obiective Activitati Termen Responsabil Evaluare

crt.

1. Imbunatatirea Studierea legislatiei 15 IX Director Chestionar

colaborarii cu in vigoare;
autoritatile locale 30 IX
Organizarea unor
intalniri ale 15 XI
reprezentantilor
organizatiei locale
cu personalul
didactic, parintii
elevilor,
reprezentanti ai unor
institutii comunitare;

Intocmirea unui
program de activitati
al unopr actiuni de
interes comunitar;

2. Stabilirea Luarea legaturii cu 10 IX Resp. cu Pliant

legaturilor cu organele de politie, act. rutiera
organele de politie, jandarmi, pompieri; 15 IX
jandarmi, pompieri
Stabilirea termenilor 15 XI
colaborarii;

Organizarea unor
activitati scolare si
extrascolare in
parteneriat -
 program;

3. Imbunatatirea Stabilirea nevoilor si 30 IX Resp. Chestionar

colaborarii dintre a scarii de valori a comisia
scoala si familie familiei si scolii; 15 X met. inv. si Portofoliu
pres. Cons.
Conturarea 15 XI parintilor
activitatilor in
colaborare; 15 XII

Conceperea de
proiecte de finantare
comune;

Organizare de
activitati recreativ-
educative pentru
parinti;

4. Continuarea Stabilirea 1 XI Consilier Jurnal

colaborarii programului de
transfrontaliere activitati comune ale educativ
scolilor infratite;

5. Dezvoltarea unor Organizarea unei 1X Psiholog Grafic

relatii de mese rotunde
parteneriat intercunoastere; 15X
cu centre de
educatie Identificarea 1 XI
nevoilor concrete,
CJAP, cererii de educatie;
P.P.Neveanu,
Speranta, Protectia Stabilirea unor
Copilului, ARSM, programe comune;
etc.
6. Largirea ariei de Expozitie cu 15 IX Director Ciorchine
colaborare cu realizarile scolii si adjunct
cultele religioase si ale elevilor; 15 X
cu unele ONG-uri (sensibilizare)
15 XI
APF, Fundatii, Identificarea
Generatie Tanara, nevoilor si
Mesagerii problemelor
Sanatatii, etc. comune;

Conceperea de
proiecte de
finantare;

7. Pregatirea Identificarea 15 X Consilier Postere

colaborarii cu agentilor economici educativ
agenti economici in cu valoare de 15 XI
vederea realizarii posibili parteneri
educatiei pentru potentiali ai scolii; 15 XII
cariera
Clarificarea 15 XII
conditiilor concrete
de desfasurare a
parteneriatului;

Organizarea unei
intalniri pentru
facilitarea
intercunoasterii;

Alcatuirea unor
postere de
prezentare a
agentilor economici;
 8. Infiintarea biroului Organizarea 10 IX Resp. Portofoliul
de presa al scolii colectivului de catedra activitatilor
contact; 1 XI limba si
comunicare
Intalnire cu 15 X
reprezentanti ai
mass-media;

Alcatuirea mapei de
prezentare.

Organizarea
activitatii de
evaluare a
colaborarilor
expozitie, dineu;

b) PROIECT EDUCATIV

PARTENERIAT IN EDUCATIE : SCOALA FAMILIE-COMUNITATE

Prezenta parintilor poate transforma cultura scolii (S.L. Lightfoot)

Argument

Termenul de parteneriat este bazat pe premisa ca partenerii au un fundament comun de

actiune si un spirit de reciprocitate care le permit sa se uneasca. Astfel, parintii si profesorii pot
crea parteneriate variabile, angajandu-se in activitati comune de invatare, sprijinindu-se unii pe
altii in indeplinirea rolurilor cerute, desfasurand proiecte de curriculum colaborativ, participand
impreuna la diverse activitati de luare a deciziei.

Intalnirile tipice cu parintii nu abordeaza intotdeauna aceste probleme, oferind

parintilor putine sanse de a cunoaste profesorii elevilor si problemele scol De aceea, trebuie pus
accent pe activitati de cunoastere interpersonala pentru a crea un cadru de siguranta si pe strategii
de desfasurare a acestora cat mai variat si accesibil.

Ca urmare, acest proiect, isi propune sa dezvolte competente de lucru cu familia elevului
si sa raspunda nevoilor de comunicare, relationare, construire de echipe, cooperare, motivare si
implicare.

Propunatorul este constient insa ca parteneriatul scoala-familie nu produce neaparat

elevi de succes!
Scopul proiectului

- Optimizarea relatiei scoala-familie-comunitate, in asa fel incat elevii sa obtina

singuri succesul.

Obiective

- Realizarea unor cercetari pentru dignosticarea relatiei scoala-familie;

- Identificarea instrumentelor de comunicare scoala-familie;

- Antrenarea parintilor in activitati de informare si formare educationala;

- Diversificarea modalitatilor de colaborare cu familia;

- Crearea unui cadru de motivare si implicare a partenerilor;

- Incurajarea voluntariatului ; atragerea parintilor catre activitati din lumea scolii.

Grupul tinta

- parintii clasei

- elevii clasei

- profesorii

Locul si perioada de desfasurare

- Scoala

- Parcursul anului scolar 2005-2006

Colaboratori

- conducerea scolii, profesor psihopedagog, profesorii clasei,

bibliotecar, politia de proximitate, Fundatia
Solidaritate si Speranta
Materiale

- chestionare

- referate (lectorate)

- materiale informative (Regulament scolar, brosuri, pliante, afise etc.)

- program calculator pentru tema Violenta in scoala si in famile

Finantarea activitatilor

- Comitetul de parinti

- diferiti sponsori

- vanzarea unor obiecte artizanale confectionate de elevi

Popularizarea proiectului

- pliante pentru parinti, elevi si profesori

Mod de realizare
Nr. Activitati Forma Responsabil Perioada
(Data)

1 Parintii se intorc la lectorat diriginte sept.2005 c)

scoala

Alcatuirea Comitetului de
Parinti

2 Discutii informale asupra informare director oct 2005

Regulamentului de ordine
interioara si a sedinta cu diriginte
documentelor scolare parintii

3 Elaborarea unui chestionar atelier de lucru prof. psihoped. oct 2005

pentru parinti privind
colaborarea scoala-familie diriginte

4 Aplicarea chestionarului si chestionar prof. psihoped. oct. 2005

interpretarea rezultatelor
diriginte

5 Consilierea parintilor in cabinet de prof. psihoped. saptamanal

cazul aparitiei unor crize in consiliere
familie care pot influienta diriginte joi 10-12
progresul scolar al elevului
Consiliul prof.
clasei

6 Violenta in scoala si in dezbatere diriginte ianuarie 2006

familie
prezentare elevi , parinti
Power Point
politist de
proximitate

7 Activitate de voluntariat: actiune de parinti febr. 2006

Mana de la mana reconditionare
si vopsire a elevi
bancutelor din
clasa diriginte

Biblioteca scolii-loc de expozitie de diriginte martie 2006

intalnire cu ocazia martisoare
8 martisorului in familie pentru mamici elevi

bibliotecar
 PROGRAMUL ACTIVITATILOR CU PARINTII

- propunere -

Durata: an scolar

Loc de desfasurare: scoala

Grup tinta: parinti, cadre didactice, elevi

Scop: optimizarea relatiei scoala-familie

Obiective:

1. dezvoltarea abilitatilor de comunicare a parintilor;

2. constientizarea rezultatelor chestionarelor;

3. constientizarea necesitatii abordarii unei atitudini pozitive, incurajatoare,

consecvente in educarea copiilor;

4. dezvoltarea abilitatilor de autoeducare continua a parintilor;

5. dezvoltarea abilitatilor de abordare a unei atitudini parentale consecvente si

congruente;

6. constientizarea necesitatii realizarii comunicarii intre parinte si copil;

7. insusirea unor tehnici de promovare a situatiilor de comunicare;

8. cunoasterea obiectivelor educative ale scolii;

9. cunoasterea scarii de valori a familiei pentru realizarea unor obiective comune

scoala-familie;

10. punerea in concordanta a scarilor de valori ale familiei si scolii;

11. prezentarea realizarilor elevilor;

12. promovarea imaginii pozitive a scolii;

13. cresterea gradului de deschidere al familiilor elevilor fata de scoala;

14. formarea echipelor de lucru ale parintilor.

Parteneri: cadre didactice, parinti, specialisti in educatie, reprezentanti ai comunitatii;

Materiale: chestionare, postere, grafice, album-foto, fise de lucru, obiecte artizanele,

jocuri

Modalitati de mediatizare: pliante, afise, invitatii mass-media, Coltul parintilor

Desfasurare program de activitati:

Nr. ACTIVITATI OB. RESPONSABIL TERMEN EVALUARE

crt.

1. Organizarea 13 Resp. activitati 15 sept. Liste

comitetelor de cu parintii centralizate
parinti pe scoala 14

2. Sedinta cu parintii 12 Resp. 15 nov. Postere

Scoala mea activitatea Scoala mea
educationala

3. Chestionar 1 Psihologul scolii 30 nov. Chestionare

Scoala si familia;
2
Familia si educatia

4. Prezentarea 1 Psihologul scolii 20 dec. Grafic

concluziilor prezenta
chestionarelor 2

5. Expozitie cu 1, Profesor 20 dec. Fotografii

lucrarile copiilor 11 portofoliu
Desen
12

13

6. Cum dezvoltam la 1 Psiholog 30 ian. Scaunul lui

copil o imaginea
 de sine pozitiva? 3 CJAPP DA si NU
intalnire cu
psihologul

7. Prezentare de 1 Responsabil 28 febr. Grafic socio

carte Meseria de comisia inv. din
parinte 4 scoala

8. Conduita parentala 1 Psihologul scolii 30 mart. Fish-bowl

exigente impuse
de particularitatile 5
de varsta - lectorat

9. Drumetie 11 Presedintele 1 mai Album-foto

comitetului de
12 parinti pe scoala

13

10. Ziua portilor 1, Director- 15 mai Chestionar

deschise lectii 11 director adjunct
deschise
12

13

11. Conflicte in relatia 6 Responsabil 30 mai 3-2-1

parinte-copil activitatile cu
7 parintii

12. Discutii in familie 1 Director- 30 mai Chestionar

masa rotunda scoli director adjunct-
partenere 13 pres. comitetului
de parinti

13. Obiectivele si 1, 8 Responsabil cu 15 iun. Fisa

 valorile familiei 9, act. educativa centralizare
10

14. Ziua familiei 11 Profesor 15 iun. Grafic

jocuri sportive educatie fizica participare
12

13

TEMATICA PROPUSA PENTRU ORELE DE DIRIGENTIE SI ACTIVITATI CU

PARINTII

Dezvoltarea personalitatii elevului:

Alegerea prietenilor, Dezvoltarea stimei de sine, Autoritate si dragoste, Autonomie dirijare

personala, Legatura parinte copil si consecintele ei in dezvoltarea personalitatii, Ce meserie
sa-mi aleg?, Trebuie sa fiu cel mai bun?, Cum sa reactionez in fata unui esec?

