Cltoria amiralului Byrd dincolo de poli ctre Agartha din Centrul Pmntului

inDistribuiti
C l tori mirlului Byrd dincolo de poli c tre Agrth din Centrul P m ntului. Aproximtiv 13 ore zburt mirlul Byrd ctre
Centrul Pmntului

Despre Amirlul Richrd E. Byrd, s-u scris multe, se vor scrie multe, dr si eu m scris multe. Este un subiect, ce trebuie nlizt, st
pentru se ve o lt perspectiv supr plnetei nostre, istoriei s..m.d.

In continure, cee ce veti fl, provine, de l nimeni ltul, dect de l ilustrul scriitor de conspirtii, Jn Vn Helsing, un ntionlist
germn, cre un tlent literr ireprosbil, motiv pentru cre si devenit fimos. In crte s Orgnizti Secret Sorele Negru Loj
elitei celui de-l Treile Reich[1], in cpitolul 9, cest ofer niste informtii exceptionle.

Citt:

L conferint de l Potsdm s- hotrt c Americ v trimite prim expeditie in Antrctic pentru -i cut pe soldtii germni si pe
conductorul cestor, cre prsiser Germni prin diferite ci de refugiu. De semene, prticipntii u probt in unnimitte c,
imedit ce se incheie pregtirile, Sttele Unite s intre in fort in Antrctic. L rndul lor, rusii trebuiu s fie gt s intervin in
eventulitte, in cre dup descoperire nemtilor, r fi fost nevoie de ctiuni urgente. Prin urmre, Sttele Unite, u pus punct l
punct plnul expeditiei impreun cu rusii si englezii.

Deorece existent vionelor circulre, trebui s rmn, deocmdt, secret, s-u utilizt dor rme conventionle. Expediti,
cre durt din 1946 pn in 1947, fost ce mi mre dintre cte s-u trimis in Antrctic. Nu s- dorit trecere ei sub tcere,
mediile de informre fcnd o intreg tevtur. Mi mult, pe continent se intention s se construisc o bz militr stbil.
Plnifict de ctv timp, cest fusese mnt din cuz izbucnirii rzboiului, ir bzele provizorii crete in 1939 si 1940, fuseser
prsite. Cu tote c mirlul Byrd, er unul dintre cei dori conductori i expeditie, rolul su n- fost niciodt clr. Se spune c el
r intreprinde cercetri pentru duce cs o prd din Antrctic, loc unde se spune c, s- retrs Fuhrer-ul si trupele sle.

Echip lui Byrd, fost prim cre zburt desupr Polului Sud, pe 29 noiembrie 1929, dr nou cltorie nu ve c scop
improsptre mintirilor. De dt cest, el er decis s i urm germnilor dispruti. Unor din omenii cre u prticipt l
expeditie, li s-u spus c r fi vorb dor despre un exercitiu obisnuit. Byrd sti, dintre celellte expeditii le sle l Poli, c in cursul
cltoriei se vor confrunt cu nenumrte pericole. Er posibil s gsesc mi mult dect o vle, in cre se presupune c s-r fi
scuns germnii.

Dorint puternic de merge ct mi des l Poli si de efectu cercetri profundte, nu-i fusese trezit de cltoriile sle in
Antrctic, ci de prim s expeditie l Polul Nord, desfsurt in 1926. Atunci fusese insotit de copilotul Floyd Bennett. Bennett fost
cel cre i- dt lui Byrd idee c pmntul r pute fi cv si c intrrile ctre cest lume scuns s-r gsi l Poli. Copilotul
remrcse de mi demult un element comun in tote rportele expeditiilor rctice nteriore: vreme se inclze cu ct inintu mi
mult spre nord.

In jurnlul Dr. Fridtjof Nnsen, cre condus o expeditie intre 1893 si 1896, exist ctev indicii despre fptul c in relitte
regiune Polului Nord nu este o mre de ghet: Avem dovezi c, dup tote probbilittile, mre din propiere imedit Polului
nu este sezt intr-un bzin plt ci, dimpotriv, intr-unul forte dnc, ir gheturile pr s plutesc nestingherit spre nord

In 1980, fotogrfiile fcute de NASA u confirmt c fundul Ocenului Arctic, prezint o pnt brupt, cre incepe in nordul
Groenlndei si se intinde pe proximtiv 3.500 km. Acest inclinre, incepe cm l 85 de grde ltitudine si se termin printr-o
crevs, cre duce direct in interiorul Pmntului. Rportul oficil pentru pres l expeditiei efectute in 1926 de l Spitzbergen pn
l Polul Nord, este cm src in detlii si plictisitor. In jurnlul su personl, Byrd consemn: Am tins Polul Nord. Dup ce m stbilit
cu jutorul sextntului poziti Sorelui si m fcut o multime de poze, m mi zburt ctiv kilometri in directi de unde m venit si
poi m prcurs un cerc lrg pentru fi siguri c m lut imgini cu tot Polul Nord.

Acest rport ofici, nu pomene nimic despre urmtorele reltri succinte, dr utentice din timpul cltoriei: Bennett l- rugt pe
Byrd s piloteze vionul l inltime constnt desupr unui ocen, unde nu exist ghet si cre pre c se intinde dincolo de
ltitudine de 85 de grde. Zburnd mi deprte compsul lut-o rzn. Vntul din spte devenit si mi puternic, ir Sorele
cobor tot mi mult l orizont. Byrd, mi continut putin drumul, dr poi i s- fcut fric. A zburt urgent ctre bz.

In ce zi, Byrd si Bennett, vzuser si simtiser necunoscutul, fiind de comun cord: consttser c pmntul sferic constituie, ft
exterior plnetei, cre este gol in interior, ir nordul Ocenului Inghett, pre s dispr intr-o gur negr fr sfrsit.
Ininte de junge l bz, ei s-u decis s revin. In 1927, Byrd si Bennett, u mi zburt o dt l Polul Nord, dr de dt st u
ptruns in interiorul Pmntului. Noul lor sponsor er mrin Sttelor Unite. Ei u decolt in secret de pe o bz necunoscut si l o
or nestiut, ir pn stzi cest zbor, n- fost confirmt niciodt oficil.
Se pre c Byrd, prcurs peste 2.700 km, o mre prte cltoriei desfsurndu-se in lume subtern. In jurnlul su, el pomeneste
de nimle preistorice, pduri verzi, lcuri si fluvii cu clim cld, tinuturi in cre fost intmpint de omeni inlti, cu piele
deschis l culore. Exist si poze din cest cltorie.'[1]

Zborul amiralului Byrd din 19 februarie 1947 momentul in care a luat contact cu uriasii din Centrul Pamantului !

Ati vzut, sdr, ctev specte istorice, nerecunoscute oficil despre expeditiile mirlului Byrd, prin cre cest, fiind impins de l
spte de ctre Iluminti, ii cut pe vechii colonisti germni. Cee ce urmez, reprezint pogeul expeditiilor sle si constitutie un
punct de cotitur, Alitii schimbndu-si bordre ft de membrii Reich-ului germn.

Il ls in continure pe Helsing s continue:

Dup un inceput de zbor norml peste intindere de ghet, cu ctev turbulente, Byrd, urc l 884 metri. Deodt, observ in
ms de zpd, un colorit liner glben. Micsornd ltitudine, pentru pute s cerceteze mi bine modelul, u descoperit si dungi
rosii si violete. Dup ce u survolt de dou ori locul s-u intors l rut de zbor initil. Busol mgnetic, precum si ce giroscopic
incep s se invrt nebuneste si s tremure, ir directi de zbor nu mi pote fi controlt cu jutorul instrumentelor. Cei doi fc pel
l busol solr si totul pre s functioneze din nou. Apoi, in zre se ivesc niste form semntore muntilor.

O jumtte de or mi trziu jung l un lnt muntos mic, cre-i er totl necunoscut lui Byrd. Dup lte turbulente, micul msiv de
munti este survolt in directie nordic. Dincolo de creste pre o vle, prin cre curge lene un rulet. De fpt, in cest loc, r trebui s
fie ghet si zpd, nicidecum o vle inverzis. Cev nu er in regul. In spte, pe versntul muntilor, se zreu pduri dese. Mi mult,
prtur de nvigtie se comport in continure iure, busol giroscopic se blns in ft si in spte.

Pentru pute cercet vle mi bine, Byrd, cobor l 437 metri si trge puternic de mns l stng. Solul este verde, coperit prc
de un fel de muschi. Lumin pre s fie diferit. Sorele nu mi pote fi vzut. Dup un lt virj l vionului, ei descoper brusc un
niml mre, cre l prim vedere, pre fi un elefnt, dr de fpt e un mmut. Byrd, zbor mi jos si observ nimlul cu binoclul.
Intr-devr, este un mmut. Descoperire este trnsmis prin rdio l bz.

Se v zbur si peste lte deluri inverzite, tempertur de fr rtnd 23 de grde. Se mentine cursul, ir prtele de nvigtie
functionez din nou norml; in schimb, murit prtul de rdio-receptie. Terenul de sub ei devine cum neted si norml c cel de l
suprft Pmntului. Recunosc in ft lor un ors. Este incredibil. Avionul incepe s se cltine in mod ciudt, ir instrumentele nu
mi rectionez. Deodt, din drept si din stng pr lng vion, corpuri zburtore in form de frfurie, cre emit o lumin
strnie.

Se propie s de mult inct Byrd, pote s le recunosc simbolul. Este unul ciudt pe cre n-o s-l de publicittii. Totul pre fi de
domeniul fntsticului. Cei doi sunt bulversti si nu stiu unde se fl. Byrd, umbl l instrumentele prtului, dr nu se intmpl
nimic sunt prinsi c intr-o menghin. Aprtul de emisie-receptie incepe s prie si se ude o voce in limb englez cu un ccent
germn su nordic: Bine ti venit in tinutul nostru domnule mirl. V vom fce s terizti in exct 7 minute. Relxti-v, sunteti pe
mini bune.

Motorul s- oprit, vionul flndu-se in intregime pe mini strine. Dup o lt convorbire rdio inceput terizre. Aprtul pierde
din inltime, usor, pn l sol si cnd il tinge, re loc dor o izbitur usor. Byrd, isi notez ultimele intmplri in jurnl, cnd vede
propiindu-se de vion niste brbti inlti cu prul blond. In zre licresc luminile unui ors mre, cre pulsez in tote culorile
curcubeului. Nici el, nici Bennett n-u idee ce-o s se intmple cum, ins mcr nu observ c brbtii r fi inrmti. O voce i se
dresez lui Byrd pe nume si-l rog s cobore.

Aici se termin consemnrile din jurnl. Dup terminre cltoriei, Byrd, scris, din mintiri, urmtorele intmplri:
trnsmisionistul si el insusi u fost luti din vion si intmpinti prieteneste, dup cre u fost condusi spre un mijloc de trnspirt
mic, semntor unei pltforme, dr fr roti. Cu jutorul cestui obiect zburtor s-u indreptt in mre vitez ctre orsul luminos
cre, vzut de prope, pre fi construit dintr-un mteril semntor cristlului. S-u oprit in ft unei cldiri mri crei
rhitectur ii er complet strin lui Byrd, mintindu-i de orsul din benzile desente cu Buck Rogers.[1]

Intampinarea de catre atlanti !

Cateva explicatii morale pe care i le ofera Maestrul atlantilor, amiralului Byrd !

Dup ce sunt slutti li se ofer o butur strin, Byrd este lut de doi brbti, in timp ce trnsmisionistul rmne pe loc. E condus
prin mi multe glerii cu pereti iluminti si junge intr-o incpere superb, unde insotitorii si il ls spunndu-i: Nu v speriti,
mirle, veti fi primit in udient l Mestru.

Acest Mestru, un brbt cu inftisre fin si trsturi imbtrnite, il intmpin. V urez un clduros bun-venit in regtul nostru,
mirle. V-m lst s veniti ici, deorece veti un crcter nobil si pentru c sunteti forte cunoscut in lume de l suprft. V
flti in regtul Arinni-lor, pe trmul dinuntrul Pmntului. Nu v vom retine mult din misiune dumnevostr si veti fi redusi in
sigurnt l suprft. Acum, mirle, v voi spune de ce v-m primit ici. Interesul nostru fost strnit tunci cnd rs
dumnevostr, runct bombele tomice desupr orselor Hiroshim si Ngski.

In ce clip ingrijortore, ne-m trimis msinriile zburtore, Rotile Inripte, in lume vostr. Bineinteles, cum cest lucru este
de domeniul istoriei, drg mirle, dr trebuie s continuu. Vedeti, noi n-m intervenit niciodt in rzboiele si brbriile rse
vostre. Acum ins trebuie s-o fcem, deorece ti inceput s v jucti cu numite puteri, cre nu le sunt destinte omenilor. M refer
l putere tomic.

Solii nostri, u trnsmis dej mesje mi-mrilor lumii vostre si ei totusi nu scult. De cee ti fost les c mrtor l fptului c
lume nostr de ici, exist. Vedeti, cultur si stiint nostr sunt cu mii de ni, mi vnste c le dumnevostr, mirle.

Byrd nu reliz cum r pute fi de jutor. Mestrul continut: Rs dumnevostr juns l punctul unde nu mi exist intorcere.
Printre voi, sunt unii, cre mi degrb r drm lume dect s renunte l putere, dup cum stiti In 1945 si mi trziu m
incerct s lum legtur cu rs vostr. Eforturile nostre u fost ins intmpinte cu ostilitte si rotile nostre inripte (n.tr.
OZN-uri), u fost distruse, b chir urmrite de vione, de vntore. De cee iti spun, fiul meu, c in lume vostr se pune l cle o
furtun puternic, o nebunie intunect, cre nu se v opri vreme de multi ni.

Nu veti gsi nici un fel de rspuns l rmt vostr si nici o sigurnt in stiint vostr. Are tote conditiile s se dezlntuie, tt
timp ct fiecre flore culturii vostre este distrus si tote civiliztiile urmne se indrept spre hos. Ultimul vostru rzboi fost
dor o tincipre, cee ce rs vostr stept cu nerbdre. Noi vedem, de ici, cest lucru cum nu se pote mi limpede.
Vremurile intunecte cre se vor pogori cum peste rs vostr vor coperi pmntul c un giulgiu. Cred c unii dintre voi vor
suprvietui cestei furtuni, dr despre st nu pot s spun nimic.

In deprtre, vedem o lume nou, cre se ridic din ruinele rsei vostre si cre v cut legendrele comori scunse. Aceste comori
vor fi ici, fiul meu, in sigurnt in minile nostre. Cnd se v propi cel moment, vom reveni si v vom jut, in s fel inct cultur
si rs vostr s rensc. Pote pn tunci, v veti fi dt sem de inutilitte rzboielor si luptelor si dup cest period,
veti primi cev pentru un nou inceput l culturii si stiintei vostre. Tu, fiule, te vei intorce cu cest mesj l suprft.

Dup cest discutie, Byrd, fost dus de cei doi insotitori i si l trnsmisionist si impreun u fost trnsportti cu obiectul
zburtor l propriul vion, le crui motore mergeu in gol. Se simtei cut tensiune din tmosfer, intruct nu se voi c progrmul
lui Byrd, s mi fie dt peste cp. De bi s- inchis bocportul, c vionul fost ridict de fort invizibil, pn juns l o inltime de
843 metri. Dou din rotile zburtore, veu s insotesc prtul lui Byrd pe drumul de intorcere. Din prtul de receptie, se uzi
poi o ultim veste: V prsim cum, mirle, v puteti folosi din nou instrumentele. L revedere! Apoi prtele u zburt inpoi l
bz.

In jurnl, mi pr inc dou intrri. Un din 11 mrtie 1947, in cre spune c trnsmis mesjul l Pentgon si c de colo i- fost
prezentt presedintelui. I s- ordont ins, s pstreze o tcere totl despre cest poveste pentru binele omenirii. A dou si
ultim consemnre dtez din 30 decembrie 1956. Aici el rt c, s cum i s- ordont, tcut toti cesti ni, dr c cum este
dispus s-si publice jurnlul.'[1]

Membri ai Reich-ului german din Centrul Pamantului care traiesc alaturi de atlanti !

In continure, dup ce Helsing, descrie evenimentele trite de Byrd printre tlnti, John, prtenerul de dilog, incerc s lmuresc
numite controverse cu privire l cele spuse de Helsing:

Problem este c in februrie 1947, deci in momentul cnd se presupune c r fi intreprins respectivul zbor spre Polul Nord, mirlul
Byrd, conduce ce mi mre expeditie cre fusese trimis vreodt in Antrctic. Se fl, sdr, exct l cellt prte Pmntului.
L vreme respectiv, fost un spectcol uris, despre cre se pote citi in crtile de istorie. Urmtore problem const in fptul c
pe 5 mrtie, in celsi n, deci tunci cnd, conform jurnlului, trebuie s fie l Polul Nord, mirlul Byrd dde l Sntigo un interviu
despre expediti din Antrctic, unui dintre cele mi mri zire din Chile.

Dr despre cest expeditie voi d mi multe mnunte imedit. Se pune ins intrebre ce este cu jurnlul. Sunt de prere c Byrd,
efectut intr-devr un zbor in cre vut prte de evenimentele descrise, dr ininte de dt respectiv. Fie c este vorb despre
zborul din 1927, dup cum m mi mintit, fie de un zbor din 1947. Reltre este prope identic cu ce continut in jurnlul din
1927, dr l ce vreme n-m dt destul tentie cestui fpt.

Frfuriile zburtore eru in orice cz de provenient germn, deorece, dup cum imi spusese in cursul unei intrevederi personle
nepotul mirlului Byrd, Hrley Byrd, simbolurile reprezentte pe ele eru zvstici. Omenii blonzi, pe cre i- intlnit Byrd, vorbeu
englez cu ccent germn, lucru cre nu se pute observ in trducere germn. Astfel, in originlul din englez, cesti isi numesc
prtele de zbor Flugelrds si-si iu rms bun cu Auf Wiedersehen.
Mi deprte, este mi mult dect suspect, c subpmntenii s se de singuri drept Arinni, termenul fiind introdus de fpt de-bi, de
ntionl-socilisti. Si ce este cu prosti st, c vzut simbolul de pe frfuri zburtore, dr s- jurt s nu-l dezvluie ? Dc r fi
fost vorb despre un simbol strin, pute forte bine s-l de publicittii, deorece, oricum nimeni nu l-r fi cunoscut.

Dup prere me, este vorb despre o dezinformre cu un scop precis. Trebuie s se scot l lumin fptul c pmntul este gol in
interior, dr trebuie s se scund c locuitorii sunt vorbitori de limb germn si in specil c sunt ntionl-socilisti, cre u fost
lsti s intre colo, cu o tehnic superior Alitilor, in ciud ltor popore si rse de pe Pmnt. N-m idee dc Byrd re stiint de
cest dezinformre, c militr lit cu sigurnt c nu er pre prietenos ft de germni, su dc totul porne de l serviciile
secrete. Adevrul, este totusi c in 1947, fost in Antrctic si nu in tinuturile rctice.

Richrd Evely Byrd, fce prte dintr-o veche si distins fmilie din Virgini. Ininte de Primul Rzboi Mondil, intrt in mrin
mericn, ir in timpul conflgrtiei fost instructor de zbor. Mi trziu si- cptt renumele intr-un mod trgic. Cltori s
istoric din 1927, in cursul crei vut contct fizic cu subpmntenii, nu fost niciodt recunoscut. Cnd presedintele Clvin
Coolidge, vzut cele peste o sut de fotogrfii si citit jurnlul de bord l zborului, strigt: Nimeni, dr bsolut nimeni nu v crede
vreodt s cev. Vom pstr o tcere bsolut. Dc m d publicittii s cev, tot lume v rde de noi.

Presedintele Coolidge, er un prgmtic, un om cu piciorele pe pmnt. Decizi c cest cltorie lui Byrd, s rmn secret nu
er un gest viclen de tinuire. Nu ve de- fce cu sigurnt ntionl. Altii, cre u vzut de semene fotogrfiile, eru de prere
c in imgine despre o lume in interiorul lumii nostre, er pur si simplu pre fntstic, pentru fi devrt. Un secretr l
defunctului presedinte confirmt recti oficil.

Imginile si jurnlul despre cltori in interiorul Pmntului, u fost sigilte si u disprut in incperile subterne le Bibliotecii
Congresului, unde nimeni nu le- mi dernjt timp de 12 ni. Cnd izbucnit l Doile Rzboi Mondil, rportul secret despre zborul
lui Byrd din 1927, fost renlizt si clsifict sub numele de cod proiectul White Sheet. In cel de-l doile n de rzboi, guvernul si
serviciile secrete, u relizt importnt unei lumi in interiorul lumii, mi les c l un zbor de ntrenment efectut pe desupr
Polului Nord, cu un vion circulr, Jonthn Cldwell, intrse in gur negr pe cre Byrd, o descrisese dej in 1927.

Drept urmre, zborul lui Byrd si cel l lui Cldwell, din nul 1940, u fost reunite in proiectul White Pole. Cnd rzboiul s- incheit
oficil, in 1945, proiectul juns de competent unui nou deprtment l Mrinei, s-numitele Polr Archives, rhivele polre. Acest
deprtment isi desfsor si cum ctivitte l etjul l ssele l Arhivelor Ntionle. In nii 60, l rhiv NASA, u fost colectte
informtii despre mre prte ctivittilor de l poli, pe bz deselor observri de OZN-uri si cercetrilor din zon polr.

Cu ceste informtii generle despre zborurile nteriore le lui Byrd, putem s ne ocupm cum de expediti intreprins in
Antrctic, in 1946, cre m interesez in primul rnd. O flot din Norfolk, Virgini, flt sub comnd contrmirlului Richrd H.
Cruzen, primit insrcinre de -l insoti pe Byrd. Treisprezece nve de rzboi, dou sute de vione, vse de trnsport echipte cu
elicoptere, precum si sprgtore de ghet si un submrin destint cutrilor sub p, u fost locte misiunii.

Pe tote nvele de trnsport fuseser imbrcte vehicule cu senile, cre s trcteze, pe ghet si zpd, snii cu mterile de
constructie pentru depozite si sttiuni meteorologice, limente, prefcum si combustibil si petrol, tote cu scopul de conduce o trup
puternic de ptru mii de omeni printr-un tinut neprimitor, le crui strturi de ghet si zpd, veu o grosime de peste trei
kilometri. Aventur in Antrctic, expediti pe mre si pe usct, fost conceput c o continure celui de-l Doile Rzboi Mondil,
in devrtul sens l cuvntului, cu conditi c dusmnul s fie descoperit in cest uris desert de ghet, de nou milione de
kilometri ptrti.

L Christchurch, in Nou Zeelnd, fost construit o sttie ce ve s servesc drept punct de comunicre cu strmtore McMurdo,
l o distnt de 3.700 km. Tot colo u fost depozitte, piesele de schimb suplimentre si proviziile, cre eru necesre celor 4.000 de
omeni, pentru mutre definitiv in Antrctic. Byrd, s- intlnit poi in Sttele Unite, cu un grup de militri de rng inlt, purtnd o
ultim discutie. Presedintele Trumn, ii interzisese s zbore cu propriul su vion ininte de junge in Antrctic. Cltori ctre
bz McMurdo, inceput pe 1 februrie l Hueneme, in Cliforni, vnd drept prim destintie Hwii.

Copilotul lui Byrd si nvigtorul prticipu si ei, precum si trnsmisionistul su si un fotogrf creditt de Fundti Ntionl pentru
Stiint si Societte Ntionl de Geogrfie. A dou zi, mirlul Byrd si echip s si-u lut zborul de l Honolulu ctre un portvion,
unde il stept vionul su; cu cest ve s se indrepte spre Polul Sud, pentru gsi resedinte germnilor. In ptr zi dup
plecre din portul Huenem, mirlul Byrd juns l bz McMurdo din Antrctic, unde vionul cu elice fix fost observt de o
frfurie zburtore de origine germn, cre plute fr zgomot desupr strmtorii.

Ininte de plecre, Mrin, i- permis lui Byrd s runce o privire supr documentelor cpturte de l germni. Amirlul fost
fscint de rportele echipei germne, cre fuseser trimis in Antrctic in 1937. Echipele de cercetre msurser si
fotogrfiser, ce mi mre prte continentului, ir rportele lor eru de- dreptul uluitore. Byrd, observt instinctiv c nemtii
r fi prefert c ceste rporte s nu fi juns in Sttele Unite, deorece ddeu indictii pretiose si permiteu trgere unor
concluzii despre plnurile germnilor l Polul Sud.
Byrd n- vut voie s se uite in tote documentele secrete, dr cele pe cre le- vzut l-u convins c, orict r pre de incredibil,
Pmntul, este intr-devr, un corp gol, indiferent ce r spune omenii de stiint. Pn tunci luse l cunostint dor despre intrre
de l Polul Nord. L Polul Sud, trebui s mi fie o deschiztur, cre totusi, rmsese nedescoperit l zborul pe cre-l efectuse in
1929.

