=E

Rugiciune
inainte de citirea
din Sfintele Cir!i, alcituiti
de Sf6ntul Ioan Guri de Aur

Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii

inimii, ca si ascult cuvAntul Tiu 9i siJ inleleg pe el 9i
si fac voia T+ ci striin sunt eu pe pimint. Si nu
ascunzi de mine poruncile Thle, ci si-rni descoperi
ochii, ca si vid minunile din Legea Ta Arati-mi mie
cele nearitate gi cele ascunse ale inlelepciunii Tale.
Spre Tine nidijduiesc, Doamne, Dumnezeul meu, ca
si-mi luminezi mintea gi gindul cu lumina inielege-
rii Tale, ca nu numai si citesc cele scrise, ci si le 9i
implinesc. Ca nu spre osindi sI citesc vieJile 9i
cuvintele Sfinlilof ci spre innoire 9i luminare, spre
sfinfire, spre mAntuirea sufletului 9i spre mogtenirea
vietii vegnice. Ci Tu egti luminarea celor ce zac
intru intuneric 9i de la Tine este toati darea
cea buni gi tot darul cel desivAryit.
Slavi Tatilui 9i Fiului 9i
SfAntului Duh.

i
Ir,t+li
n
COLECTIA TALCUIRI LA SFANTA SCRIPTURA

TA L CUI REA
SFINTEI
EVANGHELII
DE LA MATEI

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

cu binecuvintarea
Prea Sfinlitului Piri n te
GALACTION
Episcopul Alexand riei
s i Te I e o r m a n u I u i

EF,'*
Bucure9ti.2007

EDITURA SOPHIA . EDITURA CARTEA ORTODOXA

 a.rr^ r^x.,,rx -,,h
ruv n: fr.!n_xir ! |
Hqrru^(.,ur
Fundatiei Sfintii Martiri BrAncoveni
Iwr.r'w. f undatia-smb.ro]

Edifie ingrijiti de R. P. Sineanu gi L. S. Desartovici

Coperta gi miniatura Evanghelistului: Adriana Goilav

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

THEOPHYLACTOS, arhiepiscopul Bulgariei, st.
TAlcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei / SfAntul
Teofilact, Arhiepiscopul Ohridei gi Bulgariei; ed. ingrij.
de R. P. Sineanu gi L. S. Desartovici. - Ed. a 2-a. -
Bucuregti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea
Ortodoxi,2007
Index.
ISBN 978-973-13G008-9; ISBN 978-973-1710-36-5r
I. Sineanu, R. P (ed.)
II. Desartovici, L. S. (ed.)
226.2.07

@ Editura Sophi4 pentru prezenta edilie

 EVANGHELIA _ VESTEA CEA BUNA,
CUVANTUL SI LUMINA LUI DUMNEZEU

,,Tu ai cuvintele vielii celei vegnice" (loan 6,68)

Este indeobgte cunoscut ci in inima cregtinului in care pdtrundc

,,Evanghelia lui Dumnezeu" (1 Tcsaloniceni 2,2) ce cuprinde ,,cuvintele viefii
celei vegnice" (Ioan 6,68), Biserica are acces neingridit in Duhul SfAnt 9i acel
crettin este ,,altoit" in trupul lui Hristos.
SfAntul Ioan CurA de Aur ne arati ci ,,pretutindeni se v5degte ci pAni la
marginile lumii unde se va rdspAndi puterea 9i cunogtinfa acestor Evanghelii,
neamul omenesc se va schimba: din silbatic ai aspru, va ajunge blAnd gi
pagnic"'. Acelagi Sfdnt Pdrinte, fdcAnd elogiul Sfintelor Evanghelii, ne spune
ci MAntuitorul Hristos aduce neamului omenesc doud mari bunitifi: un4
Evanghelia impirifiei, alta, vindecarea tuturor bolilor (pdcatului, n.n.)2.
Cum trebuie sa primim Sfintele Evanghelii?
Pentru primirea cu vrednicie a Evangheliei, inimile celor ce voiesc aceasta
trebuie pregitite prin lucrare duhovniceascd. SfAntul Vasile cel Mare in',.afi
ci ,,dupd cum cel ce vrea si scrie pe o tdbiili de ceari trebuie si gteargi ce-a
fost scris mai inainte, tot aga gi inima care voiegte si primeascd in chip limurit
cuvir-rtele dumnezeiegti (ale Evangheliei, n.n.) trebuie curdlita de gAndurile
cele potrivnice"3.
Sfinfii Pdrinfi atenlioneaze ci Sfintele Er.'anghelii trebuie trdite in curSIia
inimii, urmdnd de fapt invdlaturii lui H-ristos, dupi care ,,cei cura!i cu inima
vor vedea pe Dumnezeu" (Mntei 5,8). In ele aflim un autentic mod de viald
cregtinX gi nu principii de filosofie religioasi.
Limurind inlelesul Sfintelor Evanghelii, Pirinlii Bisericii vorbesc de
,,innoirea Duhului Sfint" (llf 3, 5). Pentru aceasta, modul de viali evanghelic
trebuie sd fie o participare reali la noutatea adusl de Iisus Hristos in lume
prin Intruparea Sa gi prin toate celelalte acte mdntuitoare, cum spune Sfdntul
Ioan Damaschin. Acesta este de fapt miezul Sfintelor Evanghelii. Lumina lor
este Hristos, prezent in Bisericd ,,pini Ia sfirgitul veacurilor" (Matei 28, 20).

I Onrilia 10, 3, in P.5.8.23, p."122.

' Omilia 32, in PS.B. 23, p. 393.
'Omrlia la Psalmi,7. in PS.B. 17. p.25t'.
 SfAnta Scripturd in general 9i Sfintele Evanghelii in special sunt,
intr-adevir, ,,mari amfore de inspirafie", cum spunea SfAntul Grigorie de
Nazianz{, dar ele sunt 9i trebuie sd fie mai ales ,,calea, adevirul gi viala"
( loan 13, 6) pentru fiecare cregtin care se considerd midular al trupului Bisericii.

De aceea, implinirea imperativului ,,de a propovidui Evanghelia la toati

fiptura" (Marcu 15,15) trebuie sd se infdptuiascl in gi pin Bisericd - ,,stilpul
gi temeliaAdevirului" (1 Tintotei 3, 15).
Trdind aitfel, unii sunt ,,purtafi incoace 9i incolo de orice v6nt al in-
vifiturii, prin ingeliciunea oamenilor, prin viclegugul lor, spre uneltirea
riticirii" (Efeseni 4, 14).
Din aceastd pricind, retipdrirea comentariului la Sfintele Evanghelii este
un prilej prin care omul credincios ,,se apropie de Dumnezeu gi Dumnezeu
se va apropia de om" (lacou 4,8),ingi prin Biserici.
Iatd de ce binecuvAntdm aceasti aparifie editoriali cu incredinfarea cd in
lumina adusd de citirea 9i trdirea Sfintelor Evanghelii, mai mult ca pAni acum
,,vom umbla cu wednicie intru Domnul, pliculi Lui intru toate, aducind roadi
in orice lucru bun 9i sporind in cunoagterea lui Dumnezes" (Colosmi 1,10).

Cu arhieresti binecuvAntdri

I e^u"l,v-'-
Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

I PG 37, col.7329.

J
 CUVANT CATRE FRATELE CITITOR

ln zilele noastre in care suntem bombardafi cu informalii, impresii gi

imagini de toate felurile, ne-am obignuit si trecem foarte ugor pe lAngd oameni,
pe ldngi cuvinte, pe lange tot ceea ce ne inconjoarS. $i nici nu este de mirare
ce suntem atat de nesimfitori, deoarece suntem inviiuifi zilnic cle structuri
ankopocentrice care ne hrinesc cu acel surogat, numit ,,mincinoasi biruinfi
asupra lumii". Astdzi putem vedea ci viala lduntricd, cu cat ne este mai
impimAntenitX, cu atAt mai pimAntesc ne este gi graiul, pierzAnd duhul gi
puterea care ii di viafi 9i il susline (il line Sus). Aceasta este una din pricinile
pentru care acum traim o vreme in care dragostea noastri s-a rdcit foarte
mult. Astfel, neputAnd iri!elege drept dragostea lui Hristos, proiectim asupra
Mdntuitorului propria noastrd imagine despre El, iar aceasta fiind izvoditi
dintm neade'"'dr nu ne poate agonisi decAt minciuni. Este cu putinfi ca aceasta
sd fie una dintre suferinfele istovitoare ale fiecdrei generalii gi ale fiecirui
cregtin in parte. Dar mila lui Dumnezeu este hamicX gi lucrdtoare gi fiecare
clintre noi, mai mult sau mai putin, am priceput ori am intuit ci citirea la
nivel informafional nu aduce putinla innoirii liuntrice.
Topica limbii vechi ne pricinuiegte o aparentd irgreuiere la citire, insd celui
ciruia se sArguiegte si citeasci, graiul vechi ii pricinuiegte o tainici bucurie, o
oarecare indulcire. Iar aceste simliminte ni se alcStuiesc in suflet din puterea
duhovniceasci a cuvintelor, care nu sunt informalie stearpi gi rafionalisti, ci
sevi lduntric5, ddtdtoare de via!5 gi lumini. De aceea graiul vechi gi topica sa,
ne ajutd si fim cu luare aminte la cuvinte, sd ne apropiem de addncul lor gi si
ne impdrtSgim de puterea lor ficdtoa re de viaii. Astfel, pufin cAte pu;in, incepem
sd ne indulcim de miezul cuvintelor gi si pricepem ci izvodirea acestora s-a
impirt5git de adierea harului lui Dumnezeu. Din aceasti pricind, Sfinfii sunt
sfinlitori ai cuvintelor gi ai graiului fiecirui neam in parte.
Intre cei care au pizit curatd gi au sfinlit limba romAneasci este gi SfAntul
Grigorie Dascilul, cel care impreuni cu Cuviosul Gherontie a t5lmdcit din
greacd Tdluirea celor patru Euanghelii a SfAntului Teofilact, Arhiepiscopul
Ohridei gi Bulgariei. Tilmicirile 9i cuvAntul acestor Cuvioti ne stau drept
mirturie nemincinoasd.
Pentru a adeveri, mdcar gi foarte pufin, puterea unor cuvinte intrebuinlate
in tilmicirea Tilcuirii, vom aduce in mijloc cAteva graiuri gi inlelesul lor, atAt
cAt ne-a fost noud cu putintA si-l pitrundem.
 Pentru cuvAntul gdnd avem in Tdlcuire aceste variante: cttget, socoteald,
socotinld., s/df. Ca rddicind, cuvAntul gAnd arc ungurescul gond, cuget are la
temelie verbul latin cogitare, iar socoteald gr socotinld au la bazd latinescul
succuterc. CuvAntul sff are ca temei slavonescul saefl, grai care in slavon; a
odrdslit 9i denumirea date sfinlilor, aceea de saintiteli. La noi cuvAntul s/a f
este inleles astdzi cu prisosinli ca tndemn, indrunnre,inztdldturd, poaatd, ddscdlie,
sJdtuire, tnaoiald, consimlire. Ca vorbitori de limbi romAnd gtim cu tolii cat de
pulin se folosegLe azi sfatul 9i sJdtuirea. Lucrul cel mai important este ci pand
acum noima cuv6ntului slt irnplicd cel pulin dou5 persoane: cel care dd sfatul
ori sfdtuiegte gi cel care primegte sfatul, ori e impreun5-sf;tuitor. Numirea de
s/a f dati pentru gr?nd este una care e izvoditi intru inimile celor care igi trdiau
g|ndurile ca nigte sfaturi cu aproapele, in infelesul cd gtiau c5 gAndul unui
singur om este o biruinle sau o cddere pentru intreaga fire omeneascd, din
pricini cd noi toli suntem un singur Om, o singurd fire. Agadar, cei care au
P5zit ti au rodit dragostea pentru aproapele intns, sfaturile lor, cu dreptate
sunt numili luminogi, frumogi gi sfinli, adicd saiatiteli, pentru ce nimic nu
este mai frumos gi mai bun decdt sd se sdldgluiascd fralii intru unire - dupd
cum spune Proorocul David (Psalm 732, 1-).
Pe acelagi David il pomenegte MAntuitorul inaintea fariseilor, atunci cAnd
acettia ii pdheneau pe Apostoli cd in zi de sdmbdtd luau spre hranA grau din
holde. Dar iatd ce ne spune TZlcu irea dela Luca 6,1-5: <$i invinuindu-i fariseii
pe ucenici c5 ,,smulgeau spice, le frecau cu mAinile gi mAncau", Domnul il
aduce in mijloc pe David>. Vedem aici cd graiul zice cd Mdntuitorul ,,il aduce
in mijloc pe David", cu un inleles contextual de: ,,il pomenegte pe David", ,,il
di drept pildi pe David". Agadar, Domnul nu l-a adus pe David de fafl in
chip vizut 9i trupesc, ci l-a vestit in acel miloc al firli omenegti in care Omul
este unul singur intru Hristos Dumnezeu, iar cuvintul Sdu este s/a f gi dragoste
pentru firea omeneasc; cea una. AvAnd ca rddicinl latinescul medius locus,
gratul mijloc ne arati centrul, adicd acel loc fa!5 de care marginile sau punctele
de referinli sunt la distanfe egale. Mijloc l firii omenegti nu poate fi decat
Hristos, Dumnezeu-Omul, pentru cd in jurul Sdu gi intru El noi suntem ,,una"
(Ioan 17 , 11).
CAnd iudeii, mai inainte de vremea Patimii voiau sd-L omoare pe
MAntuitorul, El ,,trecind prin mijlocul lor" Se tiinuia pe Sine (Luca 4,29-30;
loan 8, 59). Despre acestea, in Tdlcuirea de la Luca 14, 25-27 ni se spune astfel:
,,Nu Se dddea pe Sine iudeilor, ci Se depdrta gi prin mijlocul lor suindu-Se, Se
tdinuia de ucigafi". Pentru a pricepe acest cuvAnt ,,suindu-Se", trebuie si
fim cu luare aminte la dragostea Domnului Hristos pentru intreaga fire ome-
neascS. Agadar, ,,S-a tiinuit" de acegti4 impreund-pdtimind gi neincetAn-
du-$i dragostea pentru ei, pentru cd S-a pogorAt gi a luat asupra Sa neputinla
gi picatul lor, gi nu numai al lor, ci al intregii umanitAli. Iar pogorArea aceasta
a sdvArgit-o Domnul Hristos in chip deplin venind in iad 9i omorind moartea
Aceastd dragoste biruitoare e agteptate gi ciutati de tot omul ce vine in lume,
chiar daci riticirile noastre sunt adeseori atit de sfA;ietoare gi de infri-
cogitoare. $i Bunul nostru Domn, biruind pentru noi toli moartea prin inviere,
S-a suit intru cele care I se cuvin Omului. Acestea credem ci inseamnd acel
grai ce zice ,,suindu-Se", gi am luat drept temei cuvintele MAntuitorului: ,,Cine
se va inilla pe sine se va srneri, gi cine se va smeri pe sine se va inilfa"
(Matei 23,12) Fi: ,,Nimeni nu s-a suit in Cer, decAt Cel Care S-a coborit din
Cer, Fiul Omului, Care este in Cer" (loan 3, 13).
Pe toate cdte le-a f.icut Domnul, intru dumnezeiasca dragoste pentru firea
omeneasca le-a ficut, pentru cA insugi marturisette cu smerenia Sa: ,,Eu, in
mijlocul vostru, sunt ca unul ce slujegte" (Luca22,27),iar loan Botezdtorul il
propovdduiette, griind ci,,in miilocul vostru Se afli Acela pe Care voi nu-L
gti,li" (Ioan 1, 26). Noi ingine la priznuirea Botezului Domnului ne intimpinim
unii pe allii cu cuvrntele: ,,Hristos in rnijlocul nostm" gi rdspundem: ,,Este gi va
fi". $i cum nu ar fi in nrrylocril nostru Cel Care ne-a griit ci acolo ,,unde sunt
doi sau trei, adunali in numele Meu, acolo sunt si Eu in mijlocul lor"? (Matei
i8,20). Mdntuitorul Iisus Hristos este Cel Care'a fost pus pe Cruce,,in miiloc"
intre tAlhari (Ioa n L9,18),intru a.Sa putere a sfAgiat prin ,,mijloc" catapeteasma
templului (Lucn 23,45) gi dupi Invierea Sa a stat in ,,mijlocul" ucenicilor (Laca
24, 36; Ioan 20,19,26).Iar m6ngAierea noastrd este deplini, pentru ci Domnul,
prin ucenicii Sii, ne-a diruit astfel de cuvrnte: ,,Copiii mei, acestea vi le scriu,
ca si nu picituifi, gi daci va picitui cineva, avem mijlocitor citre Tatll, pe
Iisus Hristos cel drept" (1 loan 2, 1).
Intru aceastd viefuire pdm6nteasci este cu neputinfi a nu gregi, iar gregelile
noastre vin dtnlru sfaturile noastre. De nu ne vom sArgui a pdzi ntnt sfatul
minfii cd vieluirea noastre pe acest p;mant este mirginitd gi hotdrnicitd in timp,
foarte cu anevoie vom pricepe spre a Cui plinitate trecem prin aceastd viati.
ln tdlmicirea ?lilcuirii Ia Eaanghelii, Sfdntul Grigorie Dascilul 9i Cuviosul
Gherontie au intrebuinlat adesea pentru aie,iulre cuvAntul petrecere, foarte
cu dreptate sivArgind acest lucru. Au nu este viata noastri pimAnteasce pc
trecere? Cu adevirat, este o adAncire suitoare intru pocdinfi, dup; cum tutu-
ror ne-o dezviluie sfatul dumnezeiescului Pirinte Sofronie Saharor,.
Un alt cuvAnt cuprins in graiul Tdlcuirii, este n unclti cu sensul de a_folosi,
a intrebuinta. Astazi a unelti este inleles cu prisosintA intr-o noima re4 anume:
a organiza pe ascut'ts, a intreprindc in tnind, a coice, a punc la cale un contplot, a
conspira, a coniura, a urzi, n tese. Ridicina verbului n rrnelfl este cuvintul rrnenlfri.
Acest grai s-a intocmit in limba romAni din doui cuvinte rrnelle] + alte el.
Aladar unealtn este cea care este alcituitd din uncle gt altele Si prin care omul
10

face unele gi altele Deci, prin unealtd, ca pintr-vn

- adici pe toate cele dinafari.
cuvdnt, omul leagtr lumea sa cuvantdtoare de lumea necuvantetoare, insegi
partea cuvantatoare din noi fiind lucrtrtoare asemenea unei unelte. ,,$i dE
Domnul tuturor deopotrivi, cd tofi deopotrivi sunt cuvAntitori, deopotrivi
de sinegi stdpAnitori, iar unii cu socotinld uneltim slobozenia aceasta, iar allii
gi netrebnicim dumnezeiescul dar" (Tdlcuirea de la Luca 15, 11-1.0.
Foarte adesea ni se intAmpi5 sd gAndim ce Sfintii au aiuns la sfinlenie gi
au dobdndit desivArgirea ca pe o stare neschimbitoare, de sine stdtdtoare gi
inchisi in sine. Proiectim astfel asupra Sfinfilor gi sfinfeniei propria noastrd
g6ndire ralionalisti gi fragmentati 9i, apoi, in chip firesc socotim cI sfin;enia
este o stare de neatins; iar Sfinfii, fie sunt nigte cazuri aparte ale bundvoinlei
lui Dumnezeu, fie aparfin mai mult vremurilor indepdrtate decAt zilelor
noastre. Iatd, agadar, cum noi ingine semdnind inillarea mAndriei, culegem
addncul deznddejdii. Rid5cina cuvAntului sfnf este aceeagi cu a graiului s/af:
slavonescul saefu gi derivatul sdu saentu. Forma de inceput a graiului s/Arxl
este aceea de sadnt, care s-a pestrat in limba romAnd pan5 spre inceputul
veacului al XVII-leat, preschimbAndu-se treptat in sfnf, astfel cd in tipdriturile
romanegti de la inceputul secolului al XIX-lea il regdsim cu prisosinfe sub
cea de a doua formi. Agadar, Sfinlii sunt deopotriva purtetori ai luminii gi ai
frumusefii, precum gi ai gAndului, ai sfatuhti lui Dumnezeu pentru om. 9i
plinind slfrl lui Dumnezeu pentru om, ne cuprind gi pe noi toJi in sfatul lor
9i astfel intru ei ne facem ,,una" - precum ti intru Hristos ,,una" suntem (loan
17,71) - pentru ce gi ei s-au ftrcut asemenea cu Domnul (2 Petru 1,4).
Dar cum au izbutit Sfinlii a ajunge la desdvArgire? Poate cd am fi mirali
daci am afla ci nici un Sfdnt nu a fost desdairgit, ci fiecare dintre ei a fosl de
sdadrgit. Dealtfel cuvintul desdohr;it este intalnit in tilmicirea Tdlcuirii Ia
Eaanghelii nurnai ca de sdadrpit. Astfel, avem: ,,cuvintele cele mai de sdodrgit"
in 1oc de ,,cuvintele cele mai tlesdadrgite" ; ,,intelegerea mai de sdahrpit" in loc
de ,,inlelegerea mai desduhrgitd" ,,omul este mai de sdaArrit decet toate zidirile"
inlocde,,omulestemaidesdahrgitdecdttoatezidirile";,,sdahrpirea"inlocde
,desdadrpirea" , iar exemplele ar putea continua.
,,Se spunea despre Avva Sisoe, ci atunci cAnd era s d se sdofrrgeascd, gezAnd
pirinlii lAngd dAnsul, a strdlucit fafa lui ca soarele. $i le-a zis lor: Iat5, Awa
Antonie a venit! $i dupS pulin a zis: Iati, ceata Proorocilor a venit! $i iarigi,
fala lui mai mult a strSlucit. Si a zis: Iatd, ceata Apostolilor a venit. $i s-a

I De pild5, SfAntul Voievod Martir Constantin Brincoveanu, in anul 1688, in pisania

bisericiictitoritefaMogogoaia,scria:,,Suitl1agidumnezeiascibisericaaceasta,alcdriehram
este S?inffl Gheorghe... " (cf. Nicolae lorga, Inscriptlti din bisericile Rontiniei, \' ol. II, Bucuregti,
1908, p. 5).
 1l

indoit [inmullit in strXlucire] fa]a lui iarigi. $i se pirea, ca gi cum el ar fi

vorbit cu cineva gi s-au rugat BitrAnii de el, zicAnd: Cu cine vorbegti, Parinte?
Iar el a zis: Iati, lngerii au venit sd mi ia gi mi rog sA fiu lasat sd me poceiesc
pulin. $i i-au zis lui BdtrAnii: Nu ai trebuinfi si te pocdiegti, Pirinte. $i le-a
zis lor BdtrAnul: Cu adevdrat, nu md gtiu pe mine si fi pus inceput. Atunci au
cunoscut toti ca este desduArgit.$iiard9i, de ndprasni s-a ficut faia lui ca soarele
gi s-au temut toli. El le-a zis: Vedeli, Domnul a venit. Iar Domnul a zis: Adu-
celi-mi pe vasul pustiului! $i indate gi-a dat duhul. $i s-a ficut ca un fulger 9i
s-a umplut toate casa (locul) de buni mileasm5".
Isloria sduhrgirii Sfintului Sisoe cel Mare am agezat-o aici dupd Patericul
egiptean2. Dupi cum ni se spuue in Cuudntul inaintc, aceastA versiune este
diortositi dupi o edilie tipiriti la RAmnic. ln anul 1913 a fost publicat la Iagi
Patericul ce cuprittde in sine cuainte folositoare nlc 9firtilor Bdtrini - dupd editia
din 1828, ingrijitd de Mitropolitul Grigorie Dascdlrrl. Cu toate ci nici una din
cele trei ediJii vechi pomenite mai sus nu ne este cunoscuti nemijlocit, inclinim
sd credem ci aici, in .loc de ,,Atunci au cunoscut toli ci este desdair;it" s-ar
afla ,,Atunci au cunoscut toii ci este de sduhrgit" .

Dar cine era Awa Sisoe? Acela despre care el insugi spunea in chip tiinuit:
,,De ag fi avut unul din cugetele lui Avva Antonie, rn-ag fi ficut tot ca focul;
insd gtiu un om care cu ostenealS poate si poarte cugetul siu". Iar cugetul,
sfatul lui Avva Antonie era acela pe care il invdlase de la curelarul din
Alexandria: ,,Toli se vor mAntui, eu singur voi pieri". Atadar, la sdahrsirea
Avvei Sisoe vine mai intAi Avva Antonie, cel de un gAnd, de un s/cf cu el.
Apoi vine ceata Proorocilor, aceia care au vestit slujirea gi dragostea ,,Mielului
lui Dumnezeu, Cel Care ridici picatul lumii" (loan 1,29).Dupd acegtia vine
ceata Apostolilor, cei care s-au ficut ,,tuturor toate" (1 Corinteni 9, 22) 9i
,,pirta9i dumnezeiegtii firi" Q PetnL 1, 4). Apoi vine ceata ingenlor, care
sunt ,,duhuri sluiitoare, trimise ca si slujeasci, pentru cei ce vor fi mogte-
nitorii mintuirii" (Earei 1, 14).Iar cdnd Avvtr Sisoe le cere acestora si-l
ingiduie si punA inceput, nu primegte de la ingeri decAt un indumnezeit
surAs, pentru cd smerenia lui Sisoe este cea a lui Hristos. Apoi, intru aceasti
smerenie, di mirturia sa spre folos firii omenegti gi abia atunci a venit de fali
minunatul nostru MAntuitor, Fiul ,,Tatilui tuturor, Care este Peste toate gi
prin toate gi intru toJi" (E.f-asuti 1, 6). $i cere Domnul ,,vasul pustiului", pentru
ci vasul este pus in mijlocul nostru, in niilocul firii omenetti, spre a noastrai
slujirc ai folosin!5.
Agadar s/atrrl Avvei Antonie a rodit intru Sisoe s-fafui netnincinos ci ,,nu
a pus inceput", adicd este dc srTz'rirpif nu desduirgtt.

: Ptrblicat la ed. EOR, 19q0, pp 208-?09.

'\lba'lulia,
 Aceasta este pricina pentru care noi credem ca in istorisirea sdzrrir,sin i Awei
Sisoe se cade sd citim ,,Atunci au cunoscut toli ci este de sdahrgit" in loc de
,,Afunci au cunoscut tolt cA este desdadrgit" .
Precum din cuvAntul Awei Sisoe se vede cI a rodit rugdciunea curelarului
din Alexandria tot astfel de roadi a adus in graiurile sale 9i SfAntului Grigorie
Dascdlul. Spre mirturie, este vrednic6 de pomenire intAmplarea ce s-a petrecut
la inscdunarea sa ca htaist;tdtor al Ungrovlahiei.
in iama anului 1823, Cuviosul Grigorie Dascilul a fost chemat spre a fi
ales mitropolit. A plecat de la Cilddrugani pe jos, prin frigul teios. Noaptea
trecea prin satul Tunari de iAngd Bucuregti, iar preotul din sat, vdzAndu-l
prost imbrdcat, i-a prins gi l-a inchis, socotind cd este un cdlugdr hoinar, ori
vreun prefdcut in vegminte cdlugiregti. $i nu l-a inchis oriunde, ci in cotelul
porcilor. Aici a trebuit si rimAni Cuviosul Grigorie pAni a doua zi, cAnd
preotul cu pricina urma si facd o cercetare. Dar, pe cAnd se lumina de ziui, o
slugd milostivd ia dat drumul Cuviosului. Afari era un ger ndpraznic. Astfel
a ajuns Cuviosul Grigorie la Bucurepti. Dupd ce a fost hirotonit mitropolit,
preolii din preajml au venit sd ia blagoslovenie de la noul ierarh. CAnd preotul
din Tunari a vdzut pe cine a trchis in coteful porcilor, s-a speimantat Fi nu
indriznea si vini inaintea arhiereului. Atunci SfAntul Grigorie i-a zambit gi
i-a griit cu blAndefe: ,,Nu te teme, pirinte, cici porcii sfinliei tale s-au purtat
bine cu mine".
in aparengd, aceste cuvinte ale mitropolitului erau o rostire glumea|5, ce
avea in ea blAndelea mustrdrii. Dar cei care se aflau atunci ftr acea obgte gi
aveau urechi de auzit, puteau sI priceapd care era misura celui care era insci-
unat mitropolit. Iati ce putem cin turTdlcuirea de la Luca 15, 1L-16 (pilcla fiului
risipitor): ,,Tofi cei care se tdvdlesc in noroiul fapteior celor de necinste 9i al
patimilor celor materialnice, <porci> sunt, deoarece ochii porcului niciodati
nu pot vedea cele de sus. fiindci au ciudati alcdtuire. Pentru aceasta gi porcarii,
cAnd prind vreun porc 9i nu pot s5-l faci str taci, il intorc cu capul in sus 9i il
fac pe el de strigi mai pufin, cdci viind oarecum spre vederea celor ce niciodatd
nu le-a vizut 9i, privind cele de sus, se spiimAnteazi gi tace. intru acest fel
sunt ochii celor care cresc intru cele rele, niciodatd nu vid cele de Sus". Agadar,
Cuviosul Grigorie nici nu-l iudeci, nici nu-l osAndepte pe acel preot, ci
zAmbindu-i gi cu bldndele griindu-i, ii spune: ,,Nu te teme, p5rinte, Pentru
ci porcii din cotelul ir care m-ai inchis s-au purtat bine cu mine 9i nu mi-au
fdcut nici un rdu. Insd nici gAndurile tale, care sunt porcegti - pentru ci pe
om, fiptura cea cuvant;toare o pui impreuni cu porcii cei necuvantetori -
nu mi-au fdcut nici un riu, pentru cd le-am luat asupra mea 9i le-am purtat
intru dragostea lui Flristos pentru firea omeneascd gi astfel s-au purtat bine cu
mine, cdci slava gi dragostea pe care o di Hristos este asemenea Pentru mine,
 13

precum gi pentru tine. Deci, ia aminte la cele dinliuntru ale tale, gi primind
sf f r/ gi rugiciunea me4 fi-te de sduhrpit" .
intru acest chip, petrecerea liuntrici a Cuviosului Grigorie s-a aritat a fi
,,ascunsi cu Hristos intru Dumnezet" (Coloseni 3, 3). Iati, dar, ci gi Cuviosul
Crigorie Dascilul s-a socotit pe sine de sduArsif gi nu desduArsit.
Sfinlii, ca unii care se socotesc de sdodr;it,igi rirleliesc cuvintele sfntului lor
intru o nevoinfd in care prin dragostea lui Dumnezeu nu circumscriu nici
cuvintele, nici lucrurile, nici fdpturile, nici firile, nici ipostasurile. Pentru ci,
intAi de toate, tot ceea ce se circumscrie poate fi supus lucririi slavei degarte
9i nesmereniei; in al doilea rAnd, circumscrierea, mijlocind inchiderea in sine,
ne desparte de dumnezeiasca dragoste, iar in al treilea rAnd, aceasti lucrare
de circumscriere nu este proprie fiinfdrii dumnezeiegti.
Fie, dar, ca gi noi sd ne petrecem aceast5 viati wtcltirtcl cuvintele noastre
intru sfatul cel cle sduirpit, iar Dumnezeu, atunci cAnd va socoti de cuviinli,
ne va face pArtagi ai suspinului Duhului SfAnt.
Acestea fiind spuse, nu ne rimAne decAt si nidijduim ci aceast; edifie a
TftlcuiriiSfAntului Teofilact va aduce un oarecare folos indeobgte. Inainte de a
incheia, cerem iertare tuturor acelora care ar fi s"lvdrgit mult mai bine decAt
noi aceastd munc5. intru osteneala diortosirii nu am Purces fdlindu-ne,,cu
caii 9i cu cirufele" noastre (Ps4lnr 19,8), ci ca unii care gtim cd intru adevir
suntem sleifi de foame 9i de sete, ,,nu foamete de piine gi nu sete de api, ci
de auzit cuvintele Domnului" (Amos 8,11). Iertali-ne, fralilor 9i vi rugim si
plinili cu rugdciune toate neajungerile gi neputinlele noastle.
Aducem mullumirile noastre: Mihaelei Voicu 9i lui Nicolae Chince4
directorii Editurii Sophi4 pentru inJelegerea statomica Pe care ne-au aretat-o
pAnd la finalizarea ediliei; lui Marcel Bourog, pregedintele Fundafiei Sfinfii
Martiri Brincoveni, pentru prietenia 9i sprijinul cu care ne-a intdmpinat;
doamnei dr. Meda Hotea, de la seclia Coleclii Speciole a B.C.U. Cluj-Napoca
precum gi doamnei Mariana Soporan, pentru €ienerozitatea lor; Cosminei
Tdmag, pentru sfatuirea Iingvistici dati in realizarea acestei edilii; Adrianei
Goilav, pentru realizarea copertelor gi a miniaturilor Evangheligtilor; lui Florin
Todea pentru bunivoinla sa ti pentru tot materialul bibliografic, prccum 9i
tuturor celor care ne-au ajutat in chip 9tiut, sau negtiut de noi.
L. S. Desartooici
i4

1I
lt
STUDIU INTRODUCTiV I

S
Datoia impliniii poruncilor ezt anghelice

,,Cel ce are poruncile Mele;i le pizegte, acela este care Mi iubegte;

iar cel ce Md iubeste pe Mine va fi iubit de Tatil Meu gi-l voi iubi gi Eu
9i Mi voi arita lui" (loan 14,21).
Ca gi cum ar tAlcui aceste minunate cuvinte ale MAntuitorului, Sfinlii
PSrinli, din insufiarea Duhului Sfdnt au rAnduit ca in vremea Sfintei
Liturghii, inainte de citirea Evangheliei sd fie cititd de preot, in sfAntul
altar aceastd rugdciune: ,,Strdlucegte tn inimile noastre, Iubitorule de
oameni, Stdpine, Iumina cea curatd a cunoagteii Dumnezeirii Tale gi
ileschiile ochii gindului nostrr spre infelegerea etsanghelicelor Tale
propoadiluii. Pune in noi gi frica fericitelor TaIe porunci, ca toate poftele
trupului cdlcdnd, aieluire iluhoaniceascd sd petrecem, cugetdnd gi fdcdnd
toate cele ce sunt spre bund pldcerea Ta"l.
CAt de mult ne streduim fiecare dintre noi spre implinirea poruncilor
Evangheliei, ne-o mdrturisette inseti congtiinla noastrd, dar gi roadele
statomice pe care ie-am dobAndit dintru aceastd lucrare. Din aceastd pricini
socotim cdeste lucru foarte anevoios gi plin de multe prime.jdii a indrlzni si
scriem de la noi ingine ceva despre implinirea sfintelor porunci ale
MAntuitorului Hristos. Despre preaputemic4 minunata gi sfinfitoarea iucrare
a implinirii poruncilor li se cuvine sd vorbeascd numai celor carc s-au statomicit
in aceastd iucrare, iar sufletele lor sunt acum incdrcate nu de florile pociinfei,
ci de roadele lucrdrii celei mar de sdokrpit. Cu adevdrat, cuvantul cu putere
duhovniceasci despre implinirea poruncilor Evangheliei este numai al
Sfingilor. CunoscAnd netrebnicia noastrd, nu este lucru cuviincios a indrimi
sd alcituim cuvint dupd mintea noastrd gregelnicd, ci se cade a pune inainte
cuvinte sfinte, care nu sunt plismuire gi road; a pdrerii de sine 9i lucrare a
slavei degarte, ci prin lucrarea PreasfAntului Duh au fost izvodite in inimile
Sfinfilor. De acee4 ii rugim pe iubifii cititori sd fie pogorAtori neputinfei noastre,
iar dacd r.rnele sau toate dintre cuvintele Sfinfilor ce indrdznim sd ie agezim
mai jos le vor fi cunoscute pe deplin, si fie ingiduitori, socotind cd aceste
cuvinte le-am adunat numai pentru folosul nostru, al celor care scriem. Atat
catne este il putinla. ti noi, cumpdnind in noi ingine, ne sarguim sd pricepem

l Yezi Rugdciunea dinainte de Euanghelie, din rAnduiala Sfintei Liturghii, in oricare

edilie a Lit urghierulu i.
 15

in chip nefdlamic care este starea duhovniceascd in care ne afldm atAt noi
ingine, cAt gi lumea vremurilor pe care le triim. De acee4 ndddjduind la
dragostea gi ingdduinla ciiitorilor, agezdm in continuare cAteva cuvinte diruite
spre folos duhovnicesc de Sfingii vremurilor apropiate noud.
Cu un veac ai iumdtate in urmd, privind la agezarea lduntricd a cregtinilor
ortodocai, SfAntul Ignatie Briancianinov (1807{B6n scria astfel:
,,Astdzi, mul;i oameni au indriznit sd-9i introducd rAnduielile lor in
rAnduielile SfAntului Duh. Din aceastd cauzd, rAnduiclile ceregti s-au fdcut
pim6ntegti, cele duhovnicegli - trupegti, cele sfinte - picdtoase, cele intelepte -
neghioabe. Vid nepotrivire4 vdd niruirea ce decurge din ea; dar nu vid
inceputul din care decurg toate nenorocirile: pentru ce privesc Ia lumina
propriei lor rafiuni cizute 9i nu Ia lumrna lui Dumnezeu. Inceputul nenorocirii
constd in disprefuirea neingdduitd 9i trufagi a pomncilor SfAntului Duh, in
inlocuirea lor cu rAnduielile proprii. Iati r.rnde e cauza destrdmirii generale,
cauza cdderii cregtinismului, a ciderii morale ce precede intotdeauna ruina
civili, care prevestegte aceastd ruini. Se mai gdsesc in particular cregtini, dar
a fost pierdutd cunoagterea obgteascd, unici a Adevdrului pdn care totul s-ar
uni intr-un singur trup duhovnicesc, cu un singur chip de cugetare, sub un
singur cap obgtesc - Hristos. Azi, fiecare are mai mult sau mai pufin modul
sdu de cugetare, religia s4 drumul lui, luate in chip arbitrar sau la intAmplare,
considerate ca drepte sau mdcar justificabile. Aceastd nenumdratd turmi carc
a pierdut legdtura gi unitatea h adevdr gi in duh, prezintd observatorului
duhovnicesc aspectul celei mai mari devilrndgii: fiecare oaie ritdcette de capul
ei, nimeni nu-i poarti grija oamenii nu mai aud - intr-atAt li s-a ingreunat
auzul - glasul mAntuitor al Adeviratului Pdstor ce rdsund in SfAnta Lui
Bisericd, care le mai oblicegte sus gi tare nedreptatea gi le aratd drumul drept"2.
La un veac dupd SfAntul Ignatie, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul (1913-
11960), cunoscAnd cAt de vitimdtoare este impulinarea cu sufletul, ne-a
descris care sunt pricinile acestei stdri sufletegti:
,,CercetAnd mai cu de-amdnuntul, vom l'edea cd impulinarea de suflet,
indoiala pentru mantuire gi dezniddjduirea se ivesc indeosebi din
urmitoarele motive:
L. inainte de toate gi de cele mai multe ori este lipsa de povituitori
duhovnicegti;
2. necunogtinla Sfintelor Scripturi (din care necunogtinli se nasc
pdrerile gregite 9i ingeldciunea minlii);

z Sfdntul Ignatie Briancianiror.i Cuuri ttt dcsprt: ntoarte, ed. llean4 Bucuregti, 1997, nota
4, pp. 6-7.
16

3. vdtimarea Dreptei Credinle (cAnd facem prietegug cu ereticii, cu I

masonii 9i cu ateii comunigti); I
4. trAndivia duhului (adicd pirdsirea celor duhovnicegti cu nesimlire s

9i fdri nici o cdinfi);

5. nemirturisirea curatd (cAnd o facem de mAntuiali. cu ascunziguri I
9i dezvinovitiri);
6. impirtipirea cu nevrednicie (cAnd gtim ci nu suntem in rAnduiali
9i ne apropiem cu obrdznicie, de ochii oamenilor);
7. cAnd suntem robi;i de patima mAndriei gi nu ne plecim deloc spre
vindecare;
8. cAnd ne-am fdcut vinovafi 9i am cizut sub afurisenia arhiereului
sau a preotului 9i nu ciutim dezlegare de la cel pe care l-am scArbit;
9. cAnd am ficut vreo nedreptate mare cu buni gtiinfd (prin furtigag sau
prin clevetire, neciutAnd a repara gregeala gi impdrtngindu-ne neimpdcati);
L0. cAnd ne ldsim robili de intristare peste misurd (aceastd intristare
fiind insdpi deznidejdea);
1.1. cAnd, din multa zavistie, huiim SfAnta Credintd, numele lui
Dumnezeu ori persoanele sfinlite;
L2. cAnd ne blestemim pe noi ingine sau pe algii, firi
de socoteali
(luAnd in degert numele Domnului gi necdutAnd vindecare)"3.
Dupi cum ne arati SfAntui Ioan Iacob, lipsa povifuitorilor duhor,nicegti
gi necunogtinta Sfintelor Scripturi sunt pricinile de cipltAi care ne vegtetesc
viala liuntrici prin impufinarea cu sufletul, indoiala pentru mAntuire gi
dezndddjduire.
Penku a infelege mai bine ce inleleg Sfinfn PArinfi prin ,,povifuitor duhov-
nicesc", ldsim loc aici sfetuirii SfAntului Simeon Noul Teolog (949-+7022):
,,De voiegti si te lepezi de toate gi si te deprinzi cu viefuirea evanghelicd,
sd nu te dai in seama unui invd!5tor neincercat sau pdtimag, ca nu cumv4 ir1
loc de petrecerea evanghelici si o i:rvefi pe cea drdceascd. Fiindcd invdtdturile
bune sunt de la invifdtori buni; iar cele rele de la cei rii. Cici, desigur, din
seminle rele ies roade rele. indupleci pe Dumnezeu cu rugeciuni gi cu
lacrirni, ca si-fi trimiti un ciliuzitor nepdtimag gi sfAnt. Dar cerceteaze Fi tu
dumnezeiegtile Scripturi gi pai ales scrierile cu invdlituri despre iucrare
ale Sfintilor Pdrinli, ca punandu-le al5turea de cele invilate gi fiptuite de
invdtdtorul gi inaintestatdtorul tdu, si le po;i vedea gi in;elege pe acestea ca
intr-o oglindi; gi pe cele ce congldsuiesc cu Scripturile sd le iei in inimd 9i sd

3 SfAntul Ioan Iacob Hozevitul, Din leihon cdtre Sr'on, ed. Gordian, Tirni9oar41.996,
vol.2, p.20 si99.
 17

cu le stdpAnegti cu cugetare4 iar pe cele mincinoase 9i striine si le dai la o

parte gi sd le lepezi, ca si nu rdticegti. Cdci sd gtii ci in zileie acestea mul1i
s-au fdcut dascili mincinogi gi ingeldtori. Tot cel ce nu vede, dar se incumetd
si cdliuzeascd pe allii, e un ingeldtor 9i duce pe cei cel urmeazd in pripastia
tn pierzaniei, dupd cuvAntul Domnului: "Orbul de va ciliuzi pe orb,
amAndoi vor cidea in groapi> (Matei 15,14)"4.
Cu toate cd SfAntul Simeon Noul Teolog a trdit in veacul al X-le4 inci
de pe atunci deplAngea lipsa adevdralilor povifuitori duhovnicegti.
Mai apropiat vremurilor noastre, SfAntul Paisie Velicicovski (1722-
t7794) ii spunea aceste cuvinte monahului \4sarion, care igi ciuta un
ll povatu itor d uhovnicesc nemincjnos:
,,MAntuirea sufletului, de care md intrebi, intru alt fel mai cu lesnire a fi
nu se poate, fdri numai prin povifuitor adevdrat gi duhovnicesc, care gi
; insugi si fie nevoindu-se a face toate poruncile lui Dumnezeu, dupd cuvAntul
e Domnului ce zice ci: "Cel ce va face si va invi!4 acela mare se va chema',
(Matei 5,7 9), cici cum va putea pe a1tul povdlui la calea mAntuirii pe care el
|l insugi nu a umblats; ci sd cuvine el mai intai, insugi, impotriva tuturor
patimilor sufletegti gi trupegti pAnd la sAnge a sta gi cu ajutorul 1ui Hristos,
pe poftd gi pe mAnie a ie birui gi cuvAntarea de neinlelepfie gi mAndrie, prin
smerita cugetare gi rugiciune a le vindeca- Dupd acee4 iubirea de dulceji,
1 iubirea de slavd gi iubirea de argint, cumplitele acestea ndparci ale intregii
: lumi gi toate celelalte patimi a Ie supune sufletului gi, dupd aceste4 cu darul
I lui Hristos a strdluci unul ca acela cu darurile Duhului, dupd cea zisd de
Domnul: "Aga si lumineze lumina voastrX inaintea oamenilor, pentru ca
si vazi lucrurile cele bune" gi celelalte (Matei 5, 17 ),la unul ca acesta, zic,
povifuitor. $i cel ce se invali de la dAnsul, prin insegi lucrurile poate a se
invi|4 fird de ingelare, toate poruncile lui Hristos gi toate faptele bune, pe
care toate acestea vdzAnduJe gi auzindu-le cel ce se invafe de 1a el gi prin a
lui p^ovifuire inainte a spori gi mAntuire a afla
In acest fel s-ar fi cizut noud, frate, a ne afla noui povdluitor. Ci, vai
vrernii noastre acesteia de acum, prin care primejdie, purtitorii de Dumnezeu
Pirinlii nogtri, prin Duhul mai inainte vizAnd-g din multa jale, ca fiilor lor,
spre a noastrd intirire, intru sfintele 1or scrieri, toate ni le-au ardtat nou5, cd
zice dumnezeiescul Simeon Noul Bogoslov: cu adevdrat sunt [povijuitori
duhovnicegti] care bine gtiu a patte Fi a tdmddui sufletele cele cuvAntdtoare.

t Filocalia rontitreascd, vol. 6, Sutt:t i Ai a cdpefelor teologice si prnctice, capetele 48-50,

ed. IBMBOR, Bucure;ti, 7977, pp.30-3f.
'Vezi tilcuirea SfAntului Teofilact la Matei 5.19.
18

Cd postiri gi privegheri gi chipul bunei cucernicii, multi poate lorugi

prefdcAndu-gi sau gi cu fapta cAgtigAndu-9i gi de a grdi din pAntece multe
gi cu cuvinte a invila, cu lesnire pot prea mul;i; dar, cei ce prin smerita
cugetare gi prin plAnsui cel de-a pururea gi lacrimi a-gi tdia patimile gi cele
mai mari fapte bune a-gi cAgtiga, foarte pulini se afld. $i spre mai intdrirea
cuvAntului sdu, SfAntul Simeon aducea pe cei mai de demult din Sfintii
Pirinli gi graiegte aga: zic dumnezeiegtii nogtri Pdrinfi: cd vr6nd cineva
patimile a-gi tdi4 prin plAns le taie pe ele gi vrAnd fapte bune a-gi cagtig4
prin plAns le cAgtigi pe ele. Ar5tat, dar, este, ci monahul cel ce nu in toate
zilele pl6nge, nici patimile nu poate a gi le tiia, nici fapte bune a isprivi,
agijdere4 cd nici darurilor p;rtag cAndva poate fi. Drept acee4 9i cel mai
cu apropiere de noi, purtAtorul de Dumnezeu Pdrintele nostru Nil Sorski,
lumina Rusiei, toate acestea cu multA luare aminte intru dumnezeiegtile
Scripturi seama luAnd gi ticdlogia vremilor acestora gi a oamenilor acestora
de acum grijirea vizAnd, intru a sa carte la inaintecuvantare, sfituiegte pe
rAvnitori, aga griind: Se cuvine cu prea multe osteneali a ciuta pov;'uitor
neingelat, iar neaflAndu-se unul ca acest4 ne-au poruncit noui Sfintii
Pirinfi, din Dumnezeiegtile Scripturi 9i din invdgdiurile purtdtorilor de
Dumnezeu Pdrinli a ne invAt4 ascultAnd pe Insugi Domnul grdind: <Cercati
Scripturile 9i intru dAnsele vefi afla viati vegnicd> (Ioan 5,39). De aici, dar,
acum frate ne este noui cea de pe urmi nevoie, ca intru dumnezeiegtile 9i
pdrintegtile Scripturi cu multe intristare gi cu multe lacrimi ziua gi noaptea
a ne inv5j4 gi cu cei de un gAnd parinti betrani gi rAvnitori gi a ne povdfui la
poruncile lui Dumnezeu gi la lucrarea Sfinlilor Pdrinlilor nottri; ti ag4 cu
mila lui Hristos gi cu a noastrd nevointe putem mAntuire a afla"6.
Iar SfAntul Calinic de la Cemica (1787-+1866) sfAtuia in acest fel: ,,Tir,
frate, fi ceea ce-!i spun. Ajutd-te cu citirea cirgilor folositoare de suflet 9i fdri
sd iei seam4 vei vedea o schimbare in sufletul tiu. AgonisegteJi astfel de
cirfi folositoare, mai ales cele scrise de oamenii virtuogi cum sun t: Mdrtu*ira
ortodoxd, Thlcuiile celor patru Eaanghelii, a epistolelor lui Paael pi a Epistolelor
sobornicesti de Teofilact al Bulgariei gi altele, din care poti inlelege tainele
credinlei noastre, cele de care are nevoie fiecare cregtin, virtufile care.l apropie
pe om de Dumnezeu, relele careJ invrajbesc cu El ;i multe altele in legituri
cu mAntuirea ta La alegerea ciryilor sfituiegte-te totdeauna cu duhovnicul
tdu, acest lucru fiind de trebuinli. Noi acum cinstim mulfi Sfin;i, care gi-au
ir:rceput calea sfinleniei ir urma citirii vreunei cdrfi de suflet folositoare, dar

6 Viata Cuaiosului Paisie delaNean$,dupd manuscrisul nr. 154 din Biblioteca Ministirii
Neaml, ed4ie ingrijiti de diac. Ioan lvan, ed. Trinitas, Iagi, 1997, pp.3't-32.
 19

mai mulli sunt cei care acurn se chinuiesc in focul iadului gi care, dace ar fi
citit cdrli de suflet folositoare, s-ar fi pocdit gi s-ar fi intors Ia Domnul 9i astfel
s-ar fi invrednicit de vegnicele bucurii ale Raiului. Dumnezeu ne atrage la
Sine cu inspdimAntiri gi binefaceri, cu pilda vielii Lui gi cu cirlile legii sfinte.
Dar ce pot folosi toate aceste4 dacd tu nu te gAndegti niciodati si le deschizi
si le citegti? Ce folosegte unui corlbier harta nautici, dacd o jine intotdeauna
ficuti sul? Ce folosegte busol4 de o vor fine coribierii totdeauna ascunsi?"7
In continuare, vom ageza cdteva fragmente din testamentul duhovnicesC
al SfAntului Ignatie Briancianinov: .indatorirea de cdpdtAi pentru un
incepitore este de a studia Evangheliile 9i intreg Noul Testament. Euanghelie
poate fi numit, dealtfel, intreg Noul Testament, pentru cd hcesta nu confine
altceva decAt invd|5tura evanghelici. Agadar, incepdtorul va studia mai intAi
de toate poruncile Domnului din Evangheliilc de la Matei 9i Luca Studierea
gi punerea in practici a acestor doud Evanghelii vor face mult mai ugor de
inleles alte scrieri ale Noului Testament. La citirea Evangheliilor mai trebuie
adiugatd citirea tAlcuirii pe care le-o face fericitul Teofilact al Bulgariei.
Lectura acestei tAlcuiri este de neapirati trebuinld, ea permilAnd inlelegerea
corecte a Evangheliei gi, in consecinfd, punerea rninulioasi a ei in practicd.
Pe de altd parte, canoanele Bisericii cer ca Scriptura sa fie interpretati in
acord cu comentariile patristice gi nu in mod arbitrar. LisAndu-ne ciliuzili
in inlelegerea Evangheliei de explicaliile acestui SfAnt Pdrinte, ale cdrui
tAlcuiri sunt primite gi intrebuinlate de BisericS, noi vom rdmAne credinciogi
traditiei bisericegti"lo.