Educatia pentru munca si calitate:

Petrecerea eficienta a timpului liber, Legatura profesor elev, Supravegherea copiilor,

Gestionarea timpului liber, Cum sa invat?, Munca si implicatiile ei, Sclavia in zilele noastre

Educatia pentru viata privata:

Prietenii, Rezolvarea conflictelor, Comportamentul in societate, Caracteristicile educatiei in

familie, Climatul familial, Legatura intre generatii, mass-media si educatia, Familia si
siguranta afectiva,

Educatia juridica si prevenirea delincventei juvenile:

Disfunctiile ei si implicatiile sale in evolutia tinerilor, Drogurile, alcoolul cale spre

delincventa, prevenirea si corectarea conduitelor gresite ale copilului, Violenta si urmarile ei,

Educatie pentru sanatate:

Stressul de toate zilele, Fumatul si consecintele lui, Alimentatia sanatoasa, Nici o zi fara
miscare, Dezvoltarea sexuala a adolescentului si implicatiile ei, Predare fara stress,
Calculatorul in viata copiilor nostri, Igiena si imbracaminte

e) PROGRAMUL ASOCIATIEI PARINTILOR DIN BARNA

Nr. Activitati Termen Responsabil Loc de
crt. desfasurare

1. Adunarea generala a 1 oct. presedinte scoala

membrilor

2. Intalnire cu directiunea 15 oct. Pres., vicepres. scoala

3. Festivalul regional al 30 oct. Trifoi, Sipos Centru

papusarilor - Fantezia cultural

4. Reorganizarea formatiei de 15 nov. Ciresan M Sala

dansuri populare Caminului
Responsabil cultural
activit.ed.

5. Intalnire cu psihologul 30 nov. Duma M. scoala

Autonomie si dirijare
Selmarean D

6. Pregatirea unor felicitari si 15 dec. Pitic D Biserica

podoabe de Craciun
Indrei M.

7. Cu colinda de Craciun 24 dec. Invatatori, Biserica

ortodoxa
Olah, Pitic

8. Elaborare de proiecte de dec Irinescu, Sipos sediu

finantare ian-
febr.

9. Hai la scoala! promovarea Ian.- Inv., prof. gradinita

 scolii printre copii de gradinita fabr. Olah

10. Bal de binefacere Febr. Ciresan M, Casa de

Irinescu D. cultura
Lugoj

11. Coaserea costumelor Mart. Sipos Croitorie

populare si cumpararea
meselor de tenis de masa Gheorghe D Sala de sport
pentru donare scolii

12. Vizionare de spectacol la martie Duma R. Teatru

teatru National
Lugoj

13. Incondeierea oualor de Pasti 15 apr. Sipos Centru

Cultural

Asigurarea transportului apr. Gheorghe D. Timisoara

formatiei de dansuri populare
la festivalul :Vetre strabune Sipos Dumbrava

Olah N. Otelec

Tormac

14. Excursie a familiilor la 1 mai Ciresan M Calacea

Calacea

15. Intalnire cu psihologul 15 mai Duma R. scoala

Stilurile parentale si efectele
lor

16. Ziua familiilor jocuri 4 iunie Gheorghe D Padurea

recreative, concursuri Verde
 17. Serbare de sfarsit de an si 17 iun. Ciresan M. scoala
expozitie cu creatiile copiilor
Pecora D

18. Organizarea taberelor de Iul.-aug Sipos , Ciresan Cheveres

vara pentru copii M

Gheorghe D.

I4. PREZENTAREA STARII FINALE

V.4.1. Prelucrarea chestionarelor in paralel

S-a dovedit ca in zilele noastre, rolul scolii si al familiei este in continua schimbare
crescand rolul educativ al scol De aceea este foarte important ca scoala sa-si alcatuiasca un
sistem de obiective educative consultand si parintii, sa cunoasca nevoile si parerile parintilor, sa
se puna de acord cuacestia pentru organizarea de activitati in parteneriat. Elaborarea de programe
educative pentru adulti prin consultarea unor

Spre sfarsitul anutului scolar in luna mai au fost impartite membrilor comitetelor de
parinti pe scoala, unui grup de parinti ai elevilor problema, precum si membrilor organizatiilor
nonguvernamentale de pe langa scoala un numar de 100 de chestionare, din care mi-au fost
returnate 86.

Tot acest chestionar, operand modificarile necesare au fost impartit si cadrelor didactice
din scoli un numar de 88 de chestionare din care mi-au fost returnate 74. daca realizam o prima
compartia a acestor date, observam ca aceste chestionare au fost completate in procentaj
asemanator: 86% din parinti, respectiv 84% din cadrele didactice. Tragem concluzia tratarii cu
seriozitate a acestor probleme, atat din partea scolii, cat si din partea familiei.

Figura 5. Reprezentarea grafica a distributiei chestionarelor

- completate de parinti - - completate de cadre didactice

 Apeland la interpretarea chestionarului

potrivit punctajului obtinut in urma

completarii se dovedeste existenta unei relatii:

- fructuoasa: 46 parinti (42%), 37 cadre

didactice (50%)

- buna: 32 parinti (35%), 30 cadre

didactice (40%)

- superficiala. 8 parinti (11%), 7 cadre

didactice (10%)

- nu exista: 0 parinti (0%), 0 cadre didactice (0%).

Chestionarele dovedesc ca exista o calaborare buna intre scoala si familie, parintii si

cadrele didactice au dovedit ca relatia scoala-familie este importanta pentru ei si se
implica in obtinerea succesului acesteia, oferind si cerand ajutor, informatii,
sprijin material, actional si moral, participand la activitatile organizate de scoala si
implicandu-ae in viata copilului lor.
 Grafic rezultatul central se prezinta astfel:

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

De remarcat ca in ceea ce priveste profesorii, acestia au parere mai buna despre

calitatea relatiei scoala familie. Acesta ne pune pe ganduri, si dovedeste ca exista
anumite bariere comunicative de la parinti spre scoala dar care se vor putea ameliora
prin activitati organizate. Faptul ca exista 10%, 11% chestionare care dovedesc
superficialitatea acestei relatii impune organizarea riguroasa de activitati de implicare a
parintilor, de autocunoastere si autodezvoltare a personalitat

Intrebarile chestionarului pot fi grupate pentru analiza in 5 mari grupe.

a) Intrebari ce vizeaza fluxul informational intre scoala si parinti 1, 10, 11

b) Intrebari cu surprind realitatile comunicarii scoala-familie 2. 9, 13

c) Intrebari ce vizeaza managementul institutional 4

d) Intrebari ce vizeaza implicarea si suportul mediului familial 6, 8, 14

e) Intrebari ce vizeaza implicarea in viata scolii 3, 5, 7, 12

Analiza calitativa a chestionarelor completate a condus la extragerea

urmatoarelor concluzii, prezentate in paralel pentru a observa concordanta de opinii si
optiuni intre cei doi factori educativi responsabili de educarea, formarea viitoarei
generat
a) Primul grup de intrebari se refera la fluxul de informatii de la scoala la familie. Este
de remarcat faptul ca a fost mult mai usor de identificat masura fluxului informational
cand s-a exemplificat concret la ce se refera progres sau probleme ale copilului. Atat
parintii cat si cadrele didactice considera ca se realizeaza o informare foarte buna in
acest sens, dar informatiile generale legate de obiective, programe, activitati, scara de
valori ale scolii nu ajung in aceeasi masura la partenerul educativ al scol Este bine ca
informatiile legate de copii ajung la familii, dar trebuie revizuita informarea parintilor
legata de viata scolii in general. Este de remarcat ca informatiile ajung la parinti, nu in
masura dorita, dar faptul ca secventa a patra a raspunsurilor niciodata - nu a
inregistrat nici un raspuns dovedeste clar preocuparea cadrelor didactice si a directiunii
pentru transmiterea informatiilor tuturor partenerilor implicati in educatia copiilor, mai
ales scol

Figura 7. prezinta grafic realitatea transmiterii de informatii intre cele doua

institutii educative

Figura 7. Reprezentarea fluxului informational scoala familie

b) Referitor la comunicarea scoala familie, parinti cadre didactice de la scoala

la familie si invers se poate observa ca exista 10%-15% parinti ce nu primesc informatii
de la scoala, nu solicita cadrele didactice si nu mentin legatura de nici un fel. Este trista
aceasta realitate, dar scoala va trebui sa ia masuri in reducerea acestui procentaj. Cei
care vorbesc sau tin legatura cu scoala rareori sunt in procent de 15-20%, procentaj
motivat prin programul incarcat al familiilor preocupate de asigurarea bazei materiale a
familiilor. Este pozitiv ca un procent de 30%-40% din parinti pastreaza legatura
frecvent cu scoala. Aceasta dovedeste deschiderea si implicarea forurilor educationale,
precum si responsabilitatea si spiritul de raspundere al parintilor. Ce trebuie ameliorat
este curajul parintilor de a cere ajutor scolii in problemele ivite cu copiii lor. Parintii
recunosc in aproximativ 50% - 55% din rezultate ca solicita rar cadrele didactice in
rezolvarea problemelor ivite.
 Faptul ca cele doua grafice, reprezentarea raspunsurilor parintilor si
reprezentarea raspunsurilor cadrelor didactice, aproape se suprapun arata ca se
cunoaste situatia comunicarii de ambele parti. Faptul ca numarul celor care tin legatura
cu scoala este mai mare decat cel al celor care vorbesc cu cadrele didactice dovedeste
ca discutiile nu sunt singurul mijloc de comunicare intre scoala si familie. Observand
numarul celor care nu tin legatura cu scoala, nu vorbesc cu cadrele didactice
corespunde procentual datelor prezentate de cadre didactice cu ocazia convorbirilor:
exista cam 15% - 25% dintre parinti care lasa educatia aproape in totalitate pe umerii
scolii iar legat de cei care pastreaza frecvent legatura se confirma ca aproximativ 30%
din parinti sunt foarte interesati de obtinerea informatiilor la zi. Grafic situatia este
prezentata in figura 8.