Poziti probbil cestei intrri, r fi l est de pol, pe o linie de zbor, prope de meridinul de 171. Cnd si- remintit de vechile
sle cltorii l pol si despre dezmgirile pe cre i le provocser oficilittile guvernmentle, Byrd, recunoscut c dup 17 ni de
l ultimul su zbor ctre Polul Sud, r merge irsi in Antrctic, cu nou s echip, pentru elucid o dt pentru totdeun, enigm
cestui continent. De l McMurdo, mirlul Byrd si echip s u fost trnsportti ctre portvionul sttiont l 500 de km nord, in
pele Antrcticii. A vut loc o ultim discutie, zborul fiind progrmt pentru diminet urmtore.

Fiecre membru l echipei er obligt s pstreze o tcere deplin. In czul in cre nu se mi intorceu dup un numit timp din s-
zisul exercitiu ntrctic, ve s incep o ctiune msiv de slvre. Dr s- juns l un comun cord c, indiferent cre v fi
rezulttul, scopul cestei expeditii s nu fie dt publicittii. Sefii sttului-mjor, u considert c este mi bine c Byrd, s nu fie
informt despre fptul c Sttele Unite dispuneu de vione circulre. Byrd si omenii si, u fost folosit conventionl, c cel cu
cre se ntrenser in SUA. Er vorb despre un Flcon, dr cre nu ve nici o legtur cu cel din 1929, construit de compni Curtis
Wright. Aprtul fusese construit in 1946, specil pentru vitez mre si o utonomie considerbil.

Intregul proiect, precum si constructi cestui vion sunt necunoscute, dr se pre c tinge o vitez de peste 500 km/h, vnd o
utonomie considerbil. Intregul proiect, precum si constructi cestui vion sunt necunoscute, dr se pre c tinge o vitez de
peste 500 km/h, vnd o utonomie de 9.500 km. Motorele Prtt & Whitney, u fost si ele reglte cu grij, ir fiecre sptiu liber din
vion fost explott, montndu-se rezervore suplimentre de crburnt, fiecre cu o cpcitte de proximtiv 400 litri. Rti de
limente fost redus l minimum din considerente legte de greutte. In czul unei terizri fortte, nu veu nici o sns de
scpre, mi les in erul rrefit din munti cre inchid drumul spre regiune Polul Sud.

L decolre, msin ve un surplus de greutte. Chir cu sprijinul unei ctpulte, pilotul r fi vut greutti s-si pstreze o inltime
sigur. A fost nevoie, s zbore timp de sse ore, l o inltime de 1.500 m, pn cnd s- consumt combustibilul suplimentr,
rezervorele fiind runcte peste bord.

L 5 februrie 1946, jurnlul incepe s: Am fost lnsti prin ctpultre, de pe portvion cu rezervorele pline. Vsul se fl l
proximtiv 500 km nord de bz McMurdo. Cerul er limpede. Am zburt ctre colonie si m juns prope de or sse cincizeci. Am
prcurs un rc, zburnd forte jos. Le-m fcut cu mn omenilor de l sol. Ei ne-u rspuns.

Zborul lui Byrd de l McMurdo, cle de 650 km l vest, de mergine primului lnt muntos, necesitt mult timp, deorece trebui s
se rd surplusul de crburnt l prtului. Er pre incrct pentru pute zbur l o inltime corespunztore.

Am juns l or 15 l primul nostru punct din pln. Cerul er forte senin. Am incercuit regiune de trei ori si m runct un stegulet
mericn pe gem pentru lu locul in stpnire Sttelor Unite. Motivul survolului const in fptul c vionul inc nu pute urc
suficient, inct s depsesc cei 3.200 metri ct ve trectore ghetrului Axel Heiberg, de pe pltoul centrl, unde se presupune
c incepe vle cre duce ctre interiorul Pmntului. Am runct din vion rezervorele gole cu jutorul unei ctpulte cu pln
inclint. Dup mi multe ore, greutte s- redus suficient, inct s putem survol vrful muntelui.

Or 13:20 m juns l mrgine vii. Sorele inc mi strluce pe cer. Zburm in jos urmrind contururile pmntului, desenndu-
le. Mi inti, pnt er usor, poi tot mi brupt, c si cum m cobori pe versntul unui munte. Nvigtorul este cum nelinistit, c
m rs pre mult crburnt.

Or 16:30 clot de ghet, devine treptt tot mi subtire. Pe munte, putem observ dej ctev locuri uscte. Tempertur de fr,
cre l inceputul zborului descendent er de 60 de grde sub zero, crescut cu zece grde.

Or 17:00 inc mi urmm cost in jos. Ghet este cum forte subtire pe stnci. Putem observ ctev pete negre, unde r pute
fi vorb de crbune. Sorele se fl inc sus pe cer. Tempertur creste, incet, dr sigur. E posibil c in depresiune, s fie o tempertur
tropicl. Pote jungem intr-un fel de prdis. Dr st rmne de dovedit.

Or 17:30 ltimetrul rt o scdere de un kilometru, de cnd m inceput coborre. Pn cum, m zburt mi mult de 500 km, in
vle. Versntii devin incetul cu incetul, tot mi brupti.

Or 18:00 ghet disprut complet. Stncile sunt uscte. Tempertur este in crestere. Cu ct zburm mi jos, este din ce in ce mi
cld. Deodt, cdem prc intr-o grop fr fund, cu lturi brupte, cre se ingustez spre prte inferior. Busol prc
innebunit. Nu mi functionez deloc. Triectori nostr devine o spirl. Sorele inc mi strluceste, dr devine mi mt, in timp ce
coborm mi deprte.
Or 19:00 coborm de prope o or in gur. Aerul de fr este tot mi cld. Cu ctev minute ininte, m trecut de o cscd, din
cre, se pre c ieseu buri. Am survolt-o, pentru c fotogrful nostru s fc ctev poze. Deorece sorele devine din ce in ce mi
mt, trebuie s folosim lumini, c s se pot vede cev din fotogrfii.

Or 20:00 zburm cu vrful in jos, c si cnd ne-m depls desupr unui teren plt. Busol nu mi functionez deloc. Altimetrul
indic o coborre continu. Instrumentele rt c vitez nostr sczut l proximtiv 80 km/h. De ce zburm s de incet ?

Or 21:00 cred c ne flm cum l cel putin 160 de km sub deschiztur. Combustibilul fost folosit pe jumtte. Am mi runct
un rezervor gol de benzin. Recipientele suplimentre de crburnt cuprind 380 de litri si sunt confectionte din luminiu gros de trei
milimetri. Rezervorul czut orizontl ctre perete, c si cum r fi fost trs de cest. Aprtele si indictorele si fc din nou de cp.
Nu mi vem destul combustibil pentru zbur mi deprte. Cu ce rms din crburnt, putem junge cs, dc ne intorcem
imedit. Aprtul de receptie este mort, nu vem legtur. Echipjul este dezorientt. Cu tote c nu este imponderbil, pote lerg
pe lturile si tvnul vionului. Cele ptru cesuri sincronizte de l bord, c si l cesurile de mn le echipjului rt ceesi or,
dr mi trziu se v dovedi c indicu cu spte ore mi mult.

Or 22:00 zburm cum mi repede c tunci cnd coborm. Avem senzti c terenul dedesubt este pln. Nu vem nici un fel de
explictie. Afr, se fce din ce in ce mi rcore, pe msur ce jungem din nou l suprft.

Or 23:00 ne propiem de suprft, de unde m inceput cu zborul in picj. Virez in unghi drept, pentru stbili dimetrul putului.
Frigul de fr, devine din nou intens.

Or 24:00 mizeul noptii. Am zburt proximtiv o or si m juns l punctul de iesire. Nvigtorul, crede c deschiztur re un
dimetru de 200 km. Ne ridicm din nou si cstigm tot mi mult in vitez, deorece vem vntul in spte. Tempertur de fr este
in rcire. Vitez creste utomt.

John se intrerupe ici, putin, pentru dug cev l insemnrile mele din jurnl: Byrd depus mi trziu un rport in cee ce
priveste reducere vitezei, cnd s-u deplst prin gur, de l 500, l proximtiv, 80 km/h, fr c pilotul s ctioneze. De semene,
informt c tempertur crescuse de l -15 grde celsius, ct er l suprft, l 15 de grde su chir mi mult in punctul unde
hotrse s se intorc. Echipjul confirmt c in unele locuri din pitr ieseu buri.

In interiorul putului, se puteu vede nori. Instrumentele indicu prezent unui curent de er continuu, ce provene din dncul
putului. Dup prere me, st r explic reducere vitezei in picj. Amirlul, povestit c in put, trise un sentiment ciudt, c si
cum s-r fi flt pe o lt plnet. It ce spune textul mi deprte:

Or 01:00 diminet ne flm cum in fr putului si zburm in sus. Fcem ctev poze cu stncile. Cutm urme de vegettie.
Ghet devine din ce in ce mi gros, pe msur ce urcm.

Or 02:00 ne flm desupr vii, pe cre o vom survol o dt pentru msur distnt. De-bi, dc mi vedem Sorele, cre
rsre in nord. In cest notimp, este vizibil tot timpul. Nopte durez proximtiv ptru ore.

Or 03:00 zburm cum inpoi ctre bz si ctre portvion.

John dug: In timp ce se flu in interiorul tunelului su, cum il nume Byrd, in spirl, echip vzut in deprtre o formtie de cel
putin cinci OZN-uri, cre veneu din dncul pmntului. Aceste OZN-uri, u prut si pe rdr. Cnd cest formtiune s- propit
de vionul neinrmt l lui Byrd, dou dintre nve s-u desprins si u insotit vionul de l o numit distnt. Fotogrful de l bord,
fcut poze cu obiectele zburtore, cre veu zvstici, tt pe prte superior, ct si pe ce inferior fuseljului. Frfuriile
zburtore germne, n-u fcut totusi nici o mnevr de lupt, si nici n-u lut legtur prin rdio cu vionul lui Byrd.

Pilotul lui Byrd, fost tentiont s nu fc nici un fel de mnevr de evitre, ir fotogrful continut s fc poze. S-u dunt peste
dou sute de imgini, cre u fost trimise l Fundti Ntionl pentru Stiint si l Arhivele Ntionle. Jurnlul se termin dup cum
urmez:

Or 11:00 ne flm din nou pe portvion. Aterizre vut loc fr probleme. Dup ce ne odihnim, mine vom zbur in Nou
Zeelnd si poi ne vom intorce in Sttele Unite. Dup cesurile din vion, zborul durt prope 31 de ore, dr dup cesurile
portvionului, m lipsit 23 de ore.

John imi dezvlui ce s- intmplt dup cee: Dup intorcere s pe portvion, Byrd, trimis un mesj codifict l Wshington.
Apoi el si echip s, s-u odihnit pe vs vreme de trei zile. In fr de rportul codifict mi existu si documente si mterile filmte,
cre u fost trnsportte de un vion rpid prin Sydney, Christchurch si Pnm l Wshington. Dup intorcere s in SUA, Byrd,
fost chemt l Pentgon, l o intlnire secret cu sefii sttului-mjor l Sttelor Unite. Ofiterilor prezenti l cest reuniune, li s-u
citit extrse din jurnl si li s-u rtt si explic sute de metri de pelicul.
Jurnlul scris de nvigtorul de pe Flcon si semnt de Byrd, fost pstrt o period intr-un seif de l Arhivele Ntionle, cre er
folosit numi pentru conservre cestor documente istorice. Fr probre presedintelui SUA, nimeni nu ve voie s le vd. In
1976, mi s- ingduit, s m uit pe ele o or, in tot cest timp fiind urmrit de personlul de securitte. Am mi putut vede
documentele, dou or, in 1977, dup ce m intervenit pe lng sentorul Lwton Chiles din Florid. In nul 1978, documentele u
fost duse in depozitele subterne le vitiei militre mericne, numite Kensington Tomb, mormntul de l Kensington.

Dup ce s- viziont filmul expeditiei lui Byrd, vut loc o discutie sefilor de stt-mjor, prezidt de Hry S. Trumn. L sfrsitul
conferintei, s- decis prin vot c Byrd, s se intorc l Polul Sud, l ce gur fr sfrsit, si s zbore spre interior pentru depist
bz germn si frfuriile zburtore. Acest nou cltorie fost stbilit pentru dt de 16 februrie 1947. Impotriv germnilor,
mericnii veu s folosesc, din nou, vione conventionle, cu elice si ripi fixe. Deocmdt, Byrd, n- fost informti despre
proiectul vionului circulr. Publicului, i s- scuns, mi deprte, ctivitte mericnilor in Antrctic. El nu sti nimic despre
devrtele intentii le Sttelor Unite.'[1]

Ofensiva Amiralului Byrd impotriva membrilor Soarelui Negru o va pierde !

L 16 februrie 1947, mirlul Richrd E. Byrd, zburt cu escdril s de opt vione de tipul Flcon, spre Polul Sud, pentru test
rezistent germnilor. Fiecre vion er ctiont de ptru motore Prtt & Whitney. Avionele eru inrmte complet, ins
presedintele, Trumn, dt ordinul strict c sub nici o form, s nu tintesc in prtele germne ce veu s fie intlnire in lume
dinuntru.

In timp ce escdril repet mnevr de zbor, pe cre o efectuse cu un n urm, Byrd si omenii si u cercett teritoriul. De dt
cest, pe lng propri echip prticipu si 60 de veterni, de rzboi, mericni, uimiti s fle c plnet, nu re un miez
incndescent, fluid, cum se crede pn tunci. Ei u observt c echiztur din Antrctic, ve o lrgime de 200 km. Pe ici, u
zburt in picj 1.300 km, inspre interior, iesind printr-o lt deschiztur, in form de vrtej, in interiorul Pmntului. Treptt,
deschiztur, se lrge spre interior si echipjul Flcon-ului, s- vzut in fine, in lume cv, dinuntrul plnetei.

Desupr veu cev ce semn cer si nori, ir sub ei veu pmntul si mre, l fel c si l suprft. Se flu in interiorul lumii
cve, pe cre Byrd o descrisese in 1929, c fiind continentul vrjit din cer o tr secretelor vesnice.

Dc pe suprft convex Pmntului, se pote vede l proximtiv 10 km deprtre, in lume interior distnt cest nu e
limitt, dect de nori. Cnd u juns in interior, busolele vionului, u inceput s functioneze ciudt. Si-u continut coborre intr-o
tmosfer identic cu ce de pe suprft exterior Pmntului. Mrile si intinderile de pmnt, eru dispuse pe peretii interiori,
reflectnd norii si lumin din golul centrl. Cnd vizittorii din fr, zburnd cu 400 km/h, u ptruns ici, nu si-u putut stpni
mirre. Nu se flu intr-o ms de metl topit. Singur surs de cltur er o minge de foc incetost, un sore interior, cre pre c
trn in centru.

Intinderile de pe pmnt, de dedesubt, constituiu proeminente le suprfetei interiore mntlei terestre, cu o grosime de 1.300,
pn l 2.000 km. Avitorii u observt o diferent mrcnt in rport cu suprft plnetei. Interiorul pre s ib o intindere, mi
vst de pmnt, deorece mi deprte spre nord, perspectiv se lrge din ce in ce mi mult. Nu existu corpuri ceresti, cu jutorul
cror s se pot fix cursul. Cu totii speru c vor regsi drumul spre cs.

Acest este lume incredibil, feeric, in cre incerct mirlul Byrd, s-i descopere pe germni. O ntiune beligernt de pe
suprft Pmntului, ptruns in interiorul plnetei, pentru gsi o rs rin impotriv crei se luptse dej de dou ori in cest
secol (XX). Ore, o s dm peste dusmn ici ? Ore v fi prietenos ?

Byrd si- condus echipjul mi deprte, mi mult dect r fi indrznit s-o fc el insusi, cu un n in urm. Aprtele sle rtu o
distnt de 3.800 km, prcurs de l bz. Inc mi zburu spre nord, l o ltitudine de proximtiv 3.000 m. Deodt, nvigtorul,
cpitnul Ben Miller, descoperit cev ce semn cu o pist de terizre. Cpitnul Miller, se lturse echipjului lui Byrd, de ctev
ore. Cum titulrul postului se imbolnvise in ultim clip, el prefert s prticipe l expeditie si predt comnd portvionului,
primului su ofiter. Toti ochii priveu in jos. Echipjul fost unnim de cord, c er vorb despre o pist de terizre. Cnd s-u uitt
mi tent, u descoperit mi multe vione si frfurii zburtore sezte ordont pe rnduri.

Cu jutorul binoclurilor s-u putut observ si inscriptiile: er vorb neindoielnic de zvstici, insemnele celui de-l Treile Reich.
Americnii u zburt mi deprte. Au tins un punct l 4.000 km in interiorul Pmntului, cnd Byrd dt ordinul de intorcere.
Aprtele de fotogrfit de l bord, u fost mereu in functiune. O or mi trziu, vionele, se intorceu pe celsi drum. Deprte sub
ei, membri echipei vzuser, in cltori lor spre nord, numerose cldiri si siruri nesfrsite de vione linite. Acum ele
dispruser. Pozele, cre u fost developte mi trziu de Ministerul Aprrii, u rtt c eroportul fusese cmuflt rpid. Pe
nesteptte, pilotii de pe Flcon, u observt c u musfiri.

Desupr si sub ei u vzut cinci frfurii zburtore. Byrd si echipjul su veniser in cest lume germn fr fi pre bine
pregtiti pentru st. Byrd, in specil, fiind in primul rnd cercettor, nu sti cum s se comporte in czul unei confruntri eriene.
Sefii sttelor mjore, reunite, i-u verifict cpcittile si l o discutie ce vut loc in ultimul moment, i-u ordont s nu deschid
focul supr germnilor, sub nici o form, in czul in cre ii intlneu. Aceste indictii eru forte explicite.

De semene, Byrd, nu pute s evlueze fort, respectiv vulnerbilitte escdrilei sle in cest situtie, cre cum se fl sub
controlul celor cinci frfurii zburtore. Mi grv dect tt, el ii consider pe nemtii, ce diriju frfuriile zburtore, c pe niste
dusmni, cu cre nu se pute fce nici un compromis. Desi nu er mirl l flotei militre, Byrd, fost pus brusc intr-o situtie, in cre
trebui s decid, cu privire l declnsre unei lupte eriene. Ore nu observt c vionele s-zisului su dusmn, nu veu nici
elice si nici motor cu rectie ? Cu sigurnt, trebuie s fi inteles c ei dispuneu de prte moderne, in ft cror conventionlele
Flcon-uri eru invechite.

Dr, pe de lt prte, nu se pote plec de l premis c mirlul Byrd, i- provoct pe nemti l lupt, in deplin cunostint de cuz.
Nimeni nu stie, ce fel de instinct ilogic l- motivt in decizi s pripit, dr cest nu fost rezulttul unei strtegii militre
inteligente. Vrint ce mi pluzibil este c frfuriile zburtore, l-u sperit s de tre, inct intrt in pnic. Byrd ordonse
dej trgtorilor, s fie pregtiti, s deschid focul, stfel c tote vionele eru gt de lupt. Copilotul l- sftuit s contrmndeze
ordinul de tc.

Amirlului, nu-i rmseser mi mult de zece secunde, c timp de gndire. Deodt s- uzit un nunt, nesteptt, pe lungime de
und utilizt de ei, dr din fr vionului: Amirle Byrd, v vorbeste comndntul nvelor pe cre le vedeti desupr vostr. Avem
in vizor tot escdril dumnevostr.'[1]

Noua Germanie din Centrul Pamantului a descendentilor celui de-al Treilea Reich !

Acelsi comndnt, cre mi trziu fost intervievt pentru confirm episodul, continut spunnd c cel de-l Doile Rzboi
Mondil se terminse. Lsti-ne in pce si intorceti-v l bz vostr. Dc vreti s vizitti bz nostr cu gnduri prietenose, v
vom intmpin, bineinteles, in pce. Cci noi, nu v mi suntem dusmni. Avionele si rmele nostre sunt superiore celor pe cre le
detineti si nu v-s sftui, s trgeti in noi. Dc vreti s luptti cu noi, nu veti nici o sns. Trebuie s v mi mintesc c, cum v
flti pe teritorii controlte de Nou Germnie? Prctic v flti in sptiul nostru erin.

Comndtul Byrd, scultt, dr n- rspuns. Cnd germnul termint, Byrd, dt ordinul: Foc de voie! Abi dc ordinul su fost
executt, cnd cerul prut s explodeze. Aprtele Flcon, cre u fost tinse de rzele lser le frfuriilor zburtore s-u prbusit,
echipjele murind pe loc. Din tunuri ntieriene cmuflte, se emiteu necontenit rze rosii, subtiri precum creionele. Un mrtor
mericn, l crui vion fusese nimerit de o stfel, de rz spus: Rz ne- trs in jos. Pilotul nostru pierdut controlul supr
prtului. Trebui s zburm in jos. Acei cre u mi puct, u srit cu prsut.

Amirlul Byrd, trebuit s vd cum intreg s escort se prbuseste. Deodt, s- uzit ir voce comndntului germn, prin
difuzor: Comndnte Byrd, sunteti nebun. V-ti scrifict proprii omeni. V-m vertizt. Prsiti imedit cest tr si s nu mi
veniti niciodt. Byrd, vut un soc. Miller lut controlul supr prtului si virt pe cursul cre duce in sus, spre libertte. Byrd,
indeplinise ordinul de -i gsi pe nemti. El intrt in pester leilor tineri, dr nu fost un Dniel.

Scen cre urmt, in timp ce vionele mericne cdeu l sol, nu semn deloc cu o terizre fortt pe un teritoriu dusmn.
Suprvietuitorii mericni, cre u fost prinsi de germni, u fost interogti in 1977, pentru confirm versiune germn supr
evenimentelor. Germnii u inceput imedit o ctiune de slvre. Unele dintre vionele mericne, nu eru s grv vrite,
echipjele putndu-se slv usor. Membrii lor s-u predt germnilor, u fost dezrmti si li s-u comunict c nu u de- fce cu niste
inmici.

Germnii u stins rpid focul si u incerct s elibereze ctiv membri i echipjului, cre rmseser blocti. Au suprvietuit 26 de
mericni. Ei u fost ingrijiti de medici si snitri, in timp ce mbulntele ii duceu l cele mi propite spitle din Neu-Berlin
(cpitl germnilor din Centrul Pmntului). L spitle rnile lor u fost cusute, frcturile puse in tele etc. S- fcut tot posibilul c
mericnilor s le fie bine. Acei membri i echipjului cre nu suferiser rni grve, u fost dusi in ors.

Pe o pncrt l mrgine loclittii scri: Neu-Berlin. Prizonierii u fost escortti intr-o msin prin metropol crei constructie
incepuser in 1940 si u putut vede cldiri proiectte de Albert Speer l ordinul lui Adolf Hitler. Au fost dusi l un hotel, unde u lut
ms, rmnnd uimiti de mbilitte nemtilor. Dr nu toti mericnii, u vut semene noroc. In timp ce vionul lui Byrd zbur
spre cs, in directi portvionului, tinerii mericni, cre u decedt in timpul btliei, u fost imblsmti de medici.

Trupurile, identificte dtorit plcutelor de identitte, u fost puse in sicrie sigilte din ms plstic. Comndntul germn, intrt
pentru -i slut pe ctiv dintre ofiterii mericni suprvietuitori, pe cre i- numit gogomni viteji.[1]

Sfarsitul neoficial al celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca urmare a infrangerii amiralului Byrd !
Ziu urmtore er 17 februrie 1947. Cdvrele mericnilor u fost incrcte in cmione germne decopertte si u formt un
cortegiu mortur lung, l cre u sistt si ofiteri germni si mericni suprvietuitori, fiind inmormntre cu tot ceremonilul de
rigore. Pentru cesti mericni si germni, cest fost sfrsitul neoficil l celui de-l Doile Rzboi Mondil.

