Dreptul Uniunii Europene- curs 14

Libera circulatie a capitalurilor si a platilor

Circulatia capitalurilor desemneaza acele operatiuni financiare care vizeaza in mod esential
plasarea si investirea sumelor in cauza si nu remuneratia pentru o prestatie.

Platile constituie transferul de devize care reprezinta o contrapartida in cazul unei tranzactii
adiacente. Astfel, circulatia capitalurilor implica o tranzactie cu caracter autonom, pe cand platile
implica, ca transferul sa fie efectuat ca urmare a unei tranzactii principale. Exemple privind circulatia
capitalurilor:

1. Investitii directe: infiintarea/ extinderea unor sucursale, intreprindere, apartinand persoanelor

care detin capitalul sau achizitionarea complete a unor intreprinderi existente;
2. Investitii imobiliare: achizitii de cladiri si terenuri, constructia unor cladiri de catre niste
particulari;
3. Operatiuni cu valori mobiliare tranzactionate pe piata de capital sau pe piata monetara
4. Operatiuni in conturi curente: institutii financiare;
5. Imprumuturi si credite financiare;
6. Transferul de capitaluri in interes personal;

Exceptii

Potrivit art. 65 din TFUEm statele membre pot impune restrictii circulatiei capitalurilor si platilor
pentru urmatoarele situatii:

1. Pentru a aplica dispozitiile incidente ale legislatiei fiscale ce stabilesc o distinctie intre
contribuabilii care nu se gasesc in aceeasi situatie in ceea ce priveste resedinta lor sau locul
unde capitalurile lor au fost investite;
2. Pentru a adopta masuri necesare in combaterea incalcarii actelor cu putere de lege si a
normelor administrative, in special in domeniul fiscal sau al supravegherii prudentiale a
institutiilor financiare;
3. Masuri adoptate de catre statele membre in vederea stabiliri unor proceduri de declarare a
circulatiei capitalurilor in scopul uniformizarii administrative/statistice;
4. Masuri justificative pentru motive de ordine publica/ siguranta publica;

Clauuza de salvgardare- in conformitate cu art. 66 din TFUE

Consiliul poate adopta masuri referitoare la circulatia capitalurilor dintre statele membre si
statele terte in cazul in care in situatii exceptionale, circulatia capitalurilor provenind din statele terte,
provoaca sau ameninta sa provoace dificultati grave in ceea ce priveste Uniunea Europeana, in plac
economic si monetar.

Masurile sunt adoptate de Consiliu la propunerea Comisiei, dupa consultarea Bancii Centrale
Europene si pot fi derulate pentru o perioada de cel mult 6 luni.

Dreptul concurential

Sediul materiei- art. 101-109 TFUE; Protocolul 27 priv. Piata interna si concurenta
Dreptul secundar: Regulamentul 1/2003 de aplicare a art. 101 si 102 din TFUE, Regulamentul
139/2004 priv. Concentrarile europene.

Articolele 101-109 din TFUE- norme care privesc acordurile dintre intreprindere, abuzul de
pozitie dominanta a unor intreprinderii, controlul fuziunii, interzicerea ajutorului de stat.

Regulile privind concurenta in Uniunea Europeana se adreseaza intreprinderilor(art. 101-103

ce au in vedere acordurile si practicile concertate, abuzul de pozitie dominanta si concentrarile-fuziuni
si achizitii) si statelor membre(art. 107 din TFUE care priveste ajutorul de stat).

Intreprinderea- in sens concurential

Conceptul de intreprindere in interesul dreptului comercial al UE este dezvoltat pe cale

jurisprudentiala: orice entitate angajata intr o activitate economica, indiferent de statutul ei legal si de
modul in care e finantata. Vezi C41/90 Hofner, definitia data de Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Intreprinderea in dreptul economic poate implica: corporatii, persoane fizice, diverse asociatii
de comert. Conditia este aceea de angajare intr o activitate economica. Entitatile care au obiective pur
sociale nu pot fi considerate intreprinderi. Intreprinderile nu tb sa fie in mod necesar, stabilite cu sediul
in Uniunea Europeana.

