REFERAT LA BIOLOGIE

Elev: Ciubotariu Sorin Ionut

SPECII DE VULTURI
1. Vulturul CODALB
Este o specie protejata, intalnita in ultimul timp din ce in ce mai rar. Pasare de prada, ce
stationeaza la noi in tara intre lunile martie octombrie. Habitatul este situat in special zonele in care
se afla bazine de apa, in toamna migrand catre zonele Mediterane.

Se hraneste cu peste si pasari acvatice, adesea si hoituri. Vulturul Codalb este adevaratul rege
al deltei, un urias ce planeaza peste intinsele stufarisuri in cautarea cadavrelor, a pasarilor
bolnave, a pestilor mari morti. Un adevarat sanitar din Delta Dunarii.

Vulturul Codabl are anvergura aripilor de cca. 190-240 cm, greutate

de pana la 7 kg. Penele sunt maronii-gri , corpul mare, impunator si gheare
puternice.

Adultul are coada alba, cioc masiv si galben incovoiat, cap, gat si piept maro
deschis. De la distanta apare complet inchis la culoare cu o banda mai deschisa
(maro ruginie) pe supraalarele mijlocii si cu baza ciocului de culoare deschisa (de
fapt o pata de lorum).

2. Vulturul PLEUV

Vulturii Plesuvi mai sunt numiti si vulturii cu cap alb sau acvila
cu cap alb. Ei traiesc aproape in toata America de Nord, din
Alaska si Canada in partea de nord a Mexicului. Aproape o
jumatate din cei 70.000 de vulturi plesuvi din lume traiesc in
Alaska.

Coasta de nord-vest a Americii de Nord este de departe cea

mai mare fortareata a acestor pasari maiestuoase. Pestii morti
sau care trag sa moara sunt o sursa importanta de hrana
pentru acestia. Vulturii plesuvi traiesc in apropierea raurilor si
lacurilor mari si se hranesc in principal cu peste.

Hrana vulturului este variata. El prefera pestele cum ar fi

pastrav,somon, dar si pesti de dimensiuni mai mari. El isi
procura hrana si din locuri de campare sau gropi de gunoi.

3. Vulturul ERPAR
 In Romania este raspandit pe arii
largi, dar intr-un numar relativ mic. Poate
fi intalnit in zone pietroase, dealuri
sarace in vegetatie, zone aride.

Sosesc in Romania in martie-

aprilie iar in octombrie-noiembrie pleaca
spre Africa centrala, pe 2 mari rute de
migratie, una pe deasupra Bosforului si
alta pe deasupra Gibraltarului.

Poate fi intalnit sub denumirile:

Serparul, Vulturul serpar, Soparlar,
Brehanaca sau Serparul european.

Serparul vaneaza planand

deasupra teritoriilor sale, are un zbor maiestuos, specific acvilelor, cu batai ample de aripi si planari
lungi.

Cand detecteaza prada se napusteste cu o viteza ametitoare asupra ei si o prinde intai in

gheare si apoi cu ciocul, serpii ii prinde in general de ceafa. Uneori poate fi vazut la panda pe un post
inalt de unde supravegheaza o zona intinsa.

Este o acvila de culoare foarte deschisa. Partea dorsala gri-bruna, cu supraalare pale. Partea
ventrala albicioasa (variabila), cu gatul si gusa de obicei maronii; abdomenul patat.

4. Uliul PORUMBAR

Toti oamenii cunosc aceasta racheta

vie distrugatoare a porumbeilor, care este
uliul. Uliul se numeste in Muntenia erete si
cobet. In zborurile pe care porumbeii le
efectueaza (antrenamente sau concursuri) pot
fi atacati fulgerator de marii stapani ai cerului.
Ei brazdeaza vazduhul permanent in unele
regiuni de deal, munte si zone impadurite.

Porumbarul se infrupta deseori cu

fazani, potarnichi, iepuri si in special cu
porumbei.

Ghearele sale lungi si taioase,

adevarate pumnale, prind sigur prada si ucid
repede. La toate acestea se adauga privirea deosebit de agera, apoi marea indrazneala si atacul
premeditat de care este in stare uliul porumbar.

Uliul porumbar este o pasare de marimea unui ratoi (cca. 60 de cm). Largimea aripilor intinse
atinge aproape un metru. Lungimea de la varful cozii la cioc este de aproximativ 65 cm.
 5. Acvila CORONAT

Acvila Coronata (Harpyhaliaetus coronatus)

este o pasare rapitoare din America de Sud, in pericol
de disparitie datorita braconajului si distrugerii
mediului ei. Aceasta prefera campurile semideschise,
savana, stepa sau zone semi-impadurite. Rareori
traieste in dealuri joase sau zone mlastinoase.

Este o pasare rapitoare care se hraneste cu

mamifere, rozatoare si pesti.

Este foarte mare (cea mai mare din acvilele de

astazi), femela ajungand la 80-85 cm si masculul la 75-
79 cm lungime. Are aripi foarte lungi si late, iar coada
foarte scurta. Capul este de o culoare cenusie, cu o
creasta mare. Spatele cenusiu-gri si burta gri cu puncte
cenusii. Aripile sunt gri, mai inchise decat corpul si cu
varful negru. Coada este inchisa, cu o dunga albicioasa
pe mijloc si varful negru.

Ciocul este de culoare neagra si fata galbena, la fel ca picioarele. Penajul indivizilor tineri este
mai cenusiu, cu spatele, capul, gatul mai inchise si burta albicioasa cu linii cenusii.