Pe eroportul din Neu-Berlin, steptu cinci frfurii zburtore. Sicriele inchise ermetic, u fost duse l bord, impreun cu cei 26 de
suprvietuitori. L sfrsit, u urct comndntul si echipjul su in nv lider. O escdril de cinci frfurii zburtore, s- ridict
silentios si zburt in directi sud, ctre deschiztur spre lume de fr. Formti prsit interiorul Pmntului si zburt in
directi Austrliei. L proximtiv 3.000 km sud-vest de Sydney, un portvion mericn, incetinit l rugminte trnsmis prin rdio
de comndntul germn. In timp ce comndntul flotei, contrmirlul Cruzen, scult curios, Ben Miller, cre se fl din nou l
comnd propriului vion, intrt pe frecvent rdiofonic frfuriilor zburtore germne, putndu-l uzi pe un prieten de-l su ce
vorbe din frfuri zburtore.

Americnul l- rugt pe comndtul vsului, s le permit germnilor, s terizeze pe pist, pentru -i pute pred pe suprvietuitorii
mericni. Frfuri zburtore terizt pe punte. Aprtul comndntului plute l o distnt mic in er, suprveghind mnevr.
Americnii nu u fcut nimic. Nu s-u dt ordine, nu u fost ocupte pozitii de lupt. Suprvietuitorii u cobort din nv, cei vlizi
sprijinindu-i pe rniti. Echipjul vsului mericn stte lng ei, fr schit vreun gest. Nimeni nu vorbit. Cnd fost dus l bord
ultimul cosciug, frfuri zburtore, s- ridict silentios de pe punte si disprut.

Amirlul Byrd, crui i se dduse l infirmerie o doz mre de clmnte, n- mi putut prticip l ultimul cpitol l cestei trgedii.
De pe pist portvionului si- lut zborul un vion snitr. In 20 de minute, el se fl in er si zbur in directi Honolulu, Hwii, unde
bz Perl Hrbour, fusese dej nuntt s-i primesc si s-i ingrijesc pe rniti. In ceesi nopte, dr l o distnt de 26.000 de
km, de portvion, desupr orsului Arlington din Virgini, u prut l or 20:00, mi multe frfurii zburtore germne.

L un moment dt, s-u oprit in er si u plutit desupr mormntului soldtului necunoscut, poi un dintre ele rupt formti si
terizt pe o suprft liber, de lng mormnt. Us s- deschis si u cobort umbre negre, cre u scos trupurile celor 30 de
mericni decedti cu dou zile ininte. Se pre c exist un spirit, despre cre se crede c r fi l soldtului necunoscut. Acest spirit,
prut deseori, in trecut, cnd er inmormntt vreun trup neinsufletit sub domul Cpitoliului. Se pre c multi l-u vzut l
funerliile lui Kennedy. A prut si dup morte presedintilor Eisenhower, Hoover si Johnson.

In nopte de 18 februrie 1947, in timp ce sezu cdvrele pilotilor in ft mormntului soldtului necunoscut, germnii u
observt dintr-o dt priti unui infnterist mort, cre luptse in Primul Rzboi Mondil, impreun cu trup mericn prticipnt
l expeditie. El slutt scurt si disprut imedit. Germnii u jurt c vzuser spiritul legendr.

Nu se stie ce fel de msuri s-u lut in cee ce priveste fmiliile si rudele. Cu tote ceste, 30 de omeni, cu diverse grde militre, u
fost inmormntti cu tote onorurile l cimitir. Apoi trei din frfuriile zburtore u zburt desupr Cpitoliului si Csei Albe, unde
locui fmili Trumn, si u ilumint cldirile prinznd in celsi timp, cinci reflectore puternice. Militrii din Wshington, s-u
lrmt, dr comndntul germn lut cuvntul pe frecvent vitiei militre mericne, spunnd: Acest demonstrtie
superiorittii nostre este un vertisment.

Dc vrem, putem distruge tt Cs Alb, ct si Cpitoliul cu rze ucigse. In decurs de cinci minute, ceste locuri istorice, r deveni
mormne de moloz si cenus. In czul in cre nu vreti un rzboi totl, nu mi trimiteti lte vione l noi. Dc vreti rzboi, tunci ne
vom lupt. Dr Nou Germnie, nu-si doreste ltcev, dect pce si prietenie cu Sttele Unite. Dusmnul devrt l celor dou
popore le nostre este ltul, cre inc st scuns. Ar trebui s v ocupti mi mult de rusi!'[1]

100 de avioane rusesti, distruse de OZN-urile naziste, Haunebu, atunci cand au patruns in Centrul Pamantului !

In 1948, rusii, cre tinuser sub observtie cltori lui Byrd, din 1947, u trimis independent de mericni, o rmt complet
echipt cu msini de lupt conventionle desupr Polului Nord, spre interiorul Pmntului. Rusii flser c mericnii fuseser
intmpinti de germni, ins nu cunosteu deznodmntul, stfel c s-u decis s forteze de l bzele lor, intrre prin Polul Nord.
Aprtele rusesti u fost depistte de rdrele mericnilor, l Point Brrow, in Alsk. Ele zburu direct spre est. Trei sttii
cndiene, ii urmreu de semene pe rusi. Bzele mericne, u rportt o sut de prte, ir cndienii 97.

Prim intlnire erin rusilor, fost cu pzitorii intrrii de l Polul Nord urmsii vikingilor, pe cre germnii in numeu veche
rs. Aprtele rusesti u fost retinute de cesti, dr poi li s- dt voie s zbore mi deprte, deorece u sustinut c se fl intr-o
misiune spre Nou Germnie, in emisfer sudic. Au zburt mi deprte, trecnd pe lng surs rtificil de lumin, de l ecutorul
lumii interiore, in directi emisferei sudice, unde eru dej steptti de frfuriile zburtore germne. Nici unul n- scpt de
ctstrof. Au disprut o sut de vione rusesti, impreun cu echipjele lor.

Cdvrele rusilor u fost incinerte. In decursul ptru ore si jumtte, desupr Moscovei, u juns frfurii zburtore germne, din
cre cenus rusilor morti, fost runct desupr Kremlinului. C si l Wshington, germnii u vorbit pe frecvent militr rdio:
Aici se fl resturile pilotilor pe cre i-ti trimis pentru ne nimici. Moscov, dt lrm de grd zero; prtele de lupt, MIG, u
decolt, c s le de o lectie germnilor, ins unul dup ltul u fost ochite cu usurint de cesti.
Fr s se fi les cu vreo zgrietur, prtele germnie inc mi pluteu desupr cpitlei. Dt viitore v vom nimici!, se uzi
mesjul, dup cre u disprut.

John, cut din nou in dosr. Am spus mi devreme c Byrd dt un interviu in Chile. Am ici ctev extrse din zire. Lee Vn Att,
corespondent l publictiei El Mercurio, din Sntigo de Chile, desemnt s relteze despre cest expeditie, scris despre interviul
su cu Byrd, de l 5 mrtie 1947, in cel mi mre cotidin din Americ de Sud, dup cum urmez: In continure fcut zi, mirlul
Byrd, firmt c Sttele Unite trebuie s i msurile de sigurnt, necesre, pentru impiedic o invdre trii de ctre vitori
inmici, cre vin din zon polr.

Amirlul spus c nu vre s sperie pe nimeni, dr devrul crud este c in czul unui nou rzboi, Sttele Unite, r pute fi tcte de
vitori, ce sunt in msur s zbore de l un pol l ltul In incheiere, remrct c dc el vusese succes, tunci si lte persone
pot efectu o expeditie; propune constituire unei echipe din ptru mii de tineri nord-mericni, insotiti de o mn, de cercettori
priceputi. Amirlul scos in evident, necesitte c tr s, s fie in stre de lert si vigilent, de- lungul intregii fsii de ghet, cre
r pute fi ultimul bstion impotriv invziei'[1]

Prima vizita a americanilor in Noua Germanie din Centrul Pamantului !

L mre dncime, l sute de metri sub Kensington, in Mrylnd, sunt depozitte jurnlele mirlului Richrd Byrd, referitore l
trgic expeditie din lume interior din 1947. Intr-o incpere boltit lturi de se fl documentele istorice le reliztorilor
mericne de mre importnt.

Ele sunt de gsit in pisprezece crti secrete, cre cuprind si documentele referitore l dezvoltre vionului circulr in SUA, precum
si rezultte zborurilor efectute intre 1936 si 1960. Aceste crti reltez despre omeni cre u psit pe drumuri noi si cre u
ptruns pentru prim or in sptiul cosmic si in interiorul Pmntului.

Si zi numele cestor piloti viteji, dr modesti nu trebuie s cd in minile dusmnilor SUA. In nul 1978 mi s- oferit oczi s runc
o privire peste jurnlele de bord si celellte documente, putnd s-mi formez propri imgine despre progresele nvigtiei eriene
mericne din period nilor ptruzeci.

C s-mi fc o idee despre competiti cerb dintre nemti si mericni, cre construiu versiuni mereu imbunttite le frfuriilor
zburtore in scopul de cuceri sptiul cosmic, er necesr s cercetez mi inti jurnlul tinut de Byrd l ultimul su zbor spre
interiorul Pmntului, unde e descris confruntre nesteptt cu putere superior Noii Germnii.

Episodul Byrd continu dup zborul su in tinutul subtern din 1947. Dup ce iesit din infirmeri portvionului, unde sttuse mi
multe sptmni in stre de soc, fost trimis l Wshington; ici fost intrebt, imedit, de ce inclct ordinul si trs supr
germnilor, cnd primise instructiuni clre s nu deschid focul sub nicio form in lume interior.

Dup ce comprut in ft sefilor sttelor-mjore reunite, s- decis s fie degrdt pentru nesocotire unui ordin scris. Pentru
impiedic orice vlv public, nu fost dus in ft Curtii Mrtile, cu tote c ulterior mi fost convoct o comisie de nchet, cre
dispus o pedeps disciplinr pe motiv c, Byrd pusese in pericol, prin ctiuni rbitrre, indecvte, o escdril de vione specil
construite cu un echipj bine instruit.

Din cest cuz isi pierduser vit trezeci de piloti tineri. Dc germnii nu r fi slvt pilotii rniti si nu i-r fi dus din nou l
suprft pe portvion, s dup cum reiese din protocolul comisiei, Byrd r fi fost cu sigurnt condmnt, dr in czul cest veu
prioritte securitte ntionl si pstrre secretului.

In protocol se mi mention c renumele pe cre si-l cstigse Byrd in cltoriile de cercetre efectute nterior, v ve mi mult
greutte pentru viitorii istorici, dect fiso-ul din lume interior. Cu tote ceste, toti cei cre u prticipt l expeditie, cu excepti
lui Byrd, u sustinut c cest cltorie reprezentt o trgedie.

Un dintre probele prezentte comisiei de nchet, in 1947, const din cinci pgini scrise de Byrd in vion; colo, mirlul not c
respectiv cltorie fusese <<un succes totl>>. Acest rport fost primit de comisie cu mre rezerv. Rportul de o pgin l
nvigtorului poveste devrt istorie, cre fost confirmt tt de mrtorii din vionul comndntului, ct si de pilotii
suprvietuitori dusi inpoi de germni.

Rezulttele comisiei de nchet u fost duse l cunostint sefilor de stt-mjor. In rportul finl, Byrd er numit intelectul
incompetent. Intruct, colc peste pupz, el se fle in public cu fptele sle eroice, s- mi recomndt s nu mi ib voie s
prticipe l nicio expeditie in lume interior, fr un consult in prelbil. Poveste lui Byrd s- incheit trgic. In unele documente
pe cre le-m putut zri in rhive se descri cum u incerct SUA s repre greselile mirlului[1]
Cunostem o prte din poveste lui Byrd, dr de unde detliile suplimentre?, il intreb Helsing pe John, dup cre cest isi
continu dezvluirile:

Jurnlul mirlului Byrd mi- fost pus l dispozitie pentru o or printr-o oczie norocos. Mi trziu, membrul Congresului pe cre-l
cunostem m- jutt s mi pot runc o privire. Un vitor din cdrul mrinei, cre m- insotit in rhiv, fost si el interogt c si
nvigtorul lui Byrd, Ben Miller (nume fictiv), cre juct, fireste, un rol esentil. El se scunde din 1947, deorece se teme pentru
vit lui.

Si de l el m primit mi multe informtii despre tunel si despre lume interior. Mi- dt documente despre ce mi veche limb, in
cre te poti intelege cu locuitorii orselor flte cum sub ghet. Cele mi multe dintre informtiile citte le-m primit si din surse
germne.

Frnklin Birch, seful Arhivelor Polre, n- recunoscut c Byrd r fi efectut zborul respectiv, dr cu tote ceste m obtinut multe
informtii pretiose. Am vzut sute de poze din interiorul Pmntului. Pentru copiile unor dintre ele m pltit, dr nu mi le- trimis
nimeni, deorece opoziti ft de publicre povestii devene din ce in ce mi puternic.

Detliile despre rportul pe cre Byrd l- predt l intorcere in Wshington provin din rhiv Mrinei. Documentul oficil mention
tunci c vionele lui Byrd s-u prbusit in 1947, din cuz unui viscol polr, ins din declrtiile suprvietuitorilor echipei, precum
si din documentele Mrinei reiese c cest versiune despre morte pilotilor dispruti este fictiv (vnd scop precis de
dezinformre).

Despre component escdronului de lupt m-m informt tot l rhiv Mrinei. Scrisorile pe cre le-m trimis fmiliei lui Byrd u
rms fr rspuns. Amnunte importnte despre fisco-ul pilotilor rusi si mericni in lume interior m flt de l mbsd
germn din Wshington. Erich von Schusnick mi- povestit despre felul cum u fost duse l cimitirul Arlington trupurile pilotilor
morti.

Istori continu ins, cci sefii sttelor-mjore reunite u decis s renunte l strtegi de pn cum, in cee ce-i priveste pe germnii
din lume interior, strtegie cre s- dovedit eront. Urmtore cltorie in ceste tinuturi trebuie s fie efectut cu vionele
circulre coordonte de un comndnt competent. Aceste modele noi tingeu o vitez mxim de peste 11.000 km/h si eru echipte
cu ce mi modern tehnologie, precum si cu prte de filmt de ultimul tip.

Primul vion, cu numrul 16, decolt in prilie 1947. Er stfel echipt, inct in timpul zborului prin lume interior, cmerele
puteu fotogrfi intreg regiune de jur-imprejur. A decolt de l Los Almos, New Mexico. Totul decurs conform plnului si l or
sse diminet ptruns in tinutul subpmnten prin deschiztur de dou sute de km de l Polul Sud.

Scopul cestei cltorii const exclusiv in recunostere fotogrfic, stfel c vionul nu dispune de niciun fel de rme. Potrivit
instructiunilor, urm s zbore cu 8.000 km/h prin deschiztur de l Polul Sud, poi s urmeze un curs spre nord si s pr l
suprft, l Polul Nord.

In timp ce echipjul mericn zbur prin lume interior, trei prte mici, cu o lungime de proximtiv cinci metri, echipte cu
cmere de lut vederi, u prsit nv si u efectut zboruri de recunostere desupr numitor zone si constructii militre.

Aceste vione mici, denumite <<purici>>, tingeu si ele o vitez mxim de 11.000 de km/h; conform plnului, s-u intors in
sigurnt l nv purttore ininte c cest s prsesc sptiul erin l lumii interiore. Avionul terizt poi in Columbi
Britnic, unde echipjul dt rportul. Acest cltorie fost incununt de succes: decurs s de repede si fr complictii, inct
membrii expeditiei u descris-o c fiind lipsit de evenimente.

Anliznd fotogrfiile, strtegii mericni u observt c cest cltorie fost intr-devr de o mre importnt. Fr niciun fel de
dubiu, imginile u oferit Sttelor Unite le Americii o impresie puternic despre intreg lume interior. Prin urmre, s- decis
efecture unui nou zbor in momentul in cre veu s fie gt hrtile si itinerrul.

L inceputul lui iunie decolt din Columbi Britnic l doile vion circulr cu misiune de zbur in interiorul lumii, vnd drept
comndnt pe miorul R. Dvies. Acestui i s- indict s prcurg rut stbilit, survolnd mre Beufort si insulele cndiene
Regin Elisbet. Apoi, l propri inititiv, pute zbur mi deprte l o mre inltime de numi o mie de metri.

A fost indemnt s ib in vizor suprft pei, ir cu rdrul s controleze mereu inltime. Aviti militr cndin si ce SUA
stiu dej c exist primejdi rel de intr in ce zon concv Ocenului Arctic, unde pele curgeu in bisul pmntului.

Altitudine er, de semene, extrem de importnt in cest regiune in cre busolele si instrumentele nu mi functionu. Jonthn
Cldwell survolse deschiztur in 1943, cnd cut un drum spre Europ pe desupr Arcticii. Jurnlul de bord l lui Cldwell, c si
discuti purtt de Dvies cu el, u pregtit echipjul pentru pierdere orientrii si derut ce s-r fi putut produce in momentele
respective.

Cltori in interiorul lumii vut loc, bineinteles, cu mult ininte de lnsre primilor steliti. In terminologi ctul NASA, Polul
Nord geogrfic este denumit <<pol imginr>>, <<zon neutr>> su <<zon mort>> Pmntului.

Prin urmre, in centrul deschizturii de dou sute de mii de kilometri se fl Polul Nord imginr su punctul terminl l
meridinelor. Intre 90 si 85 de grde ltitudine nordic, nu exist nici mre, nici pmnt, dor o prpstie deschis. Mrgine
deschiderii spre lume interior se fl cm l 85 de grde ltitudine nordic. Polul Nord mgnetic se regseste l 86 de grde
longitudine estic, in dreptul peninsulei siberiene Tymyr.

In nul 1947 nu exist, inc, o hrt cre s indice cum se pute junge pe mrgine deschizturii, cre duce in lume din dncuri. In
ciud echipmentului modern, un pilot cre dore s ptrunde prin cest plnie din mijlocul ocenului, trebui s se orienteze
numi dup instinct.

L or 06:00 diminet, vionul circulr juns cu 800 km/h l mrgine plniei. Vitez fost crescut l 1.000 de km/h, s cum se
stbilise in discuti de l plecre. Cnd prtul initit coborre propriu-zis, vitez urct l vlore incredibil de 8.000 de
km/h. Tote cmerele foto u fost puse in functiune, in timp ce vionul si- inceput lung cltorie de 2.000 de km, cre trebui s-l
duc l suprft Pmntului intr-o lt lume.

Deplsndu-se l o inltime de proximtiv 100 metri, juns desupr unei colonii izolte de eschimosi, i crei locuitori eru mult
mi evoluti dect rudele lor de desupr. Echipjul mericn fotogrfit insule unde se pre c existu dinozuri, cre sus muriser
de ctev zeci de milione de ni, precum si turme de foci.

Cnd dup un timp u schimbt cursul spre sud-est, u vzut o intindere mre de usct popult de o lt civiliztie. In curnd, u
recunoscut tinutul desupr crui se flu. Pe rdrul vionului u prut ctev prte. L scurt timp u vut contct vizul cu
strinii veniti s-i intmpine. Acum disciplin si diplomti miorului Dvies eru puse, pentru prim or, l incercre.

Miorul sti c misiune const, in primul rnd, in observ, duce ct mi multe poze si constt dc omenii pe cre ii intlne,
ici, veu intentii belicose su psnice. De semene, el trebui s gsesc uzinele noilor germni si s le fotogrfieze.

In cee ce priveste nvele de recunostere, er vorb tot de frfurii zburtore, dr mi mici dect le mericnilor. Dintr-odt, cele
opt pn l zece vione, fr insemne, i-u inconjurt pe nvlitorii din lume de desupr. Miorul Dvies pst pe un buton si
sub intregul vion s- putut citi cu litere verzi cuvntul PEACE (n.tr. pce).

Din difuzor se uzi de indt o voce:

<<V flti in tinutul vikingilor. Identificti-v si spuneti-ne motivul inclcrii sptiului nostru erin ?>>

Miorul Dvies rspuns:

<<Intrre nostr in sptiul vostru erin este de ntur psnic. Nu suntem inrmti. Avem intentii bune. Suntem mericni. Am
venit ici c s consttm ce fc noii germni si dc sunt psnici.>>

Acest rspuns se pre c fost linistitor pentru comndntul vikingilor, cre replict:

<<Spuneti c ti venit in pce. Atunci plecti in pce. Dr prsiti imedit sptiul nostru erin! Dc mi veti dorint s ne vizitti
oficil, tunci luti legtur cu locul nostru de contct de l suprft, guvernul islndez. Cerere v fi trimis poi utorittilor
nostre.>>

Miorul Dvies prsit sptiul erin l vikingilor si zburt mi deprte spre Centrul Pmntului. In timp ce se deplsu spre sud,
cmerele u fotogrfit orse si ste semntore celor din lume de desupr. Se flu colo vci, ci, oi pzite de ciobni. Au privit
cu tentie tote detliile. Pe mre u zrit chir veliere si u observt lizeul suflnd de l nord l sud.

Dup un zbor in zigzg, vionul se fl din nou desupr usctului. L plecre, membrilor expeditiei li se spusese c trebuie s tin
cont de frfuriile zburtore le Noii Germnii, dc jung desupr tinutului cu pricin. Prezicere s- dovedit fi corect.

Pe sol u putut vede soldtii fcnd exercitii pe cmpul de instructie. In propiere er o czrm si tocmi se construi o nou linie
de cle fert. Imgine pre destul de idilic, ins dintr-o dt s-u uzit bubuiturile ntierienei. Pilotul urct rpid l 20.000 de
metri. <<Pun priu c pe obuze scrie Mde in Germny!>> Rzele lser de felul celor folosite in dezstrul lui Byrd nu u intrt in
ctiune. Se pre c noii germni voiu s-i sperie mi inti pe intrusi.

Cnond incett. Pe podeu prtului mericn strluce din nou cuvntul <<PEACE>>. De jos, soldtii germni se uitu tent l
nv ce fis un cuvnt de neinteles pentru ei. Americnii u zburt mi deprte desupr unei colonii mri dotte cu un eroport.
Prin difuzor s- uzit o voce cre, in germn, le cere s se identifice.[1]

Neu-Berlin capitala nazistilor din Centrul Pamantului!

Miorul Dvies sti c se propiu de cel de-l doile punct critic. I- inmnt microfonul unui locotenent cre vorbe germn, ir
cest rspuns:

<<Suntem mericni. Am gresit rut. Nu ne putem explic cum m juns ici. Busol s- defectt. Acum instrumentele functionez
din nou, dr nvigtorul nu pote recunoste nici un punct de reper. Ne puteti jut ?>>

Nici o frfurie zburtore germn n- decolt. Cmerele de l bord inc mi filmu orsul si imprejurimile sle. Mi trziu, s-
descoperit c er vorb despre Neu-Berlin. Functionrul din turnul de control ezitt, poi le- fcut o descriere exct drumului
ctre suprft, primind multumirile pilotului vorbitorde germn.

Dup ce zburt l 1.000 de metri inltime desupr orsului, vionul schimbt cursul spre nord, ir mi trziu spre ecutorul lumii
cve, Sorele interior fiind folosit c punct de orientre. Dup o or,juns in vecintte strului, redus vitez. Lumin nu er intens
si nu provoc dureri de ochi.

In timp ce se propiu de sfer uris, cre ve un dimetru de circ 600 km, membrii expeditiei u observ c semn cu o lntern
gigntic si c er inconjurt de o pltform. Se puteu vede clr dou usi, cre duceu in interiorul sursei de lumin difuz. Chir si
l o cercetre mi tent, nu s- putut stbili cum pute s ste suspendt in er cest sore rtificil.

Echipjul observ c o ltur s er coperit cu o plc, ce se invrte forte incet, simulndu-se stfel succesiune noptilor si
zilelor. Pe cnd nv mericn cercet si fotogrfi cest minute stiintific, s- juns l o trei confruntre. De l mre inltime
si- fcut priti o escdril de frfurii zburtore le tlntilor. Cuvntul <<PEACE>> lumint din nou, ir vionul efectut un
virj c ei s-i pot vede.

Rspunsul venit prompt:

<<Explicti-ne de ce v flti in propiere Sorelui ?>>

Nestisfcut de rspuns, comndntul nvei sptile tlnte ordont c vionul s se deprteze imedit. A fost escortt spre nord, in
directi iesirii spre Pol. In zborul lor prin lume interior, cmerele de l bord u fotogrfit si o cscd ft de cre Nigr rt c
un pru.

In propiere se fl o hidrocentrl. Intr-un lt loc de pe continent, unde locuiu tlntii, s- vzut un gheizer uris, cre runc in er
milione de litri de p clocotit si buri dnd nstere unui lc uris.