Figura 8. Reprezentarea comunicarii scoala familie

c) O intrebare vizeaza evaluarea managementului institutional, al atitudinii

conducerii fata de dezvoltarea parteneriatului scoala familie. Este de remarcat ca
raspunsurile date la chestionare atat de parinti cat si de cadre didactice dovedesc
deschiderea acesteia fata de parinti. Aceasta realitate este cunoscuta atat de cadre
didactice si de parinti ceea ce dovedeste ca factorii decizionali din scoala au dat dovada
de pricepere si abilitati de comunicare vizavi de parinti si au reusit sa castige increderea
tuturor partenerilor educationali. Exista un numar mic de raspunsuri ce considera ca
directiunea nu se implica destul in cooperarea scolii cu familia. Consider ca aceste
raspunsuri deriva din realitatea ca unii parinti nu se intereseaza de viata scolii, lucru
dovedit si de chestionar, si ca unele cadre didactice dovedesc o atitudine foarte critica,
aproape refractara fata de directiune.
Figura 9. Atitudinea conducerii fata de parteneriatul scoala - familie

d) Setul urmator de intrebari vizeaza implicarea parintilor in viata elevilor, in asigurarea

conditiilor materiale si ambientale necesare studiului elevului, atitudinea ocrotitoare,
raspunzatoare fata de progresul scolar al copilului, consecventa in urmarirea rezultatelor la
invatatura. Se remarca ca la nici un item nu s-a inregistrat raspunsul niciodata -. In mod ideal s-
ar concluziona ca fiecare familie se ocupa de educarea, de urmarirea consecventa a scolarilor, dar
raspunsurile date de cadre didactice dovedesc ca exista parinti care nu se intereseaza deloc de
evolutia copilului lor. Aceasta neconcordanta dintre raspunsurile cadrelor didactice si ale
parintilor se explica si prin faptul ca parintii care au completat chestionarele sunt in general
membri ai Comitetelor de parinti, care dovedesc atitudine mai interesata si implicata. E posibil ca
tocmai parintii care nu se intereseaza de situatia scolara a copilului sa fie tocmai aceia care nu au
restituit chestionarele. Se observa ca exista un numar mare de parinti care sprijina si urmaresc rar
evolutia copiilor, aceste situatii fiind caracteristice pentru clasele gimnaziale si de liceu, cand
libertatea elevilor este mult mai mare. Urmarirea sistematica a evolutiei scolarilor pierde din
ritmicitate si rigoare o data cu inaintarea in varsta a scolarilor si este functie de programul de
munca al parintilor. Reprezentarea schematica a implicarii in sprijinirea copilului, controlul
carnetelor si asigurarea ambiantei adecvate studiului este surprinsa in figura 10.
Figura 10. Reprezentarea suportului mediului familial

e) Ultimul grup de intrebari aduce referiri la implicarea familiilor in viata scolii, in

solicitarea parintilor pentru desfasurarea de activitati in parteneriat, la masura sprijinului
oferit scolii de catre familie, la masura curajului in oferirea de idei, sugestii pentru
activitatile scol Urmarind graficul realizat se poate concluziona ca exista un numar
relative mare de parinti implicvati in sporirea resurselor scolii, aprox. 30%, deci este un
manunchi de oameni cointeresati, pe care se poate sprijini scoala. Este mare numarul
celor care sunt rar implicati in sporirea resurselor, sau care niciodata nu isi ofera
suportul. Acesta dovedeste totusi insuficienta deschidere a parintilor spre scoala,
greutatea depasirii barierelor comunicationale dintre familie si scoala mai ales urmarind
problema din unghiul de vedere al parintelui. Prezenta la activitatile extracurriculare
concursuri, serbari, excursii, tabere, spectacole ale copiilor, dovedeste interesul
parintilor pentru activitati de acest fel, nevoia acestuia de a vedea evolutia copiilor,
preferinta pentru activitatile mai lejere, fara constrangeri deosebite, ce relaxeaza si
conduc spre inchegarea familiilor si ale colectivelor de parinti. Solicitarile din partea
scolii sunt dese, chiar foarte dese, existanmd totusi situatii cand aceste solicitari nu sunt
constientizate, datorita deficitelor de comunicare dntre parinti si copii, dntre scoala si
parinti, sau alipse de interes pentru aceasta atat din partea cadrelor didactice cat si din
partea parintilor. Totusi este bine ca mai mult de 60% din parinti recepteaza si
prelucreaza mesajele si solicitarile venite din partea scolii, acest lucru fiind o garantie a
implicarii pe viitor a parintilor. Este interesant sa urmarim si evolutia oferirii de ideui si
sugestii cscol Se observa aproape o suprapunere a celor doua grafice, ceea ce arata ca
se cunoaste foarte bine situatia atat de catre scoala cat si de catre parinti. Este poate
singurul graphic care are ascensiune spre ultima variabila niciodata datorita lipsei de
curaj a parintilor in oferirea de sugestii, idei scolii, a complexarii acestora. Majoritatea
parintilor nu ofera idei sau sugestii, dar se implica in viata scol Este de remarcat ca
exista un manunchi de parinti 30% - care pot contribui la imbunatatirea vietii
educationale a scolii prin idei, sugestii si mai apoi prin suport pentru sporirea resurselor
si care pot fi activizati in dezvoltarea de programe si proiecte scoalre si
extrascolare. Figura urmatoare ilustreaza grafic cele descrise mai sus.
Figura 11. Implicarea parintilor in viata scolii

I4.2. Prezentarea concluziilor posterelor

Pentru cunoasterea parerilor elevilor in salile de clasa am afisat postere (20 una pentru
fiecare nivel de clasa, 8+12 ) intitulate Scoala mea, Familia mea pe care si-au putut
sintetiza parerile legate de scoala si de familie, surprinzand partile pozitive si negative ale acestor
institutii educative. Raspunsurile date demonstreaza ca familia ramane un mediu intim, care
poate fi cunoscut in realitatea sa prin alte metode, elevii fiind mult mai curajosi in exprimarea
opiniilor despre scoala. Parerile, opiniile de pe postere dovedesc spiritul critic al tinerilor,
capacitatea lor de apatrunde esenta lucrurilor, viziune realista,

In continuare voi prezenta tabelar acele caracteristici care apar la mai mult de 5% din
aprecieri:

SCOALA MEA SCOALA MEA

POZITIV NEGATIV

Sali de clasa mari; semiinternatul; Pauzele sunt scurte;

Atmosfera placuta; membru al comunitatii Avem ore multe;

Invatam sa lucram cu calculatorul; Sunt elevi batausi/increzuti/ de bani gata;

Profesorii sunt buni cu noi; Trebuie sa scriem teme;

Cunoastem alti copii; Primim note;

Mergem in excursii si organizam serbari; Scriem multe lucrari;

Participam la concursuri; Trebuie sa venim la scoala dupa-masa;

Este muzica in pauze; legaturi europene; Nu este buna sala de sport; (1)

Trupe de dans de toate felurile; Curtea este neingrijita; (1)

Ziarul si radioul scolii, Tendinta de omogenizare;

Parintii pot intra sa vorbeasca cu Franare in dezvoltare;

profesorii; Cercuri de tot felul;
Incredere redusa in elev;
Avem mobilier nou; Multi sponzori;
Apel mereu la parinti, nu tine secrete;
In pauze putem juca baschet sau fotbal;
Ore de dupa-masa;
Putem ramane la scoala dupa ore sau sa
venim in vacante; Ore prea de dimineata;

Activitati cu/pentru parinti; Parintele este certat in cancelarie sau pe

coridor;
Dirigintele discuta cu noi multe lucruri
care ne intereseaza Miros greu; putine flori;

Unii profesori tipa

FAMILIA MEA FAMILIA MEA

POZITIV NEGATIV

Am unde sa stau; Sunt bani putini;

Primesc cadouri; Tata lucreaza mult;

Mi se indeplinesc dorintele; Parintii sunt nervosi, se cearta mult:

Primesc mancare; Trebuie sa facem ce vor cei mari;

 Sunt iubit; Se cearta cu noi, daca facem rele;

Au grija de mine; Ne pedepsesc.

Pot sa ma joc; Ne cearta sau ne pedepesc pentru notele

mici,
Pot sa invat;
Imi urmaresc toate miscarile;
Tata imi da bani de buzunar;
Imi verifica temele;
Mama e intelegatoare;
Parintii nu ma inteleg, au uitat ca si ei
Mama imi pregateste mancarea au fost tineri,
preferata;
Primesc bataie;
Ma joc cu fratii mei;
Nu accepta ca pot gresi;
Am calculator;
Nu vorbim deloc la masa;
Parintii ma imbratiseaza mereu;
Trebuie sa fac curat;
Ma ingrijesc daca sunt bolnav;
Nu primesc intotdeauna ce vreau,
Imi cumpara cartile pentru scoala;
Nu vin la scoala la serbare, sau la
Ma lasa la chefuri cu colegii; sedinte,

In camera mea fac ce vreau; Daca bea tata e agresiv;

Adun bani in pusculita Mama nu are timp de mine.