7
Sfantul Calinic de Ia Cemic4 Despre piedicile nintuirii oturlui: sldbirca ;i impuliturca
crcdin\ei, in vol. Un sfint prilre oanrri, sub ingrijirea episcopului Gherasim Cristea ed.
Episcopiei Rdmnicului, R6mnicu-Vilce4 7996, pp. 62-63.
3 Opera SfAntului Ignatie Briancianinov
este publicatd in limba rusi h 6 volume: vol. I,
ll gi III sub numele de Eveicnle ascetice, vol. N - Propoocdanii nsctticc si scisai cdtre ntirai,
vol. V - Prinos monalismultLi contetnporan si voI.W - Pafcricon. Testamentul duhovnicesc al
Sfdnhrlui Ignatie este cuprins in cel de-al Vlea volum al operei sale. Testamentul sdu (vol.
V), o lucrare de o insemnitate capitald, a fosttradusi parfial in Limba francezi, iar din francezi
s-a tradus in romAnette de cdtre IPS Andrei al Albaluliei. O edigie integrali cu o traducere
completi a inhegii opere a Sfiinhrlui Ignatie Briancianinov este in curs de realizare la editura
Sophi4 prin sfrddania traducdtorilor Adrian pi Xenia Tinisc-scu-Vlas
" Cuviosul Serafim Rose spune ci ,,in secolul nostru XX, atit de slab duhovnicegte,
toti suntem "incepdtori"" (Onrul ditt spatele Filocaliei si orloclocsii da azi, in Autobiografia
unui stLlref, ed. Deisis, Sibiu, 1996, p.11).
)0 Sfantul Ignatie Briancianinov, Fdriniturile Ospdtului, ed. Episcopiei Ortodoxe

Romine a Alba-luliei, 1996, cap. IX, pp. 28-29.

 ,,Primejdia ce-l pagte pe cel ce neglijeaze implinirea poruncilor
Evangheliei este de a aiungela sterpiciune duhovniceasci. la indepirtare
de Dumnezeu, la pierzanie. Intr-adevdr, Domnul a zis: de Mine nu
"firi
puteli face nimic. Daci cineva nu rimAne in Mine, se arunci afari ca o
mlndifi gi se usuci; si o aduni 9i o arunci in foc 9i arde... RlmAnefi in
iubirea Mea" ( loan 15,5-6,9-70). "Nu oricine imi zice: Doamne, Doamne,
va intra in impirifia Cerurilor, ci cel care face voia Tatilui Meu Celui
din Ceruri. Mulli Imi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamne au nu in
numele Tiu am proorocit 9i nu in nurnele Tiu am scos demoni gi nu in
numele Tiu minuni multe am ficut? $i atunci voi mirturisi lon niciodati
nu v-am cunoscut pe voi. Depirtafi-vi de la Mine cei care lucrafi
firidelegea> (Matei 7, 21-23). Cel Care ne diruiegte smerenia, Cel Care
ne-a invdtat gi care este modelul, Domnul nostru Iisus Hristos, a numit
sfintele, putemicele gi dumnezeiegtile Sale porunci ,<mici> (Matei 5,19),
in sensul ci este foarte simpld forma sub care sunt exprimate, Permiland
oricdrui om si se apropie de ele gi sd le infeleagi, chiar 9i celui mai pulin
educat. Dat in acelagi timp, Domnul adaugi ci acela care va cllca in mod
conttient gi constant o singuri porunce, .,mic se va chema in lmpirifia
Cerurilop (Matei 5,19), sau, dupd invifdtura Sfinlilor Pirinfi, va fi lipsit
iie impdrd;ia Cerurilor gi aruncat in focul gheenei"lr.
,,Dumnezeu a rAnduit ca noi. creptinii ortodocgi, sd fim judecali dupi
poruncile Evangheliei gi de aceasti judecatd depinde destinul nostru
vegnic"l2.
,,Si fim cu toati grii4 fralilor, in implinirea poruncilor Evangheliei.
Nu gtim cAnd vine moartea intr-un moment Putem fi chemali la judecatS,
atunci cAnd ne atteptem mai pufin. Fericili cei ce sunt pregdtili pentru
treccrea in vegnicie pdntr-o viafi conformi cu Evangheiia. Vai de cei ce
cad in nepdsare, care sunt neatenti, care-gi fac voia 1or, care se incred in
pdrerea lor! Vai de cei ce n-au rupt toate legdturile cu satana! Vai de cei ce
n-au intrat in legiturd cu Dumnezeu! $i mai riu de cei ce au intrat in
aceasti legiturl gi apoi au rupt-o!"13.
,,Adevdratul cregtinism gi adeviratul monahism constd in implinirea
poruncilor Evangheliei. Acolo unde acestea nu sunt indeplinite, nu existd
nici crestinism, nici monahism, oricare ar fi aparenfele exterioare"ra.

I' Ibid., cap. l, pp.17-72.

D Ibid., cap. Il, p. 13.
rr Ibid., cap. II, p. 14.
'. Ibid., cap. IV p. 17.

,-_I
 21

,,Cel care gi-a intemeiat viata pe cercetarea Evangheliei gi pe implinirea

poruncilor evanghelice, gi-a intemeiat-o pe o stAncd nezdruncinati. Oricare
ar fi condifiile in care l-au plasat impreiuririle vielii, el nu-gi impulineazd
lupta duhovniceasca. EI este neincetat in lucrare, luptd gi inainteazi mereu,
chiar dacd lucrarea s4 lupta gi sporirea s4 rimAn necunoscute gi neinlelese
de cdtre ceila\i! Nici o incercare gi nici o ispitd care-l asalteazd nu-l pot
intoarce din drum. Domnul a zis: "oricine aude aceste cuvinte ale Mele
9i le indeplinegte, asemina-se-va birbatului inlelept care a clidit casa
lui pe stAnci. $i a cizut ploai4 au venit riurile mari, au suflat vAnturile
gi au bitut in casa aceea. dar ea n-a cizut, fiindci era intemeiati pe
stinci" (Matei 7, 24-25). Aici maniera de a trdi 9i dispoziliile sufletepti
sunt asemanate cu o casd; aceastd casd primegte o extraordinard stabilitate
prin puterea dumnezeiasci nemirginitd, pe care o au cuvintele lui Hristos.
Nici o metodd gi nici o tehnici nu-i pot da sufletului putere4 aga cum i-o
dau implinirea poruncilor lui Hristos; puterea Iui Hristos care lucreazd in
poruncile Sale ii di singure aceastd tirie. Domnul a mai spus: .,oricine
aude aceste cuvinte ale Mele 9i nu le indeplinegte, asemina-se-va
birbatului nechibzuit, care 9i-a clidit casa pe nisip. $i a cizut ploaia 9i
au venit rAurile mari 9i au suflat vinturile gi au izbit casa acee4 si a
cizut. $i ciderea ei a fost mare" (Matei 7 , 26-27 ). Cade usor in ruini viala,
in aparenli bund, a celor care gi-o intemeiazi in intregime pe asceza
trupeascd sau pe un insemnat numdr de acte de nevoinld, uneori grcle gi
remarcabile, dar care nu au suficientd grijd la implinirea poruncilor
evanghelice"rs.
,,Daci te vei renega pe tine insuli 9i vei renunla constant la propriile
tale rafionamente, la voia ta proprie, Ia propria ta dreptate, sau - ceea ce
inseamnd acelagi lucru - la raliune4 la voia gi la dreptatea firii noastre c;zute,
cu scopul de a inrdddcina in tine inlelepciune4 voia gi dreptatea divind pe
care Dumnezeu Insugi ne invald in sfAnta Sa Evanghelie, firea cdzuti va
declanga in tine un rizboi invergunat impotriva Evangheliei gi impotriva
lui Dumnezeu. Spiritele cezute vor veni in ajutorul naturii cizute"t6.
,,CercetAnd Eztanghelia, striduindu-te sd-i aplici invdfiturile in faptd,
in cuvAnt gi in gAnd, vei fi urmitor al voii Domnului ti al iraditiei ascetice
gi morale a Bisericii Ortodoxe. in pufinA vreme Eunnghelrn te va face si
treci de la pruncia spirituali la maturitatea duhovniceasci in Hristos, gi

'5
Ibid., cap. IV, pp.15-16.
'" Ibid., cap. VIII, p.27.
vei deveni acel birbat fericittT, pe carel cAnti inspirat Proorocul: <<care n-a
umblat in sfatul necredinciogilor 9i in calea picitogilor n-a gezu! ci in
Legea Domnului e voia lui gi la Legea Lui va cugeta ziua 9i noaptea, 9i va
fi ca un pom risidit lAngi izvoarele apelor, care rodul siu va da la vremea
sa 9i frunza lui nu va cidea; toate cate va face vor spori" (Psalm 7, 1-3)"18.
Iati ce scria Cuviosul Serafim Rose (1934-11982), in anul 1976, in
incheierea cuventului s5u introductiv \a Viala Sfkntului Paisie de la Neam!:
,,Timpul nostru cheame mai presus de orice la osteneli smerite pi tdcute, cu
iubire gi simpatie pentru ceilalfi nevoitori pe calea vielii spirituale ortodoxe
gi o adAncd hotdrAre ce nu se descurajeazd din pricina atmosferei
nefavorabile. Noi, cregtinii vremurilor de pe urmd, mai suntem chemali
si lucrim cu stdruinlS asupra noastrd ingine, si fim ascultdtori fald de
pdrinlii 9i autoritdlile duhovnicegti, se ducem o vial; cuviincioasi cu cel
pulin un minimum de disciplind spirituald gi cu o lecturi regulatd a
literaturii soirituale ortodoxe pe care Cuviosul Paisie a transmis-o timpului
nostru, sa veghem asupra pdiatelor gi cdderilor noastre pi sd nu-i iudecem
pe ceilal;i. Dacd facem aceast4 chiar gi in vremurile noastre teribile, putem
avea nddejde - cu mila lui Dumnezeu - de mAntuire a sufietelor noastre.
Poate ci principala funcfie a Vielii Cuuiosului Paiste pentru noi astAzi este
aceea de a ne da curajul de a indura infricogitorul climat antispiritual al
timpului nostru; fiindci, aga cum ne-a avertizat MAntuitorul nostru, chiar
"iubirea multora se va ricir,
gi in vremurile de pe urmd, cAnd .,cel ce va
ribda pAni la sfArgit se va mAntui" (Matei 24, 12-1.3)"1'.
Tot pentru vremurile pe care le trdim, Cuviosul Paisie Aghioritul (1924-
f 1994), un Sfant al zilelor noastre, ne irnbdrbiteazi cu aceste mim;nate cuvinte:
,,Multi Sfinti ar fi dorit sd trdiascd in vremea noasfta, ca si se nevoiascd!"2o

ln tAlcuirea Psalnalui 1, SfAntul Vasile cel Mare spunea: ,,Una este fapta bund a
17

birbatului gi a femeii, deoarece ti alcituirea lor este de aceeagi vrednicie, Precum ti

risplata asemenea pentru amAndoi". Iar Cuvioasa Domnina ne invatd: ,,Fapta bund nu
se deosebegte in birbiteasci ti femeiasci, nici inlelepciunea nu se imparte in doui, fird
asemenare una cu alta; ctrci deosebirea sti in trupuri, nu irx suflete, intru lisus Hristos,
dupd dumnezeiescul Apostol, nu este birbat 9i femeie (Calateni 3,28)" - cf. Materictrl,
ed. Anastasi4 1995, pp. 5,227.
rs SfAntul Ignatie Briancianinov, Frirrimituile Ospdlrtlui, cap. III, p. 15.

te Omul din spatele Filocaliei pi ortodocgii de azi, in Autobiografia unui stare!, ed. Deisis,

Sibiu, 1996, pp.1.6-17.

']o
Cuviosul Paisie A ghioitul, Ctr durere i cu dro|oste Pentru onu contemPoran,Schrtul
Lacu, Sfirrtul Munte Athos, 2000.
 Cuviosul Siluan Athonitul (1866-+1938) - un SfAnt care s-a tainuit pe
sine in veacul al XX-lea -, ne-a ldsat intre scrierile sale 9i o minunatd sfdtuire
pentr-u implinirea poruncilor:
,,Intotdeauna trebuie sd cerem de la Domnul pacea sufletului, ca sd
implinim mai ugor poruncile Domnului, fiindcd Domnul iubette pe cei ce
se striduiesc sd implineascd voia Lui gi astfel ei afld mare odihnd intru
Dumnezeu.
Cel ce implinegte voia 1ui Dumnezeu e multumit de toate, chiar dacd
e sdrac, bolnav sau se chinuie, pentru cd il inveselegte harul Domnului.
Dar cel nemullumit de soarta lui, care murmurd pentru boala lui sau pentru
cel ce l-a supdrat, acela e bine sd gtie ci in el se afld un duh de mAndrie
care a luat de la el mullumirea fald de Dumnezeu.
Chiar dacd e ai4 nu te mAhni, ci strdduiegte-te cu tdrie sd ai nddejdea
in Dumnezeu gi cere de-la El duh smerit; gi atunci cAnd vine la tine, smerit,
Duhul lui Dumnezeu, Il vei iubi gi-!i vei gdsi odihn4 chiar dacd vei avea
intristiri.
Sufletul care are smerenie igi aduce aminte intotdeauna de Dumnezeu
gi gAndegte aga: "Dumnezeu rn-a fXcut, a pitimit pentru mine, imi iartd
picatele gi md mAngAie, md hrdnegte gi poartd griji de mine. De ce s;-mi
fac, atunci, griji sau dc ce si mi tem, chiar dacd m-ar ameninla moartea?,"21.
SfAntul Porfirie (1906-+1991), indeobgte numit ,,Buniculul", ne mAngAie
cu aceste cuvinte pline de cdldurd: ,,De Hristos trebuie s.i ne apropiem nu
de teama ci nu gtim ce va fi dupi ce vom muri. Lui Hristos trebuie sd-i
deschidem inimile noastre gi, aga cum tragem perdeaua ldsAnd soarele sd
intre in casd, trebuie sd-L ldsim gi pe Hristos si r.ini la noi ti sd-L iubim cu
iubire adevirati. in felul acesta ne putem apropia ce1 mai bine de E1"22.
,,Cel ce are poruncile Mele 9i le pizegte, acela este care Mi iubegte;
iar cel ce Mi iubegte pe Mine va fi iubit de Tatil Meu si-l voi iubi qi Eu
gi Mi voi arita lui" (loan 14,21).

,r Cuviosul Siluan Athonitul, lrr fre iad ul deznidejLlii pi iaLlul sncrenici, ed.Dersis, Sibiu,
1998, p. 101.
,: A. S. Tzavaras, Aninliri despre BdtfinL Porfirie, Piitintele nostru dthounicesc, strd-
ttdzdtor si itnbtfcudzrilol, ed. Bunavestire, Baciu, 7999, p.107.
 Viala gi opera Sfdntului Teofilact

Sfinfii Pirinli ai Bisericii au simlit atAt de mult nevoia neincetatei citiri

gi studieri a Sfintei Scriptui, incat tot timpul cAt au triit n-au incetat sd-i
povdluiascd pe cregtinii din vremea lor la citirea cu luare aminte a
Cuadntului lui Dumnezeu.lnci gi pAnd astdzi, prin scrierile lor nemuritoare
ne indeamnA pe noi, care trdim acum, si facem acelagi lucru de suflet
folositor. Neindoielnic este cA s-ar putea alcdtui o carte intreage cu astfel
de indemnuri, dar socotim ca cele ce au fost agezate pAnd aici ne sunt
indestulitoare. Sfinlii Plrinli cunogteau din propria lor experienfi cd
folosul citirii gi studierii Sfintei Scriptui este nemdrginit gi din aceasti
pricind, lipsa acestei stredanii o socoteau o imensi pagubd duhovniceascd.
Thlcuiriie Sfintei Scripturi fdcute de cdtre Sfinlii Pirinli se constituie
intr-un adevirat tezaur duhovnicesc al Bisericii. PAni in zilele noastre,
aceste nestemate de gAnd lucrdtor au fost adunate gi diruite credinciogilor,
istoria literaturii cregtine mentionand mulli scriitori prin care s-a mijlocit
impirtdgirea tAlcuirilor patristice.
Incd din secolul al \rl{e4 au apdrut in BisericS, in loc de indrumdtori gi
tAlcuitori originali ai Sfintei Scriptui, adunitori gi culeg;tori de tAlcuiri ale
interprefilor mai de seami, care au strAlucit mai inainte de ei. Astfel de
culegeri au fost redactate de diferili birbali ai Bisericii, atAt la Vechiul
Tbstament cat Fila cel Nor. Unii dintre acegti culegdtori, dupd cum mdrturisesc
ei ingigi, sunt SfAntui Ecumeniu din Trica Tesaliei (sec. X), Sfdntul Teofilact.
Arhiepiscopul Ohridei gi Bulgariei (sec. XI-XII) 9i Cuviosul Eutimie Zigaben23
(sec. XI-X[). To]i trei au compus comentarii la NouI Testametzf, dar aceste
comentarii sunt culese mai ales din scrierile Sfinlilor Pdrinli ai Bisericii, care
au trdit mai inainte de ei gi mai ales din scrierile SfAntului Ioan Hrisostom.
Cu toate cd acegti scriitori postpatristici sunt culegitori, totugi, in multe locuri,
cu darul lui Dumnezeu, gi-au exprimat 9i pirerile proprii, pdreri izvorAte
din inlelepciunea ddruiti de implinirea poruncilor evanghelice. Lucrarea
lor s-a dovedit (din experiengi) de foarte mare folos, pentru cA, in loc de
opere irn volume intregi, se gisegte la indemAnd o prescurtare a loq, confinAnd
in adevir tot ceea ce contribuie la o cAt mai exactX inlelegere a Nouhri
Testament. $i, pe drept cuvAnt, in lucrdrile acestora vorbesc in primul rAnd
cei mai autorizafi 9i mai strdlucili dinhe Sfinfii Pirin;i ai Bisericii, pentru ci
aceste lucriri sunt extrase din operele lor.

aA fost publicatin limba romini Com entaiul Sfintei Ertnnghelii de la Matei de Eutimie
Zigaben, Mindstirea Cozia, '1931, voI. 1-2.
 Duod mai bine de un secol de la crestinarea sa, timp in c.lre a cunoscut
insemnite framAntdri bisericegti, Bulgaria avea dr' Ia anul 982, atAt capitala,
cAt gi arhiepiscopia in oragul Ohrida. in istoria bisericeasci a romAnilor,
arhiepiscopia de Ohrida are insemndtate, deoarece', in acca vreme 9i vlahii
din sudul Dundrii s-au aflat sub obliduirea duhovniccascd a arhiepis-
copului de Ohrida2a. Chiar gi dupd destrdmarea regatului bulgar (1019-
1020) de cdtre impiratul Vasile al II-lea al Bizanfului, aceastd arhiepiscopie
igi pdstreazd autocefali4 avAnd 31 de episcopii sufragane:5; de acum ins.i
scaunul arhiepiscopiei va fi ocupat cu predilecfie de ierarhi greci, iar unul
dintre aceqtia a fost gi SfAntul Teofilact.
Niscut pe la mijlocul veacului al XI-le4 Ia Euripos (azi Calcis, in insula
Eubeea din Marea Egee), Teofilact era de neam grec pi fdcea parte din
familia Hefaistos26. Familia sa era una instdriti, iar dintre fraJii sii ne este
cunoscut dupi nume doar Dimitrie, care era cleric la Biserica SfAnta Sofia
din Constaniinopoi. TAndrul Teofilact gi-a fdcut studiile la Univelsitatea
:{ De asenenea, NI. Gyoni a aritat cu argunente convingitoare ci in acea perioadi
jinutul Tirnigului, cu centrul la Jupa, lingi Caransebeg, r'echiul Tibiscum, finca cle
arhiepiscopia de Ohrida (vezi M. Gvoni, L'Eg/ise on ttttdlt' dans Io Hongrit dtr Xl''' siccle, irr
Rcaue d'histoire contpLlt'ee, 1947, tom V, nr. 3, pp. .12-49). Pentru legiturile biserice;ti ale
rominilor cu arhiepiscopia de Ohrida, r'ezi: Atanasie Mrronescu, in precuvrintarea la Ccl'
pdtrltspreztce trinitcrt LtIe St'ktrtrtlui Apostol Pnucl, Bucuregti, 190-l-1906, t()m l, pp XVI-XIX;
dar 9i studiul lui Tit Simedrea: Uttdc;i cirtd tr lutt fiittli kgendn ,les|trL ,tthrttirca cLtltLtttrci n
sctuolalor itrt)polittne din laru RonincLtscii pi din Moldot o ArhitltiscopiLt de C)ltriclo? ( nott lta
Lle

nurginea unei ittterpoldri), in rcr,. Bisericn OrtLtdttxd Rtnttiud, 19(t7 , nr. 9-10, pp 975-1003.
1'Dupd ce impiratul Vasile II a anexat Bulgaria in.rpcriului bizantin, lc-a irgiclurt
bulgarilor sd pdstreze o parte din institufiilc nalionale la carc jineau PrinciPala instrtufie
era Biserica lor. Astfcl, impiratul a declarat arhiepiscopia Ohridei autcrefald (inlcrcuirrcl
astfel Patriarhia bulgari din timpul inclependcnfei), devenind astfel indeperrderrtd de l

Patriarhia Constantinopolului. Sub jurisdiclia arhiepiscopiei Ohridei au irrtrat toate

episcopatele care in veacul al X-lea aparlinuseri statului bulgar. Acestea acoPerealr o
zoni intinsi in Macedoni4 Albania, Serbia 9i nordul Grecit'i, ca 9i cerrtrul 9i Irordul
Bulgariei. Arhiepiscopul urma si fie numit de citre impdrat;i hirotonit de catre cPiscoPii
care ii erau sufragani viitorului arhiepiscop (D. Obolensky, 5ix Br1;atttutc Pttrtraits,
Clarendon Press, Oxford, 1988, p..10).
r^ in cadrul referinlelor legate de biografia Sfintului Teofilact, am tinut seand de

numeroase articole gi studii publicate Ia Iroi sau in striinitate. Deoarece unii dintre cititori
pot fi ilteresali de bibliografia legatd de opera 9i activitatea Sfantului Teofilact, am atezat
in notele de subsol cdteva referinle bibliografice care'se Pot constitui intr-o minimd
documentatie primard.

l
din Bizan|, reorganizatd in anul 1045 de impiratul Constantin Monomahul
(1M2-1055). Aici a studiat cu renumitul filosof neoplatonic Mihail Psellos,
cu care mai apoi a pdstrat legdturi de prietenie. Dupi ce pi-a desivArgit
studiile dupi ,,programa" obignuiti pe atunci (enkiklios paideia), intrucAt
era un student strdlucit, dar 9i primind de la Dumnezeu darul cuvAntului,
SfAntul Teofilact a devenit mai-marele retorilor, adici profesor de retoricd
(maistor ton rhetoron) in cadrul Fcolii patriarhale2T, iar mai apoi monah gi
arhidiacon al Bisericii SfAnta Sofia din Constantinopol, fiind hirotonit chiar
in Marea Biserici Patriarhald.
Ca gi dascil, printre numerogii sdi elevi, care mai apoi au devenit clerici,
demnitari ai curtii, ofileri, judecitori sau medici, Teofilact l-a avut ca
invdficel (1084-1085) gi pe Constantin Porfirogenetul, fiul impiratului
Mihail VII Ducas (1071-1078)'z8 9i al so]iei georgiene a acestui4 Maria de
Alania2e. Constantin Ducas (supranumit 9i Porfirogenetul) a fost desemnat
succesor la tron incd de mic copil, iar dupi intronarea lui Alexios I Comnen
(1081-1118), prerogativele sale au fost confirmate prin logodirea sa cu Ana
Comnen4 fiica lui Alexios, pe cAnd aceasta avea doar 4 ani. Constantin a
murit insd de tAndr (1074-icca.1094).
SfAntul Teofilact s-a distins printr-o profundd cunoagtere a Sfintelor
Suipturi, a scrierilor Sfinlilor Pdrinli, dar gi a literaturii gi filosofiei grecegti
gi latine gi din aceastd pricini impdratul Mihail VII Ducas l-a insircinat a
fi dascdl al tAndrului prin| Constantin Porfirogenetul, care pe atunci nu
avea decAt 10 ani. Pentru Constantin, SfAntul Teofilact a scris pe la anii
1086-1087, lnadldtura impdrdteascd (PG30 726, col. 249-286), de fapt un
basilikos logos, ce era un scurt manual de educalie moral-politicd gi de

Alegerea ca mai-mare al retorilor a SfAntului Teofilact, a adus multd bucurie gi

17

mulgumire sufleteasci pirinlilor sdi, dupd cum insugi scrie in scrisoarea sa ctrtre Ioan
Ducas (cf. PG 126, col. 509).
r impiralii bizantini dh vremea SfAntului Teofilact au fost: Constantin X Ducas
(1059-1067), Roman IV (1067-1071), Mihail VII Ducas (1071-1078), Nichifor III Botaniates
(1078-1081) 9i Alexios I Comnen (1081-1118).
,q Cesdtoria lui Mihail VII Ducas cu printesa caucaziand Maria de Alania pare sd fi

avut loc dupd ce Mihail a devenit impirat. Mari4 fiica lui Bagrat al IV-lea, regele Georgiei
(7027-1072), era o femeie de o rard frumusele. Ea a murit insi pe Ia 1090, ca monahie,
cind fiul ei, Constantin, abia trecuse de 15 ani (vezi 9i M. Mullet, The ,,Drsgrace" of the Ex'
Basilissa Maia, in rev. Bizantino-Slaaica, tom. 45, 1984, pp . 202-211).
x in Patrologiae Graece cursus completrs (edifia J.P Migne, vol. 1-161, Paris, 1857- u
1855), opera SfAntului Teofilact ocupd tomurile 123-126. I':
pedagogie, menit sd-l indrume la o viald aleasd gi sdJ pregdteascd pentru
domnie pe tAndrul principe3l.
Acest scurt tratat despre educafia prinfilor este alcdtuit din doud pirfi gi
a fost citit de SfAntul Teofilact inaintea lui Constantrn gi a mamei sale, Maria
Partea intAi il prezintd pe tAnirul nobil gi pe pdrinlii sii, iar cea de a doua
confine sfituirile propriu-zise date prinfului, pentru o inleleaptd gi virtuoasd
cArmuire a imperiului. In prima parte sunt elogiali pdrinfii gi inaintagii
prinfului: bunicul tAndrului Constantin, impiratul Constantin X Ducas (1059-
1067),la fel ca gi fiulsiu Mihail, care aveau mare dragoste atatpentru literaturd,
cAt gi pentru Sfintele Scripturi gi invdldturile PdrinliloC,. Dar basilisa Mari4
mama lui Constantin, i-a intrecut pe acegtia in rAvna pentru cele dumnezeiegti,
deoarece, din dragoste pentru Hristos gi nu pentru alte pricini sau siliri, a
lisat lumea gi slava ei trecatoare gi a intrat ca vietuitoare in Mdndstirea SfAntului
Gheorghe de Manganes, unde mai apoi a fost aleasi egumend. in inudldtura

t1
Inudldtura itlpdfiteascd a fost publicatd gi de P Cautier in Thcophylacte d'Achrida,
Discours, Traifes, Poesies (Corpus Fontium Historiae Bizantinae), Tesalonic, 1980, pp.
177-2'17. Studii despre aceasti lucrare vezi 9i la: K. Praechter, Antike Quellcn des
Tlrcophylaktos uon Bulgaien,in rev. Byzantinisclte Zeitsclfift, tom. 1,,1,892, pp.399-174;8.
Lerb, Ln ,Paideia basilike" de Theophylacte d'Achida et * coltibution a I'histoire de ln fh du
XI' sicle ,i\ Reuue de EtLtdes Byzstltincs, tom. 11, 7953, pp.797-2O4; W Blum, Byztntinischa
FtLrstcnspiegel, Stuttgart, 1981, pp. 43-45.
Inud!dtura inrydrdteascri a Sfdntului Teofilact a avut gi la noi o influenld durabili din
epoca postbizantind, pind in sec. al XVIII-lea- Cercetdtorii au demonstrat cA aceastd scriere
aSfAntului Teofilact a fost folositd gi in sec. al XV[-lea ir] .ilc;tuirea lnodtdfurilor Iui Neagoe
Basarab cdtrc fitrl siu Tcodosie (cf. |tefan Ciobanu, lstonc /rlcrntuii ront1ne pechi, ed. Hyperion,
Chigindu, 1991, p.134; vezi gi D. Russg Stadl istorice greco-roruine, tom. lI, Bucurepti,
1939, pp. 533-534). in secolul aI XVIII-le4 Sevastos Kymenites ii dedica lui BrAncoveanu
un elogiu, urmat apoi de traducerea Intntdtuni iupiritc:t'i r Sfintului Teofilact (anbele
sunt prezente 9i in nrss. 1805 91 1816 din biblioteca mdndstirii athonite Vatopedu,
manuscrise menjionate de \./irgil CAndea in Mdrturii ronfincsti peste hotara, r'ol. I, cd.
Enciclopedici, Bucuregti, 1991, p.527; vezi qins. gr.734 BAR, menfionat de C. Litzica in
Catalogul nnnuscriptelor g/ecdsfr', Bucure9ti, 7909, p. 299. Mai multe despre elogiul Jui
Sevastos Kymenites dedicat lui Constantin Brancoveanu, vezi la A. Camariano-Ciora:r,
Pareneses byzantines dans les pdtls ro nai$, jt\ Et des byzantincs et post-bvzantines, tor\.l,
Bucuregti, 7979, p. 117-133.
3':Dupd ce a fost uzurpat de citre Nichifor Botaniates, Mihail Duca a fost silit si
intre in cinul monahal, insA acest lucru nu i-a displicut deloc lui Mihail, care se pare ci
mai apoi a devenit chiar episcop (cf. B. Leib, op. cit., pp. 196).
impdrdteascd Sf?ntul Teofilact il indeamnd pe prinful Constantin sd ia aminte
la viala virtuoasi 9i plini de milostivire pe care mama sa o avea inci dinainte rl
de a depune voturile monahale, pe cand era impirdteasd. Prin acestea va p
putea Constantin ingelege adevdrata mdsurd a jertfei duhovnicetti a mamei Sl

sale pi ascultAndu-i sfaturile sfinte, va primi ajutorul gi ocrotirea lui Dumnezeu.

in partea a dou4 SfAntul Teofilact, folosindu-se de pilde biblice, istorice gi S
literare ii arati lui Constantin care sunt modurile de a guvema r:n imperiu. ir
iar apoi il povifuiegte la virtufile pi insugirile in care trebuie sd se intdreascd ca
)
viitor basileu: credinta adevirate ir Dumnezeu, dragostea gi mila fafd de ir
semeni, demnitate4 tiria dobAnditi prin biruirea moliciunii gi trAndiviei, d
prietenia adevirati gi nefifamicd, judecata firi pirtinire gi cu milostivire,
ln
dragostea pentru studiu. De asemene4 tAn5rul Constantin este inderrnat sA
C.
se fereasci de insolirea cu actorii sau comedianlii, dar 9i sd se funpotriveasca
N
pldcerilor gi desfrinirii prin orice mijloace, dar mai ales prin exercilri fizice,
pr
care sunt de mare foios in aceastd privinfi. In finalul acestei scrieri, Sfantul
Teofilact ii figiduiegte lui Constantin c; dacd va pune in practici cele ce i le'a
P(
spus, ii va aduce mai apoi ti alte invetSturi ziditoare de suflets.
lu
La indemnul impdritesei Maria - care, ca o mamd sfAnti purta de grijd to
atat pentru mantuirea s4 cat gi pentru cea a fiului sdu -, Sfantul Teofilact a
PI
alcdtuit Tdlcuirea celor patru Eaanghelii (PG 123, col. 739-7341;724, col.9-378),
iar mai apoi a continuat qt Faptele Sfnlilor Apostoli (PG 1'25, col.483-7732), 11;
Epistolele Sfhntului Apostol Paael (PG 124, col. 335-1358; 125, col. 94M) 9i N
Epistolele Sobomicegti (PG 125, col. 1131-1288; 726, col. 9-104). La acestea se in
adaugd gi lucrdrile exegetice la Cdrlile Sfnlilor Prnrtrci Osea, Aaacum, Iona,
Naum pi Miheia (PG 126, col.563-1190)34. Tot SfAntului Teofilact i se atribuie gi
o Tklcuire a Psalmilor, carei,sd a rimas irnci ineditd3s.
Ne este, de asemenea, cunoscut cd la 6 ianuarie 1088, SfAntul Teofilact, n'.
ca unul care era mai-mare (adicd maestru) al retorilor, inconjurat de cdfiva r(
invdldcei ai sii, a un cuvAnt de elogiu (basilikos logos) iraintea lui ,R.

Alexios I Comnenul gi a intregii curli imperiale36 (PG 726, col.287-306).

'inut
o'r

3?
Cl B. Leib, op. cit., pp. 2W-201. 1:
3a Acest talcuiri au fost dedicate tot imperitesei Maria (cf. P Gautier, Theophylacte 1.

d'Achrida - kttres, Tesalonic, 1985, p. 83).

rs Datoritd uriagei sale opere exegetice, H. von Soden il numette
Pe Sfantul Teofilact
,,cel mai mare exeget al veacului al Xl-lea" (Die Schriften des Neuen Testaments, Bedin,
1902-1910, tom. I, pp. 321).
a Faptul ce in acest discurs Sfintul Teofilact nu-l pomenepte pe Constantin
Porfirogenetul Fi pe mama sa Maria se datoreazi evenimentelor petrecute la curtea

--t:_-_-=-:1- =f
Acest discurs oficial, linut de SfAntul Teofilact in calitate de mai-rnare al
retorilot pe lAngi interesul siu literar confirmd gi completeazd (pe o
perioadd determinati a istoriei bizantine) informaliile despre Alexiach,
scrierea istorici a Anei Comnena3T.
intre anii 1088-1090 (fdrh insd a se cunoa9te cu exactitate cend anume"),
SfAntul Teofilact a fost desemnat arhiepiscop de Ohrida (actualmcnte C)hricl,
in noul stat Macedonia), devenind pistorul duhovnicesc al slavilor gi vlahilor
din aceasti eparhiere. SfAntul Teofilact s-a simtit impovirat de aceaste noue
indatorire, pe de o partepentrumarea responsabilitate ce o avea ca arhiepiscop,
dar gi pentru faptul cd numirea sa ca vlddicd la Ohrida il |inea departe c1e

imperiali. Dupd abdicarea din anul 1078 a tatilui sir.r, Mihail Vll Ducas (1071-1076),
Constantin, care ave.l doar { ani, a devenit urmagul legitim al trorrului bizantin. f)lr,
Nichifor III Botaniatr:s (1078-1081) nu i-a recunoscut dreptui pe care Constantin il putca
pretinde in n.rrxl lcgitim. insi Comnenii, in timpul revoltei lor impotriva lui Botani,rte's,
au fost constrangi de cei din familia Ducas si ia apirarea t6nirulLri Constantin
Porfirogenetul. Comnenii i-au figiduit mamei sale, \1aria, cd vor revendica drepturilr.:
Iui Constantin, iar Alexios, dupi ce a devenit impirat, a irnpArtit puterea cu Constantin,
logodindrr-l cu cea mai mare fiici a sa, Ana Comnena yi nurnindu-l co-basileu. irr ce.-r
privette pc Mari4 mama lui Constantin, cind s-a incrcdinfat ca a asiSurat soarta fiului
sAu, s-a retras Ia ministire. Dizgralia lui Constantin Porfirogenetul a surYc.ltit o dati cu
nagterea lui Ioan, prin.rul copil de parte birbitt'asci pe care i-a avut impir.rtul Ale'xios.
Nagterea acestuia s-a petrecut pe la anul 1087, cici pe la l1186-1087 Sf6ntul Teofilact scria
itttdldtura in4tfudtaascd pentru Constantin, care era inci co-basileu, iar in 108E in elogiul
siu (basilikos logos)il pomenc'9te deja pe pruncul irnperial Ioan Conrnen. Cu toate acestea,
se pare ci logodna dintre Ana Comnena ti Constantin Porfirogenetul nu a fost rupti.
Astfel se explici de ce SfAntul Teofilact nu-l poneneltc nici pc Constantin 9i nici pe
mama s4 Maria in elogiul pe care-l face intregii familii imperiale in aceasti scriere'a sa
(Cf. P Gautier, Le dtscours Lk Tlrcophylacte de Bulsarid n I'eutaletor Alexis 1., Cttnururc, it
Rarue dc Etudes Byzurtines, torn. 20, 1962, p. 106).
37 Cf. P. Gautier, op. cit., p. 93; r'ezi
9i Ernest Barker, Soctal snLl Poltttcal Thougltl in
Btlzantiunt fron lus[]nunl I lo tlt Lust Pdeologus, Clarendon Press, C)xford, 1957, pp. 1'16-
150; R. Arastasi, S rrl Logos bosilikos di Tcofilatto pcr Alessrrr Colrlerro, in rev. Orpheus, nr. 3,
1982, pp. 358-352.
a Cf. I'. Gauticr, L'episcopal de Tlrcopltylttctc lTephnistos archeueque dc Bulgarie (Notes
clrrotlologiqlrcs et biotrapliques) in Rc|uc de Etuclas Byzanlitrcs,1963, pp. 159-166.
3"in februarie 1091, dupi ce primise deja o scrisoare dir.r Ohrida de la Sfintul Teofilact
(l'G 126, col. 517), Nichifor Melissenos vine in Bulgaria elur porunca impiratului, pentru
a recruta din r6ndul slavilor gi a r'.lal.rilol opteni pentru luptele cu pecenegii (cf. P Gauticr,
oy. cit., p.162).
efervescenta viefii duhovnicegti gi culturale a Constantinopolului4. Ohrida
era capitala unei provincii de la periferia lmperiului, provincie ce fusese
cuceritd de bizantini prin lupte sAngeroase pe la inceputul veacului al Xlea
in vremea impdratului Vasile II Bulgaroctonul. SfAnhrl Teofilact gtia prea bine
ci numirea sa la Ohrida era cuprinsi 9i intr-o anumite strategie politici a
impiratului Alexios I Comnenular . Din aceasti pricind, primirea batiocoritoare
pe care i-au ficut-o SfAntului Teofilact enoriagii sdi din Ohrida se datora intai
de toate faptului ci episcopul trimis din Constantinopol era privit ca un
reprezentant al impirdliei bizantine. Aga cum locuitorii Ohridei nu cunogteau
cd printre ei vine un om cu viafi sfAnti, tot ag4 nici SfAnhrl Teofilact nu cunogtea
la acea datd cA praktores (agenfii fiscului bizantin) percepeau din aceasti
provincie impozite atat de crunte gi de inumane, incAt se mergea pand la
luarea copiilor pentru a fi ficuli sciavi.
In aceasti dificild stare a lucrurilor, SfAntul Teofilact gi-a indeplinit
conttiincios gi energic indatoririle sale pastorale, cu toate cd gi-ar fi dorit
odcand si se intoarcd la Constantinopol. $i cu toate cd prin educalie gi
mentalitate era un bizantin, a fost un adevirat Pirinte gi pistor duhovnicesc
pentru arhiepiscopia autocefald a Ohridei gi Bulgariei, apdrAndu-i interesele
gi protejAndu-i independenfa gi prerogativelea'z. SfAntul Teofilact s-a sarguit
mult pentru a-gi pezi turma duhovniceasci de lupii ripitori ce au lucrat
prin invelitura pavlicienilor gi bogomililors gi, pentru a feri norodul de
a SfAntul Teofilact era el insugi un adeverat fiu al lumii bizantine, un rod curat a
ceea ce era mai de pref in Bizang, at6t duhovnicegte cAt ti in plan cultural, gi din aceasti
pricind, pe drept cuvant, se socotea pe sine ca apaginAnd ,,cetifii impdrdtegti". Plecarea
sa la Ohrid4 lipsirea de toate privilegiile duhovnicetti ti culturale ale Constantinopolului,
dar gi firea sa sensibili, I-au fdcut si se socoteasci, pentru inceput, asemenea unui exilat.
{r In veacurile XI-XII, numirea in inalte functii bisericepti era adesea o rasplata a
meritelor clerului patriarhal din Constantinopol. Autoritifile bizantine priveau scaunul
episcopal al Ohridei ca pe un post-cheie. Mai mult, arhiepiscopul de Ohrida avea gi un
rang inalt in ierarhia Bisericii r;siritene. Ahturi de conducitorul militat arhiepiscopul
Ohridei era principalul reprezentant al autoritd|ii bizantine (D. Obolensky, Six Byzantine
Porfraifs, Clarendon Press, Oxford, 1988, pp.40-41).
{, Este cunoscuti impotrivirea Sf6ntului Teofilact in ce Privette transformarca unei
menestiri in stavropighie, adice scoaterea de sub iurisdicfia episcopiei locale gi suPunerea ei
fafd de Patriarhia din Constantinopol, ln acea vreme, folosindu-se de dreptu.l de a preschimba
o menestt€ in stavropighie, Patriarhia a savartit multe abuzuri, mai ales in Orient.
$ B. Panov, Bogorn i I'skoe, doizenie o Makcdonii na osnotanii pisem Feifilakta Ochridskogo,
in Actele celui de aI XIV-lea congres internalional de studii bizantine (BucureFti, 6-'12 sePtembie
1971), tom. ll1, "1976, pp. 72L-727.
intunericul acestor inr.ifdturi, a hirotonit mul;i preogi educafi, cate erau cu
adevirat lucrdtori prin cuvAnt. Inleleptul arhiepiscop a avut de indurat
numeroase acuzalii nedrepte gi defdimltoare, indreptate impotriva sa atAt
din interiorul diocezei sale, cAt gi de la Constantinopol. Cu toate cd era o fire
sensibild, SfAntul Teofilact a rdbdat cu bdrbdlie nurneroasele nedreptdfi,
pentru ci gtia ce acestea sunt aruncate asupra sa din pizma vrdjmagului
neamului omenesc. Dar Dumnezeu I-a sprijinit gi a mAngAiat durerile sale,
iar rAvna i-a impodobit-o cu roade. Prin ostenelile sale duhovnicegti, SfAntul
Teofilact a cAgtigat dragostea ti respectul credinciogilor, pentru cd acegtia au
vdzut munca sa neobositd in sluiba si in numele lors.
Din perioada in care a fost episcop se pistreazi o voluminoasi
corespondenJi (130 de scrisori publicate in PG 726, col. 307-558) purtati
atAt cu episcopii sufragani, dar 9i cu alte fele bisericegti, cu prieteni, cu inalti
funcfionari de la curtea imperiald, dar gi cu Maria de Alani4 fosta impi-
riteasd a Bizanfului, devenitd monahiers. Tot de atunci dateazi gi o lucrare
intitulatd: Tratatul asttpra pl|ngerilor impotriaa latinilor (PG 126, col.221-248),
scrisl pe un ton moderat, atitudine rari pentru acea vreme, privind aceasti
chestiune. CAnd SfAntul Teofilact scria aceasti lucrare, trecuseri abia cAteva
zeci de ani de la schisma din 1054 dintre Biserica rdsdriteani gi cea apuseand.
Cu toate ci acest tratat este alcetuit pe un ton conciliant, SfAntul Teofilact nu
face concesii invildturilor striine de Dreapta Credinli, apirAnd cu fermitate
inveletura ortodoxd gi respingAnd adaosul Filioque gi pnmatul papal. in cc
privegte obiceiurile cultice locale ale celor doui Biserici, SfAntul Teofilact
indeamni la impdcare 9i inlelegere reciproci. Aceasti scriere a fost alcituiti
in cadrul corespondenlei sale cu Nicolae, care cra pe atunci diacon al Bisencii
SfAnta Sofia 9i care, rnai apoi, a devenit episcop de Malesova{6.

a! Suidtoe Etanghalic s toLkouanieln blajettogo Feofilacta, Arhiepiscopa Bolgarskogo

( Blagooiestttik), Moscov4 2000, p. 15.
ri Aceste scrisori
alituri de altele5, au fost publicate intr-o edifie critici de citre P Cautier,
Tlaophylatte cl'Achida - bttres (Corpus Fontium Historiae Bizantinae), Tesalonic, 1986.
16 AceastA lucrare a fost scrisi irainte de anul 1091, cind
- in contextul unionist
promovat de patriarhul Nicolae Gramatikos pi Alexios I Comnen -, diaconul Nicolae a
cerut pdrerea celui ce-i fusese dascdl, iar acum era intAist;tAtor al Ohridei.
Pentru acest tratat vezi: M. Jugie, Tlrcohgia clognntica clrristianorum oientalitn, tom
l, pp.285-286,303-310, 318-320, 325-327,348-351(cf. R. Janir.r, art. Theoplrylacte d'Acltrida,
in Dictionnaire dc Thcologic Cttholique,Paris, 1945, col. 538). Acest tratat al Sfantului Teofilact
a fost publicat de P Gautier in Tlrcophylacte d'Achrids - Discours, Traites, Poesies, ed. cit.,
pp.97-771,245-285. Alte studii referitoare la aceasti Iucrare sunt urmetoarele: J. Draseke,
32

Intreaga corespondentA a SfAntului Teofilact are o mare importanfA

istorici, deoarece mijlocegte cunoatterea stirii in care se afla societatea gi
Biserica din acea vremeaT. Dn scrisorile SfAntului Teofilact pot fi urmirite
fapte istorice care s-au petrecut pani in anul 1108. Astfel este descrierea succinte
a invaziei in Iliria gi Bulgaria a ogtilor apusene ce se aflau sub conducerea lui
Robert Guiscard Si a fiului sdu, Bohemond. Acest eveniment a avut loc in
timpul primelor expedifii cruciate, la trceputul veacului al XIIlea4.