Echipjul s- obisnuit repede cu peisjul vrit si in continu miscre si consttt c lume din dncuri nu er s de popult c
ce din fr. Fr mi intmpin vreo piedic, vionul circulr mericn cu echipjul su formt din sse persone juns din nou
in sp-tiul erin de desupr Ocenului Inghett.

Cnd busolele u reinceput s functioneze s- indreptt spre stti militr mericn secret din nord-vestul Pcificului. Ofiterii de
colo eru interesti de rportul echipjului cu privire l misiune de pce. Ei voiu s stie dc de dt cest emisrii isi slujiser
cu demnitte tr, splnd rusine din nul precedent.

Un nou cuvnt universl, <<PEACE>>, fusese semnlizt tuturor ntiunilor din lume interior, indiferent dc locuitorii vorbe
germn, scndinv su veche limb lumii (veche germn). Dr, in timp ce evluu rezulttul cltoriei, conductorii mericni
eru constienti c l suprft Pmntului existu ntiuni cre r lupt dc teritoriul lor r fi violt, chir si fr intentii dusmnose.

L terizre, membrii echipjului u relizt c fuseser plecti prope 24 de ore. Au vut prte de o primire clduros, ir
comndntul le- explict scurt, ininte s servesc repede micul dejun si s se culce, c misiune reprezentt un succes.

Filmele u fost scose din prtul de fotogrfit si duse in lbortor l developt. Ulterior, cnd s-u relizt imginile, s-u evlut
dtele meteorologice si s-u scultt convorbirile rdiofonice purtte de pe nv, SUA si-u fcut pentru prim or o impresie mi
sigur despre lume din interiorul propriei nostre lumi, despre cre n-m vut hbr tt timp, cu excepti inititilor, cre u
trnsmis st de- lungul epocilor intr-un stil codt.

Cnd s- discutt zborul despre lume interior, cu totii u fost de cord c rsele cre triesc in interiorul Pmntului nu sunt ostile
si, in l doile rnd, c noii germni cunosteu cpcitte vionelor circulre mericne si c nu construiser o vitie militr
nou, destul de puternic pentru incepe un nou rzboi impotriv fostului dusmn.

Fpt inc si mi importnt, s- consttt c noii germni eru de fpt germnii de l suprft, cre cum triu intr-o nou ptrie si
cre s-u rtt bsolut psnici ft de mericnii neinrmti. S fi fost ore cest inceputul unei nori ere ?

Urmtore intrebre pe cre si-u pus-o SUA nu er de ntur militr, ci politic. Cnd si cum r fi mi vntjos s se construisc
o reltie bilterl cu tote ntiunile din lume dncurilor ? Au mi trecut inc treizeci si doi de ni pn cnd s- rezolvt problem
cest.[1]

Helsing firm uimit:

Imi vine s-mi smulg prul din cp l gndul c germnii n-r mi fi construit lte frfurii zburtore! Nici tu nu crezi st, c nemtii
nu si-r mi fi mrit efectivele de frfurii zburtore su de nve purttore, fie c este pce su nu ? Chir si numi pentru zborurile
in sptiul cosmic sunt permnent necesre frfurii noi si mi mri, pentru pute trnsport omeni, nu-i s ?

John ii rspunde:

Md, ici fost vorb de o gselnit guvernului mericn. Dc cest presupunere este indrepttit su nu, nu stiu. Personl cred
c nemtii u construit si nve purttore mri, de form unui trbuc, chir dc ceste nu sunt definite c tre.

Deorece dup ce se insturez pce in lume, chir dc numi in lume din dncuri, c ventur nu mi rmne dect sptiul
cosmic. Si cum germnii u fost dintotdeun psionti de descoperiri, este mi mult c probbil c ei s-si fi indreptt tenti intr-
colo.[1]

Jn Vn Helsing incepe si spune:

Ir il intrerupt pe John, pentru c mi vem putin si jungem. Pe ici cunosc drumul pe dinfr. Md, dc John r sti ce-l mi
stept in nopte st Mi inti m-m gndit s-l leg l ochi, c s nu stie unde ne flm, dr m ls in voi intuitiei. Oricre
ltcinev m-r numi un prostnc, pentru c pun totul in joc.

Acest ltcinev m-r numi un prostnc, pentru c pun totul in joc. Acest strin r pute fi un spion. Tot ce se pote, dr intuiti me n-
dt gres pn cum. Deobicei nu m tinut sem de e, st e problem.

Dup lte zece minute m juns l destintie si cnd m intrt pe port in curte l-m uzit irsi pe tovrsul meu de drum. <<Mi s
fie, nu mi-i spus c mergem l un cstel. Este minunt>>, imi spuse el pe un ton linistit si totusi respectuos.

Cee ce nu i-m spus er c prietenul meu este forte bogt si c trieste intr-o vil uris, cre l prim vedere ls o impresie
puternic. Asezt cumv pe o ltur, propriette este prtil inconjurt de o pdure, restul fiind imprejmuit de grduri vii.

Adm, bunul meu prieten si in celsi timp insotitor in multe incursiuni mgice, se fl dej in prgul usii cnd m juns. Telefonsem
cu putin timp ininte c vom junge imedit. Am cobort din msin si Adm si cu mine ne-m strns in brte, deorece nu se
intmpl s ne vedem pre des. Adm re o sttur puternic, st nu insemn c <<este bine fcut>>, re prul negru tuns scurt si,
dup cum reiese din descriere, e un timp de succes.

Se ocup de fceri imobilire, dr cu el nu se pote vorbi despre bni. In cee ce il priveste, nu port crvt si nici costume. El
spune: <<n-m nevoie s m deghizez. Omenii cu cre m de- fce vin l mine si nu ltfel.>> Exct st imi plce l el. Trieste
utentic si devrt.

Adm il slut pe John cu o strngere prietenos de mn si cu un gest lrg ne invit l ms. Dup ce m scos cele ctev lucruri pe
cre le vem din msin, m mers cu cei doi in interiorul csei. Acest este, de fpt, o vil veche, cre fost renovt forte luxos. De
l colone l mrmur si perdele grele din velur de culore urului, totul este prezent.

Prieten lui Adm ne gtise cev bun si de-bi steptm, dup o cltorie lung c cest, s mncm cev si s bem o beric bun.
<<Ah>>, m spus tre l ms, <<cum nu se pote mi bine. O semene bere fce minuni dup o semene zi, mi les c trebuie s-
mi sez in minte tot ce mi- spus John.>>

In fundl ud pocnetele lemnelor prinse in sob si sufrgeri e invluit intr-o cldur plcut. <<Prin ce m trecut eu zi>>, spun
eu, <<n-o s m cred oricum nimeni.>> Le mi povestesc pe scurt lui Adm si prietenei sle ce m flt de l John, precum si despre
mnevr nostr de scpre de urmritori, cre se pre c fost de succes, deorece pn l sosire nostr nu ne- mi urmrit
nimeni. Nu cred c vor folosi tehnic stelitilor.

Dup ce ne-m osptt bine si m degustt o butur fin, jungem l devrul motiv l intlnirii. Adm m i deoprte si m intreb
dc putem ve, intr-devr, incredere in John. Vreu s-i flu prere si el imi spune c din cee ce putut s simt in putinele
minute, i- fcut impresi de om integru.

<<Pote il lsm s mi povestesc putin, c s uzim ct de mult este si el implict in cest problem!>>, m propus eu, primind
incuviintre gzdei.

<<In niciun cz nu trebuie s ne pripim!>>

Dup ce ne-m intors l ms, i-m propus lui John s-si continue poveste. Adm l- mi servit pe mericn cu vin de Mosel, cre-i
plcuse mult, ir pe mine, c un svb btrn, dr totusi tnr ce sunt, cu un rchiu de gru, st c s nu murim de sete.[1]

Catastrofa aviatica a lui Byrd determina pozitia Aliatilor dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial !

Unde rmsesem ?, il intreb John cu voce incet pe Helsing.

A, d, mericnii u ptruns cu o frfurie zburtore in lume dinuntru si u lut pentru prim or legtur cu noii germni. Bine,
dr s ne intorcem putin l Byrd. Fug lui Byrd din Nou Germni in 1947 si terizre s l sud de Austrli pe portvionul
mericn u redesteptt suspiciune Alitilor din cel de-l Doile Rzboi Mondi. L bordul vsului se flu ofiteri mericni cu grd
inlt din tote rmele, precum si ofiteri ustrlieni, englezi si cndieni.

Dup ce Trumn fost informt de ctre consilierii si militri, fost s de ingrijort inct i- convins pe cei mi importnti liti s
ccepte un ngjment in cee ce priveste viitorul plnetei Pmnt. L douzeci si trei de zile dup ce Byrd rportt despre cltori
s, ihtul presedintelui er ncort in golful Biscyne din Florid.

Aici s-u intlnit in secret reprezentnti i celor cinci ntiuni conductore le lumii pentru stbili o strtegie de pregtire impotriv
unui dusmn, cre totusi nu fusese invins, dr cum er forte posibil s construisc o nou vitie militr pentru -si indeplini
plnurile sle de cucerire lumii, dup cum credeu Alitii.

Toti cei prezenti consideru c telurile militre le germnilor rmseser neschimbte si c democrtii vor mi ve de dt o lupt cu
ntionl-socilistii. Descriere noii puteri germne cre se instlse in interiorul Pmntului i- dus pe ospetii militri intr-o stre
de surescitre totl.

Au urmt propuneri si contrpropuneri si pn l urm s- juns l un cord in privint instituirii unor msuri defensive in
Antrctic; in plus, Alsk si nordul Cndei urm s fie prte de un front extins din Groenlnd pn in Rusi. Msurile de prre
lute in ce period se refereu in primul rnd l regiunile polre.

Nu s- tinut sem de diferitele puncte de vedere ntionle si s- decis c descoperire deschizturii din Antrctic, precum si
prezent germnilor in interiorul plnetei s fie tinute in secret si s nu fie dte publicittii. Extrterestrii prietenosi cre vizitu
Pmntul in mod regult n-r fi permis niciodt c folosindu-se de rmele si nvele lor sptile s incep un rzboi impotriv
germnilor.[1]

Pmntul gol, nazitii, tibetanii, atlanii, amiralul Byrd, Agartha i Shambala

SCRIS DE
Idee conform crei Pmntul este gol nu este un nou, ci este cunoscut din vechime. Dup cum veti vede, citind cest rticol,
nticii cunosteu cest lucru, vnd diverse profetii cu privire l civilizti urmsilor tlnti din interior, cre l un moment dt vor
reveni l suprft.

De semene, veti observ cum nzistii, u flt c, Pmntul este gol, in urm celebrelor expeditii din Tibet, orgnizte de ctre
orgnizti Ahnenerbe, cret specil pentru studiere si cercetre fenomenelor din domeniul prnormlului, dr si istoriei rsei
riene, si nu numi. Pentru c cititorul s ib prte de o just intelegere lucrurilor, vor fi prezentte, treptt, niste specte istorice
pentru demonstr veridicitte informtiilor.
Operatiunea Shambala: nazistii cautau o metoda de a ajunge la uriasii din Centrul Pamantului ! Intr-un final au reusit !

In prim vr nului 1938, cinci svnti germni membrii i SS u prticipt l o expeditie de cercetre n Tibet. Aprope uitt st zi,
cest eveniment fost extrem de controverst n epoc s i continut s i fscineze decenii l r nd pe mtorii de conspirtii. Cele
mi multe controverse s i discutii nu u fost generte de rezulttele s tiintifice, ci de contextul expeditiei junul celui de-Al Doile
R zboi Mondil s i de scopul cestei, l ntrebre ce u c utt nzis tii n Tibet?

De pe publicti Historia flm mi multe:

Expediia a fost condus de un personaj cu adevrat excepional: Ernst Schfer. Aventurier, vntor, cercettor, scriitor i membru SS, el
a fost un fel de Indiana Jones nazist n carne i oase. Nscut n oraul Kln, Schfer a fost pasionat de mic de faun, crescnd pasri,
insecte, erpi, peti, veverie i multe altele animale mici. Camera lui arta ca o mic menajerie, plin cu colivii, acvarii, terarii, folosite
pentru a observa comportamentul animalelor. Dup ce a obinut diploma de liceu, n 1929, s-a nscris la Universitatea din Gttingen,
unde a studiat zoologia, botanica i geografia, visnd s calce pe urmele eroului su, geograful i exploratorul suedez Sven Hedin.

Ernst Schfer a ajuns pentru prima dat n Tibet n 1931, dup ce s-a alturat unei expediii organizate de americanul Brooke Dolan.
Nscut ntr-o familie bogat din Philadelphia, Dolan era deja celebru n presa american la numai 21 de ani, datorit expediiilor sale de
vntoare n Asia. n expediia din 1931, Dolan i Schfer au urcat pe fluviul Yangtze, n cutarea unui trofeu de vntoare extrem de rar:
ursul panda.

n 1935 a participat la o a doua expediie n Tibet, condus tot de Brooke Dolan. De data aceasta, ei au ptruns mai adnc n interiorul
rii, ns ameninarea permanent din partea nomazilor Ngolok, care controlau zona, a condus la destrmarea expediiei. Dolan a
prsit grupul i a mers mai departe singur, deghizat n negustor tibetan, iar Schfer s-a ntors n China, plutind n aval pe Yangtze, pn
la Shanghai.

ntors n Germania, Ernst Schfer a publicat o carte, denumit Tibetul necunoscut, n care pleda pentru organizarea unei expediii
tiinifice n trmul ndeprtat. Numeroasele articole de pres l-au transformat pe tnr ntr-o celebritate i l-au adus n atenia lui
Heinrich Himmler. n vara anului 1936, n timp ce Germania se pregtea pentru organizarea Jocurilor Olimpce de var, Schfer s-a
ntlnit cu Himmler la Berlin i a obinut permisiunea de a organiza o expediie oficial n Tibet, sponsorizat de Ahnenerbe i compus
din savani SS.

Ce au cutat nazitii n Tibet?

Discuia dintre cei doi nu a fost consemnat. Toate informaiile despre aceast ntlnire provin de la Ernst Schfer, care le-a povestit
anchetatorilor americani, dup ce a fost capturat n 1945. Potrivit lui Schfer, Himmler i-a mrturisit atunci cteva dintre convingerile
sale originale: c Universul a fost format n urma unei btlii cosmice ntre foc i ghea, c Pmntul a fost populat odinioar de specii
de uriai i c iar rasa arian a cobort direct din cer3. Schfer le-a spus anchetatorilor si c el nu mprtea aceste idei, pe care le
considera rizibile, dei putem s fim convini c nu a rs n faa lui Himmler.

Misterioasa cltorie n Tibet a cinci oameni de tiin germani, membrii ai SS-ului, n ajunul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial i-a
fascinat pe contemporani. De-a lungul timpului au fost avansate numeroase explicaii pentru aceast expediie, care de care mai
fanteziste: s-a spus c ea ar fi avut ca scop descoperirea unei legturi ntre Atlantida i prima civilizaie a Asiei Centrale; c Schfer ar fi
crezut c Tibetul era leagnul omenirii, unde o cast de preoi crease un imperiu de cunoatere mistic, numit Shambabla, al crui
simbol era svastica, roata budist a vieii; sau c nazitii ar fi cutat o substan secret, care prelungea viaa i putea fi folosit pentru
atingerea unei stri superioare de contiin4.

Din pcate pentru amatorii de conspiraii, aceste ipoteze sunt false. Himmler, care se considera un mecena al tiinei germane, a nfiinat
societatea Ahnenerbe pentru a studia originea rasei ariene, din care se trgeau germanii puri. Arheologii germani au primit misiunea
de a dezgropa preistoria arian, fiind organizate numeroase expediii n acest scop, iar cea din Tibet a fost cea mai ambiioas dintre
acestea. Himmler a ncercat n mod constant s influeneze activitatea oamenilor de tiin, astfel nct acetia s-i ndrepte atenia
asupra subiectelor pseudo-tiinifice care l interesau pe el. Cu toate acestea, se pare c Schfer nu a fost interesat de aceast pseudo-
tiin, refuznd ferm s i permit lui Edmund Kiss (un discipol al teoriei Welteislehre, enunat de Hans Hrbiger) s se alture
expediiei. Hrbiger susinea c Atlantida a fost distrusa de un mare potop cauzat de impactul dintre un corp ceresc de ghea i Pmnt.
Himmler a adoptat aceast teorie i credea c aceia care au scpat din Atlantida au emigrat n Asia Central, unde au nfiinat o mare
civilizaie.

O expediie care s-a nscut greu

n decembrie 1937, Schfer a realizat planul final al expediiei, care avea ca destinaie Tibetul de Est, cu acces din China. Schfer a fost
nevoit s fac ns anumite compromisuri n privina membrilor expediiei i s accepte prezena antropologului Bruno Beger, adept al
teoriei conform creia indo-europenii i-ar avea originea n Asia Central, o idee care a fost ndelung dezbtut n cercurile academice.
Cu toate acestea, divergenele dintre Schfer i Himmler s-au adncit i, n final, conductorul SS-ului a cerut ca societatea Ahnenerbe
s i retrag sprijinul i finanarea pentru expediie.

Schfer a reuit s strng singur banii necesari, ns avea nevoie n continuare de sprijinul politic al lui Himmler. Acesta i-a dat acordul
pentru expediie, cu condiia ca toi membrii s fac parte din SS. n afar de Schfer i Beger, la expediie au mai luat parte Ernst Krause,
entomolog, fotograf i operator video, Karl Wienert, geofizician, i Edmund Geer, expert n logistic, responsabil de transport i
aprovizionare.

Situaia politic din Asia de Est l-a obligat pe Schfer s-i schimbe planurile iniiale. Dup ce a aflat c nu exista nicio posibilitate de a
ajunge n Tibet prin China, el nu a avut de ales, fiind nevoit s traverseze India, unde trebuia s negocieze cu autoritile britanice. Prin
urmare, Schfer a plecat la Londra, n martie 1938, unde a obinut o important scrisoare de recomandare adresat lui Sir Aubrey
Metcalfe, ministrul de externe britanic din India.

Tibetanii, fascinai de gadget-urile epocii

Cei cinci exploratori germani au plecat spre Calcutta n aprilie 1938 i au reuit s ptrund n Tibet abia n luna decembrie, dup ce
permisiunea de intrare le fusese refuzat iniial, de dou ori, fiind nevoii s petreac ase luni n micul regat Sikkim, din nordul Indiei.
Spre uimirea tuturor, la grania tibetan n-au gsit nici bariere, nici paznici sau soldai. Doar un morman de pietre marca grania dintre
cele dou ri.
Ajuns n Lhasa, Schfer a reuit s extind permisul de edere de mai multe ori, astfel c au putut s rmn n capitala tibetan timp de
dou luni. La scurt timp dup sosirea lor au nceput vizitele oficiale, membrii expediiei reuind s dezvolte n unele cazuri chiar relaii de
prietenie cu liderii locali, printre care i primul ministru Yapzhi Langdn, nepotul celui de-al 13-lea Dalai Lama. Antropologul Bruno
Beger a avut o influen extrem de pozitiv asupra relaiilor membrilor expediiei cu tibetanii. Avnd o oarecare pregtire medial, el a
reuit s trateze cu succes bolile unor membrii ai aristocraiei.

Un mare avantaj pentru expediie a fost reprezentat de faptul c fotografia nu era o noutate pentru tibetani. Dimpotriv, se pare c
fotografia a fost introdus n Tibet nc de la sfritul secolului al XIX-lea, iar la momentul vizitei exploratorilor germani n Lhasa existau
deja destul de muli fotografi amatori entuziati i chiar unii profesioniti. n afara unui singur incident, cnd un localnic a aruncat o
piatr spre aparatul de fotografiat, Beger a raportat c nu au ntmpinat dificulti n timp ce fceau fotografii.

Darurile oferite localnicilor de germani indic un mare interes n rndul tibetanilor pentru realizrile tehnice ale Occidentului. Deoarece
nu aveau suficiente articole tehnice pentru le oferi sub form de cadouri, Schfer a fost nevoit s druiasc o parte din echipamentul
expediiei. Binoclurile Zeiss par s fi fost deosebit de populare printre minitrii tibetani. De asemenea, Schfer a oferit un radio Phillips, o
camer foto, un fonograf, un gramofon i a mai comandat alte cadouri din Calcutta i chiar din Germania.

Cel mai important eveniment din Lhasa i motivul principal pentru cererile repetate ale lui Schfer de prelungire a permisiunii lor de
edere era Monlam (Festivalul de Anul Nou), care dura mai mult de trei sptmni. Exploratorii au reuit s asiste la srbtoare, iar
Schfer a oferit o descriere vie i extins a festivitilor, n jurnalele sale, dar i n cartea sa, Das Fest der weissen Schleier, dedicat
acestui subiect. Mai mult, exploratorii au fost invitai s participe la Gyalpo Losar, a doua zi a Anului Nou tibetan, care este considerat
o zi mai important dect ziua de Anul Nou n sine.

Pentru a obine, din partea guvernului tibetan, permisiunea de a vizita valea Yarlung, considerat leagnul civilizaiei tibetane, unde s
gsesc numeroase mnstiri i temple, Schfer a minit n legtur cu simbolul svasticii, susinnd c acesta ar fi fost adus n Germania
din vale, n urm cu 5.000 de ani.

La un pas de moarte, n drum spre cas

Expediia s-a ncheiat mai repede dect i-ar fi dorit exploratorii, dup ce Schfer a primit o scrisoare de la tatl su, care l anuna c
rzboiul este iminent. Germanii au prsit precipitat Tibetul i s-au ndreptat spre Calcutta, unde Schfer a fost primit ntr-o audien
privat de lordul Linlithgow, viceregele Indiei, cruia i-a prezentat un raport detaliat despre expediia sa.

De la Calcuta, exploratorii s-au mbarcat ntr-un avion British Airways, cu destinaia Bagdad, ns au fost nevoii s aterizeze de urgen
la Karachi, din cauza unor probleme tehnice. La Bagdad au avut norocul s schimbe avionul i s zboare spre Atena cu o aeronav
Lufthansa. Dup aterizare au aflat c avionul British Airways, care a avut probleme tehnice la Karachi, s-a prbuit n mare la
Alexandria. O surpriz i atepta n Atena, un avion nou special, pus la dispoziie de guvernul german, pentru ntoarcerea lor acas n
siguran.

Indiferent de controversele strnite i de problemele nfruntate, expediia condus de Ernst Schfer a fost un succes n ceea ce privete
materialele tiinifice colectate. n urma expediiei au fost strnse zeci de mii de fotografii i de pagini cu nsemnri atente despre
oamenii din Tibet, dar i despre flor i faun. Arhivele federale germane din Koblenz adpostesc o colecie impresionant de 17.000 de
negative, din cele peste 20.000 realizate de membrii expediiei5. Aceste imagini, care arat portretul Tibetului n perioada interbelic,
sunt unice, avnd n vedere c membrii acestei expediii s-au interesat n mod amnunit de fiecare aspect al vieii n Tibet, mergnd de la
guvernare i religie, pn la cele mai intime aspecte ale vieii cotidiene.

Arestat dup nfrngerea Germaniei, Schfer a fost judecat la Nuremberg, ns a fost achitat, tribunalul considernd c nu a fost vinovat
de crime de rzboi. n decembrie 1949 el s-a mutat n Venezuela, mpreun cu soia i cu fiicele sale, unde i s-a oferi un post de cercettor.
Schfer s-a ntors n Europa n 1954. El a acceptat invitaia regelui belgian Leopold al III-lea de a realiza un documentar despre Congo,
proiect la care a lucrat civa ani. mpreun cu familia sa, Schfer s-a ntors n Germania, unde a obinut un post de curator la
Niederschsisches Landesmuseum din Hanovra. Exploratorul a murit n iulie 1992.[1]

Profetia tibetana cu privire la Germania !

Ntionlistul germn, Jn Vn Helsing (lis Jn Udo Holey), descrie in celebr s crte Cine conduce Plnet vol. 2, spectele secrete
le puterii secrete din interiorul celui de-l Treile Reich impotriv Ilumintilor.

Profeti veche de mii de ni dGe-lugs-p (Bonetele Glbene), ce mi inlt loj tibetn ne spune c Acoperisul lumii (Tibet) v
fi strmutt in Tr muntelui de miznopte nume Germni. De cee tibetnii l-u si primit pe Krl Hushofer (c fondtor l
Societtii Thule din timpul celui de-l Treile Reich) in loj lor. Tibetul promis sprijin spiritul si prctic l edificre Noului
Imperiu l Luminii de pe pmnt, ir in Germni s-u infiintt in schimb primele colonii tibetne.