Raspunsurile au demonstrat, ca scoala si famila sunt vazute ca institutii care aigura

necesitatile de baza ale copilului si doar in al doilea rand se evidentiaza importanta insusirii unor
modele educative, sau a invatarii in general. Scoala prezinta importanta pentru elev pentru ca aici
apartine unui cerc de prieteni, pentru ca aici se creeaza posibilitatea intalnirii acestora. Un
semnal important il constituie nevoia de intelegere, iubire, compasiune, a copiilor, atat din partea
parintilor cat si din partea cadrelor didactice. Problemele economice urmaresc aaat viata de
familie cat si scoala, dar atitudinea pozitiva a cadrelor didactice si a parintilor ar putea
contrabalansa influenta nefasta a acestor lipsuri economice.
 CONCLUZII

Cercetarea derulata a dat raspuns la semnele de intrebare ridicate, dovedind veridicitatea

unor supozitii si combatand altele.

1) La inceputul anului scolar parintii sunt informati in linii mari despre activitatea din
unitatile scolare unde s-a desfasurat cercetarea, sunt mai tematori, mai putin implicati in
viata scolii, nu cunosc bine obiectivele scolii, motiv pentru opiniile lor nu reflecta
intotdeauna realitatile scol Interviurile realizate cu parintii dovedesc ca, desi parintii sunt
informati legat de obiectivele scolii, de programele derulate pe parcursului anului, nu sunt
cunoscatori ai acestora, nedand importanta prea mare

2) Cadrele didactice sunt deschise spre comunicarea cu elevii si cu familiile acestora si

stimuleaza parintii spre implicare in desfasurarea de programe educative si recreative, in
luarea de decizii privitoare la copiii lor, in realizarea unor activitati in parteneriat cu
scoala.

3) Implicarea parintilor in activitatea organizatiilor nonguvernamentale ce functioneaza pe

langa scoli contribuie la cresterea coeziunii grupului de parinti, la depasirea barierelor
comunicative, la cresterea increderii fata de scoala, fata de colectivul de conducere al
acesteia, la adancirea colaborarii si cooperarii cu scoala, ca institutie ce se ocupa de
educarea copiilor lor.

4) Organizarea planificata, constienta de activitati in parteneriat scoala familie duce spre o

comunicare eficienta, constructiva ce are ca rezultat formarea unei imagini reale despre
scoala si familie.

5) Elevii judeca in mod critic legatura scolii cu familia, dar nu au curajul sa

isi manifeste intotdeauna parerile, elevii care au rezultate mai bune la
invatatura raspunzand mai repede si mai deschis solicitarilor. Elevii
dovedesc capacitati de a-si exprima liber opiniile, de a patrunde in esenta
lucrurilor, de a caracteriza adecvat mediul scolar si familial.

S-a dovedit ca in mare parte familiile nu sunt capabile sa-si indeplineasca functiile
biologice primordiale intampinand dificultati la scolarizarea copiilor. De aceea ar fi
necesara derularea unui program de spijinire sociala care ar oferi sprijin familiilor care
intampina dificultati materiale.

Chestionarele completate de parinti demonstreaza ca parintii respecta cadrele

didactice si accepta parerile si sfaturile acestora. Conflicte vizibile nu exista intre cadrele
didactice si parinti , dar aceasta cercetare nu a putut descoperi conflictele latente
existente. Pentru imbunatatirea relatiei cadru didactic-parinte, ar fi bine sa functioneze
un club al parintilor, loc propice pentru intalnirea dintre parinti, pentru discutarea
problemelor ivite, pentru clarificarea unor probleme educative, de pedagogie, psihologia
copilului, loc potrivit pentru derularea intr.o atmosfera placuta, relaxata a consultatiilor
cu parint

Deschiderea cadrelor didactice dovedita si in cazul chestionarelor face posibila

realizarea acestui obiectiv. Chestionarele dovedesc ca exista o calaborare buna intre
scoala si familie, parintii si cadrele didactice au dovedit ca relatia scoala-familie este
importanta pentru ei si se implica in obtinerea succesului acesteia, oferind si cerand
ajutor, informatii, sprijin material, actional si moral, participand la activitatile organizate
de scoala si implicandu-ae in viata copilului lor.

Grafic rezultatul central se prezinta astfel:

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

De remarcat ca in ceea ce priveste profesorii, acestia au parere mai buna despre

calitatea relatiei scoala familie. Acesta ne pune pe ganduri, si dovedeste ca exista
anumite bariere comunicative de la parinti spre scoala dar care se vor putea ameliora
prin activitati organizate. Faptul ca exista 10%, 11% chestionare care dovedesc
superficialitatea acestei relatii impune organizarea riguroasa de activitati de implicare a
parintilor, de autocunoastere si autodezvoltare a personalitat

Totusi este bine ca mai mult de 60% din parinti recepteaza si prelucreaza mesajele si
solicitarile venite din partea scolii, acest lucru fiind o garantie a implicarii pe viitor a parintilor.
Este interesant sa urmarim si evolutia oferirii de ideui si sugestii cscol Se observa aproape o
suprapunere a celor doua grafice, ceea ce arata ca se cunoaste foarte bine situatia atat de catre
scoala cat si de catre parinti. Este poate singurul graphic care are ascensiune spre ultima variabila
niciodata datorita lipsei de curaj a parintilor in oferirea de sugestii, idei scolii, a complexarii
acestora
Figura 11. Implicarea parintilor in viata scolii

Metodele utilizate au creat posibilitatea relevarii partilor pozitive si negative ale scol
Consider pozitiva corelarea pe aceasta tema a parerilor cadrelor didactice, ale parintilor si ale
elevilor. Pentru rezolvarea problemelor materiale ale scolii trebuie organizate echipe de lucru
care sa se ocupe de obtinerea de sponzorizari , elaborarea de proiecte. In aceste echipe de lucru
este bine sa colaboreze parinti si cadre didactice in interesul elevilor si al scol Ar constitui un pas
inainte organizarea parintilor in organizatii nonguvernamentale, ceea ce este dovedita de
activitatea parintilor elevilor de la sectia maghiara. Parintii pot sa ajute scoala in mobilizarea
parintilor, in stabilirea legaturii cu biserica, alte organizatii nonguvernamentale. Scoala trebuie sa
apropie parintii de scoala cu un program de activitati atractiv.

Una dintre concluziile de baza ale activitatilor cu parintii este ca, desi parintii sunt
multumiti cu activitatea cadrelor didactice, nu pot sa dea exemple concrete despre rezultatele
scolii, ale cadrelor didactice, ale elevilor scol Pentru inbunatatirea acestei situatii propun crearea
unui panou Info-parinti, care ar sintetiza prin imagini, compuneri, texte cele mai importante
rezultate ale scolii, acele mai importante realizari ale elevilor. Trebuie pus un accent deosebit pe
promovarea si monitorizarea activitatilor din scoala.

Analiza si prelucrarea datelor chestionarelor a adus la lumina metodele utilizate de

cadrele didactice. S-a dovedit ca acestia sunt deschisi fata de parinti, sunt pregatiti pentru
schimbare, dar gradul lor de deschidere nu este in corcondanta cu anii petrecuti in invatamant, nu
este functie de varsta, de nivelul calificar Deschiderea cadrelor didactice spre nou poate fi
corelata cu motivarea alegerii profesiei de dascal, cu satisfactiile profesionale. Am putut
descoperi corelatii intre alegerea profesiei satisfactii profesionale metode didactice si de
educatie.

Cadrele didactice care nu s-au pregatit pentru aceasta profesie, nu se multumesc cu locul
si rolul lor in societate, nu sunt constienti de calitatea activitatii depuse, nu percep apreceierea
colegilor sau a superiorilor si accepta cu mai mare greutate schimbarile. Lucrarea a demonstrat o
realitate trista si anume ca profesorii, invatatorii tineri sunt nemultumiti cu statutul lor social si
cu retribuirea cadrului didactic si acesta este unul din motivele pentru care sunt mai greu de
motivat. Acele cadre didactice sunt mai deschise, mai flexibile pentru care cariera didactica nu
este o simpla meserie.

Aceasta concluzie face necesara functionarea birourilor de orientare scolara si

profesionala, atat pentru adulti cat si pentru elevii scol Analiza chestionarelor si convorbirile a
demonstrat ca in ciuda deschiderii cadrelor didactice exista bariere comunicative: pe de o parte
profesorii sunt nemultumiti cu activitatea parintilor, pe de alta parte parintii nu au curajul sa-si
manifeste parerile, sau considerand atitudinea cadrului didactic nefavorabila se departeaza de
scoala. Ar fi necesare mai multe activitati comune, care ar contribui la mai buna cunoastere a
parintilor si a cadrelor didactice, la imbunatatirea comunicatiei dintre acestia. Atitudinea pozitiva
a cadrului didactic, atmosfera de incredere creata cu ocazia discutiilor cu parintii, a consultatiilor
cu acestia, planificarea si organizarea in comun a unor activitati ar contribui la imbunatatirea
relatiei scoala-familie.

Informatiile obtinute de la elevi ajuta la conturarea calitatilor si defectelor scol S-a

dovedit ca elevii privesc cu ochi critic situatia familiei si a scolii si ofera solutii apropiate de
copil pentru rezolvarea neregularitatilor. Realitatea ca despre familie s-au primit informatii mai
putine a demonstrat necesitatea si importanta muncii dirigintelui in cunoasterea familiilor
elevilor, in descoperirea si rezolvarea problemelor.