Tluophylaktos' Schift gegen die lateiner, in rev. Byzantinische Zeitschrift, tom. 10, 1901, p.
515-529; B. Leib, Rome, Kieu et Byzance a la fin du Xk siecle, Pais,7925, p.41-50; A. Qua-
cquarelli, La letter& di Teofilatto di Achida: gli eroi dei bttini, in rev. Rassegna di Scienze
filosofiche, tom.2, 1.949, p.34,7140; M. Tombacco, TeoJilatto di Bulgaria tra Oriente et
Occideate,Bari,1979, 104 p; D. Obolensky, Six Byzantina Portraifs, Clarendon Press, Oxford,
i988, pp. 41-45; E. Papayani, Rome et Constantinople dans I'oeure de Theophylacte archeoeque
d'Achrida,in Idein giuidica e politica di Roma e personalita storiche,l, Roma,799l, pp.79-94.
a7 Scrisorile Sfantului Teofilact au fost intrebuinlate ca o bogatd sursd de informatie

pentru subiecte variate: structura bizantini a comandamentului din Bulgari4 politica fiscald
a Imperiului in provincii, istoria economicd gi sociald a Macedoniei, ereziile medievale sau

identitatea oficialilor bizantini. Prea putin interes s-a ardtat felului in care este reflectatd
personalitatea sa il numeroasele sale scrisori care ni s-au pestrat. Acest lucru a fost f5cut
numai de unele studii din ultirnele doud decenii ale veacului al XXlea Pentru scrisorile
Sfantnlui Teofilact, vezi gi urmdtoarele studii: K. Roth, Shr dien zu den Bi{en des Theoplrylaktos
Bulgnrus, Ludwish afen, \9ffi, pp.7-22;N. Ad,ontz, L'archnuque Theophylacte et le Taronite,in
rev. Bymntion, tom.17,1936, pp.577-588; A. Leroy-Molin ghen, ks kttres de Theophylacte de
Bulgaria a Gregoire Tarontte, in rev. Byzantion, tom. 11, 1935, pp. 589-592; D. A. Xalanatos,
Beitrage zur Wirtschafts und Sozialgeschichte Makedoniets tn Mittelalter, Munich, 1937;
Prolegometos a une edition citique des ,,kttres" de Theophylacte de Bul4aria, ou I'autoite de la
,,Patrologie greEre" de Migne, in rev. Byznntion, tom. 13, 1938, p. 253-262; Trois mots slaaes
dans les lettres de Theophylacte de Bulgaia,in Anuarul lnstitutului de Filologie pi Istoie orientald
,i slaad, totm. 6, 7938, p. 11't-I17; A propos d'une phrase de Theophylacte de Bulgarb. in rev.
Byvtntion, tom-52,1987, p.423424; Medicins, naladb et remedes dans les lzttres de Thmplrylacte
de Bulgaia, in rev. Byzantion, tom. 55,1985, p. 483492; St. Mas|ev, ks lettres de Tlrcophylacte
de Bulgaia a Nicephore Melissenos, i:'r Reaue de Etudes Byzantines, tom.1.972, pp. 779-186; A.
R. Littlewood, Tie Byzantine ktter of Consolqtion in tlv Macedonian and Komnanian Periods,
lndiana USA, 1996; M. E. Mullett, Tleo phylact Bishop of Semnea and the Alexian Reconquest of
Arutolia,inrev. Peitia (loumal of the Medieual Acadeny of lreland), tom.10,7996, pp.237-252;
toi bizantinologul Margaret E. Mullett a publicat o monografie legatd de corespondenfa
Sfdrrtului Teofilact: Theophylact of Ochid: Reading the Letters of a Byzantine Arclfuishop,
(Birmingham Byzantine and Ottoman Monographs, 2), Aldershot: Variortm,7997, M1' p.
a8 PG 123. col. 31-33.

T
 in cArmuirea arhiepiscopiei sale, SfAntul Teofilact a lucrat cu inlelepciune
9i multi hotdrdre. Era cu multd luare aminte in alegerea Pastorilor vrednici 9i
mai ales a episcopilor. Cel mai adesea alegea episcopii dintre greci, dar 9i
dintre acegti4 pe aceia care erau iscusifi in cele duhovnicegti, dar PricePufi ti
in rAnduiala lucrurilor lumeyti. Arhiepiscopul era cu multi luare aminte la
ceea ce se petrecea in eparhia sa gi, pentru a cunoagte mai indeaproape nevoile
fiecdrei biserici, chema episcopii in adurdri 9i aici cerceta tot ceea ce trebuia
indreptat sau imbundtifit. Dar in aceste adundri ale episcopilor, SfAntul
Teofilact ridica gi problemele pentm care era de trebuinJi sfatul reciproc.
Ca gi arhiepiscop, SfAntul Teofilact s-a ingrijit gi de averea Bisericii, care
era prddatd atAt de conducitorii laici ai Bulgariei, cit 9i de agenfii fiscului
bizantin. Ca unul care era pistor de suflete, arhiepiscopul purta de griji ca
enoriagii sdi si nu fie nedreptilili sau batlcrorifi prin ldcomia 9i rdutatea
celor care strAngeau impozite. Din aceasti pricind, SfAntul Teofilact - a;a
cum ne mdrturisegte prin scrisorile sale - a avut mult de sufedt din Pncina
lui lasites, cel care era mai mare peste zbirii care strAngeau dajdiat'.
in vremea pdstoririi Sfintului Teofilact, s-au Petrecut in Bulgaria 9i
ndviliri ale cumanilot care prddau gi mistuiau cu foc cetifile gi sfintele
biserici5'r. Cind pagubele erau prea mari, iar Biserica nu avea resursele
necesare pentru refacerea cclor distruse, arhiepiscopul cerea ajutorul prie-
tenilor sii cu ciare de mAni din aristocralia bizantini. Iati ce ii scrie unuia
dintre acegtia, anume fiului sevastocratorului: ,,Te rog, milostive;te-te de
biserici, ce cra vestiti altidati, pe care evlaviosul l3oris, |arul Bulgariei, a
indllat-o impreuni cu alte gapte biserici. El a construit-q iar tu innoiegte-o,
ca Domnul sd innoiascd duh drept iniuntrul tiu"1i.
Episcopului de \4din, care sc plAngea de greutilile gi necazurile ce le
intAmpin5, SfAntul Teofilact ii scria acestc currinte de mdngAiere:,,Cu
adevdrat, prcacinstite frate, mali sunt ti suferinlele tale gi pot migca orice
inimd. Cine va tdgddui aceasta? Afard luptii, inlduntru spaime ti nu este
cine s.l ajute 9i impreuni sa lupte. Ci vrijmapii trAmbileazi gi capul il ridici,
iar stAn'urile robilor tdi le pun sprc mAncare pisdrilor cerului. Varsi sAngele
lor ca apa imprejurul cetdfii voastrc ai n-are cine sd-i ingroape. Prietenii 9i
cei de aproape stau departe, iar daci se apropic, mai cu viclenic arunci
pierzdtoarea cursd. Pentru ci s-a riicit dragostea gi vriimagii omului sunt
casnicii lui. Acestea, in adevir, pot sd amarasci sufletul mai mult decAt se

* D. Obolenskli op. cit., pp. 57-58.

','L Sncgcror', lsloliia nn OchriLlskata arclicpiskopilrt, tom l, Sofi4 1924, p. 198-20'1.
\) BlagL)rricstnik, ed. cit., p. 16; r'ezi ii L. Kavclin, Soctneniia Lilnjenogo Fao.filnkt,t
Bolgtrskogo, a rclt icpiscr.tpt Pentoj J ustintctttT, Moscova, 1li70.
poate spune; cici daci ne gandim ce intreaga minte suferi gi toatd inima 726, c<
pitimegte indatd. nenorocirile acestea fiind impirtdgite cuiva pot sd fie reflectr
mAngAiere pentru noi. Spune-mi, cine este scutit de nenorocirile timpului chirilo
de acum? Nimeni, precum cred eu. Cd, dacd cineva ar fi atAt de fericit, incat PoPoa
si nu aibi nici o supirare (ceea ce se pare cu neputinle), totugi, dacd voiegte cei cin<
si se supuni legii lui Hristos, el insugi trebuie si sufere pentru durerile excesrt
altora, pentru cd ni se poruncegte <si plangem cu cei ce pling,, (Ronnni 12, ,'bdge
15). CAcr, dacd nimic din cele pe care le suferd allii nu-l ating, mai nefericit Sfi
este aceia decat toli cei care suferd; cici fericili sunt cei care plAng gi vai Eaangl
celor ce rAd. Vezi ce fel de sfArgit le putem prevesti acestora? Deci, nu numai 726,co
tu egti strAmtorat de necazuri. Ai dugmani mul;i? Dar, desigur, nu mai cruzi ?n biser

decAt aceia care sunt prin pdrtile acestea si care duc in robie unul din cinci (PG 12
copii gi ca pe dobitoice o6ignuiesc a-i ucide, din cinci sau din zece unul.
Zici ci ai ndvllitori de afari pe cumani. Dar cine se poate compara cu aceia rev. By:
care nivdlesc din Cetate [Constantinopol] impotriva noastri, a ohridenilor? Theophy

Acei care se duc in Cetate, pentru pldcere gi pentru coroand r;pesc toate li nr. 3-4,
le iau cu dAngii, nefiind cel ce izbAndegte, nici cel ce izbivegte. cici cine se Long Lift

poate impotrivi celor din Cetate? Ai oameni rdi? Dar acei cetileni rdi sunt de la t'ie

copii, pe lengi buigarii noptri. [... ] O singurd scdpare este gi un singur leac la The Lon,

cei ce suferd, ci, degi din pricina atAtor necazuri ne-am intristat, sd nu ne 1Qa5 n'
mai viitdm, chiar de am suferi inci gi mai multe supiriri. Daci insi ne vom
ruga gi cu lacrimi vom cere ajutorul lui Dumnezeu, cred ci vom vedea dic Pro.ft
aritAndu-se mila gi indurarea Sa cdtre noi"52. sptntrLll
La Ohrida SfAntul Teofilact a scris gi doud lucriri hagiografice de mare Theopht
tdl
importanfd, privitor la rdspAndirea crettinismului pe pAmanturile slave.
Cea dintAi este Pdtimirea celor cincisprezece ntucenici din Tiberiopole-Struntilas3, rar uce-

care s-au sivArgit la Tiberiopole (in apropiere de Ohrida) pe vremea lui Iulian lumini
Apostatul (PG 126, col.751-222). Cea de a doua este Viala Sfhntuhri Clenrent,
ArhiEiscopul Bulgarieisa (1916), care este socotit Apostolul bulgarilor (PG op. cit.
tnnt:l'
Reprodusi dupi lucrarea menlionati in nota urm6toare (pp.84-87).
5r

elAceasti lucrare hagiograficd a fost tradusd giin limba romAni de episcopul Gherasim poate.
Timut ti a apirut mai intAi in periodicul Ca/ca l'iclii, in nr. 10,17,12/1905 5i1,2,3 /7906,iar a N,laic

mai apoi a fost publicati in extras sub titlul h/tarti'ii dit Tiberiopole, Stabilimentul de arte noien-r
grafice, Bucuregti, 1907 , 91, p. locul r
3l AIte studii despre aceasti lucrare'vezi Ia: M. lugie, L'auteur de Ia Via de S. Clenrcttt cA cita
cle Bulgaric,itrev. Echos d'Oient, tom. 23, 1924, pp. 5-8; L Snegarov, Les sources sur In uie poart.
et l'actiuite de Clenent d'Ochrida, in ret'. Byzantinobulgarict, ton:.. 1, 1962, pp.79-119; S. prAar
Maslev, Zur Quellent'rage der Vita Clementis,i^ rev. Byzantinisclrc Zeitschift, tom.70,7977, cuPru
pp. 310-315; D. Ob olenskv, TheophVlnct of Ochrid and the Autorship of the Vita Clementis,in al X\'
 35

Icl 126, col. 1193-1216). in accste doui lucriri hagiografice SfAntul Teofilact
ie. rcflecte in chip vidit apropierea sa duhovniceasci de slavi gi de tradilia
tli chirilo-n'retod iand55, ardtAnd o deschidere primitoare pentru limba gi cultura
it popoarelor nou convertite la cregtinism de cdtre Sfinlii Chiril gi Metodiu gi
t0 cci cinci ucenici ai loP, contrabalansindu-se astfel presupusul sdu atagament
le cxcesi\r la cultura greacd. De fapt, insugi SfAntul Teofilact s-a numit pe sine
), ,,buigar", intr-una din scrisorile cdtre Maria de AlaniasT.
-it SfAntul Teofilact a scris, de asemenea, o OntiLie dsupra celei de a unsprezecea
ill Etanghelii a inttierii care se citegte la Utrenie (publicatd fragmentar in PG
I 26, col. 145-150), o onilie la sdrbdtoarea futpdrdteascd Lt Intrdrii Maicii Dontnului
al
zi itt ltiseicdsE (PG 126, col. 129-144), dar gi o omilie irttru Cittstirea Sfintei Cruci
(PC726, col. 105-130).
.ci
.il.
i.r ic\'. Ilv.antuol (TriLute fo 4. N. Sfturfos), tom. 2, Atena, 1986, pp. 601-616; N. Dragor'4
t? i lu'ophylLrct' of Ochrtdo's Old Bulgtnu SoLtrces on Ctlnl ind Mellndws,'tnrev. Etudes balkauiques,
rrr. 3-4, Sofi4 1992, pp. 107-110; I. Ilier', Tlre lvhnuscript Trtrriition and tlrc Authorslu1t oj the

SC i.oug Life of Santt Clcnrcnt of Ochrid,it Byzantinosliuica, ton1.53,7992,58-73;P.Deyos, L'auteur

nt ,t la i'ie rlt Snittt Clantnt d'Qcluida, in Aualrch Bollnndiaru, tom. 112, 1994, p. 32; I. C. Ilier',
l.r f/rr' Lorrg Lili' t,f -S,rir tt Clenrctlt of Ochrid. A Criticol l.ditiL,t1, i\ re.v. Brlzntrlinohulgl ricr, tom. 9,
.10 Ie.r5, pp. 62-120.
r-tl " Vezi: Cerlrard Podskalskl,, Za'ci Er:bi scliift, i'on Aclutdn (OclntLl) wd iluc Balurtung firt'
ea lit' PrLtJtut- tud Kit clrcttgr:schicllc Mnzcdortictts: Tltcopltyltktos rutd Dtuclrios Cll.tttutlttuts, in: La
ipuitlttlrtu dt, I'utrittrs bV; ftut Llmls k ulbe tl /'ilrrrgt,, Tunrhout, 1997, p.212; M.. Nlullett,
IC illrtpltrtLtct ttl Ochrttl: Rcadhtg thc U'ttt'rs of a Brlzutitt' Arclfuis/rop, ed. cit., p. E1 9i ur mito.lrele.
n Pomenirca Sfinlilor Chiril
;i Metodiu sr- sivaryette in Bise,rica Ortodoxi la 1l mai,
iar uccnicii lor: Arhiepiscopul Clement pi Cuviogii Gorazid, Naum, Anghclar ;;i Sa.,4
:l 11 lurrirritorii slavikrr de sud sur.rt priznuili ia 27 iulie.
1!, ': P Cautier; Tlrcoplrylncta d'Aclu'ida - bltrcs, Tesalonic, 1986, pp. 140-141; D. Obc'lenskl;
)c olr. cii., p. 61; Hristo N'[e]ovski,5t. Nhr/rr n1 Sllg i,"lo5hctpole Collccluct (7717-1/.12), Skopije,
lee6, p. 25.1.

" Aceasti omilie a fost intrcbuinfati - poate de Sfirrtui Dimitrie al Rostovului sau
.llr po.rtc de alli hagi()grafi - gi pentru alcituirca cuvintului de la pr.iznuirea Intririi in biserica
..1i r itlaicii I)omrrului, prezent pini astlziin Victilc S.fitlilo,', in ziua a douizeci 9i una a lurii
:lr' rroicmbrie (rc-zi ti edilia recenti romaneasci ingrijitd de arhimandrit loanichic l3il,:n1. ln
kretrl mai sus pomc'nit, Sfantul Teofilact este numit ,,arhiepiscrrpu I Tcsalonicului", cu toate
..r citatele apartill scieii sale, iar in siraxareic ortodoxe nu regisim decAt doi Sfinfi care
po.lrti acest nume: SfAntul Teofilact Mirturisitorul, episcol.r al t.u-icomidiei (1 pe la 842 9i
Prit tluit la E rrartir.) ;i Sfintul Tcofilact, arhiepiscopul Ohridei. Doui nlanuscrise romAnetii
.LrIrxrd traducerea acestei onrrlii .r SfAntului Teofilact: rls. -17El iJAR de la finele veacr"rlui
,rl \Vlll-lea (r.2;16-261) 9i r,s. 329.1 8,4R din antrl 1827-1833 (f.95-97).
 .E

In vremea episcopatului siu de la Ohrida a fost insolit gi ajutat de

fratele siu, Dimitrie, care era cleriC'. SfAntul Teofilact il pomeneste adeseori
pe Dimitrie in epistolele sale gi ii dedicd gi doud lucriii: una referitoare la
eunuci60, iar cea de a doua legatd de post gi ajunare6l. Se pare cd Dimitrie a
murit de tuberculozi, pe la anul 1107-1108, la Tesalonic62, chiar in bralele
fratelui sdu Tmfilact. De moartea lui Dimitrie, pe care il socotea o mangaiere
gi un mare sprijin al bdtrAnefilor sale, SfAntul Teofilact a fost mult indurerat.
Fiind un literat inzestrat cu o mare sensibilitate, a alcituit ocazional gi
poezii iambice gi anacreontice pe care, in diferite imprejuriri, ie-a dedicat
apropia;ilor sau celor cu care se afla in corespondenli63. SfAntul Teofilact
a inchinat doud poeme gi imnelor SfAntului Simeon Noul Teolog pe care il

sn
Despre Dimitrie, fratele SfAntului Teofilact, cunoaptem ci era eunuc gi era un om
foarte virtuos. Se pare cd Teofilact irnpreund cu Dimitrie erau cei mai mari ca vArsti
dintre frali, deoarece, pe cAnd era la Ohrida SfAntul Teofilact ii scrie dascilului Nichita
din Constantinopol: ,,fralii mei, care sunt, de asemene4 inviliceii tiri" (cf. PG 726, col.
373). De aici putem infelege cd SfAntul Teofilact mai avea 9i alli frafi. Oricum, pe lAngd
Dimitrie, care avea o fire pldpiindi pi bolnivicioasi, SfAntul Teofilact - h scrisoarea sa
cAtre Nichit4 medicul impiratului -, mai pomenegte de un frate care avea o fire robusti
gi era un marinar foarte curaios (cf. PG -126, col. 473). De asemene4 dh prima din cele
doud poezii tanguitoare alcdtuite la moartea lui Dimitrie, aflim cd Sfintul Teofilact era
mai vArstnic decat Dimitrie ti tot aici pomeneite gi despre nepolii lor (cf. P Gautier,
L'episcopat de Theophylacte Hephaistos archeueque da Bulgalie, ed. cit., p. "173-^175).
m Cf. M. D. Spadaro, Un inedito diTcofilotto di Achrida s l'eunuchia,in Riaista di Stttdi
Biz.antini e Slaai, tom. I, 1981, pp. 3-38.
6' Gerhard Podskalsky, art. Theophylacte d'Achrida,in Dictionnaire de Spiritualite, tom.
XV Paris, 1991, col. 545.
6, SfAntul Teofilact avea o cisuli la Tesalonic, dupi cum insugi mirturiseFte atat in

scrisoarea sa citre Nicolae Callicles (PG 126, col. 476), cat gi in cea cdtre magistrul Ioan
(PG L26, col.484-485).
B Dintre aceste poezii, multe s-au pierdut insi cateva s-au pdstrat gi sunt cunoscute

pAni azi. 14 dintre poeziile Sfdniului Teofilact au fost publicate de M. Mercati (Poesie di
Teofilatto di Bulgnria, in rev. Studi bizantini, Napol| "!924, pp. 173-194) 9i apoi, aldturi de
alte poezii care au fost descoperite in alte manuscrise, au fost reeditate de P. Gautier
(Theophylacte d'Achrida, Discours, Traites, Poesies, ed. c:rt., pp.345-377). Sfintul Teofilact, in
corespondenfa sa (scrisoarea citre Mermentulos) mirturisegte ci uneori i9i ocupa timpul
liber cu alcdtuirea de elegii in versuri iambice (PG 126, col. 393-395). Despre poeziile sale
vezi gi: R. Anastasi,Note critiche,inrev. Siculonrm Cymnasim, tom.34,7981, pp.277-283;
R. Romano, La nrcfica diTeofillato di Brlgaria,in Riuista Accademica Pontaniana, t.32, "1983,

pp. 175-186.
prefuia foarte mult gi despre ale cdrui imne spunea: ,,Toate lumea ar trebui
sd citeascd aceasti carte!"6r.
Cu inima plini de durere din pricina morlii fratelui sdu, SfAntul
Teofilact i-a inchinat doud poezii in care sdvdrgegte vrednicd pomenire
virtuosului Dimitrie. Pentru frumusefea versurilor, agezdm aici partea
finald din cea de a doua poezie, alcrituiti in vcrsuri iambice6s:

Cui ii 'l'oi descoperi amarul care m-a pitruns,

cici tu nu-mi mai esti leac oentru dureri?
Cui ii voi mai spune 96ndul mcu ascuns,
cici tu nu-mi mai egti tainili de cugetdri?
Cine imi va fi nemincinos in sfdtuire,
folos griind gi nicidccum prdpdstuire,
vorbindu-mi sincer, dar nestdmind pldcere,
cici, vai! tu egti cuprins de vegnica tacere.
Pe mine cel biitran, adeseori m-ai sfatuit,
fratc mult iubit, cu sufletul smerit;
dregAnd cuvAntul tiu, cu vrednica cinstire il sirai,
iar vreunui biiat trufag, infumurarea iute-i alungai,
copil bdtrAn, pe mine, bitrAn copil mai bun tu mi fdceai.
O, mort viu, cu totul pe mine nu md pdrdsi,
cdci viu mort sunt daci de.'ederea ta md voi lipsi.
$i chiar de pentru mine tu erai gurd gi Iimbd grditoare,
tdrie in picioare 5i m.ina prca folositoart.,
istefime, auz, lumini, inimi, caldd suflare
spre sluiirea mea prefdcute-n midulare,
insuf lare, dreapti indemnare, vitejie,
risipirea nelinigtilor gi iscusiti iconomie,
acum, stand in inalturi, fii pentru mine toate-acestea.
Credinld am cd Domnului indrazneg pi aproape-I egti,
ceci sunt incredinfat cd Dunnezeu ;i-a fost aproape !ie,
cd aceasta tu |i-ai dobAndiFo dintru curifie.
E limba unui fratc cea care-fi spune accst cuvAnt,
gi, ca nevrednic dar, c agezat pe-al tiu mormAnt,
dar tu, cu mili judecAnd, primegtc toatL'acestea-

nr La P Gautier, Thcoplnlrrcte d'Achrtdq Discours, Trartn, Poesics, ed. cit., pp. 353-355
(cf. D. Obolensky op. cit., p. 57).
* Traducere dupi P Gautier, L'cpiscLtltat dc ThcophylLrcta HL'plnistos archcoeque dc
Bulgartu, ed. cit., pp. 171, 777 .
 Datorite preocupirilor sale scriitoricegti, a erudifiei sale, a perfectiunii (,
gi puritilii stilului sdu literar, a familiaritdlii sale atAt cu autorii profani, T
cAt gi cu cei Sfinli, arhiepiscopul Teofilact ocupi un loc de cinste in pleiada tr
marilor scriitori bizantini. Dar, mai cu seamd. SfAntul Teofilact - orin )
nevoinlele trupegti gi duhovnicegti sdvArpite intru implinirea sfintelor c
porunci ale Evangheliei - are un loc de cinste in Ceata Sfinfilor ierarhi ai ft
Bisericii Domnului Hristos, un loc gi o duhovniceascd silXgluire ce nu este ir
supusd stricdciunii gi nestatorniciei slavei omenegti. a
Anul morlii SfAntului Teofilact nu ne este cunoscut foarte exact. Se d
pare cA una dintre ultimele scrisori datate ale SfAntului este din anul 1108, n
insi ostenelile sale duhovnicegti - in ciuda indelungatelor sale suferinte il
trupegti (gutd, sciatici, torticoiis) - s-au intins pAnd in anii 1125-1126 sau Ii
mai tArziu6. c,
Ne este cunoscut cd inainte de obgtescul sfArpit SfAntul Teofilact a pdrdsit d
Ohrida gi s-a intors in patria sa, anume la Tesalonic. Aici, odihnindu-se gi ti
despovdrAndu-se de haina cea grea a betranetilor gi a betegugurilor trupegti, I;
gi-a dat sufletul sAu curat in mAinile lui Dumnezeu gi astfel a purces spre al
locagurile Sfintilor, acolo unde nu este nici durere, nici intristare, nici
suspinare, ci viali fdrd de sfArgit. a
c,
Cinstire a Sf inttrlui Te ofil act I
r-1

ln sAnul Bisericii Ortodoxe, Arhiepiscopul Teofilact al Ohridei gi a

Bulgariei a fost indeobgte numit ,,Fericit" gi ,,SfAnt", cu toate ci unii oameni
ai gtiinlei profane conteste aceasti calitate a sa, deoarece cunosc in chip
fragmentar gi nelucrdtor duhovnicegte, viafa gi opera SfAntului Teofilact.
Unii oamenii de gtiinJi care au contestat sfinlenia arhiepiscopului Teofilact
ai Ohridei, nu au fdcut aceaste afirmafie conttient Fi direct pe de o parte
pentru cA nu ii interesa in mod lucrdtor aceastd dimensiune a firii umane

6o Existe mdrturii istorice ci SfAntul Teofilact era inci in viate in acea perioadi,
deoarece s-a pestrat o poezie care a fost alcituitd in anul ,,6534 de la Facerea lumii"
(11,25 / 1126). Aceastd poezie a fost inchinati imnelor Sfintului Simeon Noul Teolog. (cf.

P Gautier, op. cit., p. 169). Referitor la aceasti poezic', D. Obolensky scria: ,,Fird indoiald,
entuziasmul siu pentru imnele lui Simeon pomegte de la sensibilitatea sa Poeticd ti de
la congtientizarea valorilor spirituale. Urmitorul aspect este relevant: cititorul scrisorilor
lui Teofilact nu ar bdnui la inceput cd acest prelat ocupat, ingrijorat gi cateodaii irascibil
ar putea gesi comuniune in spirit cu acel mare maestru al vie;ii contemplative, ale cirui
scrieri mirturisesc mereu lumina dit'ini" (op. cit., p. 57).
(adica sfinlenia), iar pe de alta parte, dinpricini ci pentru dAngii arhiepiscopul
Teofilact nu este cu adcvirat (adici in sensul cel mai profund) o persoand 9i o
taind, ci un obiect de studiu care poate fi supus unei ,,disecfii" prin metodele
ptiinlifice. Nu vom contesta micile puteri ale cunoagterii prin metoda de
cercetare gtiinlificd, insi atAta timp cAt cel care folosegte aceasti metodd este
rob al firii cdzutr';i nu s-a impertigit in chip congtient, lucritor 9i statornic de
harul lui Dumnezeu, toatA cunottinta sa este tulbure, ca una care este
amestecatd cu acea mAndrie sub;ire pe care Sfinlii Pirinli o numesc ,,parcrc
de sine", ,,inchipuire de sine" sau ,,nilucire de sine" gi, din aceasti pricini,
mintea ii este robiti de ingeldciune intr-o misurd mai mare sau mai mici 9i
astfel va alerga spre circumscrierea celor pe care crede gi i se pare ci le cunoatte.
Iar dorrnla de circurnscriere a informafiilor sau cunogtinlelor este proprie firii
cdzute gi este cea care a dat nagtere tuturor ereziilor Savant nu este cel care'
define un cumul de informafie interpretati sau interpretabili, ci acela care
inlelege profunzimea in-fornnfiei gi, respectAnd taina ei sporegte irL adcvir.
Iar ade-r.drul nu este ce\'4 ci Ciner'4 iar Domnul nostru Iisus Hristos (9i
asemenea ;i Sfinlii Sdi) poate fi cunoscut doar prin smeriti-cugetare.
Dupi cunogtinJa noastrd, dintre cercetitorii care au studiat mai recent
activitatea 9i opera SfAntului Teofilact, doar D. Obolenskv a afirmat fd;ig
cd numirea de,,SfAnt", dati arhiepiscopului nu este meritati. AceastA
pirere a afirmat-o in finalul studiului sdu dedicat arhiepiscopului Teofilact,
din lucrarea: Six Brlznntirte Porfrnits (Oxford, 1988, p. 81). Reproducem aici
acest pasaj in intregime, inclusiv nota:
,,Faima postumi a lui Teofilact a fost marcat.l de neinlelegeri gi erori.
Am vdzut ci Erasmus, care s-a folosit mult dc comentariile lui, a crezut
pentru o vreme ci numele lui era Vulgarius. O gregeali gi mai grar.d a fost
fdcuti de cilup;irul bulgar Paisie, de la ministirea Hilandar din Muntele
Athos. In lsfonn slauo-bulgdrd, acel manifest al nafionalismului bulgar scris
in 1762, el a menfionat ci Teofilact era patriarh de TArnovo (scaunul
primatului Bulgariei dupe 1235) gi in acecagi lucrare l-a ridicat la rangul
cle sfAnt*. Ne indoim ci Teofilact ar fi meritat aceaste mistificare posturna".
Nu dorim s.i insistim prea mult asupra acestei afirmalii gi concluzii
ficute cu responsabilitate strlct personald de cdtre autorul ei, insi din

* lsioriyn slrn,cro0o/rarskava, edifia I. Ivanor' (Sofia, 191-1), 36-37, 75-75. Cf. L Srregarov,
Lcs sorrrces srrr /a lic ct l'actirjltc dt Clcnrnt d'Ochrida, Bt1:utittobulgaricn,l, (1962),112-111.
Credirla in sfinlenia lui Teofilact, suslinutd h secolul al XVII-lea la Paris, provine po.rte
dintr-un cult local ccntrat sau legat de Ohrida. Vczi N. Velimirovici, Prologrr e.fron Ochritl,
Birmingham, 1985, p. 395.
respect pentru cititod vom areta gubrezimea acestei afirmalii, folosind
metoda gtiinlifici. Indrdznim si facem acest lucru, deoarece, in contextul
prezentat, este necesar si infelegem dacd D. Obolensky are intr-adevir
competenfa de a se pronunla asupra sfinleniei arhiepiscopului Teofilact.
Scrierile SfAntului Teofilact - intre acestea figurAnd 9i scrisorile sale care
s-au aflat la baza concluziilor maiore ale studiului lui D. Obolensky -,
sunt datate pani la anul 1108. Dar ultima scriere a SfAntului Teofilact este
o poezie din anii 7125-L1,26. Acum, vom considera in mod aprioric ci
arhiepiscopul Teofilact nu-gi merite numirea de - ,,SfAnt" , iar agezarea sa
lduntrici, la anul 1108 este in conformitate cu afirmalia ficuti de autorul
mai sus numit (consimfim la acest ralionament numai formal). Agadar,
avAnd in vedere ci din perioada 1108-1125, adicd vreme de 17 ani nu avem
nici o mirturie istorici despre SfAntul Teofilact, putem afirma in mod
gtiinlific cd despre acegti 17 ani nu cunoagtem cu certitudine nimic legat
de arhiepiscopul Teofilact. Deocamdatd, acegti ani sunt o taine gi asta cu
sau fird vrerea cercetdtorilor. Pentru a continua rafionamentul, putem
socoti cd acegti ani au fost pentru SfAntul Teofilact o vreme de pociinfi, de
sporire duhovniceascd pi de statomicd impirtdgire din harul lui Dumnezeu,
sau putem proiecta asupra acestor ani propria noastrd cunogtinfi stricati
de patimi, propria noastr5 neimplinire, propria noastrX deznidejde izvo-
rAtd din inillarea minfii, mustrarea congtiinlei gi nesimlirea duhovniceasci.
Dar aici. gtiinfa gi metodele ei nu ne mai pot ajuta numai daci Ie racorddm
la Infricogitoarea Judecatd gi, deci, la implinirea poruncilor Sfintei
Evanghelii, cea care va fi ,,metoda gtiinJificS" nemincinoasd dupi care se
va desfipura atunci ,,disecfia" g6ndurilor ti simlimintelor noastre, ale
tuturor. Cei care se sArguiesc ai iau aminte in chip lucrdtor la tAlcuirile
SfAntului Teofilact la Noul Testament, se mAngAie cu bund nddejde, gtiind
cd prin rugiciunile gi tAlcuirile SfAntului, pot dobAndi luminare a minlii,
sporire duhovniceasci, invrednicire de Sfintele Thine gi rispuns bun la
Infricogdtoarea Judecatd a lui Hristos. Iar aceasta este o nadejde bune,
curatd pi cu desdvartire nemincinoase, pentru ci arhiepiscopul Teofilact
este mdrturisit SfAnt. Pentru aceast4 stau mdrturie cuvintele Sfinlilor
Bisericii Ortodoxe, cAci numai acegtia au fost cu adevirat luminafi de harul
dumnezeiesc, care dAruiette sfinlenia ca rod a1 cunogtinlei duhovnicegti,
izvorAte din implinirea poruncilor. Socotim ci aceia care au voit si priceapi
au p^riceput.
In anul2000, la celebrarea a doud rnilenii de cregtinism, Biserica Ortodoxd
Rusd a publicat o edifie festivd a Tdlcuiii celor patru Euanghzlii a SfAntului
Teofilact. Ingrijitorii acestei edifii, in cuvAntul citre cititor spuneau: ,,Fericitul
 41

Teofilact nu este canonizat de cdtre Biserica Ortodoxd, dar din vremurile din
vechime el a fost cirutit ca Pdrinte gi invdlitor al Bisericii"67.
Dar, in sinaxarele tipirite mai recent, il regdsim pe arhiepiscopul Teofilact
trecut in rAndul Sfinfilor6r. Fericitul Nicolae Velimirovici, in lucrarea sa
Prologue from Ochrida6e , consemnAnd un cult local, ageazd in ziua a treizeci
gi una a lunii decembrie gi pomenirea Sf?ntului Teofilact:
,,37 decentbrie - Fericitul Teofilact, Arhiepiscopul Oftrldel. Niscut in insula
Eubec.a gi educat Ia Constantinopol de cei mai de seamd dascili ai vremii,
Teofilact a devenit clenc al Bisericii SfAnta Sofia El a fost ales episcop gi a
fost trimis, impotriva voii sale la Ohrida unde gi-a pctrecut n-rai bine de 25
de ani. Episcopul Dimitrie Chomatenos;0 al Ohridei l-a numit pe lbofilact
<preainfeleptul arhiepiscop". Teofilact a fost un om foarte invdlat atAt in
cele profane, cit 9i in cele duhovnicegti, av6nd rafinate gusturi bizantine gi
fiind din fire melancolic ai sensibil. Printre slavii din Ohrida Teofilact se
socotea pe sine asemenea unui surghiunit intre barbari. E1 a scris tAlcuiri la
cele patru Euarrghelii gi la celelalte cirli ale Nottlui Testanent [afari de
, pocalipsdl. Aceste tAlcuiri au fost scrise pe scurt dupi cele ale SfAntului
loan Gurd de Aur. Thlcuirile lui Teofilact sunt pentru vremurile noastre o
lecturi duhovniceasci foarte hrinitoare, care aducc rnari gi imbelgugate
roade. Dintre scrierile sale ne mai sunt cunoscute epistolele gi viala SfAntului
Clement al Ohridei. La vArsta bdtrAnelii s-a retras de la Ohrida la Tesalonic,
unde gi-a sfArgit viala trecAnd la vegnicia cea fericite".
ln Sinaxarul editat de Ministirea Simonos Petra din SfAntul Munte
Athos7l, regesim gi prdznuirea SfAntului Teofilact:
,,31 decembrie - PomerLirea Sfhntului Teofilact, arhiepiscopul Ohridei.Ndscut
in insula Euripos. SfAntul Teofilact a fost crescut la Constantinopol Ia scoala

n: Bhgoriestnik, ed cit., p. 17. AtAt in edifia rusi cat Fi in cditia americand a tilcuirii
la Evanghelii, autclrul este cinstlt cu numele de,,ft,ncit".
"x Silrcxer ortodox gerternl sr dicliotwr aglriogrrlic, ingrijit de arhimandrit Ioanichie Bilan,
ed. Episcopiei Romanului, 1998, pp. 87, 358.
* Pirirtele Nicolae Velimirovici (1880-i1955) a fost Fi cpiscop de Ohrida;;i este
canoniz.rt - trecut in rAndul Sfin;ilor - atet de cdtre Biserica Ortodoxi Rrrsi din Exil (cf.
Dr. J. M. de Vvver, Racatlq Conotized Ortlrcdax Sants: Tlteir Liuts turd lcorrs, Detroit, 2000,
.l-l p.), cit pi de cdtre Biserica Ortodoxd Sirbd.
:'' Dimitrie Chomatenos (cca.1150-11236) a fost episcop al Ohridei in primul sfe'rt al

veacului al Xlll-lea.
71 Le Svflqratrc, editat in 6 volune, in limba francez5, intrc anii 1987-i996 (volumul

III, de'cembrie-ianuarie, Tesalonic, 1988, p. 282).

celor mai buni profesori ai invildturii bisericegti 9i ai artei oratorice. Cleric
in Marea Biserici (SfAnta Sofia), a fost mai apoi sfinfit episcop gi trimis
impotriva voinJei sale la Ohrida unde, vreme de 25 de ani, a cArmuit cu
inlelepciune Biserica bulgard. Teoiog gi orator cu o culturd exceplionald,
ne-a lesat ca mogtenire spiritual; un mare numdr de omilii, din care, in
mod particular, un comentariu complet al intregului Nou Testament fafarA
de Apocalipsal, inspirat din cel al SfAntului Ioan Gurd de Aur, operi care a
hr;nitmeditafia cregtinilor ortodocai din generafie in generafie, pind in zilele
noastre, atat la greci, cat gi in Bisericiie slave. La bitrAn4e va pdrisi Ohrida
pentru Tesalonic, unde igi va hcredinla sufletul lui Dumnezeu (7126?)" .
Faptul cd astezi gdsim cuprinse in sinaxare pomenirea Sf6ntului
Teofilact nu este un lucru neobignuit, ci foarte firesc, deoarece canonizarea
unui SfAnt nu este un act in sine, ci confirmarea oficiald a unui cult gi a
unei cinstiri care deja exista
Mirturiile cinstirii ce-i este adusd SfAntului Teofilact sunt vechi 9i sunt
cunoscute cel mai adesea sub formi scrisd. Astfel, in unele edifii din secolele
XVI gi XVII ale operelor sale, este numit ,,preainleleptul Teofilact" gi ,,cel
intre SfinJi, Pirintele nostru Teofiiact"72.
,,Preafericit" 9i ,,preacinstit" este numit Sfdntul Teofilact in ms. slaa.97
BAR (1520-1535) la fila 973, dar gi in ms, grec. 733 (552) BAR7a, iar,,preain-
felept" este numit gi de citre autorul ms. rom. 3294 BAR (anii 1827-1833) la
frla 957s. De asemene4 SfAntul Dimitrie al Rostovului, in Hronogaful sdu,il
numepte pe Teofilact ,,SfAnt"76. Tot ,,SfAnt" il numegte gi SfAntul Antim Ivi-
reanul in Didahiile sale, anume in Predosloaie la cuadntul de inodldturd irr
Duminica Floriilor, iar in alte patru cuvanteri il numegte ,,dumnezeiescul
Teofilact"z. ,,SfAnt" este numit Teofilact gi in Vielile Sfinfilor, la sdvArgirea
priznuirii Intrdrii in biserici a Maicii Domnului. In alcdtuirea cuvAntului

?r B. M. de Rubeis, Discrtatio de Theophylacti gestis ct scriptis, PG 123, col. 39-40; P

Cautieg Theophylacte d'Achrida, Discours, Traites, Poesies, Tesalonic,1980, p. 48; vezi gi ttts.
grec. 734 657) B.4R ce con;ine lladldtura impdrdteascri a SfAntului Teofilact (cf. G. Litzic4
Catalogul nunuscriselor grccelti BAR, Bucurepti, 1909, p.483-484).
z Cf. P P Panaitescu, Manuscrise slaoe ditr Biblioteca Acndeniei Rotrrine, Bucuregti,
7959, pp.724-"125; vezi 9i A. Calavrias, op. cit., p. 61.
7'Cf. C. Litzic4 op. cit., pp.492-491.
'5Cf. G. ftrempel, Catalogul mouuscriselor ronfinagti, Bucuregti, 1987, iorn III, p. 74.
76Sfantul Dimitrie al Rostovului, Hronograf, Mindstirea Neam1, 1837, p. 86.
z Sfantul Antim Ivireanul, Didnhii, ed. Minerv4 Bucurepti, 7997, pp. 126, 728, 734,
139. 184.
pentru ziua a douizeci gi una a lunii noiembrie, a fost ir:rtrebuinlati 9i omilia
SfAntului Teofilact la acest praznicTs.
,,SfAnt" este numit Teofilact 9i in ,fsforin bisericeascd a arhiepiscopului
Meletie al Atenei, tradusd de mitropolitul Veniamin Costachi gi tipiritd in
5 volume la Ia;i, intre anii 1841-1843?q, in n$. grec.386 (72) BAR din veacul
al XVIII-lea'0 9i in nrs. ronr.4787 BAR tle la finele veacului al XVIll-leadt,
dar gi de cdtre SfAntul Starel Vasile de la Poiana Mdrului, in predoslovia
sa la cartea SfAntului Crigorie Sinaitulsr.
Cuviogii Grigorie gi Cherontie, traducitorii edifiei romAnepti de la 1805 a
Tklcuirii celor patnt Eaanglrclii, in cuvAntul cetre cititor il numesc pe autor:
,,dumnezeiescul acesta Pirinte Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei". Insugi
mitropolitul Veniamin Costachi il numegte pe Tcofilact ,,Fericit", in prefala
aceleiagi cdrli. De asemenea, Sborniu de Is Valanm, care este o culegere despre
rugdciunea lui Iisus, il numegte ,,Sfint" pe arhiepiscopul Teofilact al Bulgariein3.
in intreaga sa operi, SfAntul Ignatie Briancianinov a intrebuinfat de
nenumirate ori tAlcuirile SfAntului Teofilact Ia NouI Testantell, iar nume-
roasele referinle stau m;rturie pentru accasta. Astfel, SfAntul Ignatie I-a
numit pe Teofilact ,,Sfant" gi ,,Fericit", iar in indemnul pe care ni-l di pentru
studierea 9i implinirea sfintelor porunci, ne spune: ,,LisAndu-ne condugi
in inlelegerea Evangheliei de explicaliile acestui Sfant Pirinte, ale cdrui
comentarii sunt primite gi intrebuinfate de Bisericd, noi vom rimane
credinciogi tradiliei bisericegti"6l.
t3 Vezi gi editia recenta romineasci a VielJar Slrrlilor, ingrijita de arhimandrit
Ioarrichie Bilan, dar gi lrs. grec. 743 (201) tsAIl din sec. XVIII, un miscelaneu teologic care
cuprinde gi cuvantul SfAntului Teofilact, inchinat Maicii Domnului, precum gi rrs. rorr.
3294 B,4R din anii 1627-1633, care este tot un miscelaneu teologic ii confine, c.le asemenea,
acelagi cuYant inchinat Maicii Domnului (aici autorul cste numit,,preainfeleptul
arhiepiscop al Br,rlg;rrici" - cf. C. ftrernpel, ()p. cit., t()m lll, p. 7-l).
'" Cf. At.rnasie Nlironescu, op. cit., p. XXI.
3r Acest manuscris e scris in neogreaci
liconline o t.ilcrrire pe intrebiri ;i rispunsuri
pentru Evangl.reliile Dunrinicilor de peste an, alcituiti dup.i Tilutiret Et'artghcliilor .t
Sfirrtului Teofilact (c{. C. Litzica, op. cit., p.201).
3r Acest manr.rscris cuprinde omilia Sfintului Teofilact la Intrarea in bise-rici a Maicii

Donrnuluj (f .216-267) cf. C. $trcmpel, op. cit., tom. I[ p. 110.

3r Cf. D. Raccarrello, Rrrgricirorcn lrri lisris in suiuilc Starc!ului Vrsile de ln PLtiana Mdrulur,

c'd. Deisis, Sibitr, 1996, p.232.