Clugrii tibetni jutu din culise, lturi de cvlerii templieri (ordinul mrcionitilor si domnii de pitr negr) l edificre celui
de-l Treile Reich si l infiintre Societtii Thule si Sorelui Negru (ce mi inlt loj de tunci). Scopul urmrit de ceste loji
er obtinere utrhiei Germniei ft de Iluminti. Aici intru independent ft de cpitlul strin, precum si ft de titeiul din
fr, interzicere prcticrii dobnzilor in ctivitte bncr, ir c msur de securitte-fort germn de munc, in loc de ur.

Tot clugrii tibetni u fost cei cre i-u sfintit l Wewelsburg, lng Detmold, pe copiii Sorelui Negru, despre cre se spune c r
fi fost inpoiti in Tibet de ctre Rudolf Steiner. As cum flm din documentele Societtii Vril, tot prin intermediul clugrilor s-
stbilit contctul cu rinii si ldebrnii. Dc r fi s dm crezre documentelor respective, ldebrnii sunt o rs extrterestr din
constelti Turului, flt l o distnt de 68 ni lumin, cre sustin c r fi colonizt plnet nostr cu rs rin.

Prte din rs cest r tri ins in centrul pmntului, unde s-r fi retrs in timpul unei din erele glcire-imperiul subpmnten
este in generl cunoscut sub numele de Agrthi(l germnici Asgrd),ir locuitorii si sunt rinii. Dt fiind c omenii cu un
orecre grd de initiere inteleseser clr dup trttele de l Versilles, c Alitii plnuiu un nou rzboi impotriv Germniei, prin
cre potrivit plnului Morgenthu, poporul germn urm s fie strpit in intregime, Adolf Hitler, s cum precizez in repette
rnduri si in Mein Kmpf, lctuise un Ultim Btlion, pentru czul in cre Germni r fi pierdut rzboiul. Acest Ultim Btlion,
fost reprtizt in diferite regiuni le lumii sub form de mici colonii.

Cele mi importnte dintre ceste eru Neuschwbenlnd(Antrctic), Tibetul, Anzii, Groenlnd, insulele Cnre, lntul muntos
fricn, Irkul, Jponi si centrul subtern l pmntului. It ce spune Fuhrer-ul in cuvntre s din 24.02.1945: prevestesc stzi,
ptruns c intotdeun de credint in poporul nostru victori finl Reich-ului germn.(Volkischer Beobchter,Berlin
27.02.1945,pg.2).Su: in rzboiul cest nu vor exist nici invingtori si nici invinsi, ci numi morti si suprvietuitori, Ultimul
Btlion v fi ins unul germn.

Mi multe pe lrg ici -> http://www.deprtmentul-zero.ro/loj-tibetn-dge-lugs-p-bonetele-glbene-cei-cre-l-u-sprijinit-pe-

hitler-impotriv-ilumintilor.

Societte secret Thule !

Ultim Thule fost cpitl primului continent colonizt de rieni. Acest se nume Hyperboree si er mi vechi dect Lemuri si
Atlntid (continente inghitite de pele ocenului, unde u existt cndv mri civiliztii). In Scndinvi se gseste o legend
referitore l Ultim Thule, cest tr minunt din Mrele Nord unde sorele nu pune niciodt si unde triu strmosii rsei
riene.

Continentul Hyperboree er situt in mre Nordului si fost inghitit in timpul unei epoci glcire. Se presupune c locuitorii si
u venit din sistemul solr numit Aldebrn cre este strul principl din constelti Turului: ei msuru proximtiv ptru metri,
veu piele lb si eru blonzi cu ochi lbstri. Nu cunosteu rzboiele si eru vegetrieni (Hitler de semene). Dup pretinsele
texte din Thule, hyperboreenii eru forte vnsti in tehnologi lor si s-r fi servit de Vril-y, msini zburtore cror le zicem
stzi OZN-uri. Grtie exsistentei dou cmpuri mgnetice rotite invers, ceste discuri zburtore eru cpbile de levittie, r fi
tins viteze enorme si fceu mnevre surprinztore in timpul zborului, performnte pe cre le observm stzi l OZN-uri.

Ei u utilizt fort Vril c potentil energetic, dic drept crburnt (Vril=eter, su prn, chi, fort cosmic, orgon Dr cest cuvnt
deriv de semene din vri-IL kkdin cee ce insemn semntor cu ce mi mre divinitte su egl cu Dumnezeu). Ei
sustrgeu deci energi (cre nu cost nimic) din cmpul mgnetic terestru, cum o fc convertizorele cu tchioni le comndntului
Hns Coler su otorul din sptiu quntic dezvoltt de Oliver Crne.

Atunci cnd continentul Hyperboree inceput s se scufunde, locuitorii si u spt tunele gigntice in scort terestr cu msini
mri si s-u stbilit sub regiune Himly. Acest regt subtern se numeste Agrth su Agrthi, si cpitl s se numeste
Shmbllh. Persii numeu cest regt subtern Arin su Arinne, tr deorigine rienilor.

Suvernul cestui regt er Rigden Iypo, regele lumii, ir reprezentntul su pe Terr r fi dli-lm. Hushofer er nelinistit c
cest regt subtern de sub Himly er locul de origine l rsei riene. El sustine c ve prob obtinut in timpul numeroselor
sle cltorii in Tibet si in Indi.

Semnul distinctiv l lui Thule er zvstik cu brtele indreptte spre stng.

Conform spuselor lm tibetnilor si lui Dli-Lm in person, omenii numiti grthieni exist si stzi. Regtul subtern, cre este
pomenit in tote scrierile orientle, s-r fi rspndit de- lungul mileniilor sub tot suprft Terrei cu centre imense sub Shr, sub
muntii Mtto Grosso si sub muntele Snt Ctrin in Brzili, sub Yuctn in Mexic, sub muntele Shst in Cliforni, in Angli, in
Egipt si in Cehi si Slovci.

Hitler sper s gsesc intrrile regtului subtern l Agrthei si de intr in contct cu urmsii omenilor-zei rieni din
Aldebrn-Hyperboree. In legendele si trditiile cestui regt subtern, se spune, intre ltele, c v fi pe plnet nostr un rzboi
mondil devsttor (l treile) cre se v sfrsi dtorit cutremurelor de pmnt si ltor ctstrofe nturle inclusiv inversre polilor
cre vor nten morte 2/3 din omenire. Dup cest ultim rzboi, diferitele rse din interiorul Terrei se vor reuni din nou cu
suprvietuitorii de pe suprft plnetei si vor introduce Vrst de Aur milenr (er Vrstorului).

Hitler dore s creeze o Agrht su Arin pe suprft Terrei cu rs stpnilor rieni si cest loc trebui s fie Germni. In
timpul celui de-l treile Reich, u vut loc dou mri expeditii SS in Himly pentru gsi intrrile in regtul subtern. Alte expeditii
u vut loc in Anzi, in muntii Mtto Grosso si Snt Ctrin in Brzili, in Cehoslovci si in Angli. Unii u firmt c omenii din
Thule credeu c independent de sistemul tunelelor si orselor subterne, Terr er gunos, cu intrri mri, un l polul Nord si
lt l polul Sud. Se refereu l legile nturii: microcosmosul si mcrocosmosul. Fie c er vorb de o celul de snge, de o celul
corpului su de un miez si o cvitte inconjurt de un invelis, coron rdit, vit se petrece deci in interior. Omenii din Thule u
concluziont c Terr trebui s fie constituit deci dup celsi principiu. Chir druzele confirm st, cci sunt cvitti stncose
cre u o vit proprie, dic minerlele si cristlele, se gsesc in
interior.

In consecint, Terr r pute fi gunos si e, cee ce r corespunde, de ltfel, spuselor lm tibetni si lui dli-lm si e r trebui
s ib un miez, un sore centrl cre confer interiorului su un climt regult si o lumin solr permnent.

Societte secret Vril !

In 1871 Edwrd Bulwer Lytton cret noiune de Vril n romnul S.F. (n.r. S.F. = devr socnt pentru omeni) Rs cre v veni
(n originl The coming Rce). Vril este un cuv nt tibetn ce pote fi trdus c fort vitl , fort vietii su energi vitl ns s i c
vibrtie. Elen Blvtschi prelut cest concept s i l- folosit n teoriile ei ocultiste s i teozofice. Vechile civiliztii consideru Vril drept
ce mi nlt form de energie din Univers, tote celellte tipuri de energie fiind dor mnifest ri secundre le cestei forte
supreme. Energi Vril re n numite locuri de pe plnet o concentrtie mi puternic , numit vortex de energie.

L nord de ecutor, directi de rottie vortexului se relizez n sensul opus celor de cesornic, ir l sud de ecutor, n sensul
celor de cesornic. In nul 1919, membrii unei grup ri continutore Ordinului Templierilor u nfiintt orgnizti Vril (germn :
Vril Gesellschft) cu sediul n loclitte Rmsu din Germni (lng grnit cu Austri). Membrii societ tii Vril veu s intre n
contct cu cei din Societte Thule (Thule Gesellschft) cre fost punctul de origine l prtidului nzist. Unii membrii i orgniztiei
Thule devenind mi poi importnte personje n prtidul nzist.

Aprope tote relt rile referitore l Thule Gesellschft, dup cum este numit societte in limb germn , l consider pe bronul
Rudolf von Sebottendorff drept fondtorul ei. Nu exist nici o indoil c von Sebottendorff fost implict in crere cestei societ i
secrete. Mi muli membri susin c cel de-l doile co-fondtor l societ ii fost Krl Hushofer i c , in relitte, cest fost
fondtorul principl, dei prefert s p streze o numit discreie supr cestui lucru.

Intreg poveste re n centru cest personj forte puin cunoscut: Krl Hushofer. L nceputul secolului, Hushofer fost tt
militr l Tokyo, ir bilitile sle lingvistice l-u jutt s pun bzele viitorei Axe. In plus, petrecut o lung period n Tibet,
unde devenit membru l preoimii Bon. Cunoscui i sub numele de Mntlele Glbene din Tibet, comunitte Bon reprezent o
religie mnist ce precedt prii budismului tibetn, fiind considert fi surs tuturor religiilor tibetne.
Hushofer vut i o crier militr deosebit . Cpcitte s profetic n funci de generl rms legendr n timpul Primului
Rzboi Mondil, jut ndu-l s c stige n lupt . In timp ce i comnd trupele pe front nu fost r nit niciodt i reuit s i
desf ore soldii cu o precizie remrcbil n mijlocul celor mi hotice situii. A fost un militr extrem de decort i forte
dmirt. Rudolph Hess, cel cre ve s devin fuhrer djunct l prtidului nzist, servit sub generlul Hushofer i fost forte
impresiont de geniul cestui.

Dup Primul R zboi Mondil, Hushofer nceput s pun n prctic directivele primite n Tibet (pe cle spiritul su nturl ).
Dup ce i- lut doctortul, chir ninte de declnre Primului R zboi Mondil, dr. Hushofer inugurt o nou mterie,
intitult Geopolitic.

Rudolph Hess, i- c utt fostul generl pe cre l- dmirt t t de mult pe timpuri i devenit un student psiont l noii mterii. Se
spune despre Hess c r fi fost complet vrjit de cpcitte intelectul i ocult profesorului s u. In octombrie 1918, un nume
Adolf Schicklgruber (Hitler er numele de ft l mmei lui), se fce remrct prin tlentul lui ortoric. Rudolph Hess l- uzit vorbind
i r ms forte impresiont. Er convins c re de- fce fie cu un mesi, fie cu un nebun, dr nu er nc sigur n ce ctegorie
trebuie s -l ncdreze.

Hess recunoscut mrile clit i de lider le lui Hitler i i l- prezentt lui Hushofer. Astfel, cei trei u devenit prieteni. Hushofer
fost t t de impresiont de cest nc t s- decis s fc din el un mesi germn. Hitler fost condmnt l nou luni de nchisore,
dup episodul din 1923 ir Hess i- firmt loilitte ntorc ndu-se n Germni i ccept nd s mprt ceei celul cu el.
Hushofer i- vizitt n timpul cestei periode i contribuit probbil cu cel puin un cpitol l lucrre de c p t i lui Hitler, Mein
Cmpf. C nd Hitler ieit din nchisore, Hushofer l- nvt cum s se mbrce, cum s se porte, pv ndu-i prctic drumul c tre
succes.

Intre timp societte Vril c p tt mplore i fost rebotezt Vril-Gesellschft, integrnd lte trei societ i importnte din
Germni: Lorzii Pietrei Negre, o emnie Ordinului Teuton cret in nul 1917, Cvlerii Negri, o filil Societ ii Thule, i
Sorele Negru, identifict mi trziu cu elit SS-ului lui Heinrich Himmler.

Ordinul Sorelui Negru: loj elitei celui de-l Treile Reich !

Sorele Negru (societte cre iniil purtt numele DHvSS Die Herren Vom Schwrten Stein) er o orgnizie secret n interiorul
Societ ii Thule, dein nd supremi supr celorllte. SS-ul fost cret iniil c unitte de protecie lui Hitler cu mult ininte de
deveni o unitte militr . Eu cred c bsolut toti ofiterii SS de grd inlt pot fi inclui pe list membrilor Sorelui Negru, SS-ul fiind
mi mult dect o orgnizie militr de elit , un veritbil cult. Cine studiz istori nzist ii d rpid sem c cele dou concepte,
Thule i Sorele Negru sunt n centrul puterii nziste.

In mod trdiionl SS este trdus prin Schutzstffel, cre nsemn detment l g rzilor. In relitte SS provine de l Schwrze
Sonne cre nsemn Sorele Negru n limb germn . Ast nu nsemn c orice soldt cre purt o uniform SS er membru l
Schwrze Sonne, ci c runele SS fite pretutindeni veu o semnificie secret , cre se refer l Sorele Negru. C regul generl ,
despre Sorele Negru se cunosc forte puine lucruri, dr conceptul de Thule pote fi g sit n numerose limbi i culturi.
Mri Orsic

In timp ce Societte Thule sf rs it prin se orient ndeosebi supr unei gende mteriliste s i politice, Societte Vril s- foclizt
de l bun nceput supr lumii de dincolo (spectelor trnscendente).

Este posibil c Societte Vril s nu fi reus it s ting performntele pe cre le- vut dc nu r fi existt un medium pe nume Mri
Orsic. Cunoscut s i c Mri Orsitsch s- n scut n Vien l 31 Octombrie 1895. Tt l su Tomislv, er imigrnt din Zgreb ir mm
s, Sbiene Orsic er din Vien. In tinerete Mri Orsic s- l turt mis c rii ntionliste germne ce dore lipire Austriei cu
Germni. In 1919 s- mutt l Munchen unde intrt n contct cu societte Thule s i Vril. Despre Mri Orsitsch, Trute Lfrenz,
Sigrun, Gudrun i Heike. se spune c eru forte frumose s i c veu p rul lung, un semn cre ve s devin distinctiv pentru
membri societ tii Vril. Totodt ceste femei detineu puteri supernturle ce le permite s ntre n contct cu numite entit ti su
fiinte extrterestre.

Dtorit clit ilor ei excepionle de medium, Mri fost pus repede n leg tur cu membrii societ ii secrete Thule i cur nd dup
cee e i- cret propriul ei cerc mpreun cu Trute A. i li prieteni din Munchen, form nd -numit Alldeutsche Gesellschft
fu r Metphysik , cre fost primul nume oficil l societ ii Vril. Pentru identificre, membrii orgniziei ( Vrilerinnen ) purtu un
disc, pe cre eru reprezentte chipurile dou dintre cele cinci femei mediumi: Mri i Sigrun.

In decembrie 1919 s- orgnizt o nt lnire secret ntre membrii mrcni i celor trei societ i principle ezoterice cre ctivu
tunci pe teritoriul Germniei (Thule, Vril si Sorele Negru), ntr-o cbn din propiere loclit ii Berchtesgden. Cu ce oczie
Mri Orsic r tt celor prezeni trnscrierile unor mesje teleptice pe cre e le primise ntr-un limbj secret l vechilor Cvleri
Templieri germni, ce i er complet necunoscut.
Mri Orsic prezentt dou seturi de trnscrieri le mesjelor primite n timpul st rilor de trns : primul er cel n limbjul secret l
Templierilor, ir l doile set de mesje er scris ntr-un limbj inteligibil, despre cre e sugert c r pute fi o limb ntic
orientl . In scurt timp s- dovedit c cest l doile set de informii trnsmise pe cle teleptic er n limb sumerin . Mesjul
fost trdus cu jutorul misteriosei femei medium din societte Vril, cre er cunoscut dor sub numele de Sigrun. Tot e jutt
mi poi l descifrre imginilor mentle percepute de Mri Orsic, ce descriu o nv de zbor de form circulr .

L prim vedere, m fi tenti s credem c cest tehnologie prtelor de zbor i- interest forte tre pe nziti. In relitte,
Hitler er mult mi preocupt de rmele convenionle, le c ror efecte puteu fi dovedite intr-o period reltiv scurt de timp. Se
spune c orice tehnologie cre ve nevoie de mi mult de un n pentru fi testt er respins de Hitlercel puin st este vrint
oficil .

Extrterestrii din Aldebrn !

Intr-o edin trns l cre u fost prezenti s i unii membri mrcnti i societ tii Thule, Mri Orsic intermedit spontn contctul
cu reprezentnii civiliziei extrterestre din sistemul Aldebrn de l cre primise instruciunile tehnice pentru construci nvei
interstelre.

Potrivit Mriei Orsic numele celei civilizii extrterestre er Sumi, membrii ei prin unei rse umnoide, cre colonizse pentru un
timp scurt plnet nostr n urm cu proximtiv 500 000 de ni. In conformitte cu informtiile trnsmise n stre de trns , e
firmt c ruinele ntice din Lrs, Shurrupk i Nippur din Irq u fost construite de c tre ei. Suprvieuitorii Potopului u devenit
mi poi primii rieni i n cest fel s- relizt rezonn cu membrii societ ilor germne din ce vreme, cre veu l bz
rudimente le ideilor s i conceptiilor celor culturi ntice.

Reprezentnii societ ii Thule cre se flu n cele momente n cmer s-u r tt sceptici n leg tur cu reveliile Mriei Orsic,
mnifest ndu-i nencredere i solicit nd dovezi suplimentre chir n timp ce cest se fl n trns . Atunci mediumul nceput
s tern pe h rtie numite semne ciudte i crctere nemiv zute, cre mi poi u fost identificte c prin nd vechii scrieri
sumeriene, cre fost precursore s i surs culturii bbiloniene de mi t rziu.

Mi multe pe lrg ici -> http://www.deprtmentul-zero.ro/societtile-secrete-vril-thule-si-sorele-negru-le-celui-de-l-treile-

reich.

Existena unor deschizturi la cei doi poli este o ipotez rezonabil, cci puterea forei centrifugale n perioada de formare a
pmntului trebuie s fi fost mult mai mic aici dect n restul pmntului !

Cercet torii firm c dup ltitudine de 70-75 de grde nord i sud, p m ntul ncepe s se curbeze, cre nd nite deschiz turi c tre
interiorul p m ntului. Trecere se relizez t t de lin nc t nvigtorii cre u p truns din greel n ceste regiuni nu i-u dt
sem c vnsez c tre interiorul p m ntului p n c nd nu le-u p rut n f nite regiuni necunoscute, cre nu figuru pe hrt .

Deschiz turile u un dimetru estimt l 2500 de kilometri i sunt nconjurte de un inel mgnetic. Sunt nconjurte prope non-
stop de nori, ir spiul erin este restriciont prin lege. Atunci c nd explortorii fli n c utre polului nord su celui sud jung
n dreptul cestui inel mgnetic, cul busolei rt n jos i ei cred c se fl desupr polului.

In relitte, nu se fl dec t n regiune inelului mgnetic ce nconjor polul. Aceii cercet tori firm c lumin i c ldur din
interiorul p m ntului provin de l un sore centrl. Mrshll B. Grdner, unul din cei mi cunoscui susin tori i teoriei p m ntului
gol, crede c cest sore fost cret chir de nucleul fierbinte l plnetei n period de formre p m ntului, l fel c n imgine
cometei lui Donti.

Pe de lt prte, dc ccept m fptul c p m ntul este gol n interior, rezult c i celellte plnete din sistemul nostru solr sunt
gole, c ci se supun celori legi. Ore c te civilizii tr iesc n interiorul cestor plnete, n timp ce omenii cut vi dor l
suprf lor?

Stiinta actuala nu poate raspunde la unele intrebari

Alte ntreb ri l cre susin torii liniei oficile de g ndire nu pot r spunde sunt urm torele:

1. de ce se formeaz aisbergurile din ap dulce, n condiiile n care la poli nu ar trebui s existe dect ap srat? De unde
provine toat vegetaia descoperit n interiorul acestor aisberguri?

2. De ce susin toi exploratorii care s-au aventurat dincolo de polii magnetici ai pmntului faptul c vremea se nclzete
din ce n ce mai tare i c gheaa ncepe s dispar?
3. De ce migreaz iarna anumite animale i psri la nord de cercul polar (de pild, elanii)?

Viziune convenionl tiinei nu pote r spunde l ceste ntreb ri, n timp ce susin torii teoriei interiorului gol l p m ntului
pot.

Exist r uri cu p dulce cre curg n fr ieind din interiorul p m ntului. Acest p dulce, cre duce cu e frgmente de vegetie
i polen, nghe , d nd ntere isbergurilor din p dulce ntr-o regiune n cre nu r trebui s existe dec t p s rt .
Exist c ri cre redu n mult mi multe detlii dovezile referitore l interiorul gol l p m ntului dec t pot fce eu n cest
lucrre. O sintez excelent cestor dovezi pre n crte doctorului Rymond Bernrd, pe cre v-o recomnd cu c ldur .

Amiralul Richard Byrd o sursa de informatie !

Un din c l toriile fimose c tre interiorul p m ntului fost ce mirlului Richrd E. Byrd, un personj binecunoscut n mrin
Sttelor Unite. Acest zburt din greel c tre interiorul p m ntului pe l Polul Nord, n nul 1947, pe o distn de 3000 de
kilometri dincolo de polul mgnetic, ir pe l Polul Sud n nul 1956 pe o distn de 4000 de kilometri dincolo de polul mgnetic.

El numit inutul pe cre l- descoperit: cel continent minunt p rut din senin i p m ntul tuturor misterelor. In nul 1947,
Byrd i psgerii s i u trnsmis prin rdio c zbor c tre interiorul plnetei, v z nd cum ghe este nlocuit treptt de p m nt,
lcuri i muni coperii cu copci.

Ei u descris existen unor nimle ciudte cre sem nu cu mmuii i forme de relief cre nu pr pe nici o hrt p m ntului.
Dup publicitte cre i s- f cut iniil, tote informiile referitore l expedii lui Byrd u fost cenzurte, ir explortorul murit
n nul 1957, l numi un n dup excursi s n Antrctic.

Doi ni mi t rziu, n decembrie 1959, redctorul revistei Frfurii zbur tore, Ry Plmer, publict un num r n cre povestit
descoperirile mirlului Byrd, dr c nd sosit cmionul de l tipogrfie, descoperit c revist s lipse. Plmer sunt l tipogrfie,
dr i s- spus c nu u primit nici o comnd de trnsport pentru publici s.

C nd le- cerut s retip resc edii, i s- r spuns c pl cile tipogrfice eru deteriorte i c cest lucru nu mi er posibil (ce
vrjel ieftin). Plmer crede c OZN-urile nu vin din spiul exterior, ci din centrul p m ntului, i c se explic sort nefericit
celei ediii revistei sle.

Personl, cred c r pute ve dreptte, i nu este exclus c epopee indin ntic Rmyn s descrie venire lui Rm c emisr
l Agrthei ntr-o frfurie zbur tore.
Legendele referitore l rs conduc tore din interiorul p m ntului, formt din omeni blonzi cu ochii lbtri, se reg sesc n tote
culturile ntice, inclusiv n Chin, Tibet, Egipt, Indi, Europ, cele dou Americi i Scndinvi.

In crte s, Prdisul reg sit, su leg nul rsei umne, Willim E. Wrren sugerez c omenii provin de pe un continent tropicl
flt n regiune rctic , un inut n cre sorele nu pune niciodt i unde locui o rs de zei cre tr iu mi mult de o mie de ni
f r s mb tr nesc . Wrren consider c cest inut str vechi este totun cu Hiperboree de cre vorbeu grecii ntici.

