PORTOFOLIU

Mircioag Nectara Elena

coala Gimnazial Pia Brtianu
 AUTOCUNOATEREA

Autocunoaterea este procesul prin care persoana uman i rspunde la ntrebarea Cine
sunt eu?, ea conducnd la formarea unei reprezentri mentale despre propria persoan
(imaginea de sine). Imaginea de sine poate fi divizat ea n 3 componente:
imaginea de sine fizic
imaginea de sine psihic
imaginea de sine social.
Aceste imagini de sine se modific n timp, deoarece persoana, o dat cu trecerea timpului, i
schimb nfiarea, dobndete noi abiliti, noi atitudini, sentimente, valori etc. i totui, dei
imaginea de sine este ntr-o continu transformare, orice om este sigur c este acelai cu cel de
acum cteva zile sau de acum civa ani. Acest fenomen este posibil datorit simului identitii
eului.
Dei simul identitii eului este format nc din copilrie, el se atenueaz n anii urmtori,
datorit loialitii copilului fa de familie i grup. n adolescen ns, tema identitii revine n
contiina tnrului, astfel c, una din temele centrale ale acestei perioade este aceea sintetizat n
ntrebarea Cine sunt eu:?.
Erikson explic (dup Concise Encyclopedie of Psychology, 1987, p. 561) formarea identitii ca
un proces de integrare a tuturor identificrilor anterioare i a tuturor imaginilor de sine. Nu este
doar o integrare, ci o restructurare a lor n lumina viitorului anticipat. Autocunoaterea conduce
aadar la formarea imaginii de sine i la structurarea identitii proprii.
Formarea unei imagini de sine realiste i a unei stime de sine ridicate depinde n primul rnd de
atitudinea celor din jur, n special a prinilor, frailor, prietenilor, cadrelor didactice. Ei sunt cei
care prin cuvintele, comportamentele, reaciile lor ne ofer o oglind, n care se reflect
comportamentele noastre i prin intermediul creia ncepem s ne construim propria imagine.
Muli prini greesc prin faptul c, dorind s i motiveze copiii, le impun cerine exagerate n
raport cu posibilitile lor. n acest fel copilul va suferi numeroase eecuri i va avea sentimente
de vinovie pentru c nu se poate ridica la nivelul ateptrilor prinilor. O alt greeal
frecvent este etichetarea copilului ca fiind ru, prost, incapabil etc., pentru nite comportamente
greite. n aceste cazuri prinii fac o confuzie ntre comportament i personalitate, ei
devalorizeaz ntreaga personalitate a copilului pentru un singur eec. Aceste greeli de natur
educaional duc la conturarea unei imagini negative de sine, la scderea stimei de sine, cu
numeroase consecine negative pentru viitorul copilului
Autocunoterea este implicit existenei umane nsi. Exist trei motive (nevoi umane)
principale care ne conduc spre autocunoatere:
Nevoia de a ne mbunti ncrederea n noi nine: se refer la faptul c oamenii caut s-
i ntreasc sentimentul de autorespect prin intermediul autocunoaterii.
Nevoia de realism n privina propriei persoane: oamenii vor s tie adevrul despre ei
nii, fie c acesta este pozitiv sau negativ.
Nevoia de consisten: oamenii vor ca ceea ce afl despre ei nii s nu contravin major
imaginii de sine. Aceasta conduce de obicei la cutarea de informaii care s fie
consistente cu imaginea de sine i la evitarea acelora care nu coreleaz cu ceea ce cred
despre ei nii.
Exist mai multe modaliti prin care se realizeaz autocunoaterea:
 comparaiile: oamenii se compar cu alii pentru a-i forma o imagine de sine cu cei
similari, cu cei care sunt percepui ca fiind mai bine poziionai din punct de vedere social
sau cu cei mai dezavantajai;
introspecia: reprezint procesul de contact cu propriul sine, cu atitudinile, cu gndurile,
cu emoiile noastre;
autoobservaia (autopercepia): const n observarea i interpretarea propriei conduite;
aici, spre deosebire de introspecie, atitudinile noastre vor fi cunoscute ntr-un mod
indirect, prin analiza propriei conduite;
atribuiile cauzale: constau n interpretrile pe care oamenii i le dau despre ei nii
pornind de la analiza propriului comportament.
ncepnd cu perioada pubertii copilul depune n mod contient eforturi pentru a se
autocunoate. Dorina de autocunoatere devine i mai accentuat n adolescen i tineree.
Autocunoaterea se poate mbunti prin formarea obinuinei de a ne observa
comportamentele, dintre acestea cele mai semnificative fiind modalitile de a interaciona cu cei
din jur, de a aciona i de a reaciona n diferite situaii. De asemenea, este important s ne
dezvoltm capacitatea de a ne contientiza propriile gnduri, emoii, sentimente, motivaii. Nu
trebuie s neglijm importana informaiilor verbale i nonverbale primite de la cei din jur, i mai
ales importana opiniilor persoanelor semnificative pentru noi (prieteni, membrii familiei etc.).
Dezvoltarea autocunoaterii poate fi stimulat prin ncercarea de a rspunde ct mai sincer i mai
obiectiv la urmtoarele ntrebri:
1. Ce tiu i ce pot s fac bine? Rspunsurile formulate ne ajut s ne identificm
cunotinele, capacitile, abilitile, deprinderile.
2. Ce a dori, ce mi-ar plcea s fac? Rspunsurile conduc la contientizarea intereselor,
dorinelor, preferinelor, aspiraiilor, idealurilor personale.
3. Ce este important pentru mine? Rspunsurile se vor referi la sistemul de valori.
4. Cum sunt? Aceast ntrebare se refer la identificarea trsturilor de personalitate.
Autocunoaterea i dezvoltarea personal se influeneaz reciproc. Autocunoaterea contribuie la
realizarea dezvoltrii personale, iar ultima se refer i la activitile de cunoatere de sine.
Procesul dezvoltrii personale presupune ns i alte demersuri: activiti de mbuntire a
ncrederii n sine, de dezvoltare a aptitudinilor i talentelor proprii, de maximizare a propriului
potenial, de cretere a calitii vieii i de realizare a propriilor aspiraii i dorine. Dezvoltarea
personal este deci un proces complex de evoluie si cretere personal care se bazeaz pe
autocunoatere, pe dezvoltarea unei identiti clare i pozitive, descoperirea limitelor si
blocajelor, consolidarea ncrederii i a stimei de sine, rezolvarea sau restructurarea conflictelor
intrapsihice, precum i pe diminuarea sau eliminarea unor simptome. Dezvoltarea personal
nseamn progres n toate aspectele vieii.
Bibliografie:
1. Allport, G. (1991), Structura i dinamica personalitii, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti
2. Corsini, R., Auerbach, A., Anastasi, A., Concise encyclopedia of Psychology, Editori:
Raymond J. Corsini, Alan J. Auerbach, Anne Anastasi, Editura J. Wiley, 1998
3. Erikson, E., Enfance et societe, Delachaux &Niestle, Neuchatel, 1963
4. Popescu-Neveanu, P., Dicionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucureti, 1978
 Anexa
TEST AUTOCUNOATERE