Cunostintele profesionale, empatia, dragostea de copil sunt calitati indispensabile pentru

un diriginte. Una dintre sarcinile cele mai importante ale cadrului didactic este realizarea
diferentierii, activizarea elevilor cu un potential intelectual mai redus, descoperirea partilor lor
pozitive, in scopul incurajarii, stimularii lor si inbunatatirii rezultatelor scolare. Ziarul scolii,
recompensele, excursiile sau taberele recompensa creeaza un mediu propice pentru realizarea
acestor obiective. Precum demonstreaza si anexa 13 activitatile desfasurate in comun cadre
didactice-parinti-elevi creeaza un mediu propice pentru comunicare. Activitatile desfasurate in
colaborare cu biserica intregesc efectul educativ al scol Nu trebuie sa uitam ca scoala este locul
unde se contureaza grupul de prieteni al copilului, de aceea trebuie sa urmarim cu atentie
dezvoltarea acestor prietenii, efectul lor asupra dezvoltarii copilului. Putem oferi calitate acestor
prietenii daca organizam calitativ timpul liber al copiilor, contribuim la infiintarea cluburilor
pentru cop

Lucrarea mea a contribuit la crearea unei imagini reale despre relatia scoala-familie-elev,
dezvaluind inca o data importanta muncii cadrului didactic, oferind o directie de actiune in
vederea remedierii lipsurilor observate. Ar fi folositoare dezvoltarea temei aplicind chestionarele
si realizand convorbirile cu toti parint Aici de un real ajutor ar fi dirigintele, care datorita relatiei
mai apropiate cu elevii si parintii ar putea mobiliza mai bine colectivul de parinti de la fiecare
clasa.

Dezvoltarea temei ar putea viza un interviu cu directorul pe probleme educative al scolii,

care ar putea oferi informatii mai vaste despre munca la clasa a dirigintilor, despre munca
educativa din scoala. Elaborand fise cu obiective am putea mobiliza parintii pentru elaborarea in
comun cu cadrele didactice a sistemului de obiective al scol
 Cunoscand punctele slabe ale relatiei familie-scoala, eliminandu-le prin metodele propuse
consultatii cu parintii, cursuri de autocunoastere, de perfectionare, consiliere psiho-pedagogica,
excursii comune, club al parintilor, panou-info parinti, organizarea unei organizatii
nonguvernamentale, monitorizarea si promovarea activitatilor etc. , dupa un an scolar s-ar putea
realiza un studiu comparativ ceea ce ar demonstra evolutia relatiei scoala-familie in timpul scurs.

Asa cum a demonstrat si lucrarea, cei doi factori educativi scoala si familia sunt
pregatite pentru o colaborare activa, straduindu-se sa elimine neajunsurile.

Sa lucram si in continuare,

Impreuna,

Pentru copiii nostri,

Ca parteneri!

VI BIBLIOGRAFIE

CARTI

1. Bagdy Emke (1997) Socializarea in familie si dezvoltarea personalitatii,

Budapesta, TK

2. Bontas, Ioan (1994) Pedagogie, Bucuresti, Ed. ALL

3. Brassai Lszl (2001) Consiliere si orientare Sfantu-Gheorghe, Editura T3

4. Calin, Marin (1996) Teoria educatiei, Bucuresti, Ed. ALL

5. Comanescu, Ioan (1998) Prelegeri de pedagogie, Oradea, Editura

Imprimeriei de Vest

6. Cristea, Sorin (2004) Managementul organizatiei scolare, Bucuresti, EDP, R.A.

7. Cristea Sorin (1996) Metodologia reformei educatiei, Pitesti, Editura

Hardiscom

8. Cucos, Constantin (2006) Pedagogie, Iasi, Polirom

9. Damsa, Ioan; Dolean, Dacian Dorin (2001) Meseria de parinte, Cluj

Napoca, Editura Motiv
10. Ferenczi Gyula, dr. Fodor Lszl (1993) Bazele stiintifice ale pedagogiei,
Cluj Napoca, Editura Studium

11. Giddens, Anthony (1995) Sociologie, Bucuresti, Editura Humanitas

12. Gilly Michel (1989) Elev bun, elev slab, Bucuresti, EDP

13. Hegeds Andrs (1997) Psihologia, Budapesta, Editura Aula

14. dr. Ionescu, Miron (1998) Educatia si dinamica ei Bucuresti,, Ed Tribuna

Invatamantului

15. Iosifescu, Serban coordonator (2001) Management institutiopnal pentru

institutiile de invatamant, Buzau, Tipogrup press

16. Iucu B., Romita (2000) Managementul si gestiunea clasei de elevi, Iasi,
Editura Polirom

17. Joita Elena (1995) Management scolar elemente de tehnologie

manageriala, Craiova, Editura Gheorghe Cartu

18. Kozma Tams (1996) Introducere in sociologia educatiei, Budapesta, NTK

19. Kulcsr Tiberiu (1977) Psihologia scolara, Bucuresti, EDP

20. Marga, Andrei (1998) Reforma invatamantului acum, Bucuresti, Ed. Scoala
Romaneasca

21. Mitrofan, Iolanda (1991) Familia de la A la Z, Bucuresti, Editura stiintifica

22. Muresan, Valeria (1988) Familia, factor prim de educatie, Timisoara, Editura
Universitatii de Vest

23. Nanszkn dr. Cserfalvi Ilona (1997) Cercetarea unor fenomene

pedagogice, Debrecen, TK

24. Nanszkn dr. Cserfalvi Ilona (1999) Pedagogie sociala, Debrecen, TK

25. Nicola, Ioan (1996) Pedagogie, Bucuresti, EDP

26. Olh Erzsbet, Zsidi Zoltn (1999) Ce poate sa faca dirigintele? Ce poate sa
faca parintele?, Debrecen, Ed. THOT

27. Paun, Emil (1998) - Sociopedagogie scolara, Iasi, Editura Polirom

 28. Popescu Grosu, Eugenia (1996) Respectati-i pe copii!, Bucuresti, Ed. Recif

29. Rose, Vincent (1992) Cunoasterea copilului, Bucuresti, EDP

30. Stoica, Marin (1997) Pedagogie, Edit. Cartu Alexandru, Craiova

31. Vrasmas, Ecaterina Adina (2002) Consilierea si educatia parintilor,

Bucuresti, Editura Aramis

32. Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar (1993) Dictionar de sociologie, Bucuresti,

Editura Babel

33. XXX (1998) - Dictionar de termeni pedagogie, 1998, Bucuresti, EDP

REVISTE

1. Barlai Rbertn (1993) Parteneri in educatie Revista de pedagogie,

Budapesta, nr. 3

2. Bres Katalin (2001) Din asteptarile secolului XXI, Kzoktats, nr. 8

3. Dr. Fodor Lszl In zorii unui nou mileniu Kzoktats, nr. 1, anul XII

4. Kosane Ormai Vera (1993) Scoala si familia - Cercetari de psihologia

educatiei Revista de pedagogie, Budapesta, TK

5. Marga, Andrei Despre viitorul educatiei, Kzoktats, nr. 1, anul IX

6. Sava, Simona (2003) Parteneriat educational: formarea la locul de munca

Revista de stiinte ale educatiei, anul V, nr. 1-2 (8-9) / 2003, articolul Ed.
Universitatii de Vest, Timisoara, 2003;

7. Dodoi, Simona (2002) Un mod de realizare a parteneriatului educatoare

invatator, revista Invatamantul primar, nr. 2-4/2002, Bucuresti, Editura Miniped

ADRESE WEB

www.edu.ro

www.sei.ro

www.scoalaparintilor.ro

www.parinti.ro
 www.edict.ro

www.prodidactica.md

ANEXA 1

PARTENERIAT SCOALA- COMUNITATE: program de granturi acordate

scolilor din mediul rural

Din acest an, Ministerul Educatiei si Cercetarii lnseaza un program de granturi pt a consolida
relatiile dintre scoala si comunitate. Fiecare grant va avea o valoare maxima de 7000 USD.
Programul de Granturi Scoala-Comunitate (GSC) isi propune imbunatatirea accesului elevilor
din scolile din mediul rural la un invatamant de calitate prin stimularea parteneriatului dintre
scoala si comunitatea locala. Scolile si comunitatile locale sunt incurajate sa identifice impreuna
problemele cu care se confrunta, sa formuleze si sa implementeze propriile solutii pentru
rezolvarea acestora.
Programul sprijina doua tipuri de activitati interdependente: acorda asistenta Consiliilor de
Administratie ale Scolilor si finanteaza si administreaza un Program de Granturi pentru Scoala si
Comunitate (GSC) destinat motivarii si indrumarii acestora in implementarea propriilor solutii de
imbunatatire a calitatii procesului de invatamant.
Prin Programul GSC se vor acorda aproximativ 2.500 de granturi in cinci runde de competitie,
iar suma maxima ce poate fi acordata pentru un proiect este de 7.000 USD. Grantul reprezinta
un fond nerambursabil primit pe baza de competitie, din partea MedC, pentru realizarea
obiectivelor unui proiect.
Contributia comunitatii locale (minim 10% din suma solicitata in numerar si/sau in natura) este o
conditie obligatorie pentru proiect si trebuie asigurata din resursele proprii ale partenerilor
solicitantului sau din alte resurse ale comunitatii locale (agenti economici locali, autoritati locale,
parinti etc). Depunerea propunerilor de proiecte este precedata de un proces de pregatire a
scolilor pentru elaborarea de proiecte, pana in acest moment fiind incluse in acest tip de training
2218 scoli din mediul rural. Au fost depuse un numar de 1484 de propuneri de proiecte din care
1473 au fost declarate eligibile si au intrat in procesul de evalure. Se estimeaza ca in urma
evaluarii vor primi finantare un numar de 500 de scoli aplicante.

