Mihai David

Dreptul de proprietate
Teoria generala a posesiei ca stare de fapt
Transferul proprietatii si a drepturilor reale
Publicitate
Patrimoniu
Dreptul de creanta

EXAMEN: 15 grile (5 pct)

1 speta (4 pct)

Pt seminarii- Caiet de seminarii, Ed. Hamangiu

Bibliografie:
1. Ungureanu si Munteanu, Tratat de drept civil- Bunurile. Drepturile reale principale,
Ed. Hamangiu, Bucuresti 2008
2. Valeriu Stoica, Drept civil- Drepturile reale principale, Ed. Beck, Bucuresti 2009
(nu tratatul in 2 volume, ci cursul)
3. Birsan, Drept civil- Drepturi reale principale, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2007
4. Liviu Pop, Harosa- Drepturi reale principale, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2006
Codul Civil de la 1800 si Noul Cod Civil (Legea 287/2009 si Legea de punere in aplicare a
NCC- Legea 71/2011)

CURS 2
NOTIUNEA DE DREPTURI PATRIMONIALE

Pt. seminarii- de recitit clasificare bunurilor (bunuri mobile- bunuri imobile diferentele
de regim juridic)
Drepturile patrimoniale se clasifica in:
1. drepturi reale:- drepturi principale
- drepturi accesorii (=garanteaza executarea unei creante;
garantiile reale prezinta interes in ipoteza in care debitorul nu executa voluntar):
ipoteca, gajul, privilegiile, garantiile reale imobiliare

1
 2. drepturi de creanta
3. drepturi potestative
- drepturile accesorii garanteaza executarea unei creante; garantiile reale prezinta interes in
ipoteza in care debitorul nu executa voluntar
-dreptul real accesoriu serveste la executarea silita prin echivalent prin vanzarea bunului de
catre creditor si recuperarea echivalentului; daca nu exista garantii si se ajunge la scandenta=>
actiune in justitie daca nu executa; in urma acesteia=> hotarare judecatoreasca, iar daca
paratul refuza=> executarea silita asupra patrimoniului acestuia
-orice pers garanteaza creditorii proprii prin toate bunurile prezente si viitoare din patrimoniul
sau

1. Drepturi reale principale:

-proprietatea si dezmembramintele (uzufruct, uz si abitatie, servitute,
superficiu)
-servitutiile, superficia si abitatia sunt intotdeauna drepturi reale imobiliare

2. Creantele (= dr patrimoniale care permit titularului lor posibilitatea de a pretinde

altei pers sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva=> este tot timpul prezentata in opozitie cu
obligatia debitorului care in acceptiunea clasica in dr civil poate sa fie o obligatie de a da, a
face sau a nu face ceva)
-are ca obiect o prestatie
-orice dreptu real se exericta in mod nemijlocit
-dreptul de creanta se execita, isi atinge finalitatea prin mijlocirea debitorului care executa
obligatia corelativa
-atat dreptul real car si dreptul de creanta este opozabil tuturor; diferenta nu tine de
opozabilitate, ci de exercitarea drepturilor
Principiul consensualismunului presupune incheierea valabula a actului juridic prin
simpla manifestare de vointa a partilor
-transferul proprietatii se realizeaza prin efectul actului juridic
-exceptie de la transferul priprietatii prin efectul actului juridic : NCC stabileste in materie
imobiliara ca transferul dreptului de proprietate asupra unui imobil se realizeaza doar cu
ocazia si prin efectul intabularii dreptului in cartea funciara

3. Drepturi potestative
-distinctia pleaca de la obiect
-are ca obiect o situatie juridica

-drepturile reale, drepturile de creanta si drepturile potestative sunt stari de drept care trebuie
distinse de starile de fapt
Ex: stari de fapt- posesia de stat, posesia (=exercitiul in fapt al unui drept real cu intentia
posesorului de a se considera titular al acelui drept- ex: hotul care isi insuseste un drept mobil
evident este neproprietar, insa este posesor)
-nu exista nici o diferenta intre real, creanta si potestativ sub aspectul opozabilitatii; ele sunt
opozabile tuturor

2
-dreptul real si dreptul potestativ se exercita nemijlocit; dreptul de creanta se exercita prin
intermediul debitorilor
-dr real se deosebeste de celalalte dr patrimoniale deoarece confera titularului sau doua
atribute: de urmarire si de preferinta
-dreptul de preferinta intereseaza exclusiv drepturile reale accesorii
-atributul de urmarire= dreptul de a urmari bunul in mana oricui s-ar afla
-atributul de urmarire se refera la ipoteza in care titularul dr real se indrepata impotriva unui
tert......
-actiune in revendicare se va face de reclamant prin faptul ca posesorul nu e proprietar
NCC: art. 31- art. 33- patrimoniu
NCC: Art. 1941- art. 1948, cu precadere art. 1946
VCC din 1865 cuprinde un text general cu referire la patrimoniu in art. 1718: orice debitor
garanteaza creantele sale cu toate bunurile sale prezente si viitoare
-patrimoniul functionaza ca gaj genereal al tuturor creditorilor
-gajul general nu se confunda cu dreptul de gaj
-patrimoniu= ansamblul de drepturi si obligatii evaluabile in bani ale unei persoane
-functia esentiala a patrimoniului: gaj esential- orice datorie, orice obligatie cuprinsa in
pasivul patrimonial va fi garantata cu activul patrimonial
-patrimoniul nu se confunda si nu se reduce la continutul lui dintr-un moment dat
-patrimoniul poate sa exista si daca ipotetic persoana nu are niciun drept si nicio obligatie
-patrimoniul exista independent de drepturile si obligatiile care le contine
-gajul general- orice obligatie este garantata cu bunurile prezente si viitoare (VCC 1865); nu
este un drept real deoarece nu poarta asupra unor bunuri determinate, ci asupra patrimoniului
in ansamblul sau
-gajul general poarta asupra bunurilor prezente si viitoare raportat la momentul executarii
silite
-gajul general nu confera atributele de preferinta si urmarire
-partile prin contrat pot stabili ca anumite bunuri din patrimoniu debitorului nu pot face
obiectul gajului general
Inalienabilitate- prevedere generala ce stabileste ca dobanditorul nu poate sa
instraineze bunul pe o anumita perioada de timp
Insesizabilitate- bunurile nu pot fi urmarite
Creditori chirografari- au exclusiv gaj general= sunt defavorizati in raport cu creditorii
care au garantii reale
-actiunea oblica
-actiunea pauliana
-actiunea directa: A datoreaza lui B si B datoreaza lui C. C se poate indrepta impotriva lui A
Art. 1946 NCC- de citit
-teoria clasica a dreptului francez preluata de dreptul civil roman ( de citit!!!)
-patrimoniul va exista numai daca are proprietar (pers fizica sau juridica)
-o persoana poate avea un singur patrimoniu, asadar patrimoniul este susceptibil de a fi
divizat; exista anumite exceptii care se regasesc si in vechiul Cod Civ: acceptarea succesiunii
sub beneficiul de inventar- protejeaza succesorii in ipoteza insolvabilitatii
-teoria patrim nu si-a gasit reglementare in vechiul Cod Civil (doctrinara)