") Sbctrnicul de Ia Vnlannt culegcre dcsltrt' ut{dcitntn lui Iisrrs, ed. Episcopia r\lba-luliei,
1993, vol. 1, p. 293 9i vol.2, p. 192.
" Sfintul Ignatie Briancianino\i op. cit., p. 29.
 Este neindoielnic ci tofi cei pomenifi mai sus s-au impdrtipit in chip
nemijlocit de harul dumnezeiesc, ddruit lor prin tdlcuirile 9i mijlocirile
SfAntului Teofilact. Marturie scrisd stau cuvintele unui alt om plin de har-
SfAntul Nicodim Aghioritul. DAnsul a tradus din elini in greaca vorbitd
tAlcuiriie SfAntului Teofilact la epistolele SfAntului Apostol Pavel, iar in
precuvantarea acestei cirti scria:
,,Fiindci tAlcuirea aceast4 atAt de trebuincioasd si prea folositoare si
prea doriti neamului grecilor ortodocgi a fost scrisi elinegte, cu adevirat
era pentru cei simpli
"gridini inchisi gi izvor pecetluit", precum zice
Sirah (2O 30). Pentru aceast4 eu. cel mai mic dintre tofi, vdzAnd pe fratii
mei lipsigi de folosul citirii unei asemenea tAlcuiri 9i totodatd fiind indemnat
de unii frafi duhovnicegti, foarte rAvnitori binelui obgtesc al neamului,
indriznind cu rugiciunile Marelui Pavel gi ale lui Ioan Gurd de Aur 9i ale
lui Teofilact, am tradus tAlcuirea aceasta in limba noastri cea de obgte
spre folosul tuturor cregtinilor ortodocai mai simpli, ca 9i ei, citind aceasti
tAlcuire, si inleleagd cuvintele dumnezeiescului Apostol, ce se citesc in
fiecare zi prin biserici"8s.
De altfel, in tAlcuirea la epistole, SfAntul Nicodim, care avea multd evlavie
pentru SfAntul Teofilact, il numegte: ,,preainlelept", ,,preafericit" pi ,,sfinfit"e.
Dar SfAntul Teofilact este cinstit gi prin zugrdvirea chipului siu in icoane.
Nu am intreprins o cercetare amenunlitd in acest sens, insi cunoagtem cd in
Enciclopedia religioasd greacd,la articolul ce-i este dedicat SfAntului Tmfilact,
este reprodus; o frescd in care e reprezentat chipul sdu. Este vorba de o fresci
din veicul al XWtrlea de la Maniidrea Faneromeni din Salarnina Aici Sfanhn
Teofilact este reprezentat in picioare, binecuvAntAnd cu mAna dreaptd, iar cu
mAna stdngi susfinand, parce ar;tandu-ne-o, SfAnta Euanghelie. Chipul sdu
este span, cu fata ovali gi bdrbia ascufiti. Fafa ii e brdzdatA de ostenelile
nevointei, iar pArul siu este asemenea cu cel al MAntuitorului. insi e cdrunt.
Totugi, aceasti frescd ne-a ridicat cAteva semne de intrebare. Fiind realizati in
veacul al XVIII-Ie4 in spagiul de influenfi al tradifiei iconografice bizantine,
dar gi grecegti, este de agteptat ca errninia care sti la baza acestei fresce si fie
cea a lui Dionisie din Fuma" Este semnificativ cd in aceastd erminie, pentru
chipul SfAntului Teofilact se afli o singuri indicafie de zugrdvire a chipului:

s Sfantul Teofilact, arhiepiscopul Bulgaiei,Celel4 trinriteri ale Sfintului, Sldaitului 9i

tntrutotldudatului Apostol Paoel, cu insemndri de Nicodim Aghioritul, traduse in limba
romdni de mitropolitul Veniamin Costachi, tom I, edifie ingrijiti de mitropolitul Atanasie
Mironescu, Bucuretti, tom I, 1904, p. XXVI.
36
ldem, nota 2, pp. 355-355.
,,Tmfilad betren, spen"s7. I)ar aceasti indrumare de zugrivire se referi la SfAntul
Teofilact Mirturisitorul, episcopul Nicomidiei (tcca842), care este priznuit la 8
marfie gi nu la SfAntul Teofilact al Ohridei gi Bulgariei. Totugi, este cu putinli ca
Sf6ntul Teofilact al Ohridei sd aibi sau si nu aibi aceeagi irfdfigare cu SfAntul
Teofilact al Nicomidiei, insi pentru a ne incredinla de acest 1ucru este necesari
o cercetare iconografici care sA nu se rezume nurnai la un singur monument
grafic, ca in cazul de fald, dmarece este posibil ca pictorul care a zugrivit aceastd
frescd sd-i fi confundat pe cei doi Sfinti. Dar, pentru cd irdrinAndu-ne celui
zugrdvit in icoand, cirstirea se ridicd la prototip, am socotit cd se cade sd fim
rezervaji gi sd nu reproducem gi noi aceasti fresci, p6ni nu avem incredinfarea
cd, intr-adevdr gi Sf6ntul Teofilact al Ohridei a fost sp6n la chip. Insa, cu toate
cele spuse pAnd aici, aceastd frescd are importanld, deoarece consernneazi in
mod iconografic un cult local adus SfAntului Teofilact al Ohridei.
Dar, daca aceia care sunt iubitori de Sfinli se vor intrista ci nu au
vdzut icoana SfAntului Teofilact, socotim cd se vor mAngAia gtiind cd al lui
Hristos-Dumnezeu este chipul care strilucegte intru chipurile tuturor
Sfinlilor, pentru cX MAntuiiorul este Izvorul sfinfeniei, El ne-a cunoscut
pe toli din pAntecele maicii noastre gi tot El este Cel Care ne poate ddrui
chip de pociinfi gi ne poate ajuta si sporim in tot lucrul bun, adevdrat gi
de suflet folositor.
Dar iatd cu ce cuvAnt ne mAngAie SfAntul Teofilact pe cei care poate cA
ne-am mAhnit ci nu ne-am invrednicit a-i vedea chipul: ,,CAnd vei afla pe
cineva tAlcuind luminos irlelesul Scripturii, tu cunoalte cd luminos vede <fata>
lui Hristos. Iar daci 9i cuvintele le descoperd gi le lumineazi, acesta gi <hainele"
Iui Iisus "albe" le vede, cdci haine ale inlelesurilor sunt cuvintele"Ss.
Iar, cAt despre SfAntul Teofilact, suntem incredinlaji ci este unul drntre
cei ce au tAlcuit in chip luminos Scripturile, iar aceasta a sivArgit-o din
pricini ci, prin darul Domnului, a urcat pe Taborul cel duhovnicesc ai,
impdrtdgindu-se din slava chipului Domnului Hristos, igi aratd cdtre noi
strdlucirea duhovniceascd prin tAlcuirile ce le face Sfintei Scripturi.
In ce privegte rAnduiala liturgicd inchinatd SfAntului Teofilact, am cerut
sfatul pdrintelui Macarie Srmonopetritul. Intr-o scrisoare primitd din partea
cuviopiei sale la 22 aprllie 1999, ne-a incredinlat ci, dupd gtiinta dAnsului,
SfAntul Teofilact nu are o slujbi de prdznuire, acatist sau alte imne liturgice.
Privitor la acest 1ucru, ne scria: ,,Intr-o oarecare mdsuri, SfAntul Teofilact a

s'Dionisie din Furnau Erninia picturii bizantint', ed. Sofi4 Bucureiti, 2000, p. 152;
vezi gi p.199.
$ Vezi telcuirea Sfantului Tcofilact la Mater'17, 9.
fost dat uitirii,poate gi datoriti faptului cI era episcop de Ohrida o cetate
bizantini care a trecut rnai apoi la bulgari gi care a suferit rivalitifi din partea
celor doui state. Inci de pe atunci existd animozitdfi asupra originii etnice a
unuia sau a altuia din Sfinlii acestei regiuni".
Prdznuirea SfAntului Teofilact se sivArgegte la 31 decembrie, cAnd
rAnduiala liturgicd este in strAnsi legiturd cu odovania Praznicului Nagterii
Domnului. Din pricini cd la 31 decembrie se sivArgegte odovania Nagterii
Domnului (adicd se incheie priznuirea), slujba Cuvioasei Melania Romana
(prdznuiti de asemenea la 31 decembrie) s-a mutat in 30 decembrie, iar in
31 se sivArge;te in rAnduiala bisericeasci slujba Nagterii Domnului, afari
de Litie, Polieleu, Vohod, Paremii gi Antifoanele de la Liturghie. Agadar, in
rAnduiala liturgici a zilei de 31 se poate integra doar sinaxarul (viafa pe
scurt) SfAntului Teofilact. insd, de ceea ce se putea face privitor la imnele
Iiturgice inchinate SfAntului Teofilact, s-a ingrijit un fiate monah. Prin
alcdtuirea imprejuririlor, l-am intAlnit pe acest monah care se sArguia dupi
puteri sd implineasci poruncile evanghelice, folosindu-se chiar de Thlcuirea
celor patru Eaanghelii aSfAntului Teofilact (edifa 1805), care ii era cunoscutd
indeaproape. Prin rugiciunile SfAntului Teofilact gi prin ostenelile acestui
monah s-a alcdtuit Canonul de umilintd, sinaxarul si acatistul SfAntului, care
din motive de spaliu tipografic vor fi publicate doar in cel de-al doilea volum
al acestei seii (Thlcuirea Eoangheliei de Ia Marcu\. Suntem incredinlafi ci
aceasti rAnduialS de rugdciune va fi de ajutor tuturor celor care rAvnesc
Poruncilor evanghelice, dar doresc Ai si se apropie de SfAntul Teofilact prin
smerite-cugetare/ spre a se invrednici de mijlocirile 9i ocrotirea sa caldd.
Niddjduim ca toate cele ce le-am scris pAni aici despre cinstirea s4 sd
nu-i fi pricinuit supirare SfAnh:lui Tmfilact. Dacd l-am mAhnit prin indrizneala
noasfrd, ii cerem iertare SfAntului, dar deopotrivd gi cititorilor care voiesc se
dobAndeascd folos duhovnicesc din aceastd carte gi prin nepriceperea noastr;
i-am impiedicat in vreun fel sau altul. Cunoagtem neputinla noastrd gi gtim
cd gi rAvna gi cunogtinla duhovniceasci ne este mici, dar ndddiduim la mila
iui Dumnezeu, la mijlocirile Sf6ntului Teofilact pi la rugiciunile frafilor cititori.
Cu toate cd prin fapte nu ne.am ficut urmitori SfAnh.rlui Teofilact, vom inchei4
folosindu-ne de cuvintele ucenicilor SfAntului Paisie de la Neamf, care la
inceputul viefii Cuviosuiui lorstaref, scriau: ,,Precum tatil de juciriile copiilor
sdi, aga gi Preacuviosul se bucurl de laudele cele ce i se aduc de cdtre ucenicii
9i fii sii duhovnicesti"8'q

8' Viata Cuaiosltlui Paisic de la Ncrrrr, edilie transliterati dupi manuscrisul 154 din
Biblioteca Mindstirii Neamf de citre diac. Ioan Ivan, ed. Trinitas, Iapi, 1997, p. XXXL
 17

Despre alcdtrtirea Thluriii Euangheliilor

Vreme de 900 de ani, una dintre cele mai indrigite gi mai statomic citite
tAlcuiri ale Nou/r LiTbstanrcnt dtn spaliul ortodox (Bizan|, Serbi4 Bulgari4 Creci4
RomAnia gi Rusia), au fost tAlcuirile SfAntului Teofilact al Bulgariei. Claritate4
autoritatea patristici gi totodati simplitatea acestei opere duhovnicegti, au
fecut-o neprefuiti fiecdrui cregtin care cautd si priceapi inlelesul poruncilor
evanghelicen'r. Daci ar fi trebuit si scriem doar citeva rAndun despre tAlcuirile
SfAnhrlui Teofilact, ccl mai potrivit ar fi fost sd lisim loc cuvintelor ceh-ri care
a fdcut o insemnare pe un manlsclis slavon cu Jli/crrl Et,arryldiei: ,,Aceastd
sfintd 9i dumnezeiasci carte, clr suflarea Duhului Sfint s-a tAlcuit de Sfintul
9i Fcricitul Teofilact, arhiepiscopul Bulga riei"''.
Scopul gi terneiul care a insuflat alcituirea unei tilcuiri care si confini
invilitura Sfinfilor Pirinli, este rAvna profundi 9i ortodoxd, dar totodati
gi porunca de a pistra gi a transmite gerrera!iilor i'iitoare tradilia apostolici
vie a Bisericii primare. De aceea confinutul tilcuirii Sf.lntului Teofilact are
ca ternelie lucritoare invdf.lturilc Sfinfilor Pirinli ai Bisericii. in alc.ituirea
tilcuirilor, SfAntul Teofilact se cdliuzegte indeob;te dupi SfAntul Ioan Curi
de Aur (ircAt poate fi, intr-ader,ir, numit parafrastul ace'stuia), dar gi dupi
alti Sfinti Pirinli ai Bisericii, enumer.lndu-i aici cloar pe cAli"'a dintre dinpii:
SfAntul Vasile cel Mare, SfAntul Crigoric Teologul, Sfintul Crigorie de Nyssa,
Sfinlii Clement gi Chiril ai Alerandriei, Sfintul Dionisie Areopagitul, Sfantul
Maxirn Mirturisitorul. O particularitate a tAlcuirilor SfAntului Tcofilact este
cai intrebuinfeazd adeseori gi alegorii. Dzrr, pentru cd in tAlcuirile SfAntului
Ioarr Guri de Aur alegoriile lipsesc sau sunt mult prea rare, SfAntul Teofilact
lc-a imprumutat de la alli Sfinfi Pirinfi gi le-a agezat cu multi inlelepciune
la locul cuvenit lor. Roada acestei straldanii nu e o simpld interpretare a unei
singure persoane, ci estc o expresic a conseusului invildfurii Bisencii, a ceea
ce Biserica crede gi invafd ,,in orice timp 9i in orice loc".
Cu toate cd tilcuirea SfAntului Teofilact este o sinteze a invildturii
Sfinlilor Pirinfi'2, ea nu se citegte nicidecum ca o listi de citate. Ceea ce este
cu adevdrat remarcabil este faptul ci, dcai intreaga tAlcuire igi are'ca izvor

"' Tlrc Ex1tlLtnotiotr by Blcssed Tlrcophrlltct of Tht Hahl Cosptl nccorcltng L0 5t. MotthaiL),
Chrysostorn Press, House Springs, 1997, pp. 1-5.
'r Ms. s/rn'. 206 tsAR (din anrrl 1703), fila .l vt'rso, descris de P I). Panaitesctr, in
.\'lnrrrscrisr' slci'i'r/itt Billiotcco Acultnrtei Rotttritrt,, Bucuregli, 1q59, p. 302.
': irr stucliul siu (?'hcol ylLtct o.f tsulgarh ss l\ritcr an1 BiLtlictl lnferytrcler,it rev. Brl,/icrr/
.ilcscrirclr, tom II, 1957, pp. 31--lJ), E. \\i. Saunders incearci si determine cu exactitate c;it
tradi;ia vie a Sfinlilor Pirinfi, in ea cititorul nu aude vorbind decAt un singur
gi limpede glas, care grdiegte asemenea unui irvildtor citre ucenicul siu. uno;
Explicdnd textele scripturistice foarte exact gi concis, Sfintul Teofilact ti int
nu pregeti a ne aduce gi ldmuriri prelioase care-i sunt cunoscute din inim,
propria sa experienld duhovniceasc5, avAnd astfel partea sa de originalitate Ohri,
in tAlcuire, in apdrarea Dreptei Credinfe impotriva ereziilor, precum gi in 9i pti
dezlegarea controverselor timpului siu. s-a a:
Trebuie sd amintim aici cd SfAntul Teofilact a alcdtuit Thlcuirea trans
Eaangheliilor dupd anul 1085. la cererea impiritesei Mari4 care era pe i,
atunci monahie (9i mai apoi a devenit egumend) la Mdndstirea SfAntului inde:
Gheorghe de Manganes. Este neindoielflic cd evlavioasa impiriteasi, inlek
deveniti monahie, a cerut SfAntului Teofilact si alcituiasci aceasti tilcuire aceas
atAt pentru folosul ei sufletesc, cat ti pentru al fiului ei, Constantin. Dar impl:
astdzi cunoattem cd prin rAnduiala gi iconomia Duhului SfAnt aceasti rePr€
Thlcuire a Eaangheliilor se adreseazi tuturor acelora care, fiind fii ai Bisericii, inser
voiesc si biruiasce prin porunci gi sd impirileascd peste pecat. roma
Cererea impdritesei Maria citre SfAntul Teofiiact este consemnate com€
intr-un vechi manuscris din secolul XIV care cuprinde tAlcuirea la Evan- I
gheliile de la Marcu gi Lucae3, dar 9i in manuscrisul slaaon nr. 97 (1520- POtrl
1535) de la Biblioteca Academiei RomAneq4, unde la fila 9 recto, putem citi: aleS(
Dent
anume din tilcuirile Sfintului Teofilact la parabola samarineanului milostiv sunt inspirate I
de cele ale Sfin;ilor Ioan Hrisostom gi Grigore Teologul (p. 36-37). Autorul sus numit altfe
concluzioneazi cd scrierile exegetice ale arhiepiscopului Teofilact, dimpreund cu
majoritatea literaturii teologice bizanthe din acea perioadd sunt mult indatorate gi cel la ce
mai adesea repetitive, constituindu-se ca 9i compila;ii din operele Sfinlilor Parinfi. Totupi, SfAn
el atrage atentia asupra faptului ci SfAntul Teofilact, apa cum poate fi cunoscut din scrierile Adn
sale, este o personalitate cu trAs;turi ce atesta o mare vitalitate, dezviluind o minte
PArx
asculita, riguroasd gi bine informati, dar ti o voinld agerd ti puternici in manifestarea
oam
credintei (p. 43). Saunders spune cd SfAntul Teofilact este indatorat ti traditiei alexandrine,
vor'
lucru ce se adeveregte in libertatea aritate in ce privette interpretarea alegorici, in special
sa n'
la parabolele din Sfintele Evanghelii. Fiind un viguros apiritor al Ortodoxiei, Sf6ntul
Teofilact denungd gregelile ereticilor, ti aceasta de fiecare dati cAnd se ivette ocazia in
lnr
alcdtuirea comentariilor sale. ln finalul articolului sdu, autorul scrie: ,,tn opera exegetica Pan
a lui Teofilact existe o oarecare independenli de tradilia patristicd, in special in
comentariile Evangheliei; poate 9i aceasta originalitate explicd in parte popularitatea de
necontestat de care se bucuri, de atatea veacuri, scrierile sale" (p.44). Ial
Avt
"3 PG 123, col. 35.
q Cf. A.
Calavrias, Opera crmineuticd o luiTeofilact de Ohrida in literatura ronrind uecfu, din
(tezd de doctorat), Bucuregti, 7986,p.61. adi
 ,,Rugdmintea adAnc inleleapti a impdritesci Maria desprc strirrgcrcir
unor roade curgitoare de miere ale prea cinstitului pistor Teofilact, r.litlici
9i intAistdtdtor al bulgarilor. Aceasti impdrdteasi, Maria a dorit din kratti
inima si infeleagd scrierca evanghelici gi a rugat pc arhiepiscopr-r| de
Ohrida, pe preafericitul Teofilact ca sd-i spuni tAlcuirea Sfintei Evanghclii.
Si primind aceasti rugiminie plini de inlelepciunc a impir.ltesei, Teof ilac t
s-a agezat la lucru gi a ales din interpretdrile lui Ioan Gurd de Aur;i lc-a
transcris pe scurt, pentru toati invdldtura celor patru Sfinji Evangheligti".
In ce prive;te metoda folositi in tAlcuirile salc la Noili Td.stu?7rucrlt, cste
indestuldtor sd spunem ci SfAntul Teofilact expunc pe scurt 9i corect
inlelesul istoric, moral, alegoric ai anagogic al Sfintalor Scripturi. Pentrtr ci
aceaste carte se adreseazd intAi de toate cregtinilor simpli care rivnesc la
implinirea poruncilor ti poate ca nu tuturora Ie cste cunoscut ce anture
reprezinti fiecare din aceste inlelesuri ale Scrilttuni, agezJm m.ri jtrs tr
insemnare privind deslugirea acestora. Aceasti limurire o gisir.n in cclitirr
romAneascd a tAlcuirii SfAntului Teofilact, anLrme ca rrot.i explicatir;i rrr
comentariul de la Matei 12, 7-8:
Patru sunt chipurile in care se tAlcuiegte SfAntar Scripturd: isforic, aclic;i
potrivit literei gi dupd istorie; anagogic, adici c{upil inalta in;clogcrc;
alegoric, adicd sub cele spuse se inteleg altelc, asclrnsc; gi tropologic, adici
pentru indreptarea niravurilor.
^ in;elesul
isfonc este cel carc cuprinde lucruri trccute, care nu trebuiosr'
altfel in;elese gi nici nu sunt inchipuire a altui lr.rcru.
Anagogic,cAnd,prin spusele Scripturii ne suim dc la Biserica pimink'.rscii
la cea cereasci, de la oameni la Ingeri, de la zidiri l.r Ziclitor, pini la Cca Llnir
SfAnta pi Preainalta Tieime, de unde nu este cu putinfi a trece mai inaintt'.
Adicd atunci cAnd zicem: ,,Intru inceput a ficut Dumnezeu Cerul 9i
pimAntul" (Facere 1,7), pnn ,,Cer" inJelegem pc ingc.ri, ir r prin ,,pimint", pe
oameni. Incd gi ceea ce zice David: ,,Ci M-am iurat intru mAnia Mea: .Nu
vor intra intru odihna Mea"" (Psalnt 94,72; Etrei 3,11 );s-a jurat,zice Dorlnrr l,
si nu intre evreii cei neascultitori gi impietrili la innni irr pimAnhrl f.igir-l uintr'i,
in Palestina. Potrivit spuselor, adicd dupi chipul istoric, infelegem clriar'
pdmAntul Palestinei; dar anagogic, adici dupi irralta ingclegere, inlolcgol
viala cea vegnici, adicd aceea in care este adevirata odihna.
lar alegoic, esle chipul in care potrivim ccle spr.rse in SfAnta Scril'rt111;
la Hristos, la Trupul Sdu tainic gi la Biserica ct'a pimAnteasci. Adica:
Avraam a avut, potrivit cuvintelor, deci potrivit iskrriei doi feciori, trrrui
din Agar slujnica [Ismail] ti altul din Sarra cca slobodi flsaac]. A/c.qoric,
adici dupd chipul in care una se spune gi alta se infclcgc, Avraam inclril'urt'
pe Dumnezeu, Care are doi fii: iudeii din sinagogd gi cregtinii din Bisericd -
cregtini care sunt in slobozenia darului lui Hristos -, iar iudeii sunt sub
sluiirea 9i robia inchipuirii Legii lui Moise, dupi cum tAlcuiegte marele
Pavel in Epistola cdtre Galateni (4, 22-30).Incd gi prin arca lui Noe - avAnd
dobitoace curate gi necurate -, potrivit chipului alegoic de inlelegere
vedem Biserica cea pamanteasci, ce cuprinde 9i drepfi gi pdcdtogi.
Iar tropologic este chipul indreptdtor de niravuri [moral] care, prin
Scripturi moravurile oamenilor gi viafa lor le indreaptd de la riutate, cdtre
fapta cea buni. Aga este capitolul 12 de la Matei, capitolul 11 de la Lucn gi 3
de la Marcu, in care se arati Iisus scoland dracul, dupi care cel mut gi surd
grdiegte. Aici, tropologic - adicd dupd chipul cel indreptdtor de moravuri -
se inlelege picdtosul, ,,surd" cd nu \roiegte se audd dumnezeiegtile cuvinte
;;i ,,mut", cd nu primegte spovedania; ,,drac" este pdcatul cel de moarte; iar
picAtosul venind la Hristos - adici la preotul lui Dumnezeu - ti mdr-
turisindu-9i pdcatele sale se izbivegte prin iertarea preoleascd de picatele
cele de moarte gi griiegte, binecuvAntAnd pe Dumnezeu prin lucrarea
faptelor brrne. Inci gi cele spuse de Dumnezeu in Deuteronom:,,Si nu legi
gura boului care treieri" (Deuteronom 25,4), dupl slovd s-au spus pentru
boi, clar tropologic, selnlelege pentru invdldtori, care invilAnd poporul, nu
sunt oprifi si se hrineasci din lucruriie gi veniturile Bisericii, dupd cum
tilcuir.;te marele Pavel in Epistoln hrtfri cdtre Corinteni Q,1-18).
Deci, in patru feluri se face citirea Sfintei Scripturi: istoic - potrivit
ctrvintelor; nnagogic - dupi chipul unei infelegeri mai inalte; alegoic -
cincl inlelegem altceva decAi cele spuse gi tropologic - adici in chipul
indreptitor de niravuri [moral]. Se cuvine a gti ci nu toate cuvintele
Scripturii pot fi talcuite in toate aceste feluri, ci unele se tAlcuiesc numai
intr-un fel, altele in doud sau in trei gi altele in toate aceste patru feluri.

Rdsp indire a t Llcuirilor Sf kntului Te ofil act

Depi eparhiolii sdi din Ohrida gi din toati Bulgaria nu cunogteau limba
grcacd, SfAntul Teofilact a scris tAlcuirile sale in limba elind, nu numai Pentru
c.1 cl insugi era grec, ci gi pentru ci, dupd cum am vdzut, o parte din lucrdrile
salc le-a scris pentm fosta familie impirdteascd din Constantinopol. Cu
tirnpul a fost necesar ca tAlcuirile sale, foarte intrebuinlate de clericii gi laicii
ortodocgi care cunogteau limba elind, sd fie traduse in limba greacd de rAnd,
prccum gi in slavoni gi romAnd, pentru a se rdspAndi mai ugor.
lnteresul aritat operei exegetice a SfAntului Teofilact este mdrturisit de
numeroasele manuscrise gi edifii tipirite, ce s-au Pdstrat PanA in zilele noastre.
 ;l

Tradilia manuscriselor grecegti este bogata 9i fctarte divcrsa. Vbn Soclcn

catalogheazd 119 manuscrise conlinAnd comentarii la una sau mai nrulte
Evanghelii gi 37 de manuscrise cu tilcLLiri la episkrlele Sfantr.rlr.ri Apostol
Pavel. Cele nai multe dintre acestea aparlin veacului al XIV-lea, clar sunt
26 de manuscrise care dateazd din veacul al Xl-iea:i aIXII-lea'i. Dar fbndul
de manuscrise cercetat de Von Soden era cel de la inceptrtul veacului al
XX-lea gi, de aceea, catalogarea efectuati poate fr ast.izi imbogiJitd prin
cercetarea altor manuscrise descoperite. Astlel, p;in;i itt sccolttl XIV sr,rnt
datatc alte 9 manuscrise, care sunt consenrn;rte in catalog;rrca Alirnd"". l.a
acestea se adaugi alte 3 manuscrise de Lr Manastirca Filoteu-;5r unul rle
la Ministirea Cutlumug"' din Sfanttrl Mr:ntc Atlros, dar yi un nranrtsct is
clin coleclia Kenneth Willis Clark"". I):rc.i s-.rr intrcprincle tr ct'r'cetare Ilai
aminunliti a fondurilor dc manuscrise 5i a c.rtalogairilof acestora,
enumerarea ar putea continua cu nenurnirltc ex('mple1"Lr
Dar interesul pentru tilcuirilc SfAntului lcofrlact a fost.tr:it:rt rloop()tfl\'ri
gi de citre slavi. Aceasta sc poate cunoagte atit prin rtumirlrl rn.lrt'ai nrarrtt-
scrisclor ce cuprind tAlcuirea la Er';rnghclii, clar 9r 1'rlin cei al livaniiheli.r n'lLrr
care sunt prcfatate cu predosloviile SlAnttrltrr Jcofii,rct. lrr acest scr.is, cel
mai cunoscut este un manuscris slavorr clin Bulgari.r (sec. \lil), ce ci'ilrf itre
un EuarLglelittr cu predosloviile la Evanghe'lii ale SfintuiLri leoiiiact' r. lfe

"1 H. \'on Soden, Dlf Scltrili,'tt lLs Nr'l/r'rr I'si,tiir: rrls, ll{'rlilr, lLli)l 1'lltl (cf I:. \\.
Saundcrs, art. cit., p. 31.,).

ce privegte importanla acestor ntalusct'is(. it-L dr r('rnlui.llr',t i..rtrrlui \.rLtlui

"" in
Testatrent, ele (in catalogarea Al.rnd) sunt dt'cate.lt'ri.r a III-.r ;i s'-rrrt rrrrn.ttoare-lr rrss.
103,?51,;20, t86, 150o, 1523, 1-.21, l6;,1, 119;.
': Fl vorba de 2 marruscrise ale tiilcuirii,.clol patrtr l.-r'anghelir, .rrtunrt' r-ns. 121'3(r
(cca. 1315-1320) 9i rrrs.53l6t (cca. l330), dar;i ele lr, ja i..; (-.a. 13.1(l).r i,,ntine .l(,ar
tilcuirer Evanghelie.i de la Io.rrr (ct. li. \V..,\ilisLrrr, lli..,lr,lrrirrr{,ir,.i,\1,r/r/-..ri1is,tt
PlrilotltL'ou Monastery iu tlrc By:ttttin,l )cltorl, in llrlcr' 1)r r'sr'ri/r'rl ,ri l/1. t,l r, /irf/r rrr?/ CLI ri,i ss
ctf By:Lttrtue Sl udies rlloscoit',,,1rrgrrsf, 1991;.
"' Aici se pistreazi r,rn nernuscris (r rrs. 321,t3 din vr,.tcr.r i al X i \ lea) c.rrr: congrnt tileurIe,.r
Sfintului Teofilact la epistolelc SfintuLui,-\l.rostol P.ir t l. ,\cest m,uru:clis .r!r, \,-r)rnirLua
nritropolitului Hariton al Ungrovlahior, pe.11p116; al \1ana:,iir ii Cutir.rnrup {cl. l).
"tr'.,,lun
Barbr.r, r\larrrsrrisc Ltizuntitt itr cctlcclit diu RLrl,irr/1, Bucur.estr, lcbl, I,St.
* rvls. 53 din ;urul i5'10, care conline doar tilcuir.c..r tr anghelrel .il Lr loan.
rix) Astfel este gi nranuscrisul
grece.sc l,'7 9ll de l.r Viena (ci. H. FlLrrtrlt'r.yr O. Kresit,rr,
Kttalot der Sicchischen Htndscltiitu dr'r oslErn,iclrrsc/rr'r; ,\',rlttlrlrri l.ri'tr{.tu,tr, \it'n4 Irl76,
}r. ibi).
lr Cf. T. tsodogae, .isf orlri lllscrrceascd tttttttt:Ltii,Illrcure'str, 199i, p. 156.
i1

asernenea, la Min.istirea Hilandar din SfAntul Munte Athos se pistreazd un dt

iJvangheliar manuscris din veacul al XIV{ea (ms. 13- cca. 1360), care are
acelcagi predoslovii. Manuscrise slavone cu predoslovii sau talcuiri ale de
Sfintului Teofilact sunt rdspAndite peste tot in spafiul ortodox, iar azi sunt P:
.rlczente gi in marile biblioteci europene sau in unele colecfii particularer02. ta
Manuscrise slavone cu acelagi conlinut se pistreazd gi la noi in |ard.
Este' cunoscut cd monahii gi preofii cirturari, care au venit dinspre Ohridar03 15
rc la sfirgitul secolului al XIVlea gi s-au agezat prin mindstiriie noastre,
prin activitatea lor cdrturdreasci de copiere gi traducere a cirlilor bisericegti, Sf
,rr avut alituri de copigtii pimAnteni un rol important in a fixa prin scriere
iimi:ra vorbitd de popor atuncilN. In aceastd perioadd, al5turi de scrierile ^1,
.iiin;ilor Ioan l]risostom, Vasile cel Mare, Isaac ai Efrem Sirul erau foarte Er
risptinclite 9i circulau in manuscris gi scrierile SfAntului Teofilact al Ohrideil'5. lir
ln Miintlstirea Neamf, la 6 aprilie i435, Gavriil Uric isprdvegte de scris afl
.rl tloilea Tt tracoanglrclittr slavon, pe pergament, care avea gi predoslovia str
if,intului Teofilact.
Din ;rctivitatea centrelor de culturd bisericcasci (slavo-romAnd) a secolu-
lui al X\Llea, s-au impus Mdnistirea Moldovija 9i Putn4 cu 44;i, respectiv 40 1q(
nu
r: Din c()lecii.l de manuscrise de la Tver (Rusia), este cunoscut un manuscris din E;.
rccolul .rl X\/l-lea cu Tilcul Ivangheliilor.r lui Gofilact. La acesta se ad.lugA 9i cele descrise icf.
\i i3ubnnr', (). l,ihacev4 !1 Pokrovskaja, Pcrganrctuule puko1tisi biblioteki,.4N SS-SR, 2R.-

l-.'rrrrcra.l, i976, p. 2C5 (rir'. 39.1); A. Tachios, T/rc Slart, nic ltlattuscriltts of llrc Patttaleiuott drr
,\'lorrnsft'rv (ltossrko tt) on Mount .4thos, Los Ange les, 1981, p. 69 (rrrs. 25); E. Matthes, Kalalog
ir'r. s /rrris c,lr ifltn in 13ibliothtken dt'r Butdetepultlik Deutschland,\Niesbaden, 1990,
r: IJ,rrrdsdn
p. 21 (rrrs. 23). ;-.. 6J (nrs. 6.1), p. 117 (nts. 137),p.135
(lrs. 161); I. Snidik, M. Crozdanovici,
();ris rykopisn i slrrrih stnnptnrh knign bil,lioteke srpskt Straooslat'it' cparhije Bydinske v
.9cllrrrr|'tji, Bclgnd - Novi Sad, 1qS1, p. 153 (lrs. 10l). Alituri dc accste manuscrise sunt
;ri cele btrlgdrc;ti (numcroase, de alifcl) care degi contineau tAlcuirile Sfdntului Teofilact
la Evanehelii, au apirut sub numele lui Eftimie de TArnovo (N. Doldobanova, O.
Knjazevskaja, Bo{ga sknjn rukopismjn kniga X-XVlll ua.,Moscov4 1979, p. 357). Dc tAlcuirile
Sfirrtului Teofilact erau preocupati 9i cilugirii li c;rtura i sirbi (cf. C. Podskalsky,
Tlrcophrllaktos tttn Aclttda ds Exeget in dar slatischan Orthodoxie,in ret,. Studi srtll'Orienta
Cristiono, tom. 2, 19q8, pp.75-84).
r Unul dintrc acegti cilugiri invdfafi din sudul Dunirii a fost 9i SfAntul Nicodim
c1e' la Tismana, care era originar din Prilep, o localitate din apropierea Ohridei.
Iq Cf. Atanasie Mironescu in op. cit., p. XXXII.
'1''
Odescricre a hflucn;ei literaturii bizantine in Jirile Romine, vezi la lon-Radu Mirce4
Ilt:latt,tns lilcrures otrc l)yttrca et les PaVs Rotrnlr.itrs, in Actele celui de d XIV-lea congrcs
utttnutictlii d. s!udii bizttiina (Bucuresti, 6-'12 scptenbrie 1971), torr.l,1976, pp.81-92.
de copigti. Munca acestor copigti a dat la iveald zeci de manuscrisc cu tcxtc ia
ci4ile de cult gi lucrdri teologice. Prin osteneala monahilor au apdrut gi I'rrlfu
de la Neamt dn 1475, Apostolul din 1500, Iinuriri In cartea 1ul 1ou din 15[)3,
Psaltirea de la Putna gi Psaltirea de Ia Muncaciu, pentru care au fost folositc
tAlcuirile Evangheliei ale SfAntului TeofilactIr".
Este semnificativ faptul cd Tetraeuanglrclian r/ tipArit de Macarie la arrr-rl
1512 - care era de fapt primul tetraevangheliar tipdrit pentru toti ortodocsii
care foloseau limba slavond in cult - are predoslor.iile la Evanghclii ale
SfAntului TeofilactloT.
Ana Calavrias a intreprins o cercetare aminun!it.l asupra manuscrisc)or
slavone care cuprind predosloviile sau tAlcuirilc SfAntului Teofilact la
Evanghelii, dAndu-ne in lucrarea sa informalii prefkrase din punct de veclc're
lingvistic ai statistic. O catalogare amplS a manuscriselor slavone caro se
afld pe teritoriul noastre, dar gi numeroase concluzii privitoare la
structura lingvisticd gi
'arii conlinutul acestora gisim in teza sa de dc'rtoratr''.

Cf. Milan fesan , Teologia ortodord in secolul al XV lea, in rer'. A4illopoliri ,1 rLic,tlrtlrti,
106

1966, nr. 11-12, pp.742-743.9iefan Ciobanu (in op. cit., pp. 47-.18) ne spunc: ,,T)in
numeroasele lucriri ale lui Teofilact se remarci comentariul lui la Evanghelie (TriL rrl
Euangheliei), care, tradus in Iimba slava, era foarte popular la noi in epcxa slavonisnrLlui
(cf. A. L lafimirski , Slar)ianskie i ruskie rukopisi runtinskilt bibliotek, St. Petersb u rg, lql)i pp
28-29, 103-104). Manuscrisele slave din lirile romAnegti cu numele lui Teofilact c1;itc.rzi
din secolele XV-XVII".
9tefan Ciobanu face o precizare in legdturd cu aceasti carter ,,Este un model rle
r07

artd tipograficd de la inceputul secolului al XVI-lea. Cartea reprezinti un Tcl ratitut'qlrliit r

dupd copiile slave ce se gdseau la noi li este interesant ci in ea se reprodrrce;i
precuvAntarea la Evanghelia lui Matei (poate gi 1a celelaltc), a lui Teofilact, arhie,priscoprLrl
Bulgariei 9i Ohridei" (op. cit., pp.133-134).
ti| Operu ermineuticd a lui Teofildct de Oltridt in LileruLuro ronfird r,cc[u., susfirlr.rti irl
anul 1986 in cadrul UniversitdJii din Bucuretti de c.ltre Prof. Dr. Ana Calavri.rs srrtr
indrumarea Prof. Dr Unir'. Pandele Olteanu. Vom cita in continuare, dupi A. C;rlavrias
(pp. "17-23), toate manuscrisele slavone catalogate de dAnsa, indicind doar bibliott.cilr.
unde se afld acestea;
Biblioteca Academiei Romdne. secoLi. XV: lrs. l0; secolui XVI: lrss. /, .9, 11 ,12, 16,19. 39,
92,177,178,179,182,185,1E6,187,188,193,197,200,207,2U,261 , 317, 4E1, 511, i.515; sec,rltrl
XVII: rrss. 13,14,15,16,17,189,190,192,194,195,196,199, 328, 317, 110, 133, .383, 50.3, 501;
Biblioteca Patriarhiei Romdne. aici se afli noud Eranglrelirire si TelrLtct Lurt,hcltorc
din secolele XV-XVI, ce confin predosloviile Sfdntului Teofilact;
Muzeul de Istotie al Rominiei: Tetraetangltcliarul de la Humot din 1473, ale
predosloviile; TefraeaangheliartLl dtn7502, scris de Spiridon (nr. 1717 .271); TL,l nL.i.rrntlttlittr u l
 Activitatea monahilor romAni, dar gi a celor venili de peste Dunire
(pdni in veacul al XV-lea) a fost sporitd de clericii cdrturari ardeleni care,
sub imboldul curentelor protestante dominante atunci in Transilvania, au
tipdrit in limba romAni mai multe cdrli bisericegti. Prin activitatea cirtu-
rireasci a acestor clerici ardeleni, intre care cel mai de seami este diaconul
Coresi, tdlcuirile SfAntului Teofilact s-au rdspAndit prin infuzare gi prin
reproduceri de idei gi chiar de paragrafe intregir@.
Dacd TAb Euangheliilor a lui Teofilact era prezent in preocupdrile co
piptilor moldoveni din secolul al XVJe4 iar in secolul al XMlea gi al XWI-lea

dir.r 159q, de laPuina (nr.9207);Tt,t raatnnghel inrul dn1607, de la Suceav4 scris pe pergament;
Tcf raeuanghclinrul din 1615, de la Dragomim4 scris de Anastasie Crimca (nr 11345);
Bibliotecs Ce trald de St.tttposedi 3 manuscrise din secolele XVI-XVII cu predos-
loviile Sfintului Teof ilact;
Muzeul de Artd al Romiriei: are in colecliile sale un singur manuscris din secolul
al XVIJea cc conline predosloviile;
Biblioteca Cettrald Uniaersitatd din Cluj-Napoca: ntss. 4172 9i 4102 din secolul al
XV-lea; rrrss. 21,2290,1019,4056,4068,40,59,40,49 din secolul al XVi-lea; rrrs. 1282 din
secolul al XVll-lea (toate congin predosloviile);
La Iagi se mai afli trei manuscrise cu predoslovii ale lui Teof Lact:2la Bib lioteca Cenhald
Utriaersit.trd (rrrss. V 30 9i V 50), iar wrul la Arhiaele Statului (ms. 1790, din anul 1618).
rF,,La Bibliotcca Episcopiei din Arad a intrat un manuscris din Banat-Hunedoar4
unde migcarea calvini a fost, ca pi in Maramureg gi in Ardealul de nord, destul de intensa
(cf. P Olteanu, Postilla de Neagotto (P. N.) in luntiu Ctzartiei I a diaconului Coresi, 1557, in
rev. Ronwroslaztica, tom. XI[, 1967, p. 105-131). [...] Migcarea husito-reformati a promovat
Tdlcul Euanghcliibr lui'feofilact pentru aspectul practic, rafionalist gi clar al interpretirii.
Din aceasti pricird autorii de omilii husito-luterane-calvine folosesc ca izvor cuventarile
lui Teofilact de Ohrida despre Iilcrr1 Et'anghcliilor.Teofilact este citat de zeci de ori aldturi
de loan Cur.1 de Aur, cle Vasile ccl Mare, de Grigore Teologul, de Grigore al VII-le4 papa
llon.rei. Astfel a procedat autorul calvin al Cazaniei de Neagovo pi Tekovo (cf. A. L. Petrov,
Poucenie nt Euongelia 1to Neagolskorrrrr spiskrr 1258, Petrograd, 1921., p. 7-226; lt. L. Petrov,
Otzouk refornacii zr Rrrsskorr PodKarpatii, Praga, 1.92I), scrisi pe la 1650 in Maramureg,
care reproduce din cuvintdrile lui Teofilact pagini intregi, dAndu-l ca exemplu. ins; uneori
il citeazd, iar alteori nu. [. .. ] Infuzarea Tilcului Eonttghcliilor al lui Teofilact de Ohrida in
Cazania de Neagovo (cca. 1550) 9i prima Cazanie romAneascA a lui Coresi (1567) este
nult mai extinsi dec6t citirile nominale. [... ] Acest izvor se identificd folosit in expresii,
in idei identice, care sunt mai greu de identificat, firi o colationare integrald a textului
celor doui opere. [...] Interpretirile textului evanghelic de citre Teofilact s-au folosit 9i
in alte opere omiletico-parenetice din literatura ucrainiano-carpaticd 9i din alte literaturi,
ceea ce urneazd si fic cercetat de cdtre specialigti" (cf. A. Calavrias, op. cit., pp.62-68).
 Tttrnez'atglttlitr tl Iui Cti,tiil llrit,
cu predosloliile Sfifitului 'li\)fiIo.t ,tI lltlgttri.i

prefatarea EtangheliareLor cu predoslovia lui Teofila,l al Ohriclr:i tlcvcnise cr

tradifierl0 prezenti atit in scrienle romirregtiiir, cit;i in ccle sl.tvorteLr, in
Transilvania Tdlcul Euanglrcliilor era cunoscut prirr intelmcclu-rl altor carli ce
sluieau credinta sh'ibund sau limba romAneasci.

rrr Cf. P. Popesc!r, ,&lairiscr-isi's/nltrrr. rJrrr irliirrrisfit'rt ftrirrn, irr lcr'. lJr-;r'rart i)r/r,,iLrrri
Ilonfitfi, 7962, nr. 1 2, p. I 2-1.
Ir La Biblioteca,,\c.rclcmii:i liomine se pn\tf.nrir nt.ri rnultt: nr rrLr\.r'r<, fr'nr.rrr')tl
alc. Evanghel iarului, itr c.lrc sun t p rezentc prcd trslr.r v iilc lu i Icofilrct l.r f-.r a rrghelii. l)irrtte
acestca nrenlionim doar citeva: irs. 296 8,,1R, de la mijlocrrlscc. \\'ll tla (l 51r.,mptl,op.
cit., tom l, p. 83); nrs. 1327 tsAI< din anrrl i6E6 (ibicl., tom l\', pp. j{)1'5611; rrrs. llj+ ll'1/l
din anii 1702-1703 (ibic1., tc,m lV, pp. 213-21-1). -\cc.rsti trrriiii( .r frefllarii Irr .rnglrt,liiJor
cu predosloYia Sfintului Teotilact este scmnalata parra in a dr,ri.i junrnt.rir .r vL'-rcLllui .ll
XIX-lea (vezi Euruglrcltu tipiriti la Chi;iniu in .rnrrl 185{1
rrrAliturir,lemarrrrscrisel(.sllvonr'ln.r1ti(,nitcrriii sus,le.\ (.rl.rr li.r'. rn biblrr.'tecir
]\'linirstirii l)r.rtna se nrai afli trei ntanr.rscrise siar.one.iit il',i;',;l,r1r'lt,/r,,,.:rrc frrrrfill
caz.rnia Sfirrtultri Tecrfilact la liVar.rghclii. Acestt',r su|rt: I i'trt::ltli,t itt.t i,itt lnt,i ,fu Lt llutnot'
dirr scc. X\rl-\\' (nr'. {E0,/1q25), L-r',rr;.;irr'lr,rrrrl ,r, '.r -s, ',,r rlrr ar,r I Lt.ll lrrr. -lSl ' ir);:).
 Dupi ce in veacurile XV-XVI opera exegetici a SfAntului Teofilact a
iost cunoscutA in |ara noastri indeosebi pdn intermediare slavone, in
secolcle urmatoare cirturarii Bisericii, in stridania lor de a invegmdnta
intreg cultul ortodox cu podoaba limbii romdne, r'or tilmdci ,,pre graiul
nostru" gi Tilcuirca Etangheliilor a SfAntului Teofilact.
Tilcttiren h Eztnnghclii a SfAntului Teofilact a fost tiperit; in slavona
bisericcasci la Moscova in anul 1648, iar mai apoi, cu unele indreptiri 9i
corectu ri a fost putrlicati in anul 1698. Aceast; edilie a cunoscut numeroase
rceditiiri in veacul urmdtorlr3.
Dar in Evul Mcdiu, tilcuirile Sfintului Teofilact s-au bucurat cle o mare
aprecicre gi in Apus. Toma d'Aquino a inserat in cirlile sale pasaje largi
J in scrierik arhicpiscopului Ohridei. In veacul al XV-lea, Cristoforo
I'ersona, bibliotecarul Vatrcanului, ii dedica papei Sixtus IV un manuscris
inrPoclobit cu miniaturi, manuscris ce cuprindea tilcuirea SfAntului
'lcofilact
la epistolele SfAntului Apostol Pavel. Nu se cunoagte care a fost
cauza 5i imprejr-rrarea prin care, in traducerea lui Persona, irr locul SfAntuh,ri
Tc'ofilact a fost trecut ca autor Sf6ntul Atanasie cel Mare. Mai aooi a fost
corecta ti aceasti gregeald, iar in anul 1477, imediat dupi a pari!ia iipa rnigei,
tratl ucerca h.ri Persona a fost publicati. in urmi toarelc secole au fost tipirite
irr limba latini numeroase edifii ale intregii opere a Sfantului Teofilact'la.
Cea mai cunoscuti a devenit edi;ia lui Finetti, iipdritd la Venefia intre anii
1754-7763, deoarece mai apoi aceasta a fost reprodusi de abatele Migne in
ccrleclia sa, numitd Patrologiae grazca gi publicatd intre anii '1861-7865.
Scrierile SfAntului Teofilact au fost traduse si de orotestanti. dintre care
ce I rnai de sc,rma estc Ecolampadius. Trebuic menlionat c; dup) traducerile
sale in limba latini s-au ficut numeroase recditiri.

F.ptttrqlu'lit ltii Vasile Obcdcuski din sec. XVII (nr.569 / 1952) - cf. Paulin Popescu, op. cit.,
pp. 122-126. Pirintele Paulin, in aceea;i lucrare (partea a doua pub!icati in rer'. Eiscricn
()ttodo.d Ronfind., 7962, nr. 7-8, pp. 706-7071, meniioneazi gi doui manuscrise slavone
alc tAlcuirii lui Teofilact la Evanghelii, unul de la 1668 (nr. 600/1863), iar cel cle-al doilea
.1in secolul al XVII-lea (nr 552 21952). Aldturi de acestea trebuie menlionate gi celc doui
manuscrise shvone ale tAlcuirii la Evanghelii a Sfdntului Teofilact, manuscrise ce au
ficut parte dirr biblioteca Mindstirii Cozia (un exemplar de la anul 1698 iar celilalt
n('datat) - cf . arhirnandrit Canaliil Vaida, Cozia, z,estita ctitoric t lui Mircea Voieud, ed.
Iipiscopici Rinrnicului 9i ArgoSului, R6mnicu Vilcea, 1q86, pp.230-231.
r'8/,r,toli,..frrl[, cJ. cit.. p. 18.
rir Pcntru bibliografia ediliilor tipirite in vcacul al XVI-lea vezi 9i H. M. Adams,
Crihifurgrtc ofbool-p rillt Ll on llrc contitrent ol Ettope (-1501-1600) in Cambridgc
Libnri,s, vol.
I ll, Cambridgc at the University Press, 1967.

-*iFF-
 al

Foai.t Llc titllt a natruscristlui .ltrlicat Papd Sixtns Yl rle Cristophoro Persrttitt
(azi ix Iliblioteca Vati.atului cotu: hutntn19 lH 02)
 JTHEOPH Y.