1. Care sunt valorile/principiile tale dupa care iti ghidezi viata?

Identificarea proprilor valori te ajuta sa identifici limitarile tale, prejudecatiile tale, conceptiile
despre diverse elemente de viata care te pot apropia sau indeparta de obiective marete sau nu.
2. Pentru ce vrei ca oamenii sa-si aminteasca de tine?
Raspunsul te-ar putea ajuta sa te apropii de identificarea obiectivului sau obiectivelor tale in
viata. Iar cand identifici ce doresti sa faci in viata, urmatorul pas e sa faci.
3. Daca ai avea doar o zi de trait cum ti-ai petrece acea zi?
Intrebarea te ajuta sa afli ce iti place sa faci cu adevarat. Uneori ne putem pune obiective pentru
viata care de fapt nu ne apartin noua ci familiei, parintilor sau prietenilor nostrii. Atunci cand
urmezi in viata obiectivele tale ci nu ale celorlalti simti ca ai mai multa energie, mai multa
motivatie si esti mai fericit urmand acea cale.
4. Care crezi ca sunt cele mai importante calitati ale tale?
Cand mergi la batalie iti pregatesti armele si scutul, fara sa le stii nu ai cum sa-ti dai seama
ce te poate ajuta sa castigi iar batalia ajunge sa fie pierduta inainte de a incepe.
5. Care crezi ca sunt defectele tale?
Nu este usor sa-ti recunosti in fata altor persoane defectele, dar cand le constientizezi este mult
mai usor sa-ti dai seama in ce arii ale vietii tale ai de lucrat.
6. Ai incercat sa-ti inlaturi unele defecte? Daca da, descrie cum ai proceda?
Daca, de exemplu, esti o persoana timida si ai incercat sa indepartezi timiditatea, adu-ti aminte ce
a mers sa te deschizi in fata oamenilor si ce te-ar putea incuraja sa continui acest proces de
socializare mai mult.
Cauta persoanele si situatile care sa sustina schimbarea. Daca vrei sa socializezi mai mult, iesi
mai mult in oras in locuri in care ai putea comunica cu oamenii. Inscrie-te in grupuri sau
evenimente ce incurajeaza socializarea etc. Identificarea a ce a mers sau nu a mers in a face o
schimbare te poate ajuta.
7. Care crezi ca sunt sansele/oportunitatile pe care le ai fata de celalalte persoane?
De multe ori, desi cunoastem pe cineva care, de exemplu, stie mai mult despre afaceri, nu i-am
pus niciodata intrebarea cum face, desi am vrea si noi sa avem afacerea noastra. Si astfel
ramanem orbi la oportunitatile ce ne inconjoara.
Gandeste-te bine, cunosti persoane care te-ar putea ajuta sa-ti clarifici mai bine ce ai de facut?
Cunosti persoane cu care ai putea colabora pentru a realiza ceva ce doresti? Daca nu, cum ai
putea intra in contact cu astfel de persoane?
Pentru ca, de multe ori norocul si-l mai face si omul prin actiunile sale.
8. Ce calitati apreciaza cei din jur la tine?
Raspunsul la aceasta intrebare te ajuta sa realizezi daca transpui oamenilor imaginea pe care
doresti sa o aiba despre tine.
9. Care crezi ca sunt obstacolele / amenintarile in a obtine ceea ce iti doresti?
Ce te opreste sa fi fericit, ce te opreste sa faci o schimbare?
In cazul meu cand lucrurile merg bine, si munca mea incepe sa aduca valoare, atunci mie cel mai
teama.
Incepe sa-mi fie teama ca e prea frumos sa fie adevarat si ca urmeaza ceva rau, ceva catastrofic si
atuncea ma opresc sa fac lucrurile bune gandindu-ma ca asa opresc si lucrurile rele dar de fapt
ma indrept spre lucrurile rele. In cazul asta ostacolul meu e frica de succes si sentimentul ca nu
merit lucrurile bune.
Atunci cand iti dai seama care sunt obstacolele tale poti sa le iei pe rand si sa te gandesti de unde
provin. Iar cand iti dai seama de unde a inceput, puterea pe care o are asupra ta scade.
10. Ce lucruri nu stii sa le faci dar ti-ar placea sa inveti sa le faci?
Nu te teme sa inveti ceva nou. Ai timp sa inveti ce vrei, important e sa vrei.
Din raspuns ai putea afla ce activitati ti-ar aduce un surplus de energie, pentru ca atunci cand faci
ceea ce iti place te-ar ajuta sa iti oferi o apreciere mai mare.
11. Fa un scurt istoric al familiei tale.
Ce povesti ti-au spus parintii despre ei si bunicii tai? Despre ce lucruri se discuta in familia
ta si despre ce nu se discuta?
Cunoasterea istoricului familiei, povestile care ti se ziceau, mesajele care le-ai primit de la
parintii tai, toate au avut un impact asupra ta.
Din acestea poti afla radacina unora dintre limitarile tale, de ce uneori repetam acelasi tipar de
comportament cu una din persoanele pe care le cunoastem, dificultatile de comunicare pe care le
putem aduce in familia pe care o vom crea etc.
12. Sunt mandra / mandru de mine atunci cand .
Raspunsul te poate ajuta la intarirea stimei de sine.
13. Ma simt inutila / inutil atunci cand .
Prin intrebare poti sa-ti dai seama ce iti doresti, ce vrei sa eviti si unde ai de lucrat cu tine insuti.
14. Cand sunt trist cred despre mine ca ..
Poti identifica gandurile negative astfel, iar apoi poti sa le iei pe rand sa vezi de unde provine
fiecare.
15.Cine sunt? Ce fac? Ce problema rezolv? Care este scopul/telul meu in viata?