Eschimoii, c ror origine r pute fi chir poporele din interiorul p m ntului, u legende cre vorbesc de o insul prdisic
flt l nord, un inut mirific n cre sorele nu pune niciodt , n cre nu exist ntuneric, dr nici o lumin sup r tore, un loc n
cre omenii tr iesc mii de ni n pce i rmonie. Reg sim celi mit l irlndezi.

Legend spune c n timpul mrelui ctclism geologic i l inundiilor produse l suprf p m ntului, lemurienii i tlnii s-u
refugit n interiorul p m ntului. Plton vorbete de existen unor tuneluri mi lte su mi nguste cre f ceu leg tur ntre
Atlntid i interiorul p m ntului.

Tot el l descrie pe mrele conduc tor cre locuiete n centru, n ombilicul p m ntului cel cre explic religiile ntregii umnit i.
Scriitorul romn Gius Plinius Secundus, cunoscut mi les sub numele de Pliniu, se refer i el l omenii din interiorul p m ntului
cre u fugit din Atlntid, dr i l legendele referitore l nite locuitori subterni numii troglodii, cre r fi scuns n tunelurile
lor o comor str veche. Povetile de cest fel bund n tote culturile.

Exist nenumrate dovezi c pmntul este gol i c n interiorul lui triesc civilizaii avansate ! Aceste teme se regsesc n
ntreaga istorie a umanitii, ndeosebi n tradiiile i culturile din antichitate !

L or ctul , omenii u devenit ntr-o semene m sur mrionetele celor cre i guvernez nc t sunt dispui s ridiculizeze pe
oricine r ncerc s -i conving de fptul c interiorul p m ntului este gol. L urm urmei, nu contrzice cest lucru ce spun cei
omeni de tiin t t de inteligeni? B d, l fel cum i contrzice pe timpuri firmi c p m ntul este rotund, i nu plt.
Cine nlizez cest subiect i d sem c t de subiri sunt rgumentele omenii de tiin cre ncerc s stbilesc relitte
lor indiscutbil .
Ei nu u putut p trunde dec t l c iv kilometri n interiorul scorei p m ntului, ir teoriile lor n cee ce privete centrul plnetei
sunt cum le spune numele simple teorii.

Sunt suficiente c tev ntreb ri pentru c lini oficil cceptt de g ndire s se pr buesc l fel c un cstel din c ri de joc. Spre
exemplu, micre de rotie plnetei n jurul xei sle d ntere unei fore centrifugle cre runc mteri c tre exterior, l fel c
centrifug unei mini de sp lt, cre r m ne ntotdeun gol n centru.

Cum r fi fost posibil c cest mterie s r m n n centrul plnetei n period n cre cest se fl n stre gzos i poi
lichid , ninte s se solidifice? Acest concluzie este mpotriv oric rei logici i tuturor legilor fizicii.
Cercet torii conceptului de p m ntul gol n interiorul s u susin c scor plnetei nostre nu re o grosime mi mre de 1500 de
kilometri. In rest, centrul p m ntului este gol. Omenii pot tr i l fel de bine pe prte opus scorei p m ntului, cum tr im noi
l suprf ei.

Dc v ntrebi cum pote fi posibil cest lucru, g ndii-v c omenii cre tr iesc n Austrli nu cd de pe p m nt, dei tr iesc cu
cpul n jos f de cei din emisfer nordic . For cre i menine pe p m nt este grviti. Acest funcionez l fel de bine i n
czul celor cre tr iesc n interiorul p m ntului. For grvitiei i trge pe omeni c tre ms de mterie, lucru vlbil n egl
m sur pentru cei cre tr iesc l suprf p m ntului i n interiorul lui.

Centrul forei grvitiei nu este centrul plnetei, ci este situt l circ 750 de kilometri sub suprf scorei, dic l jum tte
cestei, cion nd n mod egl supr mbelor p ri le cestei.
A cred unii cercet tori c rt interiorul plnetei nostre. E este gol n centru, v nd un sore centrl i o p cre curge ntre
cele dou deschiz turi polre.

For grvitiei este ceei de mbele p ri le scorei, tr g nd n egl m sur prticulele de mterie c tre ms centrl .

Interiorul pmntului !

Intre ltele, nzitii credeu c p m ntul este gol i c intr rile n interiorul cestui sunt situte l poli. Diferii cercet tori susin c
ei i-u cret chir o bz subtern n Antrctic, spre sf ritul r zboiului, cre continu s funcioneze i st zi. Dte fiind dovezile
pe cre le-m v zut, nu m nici o ndoil c p m ntul este gol n interior, su cel puin c exist mri spii n interiorul plnetei
nostre n cre tr iesc civilizii forte vnste.

Intr-un fel, putem spune c pe plnet nostr tr iesc trei ctegorii de omeni. Scriitorul Jules Verne fost un iniit de rng nlt l
reelei de societ i secrete, v nd conexiuni cu Societte Teozofic , Ordinul Golden Dwn i Ordinul Templierilor Orientli.
De cee, el ti mult mi multe lucruri dec t publicul lrg. Multe din romnele sle de science-fiction se bzu pe fpte rele.

De pild , el descris cele dou luni le plnetei Mrte nc din nul 1877, ninte c ceste s fie identificte de stronomi (n mod
oficil). Nici celebrul s u romn, O c l torie n centrul p m ntului, nu este n ntregime o ficiune. El ti c , n esen , poveste este
dev rt . Susin torii ideii c p m ntul este gol n interior firm c pele ocenelor se scurg n interiorul p m ntului pe l poli,
form nd n centrul cestui o mre imens , desupr c rei luminez un sore interior centrl, cre sigur lumin i c ldur
necesre vieii.

Am rev zut recent filmul f cut dup romnul lui Jules Verne i m consttt c centrul p m ntului este imgint n celi fel.
Interesnt mi se pre fptul c singurele obstcole cu cre se confrunt eroii lui Jules Verne sunt nite reptile urie g site n orul
scufundt l Atlntidei.

Exist speculii (susinute de forte multe dovezi) c dinozurii u suprvieuit ctclismului de cum 65 de milione de ni
refugiindu-se n interiorul p m ntului, ndeosebi n dreptul polului sud. Unul din cei cre u sugert cest posibilitte este
pleontologul Tom Rich, cre lucrez l muzeul Victori din Austrli i cre descoperit n nul 1987 fosile le unui dinozur polr
ntr-un tunel s pt n sudul sttului Victori, ntr-un loc cunoscut sub numele de Golful Dinozurului.

Fiind un iniit de rng nlt, Jules Verne cunote ceste lucruri.

De cee, romnele sle de ficiune (l fel c numerose lte opere literre i filme f cute dup ele) exprim mult mi multe
dev ruri dec t m fi tenti s credem. Un exemplu elocvent n cest direcie sunt filmele lui Steven Spielberg, ndeosebi cele din
seri Indin Jones, dr i Jurssic Prk, n cre omenii de tiin mnipulez ADN-ul pentru cre nite dinozuri reptilieni.

Propri me convingere este c ADN-l umn fost folosit pentru cre liniile genelogice reptilo-umne.
Schi cometei lui Donti f cut n nul 1853, cre rt cum ms de mterie dezintegrt este runct n fr de for
centrifugl , jung nd s se rotesc pe o orbit n jurul unei surse centrle de energie.
In cest fel, interiorul r m ne gol, l fel c hinele din centrifug unei mini de sp lt, cre se dun l exterior, l s nd interiorul gol.
Nu cumv celi proces s- nt mplt i n period n cre s- formt p m ntul?

Agartha Civilizatia din Centrul Pamantului !

Totdeun m uimete fptul c , dei lucruri despre cre m fost nv i c sunt dev rte se dovedesc mi t rziu c fiind flse, unii
dintre noi r m n bloci pe idee veche, greit . Mjoritte dintre noi ccept m c dev rte lucrurile despre cre suntem nv i,
dor pentru c tot lume crede n ele.

Dc ndr zneti s mergi mpotriv curentului, dc pui l ndoil veridicitte xiomelor tr mbite oficil, cel mi dese te legi
cu epitete specifice. De exemplu, dc iei din tiprele religiose, tunci eti numit sectnt; dc i o lt p rere dec t ce oficil
despre ordine tiinific , eti ctegorisit c vis tor n cel mi bun cz; dc nu eti de cord cu p rerile politice, devii extremist,
neo-nzist, comunist; Societte nostr re c te o etichet pentru fiecre tip de nonconformism.

tiin ne spune unde sunt polul nord i polul sud: colo unde tote meridinele se nt lnesc ntr-un singur punct, dic l pol. i
totui, nu este curios fptul c p n cum, nici-o expediie nu reuit s jung p n l poli? Studiind mostre din scor p m ntului
lute de l diferite d ncimi, putem spune c mntul este solid cel puin p n l numite d ncimi.

Mi tim c tempertur strturilor interne le P m ntului crete odt cu d ncime cel puin p n l nivelul l cre s- juns. De
cee, cu toii presupunem c P m ntul este plin, p n chir i n mijlocul lui. V rog s reinei: presupunem.

Azi se presupune c formre plnetelor duce invribil l cest model de plnet plin , c o sfer solid . Astronomii i fizicienii
cred c gzele se condensez grdt p n ce se junge l form de sfer solid . Cu tote ceste, exist i lte posibilit i. Pun priu
c nu le cunotei.

Un studiu simplu l forei centrifuge r pute s ne nvee pe toi o nou modlitte de formre P m ntului. Cu toii suntem de cord
c plnet se nv rte n jurul xei sle ( se succed zilele i nopile). Cte Mlone, utor l unui interesnt rticol intitult P m ntul
gol (n sensul c nu este plin), rt c for centrifug determin form uor turtit (l poli) plnetei (cre deci nu este o sfer
perfect ).

C s vedem procesul de formre plnetei, ne ndrept m teni supr minii de sp lt cu storc tor centrifugl. Rufele din
centrifug (cre pentru viitore plnet sunt de fpt gzele i prticulele solide i lichide) sunt runcte spre exterior nc t
centrul r m ne gol. Centrul nu se mic .

A cum P m ntul nu s- oprit niciodt din roti s, l fel cest min de sp lt nu ncetez s se rotesc . Ce se nt mpl deci
cu tote rufele din centrifug dc min nu se oprete niciodt ? Se vor nghesui spre centru c s umple golul formt? Niciodt .
Vor continu s r m n l periferie, ir centrul v fi gol.

Multe popore p strez nc n folclor legende despre fiine din interiorul P m ntului, cum este czul mrilor insule prdisice
din nord prezente n obiceiurile populre scndinve, su l povetilor despre elfi, troli, pitici i gigni din folclorul Rusiei i l
eschimoilor.

Tote ste ne rt fptul c idee unui P m nt gol nu este deloc nou . In nul 1909, ghizii eschimoi folosii de mirlul Pery n
expedii s credeu c scopul c l toriei er descoperire mrelui popor din nord, din cre ei s-u formt. Exist nenum rte
nomlii su situii ciudte n tote nregistr rile primilor explortori cre s-u venturt n Arctic su Antrctic.

Mjoritte celor cre u pornit spre nord, n secolul 19, descriu m ri de p dulce i o clim mi cld cu temperturi obinuite, pe
m sur ce nintu spre pol. De semene, se fc referiri l nori de prf, zone ntinse de z pd n cre u g sit polen, p s ri i
nimle cre migrez spre nord pentru irn , ir n blocurile de ghe u g sit vegetie i chir mmifere considerte disp rute
(cum este mmutul) nghete.

Chir i isbergurile sunt nomlii pentru c sunt f cute din p dulce n zone n cre cntitte de precipitii este sub 5 cm nul.
Descoperirile f cute de dr. Frederick Cook i mirlul Pery n 1908 i 1909 u fost considerte neconcludente. Nu s- putut
demonstr c vreunul dintre ei u juns l polul nord.

A cum firm dr. Rymond Bernrd n crte s Pmntul gol[3], o semene confirmre este cu dev rt imposibil . Este dej
cunoscut pentru tot lume c polii mgnetici nu coincid cu polii geogrfici. Dc P m ntul r fi plin, tunci ceti r coincide.

Acest difereniere evident ntre polii mgnetici i cei geogrfici nu pote fi explict de modelul P m ntului plin, c o sfer solid .
Explici devine ns clr dc vem n vedere existen deschiderilor polre (dev rte g uri n crust plnetei) cre fc posibil
poziionre polilor mgnetici undev spre mrgine cestor deschideri, cum este n relitte.
 In imgine l turt (relizt de stelitul ESSA-7 l 23 noiembrie 1968) se vede forte clr deschidere de l Polul Nord (n centrul
imginii). Bernrd firm c motivul pentru cre nimeni nu juns p n cum l polul nord su sud este unul simplu. Polii magnetici
i cei geografici nu coincid pentru c polii geografici se afla <<n spaiu>> i nu pe suprafaa planetei. Acest dtorit deschiderilor de
l poli.

Shambala un loc din Centrul Pamantului identic cu Agartha !

In trditiile tibetne budiste s i indiene budiste, S mbl su Shmbl (scris, de semene, Shmbhl su Shmbll; tibetn :
; Wylie: bde byung, pron. De-jung) este un regt mitic scuns undev n interiorul Asiei. Acest este mentiont n diverse texte
ntice, inclusiv Klchkr Tntr, precum s i n textele ntice le culturii Zhng Zhung cre precedt budismul tibetn din vestul
Tibetului. Scripturile Bo n vorbesc despre un tinut numit Olmolungring.

Indiferent de bz s istoric , treptt-treptt Shmbl juns s fie v zut c un tinut pur budist, un regt fbulos c rei relitte
este vizionr su spiritul l fel de mult c ce fizic su geogrfic . Acest fost form sub cre mitul Shmblei juns n
Occident, unde influentt c ut torii spiritulii budis ti dr s i pe cei cre nu eru budis ti; s i, ntr-o numit m sur , influentt
cultur populr n generl.

Shmbl este, n concepti unor utori mistici, un centru secret de unde este guvernt plnet nostr . Termenul este cunoscut dej
din trditi orientl . Acest centru mistic r fi scuns undev n interior Asiei su nu s-r fl pe p m nt, ci ntr-o lume prlel
invizibil . Din ce dimensiune tinic , fiintele din Shmbl pot vede ce se petrece pe plnet nostr , put nd interveni n numite
situtii critice, pentru jut orice fiint umn su spre corect n bine destinul plnetei.

Intamplarile uluitoare ale amiralului Richard Byrd cel care a ajuns in Centrul Pamantului in cautarea nazistilor, pe care i-a
gasit !

Cele mi recente expediii cre u mers p n dincolo de polii mgnetici i cre u fost dte publicit ii u fost conduse de mirlul
Richrd E. Byrd (din Mrin SUA) n 1947 i 1956. C i celellte expediii conduse de Byrd (din nii 1930), ceste u r ms nv luite
n mister. In jurnlul de bord i nregistr rile rdio de comunicre cu echip s, mirlul Byrd declr n 1947 c juns ntr-o lt
lume, flt dincolo de polul nord geogrfic.

In timpul expediiei din Antrctic din 1956, s- declrt l diverse posturi de rdio din SUA c pe 13 inurie, c iv membri i
echipei mericne u relizt un zbor de 4320 km de l bz McMurdo Sound (flt l 640 km vest de Polul Sud i u survolt o zon
flt l 3680 km dincolo de pol. Ir pe 13 mrtie 1956, Byrd declr public c , cest expediie descoperit un nou t r m.

Muli mericni i mintesc cu emoie declriile de pres de dup expediiile mirlului Byrd. Incoront c cel mi mre explortor
l lumii, declriile lui Byrd despre noul t r m u trezit un mre interes generl. Dr, l fel de repede, orice informie despre Byrd
disp rut. L rdio nu se mi f ce nici-un fel de comentriu, nc t, l scurt timp, subiectul disp rut din teni publicului. Ore
mirlul Byrd chir descoperise un nou t r m? Un t r m cre s confirme o lt viziune supr plnetei dec t ce oficil ?

Extras din jurnalul Amiralului Byrd !

Acest este o trnscriere jurnlului flt pe o bnd udio i fost obinut de l Hollow Earth Society din Austrli. Si pentru
mi multe informtii v recomnd crte lui Tim R. Swrtz, Calatoria secreta a amiralului Byrd dincolo de poli[4].

Trebuie s scriu ceste r nduri n secret i f r lumin . Este vorb despre zborul meu n Arctic din 19 februrie 1947. Exist situii
c nd omul trebuie s ccepte scundere dev rului. Nu m libertte de fce cunoscut urm tore reltre pe cre o scriu cum.
Probbil c nu v junge niciodt l ochii publicului, dr eu trebuie s -mi fc dtori pentru c cinev s pot citi ceste r nduri,
tunci c nd v veni timpul. S sper m c l comi unor cre-i explotez pe ceilli nu v st n cle dev rului.

Jurnal de bord tabra arctic, 19 februarie 1947 !

Dedesubt, peste tot, numai ghea i zpad. Am observat o uoar coloraie spre galben. Este dispersat dup un model liniar. Modific
direcia de zbor pentru a observa mai bine aceast coloraie. Exist de asemenea i o nuan rou-purpurie a gheurilor.

Am ncercuit aceast zon de dou ori i am revenit la direcia iniial. Am verificat din nou poziia avionului la tabra de baz. Am
transmis mai departe ngrijorarea mea n legtur cu ciudatele nuane ale zpezii de sub mine. Att compasul magnetic ct i giroscopul
ncep s tremure i s se zdruncine. Nu mai putem s ne conducem dup aparatele de zbor.
Msor direcia folosind compasul optic (dup soare) i totul pare n regul. Manetele de control rspund foarte greu la comenzi, se mic
foarte ncet. Nu se mai vd ns gheuri. n deprtare se disting muni. Au trecut 29 de minute de zbor i acum se vd foarte clar munii,
nu este o iluzie.

Nu am mai vzut astfel de muni, sunt foarte mici. Schimb altitudinea la 900 metri. ntlnesc iari turbulene puternice. Trecem peste
micii muni i continum spre nord. Dincolo de muni se vede un mic ru. O vale prin mijlocul creia curge un ru. Nu ar trebui s existe
aici nici-o vale nverzit. E ceva anormal n toat povestea asta. Ar trebui s vedem numai ghea i zpad. Din lateral se vd pduri pe
versanii munilor. Instrumentele au luat-o razna. Giroscopul se nvrte nainte i napoi fr nici-o regul.

Reduc altitudinea la 425 de metri i fac un scurt viraj la stnga ca s vd mai bine valea de sub mine. Este verde i are iarb deas.
Lumina de aici pare diferit. Nu se mai vede soarele. Mai facem un viraj la stnga i punem ochii pe un fel de animal mare aflat n vale.
Pare c este un elefant. Ba nu, seamn mai mult cu un mamut. Este incredibil, i totui se afl chiar aici. Reduc altitudinea la 300 de
metri i iau binoclul ca s vad mai bine animalul. E clar un mamut. Raportez acest lucru la tabra de baz.

Dau peste i mai multe dealuri nverzite. Termometrul exterior indic o temperatur de 23 grade Celsius. Ne continum zborul. Acum
sistemele de navigare par n regul. Nu pot s cred! Dau s contactez tabra de baz. Aparatul radio nu funcioneaz. Peisajul este mult
prea nivelat dect n mod normal. n faa vedem ceea ce pare un ora! Este imposibil!!!

Avionul pare foarte uor i se clatin. Sistemul de navigare refuz s funcioneze. Dumnezeule, din lateral i din spate se apropie nave
ciudate! Au forma de disc i parca radiaz ceva din ele. Sunt att de aproape nct le vd nsemnele!.

Este un tip de swastika. Fantastic! Unde ne aflm de fapt? Ce s-a ntmplat? nc o dat verific sistemul de navigare. Nu rspunde nici
acum. Suntem prini ntr-un fel de plas invizibil. Din aparatul de radio se aud pocnete i apoi se aude o voce n englez cu un uor
accent nordic sau germanic. Mesajul este: Bine ai venit Amirale pe domeniul nostru. Te vom ateriza n exact apte minute. Relaxeaz-te,
eti pe mini bune.

mi dau seama c motoarele avionului nostru s-au oprit. Avionul este controlat din afar i acum ia un viraj. Acum ncepe faza de
aterizare i avionul coboar ca i cum ar fi ntr-un lift invizibil. La atingerea solului avionul abia tresare. Fac o ultima nsemnare n
jurnalul acesta de bord. Se apropie de avion civa brbai. Sunt nali i au prul blond. n deprtare se vede un ora din care pulseaz
raze de lumina de culorile curcubeului.
Nu tiu ce se va ntmpla acum, dar nu vd nici-un fel de arme la cei care se apropie de noi. Aud o voce care mi spune pe nume (cu
accent german) i-mi cere s deschid trapa avionului. M conformez.[4]

Aici se termin jurnalul amiralului Byrd. Ceea ce urmeaz a povestit [amiralul Byrd] din memorie pentru c nu a mai scris n jurnal restul
experienei sale i vei vedea de ce.

Pe scurt, it ce s- mi nt mplt n continure:

1. Byrd i jutorul s u de rdiocomunicii, cre se fl cu el n vion, u fost lui i dui spre orul luminos cre p re c este f cut
din cristl.

2. L sosire, cei doi sunt sepri ir Byrd este lut pentru se nt lni cu St p nul cre l- informt c juns n lume dinl untru
i c s nu-i fie fric mi t rziu l vor duce npoi l suprf plnetei.

3. St p nul i- declrt lui Byrd: Ne-i trezit interesul tunci c nd i detont primele explozii tomice de l Hiroshim i Ngski
n Jponi. Chir n cele momente lrmnte ne-m trimis vehiculele zbur tore (flugelrds germ.) l suprf plnetei c s
vedem ce i f cut. A continut s vorbesc despre 1945 i spus c u ncerct s se nt lnesc cu mericnii dr u fost
nt mpini cu ostilitte. De fiecre dt c nd ncercu, mericnii tr geu n ei i le tcu vehiculele.

4. St p nul explict c nu vem nici-un viitor dc vom continu cu nebuni tomic i c nu exist nici-un r spuns n rmele
nostre, nici certitudini n tiin nostr i c tunci c nd se v decln r zboiul cel mre, nu v mi exist nici-o flore pe p m nt
ir tote orele omului vor fi nivelte, totul ntr-un imens hos.
5. Dup cest discuie despre ctclismele generte de om, Byrd i- lut r ms-bun de l St p n i s- ntors l vion mpreun cu
jutorul s u. Imedit u fost dui l suprf plnetei n celi mod n cre u fost dui. Ei veu ns un mesj de vertizre forte
clr despre cle omenirii. Un mesj pentru noi.

Intamplarile uluitoare ale amiralului Byrd, care a ajuns in Centrul Pamantului !

Acesta a fost invins de catre membrii Soarelui Negru ai Noii Germanii, in ultima ofensiva a Aliatilor !
Aproximativ 13 ore a zburat amiralul Byrd catre Centrul Pamantului !

Mesjul pe cre l- primit Byrd de l nzistii din Centrul Pmntului:

Lsti-ne in pce si intorceti-v l bz vostr. Dc vreti s vizitti bz nostr cu gnduri prietenose, v vom intmpin,
bineinteles, in pce. Cci noi, nu v mi suntem dusmni. Avionele si rmele nostre sunt superiore celor pe cre le detineti si nu v-
s sftui, s trgeti in noi. Dc vreti s luptti cu noi, nu veti nici o sns. Trebuie s v mi mintesc c, cum v flti pe teritorii
controlte de Nou Germnie? Prctic v flti in sptiul nostru erin.

Comndtul Byrd, scultt, dr n- rspuns. Cnd germnul termint, Byrd, dt ordinul: Foc de voie! Abi dc ordinul su fost
executt, cnd cerul prut s explodeze. Aprtele Flcon, cre u fost tinse de rzele lser le frfuriilor zburtore s-u prbusit,
echipjele murind pe loc. Din tunuri ntieriene cmuflte, se emiteu necontenit rze rosii, subtiri precum creionele. Un mrtor
mericn, l crui vion fusese nimerit de o stfel, de rz spus: Rz ne- trs in jos. Pilotul nostru pierdut controlul supr
prtului. Trebui s zburm in jos. Acei cre u mi puct, u srit cu prsut.

Amirlul Byrd, trebuit s vd cum intreg s escort se prbuseste. Deodt, s- uzit ir voce comndntului germn, prin
difuzor: Comndnte Byrd, sunteti nebun. V-ti scrifict proprii omeni. V-m vertizt. Prsiti imedit cest tr si s nu mi
veniti niciodt. Byrd, vut un soc. Miller lut controlul supr prtului si virt pe cursul cre duce in sus, spre libertte. Byrd,
indeplinise ordinul de -i gsi pe nemti. El intrt in pester leilor tineri, dr nu fost un Dniel.