CO! ONIAE, d ofllo.i i!.j,tliorit

Nou.tcni. dr,o nr D. xu.

lil
lii
Irrl.rk{ve*.ti; l;l
-.r6*r-c/ t,!t
ltf
.r, I !:l
lr_j

Editii occidentale dit t:eaul aI XVI-len ale operelor SfAntului Teofilact

t
 5c)

Traducerca in limba romhnd a tilcuiilor

Sfhntului Teofilact

in;drile romAne, slavonismul a d.iinuit pAni Ia sfArgitul vcacului.rl

XVII-lea, pe de o parte din pricini ci slavona era limba in care sc s.ivirgc.u
sfintele slujbe, iar pe de altd partc, deoarece aceasti limbd era intrcbuin!.rta
in cancelariile domnegti. Dar, dupd sfArgitul domnici lui Vasile Lr"rpu (163-l-
1653) gi a lui Matei Basarab (1632-1651), in cancelariile dor.nncgti lir.rrba
romAnd 9i-a intrat grabnic in drepturile e.i f iregti. in ceie din urmai, rlintr-o
necesitate fireasch, limba romini a intrat treptat;i in cult. Meritul acestr.ri
inceput ii revine mitropolitului Stefan al firii
Ii.omAnegti (161ti- 1653 9r
1655-166E). La o privire de ansamblu putem observa ci o partc dintlc
cirlile tipdrite in vremea domniei lui Matei Basarab erau in slavouc';te, tr
parte in romAnctte, iar altele bilurgve. Acest lucru cste indreptifit, deoarecc
in acea vreme era o adeviratd luptd intre curentul slavon gi cel rourincsc.
Cunoagterea limbii slavone devenea tot mai anevoioasi, incAt nici preo;ii
nu mai infelegeau aceasti limbi; cu toate acestca, clericii er;ru clatou si1
slujeascd in slavoni, din pricina traditiei ad;inc inrad.icin.rtc. ins.r,
schimbarea Iimbii liturgice nu era ugoard gi nu se putea indeplini cleodat;i,
pentru ci incd nu erau traduse cdrlile de slujba, iar introducerea lii-r'Lbii
romAne in cultul divin ar fi fost socotiti de unii drept o alunecare in e rczic,
asta cu atat mai mult cu cAt in Transilvani4 la acea vreme c;rlvinismul
ducea o propagandd activi pentru romAnizarea textclor rcligioasc. Aceasta
stare de fapt l-a determrnat pe mitropolitul Stefan si tipdrcasci intr-o formii
bilingvi cAteva cdrli de cult, voind sd impace gi trac-li;ia, dar si poati fi do
folos gi preofilor, traducAndu-le rAnduielile clc tiprc in romincgte rr'.
Infelegem cte aici cd marele merit al mitropolitului Stefan cste c.i a deschis
larg poarta pentru pdtrunderea limbii rorline in slujbclc bisericc;ti.
Dar strddania de a Iumina poporul gi a-l invaf t'r CtLt,ittttLl lui Dutttir:ttt
in limba romAnd, a fost sporitd atit prin ostenelilc mitropolitului V.u laanr
al Moldovei Q,632-1653), cAt gi prin cele ale mitropolitului Simion Stcian
al Transilvaniei (1653-1656), care a tipdrit o edifie romine'asca at;it a i\'.rrilrr

r'5Sub indrumarea nitropolitrrlui f tefarr s-arr tifririt nai nultc carti .lc crr lt
slavo-romAne, in care rinduielile tipiconale erau in linrb.r rom.ina: flr,glrl,rrrrr,r r51rr7|,r
ittntornfintirii) prL'L)filor ntirtni si n dincanilor, in atrul 1650; Mtstirio sttu -Srrcrrrrrir,rrf, in
anul 1651; TirttosrtttiLr, in anrrl 1552 (cf. N{. Picurariu, op cit., pp. 161-16tr.
Testnnrent (1648), cAt Si a Psaltirii (1651). In invegmAntarea sfintelor slujbe 1
in limba noastrd, un rol de seami l-a avut invdfatul mitropolit Dosoftei al t
Moldor.ei (7671-1693), care in 1679 a tipdrit in romAnegte Dunrnezeiasca a
Liturgl c, aceasta fiind cea de a doua traducere dupi cea a lui Coresi gi f'
prima care a fost ficuti de citre un ierarh. Mitropolitul Dosoftei a fost s
primul ierarh din Moldova care s-a sArguit pentru inlocuirea slavonei gi s
pitrunderea limbii romAnegti in rAnduiala liturgici116.
Dar deschiderea aritatd de oamenii Bisericii pentru introducerea in
cult a limbii romAne era in armonie cu fenomenul iultural romanesc de la n
finele veacului al XVII-lea gi inceputul celui de al XVIII-lea- Acest fenomen d
estc puternic polarizat de noua orientare a cArturarilor spre Bizan'. Jr

Umanigtii romAni erau cunoscdtori de greacd ti socoteau in mod legitim

ci izvorul cel mai puternic at6t al cdrlilor bisericegti, cat gi al canoanelor tl'
de legi este literatura greaci gi nicidecum cea slavone. e:
Astfel, incepAnd de la mijlocul secolului al X\{I-le4 cea mai mare parte
a cirlilor religioase sau profane tipdrite in limba romAnd in tipamifele ti
clomnegti din Tara RomAneasci gi din Moldova sunt traduse din grecegterl7. a.l

Aceasta se datoreaz; in parte gi faptului cd unii dintre domnitorii fdrilor

romAnegti erau cunoscdtori de carte greceasci. Dintretcegtia ii menJiondm Iu
pe Mihnea al IIIJea (1658-1659), $erban Cantacuzino (1678-1688), Constantin C'
BrAncoveanu (1688-1714), Dimitrie Cantemir (7770-7771) 9i Nicolae Llt

\4avrocordat (domn al Moldovei in 1709 9i 1711-1715, iar al Tdrii RomAnegti PL

n 1716 9i 1719-1730). Dar influenfa umanisti a acestor domnitori a fost

sporitd gi de ostenelile altor cirturari, precum sunt postelnicul Constantin ca
Cantacuzino (11663), Nicolae Milescu Spitarul (t1708), frafii Radu gi $erban dr
Creceanu, Alexandru Mavrcrordat Exaporitul (t1709) gi stolnicul Constantin tir
Cantacuzino (+1716). CC

Daci in Moldova anului 1679 mitropolitul Dosoftei tipirea in limba ct

romAnd Drrrrrnezeiasca Liturghie,in Jara RomAneasci exemplul i-a fost urrnat Ir-r

de citre mitropolitul Teodosie (1 668-76729i7679-1708), care in cea de a doua Ti

parte a pistoriei sale i-a avut sprijinitori gi ocrotitori pe domnii de atunci ai in
Ungrovlahiei: $erban Cantacuzino gi Constantin BrAncoveanu. Mitropolitul
.11

rr.Mitropolitul Dosoftei a tipdrit in anul 1681, Molitaelnic de-nleles, iar in 1683 o

rroui edilie din Durtrczeiasca Liturghie, dar gi ParenriiLe de peste an, toate in romanette. -t,
intre anii 1682-1686 a tipdrit o altd mare ti insemnatd lucrare, tradusi 9i prelucrati din
5;recegte gi slavonerte: Vialo ri pctreccraa Sfintilor, it 4volume, la traducerea cireia a ostenit
vreo 25 de ani (idem, p. 203).
lr (1. Cilinescu, Ist)ria literoturii romine, Bucurelti,1992, p.37.
 Teodosie, impreuni cu $erban Ciiutacuzitro .ru acotciat o grij.l tltnsebrtir
ll tiparului, dornnul suportand chcltuielilc, i.r r r-ni tro;-rt''l rtu l sup lavoghilrd
'rl actir,itatea editorial.i. Prit.ua carte tipirit.i de c.itre rniiropolitui Tcotlosic i't
ftrst un Lrfrrr;g/rir'r slapo-t'onrittr,in arrul 1680. Ca ;;r carfiit'tipiiI tte cL: inaiuta;r'tI
ii s.iu Stefan, Liturghierul avea nurnai tipiclrl in romAncstt', iar slLriba rtr.r irt
si slavoni. in schimb, in anul 1682 s-a tip.lrit o Fl.)rrtl,q/ielic, iar in 1633 rtn ,lptrstol,
amindoui in rornAnegte. Cu accstea se fact'uu alt p;rs irr.rinte itt striidar-ii.r
in cle introduccre a limbii rominc in slujbelc bisericeyti. .,\*re1.tt. tlrrr tirlri'trl
la mitropolitultri Stefan cxista tipicul, in tirnpul Iui Teodosie se introdtrc ciliriltr
_.n
clin SfAnta Scripturi, iar mai tiirziu, in vre'mtta pistoririi Sfintultri ,\ntirrt
ll. h'ireanul, se traduc gi tcxtele Iiturgiceri'.
m Traducerea cdrlilor Sf/rr lcl Scrlptlt rl :r fost itrcutruna tii cu tlPa rir t'.r llll'1rr'r
or tlc ltt Brrctrrestidin anul 168E, numiti pi Blbllrr luiSerbtttt (lttttricu:itto.l\ct'asta
cste prima tip.lrire intcgrali a -Slirllrl Scrtptttri in lintba romittr;i. i)entrtr
:te textul acestci Biblii au fost intrebuinlate t.uai rnultc' tradtlcen atrtt'tioart:,
,'le tipdrite sau irr manuscris, revizuitc de fralii Radu;i Scrl.rau Crcct';.ttttti '',
|7 ajutafi de mitropolitul Chermano ai Nvsscj, stolnicul ( or,stantirr Cruta-
tor cuzino 9i episcopul lvlitrofan. .Alituri cic trtrducerea la li'i/rrrll I'.ilrt/t1r'rrf .i
im lui Nicolae lVlilescu, frir!ii Grtre'anu au corrsultat gi altc trarlucel rr)nrciltriii,
tln care r.izuseri mai inerinte lumina tip.rrului: Pstrltirt'ai ttt Cot.cst ( l,577), Palia
lae dc lo ardstrc (1582), Norri Testnnu::rt a lui Sinrion $tcfarr, P:;itl/rn',t (lt,fiiJ) gi

rFtr Pnrcniilc lur Dosoftei, dar 9i li'ririg/rr:lin gi Apostoltrl rit la Brtcrtltsii, mai
OSI sus pomenite. l'rlnBiblit da ls Errctrlcsli, se pLrrrc in circttiaf ie ,.l hmlr.-i litcrara
rtrn care reprczintd o sintezi .r stridanirior scriitorilor biscricc;ti cir'pirt;i atr.rnci,
)an dc a scrie intr-o limbi curati gi infclcasi clc toli rominri. In itrsii;i fo;ria dc
rtrn titiu se.rrita ci s-a tiparit intru ,,infelcgcrc.r limbii rontanc;ti" 5i ,,pcutru
cca de obgtc priinfa s-a darltit ncamuiui rttmAncsc". Itrtr-.rcle,. ir. ea .r
rba cunoscLlt o larga raspindire irr toatc jinuturile krcr,titc c1e romiittirr",
nat lurninAndu-i pc toli cci care se sirguiau tl u1-ri Ctrt,,itttul lui L)ttttttr,:ztLr
tua Tipf,1i1g1 Brblio a clur.tt airroiil)c rrrt att, fiinci inceputi irr I.roiembr-iL' lb87 )i
:i ai irrcheindr,r-sc irt to.rmna anr,riui rrrrnator'. cintl dor.urritor al l\|.rntcrtiei er.r
itul \krdzi Constantin llrincovc:rnu. lspravirea tipiiririi BIDlh'r, chiar i.r inccputr,rl
domniei rlarelui t,oirvocl nl.rrtir, este (rsuurrlrea urrci vestiri taitricc ctrre
E3o
nc aratir puste vrcnll c.it dc niuit a str:rlucit Cttittitttul ltrt L) rt ttt ttr::t'Lr
elte.
inlauntrul frinfei accstr,ri stani Llrrnrnitor. [)ragoste;r petrtru Dumuezcu;i
I Olll
'('1. \1. l'.t. ur..rr rr. l, . t l'. ll
tenit
rr",\ceftr.l cr.ru Ioil()1.1i la crLrtr'.r ,ionrreasi:i 5r JistinSi cirtur.rrj.
rl Cl. I1. l)acllrarru, ',j. c,1., ;. -iil ?13
neam, dar gi piegAtirea sa intelectualS, imbinatd cu un deosebit sirn; al
frumosului gi cu o adev.irati pasiune pentru lucrul artistic ai pentru cartea
de invdlituri sau literaturir2l, au fdcut din Constantin BrAncoveanu un
adevdrat luminitor gi cArmuitor al neamuiui romAnesc.
Ca unulcare era cunoscitor al culturii grecegti, dar era gi susfindtor al
traducerilor romAnegti din limba greacd, BrAncoveanu a sprijinit gi :
activitatea de traducere din elini in neogreacS, pentru ca astfel scrierile de I

mare insemnetate sd fie la indemina intregii obgti. La cererea lui BrAnco- C

vcanu sunt traduse in neogreaci mai multe lucrdri din literatura bizantind, c
intre ele afldnd u-se l inuiidtura impdrdteascd aSf6ntului Teofilact, tradusd c
de Sevastos Kvmenites. Dealtfel, pareneza bizantini constituia atat una c
dintre invildturile dupd care erau cresculi fiii domnitorilor rom6ni incd ir
din vremea lui Neagoe Basarab, cAt gi o temi importanta a inv5tamAntului
din Academia domneasci din vremea lui BrAncoveanu12. Aici, aceste scrieri cl
parenetice erau traduse in romAnegte gi talcuite pentru elevi, ori erau la o:
indemAna fiilor lui BrAncoveanu in vederea instruirii 1or ca viitori
conducitori. insi, din opera SfAntului Teofilact, o atenlie deosebitd i se le
acorda gi T|lcuirii ln Eunnglrclii. i.
Vodd Brincoveanu era preocupat de faptul ci poporul grec nu poate €.:
citi cdrlile Bisericii sale, scrise intr-o lirnbi ce-i devenise inaccesibili 9i ii St
incleamni pe cirturarii greci sd faci acelagi lucru pe care-l fac cdrturarii
romAni. l,a;rnul 1700, Constantin BrAncoveanu trimite o scrisoare
Patriarhului ecumenic Calinic al II-le4 prin care il ingtiinleazd in legdturd
cu dorinla sa de a tipdri pentru folosul grecilor Tklcuirea la Eaanghelii a
SfAntului Teofilact. Insi aceasti strddanie erir strAns legati de traducerea
din elini in greaca vulgari a acestei opere. Patriarhul Calinic, impreuni
cu cinci episcopi ii rispuncl domnitorului printr-o punere la punct, in care
se argumenteazi c.l poporul de rAnd ,,r,rea si audi cele ce le cautd ca si se
induiogeze, pre cunt \tie!ile S.fin!ilor,precum cuvAntdri de Iaudi gi altele ca
acestea; dar gAndirile cirturiregti gi pline de taini nu sunt pentru popor"1r3.

rrr
9t. Ionescu, Panait L Panait, CorrstanLitr Vodd Brincot'eqnu. Viafa, Domnia. Epoca,
Bucuregti, 1969, p. 307 (apud A. Calavrias, op. cit., p. 73).
'x Cf. D. Russo, Sludii istorice greco-rorra'i,re, tom. ll, Bucure;ti, 1q39, pp. 533-534.
rr1 Scnsorircrr lui Calinic a! Il)ta, Patrid t dt:. Cortsl anluropol, citre Clnstnt in-Vodd

Erhncot eanu, despt e tilurrul de cdrli grccc;ti ct' yldnuie;lc ;i LrLtducercaitr uulgard a lui Tcofilact,
carc nu se potripeie cu ninlca poponlui (ConslaniitLtpol, 28 nttienftria 170A),la E. Hurmuzaki

9i N. Icrrga, Docunrcntu Srccerli priaitouc Lt isfoia ronfirilor, vol XIV partea I, Bucuregti,
1q35, p. 330.
In aceeagi scrisoare, Patriarhul Calinic ii nai scrie clomnitorului: ,,pL'lltrll
aceea ne-am gandit sA pdstrdm veneralia pentm Scri1tturd, citci, schir.nbintl-cr
pe inleles, ajunge lucru de dispre! 9i fir.i plicere gi respins de Biscrica;
mai cu seami cd, glumind, si zicem, ne-ar spune cineva: gi voi faccli;;coli
9i vd striduifi a invila barbaria gi o eleniz4 iar apoi dimpotrivi, r'i ner.oili
s.i barbarizali elenismul gi si faceli pe cel intelept neinfelept? Si cum se
impaci acest lucru potrivnic celuilalt? Lucrurile 9i prin fire gi 1-rrin hotirire
omeneascd inainteazd de la nedesdvArgit la desivArgit, nu se intorc inapoi
de la desivArgire ca si coboare la nedesdvArgire!"rrr Brdncoveanu a lr,rat la
cunogtinld aceste pdreri, insd nu socotea cd desdvArgirea limbii eline este
o piedicd in calea implinirii poruncilor ti a lumindrii poporului cu lurnina
inlelegerii Sfintei Evanghelii. Dealtfel, in unni cu 12 ani, odati cu aparilia
Bibliei de la Bucuregti, se afirma o noui idee, anume ci Biblia se cuvine a fi
cititd de toli ,,gi de cei rnari [...] 9i bArba]i 9i muieri 9i tineri"r:5. in sp.rtitrl
ortodox aceasta era o idee oarecum- noui, care poate fi analizati deopotrii'd
9i in contextul cultural al epocii. Insd, ceea ce ne intereseazd pe noi este
legat de starea vegniciei pe care o vom dobAndi fiecare dirrtre noi dup-ri
In frico;;itoarea Judecati. BrAncoveanu era congtient de aceastd finalrtate
eshatologici gi cunogtea din propria lucrare lduntric.i puterea harului
Sfintului Botezrrn. Dealtfel, ctitoriile gi intreaga sa.rctivitatc rnarturisesc
acest lucru, iar ca o incununare a tuturor faptclor salc, I'Iristos-Dur.nne ze r-r
l-a invrednicit atAt pe cl, cit 9i pe cei patru fii ai sii dc cunun.r rnucrrricici,
martiriu ce s-a sdvArgit la Istanbul in anul 171.{. Astfel, irr fiecitre arr la 16
august il priznuirn pe accst Sfint voievod, rlintpreuni cu fiii sdi Corlst;urtin,
$te fan, Radu gi Matei gi cu sfetnicul Ianache, carc a fost ir.npreuni-pdtirn itor.
Privind astfel lucrurile, credem ci suntem inclreptilifi si-l socotim pe
Sfintul voievod Constantin drept un irraintemergitor al Sf6ntului Paisie
de la Neamj, in lucrarea de implinirc ai propoviduire a sfintelor porunci,
.are cste ins;isi c.rlea sfintenici.

':r Iclcm, p. 331.

r:'VcziprefafaBilrIieidahBucurtsli (cf. \'ilgilCinde.a, RttliuitL\t Llot ilLlnlti, ecl. Daci.r,
Cluj-t.\apocr, 1970, p 321).
'" in scrisoarc.r mai sus men!ion.rti, ir.rsugi Patriarhul Calirric ii scrie lui lJrancove.lnui
.,l,trminifia Ta, mi;cati de rAvnd durntreze'iasci (precum se 9i r idegte adclirul din celc
.e sivArlelti), tc-ai gindit a se tip.iri cu domrreasca cheltuiali 9i ingrijire carli in dcosebite
limbi, pentru ajutorul nenorocitului nostr-r neanr li pentru folosul de obgte al creytinilor,
..rea ce e fapti dumnczeiasci 9i vrednici de laucld;i dc fericire,5i vcli avea sinrbrie
raspl.ltirile c\rretti, in vclcul de acum gi ilt cel viitor" (op. cit., p. 329).
 Agadar, in cele din urmd, la indemnul lui BrAncoveanu, traducerea in
neogreacd a Tilcuiii la Eaanghelii a fost fdcutd de cdtre Ioan Comnenr2T. CAt
de importantd socotea SfAntul voievod Thlcuirea Eaangheliilor a SfAntului
Teofilact, se poate vedea gi din lunga dedicalie prin care Ioan Comnen -
doctor, profesor de fizicd gi matematicd la Academia domneascd gi medic
personal al domnului, ,,unul dintre erudifii greci ai secolului al XVII-lea"
(N. Iorga) - ii prezintd traducerea in neogreaci a Tklcului Eaangheliilor lui
Teofilnct: ,,Mi-ai poruncit mie, celui ce adeseori am primit binefaceri de la
tine si le tilmicesc mai pe inleles, ca si fie ugoare de infeles pentru toli cei
ce le vor citi, pentru folosul tuturor, nu numai al celor invilati ci gi al
oamenilor simpli [...] Inilfimea t4 insigi lumina Evangheliei, adici tAlcuirea
ei, care e intAi ascunsi dedesubt in limba elineasci, ai fdcut-o in chip vrednic,
prin tdlmdcirea de fafd, si scAnteie gi in sufletele oamenilor gi si lumineze
gAndurile tuturora"r28.
Dar insemndtatea pe care o avea Tklcuirea la Eaanghelii a SfAntuiui
Teofilact in acea vreme poate fi cunoscuti atAt din preocupdrile gi predicile
clericilot cat gi din activitatea culturald a cdrturarilor contemporani lui
BrAncoveanu. Unul dintre marii ierarhi din acea vreme este SfAntul Antim
h'ireanulr:e. in alcituirea predicilor sale la Evanghelii, Sfdntul Antim a

r:7 Traducerca lui Ioan Comnen, ,,doctorul, pentru Constantin BrAncoveanu", este
insoJiti de menfiunea: ,,Academiei, ficute de Domn, a tipografiei, gi pentru RuPi, SArbi,
Tribali, Arabi pi Iberi pi a bibliotecii de la Hurezi" (cf.Iorga-Hurmuzaki, Documentc grecerti
prit'iloorc la istoia ntn|nilor,XIY, p.757). Manuscrisulautograf al lui Ioan Comnen dAruit
domnitorului Ia inaugurarea bibliotecii cle la Hurezi s-a pistrat in bibliotecd pdnd in
1719 cind, in urma cuceririi Olteniei de cdtre austrieci, manuscrisul impreuni cu alte
carfi dirr bibliotecd au trecut in Bibliofec a Eugeniu de Sauoya, iar de aici h B iDlio teca N a! ionald
rlin Vit,trtr - cf . C. Dima-Drigan, Biblioteci umaniste ronfinepti, Bucuregti, 1974, p 131 (cf . A.
Calavrias, op. cit., p.76).
15 Traducere de N. Iorga in Manriso' p ta clir bibliotaci strdfue relatiue la istoia romAnibr,

irrt.iiul mc-moriu, Bucuregti, 1898, pp. 13-1'1 (cf. George lva9cu, lstoria literaturii rontAtrc,
Bucurelti, 1969, vol. I, p.225).
ir" Sfentul Arrtim Ivireanul s-a niscut in Georgi4 pe la anul1650. Avenit in Muntenia

de la Constantinopol, fiind chemat de c6tre Constantir BrAncoveanu. A fost tiPograf,

gra\'()r li apoi ierarh iu lara Romiueascd. Prin cele 63 de tiParituri, lucrate de el insugi
sau patronate de el, in limbi diferite gi de o mare diversitate, Prin numerogii ucenici pe
care i-a format, cste considerat - aldturi de Coresi - cel mai mare tipograf din cultura
medievali romAneasci. A avut un rol insemnat i.n introducerea comPleti ti definitivi a
Iimbii rr>mdne in sfiltele slujtre; in acelagi timP, deli strdin de neam, a creat o limbi
 65

Sfdntul Voicood Co startti BrArrcop.'anl cu cei patru fii ti sdi ;i Slintul lelath Artim hiteanul

intrebuinlat indeobgte Sfdnta Scripturd gi numeroase scrieri ale Sfinfilor

Pdrinli, intre acestea un loc dc cinste avAndul gi Thlcuirea Ia Euanghelii a
SfAntului Teofilactr3i). Astfel, in D idahiile sale,lnr,.ifiturile SfAntului Teofilact

liturgici romincasci, infeleasi pi folositd pand azi. A trecut la ccle vcanice prin moarte
martirici, in toamna anului 17l6. Este priznuit ca Sfirrt, iar pomenirea lui se s.ivirgegte
in fiecare an Ia 27 septelnbrie (cf . M. Picurariu, Dic!iotlarrrl tcctLogilor rcnfini, ed. Univers
enciclopedic, Bucuregti, 1996, pp. 219-220).
r in ce privelte idcntitate.r surselor folositc de Sfintul Antim in operele salc,
cercet;torii concluzioncazi: ,,C.r rt zr-rltate alc ciutirii sr.rrselor, istoriile literare gi ccrcetirile
speciale nu pot cita, deircamdati, decit numelc acclor autori i.r care trimite Antim insugi
("precizie. de un rang complet n.'satisficitor) 9i altc citer'4 binuitc cirli utilizate: S/rirrta
Scri/rtni (cu o participare ct'rti), marii uraegtrii ai e[,,-in!ei rcligioase yi exegelii bizantini
clin epoca patristica ii postpairistici - omniprezentul Ioan Hrisostom, Crigorie' dc
Nazianz, Vasile ct'l Mare, Synesios, Atanasic cei Mare, Dionisie Areopagitul, Lfrcm Sirul,
Teofilact liefaistos, arhiepiscop de Ohrida (nurne cu o mare frecvenli in paginile lui
Arrtinr), Ioan Damaschinul, Eusebiu din Cezareea etc" - cf. Dan Iloria N{a zilu,l troducarc
in opcra Iu A,tinl lttu'trtrurl, cd. \'linerr'4 Bucuregti, 199!), pp. 117-11E.
pot fi recunoscute, deoarece uneori sunt mentionate explicitr3r, iar alteori
se vddesc prin conlinutul de idei sau prin exprimdrile identice.
Dupi cum am vdzut, inceputul secolului al X\{II-lea este marcat de o
profundi innoire a culturii noastre bisericegti prin tipirirea cirfilor liturgice
in limba romAni, spre a fi inlelese de tot poporul. in opera de romAnizare gi
de rispAndire a ca4ilor de cult in popor/ un rol determinant l-a avut, pe
lAngd SfAntul Antim Ivireanul 9i episcopul Damaschin al RAmniculuir32.
Acesta din urmi tdlmdcegte in romAnegte gi Thlcul Eaangheliilor a SfAntului
Teofilact cu dorinfa de a fi dat spre tipar. Traducerea ficuti de episcopul
Damaschin la 77lcuirea Euanghellllor a SfAntului Teofilact este cea dintAi care
a fost ficuti in limba romanA. Cercetdtorii au Ddreri diferite referitoare la
izvodul dupi care a tradus Damaschin. Firi a aduce prea multe argumente,
Alexandru Lapedatul33 gi $tefan Ciobanut! sunt de parere cd Damaschin a
ficut traducerea dupd izvodul slavon. Dar cercetdtoarea Ana Calavrias crede

rrr Astfel sunt: Predoslottie Ia cuuintul de inudldturd fu Duminica Floiilor (vezi SfAntul
Antim lvireanul, D idahii, ed.Mnerva, Bucurepti,1997, pp.726,128), CuoAnttl de inadldturd
Ia Preobrajeniia lSchimbarec lnfaldlDonnului nostru lisus Histos (p.734), Cuohnt de ?nadldturd
Ia octombie 26. .. (pp.138-139) pi Cauint de inadldturd Ia Duminica Flor{ilor (p. 1.U).
1', Numit pi ,,Dascdlul", episcopul Damaschin a pestorit la Buzdu
9i RAmnic. S-a
niscut pe la anul 1660. Cirturar de seami (cunogtea elin4 latina gi slavona), a militat
pentru inlocuirea definitivd a limbii slavone in cult cu cea romini. Indemnul de a tilmici
cirlile liturgice il are Damaschin din pricina ci se ridicase din popor gi vedea cum in
biserici, credinciogii nu inteleg ce se citette ti ce se cent;. in acest scop, a tradus aproape
toate cirfile de slujba in romAnegte, contribuind astfel la formarea limbii romane literare.
Ma;oritatea traducerilor Iui s-au tipirit sub urmagii sii in scaunul vlSdicesc al RAmnicului:
Inochentie, Climent gi Chesarie. A murit de neatteptate la 5 decembrie 1725 (cf. M.
D:-..---:..

'r' Cf. A. Lapedatu, Datoschitt Episcopul gi Dascdlul - traducdtorul cdrlilor noastrc de

ritual,inrev. Conoorbii liternre,7906, pp. 578-579. Singurulargument adus de A. Lapedatu
privitor Ia traducerea din slavond a Tilctltti de cdtre Damaschin este prefata pe care o
face popa Floru manuscrisului sdu cu Tlilorl Iui Teofilact, copiat in anul 1764, unde copistul
spune cd a lucrat dupd ,,izvodul cel vechiu, ce au fost telmacit de pe slovenie pe limba
rumAneasci de rdposatul Damaschin, episcopul RAmnicului".
r!,,Aceasti carte, importantd pentru Biserica Ortodox5, a fost tradusi din Iimba
slavi, desigur, de pe una din editiile traduse din grecette in slavonette pe la 1548 pi
tipAriti la Moscova in anul 1698 sau 1703 (cf. P Pekarski, Natlka i l{teratura u Rosii pi
Petre Velikont, St. Petersburg, 1862, vol. Il, p. 9,77). Unele din manuscrisele noastre, la
sfirgitul lor, au cite un "lexicon", cuvintele cele mai de trebuinfi", ceea ce se gasette
"la
ti in ediliile rusetti"(cf. |tefan Ciobanu, op. cit., pp. 48, 519).
ca aceaste traducere s-a fdcut dupi originalul grecesc, iar concluziile sale-
sunt intdrite de analiza amdnuntite ce a intreprins-o asupra unui manuscns
inedit pe care l-a descoperit in biblioteca Mdndstirii Hurezi. Acest manuscris
cuprinde Tdlcul Euangheliilor a SfAntului Teofilact gi a fost numit de cdtre
cercctAtoarea am int:rtd, nnnuscisu I H (rrrs, Ff, deoarece provine clin biblioteca
Mdndstirii Hurezir3s.
in studiul sdu (pp. 77-L51), A. Calavrias stabilegte cAteva lucruri
semnificative privitoare la acest manuscris. Prirr analiza 9i interPretarea
datelor, aici se demonstreazA cA tfls. H: confine ?ii lcuirea Ia cele pnttu Ettanghclii
a SfAntului Teofilact, care este traduccrca lui Damaschin al RAmnicului;
conlinutul estc identic cu al nts. rom. 2958 BAR scris dc pclpa Floru pe Ia
mijlocul veacului al XVIIi-lea dar gi cu a aitor manuscrise romAnegti dilr
','eacul al XVIII-lea; contine, conform structurii gi analizei textologicc ai
lingvistice, o traducere care a fost ficutd dupi un izvod grece'sc gi nicidccum
dupi unul slavon; a fost scris inainte dc anul 1702 9i astfel se pare cA este cel
mai vechi manuscris romAnesc cunoscut ce cuprinde Trilcrll SfAntului
Teofilact. in cele din urmi, cercetdtoarca concluzioncazi cd acest manuscris
il are atAt ca autor, cAt 9i ca traducitor din limba greaci pe insugi episcoprul
Damaschin, iar cei care l-au indemnat pe Damaschin si traduc"l accasti
lucrare sunt fie stolnicul Constantin Cantacuzino, fie BrAncor.'eanu insugirr".
Pentru aceste afirmafii, A. Calavrias aduce atAt argumente contextuale ti
grafologice care nu sunt lipsite de valoarelrT, cAt;i mirturii obiectrve istorice
9i lingvistice, care indreptitesc concluzia cercetirii intreprinse. Totu;;i, A.
Calavrias nu elimini posibilitatea ca traducAtorul sai fi cunoscui gi un original
slavon, insi in urma acribiei cercetirii concluzioneaz"l ci aceastd traducere
s-a fdcut dupd originalul grccesc al opcrei Sfintului Teofilactrrs.

A. Calavrias, op. cit., p.77

r3'

'." La anul 1696, Damaschir se ingrijea de educafi;r iiilor stolnicului Constantin, c1.rr
era 9i sfehric ales al lui Vodd Brincoveanu gi dascil Ia Academia domneasci. Abir ir.r anul
1702 a fost ales episcop al lluziului, iar in 1708 agezat pe scaunul vlddicesc de Ia llimnic.
rrt Unul dinire este;i accstai ,,La filelc capitolulrri 18, dil Evanghelia lui Ntah:i, al
e'le
Drs. H este foartc sugestrv inclusi intr-un semn de final stema Cantacuzinilor, acvila bice'i.rli

incoronatA (f.97), insemn al cirlilor Stolnicului C. Cantacuzino, din biblioteca de la

N{irgineni, biblioteci in care a avut acces ii Damaschin" (A. Calavrias, op. cit., p. 82).
rs Studiile viikrare asupr.I acestei chestituri sturt indrtor.rtc concluziilor celcetitoan:i r\.

Calauias, insi pentru nualfarea ti aprohmdarea acestei problcme este uecesari gi cercetarea
ns. ronr. 20'l BA1l, care congire de asemenea 'lfilcul E:omNltlitlar al Arhiepiscopului lcofilact
(cf. CJ. ftrempel, Catnlogul nanuscrisclor romircsti BAll., tom I, B\rcuregti, 197E, p. 59). r\ccst
 Cu toate cd tipografia RAmnicului nu a fdcut altceva intre 7724 9i 1830
decAt sd tipdreascd gi si rdspAndeascd ir:r toati fara numeroasele manuscrise
rdmase de la Damaschin, Tdlcul Eoangheliilor a rdmas in manuscrisl3e. Dar,
pentru cA aceastd carte este de mare trebuinjd pentru sporirea ir viala duhov-
niceasci, inmulfirea gi rispAndirea ei s-a fdcut prin copii manuscrise, pe tot
parcursul veacului al XVIII-lea. Copiile care se mai pdstreazd pAni azi sunt
numeroase 9i ilustreazd doar in parte interesul ardtat acestor talcuiri. Astfel
de manuscrise romAnegti cu Tiilc ul Eaangheliilor a Arhiepiscopului Teofilact.
care se pdstreazd ori s-au pierdut, sunt urmdtoarele:
m; rom.201BAR, datat la finele veacului al XVII-le4 a ficut parte din biblioteca
Mindstirii Cdldirugani (cf. G. $trempel, Catalogul manusciselor rominepti
BAR, tom I, Bucuregti, 1978, p.59);
ms. /om. 18/91 dela Seminarul Central din Bucuregti, datat in primul sfert
al veacului al XVIII-lea (cf. M. Gaster, C restomalie romdnLi, Bucuregti -
Leipzig,1891, tom II, pp.20-2\, astdzi pierdut'{o;
ms. rom.258 BAR de la inceputul veacului al XVIIIIea gi provenind din
Ministirea Bistrila-VAlcea (cf. G. $trempel, op. cit., tom I, p. 73);
tns. rom.599 BAR scris la anul 1739 in Jara RomAneasci, este un miscelaneu
teologic care, pe lAngd Tdlcul Eaangheliilor cuprinde gi Thlcuirea
Apocalipsei a SfAntului Andrei al Cezareii, iar traducerea acesteia
aparfine tot episcopului Damaschin (idem, tom I, pp. 159-150);
ms. rom. 1467 BAR, darat in prima jumdtate a al XVIII-lea gi copiat de cdtre
popa Stanciu de la Mindstirea Antim (idem, tom I, pp.3a0-341);
ms. roftt.2041 BAR de la sfArgitul veacului al XVIII-lea de la Ministirea
Cemica (idem, tom Il, p. "t48);
ms. ront. 2091 BAR datat inainte de anul 7745, este copiat de Constantin
logofdtul in Jara Rom6neascd (idem, tom II, p. 163);
ms. rom.2592 BAR din anul 1764, copiat de popa Floru ,,dascil slovenesc"
(idem, tom 11,p.326);
ms. /0m.2759 BAR de la mif locul veacului al XVIII-le4 copiat de ,,popa Con-
standin ot Beserica Golescului", a apartinut inainte de 7787 iero-
manuscris este datat la finele veacului al XVU-lea ti este cu putinfi sA fie mai vechi decit
manuscrisul de la Ministirea Hurezi sau, poate, o copie a acestuia"
r3e Cf. M. Pdcurariu, Istoria Biseicii Ortodoxe Romine, Bucuregti, 1994, editia a ll-4

vol. II, p. 331.

rs C. Erbiceanu semnaleazd inc; un manuscris care s-a pierdut, acesta fiind scris
inainte de anul 7787 de cdtre Crigorie Rimniceanul, mai tArziu episcop al Argegului
(1828) - apud A. Mironescu, op. cit., p. XXVIII.
 monahului loanichie, duhovnicul Mitropoliei Ungrovlahiei (idem, tom
II, p. 368);
ft$. rom.2958 BAR datat la mijlocul veacului al XVIIIIe4 este scris de popa
Floru gi este dedicat episcopului Crigorie al RAmnicului (idem, tom
II, p. 413);
nts. rom. 3314 BAR datat inainte de anul 1736 a fost copiat de popa Stanciu
de la Ministirea Antim (idem, tom III, p. 81);
tns. ront.5116 BAR datat in a doua jum.ltate a veacului al XVIII-lea conline
numai tAlcuirea Evangheliei de la Marcu (idem, tom iV, p. 209).
Toate aceste manuscrise pistrate dovedesc ci liilcrirea SfAntului Teofilact
s-a bucurat de un interes constant pe tot parcursul veacului al XVIII-iea.
Dupi cum am mentionat, se dorea tipdrirea traducerii episcopului
Damaschin h TAIcuirea Eaangheliilor, insi aceastd inifiativd s-a apropiat de
finalizare abia spre finele veacului XVIII1a1. Insi, in cele din urmd, tot ce s-a
izbutit in aceastd direclie pe plan editorial a fost E uanglrcla ripdritd la RAmnic
in 7747, sub pistoria episcopului Clement 9i cu ingrijirea ieromonahului
Lavrentie. Acest monah, in insemnarea ce o face pc ultima pagini a acestei
cdrli, ne spune: ,,Tipiritu-s-au aceastd SfAnti Evanghelie prin osteneala
diortosirii lui Lavrentie Ieromonah de la SfAnia Mindstire Hurezi. $i cu
pleciciune md rog tuturor celor ce va veli intampla a ceti, orice gregeald veli
afl4 indreptali cu duhul blAndelelor, nepuindu-ne in ponos, cd precum este
cu neputinli omului a nu picdtui, intr-acelagi chip gi tipografului a rdmAne
fdrd dc gregeal5. Si aceasta iarigi si gtii, o iubitorule de Hristos cetitoriu, ci
de vei potrivi aceasti SfAntd Evanghelie cu niscarc izvoade grecegti sau gi
rumAnegti, tipirite mai de nainte, si gtii cd pe multe locuri nu sd va potrivi
la cuvinte pentru cd eu am urmat tilmdctturii izvodului Pdrintelui
Damaschin Episcopul, dasciiul cel mare, alcituit dupd tAlcuiala lui Teofilact,
gi pAnd n-am cetit gi tilcul, n-am agezat fiegte care cuvAnt"l{:.
Dar rdspAndire a Tdlcttlui gi Iarga lui cunoagtere este atestatd gi de felul
in care este numiti aceasti operi duhovniceasci: ,,aceastd carte ce se
numette Teofilact, este tilmicirea Sfintei gi Dumnezeiegtii Evanghelii",
dupd cum o numea popa Florura3. Insd aceastd denumire nu este singular;,

'r'De9i episcopul Chesarie al Rdmnicului dorea incd de la anul7779 editareaTdlct tri

Ia Euanghelii alSfintului Teofilact, aceasti dorintA nu s-a implinit insi 9i in faptd (apud T.
Bodogae, op. cif., p. XXXII).

''Cf I. Bianu, N. Hodo9, BibliograJit ro tAneascdr)eclrc, tom. Ii (1717-1808), Bucuregti,

1910, pp. 88-92.
rr3 Ms. rorr. 2958 BAR, f .1.

illl
u
70

cl e
6 7t <\ fiin
Sis
fral
GIIIU Lu<

Pe
mir
cat
Poi
era
tiv
arl

tol
En
KA

an
^11

l\'l
Te

ca
SI
al
ti
B
Si

Tilcuiea la patnr Ettanghelii a Sfintului Tcofilact - Ms 3lry BfR

cele
(scis de popa Staniitr de la Mitdstirea Antiffi, hninte de a ul 1736 - fila 2t)
ci este intalnite gi in alte mirturii din veacul ai XVIII-lea, printre acestea
fiind gi un manuscris din Transilr.ania, scris cie Toader Noian din Noul
Sdsesc pe la anti 1782-778.1. Acest manuscris arc 121 de file ;i conlinc
fragmelrte din tAlcuirile SfAntului Teofilact la Evangheliile clc la Matei,
Luca gi Ioan, iar la fila 57 se afli se afli acearsti insemnare: ,,Acest Teofilact
l-am scris eu diac Toader Noi;rn in anul Dornrrului 1782 Aprilic l3 zilc"Hl.
Pe lAngd cd ateste cunoatterca ,,Teofilactu lu i " gi in Transilvania, acest
miscelaneu apologetic este alcituit ca un urstrument de polemici impotriva
catolicilor;i luteranilorr{s. Faptul cd autorul era un credincios ortodox se
poate vedea din insemnarea ficuti la f. 118: ,,17t1-t lulie 17. intr-aceste vremi
era nevoie mare de in |ara Ardealului de Arhiere'u, iar Dumnczeu milos-
tivindu-si gi umilind inima irnpiratului Iosif, i-ar.r milostivit c1e au r.lnduit
arhiereu neunit pe Cavriil Chedeon Nikitovici".
Dar intrebuinlarea Tilcuiclit SfAnfului Teofilact in disputa cu greccFca-
tolicii nu este noud, ci este prezenti gi in marruscrisul descopt'rit de Preotui
Emilian Cioran in biblioteca-muzeu a familiei Popovici-Barcianu din
Rdpinari. Autorul acestui r.rranuscris, prin numcroase referirrfc scripturistice
ti patristice, combate cu mult.i iscusint; cariea tipiritd de grect>catolici la
anul 1750 in Blaj: ,,FloareLt Adeadrului. . . carea luminat arati ci Unirea
altdceva nu este, firi numai credinfa 9i invaifatura Sfinfilor Pirinfi".
Manuscrisul pomenit a fost cercetat aminunfit gi publicat ele c.ltrc Pr.
Teodor Bodogae, aducAndu-se astfel la lumini r.tr.rlea insemrrit.ltt: a acestei
scrieri din vcacul al XVIII-lca'ri. Printrc nume roasele refcrinfc patristice
care sunt cuprinse in acest rnanuscris, un loc preferenfial il ocup.l 7li/crrl
Sf.lntului Teofilact, din care acleseori sunt rcpr()L1use pasaje intregiri:. Dar;
alituri de Thlcul Euttgltcili&rr, autorul manuscrisului a intrebuinfat gi
tAlcuirea cpistolelor pauline a SfAntului Teofilact, despre care Pirintele T.
Bodogae ne spune ci era cunoscuti gi ,,din m;rnuscrisele nunteroase, care
sigur ci circulau prin m.1nistiri"1a8.
rs A{s. rortt. 103 de la Blaj (cf N. Comy4 :\,lrrrrrscrist'/c lorrr?ire;li Llin Bibliotcc't Ccntrtlti
de la Blo1, Blaj, 1e{{, pp. 107-109).
r{i r\ doua jumitate a acestui manuscris (f . 57-117) cste alcitr-rit;r ,.1in ,.lotri pirfi:
prima conlirlc un cuvint impotriva catolicilor gi a grcco-cakrlicilor, i.rr r:r..t clt' a doua t'ste'
un cuvant impotriva eresului luteranilor, alcituit tltrpi irrvifdturile Sfintuh-ri Chiril al
Ierusalimului (N. Compa, op. cit., p. 108).
t* Pr Dr. T. Bodogae, Desprc guno.tintel? lcoiotir-c rrir,preolilor rttrrrirri dc trcum 200 Llt'
ani - senurificntin wtui nnttuscris, Sibiu, 19.14, LXX + 5 phnge + 69 p.
1;'ldem, pp. XX\{II-XXIX, t.lx-l-X, 25, 29,31-32,31, 47-12.
'$ Idem, p. l.XL
 Dupd cum am putut vedea, Tdluirea la Eaanghelii era cunoscuti 9i
circula in numeroase manuscrise romAnegti, iar in bibliotecile mdndstiregti
ea era prezenta gi in versiunea greacd sau slavoni. De pildi. dupi cum ne
aratd catalogul bibliotecii Mdnistirii Vicdregti alcituit in anul 1723, aici se
afla atAt varianta in limba greace a Tdlcttlui Eaangheliilor a Sfdntului
Teofilact, cAt gi cea a epistolelor paulinelae. Smerifii cirturari ai cinului
monahal au tradus in limba romAnd gi tAlcuirea epistolelor Sfdntului
Apostol Pavel, fdcuti de SfAntul Teofilact. In acest sens, mitropolitul
Athanasie Mironescu ne supune atenfiei un manuscris cu acest conlinut
care este datat pentru cea de a doua jumdtatea a veacului al XVIII. Nu se
cunoagte nici traducdtorul gi nici copistul manuscrisuluils0 (in cazul in care
acesta se intampld sd fie o copie dupi izvodul traducerii), dar A. Mironescu
presupune din analiza alior doue manuscrise cu aceeati grafie, cd tradu-
cerea ar putea aparline vreunui monah cirturar din eparhia RAmnicului
sau Mitropolia Ungrovlahiei.
Thlcuirile SfAntului Teofilact la Not Testament erau foarte ciutate de
toli cei care se sarguiau si fie cu adeverat implinitori ai poruncilor
evanghelice gi urmatori ai Sfinlilor Pirinfi. Un pasaj din viafa SfAntului
Paisie de la Neam!, ne prilejuiegte o privire in alcituirea 9i starea leuntrice
a monahismului romAnesc de la mijlocul veacului al XVIII-lea. Dupd ce
Cuviosul Paisie a venit din Ucraina in Muntenia, a intrat ca vieluitor in
Schitul Triisteni, care era sub ascultarea Starefului Vasile de la Poiana
Mdruluilsl. in Schitul Treisteni era povdfuitor duhovnicesc starelul Mihail,
iar Cuviosul Paisie se sArguia a aduna in sufletul siu gi a aduce in lucrare
toate sfintele invdlituri ale acestui staret. Dar iati ce scriu ucenicii
Cuviosului Paisie despre vieluirea starelului lor in Schitul Trdisteni:
,,PetrecAnd, dar, fericitul in ascultare in Schitul acelq foarte cu stdruinld
lua aminte cuvintelor celor duhovnicegti care iegeau din gura starelului
Mihail, ci gi acest bdrbat intru atata smeritd-cugetare gi dragoste sporise
gi darul descoperirii tainelor intru dumnezeiasca Scripturd de la Dumnezeu
luase, incAt mai ci era asemenea Stare;ului siu Vasile, ci s-a nevoit a fi
rAvnitor intru toate ostenelile gi nevoinlele lui, Pentru aceasta pulin de nu
si asemenea lui intru toate darurile Duhului strdlucea el. Ci adeseori 9i

18 CAtaWl cdtilol bibliotecii din MindstireaVdcdregti,laE Hurmuzaki 9i N. Ioqga Doomrenlc

grecerti piuiture Ia istoria rondnilor , volXfY, partea III, Bucuregti , 1936, pp . 145-L56.
rs Din picate, acest manuscris in douA tomuri s-a pierdut.
rs' ln toamna anului 2003, Biserica Ortodoxi Romdnd fa trecut pe Staretul Vasile de

la Poiana Mirului (11767) in rAndul Sfinfilor.

 invi]a pentru felurite gi cele mai de nevoie pricini
acesta [Mihail] pe fra]i ii
sufletegti, zicAnd: "Se cuvine noud, fraJilor, intru aceste ticAloase vremi,
intru care povdluitorii adevirafi ai rnonahicegtii gi duhovnicegtii lucriri pi
inlelegeri cu totul au secat, din tot sufletul pAnd la moarte a ne |ine de
invifiturile gi poviluirile purtitorilor de Dumnezeu Pirintilor nogtri, Fi
lor a le fi urmitori in credinfd, cu cuvAntul gi cu lucrul". $i iardgi grdia
pentru cea cu sArguinfd gi dreapti pi.zire a evanghelicegtilor gi de suflet
mAntuitoarelor porunci ale lui Hristos gi iarigi, pentru pizirea tuturor
Sfintelor Pravoslavnice a toati lumea gi Soboare a Bisericii Rlsdritului gi a
celor mari de Dumnezeu Pirinli gi apostolegtilor pravile, predanisiri gi
invildturi gi iar5gi, pentru cea cu sarguinli pizire a Sfintelor Posturi gi a
altor rAnduieli predanisite, tuturor cregtinilor prin Sfinlii Apostoli gi prin
cei mai mari purtitori de Dumnezeu Pirinli 9i pentru altele de nevoie
acest fericit starel cu suspinuri gi cu lacrimi fralilor le griia. [...] Acestea
toate vdzAndule gi auzindu-le Pdrintele nostru [Paisie], cu negrditd bucurie
se bucura 9i cu multe lacrimi mulfumea lui Dumnezeu, ci l-a invrednicit
pe ddnsul a auzi acest fel de cuvinte duhovnicegti, din gura unora ca
acestora sfinli gi duhovnicegti birbali"ts?.
Rugiciunea inimii gi implinirea poruncilor evanghelice era o
indeletnicire de cipdtAi a Starelului Vasile de la Poiana Mirului gi a
impreuni-nevoitorilor gi ucenicilor sii. Scrierile Sfintului Teofilact ii erau
cunoscute Stareplui Vasile, care il pomenegte in predoslovia sa la cartea
SfAntului Grigorie Sinaitull5r. Pentru a evidenfia profunzimea, dar gi pentru
a ldmuri raportul dintre implinirea poruncilor evanghelice gi ruglciunea
minlii, la un veac dupd Stareful Vasilc, SfAntul lgnatie Briancianinov ne
invaii aga: ,,Schimonahul Vasile, ficAnd trimitere la SfAntul Teofilact gi la
a[i Parinti, spune cu tdrie ci cele trei puteri ale sufletului - Puterea
cuvAntitoare, puterea mAnioasi ti cea poftitoare - sunt agezate Precum
urmeazd: in piept gi partea de sus a inimii este puterea cuvAntitoare sau
duhul omului; in partea cle mijloc a inirnii este puterea mAnioasd, iar in
cea de jos - puterea poftitoare sau dorirea cea dupd fire. Ccl ce se
strdduiegte sd pund in migcare gi si infierbAnte partea de ios a inimii pune
in migcare puterea poftitoare, care prin apropierea ei de rnidularele
zimislirii de prunci gi potrivit felului sdu, punc in migcarc aceste pirli. Ce
aritare ciudatSl Nevoitorul pare a se indeletnici cu rugiciunea, iar

lilVialLt CuuitsuLtLi Pnisrc de Ia Ncarrl, ed. cit., pp. 21-25.

rn Vezi Dario Ilaccanello, Rrigriciurren /ri listts in scricriL' Starelului Vnsile de la Pttittrtrr

Mdrului, ed. Deisis, Sibiu, 7996, p.232.