3
-teoria clasica a dr civil exclude notiunea de patrimoniu de afectatiune= patrimoniu distinct
creat de catre o persoana in scopul desfasurarii unei activitati determinate si cuprinde bunurile
destinate acestei activitati, respectiv obligatiile nascute, asumate in exercitarea acestei
activitati
-patrimoniul de afectatiune este o creatie a dr german care permite existenta mai multor
patrimonii cu acelasi titular
-in masura in care un patrimoniul este divizat vom fi in prezenta a 2 sau mai multor mase
patrimoniale
-masele patrimoniale sunt universalitati juridice
Universalitate juridica= ansamblul de drepturi si obligatii evaluabile in bani,
caracterizat prin 2 trasaturi esentiale: universalitatea juridica exista independent de continutul
ei si intre activul si pasivul ei exista o anumita legatura in sensul ca pasivul universalitatii
juridice este garantat intotdeauna de catre activul acestuia (in masura in care titularul acelei
universalitati juridice- patrimoniu- nu executa voluntar o obligatie care se gaseste in pasiv,
creditorul va avea posibilitatea sa il execute silit vanzand bunuri din activul univ juridice)
Universalitate de fapt= ansamblul de bunuri puse in comun de catre proprietarul lor pt
realizarea unui scop urmarit de acesta
Diferente:
-in timp ceuniversalitatea juridica exista indiferent de continutul ei, universalitatea de fapt se
stinge in masura in care dispar elementele ei
-in timp ceuniversalitatile juridice isi schimba titular prin intermediul trasmisiunilor cu titlu
universal, universalitatile de fapt se transmit intotdeauna prin intermediul transmisiunilor cu
titlu particular
-in timp ce in cadrul universalitatii juridice se produce subrogatia reala, in cadrul
universalitatii de fapt subrogatia reala este exclusa
Transmisiunea universala= acea transmisiune care are ca obiect un patrimoniu in
ansamblul sau, patrimoniu care este transmis unei singure persoane
-transmisiunea cu titlu universal presupune ca patrimoniul va fi transmis catre 2 sau mai multe
persoane diferite care devin cotitulari ai patrimoniului respectiv
-transimsiunea universala- dobandirea unor elemente de activ si pasiv
-avand in vedere ca patrimoniul nu este susceptibil de a fi transmis in timpul vietii,
transmisiunea universala intervine numai prin acte mortis causa
-succesorul transmisiunii cu titlu universal preia drepturile si obligatiile, dar acesta preia
calitatea de parte in actele juridice incheiate de cuius si aflate in curs de executare
-transmisiunea de drepturi si obligatii nu e posibila in cazul contractelor intuitu personar
(devin caduce)
Transmisiunile cu titlu particular= acele transmisiuni care au ca obiect unul sau mai
multe bunuri determinate; se transmit elemente care intra in continutul patrimoniului, doar
elemente de activ
-beneficiarul nu poate fi tinut de obligatii- dobandeste doar drepturi
Transmisiune- autor-cel care da
-avand cauza (avand drept)- cel care primeste
-gajul general este reglementat si in vechiul si in Noul Cod Civil: in vechiul Cod Civil art.
1718, iar in Noul Cod Civil art.2323-2326

4
-gajul general poarta asupra patrimoniului si nu asupra unor bunuri determinate=> nefiind un
drept real, gajul general nu confera atributele de urmarire si preferinta specifice drepturilor
reale accesorii
-gajul geral protejeaza orice creditor indiferent daca are o garantie rela sau nu
-creditorii care au ca unica garantie gajul general= creditori chirografari
-pt a se proteja, creditorul chirografar poate sa ia masuri de conservare: actiunea oblica,
separatia de patrimoniu- confera creditorilor un privilegiu asupra bunurilor din activul
succesiunii: cand se va incepe executarea silita, cu prioritatea isi acopera creanta creditorii
succesiunii
-creditorii chirografari in virtutea gajului general nu au nici o preferita, vin la executarea silita
deodata=> executa proportional
Clauza de insesizabilitate:
-reglementate art. 2329 NCC
-bun care nu poate fi urmarit in cazul executarii silite de creditori
-exista anumite bunuri care in temeiul legii sunt insesizabile
-legea recunoaste posibilitatea partilor de a stabili caracterul insesizabil a anumitor bunuri (in
actele translative de proprietate)
Conditiile pt ca o clauza de insesizabilitate sa fie valabila:
-NCC face trimitere la clauzele de inalienabilitate
-clauza de inalienabilitate= clauza prin care se restrange dreptul de proprietate asupra unui
bun in sensul interdictiei de instrainare sau grevare cu sarcini reale a acelui bun (sarcini reale-
in context= dezmembraminte ale proprietatii sau garantii reale)
1. clauza sa fie temporara, nu poate fi perpetua
2. clauza sa fie justificata de un interes serios si legitim

Posesia- curs scris

5
02.11.2011
POSESIA

-posesia nu este conditionata de existenta unui drept

Aparenta= stare de fapt care creeaza impresia ca in spatele sau se ascunde o stare de
drept
-de cele mai multe ori posesorul va fi titularul dreptului pe care il exercita
-beneficiaza de protectie legala chiar daca posesorul este un neproprietar
-posesorul poate sa fie de buna sau rea- credinta
-elementul animus nu se confunda cu buna-credinta
-buna-credinta in materie de posesie presupune o eroare inc are se gaseste posesorul care este
convins ca este proprietarul dreptului pe care il exercita, dar de fapt nu este
NCC art. 14- buna-credinta se prezuma pana la proba contrarie (relativ)
Buna-credinta eroare
-comportament (art. 14)
-in materie de posesie nu este suficienta buna-credinta eroare, aceasta eroare trebuie sa fie
legitima, scuzabila

Detentia precara
-art. 918 NCC: cazurile care nu constituie posesie
Detentia precara= starea de fapt presupusa de exercitiul unui drept asupra sau in
legatura cu un bun altul decat dreptul de proprietate.
-vor fi detentori precari toti cei care exercita un drept real asupra unui bun sau un drept de
creanta asupra unui bun, drepturi mai restranse decat proprietatea
-tuturor detentorilor precari le va lipsi intotdeauna elementul animus domini
-nu se opune posesiei in general (art. 918), ci se opune unei anumite posesii
-posesie sub nume de proprietar (art. 918 alin 1) are corpus si animus domini (intentia de a se
considera titular al dreptului de proprietate)
-elementul subiectiv animus se apreciaza intotdeauna prin abstract (ce poate sa se considere
x?)
-detentorii precari nu pot sa se considere niciodata proprietari deoarece detentia precara se
naste intotdeauna in urma incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate=> detentorul
precar ajunge sa stapaneasca un bun intotdeauna cu acordul proprietarului care ii remite bunul
respectiv in urma incheierii un act juridic netranslativ de proprietate
-titularul unui drept de servitute nu poate juridic sa se considere proprietar
-enumerarea de la art. 918 lit. a) este o enumerare exemplificativa, nu limitat
-art. 918 lit. d)- 2 deficiente: exista si detentori precari care nu stapanesc temporar sau care il
stapaneste cu ingaduinta proprietarului; textul se refera la tolerati- stapanesc un bun al altui
afara a avea un drept asupra acelui bun
NCC introduce printre cazurile de detentie precare actele de ingaduinta
Act de toleranta= act non-juridic prin care proprietarul unui bun permite, ingaduie
unei alte persoane sa foloseasca acest bun fara a-i constitui un drept asupra sau in legatura cu
bunul sau

6
-fiind vorba de un act non-juridic, proprietarul poate in orice moment sa se razgandeasca si sa
ceara incetarea folosirii asupra bunului
-beneficiarul actului de toleranta nu are niciodata elementul animus specific posesiei (pt ca el
stie ca i se permite sa foloseasca un bun fara a i se conferi un drept)
-in aceeasi situatie se gasesc si persoanele care profita de pe urma actelor de pura facultate
realizate de proprietari
Act de pura facultate= act normal de exercitiu al dreptului de proprietate aflat la
latitudinea proprietarului
Ex: sunt 2 terenuri alaturate. Pe unul din terenuri proprietarul construieste o casa si
deschide mai multe ferestre catre celelalt teren. Vecinul sau se hotaraste sa isi faca bloc. In
momentul cand isi face bloc proprietarul casei il da in judecata. Cand si-a facul casa
propritarul dobandeste o servitute de vedere care ii permite sa vada peste terenul invecinat. Se
poate ca el sa aiba castig de cauza cand cere dreptul de uzucapiune si sa ceara incetarea
constructiei blocului? Nu pt ca proprietarul casei nu a facut un act prin care sa incalce dreptul
celuilalt. El doar a profitat de faptul ca avea vedere (nu are elementul animus). Stie de la bun
inceput ca in mod intamplator beneficiaza de modul in care celalalt isi foloseste propriul bun.