Scen cre urmt, in timp ce vionele mericne cdeu l sol, nu semn deloc cu o terizre fortt pe un teritoriu dusmn.
Suprvietuitorii mericni, cre u fost prinsi de germni, u fost interogti in 1977, pentru confirm versiune germn supr
evenimentelor. Germnii u inceput imedit o ctiune de slvre. Unele dintre vionele mericne, nu eru s grv vrite,
echipjele putndu-se slv usor. Membrii lor s-u predt germnilor, u fost dezrmti si li s-u comunict c nu u de- fce cu niste
inmici.

Germnii u stins rpid focul si u incerct s elibereze ctiv membri i echipjului, cre rmseser blocti. Au suprvietuit 26 de
mericni. Ei u fost ingrijiti de medici si snitri, in timp ce mbulntele ii duceu l cele mi propite spitle din Neu-Berlin
(cpitl germnilor din Centrul Pmntului). L spitle rnile lor u fost cusute, frcturile puse in tele etc. S- fcut tot posibilul c
mericnilor s le fie bine. Acei membri i echipjului cre nu suferiser rni grve, u fost dusi in ors.

Se pre c cel de-l Treile Reich n- cpitult de fpt niciodt, ci numi Wehrmcht-ul germn sub conducere lui Donitz. Ct despre
Wehrmcht, cest semnse un cord de incetre focului, nu ins si un trtt de pce. Dup cum veti vede, cordul de incetre
focului fost inclct in repette rnduri de ctre liti, in 1946-47 si 1958, cnd cesti u lnst opertiunile High Jump (1946-
1947) Interntionl Geophysicl Yer (1957-1958). Asdr, stre de rzboi dintre Iluminti si membrii Reich-ului germn,
respectiv membrii Sorelui Negru exist si stzi !

Se pre deci c Reich-ul germn continu s existe si stzi, l fel de bine c si tunci, si c guvernele ctule le Poloniei, Austriei si l
Republicii Federle Germni n-r fi dect niste guverne suplente, vibile, fie pn cnd v fi incheit un trtt de pce de ctre
conducere rel Reich-ului (nu de cncelrul Kohl ori Angel Merkel), fie pn cnd Reich-ul germn isi v intr pe deplin in
drepturi. Cel putin s decis Curte constitutionl federl din Krlsruhe, ultim dt l 31 iulie 1973:

Constituti nu dor o tez de drept interntionl si dreptului de stt porneste de l idee c Reich-ul germn suprvietuit
prbusirii din 1945 si c nu pierit nici in urm cpitulrii, nici dtorit exercitrii unei puteri de stt strine Germniei prin
intermediul fortelor de ocuptie, si nici ulterior, cest relitte rezult din prembul, conform rt. 16, rt. 23, rt. 116 si rt. 146 din
Constitutie. Aceesi relitte corespunde si jurisdictiei Curtii constitutionle federe, pe cre o respect Sentul.

Reich-ul germn continu s existe (Curte constitutionl 2,226 (277); 3,288 (3190); 5,85 (126); 6,309, 336, 363), detine l fel c
ininte putere juridic, dr lipsindu-i form orgniztoric si indeosebi orgnele institutionlizte, el nu re si putere de ctiune c
stt unitr.

O semene preciere Curtii constitutionle nu pote s se bzeze, evident, dect pe fptul c litii nu u reusit nici pn cum s
infrng cel de-l Treile Reich (de fpt nici nu u vrut). Acest mi les dc vem in vedere dinuire sttului de drept germn,
drept continutor l Reich-ului, in Antrtic (600.000 kmp) si in Argentin (colonie germn mi sus de Sn Crlos de Briloche,
10.000 mile ptrti = mi mre dect jumtte din Elveti).

Mi multe pe lrg ici -> http://www.deprtmentul-zero.ro/intmplrile-uluitore-le-mirlului-byrd-cre--juns-in-centrul-

pmntului.

11 martie 1947 noi intamplari !

Dup ntorcere lui Byrd n SUA, descris (c l orice misiune) cee ce s- nt mplt pe prcurs i d ugt n jurnlul s u cee ce
urmez : Tocmi m-m nt lnit cu o echip de l Pentgon. Mi-m prezentt descoperire i mesjul primit de l St p n. Totul s-
nregistrt. Ei l-u contctt pe Preedinte. Sunt reinut cum de c tev ore. Mi exct se ore i 39 de minute. Sunt nchett intens
de c tre fore ostile i o echip medicl . E un comr. Sunt ncrcert sub strict suprveghere conform celor mi nlte regulmente
de sigurn internionl le SUA. Am primit ordin s nu divulg nimic din mesjul primit de l St p n. Incredibil! Mi s- remintit
c sunt militr i c trebuie s m supun ordinelor.

24 decembrie 1956

Ultimii ni de dup 1947 nu u fost deloc buni. Acest este ultim nsemnre n cest jurnl. In ncheiere trebuie s spun c n toi
ceti ni m p strt secret mesjul pe cre l-m primit cum s- ordont, dei fost mpotriv vlorilor i morlei mele. Acum
presimt venire unei lungi nopi pentru mine, dr cest secret nu v muri odt cu mine, ci v triumf, cum dev rul triumf
totdeun. Este singur spern pentru omenire. Am v zut cu ochii mei i m- f cut s devin liber. Mi-m f cut dtori f de cest
monstruos complex militro-industril. De cum ncolo lung nopte despre dev rul Arcticii v lu sf rit, sorele str lucitor l
dev rului v r s ri din nou, ir toi cei cre se fl n ntuneric vor eu n plnurile lor. Pentru c m v zut cu ochii mei cel t r m de
dincolo de poli, centrul mrelui necunoscut. Amirlul Richrd E. Byrd, Mrin Sttelor Unite. A fost tins Polul Nord?

O prte esenil viziunii despre P m ntul gol este bsen Polului Nord. Nu este un punct pe suprf s, ci o ntreg mre cu pe
clde cre conduce treptt spre interiorul P m ntului. Pote p re forte obrznic cest firmie, i pote c nu v convine
deloc, dr hidei s vedem c tev probe n cest sens.

Primul lucru demn de semnlt este fptul c busol o i rzn dincolo de cercul polr. Cel mi umil i renumit explortor norvegin,
dr. Fridtjof Nnsen, i- pierdut ncredere n instrumentele sle n expedii lui c tre Polul Nord, i recunoscut sincer c hbr nu
re unde se g se n tot cest timp.

Februarie 1895

Dup ce cobor t din nv Frm, Nnsen lut-o spre nord pentru junge l pol cu o snie plin de provizii i s- ntors mi
t rziu prin Spitzbergen trec nd prin inutul Frnz Joseph. Din 29 mrtie 1895 p n n prim vr nului 1896 Nnsen fost complet
dezorientt!

A dmis c dup ce c l torit prin regiunile forte reci, vreme s- schimbt i s- nc lzit mult. Mi exct, tempertur crete odt
cu noile dieri le v ntului ce veneu dinspre nord. El spune c odt sorele devenit insuportbil de puternic! Nnsen f cut
m sur tori sonore le pei i descoperit c p er din ce n ce mi cld l d ncime.

De unde vene cest p cld ? El nt lnit nimle cre, dup tiin modern , nu veu ce c ut colo. Pe 22 prilie 1895, Nnsen
scrie: Am fost forte surprins ieri dimine c nd m v zut urmele unui niml n z pd . Er vorb de o vulpe, i merge nspre est.
Urmele eru prospete. Ce cut o vulpe ici? Eru semne clre c nu-i lipse hrn.

Erm n propiere de rm? M-m uitt n jur, dr fost ce tot ziu i e posibil s fi fost prope de rm f r s -l fi v zut. In orice
cz: un mmifer cu s nge cld l prlel 85! Ininte s ne ndep rt m, m dt peste o lt urm de vulpe cre duce n ceei
direcie cu prim. Nu pot s -mi du sem cu ce se hr nesc nimlele ste ici, probbil c u nv t s pescuisc crustcee din
ochiurile de p . Dr de ce s se ndep rteze de cost ? Ast m intrig cel mi mult. Au lut-o rzn? Nu pre cred.

O lt surs de informre este Mrshll B. Grdner cre scris O c l torie spre interiorul P m ntului n cre l citez pe dr. Nnsen
n leg tur cu eschimoii.

It ce spune Nnsen:

Eschimoii spun c au venit din interiorul Pmntului, dar locul exact nu au putut s-l numeasc atunci cnd au fost ntrebai de
norvegieni de unde vin.

Grdner citez din l doile volum scris de Nnsen In ce nordului: Dej m spus c numele norvegin Skreling dt
eschimoilor probbil fost utilizt l nceput c s desemneze z ne su creturi mitice. Mi mult, tunci c nd islndezii u dt peste
eschimoi in Groenlnd, i-u numit troli, cre este un termen vechi ce desemnez diverse fiine suprnturle.

O poveste norvegian !

Willis George Emerson mintete n crte s biogrfic Zeul de fum, o poveste norvegin . Este vorb despre doi pescri, tt i fiu,
cre pescuiu cu brc lor n ocenul nordic. O furtun puternic i duce p n l mrgine deschiderii polre nordice. Er n 1829.

Timp de doi ni, Olf Jnsen (fiul) povestete c u tr it n interiorul P m ntului mpreun cu locuitorii celor t r muri, cre eru
buni i curtenitori, nli de 3,5 metri. Apoi Jnsen spus c u ieit din interiorul P m ntului pe l deschidere sudic . Numele c rii
vine de l fptul c Off descris sorele interior c v nd o pren difuz .
Tabloul complet !

O descriere complet i corect plnetei nostre este deci urm tore: plnet P m nt este c un blon, c o minge gol n interior,
cre re dou deschideri polre v nd un dimetru de 2300 km (flte l nord i l sud) i cre u mrginile curbte ce fc posibil
trecere de pe o suprf pe cellt cum fce o furnic c nd trece de pe o prte frunzei pe cellt . Grosime peretelui
plnetr vriz ntre 1.100 si 1.300 km, fiind mi mre spre poli. In centru se fl un sore interior cu un dimetru de 1300 km cre
r sp ndete o lumin difuz .

S exmin m fotogrfiile l turte, cre u fost relizte cu jutorul steliilor l momente diferite de timp. Zon Polului Nord este
mrct pe mbele imgini cu un dreptunghi rou. Se observ forte clr existen deschiderii polre, cre nu pote fi confundt cu
formiunile norose fiindc este prezent constnt, n ceei zon i n ceei form , n mbele fotogrfii. Aceste dovezi forte rre
cre u reuit s scpe controlului strict impus de cei cre u putere mondil , rt c P m ntul este n relitte gol. Acest dev r
nu mi pote fi scuns.

O mulime de lucruri vin n sprijinul cestui dev r. De exemplu, c nd s- stbilit c o echip de reporteri i cmermni britnici de l
BBC s fc o vizit n Antrctic, ei s-u confruntt cu o serie de probleme. Dei plnul iniil, ntocmit cu grij cu mult ninte,
include un zbor direct din Afric de Sud spre Antrctic (cre include i o survolre -numitei Zone de inccesibilitte), u
trebuit s fc unele modific ri de ultim moment.

Au fost fori s c l toresc mi nt i spre Americ de Sud. Odt juni colo, u descoperit c singurul zbor comercil cre f ce
curse spre Antrctic er opert de o compnie mericn , cre trnsport grupuri de 20 30 de persone l bz mericn
McMurdo Sttion. Ins ceste zboruri se desf uru numi n lunile de vr , ir tunci c nd n sf rit u juns l bz , britnicii u
fost trti cu ostilitte de c tre mericni!

Un lt fpt interesnt este c , dtorit lipsei de stelii de desupr Antrcticii, tote rportele i prognozele meteo pentru cest
zon eru relizte de l bz mericn McMurdo Sttion. Acest este ns un mod clr de ngr dire scurgerilor de informii i
posibilelor dovezi fotogrfice pe cre un stelit flt desupr Polului Sud le-r pute furniz, cum s- nt mplt n czul
deschiderii polre de nord.

Dr monopolul mericn supr Antrcticii mers chir mult mi deprte. A fost semnt un recent cord ntre mi multe stte
intereste, c s nu se ncep nici-o prospeciune geologic su de lt ntur n Antrctic, cest incluz nd t t minerlele c t i
petrolul.

Nenum rte dovezi vin i din Rusi unde se g sete prope constnt filde prin nd mmuilor, mi les n zonele nordice extreme
situte dincolo de cercul polr. De sute de ni comercinii v nd stfel de relicve cre se pre c bund n cele zone. Dr cest
fenomen este legt de un ltul, pote mi uluitor: mmui ntregi u fost g sii congeli n blocuri de ghe n Siberi i lte regiuni
situte dincolo de cercul polr. Unii dintre ei mi veu nc n gur smocuri de irb verde.

Exist st zi dovezi cre rt c cest perete l P m ntului nu este solid i plin de mterie cum se spune, ci sem n mi degrb
cu un prmezn plin de peteri i tunele subterne cre se interconectez ; unele dintre ceste tunele conduc c tre lume interior ,
c tre interiorul P m ntului.

Nu pot s m bin i m g ndesc cum l celebr poveste lui Jules Verne intitult O c l torie spre centrul P m ntului scris n
1864. Acolo este descris t t de clr cest lucru, nc t prc utorul cunote n detliu cele relit i. Trebuie s mintesc ici i
uluitore similitudine ntre poveste celuii Jules Verne, De l P m nt l Lun (1865) i prim misiune mericn spre Lun
(Apollo 11 1969).

Cele dou evenimente sem n t t de mult nc t prope se identific , dei se fl l o distn de mi mult de un secol; dtele
furnizte de utorul frncez n povestire s, coincid n proporie de 99 % cu cele le misiunii mericne. C s nu mi vorbim de
uluitore poveste 20.000 de leghe sub m ri n cre se prezint primul submrin, Nutilus.

Ore Jules Verne vut cces l ceste dev ruri? Ipotez coincidenelor este exclus . Dr cest nu este totul. Fli tectonic Sn
Andre din Cliforni, SUA, este n centrul teniei i ne pote oferi c tev informii uluitore. Inc din 1950, guvernul mericn
trimis numerose misiuni de cercetre topogrfiei submrine costei de vest SUA, concentr ndu-se supr Cliforniei.

In timp ce crtogrfiu zon, echipele u descoperit c plc continentl clifornin este grnisit cu multe cverne i psje urie;
unele sunt t t de mri nc t un submrin pote nvig prin ele. Dup un timp, s- descoperit c unele dintre ele se ntindeu p n
sub sttele Uth i Nevd! Unul dintre submrinele nuclere cre cercetu cvernele fost vrit puternic i s- pierdut.
Cele mi ocnte informii descoperite cu cest oczie: ce mi mre prte din Cliforni pur i simplu plutete pe ocen,
sprijinindu-se de c iv st lpi nturli formi de ceste cverne submrine, ir fli Sn Andres este rezulttul pr buirii unor
dintre ceti st lpi de susinere, cre provoc i cutremurele n zon .

Pentru cei care nc au rmas adepii falsurilor repetate de tiina oficial, le ofer urmtoarele ntrebri:

1. Se pote dovedi c vreun explortor tins -numiii poli Nord su Sud?

2. Dc nu exist prlel dincolo de ltitudine 86 (grde), tunci cum pote cinev s jung l pol (cre se fl teoretic l
ltitudine de 90 grde)?

3. De ce v nturile nordice sunt din ce n ce mi clde pe m sur ce se vnsez n Arctic?

4. De ce, dincolo de ltitudine 83 grde nord, exist mre deschis (dezghet ) i cureni clzi de er?

5. Odt tins prlel 82, de ce cul busolei devine brusc gitt i inutil?

6. De ce curenii clzi de er menioni nterior duc mi mult prf dec t orice lt curent similr de pe P m nt?

7. Dc nu exist r uri cre curg din interiorul plnetei spre se v rs n ocenul rctic, de ce l poli exist t te isberguri formte
din p dulce?

8. Cre este explici fptului c n ceste blocuri de ghe i n p se g sesc semine i plnte tropicle?

9. De ce milione de p s ri i nimle migrtore se ndrept spre nord, dincolo de cercul polr, n timpul iernii?

10. De ce v ntul cre vine dinspre nordul extrem duce cu el mi mult polen i petle de flori dec t o fce orice lt curent de er de pe
P m nt?
11. De ce cest polen dus de v nt colorez vizibil strturile de z pd pe suprfee ntinse?

Dr P m ntul nu este singurul corp ceresc gol n interior. Numerose fotogrfii le ltor plnete i stelii nturli (inclusiv Lun)
demonstrez cest lucru prin form i d ncime crterelor formte l impctul cu diveri meteorii. Mi mult, unele dintre ele,
vizibile c mici g uri negre, nu sunt dec t psje i tunele de trecere spre interiorul plnetelor respective.

O serie ntreg de cercet ri s-u f cut n cest sens. S- concluziont c modelul mtemtic cre este cel mi credibil pentru red
structur unei plnete este chir cest: plnetele sunt gole n interior. De ltfel, recentele cutremure cre u rezultt c urmre
trgediei din Sud Estul Asiei, cuzte de un cutremur de 9 grde pe scr Richter, demonstrez c peretele plnetei nc mi vibrez
i produce stfel cutremure i n lte zone.

Leonrd Euler, mtemticinul de geniu l secolului 18, demonstrt pe bz unui model mtemtic c P m ntul este gol n interior
i c n centrul cestui gol se fl un mic sore. Dr. Edmund Hlley, celebrul descoperitor l cometei ce-i port numele, i Astronom
Regl n Angli secolului 17, er convins c P m ntul este gol. L nceputul nilor 1820, mericnul John Cleeves Symmes nu reuit
s obin de l guvern sprijin pentru expedii s spre interiorul P m ntului. El i- expus ideile despre P m ntul gol, firm nd c
plnet este locuit n interior i c dispune de dou deschideri flte l poli.

Recente fotogrfii le plnetei Mrte demonstrez c , n timpul verii mriene, un dintre clotele polre se micorez forte mult,
n timp ce cellt creste (dtorit iernii). Unele dintre fotogrfii rt c zon glcir polr (pe timpul verii) se restr nge t t de
mult nc t ls s se vd un perimetru (mrgine) circulr negru, cre nu este ltcev dec t deschidere polr .

A cum e de teptt, sorele interior l plnetei Mrte sigur colo o clim mi cld dec t exist pe suprf exterior
plnetei, stfel nc t l cele dou deschideri polre se formez mse compcte de nori dtorit nt lnirii ntre erul cld din interior
i cel rece din exterior.

A se explic i vrii mre suprfeelor glcire polre le lui Mrte, de- lungul nului mrin (cre este de dou ori mi lung
dec t cel p m nten). Prin urmre, pe timpul verii mriene, clot polr dispre totl, ir cee ce se vede nu este dec t o ms
compct de nori cre ns nu coper totl deschidere polr c tre interiorul plnetei i ls s i se vd mrgine.

Nu n ultimul r nd, Auror Borel i Auror Austrl sunt formte dtorit interciunii prticulelor fotonice emise de sorele
interior cu v ntul solr exterior (trimis de Sorele sistemului nostru solr) i cre junge n zon polr . Acest explic i prezen
urorelor pe lte plnete su stelii cre nu u tmosfer (cum este Lun). Intr-dev r, urorele polre u fost observte nu numi pe
P m nt, dr i pe Mrte, Lun , Jupiter.

n cele ce urmeaz vom face o scurt descriere a lumii interioare a planetei, aa cum reiese din mrturiile celor care au
ajuns acolo !

Omenii de colo sunt m ndri de mentlitte i cunotinele lor superiore, mi les c ne dep esc n cretivitte. Sunt forte
vnsi tehnologic i dispun de multe invenii simple i forte utile.

De exemplu, firm c vehiculele lor zbur tore (pe cre noi le numim OZN-uri) folosesc energie liber (su grtuit ), referindu-se l
energi spiului, cre este prezent pretutindeni (spre deosebire de noi cre folosim c energie combustibili concentri n numite
z c minte).

Sunt cu mii de ni mi vnsi dec t noi, t t n tiin c t i n rt , pictur , sculptur . De semene, gricultur, s n tte i lte
semene domenii sunt complet diferite de le nostre, ei obin nd n cest sens rezultte excepionle.

Locuitorii interiorului plnetei firm c ei tr iesc ntr-o deplin rmonie unii cu lii, u tot ce le trebuie i nu exist s r cie i nici
poliie su r zboie. Mi spun c ei cunosc orice limb de pe P m nt ir secretele oric rui guvern l nostru sunt bine cunoscute de ei.

Locuiesc colo dininte de Potop i firm c bibli nostr fost profund modifict de c tre cei cre vor s -i menin putere
ctul . Dispun de nlte cpcit i teleptice i sunt urmii civiliziei Atlntidei. Ne sf tuiesc s renun m complet l rmele
nuclere.

Ei sunt cpbili s nu permit s fie viziti de c tre cei cre sunt nesinceri su vor s profite de pe urm lor. Cum ns ctul putere
de l suprf se fl n m inile unor guverne militriste i lcome, o nt lnire oficil cu ei n viitorul propit este forte
improbbil .

In comprie cu locuitorii din interiorul P m ntului, noi, cei de l suprf suntem nite brbri, ir civilizi nostr este dor o
stre de brbrism mecnic. Ne-u vertizt c p n c nd nu vom renun complet l r zboie, l rmele nuclere, l s r cie i l
explotre omului de c tre om, p n c nd nu vom junge l o societte bzt pe echitte, dev r i dreptte, nu vom fi vrednici s
fim contcti de lume interior cre se fl pe un nivel socil, tiinific i morl mult mi nlt dec t l nostru.

Acum in cautarea Agarthei

Vechile scrieri le chinezilor, egiptenilor, indienilor su le ltor popore, precum si legendele eschimosilor vorbesc despre mre
deschidere din nord si despre un popor vnst, cre trieste intr-o tr misterios numit Agrth. Acest este numele generl ce
defineste lume din interiorul Pmintului, precum si tote coloniile, cpitl fiind Shmbl, flt in interiorul Muntelui Meru, in
Tibet.

Cum e in Agartha ?

Teritoriul secret l Agrthei re o popultie de 20 de milione de suflete; ici nu exist inchisore, ir politi este sigurt de cpii de
fmilii. Milione de dwij (de dou ori nscuti) si yoghini locuiesc in suburbiile divizte simetric in constructii subterne.

Desupr lor se fl Trinitte: Brhtm, crui ii este incredintt Autoritte, Mhtm, crui i s- incredintt Putere, si
Mhng, crui i s- incredintt Orgnizre.

Desupr trinittii se fl 12 membri i Initierii Supreme, poi un lt grup, formt din 22 de persone, imgine celor 22 de principii
le Verbului, cu jutorul cror Dumnezeu cret lume. Urmez poi cei 365 bgwnd (crdinli), dup numrul celor 365 de zile
le nului.

Agartha nu a fost intotdeauna o imparatie subterana.

Sute de ni mi tirziu, l inceputul secolului l XX-le, Ferdinnd Ossendowski, scriitor rus de origine polonez, hotrit s
intreprind o periculos cltorie in cutre miticului regt.

Dup ce strbtut pltouri ride si zone dezolnte, juns pe mlurile Amurului, Ossendowski flt de l niste clugri despre
existent regtului cunoscut sub numele de Agrth, i crui locuitori eru totputernici.
Clugrii l-u condus in dincuri, unde Regele Lumii pre dor in rre oczii, pentru fce mircole su pentru pronunt profetii.
It ce scri Ossendowski in crte s Animle, omeni, zei (1924): Imprti Agrthei se intinde prin tuneluri subterne, in tote
prtile lumii, ir cei cre locuiesc ici se fl sub utoritte Regelui Lumii.

Cpitl Agrthei este inconjurt de orse in cre locuiesc mri preoti, ir pltul Regelui Lumii este inconjurt de temple, unde
locuiesc guru, cre controlez fortele vizibile si invizibile le lumii si cre detin in miinile lor controlul supr vietii si mortii. In
ciudte vehicule, necunoscute nou, ei sint cpbili s strbt cu vitez incredibil tunelurile subterne, cre sepr un ors de ltul.