71

indeletnicirea lui nagte poft4 care

ar trebui sd fie omordtd de inde-
letnicirea aceasta gi, negtiinfa,
intrebuinlAnd in chip rAu mijlocul
material, pune pc seama rugS-
ciunii lui Iisus ceea ce ar trebui pus
pe seama releiintrebuinliri. RugS-
ciunea inimii se nagte din untrea
minlii cu duhul, acestea fiind
dezbinate de cidere gi reunite de
. - .. i
harul r.iscumpararii. In duhul o-
menesc sunt concentrate simta-
m in tclc congtiintei, smereniei,
blAndefii, dragostei de Dumnezeu
gi de aproapele gi altor asemenea
insugiri: este nevoie ca in rugd-
ciune lucrarea acestor insugiri si fie
unitd cu lucrarea minlii. Spre asta
trebuie si fie intoarsd toatA luarea-
Sf inlrrl P ai si e Ve licic oo ski,
aminte a lucritorului rugaciu n ii.
itttiistdtdtotl obrtii rle Ia Nearnl
Unirea este savargita de catre dcge-
tul lui Dumnezeu, singurul puternic si vindece rana cdderii, iar lucritorul
rugiciunii dovedegte nefifirnicia voinfei sale de a primi tlmdduire prin
petrecerea statornicd in rugiciune, prin lucrarea dinafard gi dinduntru dupd
poruncile Evangheliei, lucrare care face sufletul in stare a se uni cu mintea
ce se roaqi"lsa.
inlelegAnd astfel lucrurile, ne putem da seama cd rinduiala duhovni-
ceascd a Sfdntul Paisie de la Neaml este aducdtoare de luminare liuntrici
gi sporire duhovniceasci. Dar, iati ce scria Cuviosul Paisie citre pdrintele
arhimandrit Teodosie, din sihistria Sofroniev: ,,Pe cAnd incd petreceam in
SfAntul Munte Athos cu un mic nurnir de frafi, am cunoscut, din invifdtura
gi poruncile purtitorilor de Dumnezeu pirinlilor nogtri ci celui ce are sub
ocArmuirea sa frali, nu i se cuvine a-i povilui gi a-i invila dupd priceperea
gi socoteala minlii sale, ci dupd adevirata gi dreapta cugetare a
Dunmezeiegtii Scriptu'i, dupd cum ne invali dumnezeiegtii Pirinli, dascili
din intreaga lume, luminali cu darul PreasfAntului Duh, de asemenca

ra Sfantul Jgnatie Briancianinor', Cilduza rusdtott i izbduirco tle dutetile osteneltlor

zadarnice, ed. Sofia, Bucuregti, 2001, pp. i33-134.

-H
dascdlii gi indrumitorii vielii monahale. Mai cunoscAnd inci gi pufina mea
gtiinli gi temAndu-mi gi cutremurindu-mi, nu cumva din neiscusinla mea,
ca orbul in groapa pierzaniei, dupi cuvilrtele Domnului ;;i singur sd cad gi
pe cei ce md urmeaz.l sA-i trag. De aceea, ca o neclintit;l temelie intru
adevdrata gi neingelitoarea gi neriticita dc lar adevirata cale a Domnr,rlui
gi bietului meu suflet gi sfintei frdlii, am pus Dunutezeinsctt Scripturd a
Vechiuhti gi NouluiTestanrcnt Srluminata lui tilcuirc, cu darul PreasfAntuh,ri
Duh, adici invdlAtura purtitorilor de Dumnczcu pirinlilor nogtri, dascili
din intreaga lume gi a Sfinlilor Pdringi, dascXli gi indrumdtori ai viefii mo-
nahale, Pravilele Sfintelor Soboare gi ale tutlrtor Apostolikrr gi Soboarelor
gi Sfinlilor Pirinli, pe care lc |ine Sfinta Soborniccasca gi Apostoleasca
Biserici a Rdsiritului gi toate poruncile pi rAnduielile ei. Toate aceste.1, clupi
cum am spus, intru indrumare mie ;i sfintei fr"lfii le-arn pus, ca atAt err,
cat gi fratii ce vieluiesc cu nrine sii se indrumezc clin ele, clarul lui
Dumnezeu ajutAncl gi limpezind, ca si nu grc;im de la tlrcaptar cugetarc a
Sfintei Sobomicegtii Biserici Ortodoxe"r'0.
TAlcuirile SfAntului Teofilact ii erau bine cunoscute Cuviosului I'.risic
gi obgtii sale de impreuni-ncvoitori. insugi Sfarrtu I Paisie .r intrebuinf at
scrierile SfAntului Teofilact in cur.Antul ce l-a alcituit privitor la Sfintul
Botezr*. insi truda duhovniccasci gi cirturirr:asc.i de tr.rilucere a tilcuirilor
SfAntului Teofilact va fi sivirgiti deplin de citre cuviogii Cherontie gi
Grigorie din Mindstirea Neamf, vrednici ucenici ai Sfintului Paisie.

l5tSfantul Paisie de Ia Neam|, Cut,infc ;i scrisLtri d toi'rrict'sli, tom. I, ed. Tipografi.r

Centrald, Chiginiu, 1998, pp. .1.1-15.
r! in acest cuvAnt, ;rlituri de scricrile Sfirrtului Dionrsie Areopagitul, Sfintului ivlaxim
Mirturisitorul, SfAntului Ioan Hrisostom, Canoane le apostolic(', -S1/lfrrgrrra lui N'latt i
Vlastares 9i Canoant.le Sinoadcior Ecuntenice, Crn iosul I)aisie s-a folosii 9i de tiicuirile
Sfintului Tcofilact (cf. 8/r's-ifd Prrsils l,iy'iclrkoi skv - Tlr llnt L,:hi Ll l/tc /)lrilotrn/irt, Saitrt
Herman from Alaska llrotherhood, Pl.rirna, C.rlifomi..t, lcl9J, p. 197)
 . Tdlcuirea celor patru Eoanghelii - tipdritura ile la 1805

Activitatea de traducere din scrierile Sfintilor Pirinfi a fost continuati de

Sfantul Paisie Velicicovski pi de cdhe tdlmicitorii din obgtea sa ti dupa ce au
venit din Athos gi s-au agezatin Moldova In cele din urmi, obgtea Cuviosului
s-a statomicit la Mdndsfuea Neamt. Mefuirea obgtii cArmuite de SfAntul Paisie,
dar gi lucrarea duhovniceascd gi cirturdreasci a acesteia au fdcut ca bunul
nume al Mindstirii si fie tot mai vestit gi astfel au fost atragi cdtre viala
monahiceasca multe suflete care insetau de via ja vegnicd . Tladucerea ir limba
romdnd gi slavond a multora din scrierile Sfinfilor Pdrinfi se datoreazd
Cuviosului Paisie gi ucenicilor sdirt. intre ucenicii SfALntului Paisie, care erau
gi ,,tilrndcitori" s-au numirat gi monahii Gherontie gi Grigorie. Acegtia sunt
cei doi traducdt oi a:. Thlcuiii Ia cele patru Eannghelii a Sfintului Teofilact.
htre anii 1787-1790, monahul Gherontier*, dimpreune cu ieromonahul
Dorotei se aflau la Bucuregtilse, la colegiul SfAntul Sav4 pentru a invdfa
limba elini, fiind trimigi aici din porunca starefului Paisie. Dar, printre cei
care invdlau la SfAntul Sava era gi tAnirul Ghmrghe Miculescu, care, ,,nopfile
injugAnd cu zilele", invila limbile greac5160, latind gi romAnd, teologia gi alte
gtiinfe. Acest4 cunoscAnduJ pe monahul Gherontie, s-a imprietenit frdtegte
cu el gi astfel a aflat despre frumusetea cAlugariei gi despre cuvioasa gi rodnica
viald duhovniceascd din Mdndstirea Neaml. AvAnd in iurul vArstei de 25 de
ani, tAndrul Gheorghe pleca impreuni cu ucenicii paisieni Dorotei gi
Gherontie spre Manastirea Neam!. Era pe la anul 1790. Ajungi la Neamf,
tAnirul Gheorghe ,,s-a dat spre ucenicie la prea fericitul Pdrintele nostru
Paisie Velicicovski gi din mAinile lui a primit gi chipul ingeresc ai cu a lui
pdrinteasci alegere s-a hirotonit gi ierodiacon"r6r, avAnd ca nume de rnonah

r57Despre aceste4 SfAntul Ioan Iacob, care el insupi fusese bibliotecar al Mendstirii
Neamt pe la anii 1930, ne spune: ,,Cuviosul Paisie avea o gcoali intreagi de cilugiri
cirturari, care scriau certi zi gi noapte, Datoriti lor noi avem in romanegte mai toate
cirlile Sfinlilor Parinli, tAlcuite din grecegte" (Sfantul Ioan Iacob, Din lerihon cdtre Sion,
Ierusalim, 1999, p. 411).
rs Gherontie s-a niscut pe la 1260. A fost tuns in monahism de insugi Paisie in obgtea

Minestirii Neaml, apoi a fost trimis Ia studii la gcoala de la SfAntul Sava din Bucurepti,
unde s-a gi intilnit cu Grigorie - viitorul mitropolit al Ungrovlahiei.
re Cf. SfAntul Paisie Velicicovsk\, Cuuinte desprc asa tare, ed. Anastasia, Bucuregti,
1997 , pp. 225-229, 253.
ro La
;coala Sfantul Sava, in acea vreme profesor de greacd era Lambru Fotiadis.
rrt C. N. Tomescu argumenteaze ci anul hirotoniei lui Grigorie este'1792 (vezi
Mitropolitul Gigorie IV al Ungroulohiei, Chigindu, 1927, p.3).
Grigorie. In obgtea paisiani, Grigorie a fost dat in ascultarea duhovniceasci
a prietenului sdu Gherontie. Grigorie gi Cherontie au inceput de indati si
traducd felurite cirli de invdfiturd din grecegte in romAnegte gi se pare ci
cea dintAi carte tradusd de ei esteTdluirea celor patru Euanghelii, dupi rzreun
izvocl grecesc din biblioteca ministirii.
In octombrie 1793 ajrnge mitropolit al Ungrovlahiei Dositei Filitti.
Acesta trimite o scrisoare citre Lavra Nean-rfului, prin care il roagi pe
SfAntul Paisie sd-i dea ,,doi pirinli procopsili la tdlmdcirea sfintelor cirli
dupi elinie", care trebuiau insi si aibi gi grija tipograficil62. Pentru aceasta
au fost alegi Cherontie gi Grigorie, dar ei au plecat de Ia Neamf abia dupi
adormirea Cuviosului Paisie, ce s-a sivArgit la 15 noiernbrie 1794. Gherontie
gi Grigorie au mai zibovit in Mdndstirea Neamfului gi abia in toamna
anului 1796 ii gisim la Bucurepti.
Am vdzut cd traducerea episcopului Damaschin al RAmnicului s-a
rispAndit de-a lungul veacului al XVIII-lea in numeroase copii manuscrise,
iar la anul 7747 este pubiicati la RAmnic o Eaanghelie ale cdrei versete au
fost reproduse dupd traducerea lui Damaschin. Episcopul Chesarie al
RAmnicului (7773-1780) diortosise intrucAtva izvodul traducerii lui
Damaschin gi se gAndea sil dea spre tipar ,,spre folosul neamului siu",
insd trecAnd din viafa aceasta, lucrul nu a fost isprdvit. Dar manuscrisul
cu diortosirea lui Chesarie a ajuns in cele din urmd la Iosif, cel dintAi
episcop al Argegului (1793-1820). Bucuros ci a dobAndit acest manuscris
9i dornic si-l vadi tipdrit, episcopul Iosif ii scrie la 2 februarie 1796
editorului sibian Hagi Constantin Pop163 cd are manuscrisul cuT|lcuirea Ia
Euanghelii aSfAntului Teofilact, ,,dar trebuie indreptarea unor cuvinte, care
indreptare cu multi osteneali se cuvine a se face... numai si gdsim un
indreptdtor"; insugi episcopul Iosif fdgiduiegte cd va ajuta gi cu osteneala
ti cu cheltuiala la indreptarea, intregirea gi tipdrirea manuscrisuluird. Dar,
in acelagi an, la 3 noiembrie 1796, episcopul Iosif ii scrie editorului sibian
ci, mergAnd la Bucuregti, a cunoscut pe ,,doi pirinfi cilugdri de la Moldova,
cari au tdlmicit aceasta carte mai bine gi voiesc s-o tip;reascd, dar mAna
nu le di", gi-l roagd sd le tipdreascd el acea traducere. in scrisoarea sa,
episcopul arati ci ,,unul dintr-acegti pdrinji poate a gi veni aici ca sd fie
pentru diortosire de la inceput pAni la sfirgit", adicd la Sibiu. Despre tiraj
el asiguri, ci,,de se vor scoate 1000 rle gtucuri,500 este gata si le ia un

'', Idem, p. 4.
Pentru acesta vezi N. Iorg+ Scriilori biseicegti,in Annlcle Acadenrici llonfine, tom.
1tr

XXVlll, seria II.

r6t Idem, p. 211.
episcop al Romanului de la Moldova,... ca un lucru ce n-au mai iegit pana
acum la lumind cu tiparul". in finalul scrisorii, episcopul Iosif ceie ca
rispunsul sd fie ,,mal fdrl zdbavd, de va fi cu putinld, cdci agteapti pirinlii
aici". Acegti pirinli erau Gherontie 9i Grigorie. Editorul Constantin Pop
rispunde in aceeagi luni ci nu poate tiperi aceastd traducere, deoarece
tipograful siu a plecat din Sibiur6s. Cu toate cd editorul sibian nu a intArziat
cu rispunsul, la 20 ianuarie 1797 cei doi monahi de la Neamj nu cunogteau
inci rdspunsul ti aceasta se poate vedea din scrisoarea pe care episcopul
Iosif i-o trimite la acea datd editorului sibian, spunAndu-i intre altele gi
,,ci acei perinli s-au intors in fara Moldovei gi iarigi vor si vie; dupd ce
vor veni le voi ardta cele scrise"r65. Intr-adevir, Gherontie gi Crigorie
porniseri deja din Bucuregti, iar la24 ianuarie li se inregistreazd la iegire
rdvagul de drum astfel: ,,Doi monahi anume Gherontie gi Grigorie si
meargi inapoi la Ministirea Neamfului. Prin $tirea Prea Sf..." restul foii
fiind ruptr67. Ei vor fi fost trimigi de vlddici si aducd unele cdrfi din bogata
bibliotecd paisiand gi, poate gi din traducerile lor. in anul 7799 erau din
nou la Bucuregti, c6nd aparc din tiparni!a mitropoliei, prima lor traducere
comuni publicatd, intitulati Carte folositoare de suflet; tot aici erau gi in
anul 1801 cAnd supravegheau tipdrirea Chiriacodromionului hi Nichifor
Teotokis. Aceste doud cdrli, cAt gi o a trcia rimasd nepublicatd, traducAn-
du-le din elini, dupd cum ei ingigi mirturisesc, din porunca mitropolitului
Dositei. Tot in aceastd vreme ei indreapti dupd ,,izvodul grecesc" Octoihul,
ce apare abia in 1811 la Buda gi RAmnicu VAlcea; acum traduc Ai tAlcuiriie
SfAntului Teofilact la Epistolele Sfinlilor Apostolil68.
in anul 1802 acegti monahi cirturari se aflau iarigi la metania lor, in
Iavra Nea-mfului, diruind cuviogilor nemleni din cirlile tipirite la
Bucuregti. In primivara lui 1803, Veniamin Costachi, episcopul Romanului
este ridicat in scaunul mitropolitan al Moldovei. El ii cunogtea pe Gherontie
pi Grigorie incd de pe cAnd era episcop al Hugilor (1792-1796), cAnd i-a
indemnat 9i el sd traduci Tklcuirea ln cele patru Eaanghelii. Apoi, in vremea
in care era episcop al Romanului (1796-1803), purta cu ei corespondenfi
,,pentru tipirituri". Am vizut ci episcopul Veniamin ar fi dorit 500 de
exemplare din Thlcuirea la Eaanghelii dacd aceasta s-ar fi putut tipiri ia
Sibiu. Ca gi chiriarh al Moldovei, Veniamin gi-i apropie gi rnai mult pe cei

'.5 lbidern, pp. 21 , 21-25, 275-216.

'* Ibidem, pp.215,277. Cu toati stradania sa, episcopul Iosif al Argegului nu a
izbutit insd si tipireascA Thlcuirea Euangheliilor in traducerea cdlugirilor nemteni.
167 Ms ronL 655 BAR, f. 15v (cf. C. N. Tomescu, op. cit.,p.5).

rd C. N. Tomescu, op. cit., p. 5.

doi monahi gi le poruncegte s"i traduci gi si tipareasci irr tiparnifa dc la
Iagi cAteva lucriri care vor sen'i de rnanualc perrtru elcvii noului seminar
de la Socola. Astfel apar la la9i, in traducerea cilugarilor nemfeni unn.l-
toarele cirli: lntrebdri pi ritsptn$uri larecore bogos/orcgfi ale S.fitttuLtti Atannie
(7803), TAbuiren la cele patru Ei:attgltlli a Sfintului Teofilact (1805) li
Descoperire cu Ltnfiruntul a prauoslaaticei credi le [Dognntica) a SfAntului
Ioan Damaschin (1806).
Iati, agadar, cd abia dupd 9 ani de la incercarea ficuti cu editorul sibian,
a rAnduit Dumnezeu sa apara Tilcuirea celor pitru Ez,atglrclii a SfAntului
Teofilact, in traducerea din elini a cuviogilor Cherontie gi Crigo rte. Tilcuit'ca
tipiritd Ia Ia;i in 1805 ,,cu blagoslovenia gi toat.i cheltuiala" mitropolitului
Veniamin Costachi implinea o mare nevoie duhovniceasci a romanil()l'1r'e
gi incununa rAvna pdrintelui Veniamin,,,cel iubitor de folosul ccl de obgte
al patriei"i:0. Dar iati ce ne spun in cuvAntul cdtre cititorrTr Cuviogii
Gherontie 9i Grigorie despre ,,publicarisirea acestei tAlcuieli":
,,Multe cu adevirat dumnezeiegti gi de suflet folositoare cdrli, in multe
gi deosebite vremi, de mulli Sfinfi gi purtdtori de Duh birbafi gi de cei ce au
fost in Lege gi de cei dupi Lege, spre folosul nostru s-au scris. <Ci toate",
zice dumnezeiescul Apostol, "cAte mai inainte s-au scris, spre a noastri
invi!5turi s-au scris". Dard cea mai intAi decAt toate, gi peste toate ;;i pricina
la care se aduc toate, gi de Ia care izvordsc toate, este dumnezeiasc a Eoattghelie.
Nu numai ci cele mai inainte de dAnsa, scria umbrd a adevin rlui celui dintr-
ins4 iard cele de dupd dAns4 au izvorit toate dintr-ins4 ci pi pentru cd in
acele4 precum zice dumnezeiescul gi Marele Vasilie, prin slugi cu noi au

r6" In lrs. 3353 8,4 R din anul 1826, care cuprindc tilcuirea Sf6ntului Teofilact Ia primeie
9 capitole din Euanghelid d,eIaMatei, ni se spune despre Trilcriilc (f. 1r): ,,de aceast.i carte
spdnzurd feste atamati] toata lege.r pravoslavnici {ortodoxi]" (cf. C.9trenpel, op. cit.,
tom lll, p. 98).
'70
O str5lucitA ndrturie despre ravna 9i cuminlenia cu care norodul rominesc pimea
scrierile S{hgilor, gdsim intr-o irtsemnare de mAni, iicuti pe coperta a trcia a cirtii
SfArrtului Sinreon al Tesalonicului, Vo roatd de i ntrebiri ;i raspursuri inl ru Hrisfos, Bucuretti,
1765. Cartea este legati in piele, peretii coperfilor fiintl din lemn de fag. Aceeagi insemltarc
o regdsim de trei ori (toate trei fiind datate de la firele'sec. XVIII qi inceputul sec. XIX) de
fiecare dati sub mina altui scriitor: ..Eu am cctit aceasti sfant; c.rrte eleu scindttre in
scAndure, tot birrigor, frumos gi rar" (cf.Cnrledreche ro tinencd itr colcctiile Biblit)lccu canl rLtlc
urtiuersttare Bucurtgii, Ilucuregti, 1922).
Itr Prefata mitropolitului Veniamin gi cuvantul catre cititor al traducitorilor sunt
reproduse integralin Descrierea biblirrgrrrficri ce constituie snbcapitolul urmdtor.
 grAit, iare in Eoanghelie, insugi StdpAnul de fald cu noi a vorbit. pentru
aceasta ti decAt toate celelalte mai deosebit dar celor ce o au ddruiegte. Ci
nu numai negura necunogtinlei de Dumnezeu de la cei ce o citesc cu
blagocestie [buni-cinstire] o risipegte pi via]d vegnici le pricinuiegte, ci gi,
precum adeveregte SfAntul Ioan Guri de Aur, din casele intru care si afli,
pe duhurile cele necurate le gonegte. Pentru aceast4 precum unul este
soarele intre stele gi trandafirul intre flori, a9a una este dumnezeiasca
Eaanghelie intre celelalte sfinte cdrfi. Dar fiindcd multe se cuprind intr-
insa mai tainice gi de foarte pufini infelese, acelagi Dumnezeiesc Duh,
Carele au migcat pe grditorii de cele dumnezeiegti Evanghelipti de o au
I
scris, au mipcat gi pe cei dupd dAngii purtdtori de Dumnezeu p6rinfi de o
au tAlcuit mai pe larg gi mai descoperit. Dintru care unul este gi
dumnezeiescul acesta Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei, carele prea deplini
tAlcuire la toat; Ez:anghelia a ficut, urmAnd intru toate dumnezeiesiului
Ioan Gurd de Aur. De care [tAlcuire] lipsifi fiind cei ce sd slujesc cu limba
aceasta, erau lipsili dupi urmare gi de inlelegerea cea cu deadinsul a
Eaangheliei. Pentru aceasta dari Preasfinlitul nostru stdpAn, arhiepiscopul
gi mitropolitul Moldaviei chir Veniamin, incd fiind episcop al Hugului,
socotind folosul cel mare ce se pricinuiegte din tAlcuirea sfintei gi
dumnezeiegtii Eaanghelii, dupd ce a vdzut ci cu ajutorul lui Dumnezeu o
am slvArgit de tdlmicit din limba cea elineascd pe intelesul limbii noastre,
ardea cu inima ca un iubitor de folosul cel de obste al patriei, ca sd o vaze
gi in obgte dati prin tipirire, pentru care gi nu pu;ine c-hipuri a metahirisit
[iconomisit], incd 9i mai pe urmi, dupd ce a fost mutat din episcopia
Romanului. Iard acum dupi ce dumnezeiasca Pronie, care mai inainte au
gtiut rAvna Preasfinliei sale spre folosul Patriei ;i podoaba bisericilor 9i
mAntuire sufletelor, l-au inillat pe scaunul sfintei mitropoiii, micar ci
trebuinla cerea a se tipiri gi alte cdrli, dari Preasfinlia sa a socotit cd este
mai cu cuviinfi, ca aceast4 ca ceea ce este mai intAi cu rAnduial4 sd fie gi
cu tipirire4 pi ca ceea ce este capul tuturor, si povifuiascd gi mai inainte
de toate. $i iati ci a implinit Dumnezeu sfatul cel bun al inimii Preasfinfiei
sale, au umplut intru bunitdli dorinfa sa" Deci toli [...] primi]i-o cu bucurie,
gi o cetifi cu osArdie, gi mulfdmind lui Dumnezeu Celui ce au iconomisit
de a dobAndit gi neamul nostru aceasti vistierie, rugafi-vi ca sd inmulleasci
anii cei de obgte folositori ai Preasfinfiei sale, pomenindu-ne gi pe noi la
rugdciunile cele cdtre Dumnezeu, care nu putin ne-am ostenit la aceasta".
CAnd in anul 1805, cuviogii Gherontie gi Grigorie scriau aceste rAnduri,
mitropolitul Veniamin Costachi implinise 36 de ani. Prin pronia Sa divini
ti poate pentru tainice rugiciuni. Dumnezeu a inmullit ,,anii cei de obgte
 sl

folositori" ai pdrintelui Veniamin, binecuvintAndu-l cu multc osteneli ;i

roade intru HristosrT2.

'7.
Mitropolitul Veniamin Costaclri s-a niscut la 20 deccmbric l76li, intr o r tcht'
familie din Moldova. Primele cunogtinte de carte le-a dobdnclit in casa pirintcnsci de ln
un dascdl grec, apoi a urmat pentru scurt timp cursurile gcolii Trci Ter;rrhi .lin l.r;i. irr
1784,Ia vArsta de 15 ani a fost cilugirit la HuTi de citre cpiscopul Ircob Stam.t ti, pr irnind
numele de Veniamin. A fost hirotonit 9i in curinc.l .r trecut in slujba mitrol.'olici, ca
ieromonah gi mare eclesiarh, apoi ca cgumen al Ministirii Sfiirrtrrl Spiriclon tlin la;i.
Paralel cu indeplinirea acestor slujbe, tinirul Veniamin pi-a imbotilit nercu cun()itinlele,
dobAndind o aleasi pregitire cartur;reasca. in 17q2. cind epi'copul Iacob Stamati de ln
Hugi a fost ales mitropolit al Moldovei, in scaunul Vacant a fost .1les egumerrtr I \leni.rmin
de la SfAntul Spiridon, in virsti de numai 23 de ani pi jumitate. La Huti a p.istorit pini
irr 1796, c6nd a fost ales episcop Ia Roman. Aici a pistorit 7 ani, pini in 1803, cirrcl a fost
ales mitropolit al Moldovei in locul pirintelui sdu sufletesc, Iacol.r Stamati, trccut l.r colt,
vegnice. Ca mitropolit, a pistorit aproape,l0 de arri cu doui intre.rrrperi (18{)S I'S12 :r
182L-1822\. Stridaniile sale ca htaistititor al Bisericii Moldovt'i sunt impresion.r nter. I\'
drept cuvant, mitropolitul Veniamin poate fi numit dcopotrivi ctitor ii in,1l.trr]rii{}r il
gcolilor bisericegti gi laice moldovenetti, pirinte al siracilor 9i suft'rinzilor, .rp..rritLrr 'i
mijlocitor al intereselor patriei. Nu cste cu puthti si ilLrstrim in c.itc|a cu\ int('{) \ i.rt.l
jertfiti din dragoste de Hristos gi de Neam, dar p!'nlru .r intregi i,.'tran.i marclui l.irilt,',
lisdm acum Ioc cuvintelor lui Nicolae Iorga: ,,Daci ai fi intrebrt .rctrn 5aizc'ci-;.rptt'zcci
de ani (N. Iorga scria aceste rendufi in 1901), in lapii lui \Iih.ri Sttrrza loicr oli, in c.rlt
triiau insa, pe lengi mulli tembeli 9i svipiiafi, ii atalia oameni ctr frumos crr.rctt'r.si tu
multi ravne pentru cele bure, atatia bdtrani cuninli li atelia tincri gata dc mtrlte jt,rth.,
daci ai fi intrebat pe boierul de modi vcche, ca li pr. studL.lrtul tlirr Paris, pc crestir'url
dreptcredincios, ca ti pe cvrcu chiar, cine e omul ccl mai bun dirr \'loldova, ci ir ii r.r\puns
intr-un glas: "Pirintele Veniamh". Dac.l ai fi cerc!'tit pe ling.i ac,..i.r5r rLrnrr.nr c.r'e I
omul cel mai harnic din fari, acel care nu lasd nici o clipi firi o irrtrebrrinfart' folosrtoarc
altor4 s-ar fi aritat ir.r cisula siraci a vechii Mitropolii dirapinate un b;trin cihrgif
de aproape'i optzeci de ani, care-gi aprindea candt.la legherik)r pentru .r c.rptig.r 5i ,-,

impirtiti invilatura Scripturilor, carc i se pArea lui caliuza ce'a mai siguri pt $relt,['
drumuri ale viefii. Dacd ai fi vrut si gtii care e cel mai sirac, ccl nrai lipsit, cel nr.ri lirrclut
de dator dintre ficitorii binelui care se vede gi ai multului bin!'p('cire 1ru I ;tit, rrimeni,
Ii s-ar fi goptit acelagi nume venerat al ct-togenanr lu i nr itropolit. in tr-ate ta lu n1(' . nr('stcc.r tn
ti impirtiti in ceea ce privegte judeci file era ingelegere rieplini in .rcc'astd sinsrrr.r Pr ivinti.
Pentru cA avea o altd pirere - sau poate tocmai ci imp.irtilea pirerca tuturor.r (ie)krphtl,
dar egoistul gi lacomul voievod goni pe arhipdstorul N,[oldovi'i d in scaunu I sirr, ;i intr. r,
aspra zi de iami, in ianuar 18.12, ietenii vedeau pe atat de bitrirrul mitlol.'olit lrr.if il
drumul munfilor, unde la Slatina, in vt'chea ninistirc a lui ,\lexrnclru LipL,t,',.,nrr,,,.
'
 Nu cunoagtem izvodul dupd care Gherontie gi Grigorie au fdcut
traducerea Thlcuirii, insd suntem indreptAlili si credem cd izvodul era unul

attepta chilia simpli in care sufletul sdu putea pomi in linigte citre
"vegnicele licaguri',
la care rivnea el de mult. $i, adundnd pi cemind cu mintea toate cate le ficuse 9i le
indurase, el scria cu o mini tremurdtoare, in vointa sa de pe urme, aceastA mdrturisire,
smulsi din cea mai deplind gi curatd congtiinfd a viefii sale:
"totul ce mi-a stat in putintd
am fdcut, gi cu sfatul 9i cu fapt4 ca sa sporesc pi sufletegte ti materialicegte inflorirea
Sfintei Biserici 9i Patriei,,. Acolo a ti murit irx 1845 ti oasele sale obosite s-au agezat dupd
datina smeritd a celor mai mari inaintati ai sdi, afare din biserica unde se rugase in cei de
la sfArgit ani ai vielii sale, la dreapt4 lAngd zid, unde se vede 9i acum simpla piatre cu
inilialele numelui gi dregitoriei lui bisericetti" (reprodus dupi N.Iorg4 O icoand curatd:
Mitropolitul Venianrin Costacli, in Oameni care au fosf, Bucuregti, '1967, voL l, pp. 75-761.
Mitropolitul Veniamin, numit gi ,,lumindtorul Moldovei" a simlit mai mult ca oricine
lipsa cirfilor nu numai pentru gcolile pe care le-a infiinlat, ci ti pentru intreaga suflare
romdneasci. Pentru a inldtura aceastd lips5, el a refdcut vechea tipografie a Mitropoliei
pi a infiinfai una noud la Mindstirea Neam', in 1807. ln aceste doud tipografii au aparut
zeci de lucrdri, fie talmicite de el, fie ale altor4 tipirite sub indrumarea sau cheltuiala sa
Mitropolitul Veniamin a acordat o atenlie deosebiti traducerilor din Sfinlii Perinti, din
scriitorii postpatristici ti din literatura teologicd mai noue. Astfel, prin osteneala sa au
fost traduse pi au vizut lumina tiparul ui Tilcuirea celor papte taine dupaGavriil al Filadelfiei
(la9i, 1807); Chiriacodrotnionul Ia apostolii duminicilor de preste an dupi Nichifor Teotokis
(Neam|, 1811); Adoleshia filotheos adecd lndeletnicire iubitoare de Dumnezeu de Evghenie
Vulgaris (5 volume, Iapi, 1815-1819); lstoria scripturii ceii noua' (2 volume, I ari,1824); Funie
sau frknghie intreitd (1a9i,"1831); Iubitort deinlelepcime (lari,1831);DrEt sld,itoarcinadldturd

a mitropolitului PIaton al Moscovei (Ia9i, 1839); Istoria bisericeascd a arhiepiscopului

Meletie al Atenei (5 volume, Ia9i, 1841-1843); Piatra scandeliei d.e Ilie Miniat (Iali, 1844);
Pidaliontrl (Neamf, 18214); Indeletnicire despre buna murire a lu\ Evghenie Vulgaris (Iapi,
1845). Postum a apdrut lstoria bisericeascd a ltiTeodoret al Cirului (Bucuregti, 1894). Cu
cheltuiala sau la indemnul mitropolitului Venianrin au fost tiparite peste 130 de ca4i.
Pentru a infeptui aceasti mareati operi editoriala, marele ierarh a avut intotdeauna
lingd sine numeropi ostenitori, mai ales dintre cilugdrii de la Menestirea Neam| (cf.
Mircea Picurariu, Istoia Bisericii Ortodoxe Roruine, Bucuregti, 1994, edilia a II-4 vol. III,
pp. 36-46). Manuscrisele rdmase de la mitropolitul Veniamin ilustreazi importanta pe
care o acorda sfinfia sa cpmentariilor patristice ti postpatristice la cerlile Sfntei Scipturi.
Este semnificativ faptul cd de Ia miiropolitul Veniamin Costachi ne-au rimas nu mai
putin de trei traduceri ale Tilcuirilor Epistolelor pauline, d.upd Sf6ntul Ioan Hrisostom,
Fericitul Teodorct al Cirului 9i SfAntul Teofilact al Ohridei. Dintre numeroasele traduceri
rdmase in manuscris, cateva au vezut lumina tiparului dupd moartea sa (vezi subcapitolul
Thlcuirile Sfkntdui Teofilact in oeacul al XIX-lea\.
It de credinldltr, deoarece gi SfAntul Paisie intrcbuinlase aceasti lucrare in
ll cuvAntul ce l-a alcdtuit referitor Ia SfAntul Botez. Cum igi alcgcau izvoadele
grecegti Cuviosul Paisie gi ucenicii sdi sc poate vedea ti din postfala
monahului Mitrofan la cartea SfAntului Isaac Sirul, tipiritd in slavonegte
le la Mdndstirea Neam! in anul 1812. Aici Mitrofan ne spune despre sine
(dar ca gi cum ar vorbi despre altcineva): ,,Acesta [Mitrofan] de patru ori
ta a traversat Marea Neagrd gi Albi dupd cartea manuscrisi elino-greceascd
gi, aflAnd-o in SfAntul Munte Athos, a cumpirat-o gi anume stare!u1ur siu,
)a pentru traducere a adus-o, ceea ce s-a gi infiptuit"rtr.
le O mirturie prefioasd asupra carfilor ti manuscriselor din Mindstirea
u Nearnf ne aduce Pirintele Dumitru Fecioru in lucrarea sa Lltr catalog reclti
d: de nnnuscrise gi cdrli al bibliotecii MdndstLrii Naantluluil75, in care publicd
integral acest catalog care se pare cI a fost alcdtuit intrc anii 1B00-1825.
Catalogul ne di informalii importante privitor la cirlile gi manuscrisele
romAnegti gi grecegtirT6 care se aflau in Ministirea Neamf, printre acestea
aflAndu-se gi scrierile SfAntului Teofilact. intre carfile grecetti care se aflau
rt
in biblioteci aflim cd erau trei cdrli ale lrri ,,Teofilaci arhiepiscopul
al.
Vulgariei", insi lingd numele autorului se afld incd o precizarc care spune
It
ca toate aceste trei cdrli sunt ,,un rAnd"ir7, adica probabil sr.lnt trei t,olume
u
:i
alcituind un intreg. Este cu putinli ca aceasta sd fie editia cle la Venelia
din 1754, care a fost pr.rblicatd in trei volume, insa aceasti supozilie trebuie
e
intdritd cu argumente obiective pe care poate si le aduci doar o cercetare
mai aminunliti. Aici trebuie menlionat gi faptul ci Gherontie gi Grigorie
n
cunogteau ti alte edilii grecegti ale Tdlcuirti, dupd cum se vede din scolia
de la Lttca 22, /, unde Cuviogii scriu: ,,Trebuie a sti cA izvod ul lui Teofilact,
cel tipdrit in Roma numai grecegte, agijderea gi cei tipArit in Venetia grecegte

'71 Ramane ca o cercetare ulterioari sd prccizeze cu exactitatc c.lrc este editia siu
poate manuscrisul grec dupi care au tradus Cuviogii Clrerontie gi Crigorie. lentru ediliilc
din veacurile XVIII-XIX ale operelor Sfintului Teoiilact \ ezi Si A. Ang('loupulos, fditiotts
of tlrc Works of tltL' Arclfuisltop oJ Bulgn itrTllcopltuloctos ut t ltt 1E', ontl 19"' Ctul urres, in voiumul
Cultural relations bttueat Bulgariaus and Greeks, fron llu, Middle cf thc 15'L to llrc Nliddlt of
19i'Centufies, Sofia 1984, p. 78-83.
ra P Mihail, 'fraduccri patristict'ale starclului Paisit', irr rev,Mifro;rc/irt L)llettiei, nr.3-1,

1e72, p. 223.
i:' Publicat in rev. Biserica OrtoL txd Ronfind,19.ll, nr'. 7-8, pp. .11.1-.1.13.
1t6 Pentru cirlile slavone vezi Melchisedec
9tcfinescu, Critrrl)r'r/c cdrliLc shrbe;ti ;i
n$erti nunuscrist uachi cc se dJldiu ltil ittteca Mdnislitii Nrarxt, Bucurciti,7883,77 p.
't Idem. D. {38.
impreuni citre papistagi, cd in loc de <vineri"
gi latinegte s-a stricat aici de
ei au scris
"joi", foarte fdrd de socoteali gi cunottinle ficAnd aceasta". Tot
aici, tdlmdcitorii paisieni mai spun: ,,Scrie infeleptul Eustratie Arghentie
in cartea cea pentru Azime (partea intAi, foaia 41): "Cd de ar fi avut soco-
teal5, ar fi socotit ce griiegte Teofilact gi la ceilalli trei Evangheligti gi nu ar
fi ingdduit si se videasci in toati Biserica mAna lor cea firddelege gi
furdtoare de cele sfinte. Iar de ar fi avut cunogtinld, ar fi stricat gi pe celelalte
cuvinte ale lui Teofilact la ceilalii trei Evangheligti, ca si nu se arate lui
insugi cu totul potrivnic,"'r78. Prezenfa acestei scolii ilustreazi incd o datd
rigurozitatea gi acribia cu care igi alegeau manuscrisele traducitorii formafi
in gcoala paisiani.
Se cuvine aici a spune ci traducerile staretului Paisie gi a ucenicilor
sii trebuie preluite la adevirata lor valoare gi nu ne referim doar la cea
formald gi exterioari, ci incercdm sd privim gi dimensiunea liuntrici a
acestor scrieri traduse din Sfintii Pdrinti. Credem ci lucrul cel mai insemnat
este cd prin puterea cuvdntului, fdcAndu-se urmdtori ai Sfinfilor Pirinli
atAt in vieluirea lduntrici cat gi in cea dinafard, traducitorii din obgtea
paisiand s-au f.icut urmdtori gi purtitori ai CuvAntului lui Dumnezeu, ai
Domnului nostru Iisus Hristos. Prin aceasii lucrare osArdnicA, in care cu-
vintele le erau in concordanfi cu faptele, intru harul Duhului Sfdnt gi-au
luminat alcdtuirea liuntricd;i au sfinlit, au impodobit 9i au ctitorit inaintea
Iui Dumnezeu, limba noastrd romAneascdrTe.
h ce prive;;te traduccrea fdcutd de Gherontie gi Grigorie la Tklcuirea celor
patru Euanglrclii, am vazut cd gi episcopul Iosif al Argegului care cunoscuse
nemijlocit atAt diortosirea lui Chesarie, cAt gi talmAcirea lui Gherontie gi
Grigorie spune cA aceasta din urmd e ,,mai bine" fdcutdl80. in traducerea lor,

r^ Este cu putinti ca aceastd carte a lui Eustratie Argentis si fie una dintre cele doui
publicate la Iagi: M Ltnual inrpot riua infailibilitdlii papii (1.7 46) sau Cina diuind
(1.747). Yezi $
studiul lui T. \4Iarc (actualmente episcopul Kallistos Ware), Eustratios Argenft, Clarendon
Press, Oxford, 7961, pp.712-727.
lF Pentru a infelege mai bine valoarea sfintelor cirli 9i care este
Puterea lucritoare
care se ascunde in ele, il indemnim pe cititor si ia aminte la o intdmplare cutremu-
rEtoare, petrecuti in apropiere de Mdnistirea Neam; la 20/2'l decembie1797 \vezi Anexa
a /II-a dirr volurnul Viala Cuoiostthti Paisic de la Nealr. , in op. ci f., care cuprinde vedenia pe
care a avut-o Cuviosul Pirinte Teodosie din Mdnistirea Neamt).
Prin comParalia traducerii
re C. N. Tomescu spunc' ci acelagi lucnr se poate constata

lui Gherontie gi Crigorie cu cea a lui Damaschin al Rdmnicului, prezentd in mss. 1467 9i
2592 BAR (op. cit., p. Il5l,.
 ,\l

cei doi monahi, aldturi de insemnirile luate dc la Euhmie Zigabenl'r rru alcatuit
)t gi numeroase scolii gi note explicative care nu sunt prezente nici in cdiiia 1)C
e a Thlcuirii SfAntului Teofilact 9i nici in vrer-rn alt ntannscris.
Degi nu avem date exacte, estc cu putin!.i ca aceasti traduccrc sa tie
iI prima impreund-lucrare a acestor doi monahi, iar rrcindoiclrric cstc ca
osteneala se sivArgea cu blagoslovenia SfAntului Paisie, starefLrl 5i in-
e tAistitdtorul Mlndstirii Neamf, care punea atAt dc mult pre! pe inrplin irea
ll poruncilor evanghelice. De altfel, tilmicikrrii spun ei in9i9i cii () avL'<rrr
a gata de tradus incd de pe cAnd Veniamin era episcop-r al Hugilor (1792
tl L796), fird a preciza exact anul in care sivirgiser.i osteneala. ,r\r,irrtl irr
vedere r.olumul uriag de munci ce a fost neccsar, crcdcm ci t'l crr gat.r
rr inci din vremea cAnd SfAntul Paisie trdi4 iar episcopul Veniantitr vcnise
a in Mindstire pentru a-i cerceta pe pXrinlii lavrei ti a-i hrrotoni pc r:oi pe
a care-i va alege stareful. Dintre numeroasele vizite ale episcopului Ve Iriarnin
It la Neam| cunoagtem doui ca fiind mai importante ti accstca s-.tu p('trecLit
!i in tirnpul vielii SfAntului Paisie: prirna estc cea din iunic 1792 (irnccliat
dupi alegerea sa ca episcop), cAnd l-a hirotonit ierodiacon pc (iligolre, iar-
u cea de a doua este cea din octombrie 1794, cincl a vctrit irr N'{irrastill .1'r't'
a-i hirotoni pc cei alegi dc citre staref. Este cu putinta ca intr-una ditr vtzitolt:
t.l sale Veniamin sd fi aflat de traducerea Tilcuirii In L.t,atryltlii nr. Daci
a traducerea ar fi fost ficut.l din indemnul episcopttlui Vcniatnitr, itce st iucnt
ar fi fost menfionat in mod obligatoriu in cuvintul ciittc cititor,.r:t.r rri
r atAt mai mult cu cat Cherontie pi Crigorie nc spun ctitn rtivn.l .rr t'a r l.r.iicr
Veniamin pentru aceastd carte incd de cAncl cra in scaurrttl F{trpultri >i nr.ri
il apoi al Romanului. De aici putcm concluziona ci aceasti ostcrtt:itlit cle
traducere aTilcuirii a risirit din sinul obptii paisient'. Insi tt''t irr ,.lulrr.rl :i
rinduielile SfAntului Paisie a triit si marelc mitropolit al Nloltiovei,
a
i ifr
Nu cunoattem care este lucrarea Iui Eutinrie Zigaben pe care lu in trel'rrin fa t-o cei
I doi monahi, insi se pare ci in acea vrente cra cunoscut.i o scrierd ae lusese,tlcituiti s.rLr
publicatd tocmai in acest scop. O scurti traducere <{in ilce.tsti lucr.lre se aflu in rrr.. rorii
1687 BAR (f.3-4) dh Muntenia, sub urmitorul titlu: ,,[]utimie Zir:alrirres,.4rlnt,s /,r liil( rrl
Ettatwheliilor al lui Teofilacf, trltialtiscoltrrl Bulrtrier,:cris la 30 aprilic 1E20, ell lloniarrLr
arhimandrit de la Mitropolie" (cf. G. Strt'mpei, op. cit., tonl l\; p. ii,r1.
r3r Tot in \,4afa Cuviosului Paisie
ni se mai spLrlrc des;.rt' 1,p'it.,tP.r1 Veli.rnrin ca
atunci cAnd vtnea la Neaml: ,,incd gi intru aceasta arit.t nrilre srnct.trtic accst .rrhit,reu, ca
nrergea singur pe la chiliile pirinlilor gi ii ce-rceta" (r't'zi l'intn Cui,ittsului Pnisrt',i ir \r,arrrL
dupi manuscrisul nr 15.1 din Biblioteca Ministirii Ne.rm[, edifie ingrijitd d(,r]iac. io.rrr
Ivan, ed. Trinitas, laSi,7997 , p. 79\.
.