Elementul subiectiv animus:

-este f greu de probat; proba directa este imposibila; atat vechiul, cat si NCC instituie o
prezumtie (art. 919 alin. 1 NCC)-> daca ai corpus se prezuma ca ai si animus
-elementul animus se apreciaza in abstracto, nu ne intereseaza ce-si doreste posesorul
-animus poate exista in urma dobandirii posesesiei cu buna sau rea credinta:
-daca posesia se dobandeste cu buna-credinta, elementul animus si intinderea lui vor fi
influentate, vor depinde de efectele titlului care intemeiaza dobandirea;
-posesia se dobandeste cu rea-credinta prin uzurparea drepturilor altuia (ex: furtul unui
bun mobil, ocuparea nelegitima a unui imobil aflat in proprietatea altei pers)
-elementul subiectiv al posesiei se intemeiaza intotdeauna si se justifica de fiecare data printr-
un element exterior vointei posesorului (elementul exterior: fie titlul de dobandire, fie actul
material de uzurpare a dreptului altuia)

In acceptiunea NCC (art. 919) urmatoarele ipoteze intra in sfera detentiei precare:
-stapanirea exercitata in calitate de titular al unui dezmembramant al dreptului de proprietate
-stapanirea exercitata in virtuta unui drept de creanta constituit in legatura cu bunul
-stapanirea in virtutea unei obligatii nascute in legatura cu bunul
-stapanirea exercitata in virtutea unui act de toleranta

Art. 919 alin. 2 NCC- prezumtie relativa- distinctie intre detentie si posesie
-prin interverire (art. 920) se schimba detentia precara in posesie sub nume de proprietate
-in urma intervertirii se schimba elementul animus initial cu elementul animus domini
-intervertire= inlocuire (a unui titlu cu alt titlu)
-intervertirea se refera la titlu
-art. 920 NCC enumera limitativ 3 cazuri de intervertire (art. 1858 vechiul Cod Civil enumera
4 cazuri de intervertire; codul din 2011 a pastrat doar primele 3)
-intervertirea nu se poate produce daca actul e universal sau cu titlu universal

7
 Actul de rezistenta neechivoc= act material sau un act juridic prin care detentorul
precar contesta, incalca, neaga dreptul celui de la care detine bunul si prin care detentorul se
afirma totodata ca proprietar
-de regula, sunt acte de dispozitie (acte pe care le poate face doar proprietarul)

VICIILE POSESIEI

-nu orice fel de posesie produce efecte juridice

-pt a produce efecte juridice posesia trebuie sa intruneasca anumite conditii (acele conditii
sunt date de lipsa oricaror vicii)
-art. 922 NCC- nu poate produce efecte juridice decat posesia utila (fara vicii), dar chiar si o
posesia viciata poate produce efecte juridice (prin exceptie)
-viciile nu se prezuma, trebuie probate- posesia se prezuma a fi utila pana la proba contrara
-in acceptiunea NCC (art. 923-925) viciile posesiei sunt: discontinuitatea, violenta si
clandestinitatea; mai exista si un al 4-lea viciu: echivocul (nereglementat la vicii)

1. Clandestinitatea
-pt a produce efecte juridice posesia trebuie sa fie publica
Posesie publica= posesie care poate fi cunoscuta de catre toate persoanele interesate
-prin opozitie cu posesia publica este clandestinitatea
Clandestinitatea= posesorul, cu intentie, disimileaza, ascunde exercitiul posesiei fata
de persoanele interesatea o cunoaste
-de regula, clandestinitatea poate sa intervina in cazul posesiei mobiliare
-clandestinitatea trebuie sa rezulte in urma faptei intentionate a posesorului -posesia nu este
clandestina in masura in care pers interesate puteau sa ia cunostiinta despre ea, dar nu au
cunosut-o datorita neglijentei lor
Caracteristici:
-la fel ca toate viciile posesiei, clandestinitatea este un viciu temporar- in momentul in care
clandestinitatea inceteaza si posesorul exercita public posesia aceasta devine utila
-clandestinitatea este un viciu relativ- ea poate fi invocata doar de catre persoanele care in
concret nu au cunoscut posesia exercitata in mod clandestin; asadar este f posibil ca fata de o
pers posesia sa fie clandestina si fata de alta sa fie utila

8
23.11.2011
Clauza de inalienabilitate poate sa fie legala, dar e vb de inalienabilitati conventionala,
nascuta din contract
-clauza de inalienabilitate exclude orice fel de dispozitie juridica
-vizeaza acte incheiate intre vii cu privire la bunul respectiv (daca unul moare se transmite
succesoriilor)
Conditiile clauzelor de inalienabilitate:
-caracterul temporar (maxim 49 ani)
-interes serios si legitim
-nerespectarea unei conditii atrage sanctiunea nulitatii absolute:
- partiala- vizeaza exclusiv clauza de inalienabilitate, contractul produce efecte in
continuare efecte; este partiala daca clauza de inalienabilitate nu a fost esentiala
-toata- desfiinteaza actul in intregul sau; este totala in masura in care clauza de
inalienabilitate a fost esentiala pt incheierea actului
-in principal, clauzele de inalienabilitate vizeaza actele cu titlu gratuit
-actele cu titlu gratuit au intentia de a gratifica o persoana; in actele cu titlu gratuit nu se
prezuma ca acea clauza de inalienabilitate a fost esentiala
-la actele cu titlu oneros- se prezuma
-sunt asimilate clauzelor cu caracter perpetuu si clauzele care indisponibilizeaza bunul pe
intreaga durata a vietii proprietarului; asadar, va fi lovita de nulitate si clauza care nu e
stabilita pe mai mult de 49 de ani, este stabilita asa incat pe durata vietii proprietarul nu va
mai putea dispune de bunul sau
-(daca clauza de inalienabilitate a fost esentiala )succesorul va fi tinut de inalienabilitate pt ca
are caracter real, se transmite odata cu bunul, indiferent de transmisiune
-art.2376 NCC, art.2384 alin. (1) NCC- interes serios si legitim
-art. 2376 NCC- in contractul de ipoteca clauza de inalienabilitate e considerata
nescrisa, nu produce efecte (nu exista interes serios si legitim=> sanctiunea este ca aceasta
clauza este considerata nescrisa); interesul poate fi atat al celui care transmite dreptul de
proprietate, al celui care dobandeste, al unui tert sau poate fi un interes public
-art.627 alin. (2) NCC- daca interesul serios si legitim dispare in curs, clauza ramane
valabila,dar proprietarul are posibilitatea sa ceara ridicarea inalienabilitatii; interesul se
verifica la incheierea actului
-daca exista un interes superior care justifica posibilitatea de
instrainarea a bunului se poate inlatura clauza si sa dispui de bun; derogare exceptionala art.
1270 NCC, art. 1281 CC- legiuitorul deroga de la opozabilitatea actului
-art.1006 NCC, art. 1008 NCC- se refera la revizuirea sarcinilor in materia liberalitatilor; vor
da posibilitatea proprietarului sa se sustraga de la respectarea clauzei de inalienabilitate (doar
daca ca act cu titlu gratuit)

Conditii de opozabilitate:
-reglementarile din materia cartii funciare
-in materie imobiliara, clauza se inscrie in cartea funciara pt opozabilitate
-in materie mobiliara, clauzele de inalienabilitate sunt sublime si ineficace

9
-art. 937 NCC- mod originar de dobandire a proprietatii care se dobandeste libera de orice
sarcini
-in caz de nerespectare, beneficiarul se poate indrepta impotriva proprietarului pt a-i angaja
raspunderea civila

Sanctiunile pt nerespectarea clauzelor de inalienabilitate:

-pot viza 2 acte juridice:- actul juridic care contine clauza de inalienabilitate
- actul juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate
-daca clauza de inalienabilitate e cuprinsa intr-un contract oneros, nu se vb de revocare (cu
titlu gratuit), ci de rezolutiune
-art. 1027-1029 NCC- revocarea donatiilor pt neexecutarea sarcinilor
-art.1648 NCC, art. 1649 NCC
-art.629 alin. (2) NCC- nulitate relativa (caracterul real al clauzei; proprietarul se gaseste in
postura unui uzufructuar);
-art.629 alin. (3) NCC- precizeaza generic ca inalienabilitatea atrage automat si
insesizabilitatea
-art.627 alin. (4) NCC- este discutabil pt ca nu exista in NCC nicio ipoteza de obligatie de
transfer a proprietatii
-intabularea se realizeaza automat prin contract
-art. 885 NCC