Agrth intrt in subtern cu 6.000 de ni in urm. Dup Ossendowki, Agrth nu r fi fost intotdeun subtern, e devenind
stfel cu 6.000 de ni in urm, pentru -i protej pe inteleptii si de curiozitte unei lumi pervertite. Conform teoriei sle dezvoltte
ulterior, Ossendowski spune c ceste teritorii nu trebuie confundte cu cele din interiorul Pmintului gol. Conform viziunii sle, este
vorb despre dou lumi subterne, un situt mi l suprft, ir cellt in interiorul gol l Terrei.

Ce spunea teoria Pamintului gol !

Indrznet teorie Pmintului gol fost elbort pentru prim or de Willim Reed si expus in crte Fntom polilor, prut in
nul 1906. Acest teorie fost dezvoltt ulterior de Mrshll B. Grdner, in lucrre O cltorie in interiorul Pmintului, prut in
nul 1920. Cei doi mericni u juns independent l concluzii similre, sustinind c in interiorul Terrei trieste o popultie
numeros, cu un grd de civiliztie deosebit de dezvoltt.

Deschideri ce conduc spre interiorul Pamintului !

Bzindu-se pe o serie de documente le lui Willim Reed, Mrshll B. Grdner, Huguenin su Ry Plmer, precum si pe revelti
mirlului Byrd, Bernrd enuntt citev concluzii, cre l dt respectiv u genert un mre scndl:

) In relitte, nu exist nici un Pol Nord su Sud, ci numi deschideri lrgi, cre conduc spre interiorul gol l Pmintului;
b) OZN-urile provin din cest interior gol;
c) Interiorul Pmintului este inclzit de un sore centrl, cre este surs urorelor borele. Aici este un climt subtropicl, nici rece,
nici cld;
d) Explortorii polri u vzut cu ochii lor c nimlele se deplsu spre nord in cutre hrnei. Ei u vzut ici psri tropicle si
nimle, ce in mod obisnuit u nevoie de cldur, u vzut fluturi, b chir si tintri.

Totul are legatura cu Agartha !

Desigur c list intrebrilor rmse fr rspuns pote continu, dr un lucru este sigur: cel c tote ceste explictii u o legtur
cu legendrul Trim l Apelor Albe, cu Agrth.

Teori Pmintului gol, cre sustine c in interiorul Pmintului exist o concvitte, ce re c puncte de contct cu suprft exterior
cei doi poli, pote deschide perspective nebnuite vreodt, nici chir de neobositii explortori, porniti in cutre miticei Agrth:
cee c civilizti din cre fcem prte nu este singur pe Pmnt.

Agartha un adevar socant !

Desi multi dintre noi gsesc c idee unui Pmnt gol in interior este mi degrb un ridicol, de vreme ce informtii bzte pe
fundmente stiintifice sunt l indemn oricui in prezent, teori cre explotez cest vrint dtez din vechime si nu este
proprie unui singure civiliztii.

Teori Pmintului gol este lnst l sfirsitul secolului trecut. Potrivit cestei in interiorul Terrei exist de fpt o concvitte, ce re
spte puncte de contct cu suprft exterior, dou fiind cei doi poli.

Dtorit imginilor lute de NASA, cu jutorul stelitilor sptili ESSA, pot fi vzute deschiderile polre:
nordic, cu un dimetru de 1400 de mile; sudic, cu un dimetru de 1300 de mile.

Un ocean urias descoperit in interiorul Pamantului

Acest exist sub Asi de est si e de mrime Ocenului Arctic Descoperire fost fcut de Michel Wysessin, seismolog l
Wshington Stte University, din St. Louis si Jesse Lwrence de l University of Cliforni, Sn Diego unexplined mysteries.com

Inc din nul 1950, in timp ce crtogrfiu zon, echipele de cercetre topogrfiei submrine din SUA u descoperit c plc
continentl clifornin este grnisit cu multe cverne i psje urie; unele sunt t t de mri nc t un submrin pote nvig prin
ele. Dup un timp, s- descoperit c unele dintre ele se ntindeu p n sub sttele Uth i Nevd! Unul dintre submrinele nuclere
cre cercetu cvernele fost vrit puternic i s- pierdut.

Cele mi ocnte informii descoperite cu cest oczie: ce mi mre prte din Cliforni pur i simplu plutete pe ocen,
sprijinindu-se de c iv st lpi nturli formi de ceste cverne submrine, ir fli Sn Andres este rezulttul pr buirii unor
dintre ceti st lpi de susinere, cre provoc i cutremurele n zon bntulsrbesc.wordpress.com.

Generlul de brigd dr. Emil Strinu, directorul centrului de studii Psihotronice si Ufologice, consilier l Prlmentului Rom niei n
probleme neconventionle si simetrice, firm (in Adevr/Fictiune- Jnury 7, 2010 ) urmtorele:

- Un din cele mi mri descoperiri cre s-u relizt nul cest si cre deocmdt este vehicult numi n cercurile stiintifice este
cee c sub continentul mericn se gsesc de l 3 l 5 tuneluri (c un fel de pesteri subterne inundte) cre strbt continentul
sud-mericn de l est l vest si de l vest l est. G nditi-v c pleci cu un submrin din Los Angeles si iesi cu el l Florid fr s mi
ocolesti Cnlul Pnm.
Nu se cunoste exct n cest moment ntur lor. Aceste cnle sunt forte mri. Numi pe un singur cnl pote merge linistit un
submrin Trident si, mi mult dec t t t, s se pot nt lni si cu un ltul.
Trebuie stiut c n prezent si n period urmtore vom fi mrcti de o serie de dezvluiri despre contctul cu ipoteticele civiliztii
extr-Terr. Prere numitor consilieri din guverne importnte le lumii, le unor consilieri stiintifici ce se fl pe l ng UNESCO,
ONU, Uniune Europen si ltele spun c tote ceste informtii nu fc dec t s pregtesc omenire pentru o recunostere cre v-
fi evident si cre se v- produce ntr-o period de timp forte scurt. In ultimii doi, trei ni, m vzut filme si poze mult mi
spectculose dec t cele cre u fost dte public, dr cre nu sunt dte n circultie. M-s referi cum l filmul si pozele fcute
despre intr ndul de l Polul Sud cre sunt fcute din steliti. Tote sttele cre u steliti si u vut c zon de cercetre Polii, u putut
fotogrfi si film cest intr nd cre este o relitte! Fptul c nu este deocmdt recunoscut, probbil c serveste unor interese.
In primul r nd se vorbeste de o s-zis lume interior testt c exist! S-i zicem un tr m interior.
Este locuit cest tr m interior?- Aici vin semnele de ntrebre. Clcule gsite cre prtin expeditiei mericnului Richrd Byrd,
nenumrtele dezvluiri cre s-u fcut n urm expeditiilor germne fcute colo si multe ltele confirm fptul c colo exist o
prezent. Ar fi vorb tot de o prezent umn, pote c e vorb de o numit prte civiliztiei de pe pm nt cre s- retrs colo, ir
ltii spun c este o prezent de un lt tip. Este probbil c colo s fie vorb de conservre unui numit biotop terestru. Deocmdt
exist multe ipoteze.

Nikoli Roerich Himlys Abode of Light, rus de origine, indin prin doptie, pictor mistic si vizionr, l sfirsitul nilor 1920 Nikoli
Roerich (1874-1947) intreprins o lung expeditie in Asi Centrl, cutnd un numit punct din prte de nord Tibetului, unde
sper s gsesc intrre in Agrth si Regtul Shmblei- Teritoriul de sub Krkorum.

In crte s Himlys Abode of Light (1947), el povesteste: Imi mintesc c, in timp de trversm Krkorum, un servitor ldckh
mi- spus c sub noi se fl numerose cvitti subterne, unde se gsesc tot felul de comori si unde locuieste un popor minunt, ce
ignor pctele lumii.

Apropiindu-ne de Hotn, sub copitele cilor se simte golul, ir ghidul continu s ne povestesc despre torentii cre pzesc intrre
in Agrth si despre fptul c cei impuri, cre se propiu de intrre in Agrth, mureu otrviti de emntiile de gze toxice.

Dar ce legatura ar putea exista intre Roerich si Agartha?

In crte s Sfidre Timpului, Sorin Stefnescu isi exprim opini c Roerich r fi intrt in legtur cu invttii din strvechile
locsuri de cultur sitice, devenind un fel de purttor de cuvint l cestor pe ling guvernele mrilor puteri. As se explic fptul
c, l un moment dt, revenind dintr-un periplu solitr, clre pe un ponei, Roerich pronuntt o ciudt profetie:

Stelele mnifest o nou evolutie, ir Focul Cosmic se v propi din nou de Pmint. Umnitte v fi supus unor noi incercri. Dr
s cum Lumin devorez intunericul, operele Rului vor fi distruse, ir Stpinul erei noi se v mnifest in tot splendore S.

Roerich si- mi dus si o contributie insemnt l constituire Ligii Ntiunilor, conceptind Flmur Pcii, un steg lb cu trei puncte
rosii mplste intr-un cerc si cre cptt numele de Cruce Rosie Culturii, steg destint s pere monumentele culturle.

Nu se pote s nu ne mintim de celebr poveste lui Jules Verne intitult O c l torie spre centrul P m ntului scris n 1864. Acolo
este descris t t de clr cest lucru, nct prc utorul cunote n detliu cele relit i.

Insusi Hitler imbrtist idee unui Pmnt Gol. In 1942, in plin rzboi, Hitler comndt o expeditie secret. Insotiti de fizicinul
Heinz Fisher, militrii u debrct pe insul Rugen din Mre Bltic.
Dup morte lui Hitler, multi nu u vrut s cred intr-un finl bnl l unui dintre cele mi mrete destine le omenirii, convinsi
fiind c cest nu s- sinucis si c, impreun cu ghiotntii si, s- strecurt in dncurile Pmntului, unde u trit cu totii fericiti
pn l dnci btrneti.
Contr mirlul R. E. Byrd efectut intre nii 1947 si 1956 zboruri l Polul Nord si l Polul Sud.
Aici, conform spuselor mirlului Richrd E. Byrd ( primul om cre zburt desupr Polului Nord) l 2300 de mile dincolo de Polul
Nord r exist o intrre ctre centrul Terrei, r locui o civiliztie umn mult mi evolut * Cei cre po39u Pmntul s-u mutt in
subtern cum 100.000 de ni * Un rzboi cre vut loc tunci distrus suprft Terrei si cret deserturile.

Intr-un interviu pe cre l- cordt in 1947, Byrd declr c l 2300 de mile dincolo de Polul Nord intlnit o zon cu clim forte
cld, cu vegettie, cu munti, lcuri si ruri.

Byrd, un explortor celebru, mi presus de orice bnuil, si- nott forte precis in jurnl despre cee ce intlnit in cest zon.
Omenii cre locuiesc ici comunic prin teleptie. De fpt, ei nu triesc l suprft. Sub pmnt, l ctev mile dncime exist un
ors forte mre, cu milione de locuitori, cre ors se numeste Agrth. Exist sub pmnt mi multe orse, in mi multe prti le
globului, dr Agrth este cel mi importnt dintre ele., scri Byrd in jurnlul su secret.

Aceste file din jurnalul exploratorului au fost date publicitatii de Virgil Armstrong, fost agent CIA.

Armstrong sustine c Byrd locuit in Agrth vreme de prope o lun si c descrie civilizti subtern c fiindu-ne net superior
nou.Fostul gent CIA dugt c imedit dup descoperire jurnlului lui Byrd,filele referitore l Agrth u fost declrte secret
de serviciu si s- dispus c in zon intrrii in orsul subtern s fie mplste bze militre mericne cre s nu lse sub nici o form
intrusii s ptrund.

Tot Armstrong mi dezvluit c Guvernul SUA stbilit reltii cu Mrele Consiliu l Agrthei. Mi mult c frfuriile zburtore cre
pr pe cerul plnetei sunt mijloce de trnsport le locuitorilor lumii subterne, ir o prte din tehnologi de fbricre lor fost
dezvluit Pentgonului, vionul invizibil fiind o urmre cestor cunostinte vnste.
Uneori gndesti; lteori te intrebi de ce gndesti. Atunci intr in joc rtiune. Ocult, mgie,religienu sunt tt de diferite pe ct crezi.

Amirlul Richrd E. Byrd s- nscut l 25 octombrie 1888 l Winchester, in Virgini. In mi 1926 devine primul om cre zburt
desupr Polului Nord, ir in noiembrie 1929, primul om cre zburt desupr Polului Sud. Intre 1928-1955 fcut 11 expeditii
geogrfice l poli. Pe dt de 19 februrie 1947 plect spre Polul Nord pentru fotogrfi uror borel.

Vznd c nu se intorce, cei din bz l-u dt disprut. Byrd revenit l 11 mrtie 1947 si descris Pmntul de dincolo de Pol-
Agrth. C o coincident, mirlul Richrd E. Byrd ve s mor exct dup 10 ni, l 11 mrtie 1957. A fost ridict l rngul de
mirl in 1950, ir in 1952 primit Medli de Onore din prte Guvernului SUA. De semene, unul dintre crucistorele Flotei SUA
fost botezt cu numele lui. Asdr, e exclus c Byrd s fi fost dor un nebun cre s fi vut hlucintii l Polul Nord.

Revenind l gentul Armstrong, cest mi dezvluit ctev elemente le jurnlului lui Byrd: Amirlul descrie pe lrg c in orsele
subterne locuiesc omeni cu trsturi delicte, cre u mii de ni de vit, dr cre vrst nu le mrchez trsturile.

Cei din Agrth cunosc secretul nemuririi trupului. Dup ce consider c u trit destul, ei sunt cei cre-si leg momentul cnd s se
retrg din vit. Femeile lor nsc dor o dt, su de dou ori indelungul vietii, ir gestti durez dor trei luni. Ele nsc in temple,
in bzine specile cu p. Nstere re loc fr dureri.

Ce mi spune Armstrong: Atlntii se inteleg prin teleptie, ir lemurienii vorbesc o limb mru cre e rdcin comun
snscritei si ebricii. Acum, cele dou civiliztii triesc in pce si rmonie. Ele sunt conduse de un Consiliu Suprem, formt din 12
persone, 6 brbti si 6 femei.

Orsele sunt luminte rtificil si u o tmosfer controlt, mult mi pur dect ce l suprft. Aglomerrile urbne sunt
structurte pe mi multe niveluri. Locuitorii din subtern se deplsez intre orse cu jutorul unor vehicule de mre vitez
(proximtiv 3000 de mile pe or), cre plutesc. Rmne de vzut ce-i devrt din tote ceste, omenii de stiint considernd c
fotogrfi lut din stelit r fi un prim ps pentru flre devrului

Raymond Bernard O lume ascunsa (1969) !

Idee unei lumi inedite inflcrt mintile multor. Doctorul Rymond Bernrd scris crte Pmntul Gol, dup cre initit
constructi unei sezri in Americ de Sud, hotrt fiind s descopere posibile intrri cre s il ngjeze in cltori vietii lui. Mi
trziu, cest disprut fr urm intr-un din pesterile Amzonului, ir deptii lui u fost convinsi c si- tins scopul.

Referindu-se l discreti bsolut in legtur cu misiunile lui Byrd, cunoscutul geofizicin mericn Rymond Bernrd rt in crte
s O lume scuns (1969): Descoperire mirlului Byrd constituie stzi un secret interntionl de prim rng. Dup ce Byrd
nuntt prin rdio descoperire fcut si dup scurte notite prute in pres, tote stirile ulteriore in legtur cu subiectul respectiv
u fost indeprtte cu grij de gentiile guvernmentle.
Bzindu-se pe o serie de documente le lui Willim Reed, Mrshll B. Grdner, Huguenin su Ry Plmer, precum si pe revelti
mirlului Byrd, Bernrd enuntt citev concluzii, cre l dt respectiv u genert un mre scndl:

) In relitte, nu exist nici un Pol Nord su Sud, ci numi deschideri lrgi, cre conduc spre interiorul gol l Pmintului;
b) OZN-urile provin din cest interior gol;
c) Interiorul Pmintului este inclzit de un sore centrl, cre este surs urorelor borele. Aici este un climt subtropicl, nici rece,
nici cld;
d) Explortorii polri u vzut cu ochii lor c nimlele se deplsu spre nord in cutre hrnei. Ei u vzut ici psri tropicle si
nimle, ce in mod obisnuit u nevoie de cldur, u vzut fluturi, b chir si tintri. Polul Nord mgnetic o linie lung de 1.500 km.

Exist legende, grvuri, b chir sculpturi forte vechi cre descriu Agrth. Astfel, se spune c, sub pmnt, pe intreg globul exist
cm 100 de orse, dintre cre cel mi mre este Agrth.

Lume subtern este cunoscut si c Shmbll si Agrh. Locuitorii cestei lumi, spun documentele, u prsit lume de l
suprft cum 100.000 de ni, in urm ctstroflului rzboi dintre tlnti si lemurieni, cele dou mri civiliztii cre stpneu
Pmntul.

Rzboiul r fi descris in cele dou lucrri Rmyn si Mhbhrt. In urm cestui rzboi, dtorit rmelor forte puternice folosite,
r fi rezultt zone desertice c Shr, Gobi, pustiettile din Austrli si SUA, locuri unde r fi fost glomerrile urbne le tlntilor si
lemurienilor.

Atmosfer l suprft er de nerespirt, s c suprvietuitorii conflictului s-u retrs sub pmnt. Conform cestor teorii, omenii
de l suprft r fi urmsii celor cre u refuzt s se retrg in orsele subterne si cre, intre timp, s-u slbticit.

Cele mai puternice orase subterane:

POSID primul refugiu l tlntilor, cu intrre in zon Mtto-Grosso, cu popultie de 1,3 milione de locuitori;
SHONSHE refugiul uigurilor, o rmur lemurienilor, intrre in Himly, 3,5 milione locuitori;
RAMA lng Jipur, in Indi, 1 milion de locuitori;
SHINGWA l grnit dintre Chin si Mongoli, cu 1,5 milione de locuitori;
TELOS lng Mount Lssen, Cliforni, cu 1,5 milione locuitori. Orsele se fl l dncimi vriind intre 1,5 si 2 mile sub scort
terestr.

Att scrierile sumeriene ct si Bibli vorbesc despre un Adnc l pelor, o Lume inferior, o Lume subtern etc. Textele
mesopotmiene vorbesc despre Tinutul Minelor declrnd c cest er un tinut muntos, cu pltouri vste coperite cu irb si step
(de ici nefilimii si urisii odrslele lor- extrgeu metle, in specil ur, necesr pe plnet Eris/Nibiru n.), cu o vegettie
luxurint er, deci, un tinut luminos, tote textele declru cest lucru, scldt in permnent de rzele sorelui.

Vechile scrieri le chinezilor, egiptenilor, indienilor su le ltor popore, precum si legendele eschimosilor vorbesc despre mre
deschidere din nord si despre un popor vnst, cre trieste intr-o tr misterios numit Agrth. Acest este numele generl ce
defineste lume din interiorul Pmintului, precum si tote coloniile. Unii sustin c Shmbl, flt in interiorul Muntelui Meru, in
Tibet este cpitl cestei lumi.

Tr Apelor Albe din legendele rusesti, loclizt pe undev in Asi Centrl, in propiere Lcului Lobnor, trs tenti cnezului
Vldimir l Kievului. In nul 987, cest orgnizt o devrt expeditie sub conducere printelui Sergius, cre uzise despre
fscinnt tr l o mnstire de pe Muntele Athos. Au trecut ins nii, si expediti si membrii ei u fost dti uitrii. In nul 1043, l
Kiev si- fcut priti un btrin, cre declr c este printele Sergius, cre revenise din expediti de mult uitt.

Mitologia romana de Romulus Vulcanescu vorbeste despre civilizatia din Centrul Pamantului !

Referiri similre se regsesc in trditiile romnilor. In crte Mitologi romn Romulus Vulcnescu in cpitolul Pmntul mum
vorbeste despre lume lb (in cre triesc omeni), din cre fc prte si Ostrovele lbe.

Acesti urici locuiu l mrgine lumii intr-un Ostrov lb su in mi multe Ostrove lbe din lbi Apei Smbetei. Ostrovele
rohmnilor su bljinilor s-u ridict din Ap Smbetei in conditiile cosmogonice le ridicrii pmntului din pele primordile.

Cee ce insemn c in concepti mitic ostrovele simbolizez pmnturi neintinte, iesite in stre pur din Ap Smbetei, cre l
rndul ei este o p scr, numi c grdul ei de scrlitte tine de impuritte ei progresiv in directi Id. Dup o legend strveche,
Ap Smbetei izvorste dintre rdcinile brdului cosmic si inconjor pmntul de 7 su 9 ori si se vrs in Id.
L izvorele ei este pur si sus pe pmnt e un pnceu universl. Pe msur ce inconjor pmntul, grdul ei de puritte scde, ir
cnd intr in Id clocoteste in flcri. De Pstele bljinilor, in unele ste, pe mlurile pelor curgtore se puneu in blide de lemn coji
de ou, frmituri de cozonc si lumnrele cror li se dde drumul pe p, c s jung pe Ap Smbetei in Ostrovele Albe l
rohmni su bljini, c s serbeze si ei Pstele.. ..Uricii lbi tineu multe posturi lbe si se imbrcu in lb, semn l purittii lor
sufletest. .L romni doliul lb pentru btrni (codlbi) s- mentinut pn in vreme nostr in unele ste din Brgn si Crptii
estici.

Maura Anghel despre Patele Blajinilor !

Ptele Bljinilor, Ptele Morilor su Lune Morilor este o s rb tore po39r cu dt mobil , dedict spiritelor str moilor.
R d cinile cestei s rb tori vin din timpurile precretine, c nd str moii notri eru p g ni. Despre cest ne m rturisesc i o
mulime de legende din tezurul folcloristic l nemului nostru.

Bljinii (Rohmnii su Rugmnii) snt reprezent ri mitice le primilor omeni de pe p mnt. Se spune c Bljinii tr iesc sub p mnt,
pe T rmul Cel llt, dincolo de Ap Smbetei. Se spune c ei u lut prte l fcere lumii i c susin stlpii de sprijin i p mntului.

Imgini c omeni blonzi i socotii urmii lui Set (l treile fiu l lui Adm i l Evei), Bljinii duc o vi cuvios i lipsit de griji,
ntemeit pe virtute i pe incpcitte de fce r u. B rbii se ntlnesc cu femeile o dt pe n, l Ptele Bljinilor, pentru
procre. B ieii snt crescui de mme pn merg n piciore i pot s se hr nesc , dup cre tr iesc n izolre, mpreun cu b rbii.
Bljinii snt credincioi, buni l suflet, blnzi i nelepi, incpbili de fce r u, duc o vi uster , cu posturi severe.

In popor se crede c locuiesc pe mlurile unor ruri mri su lng ostrove su l hotrul cu Riul i c n r lor este mereu cld.
Bljinii nu tiu s clculeze s rb torile, de c ror sosire snt nuni de c tre omeni. Ei tiu c este Ptele tunci cnd v d c sosesc
pe Ap Smbetei coji de ou rou runcte specil de gospodine pe pe n vinere su smb t din S pt mn Ptimilor.

Cnd v d cojile de ou n r lor ndep rtt , ei serbez Ptele, ir omenii pr znuiesc Ptele Bljinilor su Ptele Morilor. In
cest zi credincioii depun ofrnde pe morminte, mprt pomeni, ntind mese n cimitir, lng biseric su n cmp, l irb verde.

Documentar : cltorie Ctre Pmntul Gol in Interior (2005) !

Un documentr interesnt cre bordez pentru prim dt, intr-un mod coerent, teori Pmntului Gol In Interior. Se fce o trecere
in revist istoriei, mitologiei si folclorului pe cest tem. Se ridic l fileu intrebri provoctore, incitnte, cre pe mine, cel putin
m-u fcut mi sceptic referitor l teori oficil.

Pn l urm ce stiu cu devrt omenii de stiint despre centru pmntului? Nu fc ltcev dect s speculeze. Au credinte si
dogme, dr nici o dovd clr c Pmntul re un miez de fier topit. Cele mi dnci forje nu u depsit ctiv zeci de km. Crust
Pmntului re prox 6000 km (dimetrul Pmntului este de 12 756 km. De ce m desconsider lte teorii si credinte? De ce m
crede dor dogmele si credintele religiei numite Stiint?

SURSE

1. http://www.histori.ro/exclusiv_web/generl/rticol/ce-u-c-utt-nzi-tii-n-tibet

2. Jn Vn Helsing in crte Cine conduce Planeta vol. 2

3. Dr. Rymond Bernnrd in crte s, Pmntul gol.

4. Tim R. Swrtz in crte s, Cltori secret mirlului Byrd dincolo de poli