Verbul- Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima actiuni, stari sau

calitati private ca procese in derulare

Clasificarile verbului
a)dupa rolul sintactic si morfologic: predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal
(a citi, a merge, a vedea etc); copulative: indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat
nominal (a fi, a deveni, a se face, a iei, a prea, a rmne etc.); auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse,
precum si a diatezei pasive (a fi, a vrea, a avea)
b)dupa posibilitatea de a avea complement direct: tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc);
intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)
c)dupa referirea la persoana: personale: au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.) impersonale: nu au
subiect si, de obicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a ninge, a se zice etc.) unipersonale: se folosesc numai la
persoana a III-a (a ltra, a mci, a oua etc.)
Locutiunile verbale- grupuri de cuvinte, care contin in mod obligatoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi
morfologice si sintactice specifice verbului: a avea de gand, a face uti; paziti-va gura(pronume intre verb si substantiv), a o lua la
sanatoasa, a-si aduce aminte. Cele mai frecvente verbe intalnite in locutiunile verbale:a face, a da, a lua, a avea, a pune, a trage.
Atentie! O locutiune verbala se recunoaste daca:se poate substitui printr-un singur cuvant (a o lua la fuga=a fugi); intelesul
unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente;: exista un cuvant care, luat izolat, nu are inteles clar (a-si aduce
aminte;aminte=?)
Diateza verbului- categorie gramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect, verb si obiect.Diateza
activa: arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele acesteia; CITESC O POEZIE. Diateza
pasiva: arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de agent (exprimat sau subinteles); POEZIA ESTE CITIT DE
MINE. Diateza reflexiva: arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera; SE CITETE O POEZIE.
Modurile verbului
Moduri personale/ predicative:
-indicativ: (eu lucrez); -conditional-optativ: (eu as lucra);
-conjunctiv: (eu sa lucrez); -imperativ: (lucreaza!)
Modurile nepersonale/ nepredicative:
-infinitiv: (a citi, a lucra etc.); -participiu: (citit, vazut, citit etc.);
-gerunziu: (citind, lucrnd etc.); -supin: (de mancat, pentru citit, la cules etc.);
Timpurile verbale
Timpurile indicativului
-prezent: (lucrez); -mai mult ca perfectul: (lucrasem);
-imperfect: (lucram); -viitorul: (voi lucra);
-perfecul simplu: (lucrai); -viitorul anterior: (voi fi lucrat);
-perfectul compus: (am lucrat);
Timpurile conjunctivului
-prezent: sa lucrez; -perfect: sa fi lucrat;
Timpurile conditional -optativului
-prezent: as lucra; -perfect: as fi lucrat;
Nu uita! Imperativul, desi este mod predicativ, nu are forme decat pentru prezent.
Conjugareaverbului
Flexiunea verbului dupa diateza, mod, timp, timp, persoana si numar se numeste conjugare.
Nu uita! Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica in patru conjugari:
Conjugarea I: verbe terminate in -a (a lucra, a cnta, a visa etc.)
Conjugarea II: verbe terminate in -ea (a plcea, a vedea etc.)
Conjugarea III: verbe terminate in -e (a bate, a merge, a spune etc.)
Conjugarea IV: verbe terminate in sau-i (a fugi, a dori, a cobor, a hotr etc.)

CERINE:
1) Analizeaz verbele din textul urmtor:
Era ns un lucru care defel nu se potrivea. De cte ori ochii printelui scptau
peste perei pe acoperi, el intra n cas; i prea c-a vzut acuma destul. Nu privea bucuros
la acoperiul stricat i, totui, de cte ori vroia s vad pereii, vedea tot acoperiul.
Afurisitul de acoperi! Nu mai era chip s-l lase precum era.
2) Precizeaz felul propoziiilor din textul dat.