-dreptul de ingradire- art. 561 NCC-orice proprietar poate sa-si ingradeasca proprietatea
-obligatia de granitzuire- art. 560 NCC- se refera la ipoteza in care exista 2 terenuri alaturate
si nu se cunoaste linia de demarcatie dintre ele; oricare dintre proprietar poate sa ceara
stabilirea liniei de demarcatie, vecinul suporta cheltuielile granituirii
-obligatia de granituire intra in obligatiile reale
-obligatiile reale= ipoteza exceptionala derogatorie de la regula (obligatiile sunt intotdeauna
personale)
-obligatia reala (propter rem) este o obligatie legata de stapanirea unui bun
-efect: restrangerea exercitiului dreptului de proprietate sau a altui drept real principal
-consecinta caracterului real:
1. ea se transmite odata cu bunul grevat de la un proprietar la altul indiferent ca
transmisiunea este una universala, cu titlu unuversal sau cu titlu particular
-obligatiile personale se transmit doar in ipoteza unor transmisiuni universale si cu titlu
universal
2. persoana tinuta de o astfel de obligatie se poate libera de executarea ei in masura in
care abandoneaza bunul grevat (renunta la bunul de proprietatea a bunului grevat)
-actul juridic are efect relativ= obligatiile nascute din contracte etc pot sa fie doar in sarcina
partilor; nu se pot naste obligatii in sarcina tertilor; nu exista derogare de la efectul relativ
-limitari: art. 617-620 NCC
-dreptul de trecere (servitute legala de trecere)- se refera la situatia in care o persoana
nu are acces la un drum public=> vecinul are obligatia reala de a-l lasa pe vecinul sau sa
treaca peste teren pt a ajunge la strada (obligatie reala)
- art. 618 NCC

10
-art. 630 NCC- inconvenientul anormal de vecinatate- presupune 2 posibile sanctiuni:
repararea in natura prin incetarea activitatii sau repararea in echivalent

PROPRIETATEA COMUNA

-in NCC exista un capitol distinct

-art. 632 NCC- coproprietatea obisnuita-poate fi sistata prin partaj, are caracter temporal
- coproprietatea forta (perpetua)- nu poate inceta prin partaj judiciar
-coproprietatea= drept de proprietate fractionat astfel incat fiecare coproprietar are o cota
stabilita din dreptul asupra intregului bun
-coproprietatea difera de devalmasie- la coproprietate cotele din drept ale fiecarui coproprietar
sunt stabilite; la devalmasie cotele nu se cunosc
-art.634 alin. (2) NCC- cotele parti sunt prezumate a fi egale pana la proba contrara
-daca bunul a devenit comun prin actiune juridica, proba contrara se va putea face doarprin
inscris
-art. 636 NCC- fiecare coproprietar poate sa realizeze acte materiale asupra bunului cat timp
nu ii schimba destinatia si nu impiedica exercitiul celorlalti
-actele materiale(=actele jurdice realizate de coproprietari asupra cotei sale): dobandirea
fructelor naturale si industriale in dreptul de proprietate potrivit cotelor (se pot revendica daca
unul se foloseste de toate)=> prin contract se poate si deroga

TEST: 16 DEC- FACULTATIV (1 SPETA, 15 GRILE)

11
30.11.2011
COPROPRIETATEA- CONTINUARE

-pe perioada coproprietatii bunul in materialitatea lui bunul nu este niciodata impartit intre
coproprietari; ceea ce e fractionat e dreptul de proprietate
-exista 2 prezumtii relative pe care le introduce NCC:
-art. 633 NCC: daca bunul e stapanit in comun coproprietatea se prezuma pana la
proba contrarie; art. 919, alin. (3) NCC: posesorul se prezuma a fi proprietar pana la proba
contrara
-art. 634 NCC: pana la proba contrara partile sunt prezumate a fi egale
Consecinte legate de actele juridice si actele materiale:
1. cota parte din dreptul de proprietate care ii revine fiecarui coproprietar (acte
juridice)
2. dispozitie: coproprietarul poate sa faca in mod liber fara consimtamantul celorlalti
acte juridice de dispozitie: instrainarea cotei parti, grevarea cu sarcini reale a cotei parti,
abandonul
-art. 2353 NCC- reglementeaza in mod expres ipoteca asupra cotei parti indivize
3. executarea ipotecii
-art. 2553 NCC- reglementeaza o subrogatie reala
-art. 1825 VCC- in masura in care exista un creditor al unuia dintre coproprietari care vrea sa
execute silit un bun aflat in coproprietate, acesta poate sa o faca doar dupa partaj
-art. 678 NCC: da posibilitatea creditorului sa execute silit dreptul de proprietate sau sa ceara
partajul pt a vinde partea din bun care ii revine debitorului sau
-fiecare coproprietar va dobandi o cota parte din fructe care ii revine proportional cu cotele lor
din drept (art. 637 NCC-text supletiv- coproprietarii prin conventia lor poate sa deroge de la el
-art. 635 NCC: text supletiv- coproprietarii prin conventia lor poate sa deroge de la el; se
refera la fructe civila si la producte
-bunul aflat in coproprietate va fi partajat in functie de cotele parti din dr de proprietate(art.
676 NCC)
-partajarea fructelor: intereseaza doar fructele naturale si industriale; fructele civile sunt
creante care le revin coproprietarilor in functie de cota din dr de proprietate
-actele care le poate face coproprietarul asupra bunului:
-poate sa foloseasca bunul comun cu respectarea a 2 conditii: sa pastreze destinatia
acestuia si sa nu afecteze drepturile similare ale celorlati coproprietari
-art.636 alin. (2) NCC- despagubiri (doar o modalitate de actiune, dar nu singura)
-art. 639 NCC: stabileste ca utilizarea efectiva a bunului comun va fi stabilita fie
printr-o conventie intre coproprietari, iar daca exista o neintelegere intre acestia, prin hotarare
judecatoreasca
-actele materiale de conservare vor putea fi realizate de oricare dintre coproprietari
fara acordul celorlalti
-actele de dispozitie materiala pot sa fie realizate intotdeauna doar cu acordul tuturor
coproprietarilor

12
 -exista si situatii limita- cand actele de dispozitie sunt asimiltate celor de conservare
pot fi realizate fara consimtamantul celorlalti coproprietari
-acte juridice de conservare in legatura cu intregul bun: pot fi realizate de oricare
coproprietar fara consimtamantul celorlalti
-art.641 alin. (1) NCC: actele de administrare pot fi facute numai cu acordul
coproprietarilor care detin majoritatea cotelor parti (deroga de la 1280 NCC)
-art. 1280 NCC- efectul relativ al actului juridic= un tert care nu a consimtit la
incheierea actului juridic nu poate fi tinut la obligatile nascute din acel act
-art.650 alin. (2) NCC- decizia de atribuire in folosinta exclusiva trebuie adoptata cu o
majoritate de 2/3 din nr coproprietarilor si a cotelor parti
-art. 641 alin (2) NCC- atentueza consecintele alin (1)
-art.641 alin. (3) NCC- atentueaza consecintele alin (2)
-actele de dispozitie juridica asupra intregului bun
-regula: actele de dispozitie juridica presupun acordul tuturor coproprietarilor
-art.641 alin. (4) NCC- asimileaza actele juridice anum
-art. 642 NCC- sanctiuni pt situatia in care coproprietarii incheie acte juridice fara sa
respecte dreptul celorlalti

INCOMPLET!!!