Propunerile de proiecte trebuie sa se incadreze in trei categorii:

a) Proiecte care incurajeaza participarea elevilor in procesul de invatare si sprijina elevii
dezavantajati
b) Proiecte care sprijina imbunatatirea performantelor cadrelor didactice
c) Proiecte care intaresc relatiile la nivelul comunitatii, deschiderea scolii catre comunitate si
asigurarea micilor reparatii ale scolilor
Prima runda de competitie a Programului de Granturi a fost o faza pilot (au fost implicate sapte
judete pilot: Arad, Arges. Dolj, Galati, Iasi, Maramures si Sibiu). In cadrul primei runde de
competitie au fost acordate un numar de 71 de granturi in valoare totala de 10.831.659.179 lei.
Exemple de scoli care implementeaza proiecte in prima runda de competitie:
- Scoala generala Adea, jud. Arad Copiii schimba comunitatea
- Scoala cu cls. I-VIII Bascov, jud. Arges Incotro tinere? Esti pregatit sa te integrezi in
societatea europeana?
- Scoala cu cls. I-VIII Marin Sorescu Bulzesti, jud. Dolj Marin Sorescu in sufletele copiilor
din satul natal
- Scoala gimnaziala nr. 1 Ghidigeni, jud. Galati Vreau sa fiu parlamentar
- Scoala cu cls. I-VIII Constantin V. Nechita Focuri, jud. Iasi Scoala bunului cetatean
- Scoala cu cls. I-VIII nr. 4 Poienile de sub Munte, jud. Maramures Impreuna prin muzica
- Scoala cu cls. I-VIII Rosia, jud. Sibiu Familie si comunitate constienta, scoala eficienta

In momentul de fata propunerile de proiecte sunt in plin proces de evaluare din punct de vedere
tehnic si financiar, urmand ca implementarea celor 500 de granturi castigatoare sa inceapa in
luna noiembrie, in baza unui Acord de Grant pe care scoala beneficiara il va semna cu Ministerul
Educatiei si Cercetar
Runda a treia de competitie va fi lansata anul viitor, cel mai tarziu in luna martie. Pentru a putea
participa la Programul de Granturi, unitatea de invatamant trebuie sa trimita la Unitatile Judetene
de Implementare a Proiectului (sediul Inspectoratelor Scolare Judetene) o scrisoare de interes.
Formularul scrisorii de interes se poate descarca de pe site-ul rural.edu.ro

Sursa: Ministerul Educatiei si Cercetarii

www.sei.ro

ANEXA 2

Recomandarea 1501 (2001)[i]

Responsabilitatea parintilor si invatatorilor in educatia copiilor

1. Adunarea subliniaza ca educatia se afla la baza dezvoltarii fiecarei fiinte umane si a societat Luand in considerare importanta sa pentru viitorul
Europei, ea trebuie sa ocupe un loc prioritar in dezbaterile Adunarii si activitatea Comitetului Ministrilor.

2. Educatia, de la nasterea copilului si pana la o varsta adulta, este un amestec al factorilor si al influentelor. Totusi, doua institutii,

3. Familia si scoala joaca un rol primordial si au responsabilitati educative formale in fata legii si a societat

4. Parintii au fost si raman mereu primii educatori ai copilului. Ei au dreptul si datoria de a implementa bazele sale intelectuale si emotionale, si de a
dezvolta sistemul sau de valori si de atitudini, cu atat mai mult ca un copil este foarte influentat de perioada prescolara. Ei trebuie de asemenea sa
exerseze responsabilitatile lor in calitate de parinti ai elevilor. Din partea sa, Statul, prin sistemul educativ, trebuie sa formeze tinerii pentru a deveni
buni cetateni si buni profesionisti, si pentru a le da bazele unei instruiri si a unei dezvoltari personale pe tot parcursul viet

5. Chiar daca cadrul general de repartizare a responsabilitatilor este clar, aplicarea sa practica devine din ce in ce mai problematica intr-o societate
contemporana prada a tulburarilor profunde care afecteaza atat familia cat si scoala, precum si legaturile intre aceste doua institut Schimbarile in
structura familiei modifica repartizarea clasica a rolulurilor, sarcinilor si responsabilitatilor in cadrul sau. Pe de alta parte, ascensiunea societatii de
informare impune sfidari fara precedent pentru sistemul educativ. Familia si scoala sunt de asemenea mereu expuse factorilor externi precum media
(mai ales televiziunea si Internetul), prietenii, comunitatea in ansamblul ei, etc.

6. In situatia actuala, nici parintii, nici invatatorii nu sunt in masura sa transmita tinerilor toate cunostintele lor, competentele si valorile de care au
nevioe pentru a se include bine in societate. Parinte ramane singura profesie care nu se invata formal, in timp ce scoala, care detine cunostintele
si experienta educatiei, deseori nu are motivare si mijloace. Atunci insa cand este neceasr a face fata sfidarilor precum subordonarea informatiei si
modelelor alternative furnizate de media, sau fenomenelor grave ale societatii precum exluderea sociala, marginalizarea sau violenta, familia la fel ca
si scoala nu au repere.
7. In prezenta acestei situatii complexe, se constata o confuzie crescanda in ceea ce priveste rolul pe care trebuie sa-l joace parintii si scoala in educatia
tinerilor. Ei risca astfel sa paseze mingea unul celuilalt, fiecare ascunzindu-se si netinand cont de responsabilitatea sa fata de probleme foarte
serioase.

8. Fara a alcatui o lista exhaustiva, dar convingatoare a necesitatii unei constiintizari sporite a responsabilitatilor respective ale parintilor si a scolii,
Adunarea considera totusi ca, in loc sa priveasca ce pot face in mod izolat doua instante, ar trebui de examinat cum se pot articula si contribui la o
miscare de ansamblu. In acest fel, cea mai buna comunicare intre copii, parinti si scoala, cu participarea lumii asociative si a educatiei neformale, si
crearea unui adevarat parteneriat intre ei par a fi absolut necesare pentru a raspunde necesitatilor educative ale societatii noastre.

9. Cu toate ca, in ultimii ani, autoritatile publice si-au dat seama in mod progresiv de aceasta necesitate, gradul actual de parteneriat intre scoala si
parinti poate fi considerat ca fiind insuficient, chiar daca exista diferente importante intre diferite tari si diferite moduri de viata, culturi si religii in
interiorul fiecarei tari. Tinerii insasi nu se simt suficient de implicati in luarea deciziilor care ii privesc. Comunitatea (autoritati politice, lumea
economica, organizatii si asociatii publice sau private, media) ar trebui de asemenea implicate mai mult.

10. Prin urmare, Adunarea cere Comitetului Ministrilor:

i. sa examineze problema responsabilitatilor parintilor si a profesorilor in educatia

copiilor, si masurile de ordin legislativ, educativ si practic, care pot ameliora
comunicarea si pot consolida parteneriatul intre ei, si sa prezinte Adunarii un raport
despre aceasta;

ii. sa organizeze in 2002 o conferinta internationala cu privire la parteneriatul intre

parinti si scoala cu participarea Uniunii europene si a Unesco;
11. Adunarea cere de asemenea Comitetului Ministrilor sa recomande Statelor membre sa ia masuri speciale cu privire la aceasta, daca este cazul:

i. sa amelioreze comunicarea si interactiunea intre parinti si instantele educative la

toate nivelurile de invatamant (national, regional si local) si sa incurajeze stabilirea
parteneriatelor, asigurand conditiile necesare de ordin legal, financiar si
organizational pentru realizarea practica a acestor obiective;

ii. sa implice mai mult organizatiile neguvernamentale si in special instantele

responsabile de educatia neformala;

iii. sa promoveze si sa dezvolte instruirea continua a parintilor, pentru a ii ajuta sa-si

joace rolul de educatori intr-o lume in evolutie permanenta, pentru a-i face mai
constienti de responsabilitatile lor si, de asemenea, pentru a asigura o mai mare
coerenta intre mesajele pe care copilul le primeste acasa si la scoala;

iv. sa integreze sau sa desfasoare educarea relatiilor cu parintii in instruirea

invatatorilor, in special instruirea continua;

v. sa implementeze politici cu privire la valorizarea profesiei de invatator;

vi. sa propuna solutii pentru o mai buna exercitare a responsabilitatilor parentale in

cazuri in care concilierea vietii de familie si de lucru este dificila, si pentru ca copiii
sunt obligati sa ramana singuri acasa;

vii. sa faca autoritatile educative mai atente fata de necesitatile si preocuparile tinerilor,
in special prin creatia sau consolidarea consiliilor de elevi si alte forme de participare
la nivelurile local, regional si national, sa le asocieze mai mult cu alegerile educative
si cu solutionarea problemelor precum violenta in scoala;
 viii. sa acorde o atentie speciala educatiei copiilor care provin din mediul social si
familial defavorizate, si sa promoveze parteneriate specifice, daca este necesar in
afara scolilor, cu parintii din aceste medii; sa instruiasca invatatorii pentru relatiile
interculturale si sa asigure mijloacele necesare pentru a depasi barierele lingvistice si
culturale in relatiile cu familiile imigrantilor;

ix. sa acorde transparenta functionarii institutiilor de stat scolare, pentru a le deschide

mai mult pentru dialog si de a incuraja astfel participarea parintilor; sa adopte orare si
forme mai suple pentru a facilita o astfel de participare;

x. sa incurajeze cooperarea intre scoala si colectivitatile locale utilizand, de exemplu,

institutiile scolare ca loc pentru a crea un spirit comunitar, implementand structurile
sociale, sportive si culturale;

xi. sa sporeasca autonomia institutiilor scolare pentru a permite scolii sa se adapteze

mai usor la diverse realitati locale.
12. Adunarea recomanda de asemenea Comitetului Ministrilor sa sfatuie Statele membre sa instituie un larg dialog public si o constientizare soprita a
necesitatii de a coopera intre familie si scoala, de exemplu:

i. dezvoltand participarea colectivitatilor locale, a patronilor si a organizatiilor

neguvernamentale competente la dezbateri cu privire la problemele scolare;

ii. promovand dezbaterile televizate cu privire la educatie si subliniind

responsabilitatile educative ale celor doi parinti si ale profesorilor;

iii. profitand de noile tehnologii ale comunicarii pentru a dezvolta dialogul intre familie
si scoala.