Acordurile si practicile concertate- art. 101 TFUE; Regulamentul 1/2003

Potrivit TFUE, sunt incompatibile cu piata interna si sunt interzise orice acorduri, practici
concertate, care:

1. Sunt incheiate intre intreprinderi;

2. Pot aduce atingere comertului intre statele membre;
3. Au ca obiect sau ca efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei;

Acordurile pot fi orizontale(intre competitori) sau verticale ( producator-distribuitor).

Exemple de acorduri concertate: art. 101

Pot fi considerate incompatibile/ interzise, acordurile care:

1. Stabilesc in mod direct/ indirect pretul de cumparare/ vanzare/ orice conditii de tranzactie;
2. Limiteaza/ controleaza productia, comercializarea, dezvoltarea tehnica sau investitiile;
3. Impart pietele;
4. Conditioneaza incheierea contractelor de acceptare de catre parteneri a unor prestatii
suplimentare care prin natura lor/ uzante comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor
contracte;

Consecinta acestor practici: acordurile/ deciziile interzise sunt declarate nule de drept, efectul este
unul retroactiv.

Exceptii

Exista anumite acorduri care nu sunt interzise. Avem exceptii individuale si exceptii acordate
in bloc.

Exceptiile individuale se bazeaza pe art. 101(3) din TFUE si tb evaluate de la caz la caz.
 Tratatul prevede 4 conditii care tb indeplinite pentru ca un acord sa fie considerat conform cu
dreptul Uniunii Europene:

1. Acordul contribuie la imbunatatirea productiei/distributiei/promovarii progresului tehnic.

2. Asigura consumatorilor o parte echitabila din beneficiu.
3. Nu impune intreprinderilor in cauza restrictii indisponibile.
4. Nu ofera intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe o parte semnificativa
a pietei produselor in cauza.

Exceptiile in bloc sunt acordate unor categorii intregi de acorduri pe baza unor regulamente. Ex:
regulamentul 2659, regulamentul 772/ 2004.

Interzicerea abuzului de pozitie dominanta

Sediul materiei: 102 TFUE

Este incompatibila cu piata interna si e interzisa, folosirea in mod abuziv de o pozitie

dominanta.

Conditii:

1. O intreprindere sau mai multe actioneaza ca o entitate colectiva;

2. In masura in care ar putea aduce atingere comertului dintre statele membre;
3. Folosirea in mod abuziv a pozitiei;

102(2) din TFUE: practicile abuzive pot consta in:

1. Impunerea directa sau indirecta a pretului de vanzare cumparare sau a altor conditii
inechitabile de tranzactie;
2. Limitarea productiei/ a comercializarii/ a dezvoltarii tehnologice in dezavantajul
consumatorilor;
3. Aplicarea in raporturile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la prestatii echivalente;
4. Conditionarea incheierii contractelor de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii
suplimentare care n-au legatura cu obiectul acestor contracte;

Nu exista exceptii de la disp. Art. 102 TFUE. Abuzul nu e justificat.

Regulamentul 1/ 2003 confera puteri de investigare Comsiei Europene.

Controlul concentrarilor- achizitii si fuziuni

Initial, supervizarea achizitiilor si concentrarilor revenea Comisiei Europene.

Din 1990, toate concentrarile intreprinderilor cu o dimensiune comunitara sunt subiect al

notificarii obligatorii anterioare si controlului pe baza regulamentelor 4064/1989- acesta a fost inlocui
cu Regulamentul 139/2004.

Norme care se adreseaza statelor membre, nu intreprinderilor- sediul materiei: 107->109 TFUE

Ajutorul de stat este interzis. Conditiile necesare ca un ajutor sa fie incompatibil cu piata comuna:

Sa ne aflam in prezenta unui beneficiu financiar;

 Beneficiu acordat de state prin intermediul resurselor de stat;
Denatureaza/ameninta sa denatureze concurenta;
Denaturare care se realizeaza prin favorizarea anumitor intreprinderi/ sectoare de activitate;

Exceptii- ajutoare de stat compatibile cu piata interna- sunt prevazute la art. 107(2) de la litera a)
la litera c).

Ajutoare posibil compatibila cu piata interna, in anumite situatii, sunt reglementate la art. 107 alin
3 de la litera a) la litera c). Art. 106 (2) vizeaza servicii de interes economic general.