13
07.12.2011
PARTAJUL-CONTINUARE

Valabilitatea partajului
-nu exista un text general care sa impuna o forma; ne raportam la actul juridic
(consensualism)
-exceptie: art.680 NCC alin. (2)- in cazul imobilelelor partajul se va incheia in forma
autentica
-aceeasi conditie a formei autentice: suspendarea partajului cand e vorba de imobile- art.678
alin. (4) NCC
-art.678 alin. (4) NCC: orice fel de conventie de suspendare a partajului este opozabila
creditorilor numai daca a intervenit inainte de nasterea creantelor, au dobandit data certa in
cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate in cazul bunurilor imobile si s-au indeplinit
conditiile de publicitate prevazute de lege,daca este cazul
-in materie mobiliara data certa intereseaza strict in materie probatorie
-data certa este un mijloc de opozabilitate a inscrisului probatoriu
-in materie imobiliara opozabilitatea este asigurata prin inscrierea in cartea funciara
-actele cu privire la bunuri mobile sunt opozabile de plin drept; proba nu va fi opozabila de
plin drept
-partajul: 1. in natura- bunul e susceptibil de a fi divizat
2. daca bunul nu poate fi divizat, va fi atribuit unui coproprietari care va plati
despagubiri celorlalti
3. daca bunul nu se poate imparti si niciunul din coproprietari nu vrea sa ia bunul si sa
ii despagubeasca pe ceilalti, bunul se vinde si pretul se imparte intre fostii coproprietari
conform cotelor lor parti
-partajul este translativ de drepturi numai cand bunul se vinde

Creditorii coproprietari in raport cu partajul

-art.678 alin. (2) NCC- in cazul vanzarii silite a unei cote-parti din dreptul de proprietate
asupra unui bun, executorul judecatoresc ii va notifica pe ceilalti coproprietari cu cel putin 2
sapt inainte de data stabilita pt vanzare, instiintandu-i despre ziua, ora si locul licitatiei. La
pret egal, coproprietarii vor fi preferati la adjudecarea cotei-parti
-art. 1730 NCC: preemtiunea= drept de preferinta la vanzare; titularul dreptului de preemtiune
are posibilitatea sa cumpere cu prioritate un bun cu acelasi pret; poate fi atat legala, cat si
conventionala; este de preferat titularul dreptului de preemtiune legala
-art.678 alin. (3) NCC- drept de urmarire: creditorii care au un drept de garantie asupra
bunului comun ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea
acestuia au dreptul sa urmareasca silit bunul, in mainile oricui s-ar gasi, atat inainte, cat si
dupa partaj
-art. 679 NCC- creditorii personali ai unui coproprietar vor putea sa intervina, pe cheltuiala
lor, in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot insa sa atace un partaj
efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe

14
care au facut-o, precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat
creditorii nu au putut sa intervina in proces
-creditorii pot ataca partajul folosint actiunea pauliana= mijloc prin intermediul caruia
creditorii pot cere instantei sa constate inopozabilitatea actului prin care s-a realizat partaul
princ are ei au fost fraudati art. 1562 NCC
-partajul produce efecte numai pt viitor
-daca partajul e judiciar efectele se produc din momentul cand hotararea devine
definititiva
-daca partajul e conventional efectele se produc din momentul in care se incheie
conventia intre coproprietari; fostii coproprietari pot stabili ca efectele sa se produca de la un
moment ulterior, dar acea data un poate fi mai devreme de data incheierii actului
-pt terti efectele se produc din momentul in care partajul a fost inscris in cartea funciara
-coproprietarii isi datoreaza garantie pt evictiune si vicii ascunse in limita cotei lor parti
-in vechiul CC partajul era un act declarativ ale caror efecte se intorceau in timp pana la
momentul in care s-a nascut coproprietatea
-art. 2386 NCC pct. 5- reglementeaza o ipoteca legala care garanteaza pe coproprietari pt
plata sultelor si pt acoperirea garantiei rezultand din evictiune; aceasta garantie este
imobiliara, ea exista doar in masura in care in coproprietate au existat bunuri imobile

APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

-art. 563- 566 NCC

-in vechiul CC nu era reglementata actiunea in revendicare (actiune in justitie)
-actiunea in revendicare
-actiunea negatorie
-actiunea in granituire
-actiunea in stramutare de hotare

1. Actiunea in revendicare= actiunea reala petitorie prin care proprietarul cere

instantei constatarea, confirmarea dreptului sau de proprietate si in consecinta obligarea
paratului la restituirea posesiei bunului litigios catre reclamant
-hotararea pronuntata de instanta intr-o actiune in revendicare nu este titlu de proprietate, se
margineste la a constata existenta dreptului de proprietate in patrimoniul reclamantului; il
obliga pe parat sa restituie posesia bunului (posesia stare de fapt)
-actiunea in revendicare nu este o actiune in constatare, ci este o actiune in realizarea
dreptului
-are ca finalitatea redobandirea posesiei asupra bunului
-actiunea in revendicare are aceeasi finalitate cu actiunea posesorie; actiunea in revendicare se
deosebeste prin cauza ei, prin temeiul ei juridic: reclamantul isi intemeieaza pretentiile printr-
o stare de drept
-proba dreptului de proprietate imobiliaraart. 565 NCC: se face prin intermediul extrasului de
carte funciara

15
-art. 900 NCC: prezumtia de proprietate care functioneaza in favoarea titularului tabular
-proba in actiunile in revendicare mobiliara art.919 alin. (3) NCC: posesia bunului mobil
prezuma calitatea de proprietar a posesorului; poate fi rasturnata prin proba contrara (se poate
face prin orice mijloc)
Efectele admiterii actiunii in revendicare art.566 alin. (1) NCC: paratul va fi obligat la
restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrainat. In
aceleasi conditii, paratul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. In
toate cazurile, despagubirile vor fi evaluate in raport cu momentul restituirii
-art.563 alin. (4) NCC: hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare
este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile Codului de
procedura civila
-actiunea in revendicare este, in principiu, la fel ca si actiunea negatorie imprescriptibila
extinctiv
-art.566 alin. (6) NCC: paratul are un drept de retentie asupra produselor (fructe si producte)
pana la restituirea cheltuielilor facute pt producerea si culegerea acestora, cu exceptia cazului
in care proprietarul furnizeaza paratului o garantie indestulatoare
-dreptul de retentie este un dr. mobiliar
-art. 2339 NCC: privilegii speciale

2. Actiunea negatorie= actiunea prin care reclamantul cere instantei sa constate

calitatea sa de proprietar asupra bunului litigios si in consecinta sa il oblige pe parat sa
inceteze exercitarea in fapt a unui dezmembramant al proprietatii asupra bunului litigios
deoarece paratul nu este titular al dreptului de care se prevaleaza
-laactiunea in revendicare exista deposedare, paratul exercita o posesie sub nume de
proprietar; la actiunea negatorie nu exista deposedare, ci doar tulburare- se exercita o posesie
sub nume de proprietar al unui dezmembramant
-este o actiune petitorie si reala
-reclamantul urmareste sa se constate ca el este proprietar si ca paratul nu este titular al unui
dezmembramant asupra bunului litigios
-reclamantul, ca si la actiunea in revendicare, va fi tinut sa probeze doar calitatea sa de
proprietar; odata probat, proprietatea este prezumata, libera de sarcini
-de regula, actiunea negatorie are caracter imobiliar, tertii exercita in fapt dr de servitate
asupra bunului altuia
-actiunea in revendicare si actiunea negatorie vor putea fi introduse alternativ cu actiunea
posesorie

-Actiunea confesorie= actiune reala petitorie prin care se protejeaza drepturile reale
principale, dezmembraminte ale dreptului de proprietate

3. Actiunea in granituire= actiunea prin intermediul careia oricare dintre proprietarii

unor terenuri invecinate are posibilitatea de a-si realiza pe cale judiciara dreptul de
granituire
-actiunea in granituire este un act de administrare si poate fi exercitata doar in ipoteza in care
exista 2 terenuri alaturate, ambele terenuri se gasesc in proprietate privata si au proprietari

16
diferiti, iar linia de demarcatie dintre terenuri nu a fost stabilita anterior pe cale conventionala
sau judiciara
-fiind un act de administrate, poate fi exercitata si de titularii altor drepturi reale care au
posibilitatea de a realiza acte de administrare
-actiunea in granituire nu pune in discutie calitatea de proprietar asupra celor 2 terenuri
invecinate a persoanelor care au calitatea de parat, respectiv reclamant intr-o astfel de actiune
-hotararea pronuntata in actiunea in granituire se limiteaza la stabilirea limitei materiale dintre
terenuri, fara a fi pusa in discutie calitatea de proprietari a celor 2 parti aflate in litigiu=>
hotararea nu are autoritate de lucru judecat intr-o viitoare actiune in revendicare intervenita
intre aceleasi parti