Sursa: www.sei.ro

ANEXA 3

ACORD DE PARTENERIAT

Avand in vedere prevederile Constitutiei Romaniei, ale Legii Invatamantului

nr.84/1995 modificata si completata, ale Legii nr.128/1997 Statutul Personalului Didactic,
modificata si completata, ale Regulamentului de Organizare si Functionare a unitarilor
scolare, ale Legii nr.272/ 2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului,

Se incheie prezentul:

Acord cadru de parteneriat

pentru educatie

I. Partile semnatare
 1. Unitatea de invatamant .cu sediul in str..reprezentata prin prof director, dl./d-
na ____________________________.

2. Beneficiarul indirect - Parintele/reprezentantul legal al elevului, d-na/dl.

_____________________________, cu domiciliul in _________________________,

3. Beneficiarul direct - elevul/copilul _____________________________.

Scopul acordului

Asigurarea conditiilor optime de derulare a procesului de invatamant prin implicarea si

responsabilizarea partilor in educatia copiilor/elevilor

Scoala isi asuma principala responsabilitate in procesul instructiv-educativ.

Elevul isi asuma raspunderea pentru propria educatie.

Parintele se declara o persoana responsabila pentru educarea si comportamentul

copilului si pentru colaborarea cu scoala spre binele copilului.

Pentru desfasurarea, la standarde de calitate, a procesului instructiv-educativ, partile se

angajeaza, prin vointa proprie, dupa cum urmeaza:

1. Scoala se angajeaza :

a) sa asigure cadrul organizatoric si logistic pentru desfasurarea procesului educational in

conditii legale;

b) sa ofere servicii educationale de calitate, la nivelul standardelor elaborate de MEdC pentru

fiecare nivel de studiu / ciclu de scolarizare;

c) sa asigure siguranta elevilor pe perioada prezentei acestora in incinta si spatiul scolar, precum
si in deplasarile organizate de unitatea de invatamant si aprobate de inspectoratul scolar;

d) sa coopereze cu toate institutiile si structurile de ale caror servicii beneficiaza scoala si de care
depinde bunul mers al procesului de invatamant;

e) sa dea dovada de respect si consideratie in relatiile cu elevii si parintii acestora / reprezentantii

lor legali, intr-un raport de egalitate ;

f) sa nu desfasoare actiuni de natura sa afecteze imaginea publica a elevului, viata intima,

privata si familiala a elevului;
g) sa trateze cu profesionalism si responsabilitate orice situatie speciala legata de educatia
elevului /copilului ;

h) sa stabileasca, de comun acord cu parintii, calendarul intalnirilor periodice si apoi sa il puna in

aplicare;

i) sa elibereze, la cerere si in timp util, orice document scolar ce serveste interesului elevului, in
conditiile legii;

j) sa asigure accesul egal la educatie, in limitele planului de scolarizare si a efectivelor aprobate,

cu interzicerea oricarui tip de discriminare ;

k) sa ia in considerare, sa analizeze si sa raspunda oricarei sesizari scrise si semnate din partea

elevilor sau a parintilor referitoare la rele practici in scoala;

l) sa elaboreze proiectul regulamentului intern al scolii, dupa consultarea elevilor (peste 14 ani)
si a parintilor / reprezentantilor legali, anual, in prima luna de scoala;

m) sa solicite implicarea parintilor in stabilirea disciplinelor optionale de examen;

n) sa tina cont de solicitarile beneficiarilor privind CDS ;

o) sa recompenseze /sanctioneze, obiectiv si echitabil, rezultatele si conduita elevilor ;

p) sa explice clar toate prevederile prezentului contract celorlalte doua parti semnatare.

2. Beneficiarul indirect - Parintele/reprezentantul legal al elevului se angajeaza :

a) sa isi inscrie copilul la scoala; pentru clasele I VIII inscrierea se face cu prioritate la scoala
in raza careia domiciliaza;

b) sa-si asume responsabilitatea promovarii, in educatia elevului / copilului a principiilor,

valorilor si normelor de conduita, sustinute de scoala la care este inscris;

c) sa isi asume, impreuna cu elevul, responsabilitatea pentru orice fapta a elevului, desfasurata in
afara scolii, dar care ar putea prejudicia prestigiul acesteia;

d) sa nu desfasoare actiuni de natura sa afecteze imaginea publica, viata intima, privata si

familiala a personalului scolii;

e) sa respecte prevederile Regulamentului de Organizare si Functionare a unitarilor scolare;

f) sa asigure frecventa zilnica a elevului la cursuri si sa informeze scoala de indata ce se impune

absenta acestuia de la program;

g) sa asigure tinuta decenta a elevului la cursuri, conform Regulamentului Intern;

h) sa informeze scoala cu privire la orice aspect, care poate contribui la imbunatatirea situatiei
scolare/sociale a copilului ;

i) sa dea curs solicitarii conducerii institutiei de invatamant, ori de cate ori este necesar, de a se
lua masuri cu privire la conduita sau situatia scolara a elevului ;

j) sa se prezinte la scoala, cel putin, o data pe luna, pentru a discuta cu dirigintele situatia
scolara a copilului ;

k) sa ii asigure copilului, in limita posibilitatilor, conditii decente de invatare ( durata si locatie)

la domiciliu;

l) sa trateze cu respect si consideratie institutia scolara si pe reprezentantii ei;

m) sa suporte pagubele produse de elev;

n) sa comunice dirigintelui toate datele de legatura cu familia si orice modificari ale acestora.

3. Beneficiarul direct - elevul se angajeaza :

a) sa respecte scoala, insemnele si personalul acesteia, precum si pe colegii sai;

b) sa aiba un comportament, care sa nu afecteze sanatatea, securitatea, demnitatea si libertatea

celorlalti din unitatea scolara ;

c) sa nu desfasoare actiuni de natura sa afecteze imaginea publica, viata intima, privata si

familiala a personalului scolii;

d) sa frecventeze, regulat, cursurile, conform programului orar, si sa participe la activitatile de

evidentiere a identitatii scolii;

e) sa respecte prevederile Regulamentului Intern si ale Regulamentului de Organizare si

Functionare a unitarilor de invatamant preuniversitar;

f) sa invete potrivit nivelului de studiu si ritmului propriu de invatare;

g) sa se implice direct si sa raspunda solicitarii profesorilor de a participa la dezvoltarea sa ca

personalitate;

h) sa pastreze, in buna stare, bunurile scolii si sa foloseasca, cu grija, manualele transmisibile,

puse la dispozitie, gratuit, de catre scoala;

i) sa aiba o tinuta vestimentara / personala si o conduita decenta, neprovocatoare, neagresiva si

neostentativa;
j) sa aiba zilnic asupra sa carnetul de elev si sa il prezinte ori de cate ori este necesar
profesorului/ parintelui/dirigintelui.

I Durata acordului

Prezentul acord se incheie pe durata scolarizarii elevului in unitatea de invatamant.

IV. Alte clauze

1. Orice neintelegere dintre parti se poate solutiona pe cale amiabila, in cadrul Consiliului profesorilor
clasei, al Consiliului profesoral al unitatii de invatamant.

2. Partile semnatare inteleg ca nerespectarea angajamentelor proprii poate implica schimbari de atitudine
ale celorlalte parti.

3. Nerespectarea dovedita a angajamentelor asumate de scoala duce la aplicarea sanctiunilor legale si la o

monitorizare stricta din partea Inspectoratului Scolar.

4. Pentru incalcarea obligatiilor ce le revin potrivit prezentului contract, personalul didactic de predare,
personalul didactic auxiliar, precum si cel de conducere din cadrul unitatii de invatamant, pe baza
sesizarilor/referatelor scrise si semnate, va fi discutat in Consiliul de administratie al unitatii scolare.

5. Nerespectarea, din culpa, de catre parinte sau reprezentantul legal, a obligatiei privind asigurarea
frecventei scolare a elevului in invatamantul obligatoriu constituie contraventie si se sanctioneaza cu
amenda intre 50 RON si 200 RON, in conformitate cu prevederile art.180 alin.(3) din Legea nr.84/1995,
cu modificarile si completarile ulterioare.

6. Nerespectarea, de catre elev, a prevederilor prezentului contract atrage dupa sine punerea abaterilor
savarsite de acesta, in discutia Consiliului Elevilor, a Consiliului profesorilor clasei si a Consiliului
profesoral, urmata de aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute in Regulamentul de Organizare si
Functionare a unitatilor de invatamant.

7. Prezentul acord inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:

a) in cazul in care parintele semnatar decade din drepturile parintesti, urmand a se incheia un nou contract
cu celalalt parinte al elevului sau cu reprezentantul legal al acestuia;

b) in cazul transferului elevului la o alta unitate de invatamant;

c) in situatia incetarii activitatii unitatii de invatamant;

d) alte cazuri prevazute de lege.

Incheiat azi, .., in doua exemplare, in original, unul pentru scoala si unul pentru familie/elev.

Unitate scolara, Beneficiar indirect, Beneficiar

direct, elevul,
Sursa:
www.didact.ro
Un program de implicare al parintilor
PARINTII LA SCOALA
Parintii voluntari in clase
Parintii asistand la biblioteca
Camera parintilor
Parintii vizitand clasele
Proiecte parinte-profesor
Clase de educare a adultilor pentru
parinti si a altora
Bilant parinte - profesor
LEGATURI CU FAMILIA
Vizitele acasa ale profesorilor si ale
altora
Legatura telefonica si scrisa
ANEXA 4
INTALNIRI
Deschiderea pentru activitati speciale
Intalniri parinte-profesor referitoare la
curriculum
Intalniri pentru evaluarea progresului,
revizuirea atitudinilor parinte-profesor in
cadrul clasei
Conferinte asupra unor cazuri aparte
Consiliu familie-scoala
Relatii cu conducatorii institutiilor
publice
Intalniri de analiza-actiune
Intalniri multoidisciplinare
Adunari personal-parinti
COMUNICARI IN SCRIS
Gazeta de perete a scolii
Brosura scolii
Brosuri despre curriculum
 Reprezentantii parintilor o instructiuni pentru parinti

Intalniri in cadrul comunitatii o scrisori de instiintare in limbile

Invatarea acasa * urmarirea
curriculumului
Programe de conducere a invatarii
comportamentului la scoala si acasa
comunitatii
o jurnale de familie/de scoala,
zilnice/saptamanale
o evaluare la scoala si in familie

o pastrarea evidentei la scoala si

in familie

ANEXA 5

CHESTIONAR PRIVIND COLABORAREA

SCOALA FAMILIE pentru parinti

Va rugam sa raspundeti la intrebari, incercuind una dintre variante.