Veniamin Costachi, cu atAt mai mult cu cAt el insugi a dorit si intre ir

obgtea paisiand inainte de a'l cunoatte pe episcopul Iacov Stamati, care i-a
gi fost perinte duhovnicesc; insd Dumnezeu a rAnduit pentru el o alti cale183.
CAt de legat era duhovnicegte de Ministirea Neam' se poate vedea gi din
faptul cd in toamna anului 1806 a fdcut bibliotecii Mdnistirii o danie de 50
de exemplare din Thlcuirea celor patru Euanghelii a SfAntului Teofilactlsa.
Acest numdr mare adeveregte deopotrivi ti interesul mare al monahilor
paisieni romAni privitor la tAlcuirile SfAntului Teofilact, dar gi rAvna pentru
implinirea poruncilor evanghelice, care este cea dintai datorie a monahuiui.
Insd Tklcuirea la cele pntru Euanghelii a SfAntului Teofilact era preluite
9i era ddruiti spre folos duhovnicesc nu numai de mitropolitul Veniamin
Costachi ci gi de familia domnitorului Alexandru Moruzi (1802-1806). Ne
este cunoscut ci la Biblioteca Academiei RomAne se pdstra inainte de 1924
un exemplar al Tdlcuirii care cuprindea numai primele doui Evanghelii.
Pe acest volum se afli la fila 6 urmitoarea insemnare: ,,Mi s-a ddruit de
Miria sa Doamna Moruzi. 1805 DecIembrie]. Dionisie Ieromonah"rss.

r$Acest lucru se spune in prezentarea biografici a mitropolitului Veniamin Costachi,

care a fost tipirit; in anul in paginile ce prefafau traducerea mitropolitului
1850 la Ia9i,
la Tilcuirea Psattirii a lui Eutimie Zigaben (p. 5). Iar in viala SfAntului Paisie citim: ,,in
anul L792, suindu-sd la scaunul Mitropoliei preasfinlitul laco9 a hirotonit episcop
scaunului Hugului, pe preasfintitul Veniamin, intru acelagi an, iunie 27. fi voind acesta
[Veniamin], ca precum este cilugerit de starelulsdu cel cdlugeritin Menestirea Neamfului,
ata intru adevar si se numeasca prin ascultare gi el cu metania din aceasta SfAnti Lavri,
a venit de Ia Hugi, la Pdrintele nostru Paisie gi multe invdldturi duhovnicegti a luat de la
Sfin;ia s4 apoi cu mare rAvnd dorind ca se fie ti ascultdtor Starefului, a hcins fota ascultdrii
ti cu tot clirosul sdu au ficut bucate la sobot impreund 9i cu pirinlii bucdtari ti au Pus
bucate pe mase ti au dat la sobor vin 9i api cu cupele. O, minune! O, mare smereniel cdci
arhiereu fiind cu eparhie ti atata s-a mictorat pe sine de bund voie pi s-a fdcui chiP ti
pildd de smerenie gi de ascultare tuturor. lar cind s-a dus a luat cu sine vreo cAgiva
perinti de aicea din sobor, pe care i-au pus sd indrepteze o rAnduiald Bisericii din
Episcopie, intocmai trtru toate ca aicea la Mdndstire. $i rnare dragoste avAnd 9i evlavie
spre acest sobor, de multe ori venea Ia Mindstire" (op, cit., p. 79),
'n in biblioteca Mdnastirii Neamt se aflS pdni azi mai multe exemplare ale Tdlcuiii.
Din insemnarea de pe volumul inregistrat in bibliotecd sub nr. 1909, aflim cd mitropolitul
Veniamh trimisese Mindstirii 50 de exemplare din aceasti carte (cf. C. N. Tomescu, op.
clf., p. 113). Acest numdr mare de exemplare ddruite este atestat Fi de catalogul bibliotecii
manestirii Neamt publicat de D. Fecioru (vezi op. cit., p. 430).
rs Cf. C. N. Tomescu. or. cif.. D. 113.
 In ce privegte costul unei cdrfi, in prima jumdtate a veacului al XIX-lea
el era mai mare de 30 de leilnn. Din aceasti cauzi este probabil ca gi tirajul
cirfii si nu fi fost prea mare gi ast4 din pricini ci la acea vrerne costurile
neccsitate de tipirirea unei cdrli iormat in folio;i care sd aibi 1.118 pagini,
erau ridicate.

crier e a b ibli ogr nfic d n u o ltmu lui

D es

TALCUIRII CELOR PATRU EVANGHELII (IAgi, I605)

Dcscrierea fragmentari a ace'stui volum o gdsir.n in BibliograJin ronfi-

trcnscti t'eche* ,la cota nurnirul 688.
Tipiritura este fecuti cu cerneali neagrd pe hArtie format itr.folio (325
x 225 nrm) de 12 p. nenumerotatc + 386 p. + 6 p. nenumcrotate + 32E p. (a
cloua numerotare) + 4 p. nenumerotate + pp. 329-70[i, rtup.i curn urmea zi:
12 pagini nenumerotate (facsittrilnte si translitarnte priitrtlc 1-8):
1 - pagina de titlu;
2 - r'erso-ul paginii de titlu; aici se afli dou:i stL.me, una:r lv4oldovci 5i
alta a Tirii I{omAnegti, cu stihuri de irrchirrare;
3-5 - Predoslovia Mitropolitului Veniamin Costachi, ;rdresati voicvodului
Alexanclru Monrzi;
6-7 - CuvAntul citrc cititor al monahilor Chcrontie 9i Grigorie de la
Min.istirea Ncam| (traducdtorii ediliei);
B - gravura SfAntului Mare Mucenic Cheorghe;

i'n Pe rrrr excmplar inregistrat in biblioteca Ne.rm' sub rrr. 1878 se afla o ilsemnare in
care citirrr ci o carte se vildea cu 32 de lei (cf. C. N. lirn.r..icu, (],. c/f ., p. 113). Pc eremplarul
aflat in Colecgiile speciale.rle B.C.U. Clui-Napoca, tste, dc asenlene.r, o insenrnare rlirr
carc aflim cd aceasta c.ute a fost cumpirata prin contribuli.r mai nrrrltor credinciogi, c.rre
insumati depdpcatc 34 de lei (aceasti insemn.rre este greu lizibila fi se clesf.igoara pe
nulte pagirri, fapt care atcsti cii aceasti cartc \'()luminoas.i se vindc.r cLl !l11 prcl mar('din ll
Pricind ci ii cheltuielile tipogr.rfice erau ridicate).
* Descriere.r.rccstr.ri voium (BRV 686) a fost ficuti,.lc [o.rn l]rarru;i Nt rva Hodo;, in

lJibl ot'alia ronttitetscti itr,ltt,, Brrcuregti, ]9111, tonrul ll (anrr 1116-1506), pp. -16{;17l ti
adiugiti ii indreptati in tonul al IV-le.a din Biblitgrafta rcntritttrtscti ircc/rc (,i,/rirrtrlr )r
ittdft'l,tdri), semnat It-ran l3irnu gi Dan Simiortescu, Bucure;ti, 1.).1-i, p. 27-1. \,1ai apoi s-atr
ficut ti .ilte eonrplctiri ale desc|ierii acc:stci c.iiti de citre Daniela [Jarbulescrr, in .rrt.
CLttttyleliiri si itulre|ttdri In Bibhosrrfi't rttttitrcLtscd i'tcltt, tlirr rer. ljis,'r.rca ()r'lor/trrri Rorrrrirrri,
rQAO rrr (-/. n,r qCr-qir,-laf <, d(r l)aniela Poenaru, in \.oi. co/rlfil,ll/ii La BibltLtgrafia
rontkrteLtscd rrr:rJrc, T,irgovigte, 1973, pc 262-?63
 l

9 Viala Evanghelistului l\4atei, dupi cum a scris-o SfAntul Sofronie;

-
9-12 - Capetele (titlurile capitolelor) Evangheliei de la Matei;
388 de pagini nrmerotate:
1 - A lui Teofilact, arhiepiscopul Vulgariei, tAlcuire la Evanghelia cea
de la Matei;
1-3 - inaintecuvAntare;
4-251 - TAlcuirea celor 28 de capitole ale Evangheliei de la Matei;
252 - Viafa Evanghelistului Marcu, dupi cum a scris-o SfAntul Sofronie;
252-253 - Viala Evanghelistului Marcu, din cartea cea pe scurt a lui
Dorotei Mucenicul gi episcopul Tirilor;
253-254 - Capetele Evangheliei de la Marcu;
255 - A lui Teofilact, arhiepiscopul Vulgariei, tAlcuire la Evanghelia
cea de.la Marcu;
255-256 - Inaintecuvantare;
257-388 - Glcuirea celor 16 de capitole ale Evangheliei de la Marcu;
6 pngini nenumerotate:
1-2 - Viala Evanghelistului Luc4 dupd cum a scris-o SfAntui Sofronie;
2 - Viala Evanghelistului Luc4 din cartea cea pe scurt a lui Dorotei
Mucenicul gi episcopul Tirilor;
3-6 - Capetele Evarrgheliei de la Luca;
328 de pagini numerotate (numerotarea acestor pagini nu este in continuarea
primei pdrti a cdrfii, ci incepe de Ia 1):
I -A lui Teofilact, arhiepiscopul Vulgariei, tAlcuire la Evanghelia cea
de Ia Luca;
1-2 - Pricina Evanghclie i;
2-3 - Inaintecuvintare;
3-328 - TAlcr-rirea celor 2.1 de capitole ale Evangheliei de la Luca;
4 pagini nenuuerotate:
1-2-Yiala Evanghelistului Ioan, dupi cum a scris-o SfAntul Sofronie;
2 - Viala Evanghelistului Ioan, din cartea cea pe scurt a lui Dorotei
Mucenicul gi episcopui Tirilor;
3-4 - Capetele Evanghe'liei de la Ioan;
paginile 329-708:
329 - A lui Teofilact, arhiepiscopul Vulgariei, tAlcuire la Evanghelia
cea de la Ioan;
329 -331 - inaintecuvAntare;
331-707 - Glcuirea celor 21 de capiiole ale Evangheliei de la Ioan;
707 - tabela criptograficA a traducitorilor (facsimilatd);
708 - insemnarea tipografilor (pagind facsimilatd pi translitcratd);
 +.!*.tfl.} +$ * ;z st lf /';'';"'; :' f '?'?r < < : ./...'."
"z i
)

lle;
lui

rllit

LI;

rit';
)tei

1l'L'Ll

re .l

nl{];
.rtei
#Lt.y.y ;r q'.4r + + +.> ..1 *! (t,zi" 13 l t tt 4 <+ 4. r.
Gru1,urti, /tltrt.t:ttttiuLlu-l ye Sf intul IIart',\lrr, r'rri c C/rrortJ,.
(ligitln t - ttett!ttt|ro I ntti)
el i.r
Translitcrarca ;i f.rcsimilele repnxluse aici .lu ftlst reahzatc dtrpa erenlpl.lr''.rl
Ttilcuitii cdor 1t ru F,r,rttwlrtlti ce face parte dirr Jondul Colccfiilol sPtialt'alc
Bibliott.cii Centrale Universitare ,,I-ucian Blai;a", din Cluj-Naptra. Acluceut,
arci, cdiduroasele no.lstre rtrulfurniri ci-nei t'ibliotuc.trc dr: \4t'.1" .l ltltca ,si tl-r'ci
bibliottcare Madana Soporan, penh-r.r gencrozit.rtea gi spri;inul acortlat.
90

f,tvii eeoeYlfrnrn
texreni0xonu,l I nu,lriere n
t NUH OgOSYTdKTI
Tx^titlo
rl 6rlnrtnla rt l6 ni l6ifi 6, iexionicronurr nu,rraeieii
rilRif,r6
lr ll rr. IfI t{rlra, rl arlu16rla rt r6,rl ,ttsl.
!tl! lrl lyirraal al,

+,1
++ .l+
++
++ *+
++
++ ++
fritH ei;oovniKT6
trxi6nicxon'8.tr rd a'*.tra eie ii
. Attn oeo+vndxrt
rl(^88ii
r I 6 Y ii r6 ,ri ,n, 'r r t6,ri alr{0. te xI6ItciloIEi[ 6E,tIdPI6H
.rH il H16 i8.rNr;16. f.i.,tlIn?!
rlarfxltiia tt Itrl ,riT0dfi
I [ | I ra r r i r { r I r a
'r
 Thlctirea celor patru Euanghelii (int,. 71/1923), prin donalia lui George
Sion, a intrat in fondurile B.C.U. din Cluj-Napoca. Ex librisul lui Ceorge
Sion se afld, de altfel, pe prima pagini a cirlii. Tot pe pagina de titlu este
trecut gi posesorul anterior, anume Antohie Sion.

iffi
e:fr$
,,rLtor rc
(f ^
rrf OX 810{l

Exemplarul descris de noi este legat in piele, pe tdblii groase de lemn

de fag gi are urmele a doud incuietori din curea, cu capete de alami.
IncepAnd de la pagina de titlu 9i pAnd la pagina 42 (cAte un rAnd pc
fiecare pagind) se afld o insemnare scrisi cu cerneali neagri:
,Y4-?
(? G
ry;\ lxt i f.uzlt 4ttxx v^ttia1 dflnra
y,rlrtltt..rtt f, ax:tnt 4t/ltffi't(nt pn,,yr I
tt/tr.trtmf n, n? ,ri^!*J nrSi,r"rrr.
Sd sd ptie cine au dat bani pi cnrtea acensttt /;i cdtc cit ntrunrc dupd cunt
aratd di aici thninte 30 lei Constantin Pdadla;i / un leu lon Pdudlagi, ut leu
Ghiorghi Pdztdlapi / un leu Alixandru Pdodlari wt leu Mihail... (9i altc nume
greu lizibile)*.
Redactarea textului tipdrit (cu toate cA formatul cste in folio) c ficuti
intr-o singuri coloand, scoliile se afli in subsolul paginii, iar referinlele
scripturistice in partea laterali a blocului de text, pe acelagi aliniamcnt cu
pasajul care face respectiva trimitere.
In antetul fiecirei p^agini este indicat capitolul gi Evanghelia tilcuiti,
dar gi numdrul paginii. In unele locuri, numerotarea paginikrr este gregitd,
cu omisiuni sau suprapuneri. De asemene4 la cAteva pagini impare sunt
lipite peste primul rAnd al corpului de text benzi de hAftie pe care este tiperiti
corectura (la Matei p. 141 9i 161, la Marcu p .263, iar la Luca p. 193).
* Vezi gi Elena Mosora, Doina Hanga Cafalogril cdrtii t ccht ronttittrtt Llit coLecliila
B.C.U. ,,Lucian Blaga" din Cluj-Napoca (156'1-1830), Cluj-Napoca, 1991, p. 1.19.
in pagina oldtutati: filele cdre cuprintl itceputul Inaintecut;intirii tle la ficcate Eoanghelit
 [-.ffiffi,@m-t
$n
f # erin eFo.rvadx*:T$
OpxrGntj*dnud 6s ilr d?iren
---HI
t
s.h1fr
rnilr{sdne
<, !_-^ fi $
$fl rtrGn,lrrt 6virr6rrrHl H$
$fi ^r
il fl Ii,nse drrxrdr*r Trr,srrirr, ui d a"*r* H$
^"". r,". dye rhio svrilfrtocr t;#;. fi $
fr f;ri.1'rir
{ n $t. r'r8,*r {,r*ri Trnrftr {rf i6oio for"i ilr* fr {
[ ,H 1*t Aferx6.r{nfi uri n;l {rlaqirfl$f drrd t6,..x H f,
f H;n 6etntrr NGcnGrrirrtxn usrSgn i.r,H .HII
rH
ffi,:#ftJf.',m*fi {
* ff-"',;';nff^#f
i: H rrrlu illrrr rentit H inr u {
f fri",*'.,*
,tlixt{l*e-erfryien66a1;
tf 6o#+O*.f, $
rq
ilff 4r"*4p,@rr*r* Ht
{, H ,u f,*f". ,frrne, n$
[ fi "* ****f
+++++++<"<'++++++++++"1
t+ $<-<r+<-<.+++
fiff ffir,r_,:i:""" $
II
#.,+< >+.>.>+*+*+# S
I ++++++++ ++++#++[
{ I
{ T
pt
"t
{ 'J{

il
M
p.l
A tUI TEOFILACT I
* H ARHIEPISCoPUL VULGARIEI T
frH H
{
( H
$4
rircurRE t H t+
'R

rf
+
{
ilto cEALE PArRU EVANGHETtIH #
$
t
* fi! o,r. trrr.,ou Elineasci Tilmiicita, ,i .u iur"rnn;.iHBl I
* fl
our".ur" deta EUTIMIE ,rrlr. zlLrAt-,
ZIGADINOS ad; ' - H *#
\LrJ aoaugrra.
ort iF
{ fr Iari acum intii Tipiriti intru adoao Domnie
{ $ a p."u Luminatului gi prea inillatului nostru Domn H
aicea f,
I
arExaNoRU coNSTANTTN MURUZT vvD: [l $
{ fr
HH tar
t
{
{,
H Cu Blagoslovenia 9i toati chieltuiala Prea o Sfinlitului H $
Atfri"piscop gi Mitropolit a toati Moldavia t
il [iH
H rf.
CHIRIU cHIR VENIAMIN
I( SH H
I*
fi intru al treilea An al Arhiepiscopiei Prea o Sfinliei sale. #
fr r*
( EH
lil
#.
lrl
in Tipograf ia cea din Iagi a sfintei Mitropolii
{ H H $
t, H la Anul 1805: I I
{ fr +++++ 4+444*!###++++++ !t $
n tirr:
De Gherasim lerodiacon
{ Poniciu.
;i de Coslachi {
H H
{ +<n++++++ <{++ < >+, ),.},+*.>*r+rs>
C'a"<c+,<. <"++4+<'lt+'>+
* "!!>+o>b>oi' *,' O
E* **++++++ G s +.+.i++*** + q.
tr"rp O *+.{cb @ S*;;
l *rr * o",X{d ittnct ctind n1{ ild,urri'r8,r{ri oi np{ *r"r l;
6,.'i1tgi ili;';, ft$ift':lffi ,*,'*lil'
#fg niirusn no66orr SS$
$*h **ft
$ + +++'+#+++ < l>+.)'+{++& +++ d
* d"--4>-,r.r -r fi
fi
rr'bcfr
(
(
fi
*
{

/tt r{f;
*r l'*
O let reh.tckfelt*{c*|e*'lei itctlgkrce:+qt l***ietO)

tigi rrtrnnciln,rr ir{r'rr c#nxr rl i nrr,{,rl cjxrrr ircnxi',n i

IIp iirr6intrl8 [t8183i' ld,nxr, il1r,yir., urii nprnr l{;rwixf
' ro,nxixI
itl. ili' t '
J,fixr3id 6i;r ri,rr tr'rci'm n{,r(lorrcr, j,r9d ng,tqi ini cut n."5t,Kz,
l{r ui c'n8urif, dr*,rtf,nrri iit, St ii'.rn^t 5,
i!r::r^:ill:
69d.<..(r+++++<"<'lt +. >+,\' $"!oY r*l + + 6
E * ++++++++ (e * s ++*++*+* + f
f r"r U[ O tr".{cE @ B*:*.:;
f *rf + Stihuri asupra stemei prea Luminatului gi prea *f.x i;
inilfatului 9i bine credinciosului Domn ++,t
**? ALEXANDRU CoNSTANTIN ++#
'.+t MURUzT voEVoD
$*A *tt
$ a aa3'a<o+++++ < v>.>,">+++'t # ++ {

I ^ffiffi/d&8,L'ft6rffin fi
I:NWffi'#ffrlWnWftRffi.{

ilWffi$
ilKSSF{/ffi{flt ififfi{ffiJFffi(r

tr
*l
E
rnz€&paarg*e {(9"9r9*S /wod
* *or re*#fit4q* 1e* .r*{*Ffr *er *.f i***6

Vezi cetitoriule, aceaste seamne ce in peceate sint insemnate?

Pre Alexandru Muruzi, Domn Cregtin gi preste Cregtini domnind
il arati.
Dumnezeu dari, cel Atot putearnic, intru mulfi ani si-l pizeasci,
Ca 9i supugii inillimei sale de aceasti pace de acum pururea
si se indulceasci.
 +++
+ + +*++*++*+++*+++++ ++++*
Ir r f, E n i ro I o GrrirB,rtf;
Agnnlr{^8i uri n1f {,xuqi'r{a8f dsrerSx,rdro i r,
i:fl ii.?:i
"'iami?'il
#i TiB[in-f i fi ,i #B tiltl'
"'
cznrrl,'.'s ' 's
riiqr 4qr2t"ri'y,t,,nirr , uinxn,rdil.
,;,rar J,fixr1i8 frl,n. .

ifi
aln ttt, urii xr x{nz1i'rt c*r'rr
tJ i6tazl,i'rr iroxornlxri
t (er ni,rnld- ri,nr ,
np si1, if,,f qr,rin.r{,rr ui n1.(
c{xU,rr lfirr4i8 irr yx'rp8 irrnS'rr rr,u gr.rir*
l{,uii cnp r}-o,rdrf,u ,rff ,r4d {rr8'rr . fi1. rt*
fril; l'r:n
ir3,i n*rrr,'rol,rr rufl
1,,: nnrfr
tvr nti n\t
uri tAAtt ' rli6qii
Nrrlr t t:gr,ti,l
u.trtHltuH nt€ l..llfJt rtltft r |rt lHflr +(rlt l| Q|rtt
'Torl,rr
r'4 ti,urx (lrrr np rii rui sf,nri ui rilii nri r8a'rr
x{orrturjr ur} rB *:trrqiH* .ql rrr.ri,rqf cr .1r ti;rsirrr r nfrtrrt /r8-
xlSrn,rr'uri ibrnnflt,rt cirr i idr8,t cdd id n8n , uri tradqf crd".
x.r.*.{^rrr j uri xoloirr cr horrtd,rlr$r , uin86ri11ir uri er,rir

:i ; :,.ft m ."'w; iil:,$' A,qffi ;H,*r"i"#,':'

. J:
,;,*xurii'n1xHr 6i;'l_riiurp rSxl rf sixr iuri ui rii 6r
:r.i;i'rr ' rrr rlr;r srix'
i8n'rr rixuii , np{ rJ ri,nr ln i,ln.'. uli 68ni rl'(r;r
'
ruii iprurri r,{ sixi cnrr i/'rr ' r'#nrix;r.r{rr$'rr ritrr'rr ' uri i"'rd,rr
?^,rr c{arrxr i,rr sfrrri r8xoqtinrtr ' uri ,t,iqi f,np8rznp, ar8rur,uilt
i4 ninrnld ,roi,rr rd,v 6t^r rri"tii . lirri i{ i irro/l'rt in.it'rt.trll
r*rre rl'(ur', i,rafaqenritii riii xd s8s r{rcruixqe rr'rlrrf,rrrl{i'tr{
l'; . nili^ r,,r..[,fi",r?f c'rrnrxilt in{ irlrjrruriT r ' r{n;i*r
rux e J $i,ix;,r
' i8 me-i lnfarr nin'rl8 fulhi .irySnruirr lltiiti
rin, c'rrnxxirr , nitmf ril* rui criqf rif *r cSnrr lllir rI rr
rror' cr{rrrj$r rnlr ,rolra ,n8rq*tilt r 1r rirr oi ninrS ldrl rf,.r'
rr ibirrlf lr srirr rilr rr 6risri imo .,ltntrrtr{ ri inr lo'rl irr
ui r.lwr, i'",{ i* trlf iir* loiri, illrlirf ti -' . tN
^ui ia,g ,irlrt'. iioirtt.
^"*. li,r,^ coro'ri'r. ii{ r}i ddr'*qr
irr8a5
^,
ix""" lil-""1,{ ;i'#J.
'gi. .."",' llfi^ rt&n ,i,
r8,r{ i{ i;oi'r; aiiry 68nr reroy', trr rrri8'n n'ttr tr't{itr alml-
F-
 97

+++
+ ++*++*++*+++*+++++ ++++*
PREA BLAGOCESTIVULUI
i'
Luminatului gi prea Inilfatului obliduitoriu a toati Moldavia
Domnului nostru ALEXANDRU CONSTANTIN MURUZI VVD:
sinitate, viafi indelungati, pace, si mintuire
del a Dumnezeu rugim.

ari cu adevirat 9i ne numirate sint iconomiile

ceale pentru om/ pre care prea infileptul 9i prea
bunul Dumnezeu inci dintru inceput dela zidirea
lumii spre folosul lui le-au ficut. Iari cea
mai intii decit toate si mai mare, 9i firii
omenegti prea de nevoie iaste, ci din insigi firea
cea omeneasci pre cei mai buni gi carii mai mult
cu vrednicia 9i cu istelimea de ceialalti si deosebesc, preste lu-
crurile 9i fipturile sale in locul Siu i-au pus,9i cetifi si o-
cirmuiascS, 9i noroade si poviluiasci, gi cu osirdia gi silin-
!a cea firi de preget de acegtia si poarte grija dupi aseminarea Lui
i-au rinduit. Pentru ace€a pre cum ei citri toli cei de supt
dinsii prin darea celor bune cu bine si arati, a9a gi cei de
supt dingii, prea cu dreptate iaste gi dupi Leage, ca citri din-
gii iarigi cu bine si se arate, aducind unul unele, gi altul
alte seamne ale bunei cunogtinfe, gi tofi impreuni pre mulfimirea
cea pentru toate ceale de la dingii, Deci cu o datorie ca aceasta prea
dupi Leage, a mulfimirii ceii cu buni cunogtinfi citri inillimea
ta, ciriia de la Dumnezeu stipinirea i s-au incredinfat, cuprins
9i eu fiind, nu mai mult pentru aceasta incredinlati Miriei
tale stipinire, pentru carea 9i toti cei de supt Miria ta da-
tori sintem spre toati mulfimirea, de cit 9i pentru ceale mul-
te faceri de bine care deosebi prin inil!imea ta am dobindit
gi mai nainte intru cea dintii aicea Domnie a Miriei tale,
9i acum intru aceasti de adoao, Am socotit a nu fi cu cuviinli
lingi mulfimirea cea prin guri citri Miria ta,9i lingi rugi-
ciunea cea in toati viafa dupi datorie netrecuti citri Atotputear-
nicul
98

+*+ *++ +++

rndrr lfi"ryCnfn'rr8 llz/e 'ri r cr xY il.iorr uri titr,tti.,tet tig
cnrr cirm r,rr ,uderprilif ,udar riii a{rryt, l r'"p. ft r^qlrr ,L ,ri ,
G ezptllil i li"*,f ltrr1id +ln riif 6ursin4f nrn;r rdrr {fi.
"rf - flpiiot
xeg,fuF n.i1e il6i iti"f.t, ucr {ir uri ,nrr no'rgxai,rq
ui ltrili ,"j"r rfrinnt.ir. ; fiiri r{xdre rt8 igrzoirt . i$io" 7r
cib'B,rr tlri I fi xrrr r{ rm 6 v n ri tl t 4 .r rrndi'ri .q,r irpx r i'rda r g6O+ ti.
.rt

i;KTh , rrlp4 jdnr inraxxrgp .|,fi*qrdrm rbr rrg,ri. cr r{,y, ninnoS

irir.rr cr* uri alti'rr re czir Tvnll'{,r<r i.rd ir{r'rr sirr rocovi{e
Sitt , ir$ rl1 .drnr^qir4 "i n',"azq8iryii -, rir4r c,rrn,r,nicii .
Tj{,tid_
irli uri ircS,nr 6no Tvnl;n ririr6{m rd ca;r,rfrinr rl8nnr,*
Ivl zlirri tri,t irr rflno,1osi lz
ri[i,roninrrc{r;.r; , uri H.nHq-, 1,. 'roqh
^Arh
i"r,in'rt lltqitiillu r1r ipryri n rxpr{dqr. ui n'86111 1r rbriixqzl
li nix'rfi irr rur llrlie hi $a;; nf s,urori,'rle 6,uf crrcrad-
'rr qd,t
ti-r , ui'nC ilin'rrri r{,rr 6rrxrl,ri.riqri ino;osin. , uri i8 tSrl{yat
iter rfai'rnroisa crrrxnxrrdfn,rqrle' lin.rrr"' r,C s/trrorr.,16rr corio -
It,ri ir(e ir.qi,ra . ninald rdll ir.dlr{ uri'J,Errqi8 rrd Holuhr J,ur,.
rd*tr''ri frr,nornr,(lrrr 'ndU'inorosirr , uri ci, '
ldr 'c.'i,* (dnf,mra, ^g.; #Jil?;#; ;ft"i'tfrH;:ti"1;rT;
i{ rr8,trei lxxr rd,rr rr { ql6 1$,nrn{;rcl i,rl$ r{,rr 1olw /.oixii ine
llz;rrri'ri,rr sinr ii rixdndir.rri'rr ' ri uri'.1r,xr vlat v iir{. ui ind
i"t rtrm 'rif, ' ui irSnrr f,'rf .r'{ 5r i.lolro ,r,uf rrpr<i6 sixe ii pxi-
.$i,rr . Ilin'r;{ r<r f,le1i,r, 'ri i8,uri' riC:inrrfxr n8;*qixc xgnnri'j'ri
trt lr,n{a'rr uri aripi sdneniqi riatttlr r8n8urri iri ri4acpi'rr , urii nri,.r.a
irc8nre xe,f'rr r{rrcirin8ld14 rrdirrn<ip i3aogiryri , .-Ez,'i6i,cz rr ,i'rjr(
it rr r'ir4 f,o,nxir r'u8,uurtri ,r,rU'ri'rr ' cid nd sixr i3irr rre,rei.l. n'e
fix+{rrrr r'n<ii ui if,lrcirri 'r,iarrdi ,f, nd1rr. ,vrf ,i,'r*i 6r'roi'rr r{n*
ei.r'r: r,ixnrY oriur8rlct cjr,Smr,rtop 1r'1{,ri1ix,rt rdir n$rrr,trtr89z' u.,ii
ni,.,r1s i6(Ju't'fin,,i'iryi,r" jit { { frti ' r,i,rr. urii {'for<uixri iri' rpxn-
Tc, nt. xrft .Atr,Hlorq, re,fxr lLpin'rr fst,rdot 1, fii tli { ti,lrxr rd
rr,ir, ,,8aiinqr alxndxl'rr e{ri ,ilnlrai,rr: .,ixr ilrrcz ' rrr rintixnl r{,rr A:
ciir rri np,l,t, n{,r,i"gr re np nigr 1r,Q1xndd'rvlexirigi a4i oiqiT r
4i ,r4f ,r*,rti'rr ' ti i edida. 4.61r n1r r{ar lr8 rSairixgr ulr 6{nr
nd'rixrrr in- lxx,r,Cicr' ip n1, i,r're ' rer {,r,x'r*'rri,,8r,r irrri'r't ui
6tdroirr tSlVrlri nonxr ,n8,r'rr ,rriri8li 6rtrr rici$ ii 3nrn'rr ' rrla nrHdb
oiirt edr,fri ,iri'ui {roirr,.. linciri si1'r rliirrdr rri'rt 6r ifo,rorwrorSr
 99

+*+ +++ +*+

nicul Dumnezeu pentru Miria ta, si nu adaog gi oarecarele daru
spre semn al mullimirii rneale ceii veacinice citri inillimea ta,
9i spre mirturie a rivnei Miriei tale ceii {ierbinfi citri ceale Dum-
nezeiegti. Dari oare care ar fi acesta, ca si fie 9i mie potrivit
9i Miriei tale cuviincios? Nici unul cu adevirat, afari de
sfinta 9i Dumnezeisca Evanghelie cea tilcuiti de Fericitul TEOFI-
LACT, carea dupi amelinfare Dumnezeiasci precum si veade, pentru
aceasta s-au gi pizit ca si se Tipireasci intru aceaste bine norocite
zile, intru care inil gimea ta poviluiegti cirma stipinirii.
Pentru aceea 9i acum din Tipariu ivindu-si, cu strilucit numele
Miriei tale a si impodobi si filotimiseagte, 9i mai nainte de toli
inaintea Miriei tale a si arita si sirguiegte. $i nu firi de cuviinfi:
Ci pentru ci pre Miria ta te gtie ci 9i cu blagocestia egti strilu-
cit, gi cu faptele ceale evanghelicegti impodobit, gi cu lucrurile
ceale cuviincioase stipinitorilor celor cu blagocestie soco-
teale incuviinlat, pentru care aceastea 9i Dumnezeu cu Coroani Dom-
neasci gi Ighemoniceasci te-au impodobit, gi stipinitoriu 1a no-
rod numit cu numele lui Hristos te-au aritat. $i aceasta iaste aritati
nu numai din ceale ce in lara rumineasci intru ceale doao Domnii ale
Miriei Tale bine ai iconomisit, ci 9i din ceale ce aicea 9i intru
cea dintii, 9i acum intru cea de a doao mai virtos bine ai rin-
duit , Pentru ci Miria ta numai, sau impreuni cu pufini numai ati-
tea de multe gi mari bunitili celor supugi ai izvorit, gi pini
acum ca un izvor pururi curgltoriu izvorigti: Ci indati ce intru
cea de aicea Domnie acum te-ai mutat, sau mai bine a zice la cea pi- ll
rinteasci apoi gi a Mlriei tale te-ai intors, mai intii de toate cealea-
lalte pentru usurarea supugilor de dijdiile ceale preste misuri, gi
pentru aducerea Apei atit aicea in Iagi, cit gi in Focgani ai griji-
t, pre care amindoao ca un Pirinte iubitoriu de fii gi Domn cu
mare cuviinfi minunat le-ai isprivit: una adici, ci diidiile ceale de
sili 9i preste putinli ca pre nigte desfriniri tiranicegti le-ai urit
gi le-ai lepidat, 9i in locul lor pre ceale cu cuviinli 9i dupi
putinli ai rinduit, iar pre alta, ci f intini cu neincetate gi
frumoase curgeri prin multe locuri din nou ai zidit, iar prin
une locuri ai 9i innoit. Apoi bine gtiind cit de folositoare
la
 +.it +++ +*+
etdlr4o ,ilor,ltnl lrrt inurrSlr ' r'tfn'rd n rlhlrf, lj'rr .oi H',i.;
rhrr d.{rrryraop cr ino6osirl(r , _ul; cf,iltaprBm ,r.i clurrrlir
dn , ii rirr roi'rr rrljer 4r i-rly'rff npxe.e8,r'rr
ur-1x "r .drdli irl-
td _gt ii it"milr,. .fty fi1r 'roi:ru i'*r'v*',- .i.'i
rti CoOrilp o trrf rirerU,rr,urr rflr trS,rrr uri 6ipi rl8qixt",;i;;'{;i.. li
rolrr r'rldii{ n$irl{rl , irSnt urinlr .l,o,nxiq'1;;f'(htn;ir; u,|
r,jd p,"r .nnr.rir ;l;irfi r cdnxr troi'rr 18 r'4rrailrr'n1i'i1'r'rl,rr i.
'rre
rlii nrpx'rtgri ;rnpr cYnSuf r uri rrrptroip nlr cr*^n1
^. i rri/i rbhi*r,qrf riif loariqri : llirrlS rjlr'r8,nrhf cjrr.
^)i''otrli
a{r"rn
rrr,rr lerdlii{xttriuii ltri,rri ,rl.rr nt'rdrxnrr riC,rq,,r.ili i Ilrr i61
iritrLi ,itrfi"ru f,lry'rf ri.t r'{ i6oni,rr m'rp.r{ar Exrprirp* ,
n[ #mel'r'l it ,uaxfri'n i'rl{ rdr,rdqf , n;i nxropriti.r i4 so.
rlri6'rn rii cnrnrtriqf ' nrr ^txror'rpail{ r't nd risip .q,r6i,urnri
rrlrF rii rlruligi , nlx'rfl dp irroixr i$inori sfxr riii f,o,nnirpf ;r
rdqi rrcoro'riryfi . uiiSrniiw St 6.i,,ui xolorier i'rol,rz llir
Sila n;onoo6{igi,' r!!
nely{ r'r#,nt,ri 6ri',i1,,,u1
1U.'f*;
f,rtrt itrll l,tftrolfiitr {,flxt(r6 crrl raflt||H4{t i +lrrlnta,| fitl
|iinr np ii"r u fonnt,$r jrr$ jr.n'riir , i8 Czar ui idgi iit{
n trpf'rjqr' _ SxJi,nxon'i,r1d'nrrrdnl;{ c'rrnxnn'rdpr{ri rrrii{ .
l[rnhdqrrto#1tatt ititrrt ntil Atrrnnl,,et f oi,nxr rr cr i1,8rr fre,rqn-
aritria rr njrrf"r rjt8, ,rrirr i6rm rr s.A{p ' lp nip,u iqer{-
gp , ninr18 rrt{rir,'rl i,rr riiqiri a'(rnxrr' iCnlixri inlS cini, l'^r
,hlpr i,tt'nrtdfiar i,'n i duti .f, fi xrriS' in ir,l'"{^.',nx}r'rB
ilt di,nuneolr . iltr lirn{ar ct {'rry(rm "drr l,oaix;r llrp'rf 'ri,rr
f nirc uicr 6,rii i
'r'*. ,,rrun'r'{rrd,rdrrr uri i;.tm , i4,zrorix6r r*".r c'rr
;;lr|'t uri4orei6tS+ in Tiitlri riif lrliryi .

il,rr fur,rqinefr ,ritt

Br'r;e ffinr3i{ {rryirrr ls"lrdpr

Srxir,nirr llrrrlonorfT {,rr llorphid'

 101

++t +++ +++

la viafa omeneasci iaste invi!5tura, pentru ci prin aceasta 9i nira-
vurile oamenilor se impodobesc, gi sufletul mai la sivirgire
vine, ai bine voit 9i gcoale de invilituri prin multe locuri ai-
cea de ai intemeiat. Iar dupi toate acestea, nici greotatea vre-
mii socotind, nici chieltuialele ceale multe gi mari crufind, ci
toate aldoilea puindu-le, acum 9i case Domnegti preafrumoase 9i
mari din temelie ridici, seamne toate cu adevirat prea aritate a-
le dragostei ceii pirintegti citri supugi, 9i scrisoare ca pre stilp
veacinici a marei cuviinfei ceii Domnegti: Pentru care cum nu sin-
tem datori bunitifii Miriei tale cea infocati citre ceale Bisericegti,
pre dreptatea cea minunati intru judecifi, pre milostenia cea bo-
gati citri cei scipitafi, pre milostivirea cea cu iubire de oameni
citri cei gregifi, pentru care icoani a faptei bune ceii Domnegti de
to!i te socotegti, gi bunitate de Obste Ei norocire a toati Mol-
dova te propoviduiegti, carea pentru aceastea cu o unire 9i cu un
glas citri Dititoriul Dumnezeu strigl griind: Datu-mi-ai mie
Doamne pre cel ce Domneagte inti u dreptate, nu si va mai auzi aicea
nedreptate, Zidi-mi-voiu intru priceaperea stipinitoriului mieu.
Primeagte-o dari pre aceasta prea Luminate Doamne ce sI aduce inilfi-
mei tale ca pre un daru, mic adici la vedeare, dari mare la infilea-
gere, pentru ci cuvinte ale vielii veacinice cuprinde intru sine, al
cirora incepitoriul iaste insusi Dumnezeu, iar sfirgitul, mintu-
irea oamenilor. Iar Domnul si intireasci Domnia Miriei tale
in pace, gi si o fie in neam 9i in neam, adSogind lingi sti-
pinirea cea plminteasci, gi dobindirea impiriliei ceii Ceregti .

Al iniltimei tale

Citr5 Dumnezeu f ierbinte rugitoriu

Veniamin Mitror:olitul Moldaviei.

 ++ ++++++++<.++
.tr**.lr+*rr>tlr+.+G!*
+
tr[rrr reTfirort6at
8r'rr i6ru1/.rr lfixrgriqli rrri tr cfibrr'rr {oro,6.
nd
trojF H{uf inSa'rr uri trtirci'rr rfimi, rr'arrfeu;
c6Fqi uii lldgr+r<ipi p lir Erpsl5i ' u,i lriii', ;'C
i[o1t i ll'frp ' ruii 6r riri 68nz /l'fyr ' cnpr ibo,rdr{,* xdr
r**Jlr1{ r18 rr{t,,ail.
rr{-er1iir.. Rr
Ruroj,rr
noi'rr r 3irr
lirr J,fixrSirrrCar ilndr'ro"r,
J,fixt5rin8,rr lindr'ro,rr,
f,*'rr mei ruiirl sag cnfc , cnp i x&i'rF,irzrfl'rg1r le{ cr1ir1 ,
f{r it mri irii 3, rit. rroi'rr r rni ni,,'ri troin, , uti nrn.,inr
u xi1* 9l .'rfr,r 'tii',y, ,_uii.1,raa rl1* ig'olrilrr trol,rr , ir'"i I;-
lr,y,{'rr 6v.n.1^;, i llf x?,nri'nn,,rp$ nn i'Fir ,nrri xrixrrr 3, ;dn,. .
gl1i .i"..p i,t ilrrdldrdi ri.rdi glHr 'r1i.a4 , ip rd,rr 6tln.4*,xrr
rU r4ro1*rr 'roi'rr ;nxrrlitll , li urrr nrxrrj8 rl {'rld r'r4,r4 ,
np n9,rr tirr lfi"rrrir*8.rr uii ,r,rj!r,,r trri,rir . nrHxr c^8ui rrg xdri i{

fl,ri'rr ' -i1* -{.6r'rxri,rir }rfurri'C'rr.n*Hd.rr .rr.<}iry r,ti xtiijC

rT'r-6. llrxnr.{ irirnruli ;i r*nr noj'rr r*,r*,rjinr mrn l.rlrrEnrr ,rrr
5i1t 'fawr rr .i I{ r"lS,riiirr : lte id n8,nei xirfu xr rrfxolixuii rr
l.i'r1i8 iur rifi trii.J,'rirl.. ;8 Eeeeorir,rir rili,rn{q,r ''r"i ri,iqr
l{Itrxrr er n;nrrrx$Aryr , tli rui , n1r xg,nr ir,,r",1{qz c{hn8ar ic,iHrrr
[8pr 6r i*p . lxxr rir,u i'rfB nijr cr i{ir,'npr 1g1f;x,rr r,(ar rr
rtf1,i'rr u ron{qr . Ilrx'rpf r'rjrri , np r,8,16 .in{,rr fri'rr Cojlr,rr
i'rq c'rdar , riri Tpxydilpd,rr inp r$rii1i , iiui r{u f,rnr lfi,,rqr-
dncr cvrrririr inpr r{,r{,ri,r,rr c$i''rr Xirqf; . {,in 6linl:" it
rr8.r,rr s'1-6g,rdn3i i'rpixn ,r.rri Tlfxrrr uii rr $oij'rr iygi"; i-
qrr{rr ' ihierroi f,firrrgirrr li. njl,rr i"! nawriryr nu,fpnrdiii
' '
11 r{ar lfinrlri,ui Gveirr.riqrri rr ti iC crvrir,e , .'C ,rrxurir,rr urr n:r
riri ,18nr 6riri"il fl{fnrrcid',tr ifi,rrri8 Ilipi,,qi rr ti i8 4'xnnd,i,ri
-.{xxn-1d
t t! nt, ri;rr rui ,uei 6srron,1i'rr. i;,i1iri rixUlr rl,'rr git
l ixrq,irrt{ir r'rirrr flr1in'rr' 0roSrrirr'r5 dlyiinilnon{^" Ed,rmrirf .
ripr,rr n14 ,qr n,rixr 'rxlrtdijr m 'roi'rl 6r'.rx.i.,r'a ,i8$err8'rr , r,i;-
nixtrr.i'rld 'roi.rr f,fi'rgirndedi irpixtre t(1e6r i$;r . i, ,,ip*
l-i Qirix|l ,rii rr cr c.rdrirrrr rB air,nsr irir.rr , 61.i axnriui ^rnni- 68ne
iltip uir6r iqrlfyl{ i'l rd 144i'rd,rs i dr'.rxri,ri,i . llxr,,J
irltra 1i1r Itt'A 63,1i$tlid.u r,it'rrd c.rrnixr ib;1rrrrirronS,r u,i
' f,lrr;o
 103

+ + <<!+
+ +++++<.<+
.)'+.),.'..rt.lt+,+'}r #.)' +
CATRA CETITORIUL
ulte cu adevirat Dumnezeiesti qi de suflet folosi-
toare Cirli, in multe gi deosebite vremi, de mul!i
sfinti 9i Purtitori de Duh Birbati, 9i de cei ce au
fost in Leage, 9i de cei dupi Leage, spre folosul nos-
tru s-au scris. Ci toate, zice Dumnezeiescul Apostol,
Cite mai nainte s-au scris, spre a noastri invifituri s-au scris,
Dari cea mai intii decit toate, gi preste toate, gi pricina
la carea si aduc toate, si dela care izvorisc toate, iaste Dum-
nezeiasca Evanghelie: Nu numai pentru ci ceale mai nainte de dinsa,
scria umbri al adevirului celui dintrinsa, iar ceale dupi dinsa
au izvorit toate dintrinsa, Ci 9i pentru ci intru acealea,
precum zice Dumnezeiescul 9i Marele Vasilie, prin slugi cu noi au
griit, iar in Evanghelie insugi Stipinul de fafi cu noi au vor-
bit. Pentru aceasta 9i de cit toate cealealalte mai deosebit
daru celor ce o au diruiagte: Ca nu nurnai negura necunostintii de
Dumnezeu de la cei ce o cetesc cu Blagocestie o risipeagte, gi via!i
veacinici le pricinuiagte, Ci 9i, precum adevereazi Sfintul Ioan
Guri de aur, din casele intru care se afli, pre duhurile ceale ne
curate le goneagte, Pentru aceasta, precum unul iaste Soarele
intre steale, gi Trandafirul intre flori, A9a una iaste Dumneze-
iasca Evanghelie intre cealealate sf inte Cirf i. Dari f iindci
multe si cuprind intrinsa mai Tainice 9i de foarte pufini in-
filease, Acelagi Dumnezeiesc Duh, carele au migcat pre Griitorii
de ceale Dumnezeiegti Evangheligti de o au scris, au migcat 9i pre
cei dupS dingii Purtitori de Dumnezeu Pirinfi de o au tilcuit
mai pre larg 9i mai descoperit. Dintru carii unul iaste gi
Dumnezeiescul acesta Pirinte Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei,
carele prea de plini tilcuire la toati Evanghelia au ficut, ur-
mind intru toate Dumnezeiescului Ioan Guri de aur. De carea lipsi-
!i fiind cei ce si slujesc cu limba aceasta, era lipsi!i dupi
urmare 9i de invifitura cea cu deadinsul a Evangheliei. Pentru
aceasta dari Prea osfin!itul nostru stipin, Arhiepiscopul 9i
Mitro
104

++* .&++ +*+

llmlmo,rlrdrr- tllor;iai'rri Biye f,6niiin irrr, .frr il.,ii,r.tr
6"a*i". ia XSur8rfri- '- corco'rix,+r rfodd,t rir,, aajrr'rr dl;
rnnrlti,+l 1rore Tx,rr8i1{ c{ff'rrri uri ffinr4irliiri r;ve,.'"i^ii "l
, ^d,r.
u it hj$,t rr nB ir{'rd;ner e8f l,fixqi8 - 6;Il cr;rp,fii1 6i
|Tr|xllattr 6^&tH'8t|fl r nf ,fqarat)t.te ei,nrrii noIC.
1,f*. "nt..:a
rt ' !t*t,[6 ,lfiH,rl lfr !tBr_ r,sfiltolo lt Qorofiri ri,rr y Osqrr irg
IU'flili ' fucrd riqn ui iOs+t tiryl rurm Tvn,rrilg ' llrr'rr{
rirr irni nYdtdnr dri$tri i8 l"r,'rriupiiin'. iir
uri nei l,:, oi1o,1 . r|.
n.ri rr i8 rbdrqr,n{,ri'rr f Gnimonirf oi,ru"{e8ri .
lfin ;i 8o.lr ,
rr fioryicr-llt*,-. ii1* mrri rurinrr.iC ryi8cr f*lxe Il14 rii$n'r
' ^Un"
qir;riu Enf {o"d8rr Jlii6ri, uino;,oirr ["r#po.c,6r urr rsrH-
idbt cS0,rrneplu ard jruqi,rr-nrr cridntit crbiirrf, f,f,n'rro-
norii'. f,drrilr ri 'rrs{irrre rrl* r'rr iv*+i uri i.r'r'e Riufi. ioq
ii
ftt rifrlrrtr i{ &ro'riir i." i-rufi rrs nSriinq,, rrl.'itiiri,,
rir'leuirl rrri ,i'r*i r{!rxr{j,,e cr4rr': rui'rr{ Tvnrdl4
' '
li a rdr r f,rrr Binfer trddr.6r cs nogq{,ir6r uri nef niin-
'
'n
.
y roi+r fiti f,,rr rr i8 jn"ruinr .l,fiuriif c6l,r8,r rli,l sgw
i,rr innnti fht
. 'nrfidtlirri cjrl', id,fnn t{,el-1q! i*xlr{ufi eodr.
qr cf J,iii'rriili ili rrroici .J"" iur.o'i bie n,n^ie'ini ii
r-rlninif ui crif, i,..t/,ry| i*N, i..C^g*.ril^r'x:,ui&ririii: Tdqi
'
rii rr rtfcri lr iriq,i dii,qr Lfufrii ,' rati 6rahnlr f,xrivr{ 6 ri-
rylr ro+f _rinotrcd{niriryi, uni 4{m ;,ixre dr{1*i,1f,: Ttlqri
rii rofiqi, qrr,ii li-i,urr ,l ;,ir*i^r
,u "n, fe cr ntriqi{"i{"i{i lfi,rx',r8n'.
trt$rfifqll troa.ttr 1i ;lm8nn rSnr $feifu,rdrr rlods-
ro.rSrfi' nn,rd qrSirrg r.d i,nti rd,i , fd,l; rAi rr roiqfi crm
norqdigri- at :lti irr'"dilii',' m'now*niqi
ufr c* nl8 i"Nt-
'nSririi;*ii,
rt]1m ll;irriqie' r{S8ri{&, rri d rrriqf
rtt rt1ii13i1li,
urldu6r eUri *f,rrri! , ri,r{i rr i8 imromnri're g i8 6o-
rrr;i n nrir lld,n8rr xdr'1rt $tistt $anit1it. fdriqxxr ir cr f-
n8rq{rnr ilnili rii 6oron'rdai 'itf, ItlA &-rhrxqirric/r: '
$,rr;1i11rin: t, r{, ^,6.u,,
m'ftl"lr8*^, i'€0, o"ri. *ft,lit ' lli;ii
ilf oSjinr n4ru fimrirr ai itit'rt
":iif;

oi ll+rrdltr
ftrirlri,r
eme c4*q lJrzllr'i,,r i4r nfinYtlu
 105

++f +*+ +&'a.