17
14.12.2011
FIDUCIA

-in VCC nu exista o reglementare in aceasta materie

-a aparut inca din dreptul roman
-NCC introduce aceasta institutie: art. 773-791; noua reglementare este o preluare din Codul
Civil francez
Fiducia= operatiune juridica prin intermediul careia o persoana numita constituitor
transmite unei alte persoane denumita fiduciar unul sau mai multe drepturi patrimoniale
determinate, prezente sau viitoare, insotite de un ansamblu de obligatii care restang exercitiul
drepturilor respective. De regula, intre aceste obligatii se regaseste si aceea ca fiduciarul sa
transmita drepturile respective catre beneficiarul fiduciei dupa executarea contractului de
fiducie.
-fiducia presupune intotdeauna un scop determinat in vederea caruia se realizeaza
transmisiunea drepturilor catre fiduciar
Fiducia se poate constitui in 2 variante:
1. prin contract- care trebuie sa fie incheiat ad validitatem in forma autentica
2. print-o prevedere legala in acest sens art. 674NCC
Fiducia ca mecanism juridic presupune 3 calitati:
-calitatea de constituitor- cel care transmite drepturi (poate fi orice pers care are capacitate de
execitiu)
-calitatea de fiduciar- cel care dobandeste aceste drepturi pt realizarea unui scop determinat
(calitatea de fiduciar- art. 776 alin. 2, 3 NCC);
-calitatea de beneficar- cel care dupa executarea fiduciei va dobandi drepturile ei (poate sa fie
o terta pers, dar poate fi chiar si constituitorul sau fiduciarul)

-art. 781 NCC- opozabilitatea fiduciei se va realiza prin inscrierea acesteia in Arhiva
Electronica de Garantii Reale Mobiliare; in masura in care intre drepturile transmite intre
fiduciar exista si drepturi reale imobiliare se va face mentiune despre acestea in Cartea
Funciara
-prin intermediul fiduciei se realizeaza o transmisiune cu titlu particular; se transmit drepturi
determinate
-art. 773 NCC- prin efectul fiduciei, patrimoniul fiduciarului se va gasi divizat deoarece toate
drepturile patrimoniale transmise de catre constituitor vor face parte dintr-o masa patrimoniala
distincta
-prin efectul fiduciei, patrimoniul fiduciarului: masa bunurilor proprii + masa bunurilor
autonome rezultate in urma contractului de fiducie=>
-bunurile nu vor mai putea fi urmarite de creditorii constituitorului
-bunurile gasindu-se intr-o masa patrimoniala distincta, ele nu vor putea fi urmarite de
creditorii personali ai fiduciarului art. 786 NCC
-fiducia nu va putea sa afecteze sau sa lipseasca de eficacitate eventualele garantii reale
constituite asupra bunurilor transmise inainte de incheierea contractului de fiducie

18
-NCC precizeaza de asemenea ca creditorii constituitorului pot sa-si realizeze creantele din
aceste bunuri
-daca contractul de fiducie este inopozabil fata de creditorii constituitorului, acestia pot
urmarii bunurile; daca creditorul poate proba ca fiducia a fost facuta cu scopul de a-l frauda=>
contractul de fiducie va fi declarat de instanta inopozabil fata de creditor
-de principiu, fiduciarul va avea aceleasi prerogative care le-ar avea titularul anterior
-proprietatea fiduciara nu este tot una cu proprietatea clasica; drepturile fiduciei se transmit
intr-un scop determinat=>
-fiduciarul nu va putea sa exercite drepturile respective decat pt realizarea acelui
scop;
-fiduciarul are obligatia ca la incheierea contractului dr de fiducie sa transmita
drepturile catre fiduciar; proprietatea fiduciarului este temporara
-dr de proprietatea are mai multe functii: functioneaza si ca si instrument de credit
-se transmit doar prerogativele proprietatii; nu se transmite niciodata la fiduciar
proprietatea ca valoare economica=> fiduciarul nu va putea fi urmarit de catre creditorii lui
prin bunurile care fac obiectul fiduciei
-art. 784 NCC: in raporturile cu tertii se considera ca fiduciarul are puteri depline asupra
masei patrimoniale fiduciare, actionand ca un veritabil si unic titular al drepturilor in cauza,
cu exceptia cazului in care se dovedeste ca tertii aveau cunostinta de limitarea acestor puteri
-partile au posibilitatea sa restranga drepturile fiduciarului; chiar daca ele sunt restranse, fata
de terti exista aparenta ca el are putere deplina
-art. 779 NCC: Contractul de fiducie trebuie s menioneze, sub sanciunea nulitii absolute:

a) drepturile reale, drepturile de crean, garaniile i orice alte drepturi patrimoniale

transferate;

b) durata transferului, care nu poate depi 33 de ani ncepnd de la data ncheierii sale;

c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor;

d) identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor;

e) identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel puin regulile care permit determinarea
acestora;

f) scopul fiduciei i ntinderea puterilor de administrare i de dispoziie ale fiduciarului ori ale
fiduciarilor.

-validitatea contractului de fiducie nu este condititonata de consimtamantul din partea

beneficiarului; singura consecinta a consimtamantului dat de beneficiar este data de art. 779
NCC: contractul de fiducie va putea fi denuntat unilateral de catre constituitori doar anterior
acceptarii din partea beneficiarului

19
 MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII

-uzucapiunea
-dobandirea fructelor
-NCC vine cu o modificare a uzucapiunii: uzucapiunea de 30 de ani si uzucapiunea de 10 la
20 ani nu mai exista ca moduri de dobandire a proprietatii
-art. 930-931 NCC introduc asa numitele uzucapiuni extratabulare, respectiv uzucapiunile
tabulare
In VCC uzucapiunea:
- era un mod de dobandire a proprietatii doar in materie imobiliara;
- se putea uzucapa dr de proprietate si dezmembramintele lui;
- era invariabil un efect al posesiei, presupunea o posesie indelungata care ducea la
dobandirea dreptului, dobandirea se facea intotdeauna cu efect retroactiv
- efectul uzucapiunilor se producea doar in masura in care posesorul sau alte pers
interesate invocau uzucapiunea
-era de 2 feluri: uzucapiunea de 30 de ani- conditii: posesie utila+ neintrerupa
uzucapiunea de 10 la 20ani- conditii: posesie neviciata, durata de timp
10-20 ani, un just titlu (act juridic translativ de proprietate cu titlu particular
provenit de la un neproprietar) si buna-credinta din partea posesorului (trebuia
sa existe doar la inceperea cursului uzucapiunii)
-prescriptia persupune intotdeauna o durata de timp; pe aceasta durata de timp este posibil sa
intervina o succesiune de legi; se aplica legea in vigoare la momentul in care incepe sa curga
termenul de prescriptie
-pt toate uzucapiunile incepute inainte de 1 oct 2011 se vor aplica prevederile din VCC

Uzucapiunea extratabulara=un mijloc de furnizare a titlului necesar pt intabularea in

Cartea Funciara a drepturilor reale imobiliare principale
-face posibila dobandirea proprietatii si a dezmembramintelor ei
Conditii:
-uzucapiunea extratabulara este un efect al posesiei, prin urmare posesia trebuie sa fie
neviciata, utila si sa fie exercitata neintrerupt timp de 10 ani; termenul de uzucapiune
extratabulara curge:
-pt imobilele care nu sunt inscrise in CF: din momentul dobandirii posesiei efective
asupra bunului
-pt imobilele inscrise in CF: termenul de 10 ani poate incepe sa curga doar din
momentul in care proprietarul tabular (pers care figureaza in CF ca proprietar) decedeaza sau
daca este o pers juridica isi inceteaza existenta, respectiv din momentul in care proprietarul
tabular renunta la dreptul de proprietate, iar actul de renuntare este inscris in CF
-uzucapiunea extratabulara nu duce la dobandirea dreptului de proprietate; uzucapiunea
extratabulara furnieaza un efect juridic, o justa cauza in baza careia posesorul va putea cere
intabularea sa ca proprietar, consecinta: dobandirea proprietatii va avea loc doar in momentul
inscrierii in CF
-efectele se produc doar pt viitor din momentul intabularii