1. Sunt informat asupra ofertei educationale a scol

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

2. Vorbesc cu cadrele didactice despre obiectivele educationale propuse in activitatea cu elev

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

3. Am prezentat idei si sugestii cadrelor didactice pentru imbunatatirea activitatii educative.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

4. Conducerea scolii stimuleaza cooperarea intre cadrele didactice si parinti.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

5. Am fost solicitat de catre cadrele didactice pentru participarea la activitati educative.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

6. Imi sprijin copilul la realizarea activitatilor de invatare pentru acasa.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

7. Particip la activitatile extracurriculare ( sedinte, mese rotunde, lectorate, excursii, etc. ) organizate de
scoala.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

8. Copilul meu are o ambianta adecvata studiului.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

9. Solicit cadrele didactice in solutionarea problemelor copilului meu, legate de dezvoltarea

personala a lui.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

10. Sunt informat asupra progreselor scolare realizate de catre copilul meu.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

11. Sunt informat cand copilul meu prezinta probleme de invatare si de comportament.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

12. Contribui la sporirea resurselor materiale si financiare ale scol

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

13. Mentin legatura cu scoala ( dirigintele, cadrele didactice ).

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

14. Verific carnetul de note al copilului meu.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

INTERPRETARE

Frecvent De cele mai multe Rareori Niciodata

ori

3p 2p 1p 0p

DACA SE OBTIN:

Intre 25 36 p exista o relatie fructuoasa intre scoala si familie

 Intre 13 24 p exista o relatie buna, dar aceasta poate si trebuie imbunatatita

Intre 6 12 p relatia este superficiala, parintele nu se implica in desfasurarea activitatii

educative

Intre 0 5 p relatia scoala familie nu exista, trebuie luate imediat masuri de initiere si
dezvoltare a relatiei scoala familie

ANEXA 6

TEMATICA POSTERELOR

Prin discutiile legate de aceste postere am dori sa cunoastem asteptarile si

interesul Dvs. legate de educatia din scoala, opiniile Dvs. In legatura cu parteneriatul
scoala-familie. Va rugam sa sa alegeti prin incercuire 2-3 raspunsuri care v-au trezit
interesul sau sa aduceti completari, fara retineri, daca aveti propuneri .

1. Sub ce forma doriti sa pastrati legatura cu inv./dirigintele copilului Dvs.?

1. Consultatii cu parintii

2. Sedinte cu parintii

3. Vizite la domiciliu

4. Ziua Portilor deschise

5. Discutii inainte sau dupa orele de curs

6. Corespondenta caiet de corespondenta, rapoarte scrise

7. _________________________________________ - propunere

8. _________________________________________ - propunere

2. Care ar fi genurile de activitati la care ati lua parte cu placere?

Ziua Portilor deschise, expozitii cu lucrarile elevilor

Ore deschise

Discutii legate de problemele pedagogice

 Referate, filme educative pe probleme pedagogice, psihologice

Cluburi ale parintilor

Reuniuni (parinti si copii)

Expozitii de carti

Teatru, concert, concursuri sportive

Activitati gospodaresti (parinti alaturi de copii)

Tabere, excursii (cu participarea parintilor)

_______________________________________- propunere

_______________________________________ - propunere

3. Ce teme educative doriti sa abordam in cadrul sedintelor/lectoratelor cu

parintii?

Dezvoltarea intelectuala a copilului

Dificultatile de invatare

Autonomie autoritate parinteasca

Prietenii

Educatia sexuala

Timpul liber

Caracteristicile educatiei in familie

Dificultati in educatie in familie si in scoala

Relatia parinte copil

_______________________________________ - propunere

________________________________________ - propunere

ANEXA 7
 GHID DE INTERVIU PENTRU PARINTI

Prin desfasurarea acestui interviu dorim sa cunoastem parerea Dvs. Despre implicarea
parintilor in viata scolii, despre asupra parteneriatului scoala-familie.

Va rugam sa raspundeti sincer si deschis pentru a asigura corectitudinea cercetar

1. Cunoasteti obiectivele si programul de activitati al scolii?

2. In ce masura luati parte la planificarea, oprganizarea activitatilor din scoala?

3. Care este parerea Dvs. despre posibilitatile de informare din scoala, legate de situatia
copiilor?

4. Care este parerea Dvs. despre activitatea educativa din scoala?

5. Ce parere aveti despre activitatilew extrascolare organizate de scoala?

6. Cati parinti - procentual participa la sedintele cu parintii sau la alte activitati

organizate de scoala- excursii, concursuri, spectacole)?

7. Care credeti ca este motivul absenteismului parintilor?

8. Cum credeti ca ar putea fi mobilzati parintii mai putin interesata?

9. Ce propuneri aveti pentru activitatea viitoare a scolii?

10. Ce asteptati de la scoala, de la cadrele didactice din scoala?

ANEXA 8

CHESTIONAR PRIVIND COLABORAREA

SCOALA FAMILIE pentru cadre didactice

Va rugam sa raspundeti la intrebari, incercuind una dintre variante.

1. Informez asupra ofertei educationale a scol

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

2. Instiintez parintii despre obiectivele educationale propuse in activitatea cu elev

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

3. Parintii au prezentat idei si sugestii pentru imbunatatirea activitatii educative.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

4. Conducerea scolii stimuleaza cooperarea intre cadrele didactice si parinti.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

5. Am solicitat parintii pentru participarea la activitati educative.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

6. Parintii isi sprijinesc copilul la realizarea activitatilor de invatare pentru acasa.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

7. Participa la activitatile extracurriculare ( sedinte, mese rotunde, lectorate, excursii, etc. ) organizate de
scoala.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

8. Elevii au acasa o ambianta adecvata studiului.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

9. Parintii ma solicita in solutionarea problemelor copilului lor, legate de dezvoltarea lor personala.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

10. Informez parintii asupra progreselor scolare realizate de elevi.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

11. Informez parintele cand copilul prezinta probleme de invatare si de comportament.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

12. Parintii contribuie la sporirea resurselor materiale si financiare ale scol

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

13. Parintii mentin legatura cu scoala ( dirigintele, cadrele didactice ).

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

14. Parintii verifica carnetul de note al copilului lor.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

 ANEXA 9

GHID DE INTERVIU PENTRU CADRE DIDACTICE

Prin desfasurarea acestui interviu dorim sa cunoastem parerea Dvs. Despre implicarea
parintilor in viata scolii, despre asupra parteneriatului scoala-familie.

Va rugam sa raspundeti sincer si deschis pentru a asigura corectitudinea cercetar

1. Care sunt problemele cu care se confrunta scoala?

2. Ce asteptari aveti de la parinti?

3. Care sunt ocaziile cand le sunt prezentate parintilor obiectivele, programul scolii?

4. In ce masura participa parintii la planificarea, organizarea programelor educative, gospodaresti

etc. ale scolii?

5. Puteti sa dati exemple cand parintii au venit cu sugestii, propuneri legate de imbunatatirea
activitatii scolii? Au fost acceptate?

6. Cati parinti participa procentual la activitatile organizate de scoala (sedinte, lectii, excursii,
spectacole, activitati gospodaresti)?

7. Cum tineti legatura cu parintii?

8. Cat de des vorbiti cu parintii?

9. Care considerati ca este motivul absenteismului parintilor de la activitatile scolii?

10. Cum credeti ca ar putea fi mobilizati parintii mai putin interesati?

ANEXA 10

AVOCATUL ELEVULUI - disfunctionalitati ivite

Cauze Actori Solutii

Socio-economice Parinti someri/imigranti Consiliere, pregatire suplimentara,

 Profesori diriginti monitorizare, parteneriate

Comunitate

Culturale Mass-media Promovarea experientelor pozitive

- rasturnarea Anturajul Peer-educatori

scarii valorice
Voluntariat-ONG- Centre educative in
- cultura de timpulliber
cartier

Psihologice frustrari, Familia Educatia parintilor

reprimari, abuz
intelectual, emotional Scoala relatia Formarea profesorilor
profesor-elev, elev-elev
Comunicare+consilier individ si
grup

Educatia Institutii cu atributii in Schimbari legislative, curriculare,

educatie parteneriat parteneriat scoala-elev-parinti-
- scoala nu educational comunitate
este respectata
MedC, ISE Formarea initiala permanenta
- dezechilibru
curricular, Parinti Flexibilizarea/adaptabilitatea
extracurricular curriculara nivel pre si universitar

SOCIETATEA IN TRANZITIE concluzii

Mass-media Promovarea nonvalorii, regizare si manipulare,

denaturarea informatiei, exemplificare nonpedagogica,
promovarea negativului, agresivitate

Scoala/elevul criza de identitate, carente educationale, discriminare,

lipsa de valorizare
Scoala/cadre frustrari socio-economice, carente in formarea initiala
didactice si continua, inconsecventa, lipsa rsurselor
materiale/umane, management defectuos, curriculum
neadaptat, mentalitati anacronice

Familia saracie, insecuritate sociala, violenta domestica,

migrarea/abandon/separare, perceptia valorilor,
management familial, lipsa informatiei sau a educatiei,
mentalitate, conflict intre generatii, carente emotionale

Grupul subcultura, imitatie, anturaje nepotrivite, modele false,

aventurism/teribilism, dorinta de afirmare/
apartenenta, perceptii diferite