20
-art. 885 NCC: dobandirea dr reale asupra imobilelor se face doar prin inscrierea in CF pe
baza actului sau faptului care a justificat inscrierea

Uzucapiunea tabulara= este un mecanism juridic prin intermediul caruia dreptul real
imobiliar inscris, intabulat in Cartea Funciara in lipsa unei juste cauze, temei juridc se va
consolida in sensul ca intabularea nu va mai putea fi contestata dupa trecerea intervalului de
timp reglementat legal
-nu este un mod de dobandire a proprietatii
Conditii:
a)existenta unei intabulari a proprietatii sau a unui dezmembramant realizata in lipsa unui
temei juridic care sa o justifice
-se poate intampla cand titlul in baza caruia s-a facut inscrierea este desfiintat
1. existenta unei posesii tabulare intinsa pe o durata de minim 5 ani din momentul
inscrierii
2. posesorul tabular trebuie sa fi fost de buna-credinta la momentul inscrierii dreptului
sau (=convingerea gresita ca inscrierea s-a facut in baza unui titlu valabil si eficace; inscrierea
titlului nu produce efecte juridice; dobandirea in cazul uzucapiunii tabulare se face de la
adevaratul proprietar; daca uzucapiunea se facea de la un neproprietar ar intra in discutie
prescriptia actiunii in rectificare)
3. posesia tabulara sa fi existat in paralel cu posesia efectiva asupra imobilului
respectiv, iar posesia efectiva sa fi fost neviciata
-uzucapiunea tabulara face sa se stinga dreptul la actiunea in radierea inscrierii facute fara un
temei juridic; nu fa fi una achizitiva, va fi extinctiva (autorul nu va mai avea actiune in care sa
pretinda radierea inscrierii fara temei juric

-in momentul in care se realizeaza intabularea in baza uzucapiunii extratabulare fostul

proprietar dobandeste proprietatea in mod originar- libera de orice sarcini constituite anterior
(ca prim proprietar)
-in cazul uzucapiunii tabulare exista un act juridic care provine de la adevaratul proprietar,dar
prezinta anumite deficiente (e nul, caduc etc) si nu poate realiza efectul translativ;
-si la uzucapiunea tabulara e vb de un mod de dobandire originar, nu o transmisiune; posesia
tabulara de 5 ani valoareaza un nou titlu care inlocuieste titlul initial
-termenul de 5 ani nu e un termen de prescriptie pt nulitatea titlului, ci dispare actiunea in
radiere
-dupa 5 ani se poate desfiinta contractul, dar radierea nu se poate face, posesia tabulara
furnizeaza un nou titlu
-uzucapiuniile nu sunt ele in sine moduri, ele doar furnizeaza un titlu pt iar dobandirea se face
prin efectul
-cele 2 termene ale uzucapiunii sunt termene de prescriptie, sunt susceptibile de intrerupere si
suspendare

21
21.12.2011
MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII IN
MATERIE MOBILIARA

1. Ocupatiunea= mod de dobandire a proprietatii mobiliare

-este un mod de dobandire originar=> proprietatea se dobandeste libera de orice sarcini
Conditii:
-bun mobil corporal
-bunul sa nu aiba proprietar; un bun mobil nu are proprietar: cand de cand s-a nascut
nu a avut proprietar sau cand fostul proprietar a abandona (act material+act juridic unilateral
prin care proprietarul renunta la bun) bunul respectiv
-bunul sa fie luat in posesie cu intentia posesorului de a se considera proprietar
-pt ca posesia sa produca efectul trebuie ca posesorul sa intruneasca ambele conditii: sa aiba
animus si corpus
-bun aflat in circuitul civil= bun susceptibil de a se afla in proprietate privata
-la ocupatiune nu se pune in discutie ca cerinta buna-credinta a posesorului, fiind irelevand
daca posesorul considera bunul abandonat desi a fost pierdut
Art. 941 alin. (3) NCC: Lucrurile mobile de valoare f mica sau f deteriorate care sunt lasate
intr-un loc public, inclusiv pe un drum public sau intr-un mijloc de transport in comun, sunt
considerate lucruri abandonate
-art. 945 alin(4) NCC:termenul de 6 luni este unul de decadere, proprietarul pierde dreptul
asupra bunului
-art. 946 NCC- drepturile asupra tezaurului gasit: bunuri pt care nu exista norme derogatorii;
acest art se aplica gasitorului
Regula conform careia posesia de buna-credinta a bunurilor mobile valoreaza
proprietatea:
-in zona revendicarii mobiliare
-art.935, art.936, art. 937 NCC
-art.935 si art. 937 NCC sunt cele 2 aplicatii ale regulii
-art. 936 NCC- se refera la faptul ca posesia mobiliara realizeaza publicitatea; realizand
axceasta publicitate=> posesia mobiliara asigura opozabilitatea dr reale principale
-art. 1275 NCC- proprietarul instraineaza acelasi bun mobil catre 2 pers diferite: daca al 2-lea
dobanditor e de rea-credinta primul contract devine opozabil fata de el, va avea castig de
cauza primul dobanditor; daca al 2-lea dobanditor e de buna-credina- primul caruia i se remite
bunul va fi preferat; art. 1275- aplicatie a art. 936- ambele se aplica pt opozabilitatea dr reale
mobiliare asupra bunurilor mobile corporale
-art. 1782 NCC- locatiuni succesive: acelasi bun este dat in locatiune de acelasi proprietar
catre 2 pers diferite; conflictul dintre aceste 2 creante- se foloseste posesia si pt a realiza
opozabilitatea a unei creante constituite in legatura cu un bun=> primul care intra in posesia
bunului o face opozabila
-art. 2482 NCC- publicitatea gajului (gaj= drept real accesoriu care poarta asupra unui bun
mobil); si in materia gajului posesia e un mijloc de publicitate
-art. 2423 NCC- concursul dintre ipotecile inscrise si gaj (ipoteci mobiliare inscrise in arhiva)

22
Art. 935 : Prezumia de titlu de proprietate

Oricine se afl la un moment dat n posesia unui bun mobil este prezumat c are un titlu de
dobndire a dreptului de proprietate asupra bunului.

Art. 936 : Opozabilitatea fa de teri

Cu excepia cazurilor prevzute de lege, posesia de bun-credin a bunului mobil asigur

opozabilitatea fa de teri a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale.

Art. 937 : Dobndirea proprietii mobiliare prin posesia de bun-credin

(1) Persoana care, cu bun-credin, ncheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate

cu titlu oneros avnd ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul
lurii sale n posesie efectiv.

(2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bun-
credin, dac aciunea este intentat, sub sanciunea decderii, n termen de 3 ani de la data la
care proprietarul a pierdut stpnirea material a bunului.

(3) Dac bunul pierdut sau furat a fost cumprat dintr-un loc ori de la o persoan care vinde n
mod obinuit bunuri de acelai fel ori dac a fost adjudecat la o licitaie public, iar aciunea
n revendicare a fost introdus nuntrul termenului de 3 ani, posesorul de bun-credin poate
reine bunul pn la indemnizarea sa integral pentru preul pltit vnztorului.

(4) Dispoziiile prezentului articol nu se aplic bunurilor mobile care sunt accesorii unui
imobil.

(5) Dispoziiile prezentului articol se aplic n mod corespunztor i n legtur cu dobndirea

dreptului de uzufruct i a dreptului de uz asupra unui bun mobil.

-regula conform careia posesia de buna-credinta a bunurilor mobile valoreaza proprietatea are
2 aplicatii: 935 NCC, art. 937 NCC
-valoareaza are 2 semnificatii: prezuma sau confera proprietatea
-art. 935 NCC- presupune doar 2 pers: posesorul actual al bunului si autorul sau (cel de la care
a dobandit bunul); intre ei 2 se investe un litigiu- autorul revendica bunul de la posesor; daca
nu exista un inscris care sa probeze tranzactia dintre cei 2 se va aplica art. 935 NCC
-regula probatorie din art. 935 NCC devine inutila cand o terta pers probeaza ca autorul nu era
proprietar-> intervine art. 937 NCC
Conditiile art. 937 NCC:
-sa fie vb de un bun mobil corporal determinat; nu se aplica in cazul universalitatiilor; bunul
mobil sa nu fie accesoriu al unui bun imobil art. 937 alin. (4) NCC
-persoana care invoca art. 937 sa aiba posesie utila (neviciata) asupra bunului; efectul se va
produce doar cand posesorul indeplineste atat animus, cat si corpus(bunul a fost remis)
!!!-bunul a fost dobandit in urma unui act juridic incheiat cu un neproprietar; dobandirea de la
neproprietar e unica ipoteza cand se aplica art. 937 NCC

23
-buna-credinta a posesorului= convingerea eronata a posesorului ca a incheiat actul juridic cu
adevaratul proprietar al bunului mobil (eroare scuzabila, legitima, intemeiata); tertul e in
eroare datoritata stapanirii de fapt a bunului pe care o are cel cu care incheie contractul
-existenta unui just titlu
-justul titlu este o conditie distincta de cea a bunei-credinte in cazul art. 937;
-un just titlu putativ nu e suficient pt a fi aplicabil art. 937;
-justul titlu trebuie sa fie un act juridic translativ de proprietate, cu titlu particular,
provenit de la un neproprietar;
-justul titlu trebuie probat-> nu se aplica prezumtia din art. 935 pt ca ipotezele sunt
diferite
-pt alin. (1)- adevaratul proprietar sa se fi desesizat in mod voluntar de bunul sau- exista 3
situatii: 1. bunul e dat in detentie precara unei alte pers, iar acesta o instraineaza altei pers de
buna-credinta;
2. actul de toleranta- toleratul instraineaza bunul unui tert de buna-credinta;
3. adevaratul proprietar instraineaza bunul-act translativ de proprietate- iar
dobanditorul instraineaza bunul unui tert; primul contract e desfiintat
alin. (2) si (3)- bun mobil pierdut sau furat
-exista un termen de 3 ani; curge din momentul in care bunul e pierdut sau
furat; nu e un termen de prescriptie=> este posibil ca termenul respectiv sa curga integral
inainte ca posesorul sa fi ajuns sa dobandeasca bunul; dupa 3 ani nu mai exista actiune asupra
tertului de buna-credinta; termen de decadere

-art. 2548- 2550 NCC- termenul de decadere nu e supus suspendarii sau intreruperii
-art. 2549 NCC- se poate renunta la termenuld e decadere stipulat pt protejarea unui interes
privat
-dreptul de retentie: art.2495, art.2339 alin. (1) lit. b)
-art.2339 alin. (1) lit. b)- instituie un privilegiu mobiliar special care ii va permite pers sa
plateasca pretul si sa dobandeasca bunul cu preferinta
-si dobandirea bunurilor pe art. 937 este un mod originar de dobandire
-art.628 alin. (3) NCC- conditii de opozabilitate a clauzei de inalienabilitate

DOBANDIREA FRUCTELOR
Conditii:
-cel care doreste dobandirea fructelor sa aiba posesia bunului frugifer
-sa fie de buna-credinta la momentul perceperii fructelor. Fructele civile percepute anticipat
revin posesorului in masura in care buna sa credinta se mentine la data scadentei acestora;
perceperea fructelor civile (creante) se face prin plata - art. 948 alin. (2) NCC
-conditiile din art.948 alin. (3) NCC se gasesc art. 901 NCC- daca e vb de bunuri frugifere
inscrise in CF buna-credinta va trebui sa fie intemeiata pe un just titlu care sa aiba existenta
reala; daca nu sunt inscrise, buna-credinta va putea fi intemeiata si pe un just titlu putativ (art.
948 alin. 4 NCC)
-art. 939 NCC- uzucapiunea in materie mobiliara: cel care poseda un bun mobil timp de 10
ani dobandeste asupra lui un drept de superficie; posesia trebuie sa fie utila; bunul trebuie sa
fie mobil care are proprietar si care nu poate fi dobandit prin aplicarea art. 937 NCC

24
 2. Accesiunea= mod de dobandire a proprietatii care intervine atat in materie
mobiliara, cat si in materie imobiliara
-este un mod de dobandire originar
-este un mod de dobandire cu titlu oneros- intotdeauna beneficiarul accesiunii va trebui sa-l
despagubeasca pe cel care a pierdut proprietatea ca urmare a efectului accesiunii
-este un mod de dobandire exclusiv a dreptului de proprietate (nu se pot dobandi
dezmembraminte)
Accesiunea poate fi:
-mobiliara
-imobiliara
Accesiunea imobiliara poate fi:
-naturala
-artificiala= rezultat al faptei omului
-presupune unirea a 2 bunuri- un bun principal si un bun accesoriu care este
incorporat sau alipit bunului principal fara a-si pierde individualitatea
-bunul principal este intotdeauna un teren
-bunul accesoriu este o lucrare, o plantatie sau o constructie realizata pe acel teren
-exista 2 ipoteze de accesiune imobiliara artificiala:
1. proprietarul unui teren realizeaza pe terenul sau o lucrare cu materiale
apartinand unui tert
2. un tert construieste cu materiale proprii pe terenul altuia
-acceptiunea va functiona ca mod de dobandire a proprietatii doar in prima ipoteza

DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

- Obligatii personale care se transmit odata cu succesiunea

- Obligatii reale ce poarta asupra bunului si se sting odata cu transmiterea bunului

Superficia = art. 492 VCCIV (prezumtii relative)

Caracteristicile superficiei :
Drept perpetuu
Depinde de constructia asupra imobilului vecin

Art. 693 NCCiv superficia poate fi construita atat inainte cat si dupa ridicarea constructiei
Art, 693 alin 3 si alin 4 (alin 4 pentur constructii deja ridicate)
Art. 695 exista drept de superficie si asupra constructiei

Este drept real se poate intenta act. posesorie

Este drept temporar (cel mult 99 ani cu posibilitate de reinnoire)

Moduri de dobandire a superficiei :

1. Act juridic
2. Uzucapiune
25
 Drept imobiliar nu poate fi dobandita prin posesia de buna credinta

NCC superficial isi produce efectele odata cu inscrierea dreptului in cartea funciara

OBS : daca dreptul de superficie isi produce efectele dupa ridicarea cladirii, superficiarul
nu poate modifica strucutra cladirii

Art. 695 alin. 3 sanctiune : se poate cere incetarea dreptului de superficie sau se poate
cere restitution in integrum (termen de prescriptive de 3 ani de la data incetarii cursului )

Daca superficia a fost constituita inaintea inceperii lucrarii, superficiarul poate construi
cum doreste daca partile nu dispun altfel prin act juridic, cu conditia sa se respecte
suprafata de terem asupra caruia a fost constituita si s nu degradeze.

Daca cladirea piere fortuit, superficiarul poatre reconstrui.

Dreptul de superficie nu se stinge odata cu pieirea construie, decat daca acest fapt este
stipulate expres de parti.

Moduri de incetare a dreptului de superficie :

1. La incetarea termenului
2. Prin consolidare (superficiarul devine proprietar)

OBS : nu inceteaza prin neuz si poate fi aparata prin act. confesorie ori negatorie.
Art. 699, 700, 701

Buna credinta = presupune ca superficiarul s-a considerat proprietar asupra constructiei

Uzufruct = regim juridic idem ca In VCCiv

= dreptul de a folosi bunul si de a culege fructele sale cu obligatia de a conserva substanta
bunului
Natura juridical = drept reale
Are character temporar si e limitat la viata uzufructuarului

Poate fi constituit si pentru persoana juridical dar nu mai mult de 30 de ani.

Se poate constitui simultan pentru mai multe personae si inceteaza la decesul ultimului si se
poate constitui succesiv (succesiv = inceteaza la moarta primului si se transfera la urmatorul)
Art. 714 = uzufructuarul poate ceda dreptul sau unei alte personae, devenind
fideiusorul acesteia

NU este un drept intuit personae ci este un drept constituit in favoarea unei anumite personae

NU este un drept incesivil !!

26
Uzufructul poate fi constituit asupra oricarui tip de bunuri .

Regimul juridic al uzufructului

Presupune uzus si frucuts (e obligatorie conservarea lucrului)

Substanta bunului = presupune ca uzufructuarul trebuie sa conserve destinatia atribuita de

proprietar.

27