Mitropolitul Moldaviei Chir VENIAMIN, inci fiind
episcop al Hugului, socotind folosul cel mare ce si pri-
cinuiagte din Tilcuirea sfintei gi Dumnezeiegtii Evanghelii, dupi
ce au vizut ci cu ajutoriul lui Dumnezeu o am sivirgit de
tilmicit, din limba elineascS, pre infilesul limbii noas-
tre, ardea cu inima ca un iubitoriu de folosul cel de Obgte al
Patriei, Ca si o vazi 9i in Obgte dati prin tipirire, Pentru
care si nu puline chipuri au metahirisit inci 9i mai pre urmi, du-
pi ce au fost mutat in Episcopia Romanului. Iar acum, dupi
ce Dumnezeiasca Pronie, carea mai nainte au gtiut Rivna Prea osfin-
!iei sale spre folosul Patriei, 9i podoaba Bisearicilor, 9i min-
tuirea sufletelor, l-au inilfat pre scaunul sfintei Mitro-
polii, Micar ci trebuinfa cerea a si Tipiri 9i alte Cirfi, dari
Prea osfin!ia sa au socotit ci iaste mai cu cuviinfS, ca aceasta,
ca ceea ce iaste Capul tuturor, si povifuiasci gi mai nain-
te de toate. $i iati ci au implinit Dumnezeu sfatul cel bun
al inimii Prea osfinliei sale, au umplut intru bunitifi dorin-
ta sa. Deci toti cei ce voi!i sI vi face!i fii ai zil ii 9i ai
luminii, gi si nu umblaf i intru intunearicul negtiinfii: To!i
cei ce voifi sI aveli Viafa Domnului, ca o Oglindi inaintea Ochi-
lor vogtri celor sufletegti, 9i dupS dinsa si urmati: Toti
cei ce voili si gtili tainele intruparii Domnului, gi Dogmele
credinlii noastre, ca si puteli da rispuns, dupi cuvintul Apos-
tolului, pentru credinla cea intru voi: Toli cei ce voili si vi
povi!uifi la calea mintuirii, si si nu vi poticnifi in pripis-
tiile pierzdrii, Primili-o cu bucurie, gi o cetifi cu osirdie,
mul!umind lui Dumnezeu, Celui ce a iconomisit de a do-
bindit 9i Neamul nostru aceasti vistierie, Rugafi-vi ca si in-
mulfeasci Anii cei de obgte folositori ai Prea osfinfiei sale,
Pomenindu-ne 9i pre noi la Rugiciunile ceale citri Dumnezeu, Carii
nu pufin ne-am ostenit la aceasta,

Gherontie 9i Grigorie
din sfinta Ministire Neamlul
106

+& +r..
+'r *.L
++ ++
++ ++
++ *+

Celc patru oigiete ,i celc patm iniliale de Io i,tcclttttrrl fiecdtci Eztangfutii

in cuprinsul cdrlii se afli gi cAteva vinictc. Patru dintre acestea sunt

agezate ca frontispicii pe pagina de la inceputul fiecdrei tilcuiri a
Evangheliilor (cca de pe pagina de titlu a cdrlii, fiind aceeagi cLr cea dc la
tAlcuirea Evangheliei de la Ioan). O alti vinict.i, cu un chip dc inger, se
afld la sfArgitul tAlcuirii Evanghelici de Ia Matei.
 1t)7

*p.fir I tilnxT eTc fieTFT,x,iMr tfipt

f fi {[M rtaT 61Cfr a rtc T6 ra 4M xl a ?
{ ;n[f i: f :fri i I, iT H; f 1f1T; I l
x M/tal eT ir Ti 6fi 0T 6 Tff, /,trlrl,
H
M itxl 6T9H-Cti66i f Uo HT i 6rdcT 6 rxrrM
n AreT cr, 6 iTH oP o H ri 6fiQ r6f'.ea
,f, _1619F9 i rHo f 6 ?o Hr i €ltgre rfi,
T GTCHii lT H0f Ar ;p 0H T ictdcT; r
6 TcfieiTH otErf;r;eouriGr?cr E
T 9ll 6iTfl 0 t6rf,8 fir 63 0Hri enic r
c- fii 6 ir Hg f E!fi 8,r 8f, r e r oHri 6fio
iiid I to rtl P 1frtr IaSf, t 6fo1? i afi
ori i iP 0tii ?rf, 8r8f, re n r0fi ific
T cfi e'r ?orfr rr fi *fii rfr r ot i ifior
e rofi6 I lo r frr r f,ii ftr o ri 6ticr 6
r 6rcfi I lroIfr e rrfrro I 16 frcr6T
fiT 6rclngti iror ii rf,ror ! encr.6tx
nAT6Tc 6 ieo r f, rot i 6ficT6rr,A
ri{rlx,16t c 6 6i r o r or i 6 tt cT6 T.iln til
f, fild,alT s T c tii i 8- o f i 6h c Te Tn,Aril f,
I X/YtdrtT 6T On 6 I f i6 ldc T aT,filrfl x I
f, r I rflnar 6rcfi 6 i6ficr s rrxamr r f,
r fr lf,ftt^,ln rt r crfr [ri cr6 ?^dftrx r fr F
tF fl ltma,l 16 To fi cr€rz\ afir't fr f tr
'Iabela cipto.graficd

Dintre iniJiale, patru sunt realizate cu chipurilc ai simbolurile Sfinfilor

Evangheligti (D la Matei, E la Marcu, L la Lr-rca gi P la loan);i se afli doar
pe pagina de inceput a tAlcuirii fiecirei Evanghelii, avAnd dimensiunile
de 50 x 65 mm. Celelalte inifialc (irr trcbuin f;rte la inceputul ficcXrui capikrl
l

din Evanghelie) sunt mai mici ca dimcnsitini gi sunt realizate numai din
rnotive florale gi geon'retrice, fiind prezcnte una sau chiar mai rnulte
variante la fiecare iniliali.
Pe pagipz 707 (.r doua numerotarr.), la sfir;;ihrl tAlcuirii Evanghclir'i de
Ia Ioan se afld o tabcli criptografici, tabeli care se citegtc plcc.lnd din ccntru
gi mergind inspre r.rnlrl din cele patru colluri, pe orice drum, la stinga sau
la_dreapta, in linii verticale sau orizontalc: ,,r\ I-UI CHEITONTIE IASTF
TA_I-MACIREA", pentru partea dc sus, ;i ,,A I-Ul CRICORIE II\STE TAl.-
MACIREA", pcntru partea de jos.
Ultir-na pragini cuprintle insemnarca tipografilor;i cererea de iertare
pentru gregelile de tipar.
 'lt
*qi
trDtt

. r/lnntors r/'gl.r.6zm y rr oU yrr.r,:cll

. rfy'.mor1 rr,or7!vo$1 rrra;i3

. lhrtrw rfurr1
1rh,or.

' rt!'t fr rl ilr'S "5 t

upgt
ryo rrb xr;lt Ju
Tl,rr .^:rli.,r,f'frg.r*rc
rl -r rg rrnrrlulr
y*:1" !rr*jli,l.T t't.Ftt.tbtr,g u wlr;Jrl ,it ,,lgri"
-rru.ttl ..tEr" rloy ? rr,gry rry o.1fgr rargw rl +rrro, u. J^"n
. ltbu,or ?lrnrulc,Fr.rlu ntw dg . ar.yoiljf jlq"o'rViri5
rt:nrBr. ,3tt! lt&xtu ,vrar? e vl&v! Wirgr i 'rrl. unu',.O
ttot tJ,tr,loru iltrlrtr w ily?ft rr rrdu . dqht;urtj rd.-v y,,rh"u
Xtrllrdy1; ., !r&rrt?.:t. n ll.rrril'zu.., li.rrrJ !',
. y rfry.r rt : r rstr ,fu . rlorrn,oyc rnrfFrrwtr ljr.nu rvrlAr
.,. tffu"f r0 rwor wtn{r t w
gu tr tw nh .'"1p.*fi6";;;

}i i=+.'u;i,Un:rr
try in:,;t:i'li *:ilrr,,rillf
.lD'r Ev,rmtf.r ,? Fg :_.lE-if Slit r.rlh;ftqrf
-x tv.lgl g n du g 1 ! hrr r
. ..'lrirjlyi
1l;r[rXi Xr iry,,rr'ri, I-1h ri'i.i!^'nt gp

+++
80r
 10q

{' .f. +
Mult doresc cu adevirat cei inviluifi pre mare de furtuni
Ca si dobindeasci linigte buni.
Dari f iri de aseminare au Tipograf ii mai multi dorire,
De a ajunge la a Cirfii sivirgire.
Pentru care gi noi liudim ne incetat
Pre veacinicul impirat.
Ci ne-au ajutat de am scos din tipirire
Aceasti Evangheliceasci Tilcuire.

Iari cei ce v-afi invrednicit cu luminarea minlii, a privi in Oglin-

da Darului, Bucurafi-vi intru Domnul: $i orice gregeali vefi
afla in cuvinte sau in slove, indreptafi cu Duhul blideafe-
lor: Cd intru indelungati vreame sivirgindu-si acest lucru de
suflet folositoriu, gtim ci multe gregale vom fi f 5cut,
unele pentru aseminarea slovelor, pre cum a : de citri l.
b : de citri v. i : de citri n. e : de citri s. Care pentru
pufina lor despirfire, prin nevedeare la cetirea probelor vom
fi pus una in locul alteia. Altele pentru multa osteneali
fiind firea ingreoiati. Iari altele pentru supirarea nopf ii,
cici 9i noaptea de multe ori o am avut in loc de zi. Cu ple-
ciciune dari ne rugim ca si ne iertafi, Cici gi noi oameni sintem
cupringi de slibiciunea firii, carea nu lasi pre nici un om
a fi firi de gregeali.

Citri tofi plecafi.

Gherasim Ierodiacon Tipograf .

Costachi Poniciu Agizitoriu slovelor.

rl.-rqt
,,Gq-
,|-

l
110

Thlcuirile Sfhntului Teofilact in aeacurile XIX-XX

ti
Cdtre sfArgitul anului 1812, Cuviogii Gherontie gi Grigorie au pomit
S
intr-o cdldtorie spre Muntele Athos, pentru cercetare duhovniceasce gi pentru
1
a aduce cdrfi ce urmau si fie tilmdcite in romAnegte. La intoarcere au fost
jefui1i 9i chinuili de tAlhari in apropierea oragului Filipopol (azi Plovdiv, in I
c
Bulgaria), fapt ce a pricinuit moartea lui Gherontie. Grigorie i-a ingropat
trupul intr-o mdndstire din apropiere, de unde, dupd 7 ani l-a adus in lari
spre a-l ingropa in pdmAntul patriei.
i
a
RimAnAnd singur, ierodiaconul Grigorie gi-a urmat ostenelile la
S
Mdndstirea Neam|, traducAnd gi tip.irind diferite cirJi. Acum a tipdrit la
e
Neam| trei din traducerile rdmase de la Gherontie: Chegragarion al
Fericitului Augustin (1814), Apologia (1816) 9i Tklcuire la antit'oanele celor
opt glasuri de Nichifor Calist Xantopol (1817). Tot acum a tipdrit 9i o
traducere proprie Adwnre pe sutrt a dumnezeiegtilor dognre ale credinlei (1816)
a teologului grec Atanasie din Paros.
Dupd aceste4 Grigorie a venit la Bucuregti, agezAndu-se la Ministirea
Antim, iar de aici s-a retras la Cdldirugani, triind in rugiciune gi traducAnd
cdrfi folositoare de suflet. La indemnul mitropolitului Dionisie Lupu, a tradus
gi tipdrit Ia Bucuregti Cele sase cuainte despre preotie ale SfAntului Ioan
Hrisostom (1820) gi Cuadnttil despre preotie alSfAntului Grigorie de Nazianz
(1821). In 1823 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei. Degi o via|5 intreagi
s-a indeletnicit numai cu traducerea cdrlilor gi cu respectarea pravilei
cllugdregti in duhul tradi;iei paisiene, mitropolitul Grigorie s-a dovedit a fi
un ierarh destoinic, infdptuind o seamd de lucruri vrednice de pomenire.
Noul mitropolit Grigorie a continuat cu aceeagi rAvnd gi activitatea de
traducitor. RAnd pe rAnd, au apirut in tipografia Mitropoliei din Bucuregti
lucrdrile: Doz'ed ire impotiaa eresului arnrcnilor (L824), Doud cuuinte ale SfIntului
Casian Rhmleanul (1825), Cuuinte... ale Sfinlilor Vasile cel Mnre si Grigorie
Cuaintdtorul de Dumnezeu (1826), Aninte... ale Sfhntului loan Gurd de Aur
(7827), Cuudnt al Sfdntului loan Gurd de Anr la Tdierea Capului Sfdntului loan
Botezdtorul (7827), Cuainte zece despre dumnezeiascLt pronie a lui Teodoret al
Cirului (1828), Patericul (1828). Datoriti rizboiului ruso-turc, mitropolitul
va fi exilat la Chiginiu gi Buziu din 1829 pAni in 1833. Aici au apdrut mai
multe cdr}i, dintre care amintim Inpdrlirea da grAu gi Pu!ul aleSfAntului Ioan
Hrisostom (1833). Depi s-au tipirit cu mari cheltuieli, aceste cdrli au fost
impirtite ,,in dar" preofilor gi credinciogilorrET.
rs'Cf. Mircea Picurariu, op. cit., pp, 360-362.
 111

Prin osteneala carturareascA a cuviotilor Gherontie gi Crigorie au fost

tdlmdcite din limba greacd tAlcuirile SfAntului Teofilact la Epistolele Sfintilor
Apostoli, rdmase irsi in manuscrisl8E, cu toate ci mitropolitul Crigone se
sArguia si Ie tipdreasci. Pentru aceasta sti mdrturie scrisoarea din 30 iulie
1829 pe^care mitropolitul Grigorie o trimite de la Chigindu, ocArmuitorului
Neofit. In aceastd scrisoare, r'lddica spune: ,,Dupi ce am venit aice4 cdnd imi
di vreme sldbiciunea ochiului gi neputinta trupului, mi zdbovesc cu tAlcuirea
SfAntului Teofilact la Epistolele Sfinlilor Apostoli, avind scopos cu ajutorul
lui Dumnezeu prin rugiciunile Sfinfilor si tipiresc ori tAlcuirea aceasta carc
an zis, ori tilcuirea Fericitului Teodoret lar Psaltirc; ci cu despre minc mi voi
sili ca ori una ori alt4 iar implinirea rdmAne la Domnul firi de al Ciruia
ajutor nimeni nu poate face nimic"r6o.
Agadar, in timpul celor patru lurri de cind sosise la Chigindu, mitropolitul
Grigorie se zibovea ,,cu tAlcuirea Sf.lntului Teofilact 1a Epistolele Sfinfilor
Apostoli"leo, pregitindu-le perrtru tiparr. Aceste cuvrnte ale sale ,,md zdbovesc
cu tAlcuirea" nu aratd exact ce fdcea mitropolitul in acea vreme . Oare traducea
din elini accste scrieri sau revedea o traducere ficutd anterior? Cercetitorii
sunt de pirere cd episcopul Crigorie corecta o traducere term-rnati irainte
vreme. Pentru aceastd pirere stult aduse mai multc argumcntc. Cel dintAi
este faptul cd mitropolitul Crigorie spune despre alte lucriri - cu care s-a
ocupat ir:r vremea exilului din Basarabia - ci lc ,,tilmicegte", pe c;ind despre
aceasta spune doar cd ,,ziboi'e;te" asupra ci, in vederea tipdririi. De aici
inlelegem ce aceasta era gata tradusi gi asta cu atat mai mult cu cAt, atunci
cAnd a scris aceasti scrisoare, mitropoiitul Grigorie era de doar patru luni la
Chiginiu, timp insuficient pentru traduccrea turei opere atAt de mari.
rs8 Ms. r'ori. 2948 BAR (finele sec. XVIII) conlirre tiilcuirile Ipistolelor Sf. Apostol
Pavel de la cea citre Romani, pini la cea dc a II-a citre Coritrteni,lar nts. rom. 2947 BAll l

(finele sec. XVIII) confine tilcuirile de la cea cdtre Galateni, pin; l.-r cea citre Evrei (la C.
ptrempel, op. cif., tom II, pp. 408-409).lVIs. rorrr. 916 B,4R (1801) conlile tAlcuirea Epistolelor
Sobornicegti (ibid., tom I, p.409) - \,ezi gi Mircca Picurariu, Diclioturrul teolostlor rorfitIi,
ed. cit., p. 185. Aceste manuscrise.ru iost cercetate- de C. ;\. Tomescu cile ne spune ci
toate aceste trei manuscrise au acc'eagi grafie gi sunt scrise 1.re'acelagi tip de hArtie. NIai
mult, in lrs. 2948 8,4R este identilicatA o corr-ctura pan; la fila 258. Crafia acestei corccturi
este aceeati cu cea a mitropolitului Grigorie Dascilul dil vremea in care se afla in exil la
Chigindu. Irentru aceasta identificare grafologici, ccrcet.ltorul a intrebuinlat :'js. rottt.
1065 9i 1069 8,4R carc confin tocmai scrisorile autografe aie mitropolitului Grigorie, din
vrerrea in care era la Chi;iniu (cf. C. N. Tomescu, op. cit, p. 127).
13' C. N. Tomescu, op. cit., p. 210.

pr
E vorba de cele 11 Epistole alc SfintuluiApostol Pavel pi de cele 7 Epistole Sobomicegti.
 /12t /(
I

, ,l ,/ . t 4
y /
Qryli ti at/tzt/fziin-t'iz' /taatat (tatl!*{Ep
J//'
t

Crauv:z,tt4r' i4r',,'dir*ooiko /uL/ ' i,rril,oi'o/i, . i,,

ni" " ^t, a i i r . /,t, o" r"%.|,'zh n'n", .a'i hri'J/teo oi',/, lt-,wi
n

nv'6iiyi',, 4; -hthuy' l:::il.i. biyl;',i'yi'

rztt, trt :,t t zttt/r y'ar/a/tzztV;
!//tr,a /// /tr'r'tzflzrlr/ , fu'l /W,{tr41ny'(
izumrdtzt.
,atiltu4t,.ao
d,g/(t'l!tt::t, .rt*,.r:31 :'t4/rt z{,(r, . t,
{i}imtzizteat*,a4tlJ;-1,1*a''7't,,,in'&i"ittZ/i;'3i",rr):",
tttr?t )atlrt
L lY i/y'grlttdr/ry' , q4a/LtJtqtz,Ur' trer' t; 4 a44d )z:r'l P -
o, A . u'/ "'you , ", !Y!
a1?/re .zz ztu! "u, y, .zl n(nt/tt/ (tTttztta -'
ttet tttr'|/.
.utxt/F
d //{zt r'I/4A222,,
v <<, ,/ t) aAlt
I

i n o,ti q /ti^o t i op'4, i' tli {a a tu t * te & -

V,!/ i *A i', a a"" /. rro d' Co

,tt,trzVinlttzntyiry"i"gA;VS/7r'il,s,'?#y.-"ifu ;iyr_
.J;:: (f-':,':yu :
?::1iJfi4tV,' Au
kro4v/ ic",^'o,io", 4''Si ia*
-&,ca-
^
.zd r-/.h'e^t-rte rtrl.z,t r/z,trtrz,rt,r,e,7 , .b;
attz,a h,oi$i c"r t go'/taiz-,t', ti.il,tn /trr/u' rcat? & n ; fu - i
,fi,ro7",, zzi /Ar,tz,';l j o i ay'), n",rtV ;
t; po r!-riri.o, i
^f.i "', V,
*6t:.^4r ; /g"orr4*1ohtzofi,,'9ovu#qz
?nrt-//. a /tzdz/zrzefle
)n--,, t*-
zlk' ztr.2yiu'zzo/o?h ,ff *rrartr., tz-
naz tltnai
.ai tqno4d",a.i 2r4tunaaz.g )i;
ui pi7
,L;,,itepy'/-'*,,;;;;U;;;{%;&fr(#f"/}i};-,,_
^7
-

fu t /,t',:J' 146 r
;rn1 4i, zu,/r4 a d t k ?rr Uo 4,, * l)) r(' *,
"ry "z ^.0
Tjzeagn4ril/tzn1r pa4$e ,,az'oprnt'tarat. 2iI" l/"i;n" '
'ei,#!'q;W*'"7i^;,6:ih{';-;;;2{;!':;X:
.fuu'ie,1 ;,i'^r&t,ryt:,",t^,tiV'!'ueurin"i' at't"e"7_i,

Tilcuirca Sfdntului Teofilact la Epistolele Sobotxice{i -a ul1801. (nts. 916 BAR' fila 7t)
 113

C. N. Tomescu este de perere ci aceasti traducere a fost fictrtii cle

Gherontie gi Grigorie, intre anii 1796 gi 1801, pe cAnd acegtia cltru la
Bucuregti. Acelagi cercetitor spune ci episcopul care i-a indemrrirt s.i
traducd aceastd carte este Iosif al Argegului, care se striduise si tipi rea sci
gi traducerea Thlcuirii la Eaanghelii cu editorul sibian Constantin ['op.
AceastE pirere poate fi intrucAtva subiectiv.l 9i asta din pricini cd intregirea
traducerii operei SfAntului Teofilact cra necesard, iar imboldul duhovnicesc
de finalizare a acestei osteneli cirturdregti i9i poate avea originea ;rtAt irr
obgtea paisiand, cAt gi in indemnul episcopului Veniamin al Romanului
sau Iosif al Argegului. Aici trebuie f inut seamd gi de faptul ci in bibliotec:r
de la Neam! sunt consemnate la 1843 gi cinci manuscrise romAncgti ce
erau ,,izvoade" cu traduceri din SfAntul Teofilact. Despre unul dintro .rccste
manuscrise gtim ci era la pericopele din Apostol, iar altul (in 2 exemplarc),
era traducerea tAlcuirii la Epistola citre Romanirer. Dar, dupi cum pute'nl
cunoagte din biografia celor doi monahi, intre anii 1796 gi 1801 ci nu an
avut o activitate de traducere foarte intensdr"r, fapt carc ne face s.i presrL
punem ci atunci au avut rdgazul necesar pentru traducerea tAlctririi la
Epistole a SfAntului Teofilact, care este o operi de mari proporfii gi care, in
cele trei manuscrise mai sus menlionate, ocupi 1600 de pagini pe f ilc forrrr.rt
in folio. Ca gi alte opere, nici aceast.i carte nu a putut fi tipiritA in vre nrc.r
in care trdia Gherontie, poate ti datoriti volurnului marc al lucr.lrii ;i al
costurilor tipografice ridicate, necesare pentru finalizarc.r ei.
Un alt argument care ne sugereazd cd tAlcuirea la Epistolele Sfin!ikrr
Apostoli era o traducere mai veche este analogia evidenti c;rrc estc ficuti
intre stadiul pregitirii pentru tipar al Thlcuirii Epistolclor, a Sfintului
Teofilact 9i ,,tAlcuirea Fericitului Teodoret la Psaltire". Dcspre ?iilcrri r,rr /n
Psaltire gtim cA era gata tradusi de cdtre episcopul Iosif al Argcgultri, insi
nici mitropolitul Grigorie n-a reugit publicarea ei, accasta tip.irintl u se
abia pe la anul 18401e3. Daci Tdlcuirea la Psaltire a fost tipiriti la 6 ani rlc la

rer D. Fecioru, op. cit., p. 139,142.

r'rCirlile traduse h aceasti perioadi sunt doar trei pi ele nu sunt tleltr: r,olun ino.r:,.
rnr in prefala aceste rTilcuiri Ia Psaltirc, episcopul
Chesarie al Buzitrlui nt' incr.e(lin t( .)r.i
ci traducitorul a fost Iosif ,,cel dintAi al meu pirirte- tluhovnicesc", clat mrrr irr,l l,,.if,
traducerea a trecut in rnAna lui Crigorie, insd 9i.lcesta,,prea rivnosul intrrr r.lt'
dumnezeiegti gi osArduitorul spre tilcuirea clumneze icitilor cuvinte, clin nenorocrr r . ,'.
cind cu dragoste fierbinte se gAtea si o dea la lumini, s-.t impiedicat tle nt()irtc.i . ! ., .:
de veste". La vdrsta de 69 de ani, in 1834, rnitropolitul Crigorie a tre-cut l.r celt' r, ;r .,.
lisAnd in urma sa o bogati mo;tenire duhovniceasci (cf. C. N. Ttrnresctr, op. r:it , I' l-i.
114

sdvArgirea mitropolitului Grigorie,

despre tAlcuirile la epistolele Sfinlilor
Apostoli nu mai gtim decAt ci manu-
scrisele acestora au intrat in fondul
BAR la inceputul veacului al XXJe4
cAnd ,,s-au cumpirat de la fralii $a-
raga din Iagi, la 25 iunie 1905".
Nu cunoagtem daci Cherontie gi
Crigorie au tilmdclt SiTdlcuirea la Fap-
tele Apostolilor a lui Teofiiact, insi
catalogul bibliotecii Mdndstirii Neamf
din perioada 1800-1825 atest; c; au
existat preocupiri ale ucenicilor SfAn-
tului Paisie in acest sens, in biblioteca
de la Neamf aflAndu-se un izvod gre-
cesc al Thlcuirii la Faptele Apostolilortet .
Dar. in veacul al XIX-lea, alituri
de Tilcuirea celor patru Eaanghelii
Sfdntul Gigorie Dascdlul
publicatd in 1805, mai este cunoscuti
tnftorrnAfltat tez4nd in scatn
ti itrlbficat c terfiittele arhiereSti o ,,tipdrituri" in lirnba romAnd care
contine o parte din tAlcuirile SfAntu-
lui Teofilact la NouI Testamenf. Aparent este vorba numai de Thlcuirea la
Fnptele Apostolilor. Datoritd faptuhri cd singurul exemplar s-a pistrat frag-
mentat gi nu are copertA. reddm aici titlul aflat pe fila 1 recto: Din tdlcuirile
Sfdtttultti loan Gurd de Aur pi nle oarecdrora din Pdrinli,la Faptele Apostolilor
pe scurt adunate tklcuiri de preafericitLtl Teofilact Arhiepiscopul Vulgariei. Pe
marginea acestei ,,tipirituri", descrise in Bibliografia ronthneascd modernfles
se impune sd facem cAteva consideralii. Credern ci aceastd ,,carte" este de
fapt doar prima parte dintr-un volum mai mare care cuprinde 9i tAlcuirile
Ia Epistolele Sfinf ilor Apostoli, iar in susfinerea acestei afirmalii aducem
cAteva argumente. Formatul mare al cdrfii, anume de 38,5 x 25,5 cm este
cu totul neobignuit pentru o carte care are doar 50 de file. in plus, pe fila
50 versg dupi incheierea T|lcuirii Ia Faptele Apostolilor, in partea de jos a

r'q{ Cf. Dumitru Fecioru, op. cil., pp. 438.

r'qs Din descrierea BRM de la nr. 68210 afldm ci aceasti tipiriturd are 50 de file in
format 38,5 x 25,5 cm. Coperta lipsette, iar textul este tipArit cu caractere chirilice, pe
doui coloane. Cercetitorii au stabilit data tipiririi ca fiind h jurul anului 1830 (Bibliografia
romAnenscd nodcrnn - BRM, \'ol. -1, Bucuregti, 1qq6, p. 554).
 trflH rhll{tfrrnnG
+S'rtrrR'l@lHfl tffr I6 trE
r!/ ,idt coilrtKaf cnrn ?nn trrfX rId.
rL $in'rr,u indr.onnru4 nprnVi'r i4d.ri. r rx,rnd'igi .qr n$ frjarirdr
oGo+YidK T
dl x is r i ox o [ 5,t a a r r d r i
fiu{i ingd cr$irii nzpiwrradi n'!r"9{ lwian r81e 6,
Iun$,ip r.r $in'r'ur cfgn.rq iailtoai .
jtror r xipt irit. ' Ornrr.r .t; ninr, !i.$.r eri.!rr a' rir
rilo' rln rr J,tr ,9 ,irrr rJqi crt drrr"ir' !; rris.. J,rr, rr 1'1"'
rt,..*tr, "ri,; i, ";'; 'i^ r;'tr rlri ir At; oir'{;t d;i, rieur n;' ni1'
r. J &c.,,i, or, ai,,r uiJ rt lrjcr dir i"rr'rit, ny irilir 4inrr rf'
ir j"-tt;' 1,,"U i.{^ 'i "r 1r" .9l', rr;'<i1i rv i.rrufir o;1r irgt "-
5--ll ai i. f,orrFr
i.ror ..
6r..d, r c',nrno' rrr r[.rtrri*qr io.,r{, lil rri i'irrd'en"
trotry'' tsv'd'_-
r,r {lo cr ir inir lr r ili jt i.irtr : r. ,r,i, n't t9t i'itr r rr tr' iri..t^ oit t'^r'D'9q;t 6 F.'
.i;., ,X q,ig i.;,r, 'i cr rl .rit i'itr ar uir tot,r{?*r .t; i; oirir ' xirn'ri'e .r,mjr
,"^;;', ".;
crr. -o'.vj*. d; ic9,- crdi. . ,,ri' de^ori* ,r! ,rrrit ni. 1i"l8r, ci'9r iur
^t.
Itr' .riri ri "t'q,i, e. rir i,ru; rivr.r;rrnrr i rlirri ' Je irt{,r , i ltr^|iuie .rrir^ltt :
u nlt{ c,- 6.r"r{-r .1. "di , 1i,i"n ,r a, i' n'*f"'" , .i nxlir irntr -r'irr : rt{ri Jr'' cir'
jr"r,
.i
rirr tirot.On ;."r n..i,ri 1, .1y{n', ,4, r!9 r,t ai"r. 4rn ui ro;i,.;'n^';
'1"" qi"rl-
ui .ri i^ir rr '{- a. .ti{" rtrii'r ' .r,iri cr rr ' nr"tll 1irt9r 3;( Lir;tt^ 'ri!u rtrt I
"l
rj 'r{rr,. nrr i, .i' "l 'i.'r rlier i"'i", ,i dvr,ri^Ir nlnr
'irrr Eat{pwrr . lri rirr 3'i'
.t 3,+.rjt,'ri c, oi,,1*/". n,.'ir rr ne. cn!- rr , rr crl iprjt rd'i irn4'r , i'ri'i rirwi aon"
.,"- .j;.;"t, u:ir nloiorint , "r, "ir' i ri-* 'ntr5{l : uit , .Lt"r dvr,.i"ie ' ri9{ ci iLti 'r9'
riaii X! rrisirvr .{t rerir , n1 i*rtt r{r jr' nir i ir;ntr 3rirr. lginr i'{r '? rr rp '
ri ii iui;' i "tirr i"rr i+i"',^, ri"jrr"".^"e uir rn*ri a{rr trr' 'll'ir{ .( i.r'r' g'ir op xilt{ )
J,', A "f'j"'r' i* r,r{ , oi, nr, ia,./r "9" "e i'irtr I iri<trj ei, Iit si*a i-
rir"' r. srir " rlxr $rotri rr 3irr:
lti 'r' ttt ]'
irct i(r.; an'r,r. c'9 lffqlr, ui
'C,'rc,rnr,-
X6
.;,+ c*, ..; r'i., ! iir";'n,', r&l arar irl,r norgt ri nixr i c4r1u;r +i;'^ *g ri"V^ di '+g
a-i';"9 6i,,in- ir', criricns r'lrrr; n'{^.'"sq', rr -ii'{''t
",i "i "i";.,l.iJ:,.
: ,{iet ' ar 1""T^' e''i'i'u1.'' ";ir cr i i';"' ' tUi "v"
a{ ri i"'.i l;ri' i;!{ iidri
i.oi 4;,' uiltt i',irtr, ,r'.rr9i iri r' !- rr ir19 '{r.r r' 'ir cnf,{ c'i' ui 'rt'
j".if "l ie6' li,' 'lJ,.,.t', : 'l'ir tti.d" an- rr *9 irr! i c'rn "9'1iir ^{rtrtii
"S r' it'. nJi cep'9'i''t''
t(. rlrr, ruir nFr n7'ai"i, rrrriirr ,{Uagrrir'
"!,ieri *i,rtp ie4" 6,i,r irr9,r, ui "i.'^' i!'r.
rrn.irn ui' nrrr .,lu' ,,1, .Ed'er, h,rr .t' ili lirtr cirt r1{1rrrr rr rn.f"r, r{rr rr
rrrr coro'{^,", .{- ei{"'. ""'rr
rr,ltrl rrrri*rrr . i tt-iet{ l'j." cr i6M ' tii ui rri'ilroro1.-
p i"rtj'r o; '.'s.qrC'; i$'OJft ri/t{..; -i.r't^ r'"'i'""^"'e ' ''drt8 'jt'-u; Ai'" i;
atr': nilrr a,r" o{^,.,i;,t c.i4rr, cirr c6rt8i oir 6itri'r', {rt{r^t; rtr o"; 1"'t4'
".
6.
TAlcuitea Sfitttului Teofilact Ia Frytele Sfinlilor Apostoli fila 1t
lr6

F03 HX 9{}1
iL xG0{ RIG
rtr i[inrar cfrguu,i indlro,ri, rrln'rgS c<[n,r$r io,jrro,r [ivr,r , 4lar frr{nrini'r.

ffiflrri"ro,n,"e i*; rr ni*r irir{ notrt{$r itlri ,rlrr nlrret 6rjnrrirea uivr,r i4inrli dnd'o-
Itrl tpl , i rp{.t ir{e crliri,r r{;frt, uri r,(^' alne ir{e rrryirinlft . . ui r;!; ,rr!.-
lS FE I 'i.te r8 crt ndr i fi,i.r'. (^r ,rfiiiAd,r trr, ;r ;"rq dgn d dii."{I ;r €L;r -
Nfi&SA dr ri,,r.i, "p ;,i;
'Li.6un1ce,. ;t",",i.ti,.x r,
;"ri*,r,. ii"...aa,., i,f,,t
ir;rrt,r{; uiPr 1i.1, !!,ngr.ti 9il.r JF,'r.i crgrs'r.'i, rr $trrr nroneuatdrii , croro1i,.
.drr .rr xirrglr , li i! rirr r(-itire,i .:{', irri. n9 rn r.i1{Sa rtfit,ri *!"ri.a uit""'c"f
rcprir cry oilirrln,u ri,rirtorarrg. th rlnansrira d rir,rir1"t, ni1l; ,. i"i^ i^ryr'"1i'," ,r,i .irr
i.r oirarii
'iii urtrtir;r r oi ir rjlirnp5{rr,r* ir oig, .rrf arr8r sr l8 rrpVprrir , ni.lrir-
re rinf,r 19 citir, .!,irri' cinr 4,rra i1!r ir mrwrngrjtvrt ir rtri ririlir ltiu$r, J1 ir oirrnio'
'riin' rr,r{nri.9r i.tr ir 36nrt , ;n,'yt ripr it ;vot" ;irorc.r.rti' dv.,ri.'l , nir1 l ao..-
1i"i ui ldri i; rU; i,a'1". Ti.if, ;d iirtr. ,!; iri rgri niir i'ri,r,a,,p{ ir; nitr8 . ui, i-
rrui !.i'r- r8'r- udv.rir- urflrn9r9{.1 ;. 19or riprr .ir^itr ai;i^ Bijurr, ;'tl ,i. ;;"
ir ctrnr,ripi cirr, i9 6co1it np iadrro.Sr . !iri- rrrr r,irrr .r{.t "tooo..afdri; ",;'oj,9{',^t
"U; fliy,^
6.ru1i'i ui' oi'h rr i,ri . lri i,ei 1i,"' ir"r' ' ri1 i8 i.'r,rfr i ii.ri''1. .{ 4rr urrili. . ui,
rirrr irirr* dp'rn- rii' 1n,r Pcl erriurinrt ad;'irr- oi rii 18nr89n 3{r, ii; r;i ciir ndg;
iriri lur *rrjgt rli nirr ,rr ctrgoif rfi rjr,,r'jir,i ' a,i' .;'d , dt 5ra.,ri'oer ' .rrdr-
'
r&1r rpi5ili rn l,j.,, Hr 4r,rr i'rqijt A;'t,!; Alni n8ei- ri.9,ri9r sirr jt r'rir ioirrorii re
c'i6." ,ui "e. 'ii injrg"r ri i.r . rini; ,iO,rir u cri6a" ilj'r c.l cirir rd aiirp , ri
".0,".r'op,
niva irpr0u ri*l roi ll{nia,1{ rli. rii1.r atBir li nptgr cro;"{r;rr ar.l*drr, o oinp
c{ieiri ria' rr di ;*^; c',n' cj*i.jr. li1 r. rix,r're^ #i'i cd 6rrtr eSri rt.,l;1 erer .fig.
', jg i'of" cropno.alitri
1it . rir ni c.! rirrrlit i,{r i*rl. ff$ ;ritr 4i;'r lrfr ir ,,o.u-
i"1,;{l'lt ." .r!'i rrrfpr nirrliefri, ci iff ie ryrogrfrrrt l i.r a{ri dipr' crrru1oi4l, rrri,.
lfrrr rirh rt cirir ,
G r 6f Idr
fu 'u,,ttcrftii dinrr,lr4 Ci[i$uw1 i"ilro;.

rll-

Tilcttirca SfAntuIui Teofilact la Faptele Sfirltilot Apostoli - lila 50o

 117

paginii, in locul in care este indicat inceputul primului cuvint clin pagina
urmdtoarere5, gisim silaba ,,TAL-" care nu poate indica altceva dectit
,,Thlcul" sau ,,Thlcuirea". Noi credem cd o continuare fireasci a acestui
volum nu ar fi decAt ,,Thlcuirea la Epistolele Sfinlilor Apostoli", deoarecc
vedem cu exactitate cd nu este precizat la inceput un alt autor; ci silab.r de
pe fila 50v indice ,,TAL:' , ardtAndu-se prin aceasta ci paginilc rrrmdtoarc
conlin scrieri ale aceluiapi autor. De aici putem inlelege ca accst fragment
de carte ce ni s-a pdstrat este doar inceputul dintr-un volum de mari propor'-
jii, care si justifice formatul de 38,5 x 25,5 cm. Insi singurul cxemplar carc
s-a pdstrat din aceasti carte gi este catalogat, e cel de la Bibiioteca Academiei
RomAne (68210). Este cu putinld ca prin alte biblioteci s; se pistreze Lrll
exemplar intreg al acestui volum, iar cercetdrile ulterioare pot si dezviluie
cui aparline traducerea gi dacd aceastd tipdriturd conlinea pi tilcuirea la
Epistolele Sfinfilor Apostoli, sau este posibil ca fragmentul de carte ce se
pistreazi pAnd astdzi sd fie doar o probd de tipografie, care prin alcituirea
imprejurdrilor a intrat in fondul bibliotecii mitropolitului Iosif Naniescu,
de unde a gi ajuns la BAR.
Am vizut cd la sfArgitul veacului al XVIII-lca, monahii (lherontie ;i
Grigorie traduceau in romAnegte tAlcuirea SfAntului Teofilact la Epistolclc
Sfinfilor Apostoli. Insd, in rAvna de a inlelege Sfintele Scripturi intnr cluhul
gi prin invdldtura Sfinlilor Pirinfi, aceasti preocupare nu era singularti.
Intre cei care au sivArgit aceasti stridanie a fost 9i SfAntrrl Nicodirn
Aghioritul, vieluitor pe meleagurile Greciei, anume in Sfintr.rl Nlrrnte
Athos. Prin osteneala sa au fost traduse din elini in sreaca moclcrni clona
lucriri care conlin tAlcuirile SfAntului Teofilact Ia cele 7 Episkrlc Sobor-
nicegtiloT gi Ia Epistolele SfAntului Apostol Pavelr"i. Sfintirl Nico.linr.r
imbogilit aceste tAlcuiri cu numeroase trimiteri gi citate din Sfinfii l)irinfi,
incAt prin munca s4 prin imbelgugatele explicitiri, nuanfiri 9i citatc, textul
a devenit mai amplu, realizAndu-se astfel o operi noui, clc o m.rre
frumusef e 9i insemnitate duhovniceasci.
Dar unul dintre traducdtorii care s-au sArguit si invetmAntcze in limba
romAnd scrierile Sfinlilor Pirinli a fost gi mitropolitul Veniamirr Costachi.
De la dAnsul au rimas in manuscris mai multe traduceri din Sfintii Parinti.

''6 Acest procedeu era intrebuingat pentru inlesnirea ii cursivitate.r muncii ti-
pografului.
1n7
Hermaneia eis ttis Hepta Katholikas Epistolas, Venelia, 11t06.
1e3
lni Deka Tassares Epistolai Harnturcuflrsai
Paulou hrtyo Tlrophvlaktou t\n htcpisi:rrr,,,r i

BotLlgarias, 3 volume, Vene;i4 1819.

118

SfArtu I Nic oditl Aghioitul Mitrop oli tuI Ueflianin Co st achi

intre care sunt Si Omiliile Sfhntului loan Gurd de Aur la Faptele Apostolilor pi la
Epistolele Sfkntului Apostol Paael (7 volume), traducere pe care a irceput-o la
Mindstirea Neamf, in timpul primei sale retrageri din scaun (1812) gi a
terminat-o la Iagi abia in anul 18191e. In ultimii ani ai vielii sale, petreculi i:r
retragere la Mdnistirea Slatina, a tradus in romAnegte opera completd a
Fericitului Teodoret al Cirului, in trei volume rimase in manuscri sz$ . TAlurirea
Psaltiii de Eutimie Zigaben tradusi de asemenea de mitropolitul Veniamin
apare postum, la Iapi, in doud volume, intre anii 1850-1862. $i aceasti traducere
este dupd versiunea in greaca modemi a SfAntului Nicodim Aghioritul'?Ol.
Cata dragoste avea mitropolitul Veniamin pentru sfintele cdrfi se poate
vedea din doui mici fragmente extrase din testamentul pe care l-a scris in
anul 1844 la Mindstirea Slatino cu doi ani inainte de 18 decembrie 1846,
cAnd gi-a dat obgtescul sfArgit. Iatd, agadar, ce scrie in testamentul sdu acest

r* Aceste manuscrise se pistreaza h Biblioteca Mitropolitane din Iagi (cf. Nestor

Vomicescu, Literuluru potristicd in preocupdrila niLropolitului Vaniamin Coslaclu, in rev.
Mitropolia Moldouci si Succuei,7967 , nr. I-2, pp. 54-55).
2'r Manuscrisele acestea se pAstreazd in Biblioteca Patriarhiei RornAne (cf. D. Fecioru,

op. cit., pp. 232-256).

?0t Hernrctleio Etttlryniotr Zygaderrou eis tous 150 Psalnrous tou Prophetanaktos Dauid,2
volume, Constantinopol, 1819-1821.
 119

ierarh cu viafi sfinlitd202: ,,Cirlile ce am lAngd rnine impreuni cu partea ce a

rimas la SfAnta Mitropolie, adici intreaga mea bibliotecd, dorind foarte si
nu se instriineze ti sA se iroseasci, fiind adunati cu multi greutate gi mari
cheltuieli, o afierosesc Seminarului ce frdlia sa arhiereul Veniamin Roset
s-a figiduit a infiinla pentru monahi la SfAnta Mdlrdstire Doljegti, spre
pomenirea mea [. .] Las 800 de galbeni si se ageze de epitropii mei in casa
Seminarului Socolii, intrebuinlAndu-se numai dobanda lor anuali vegnic
in tipdrirea pe rAnd a tuturor tdimdcirilor manuscriselor mele cAte se vor
gdsi nepublicarisite, gi in tipirirea cdrfilor bisericegti de care dupi vremi ar
fi 1ips5, care si slujeasci a se herezi firi platd tuturor clericilor seminarigti
la iegirea lor din Seminar, dupi cum gi pe la bisericile tdrii, protimisindu-se
cele spre pomenirea pacdtosului meu suflet"203.
^sdrace
Intre manuscrisele nepublicate ale mitropolitului Veniamin se numdri
gi traducerea la TAlcuirea epistolelor pauline aSfAntului Teofilact. dupi editia
din 1819 a SfAntului Nicodim Aghioritul, pe care mitropolitul a tilmdcit-o
la sfArgitul vielii sale intre anii 1845-1846, in timpul retragerii de la Slatina.
Cu toate cd acest manuscris s-a publicat abia la inceputul veacului urmitor,
el era cunoscut gi intrebuinlat gi de cilugdrii romAni din Muntenia20{.
Am vizut mai inainte ci SfAntul Calinic de Ia Cemica cunogtea nemiilocit
gi recomanda tAlcuirile SfAntului Teofilact la Noul Testament: ,,Tu, frate fd
ceea ce-fi spun. Aiuti-te cu citirea clrlilor folositoare de suflet gi fdrd si iei
seama vei vedea o schimbare in sufletul tiu. Agonisegte-fi astfel de cdrfi
folositoare, mai ales cele scrise de oamenii virtuogi cum sLrnt: Mdrtuisirea
ortodoxd, Tklcuirile celor patrtr Eaanghelii, a epistolelor lui Paael pi a Epistolelor
sobornicegti de Teofilact al Bulgariei gi altele, din care poli inlelege tainele
credingei noastre, cele de care are nevoie fiecare cregtin, virtufile care-l apropie
pe om de Dumnezeu, relele careJ invrijbesc cu El gi multe altele in legdturd
cu mAntuirea ta"?'rs. Acest indemn al SfAntului Calinic ar putea fi interPretat

n)2 Unii dintre contemporanii sii il numeau chiar,,SfAntul Moldovei" (cf. C.

Erbiceanu, lstorin It4ilropolici Moltlot ei ti Strct'uei, Bucuregti, 1888, pp. 281-282).
rd3ldem, p. 54.
:d intre manuscrisele aflate h biblioteca Nlinistirii Cdldimgani se afla gi o copie
irrtegrald ale celor trei manuscrise ale mitropolitului Veni.rmin ce conlincnu ,,Cek ll timitei
ale Sfintului Altoslol Pnel (tAlcuiri ale lui Teofilact, dupi textul grecesc a |-ri Nicodim
Sfeiagorianul). Copie dupi traducerea lui Veniamin, din 18.16, tom. l-Ill" (cf. D. Furtun6,
Ucenicii Stareyulut Paisie in Mdndstirilc Cenucq st Cdlddmsnri, Bucureqti, 1927, p. I04).
,05 Sfantul Calinic de la Cernic4 Despre picdicile mhutuirri onului: sldbi ea piinryulrnarea

credi$ei, in vol. Un sfint printre oanrcni, sub ingrijirea episcopului Gherasirn Cristea, ed.
Episcopiei R6m:ricului, Rimnicu-Vilcea, 1996, pp. 62-63.
1.20

gi ca o mdrturie a publicdrii Thlcuirilor la Epistolele pauline impreund cu

cea la Faptele Apostolilor, pomenitd mai sus. Dar asta numai ir cazul in
care SfAntul Calinic ar numi prin ,,carte" cartea tipdritd, insi gtim cd in acea
vreme ,,cdrfi" erau numite pi manuscriseie. Mai mult, din porunca fericitului
episcop Calinic al RAmnicului, la anul 1852 este copiat un manuscns cu
TAlcuirea la epistolele pauline, pentru Serninarui eparhiei, dupd cum ne
spune insemnarea de pe fila 1 verso a acestui manuscris206.
Dar preocuparea monahilor pentru tAlcuirile la Noul Testament aleSfAn-
tului Teofilact este atestate gi de alte manuscrise20T, intre care e ste Fims. rom.
3353 BAR din anul 1826, in care sunt cuprinse primele 9 capitole dinTklcuirea
Eaangheliei de la Matei. in acest manuscris, gisim pe fila 1 o insemnare:
,,Aceastd carte, in care spAnzuri toatd legea pravoslavnicd, ce sd numegte
Thlcul Sfintei Evanghelii este prescrisd aici, in SfAnta Mdnistire Hurezi, in
zilele mirii sale domnului nostru Io Grigorie Dimitriu Ghica voievod, cu
cheltuiala pArintelui chir loanichie, egumenul acegtii mendstiri ,laleat7826,
prin osteneala smeritului intre frali Nicolae, logofdtul mdndstirii/208.
Neindoielnic ci manuscrisele gi cirfile care conlineau opera SfAntului
Teofilact gi care erau prezente in studiul gi indeletnicirile duhovnicepti ale
credinciogilor, cdlugdrilor gi ierarhilor sunt mult mai numeroase decat
mdrturiile istorice concrete care ni s-au mai pastrat. Totugi, dintre clericii
romAni din veacul a1 XIXJe4 care aveau in bibliotecile lor scrierile SfAntului
Teofilact ii amintim aici pe mitropolitul Iosif Naniescu2oe, episcopul

2tu Acest manuscris

s-a pierdut (descris de A. Mironescu, op. cit., p. XXX).
2r intre manuscrisele ce contineau ?A lctrl Euangheliilor gi fdceau parte din bibliotecile
mdndstirilor ori ale unor credinciogi sau clerici, mentiondm in continuare: ms. rom.201
BAR care a aparlinut Mdnistirii Cdlddrugani; ms. rctm.258 BAR dinbiblioteca Mdnistirii
Bistrifa-VAlcea; rrs. ront. 599 BAR este pldtit ti citit de Ioan Mavrodin; ms. rom.1.467 BAR
copiat de popa Stanciu de la Ministirea Antim; nls. rort 2041 BAR a apartinut Mindstirii
Cernica; ms. rom. 2091B.4R a fost al lui Ghenadie Endceanu, episcopul RAmnicului; rrs.
rom. 2592 BAR scris de popa Floru; rns. rom. 2759 BAR care este scris de popa Constantin
a aparfinut Mitropoliei Bucuregtilot n$. rom. 2958 BAII scris de popa Floru 9i dedicat
episcopului Grigorie al R6mnicului, a intrat mai apoi in biblioteca Mdndstirii Bisericani;
ms. rom. 3314 BAR care este copiat de popa Stanciu de la MenSstirea Antim;ms. rom.5176
B,4R care a fost cumpdrat in anul 1796 de citre popa Radu Veicea din Satu Lung.
G. $trempel, Crtalogul nnnusciselor rontfrnepti, vol.III, Bucuregti, 1987 , p.98,
,03

,m inbiblioteca mitropolitului Iosif Naniescuse afla atAt Thluirea celor patru Eoanghelii
de Ia1805 (cf .P.Costinescu gi F. Marinesctt, Caftea romineascdacclu dinbiblioteca Mitropolih ui
Iost'Naniescn, in rev. Mitropolia Moldovei 9i Sucevei, nr 1-2,1974, p.78), cAt 9i Tklcuirm la
Faptele Apostclilor, intratd mai apoi in fondurile BAR 9i prezentatd de noi mai sus. Alte cirgi
 121

Melchisedec $tefinescu2r0, Nifon BdlSgescu2rr, mitropolitul Atanasie

Mironescu gi episcopul Gherasim Safirin212.
Insi dupd cum am vdzut mai inainte, tAlcuirile SfAntului Teofilact crau
intrebuinlate gi de citre episcopii gi credinciogii Rusiei pravoslavnice.
Dintre ierarhii rugi din veacul al XIX-lea ii amintim aici doar pe SfAntul
Ignatie Briancianinov2l3 (t1867) gi SfAntul Teofan Z;voratul2u (+1894),
deoarece o parte din scrierile acestor Cuviogi au fost traduse in ultirnul
deceniu 9i in limba romini.

9i manuscrise ce au apartinut mitropolitului losiJ sunt menlionate in /ls. ronr 4409 BAR.
Suntem indatorafi si ingtiinlim cititorul ci acest vrednic ierarh romin (11902) este propus
pentru canonizare sub numele: ,,Mitropoliiul Moldovei Iosif Naniescu cel milostiv" (cf.
Sinaxar ortodox genera[ ;i diclionar agltiograJ'rc, cd. Episcopiei Romanului, 1996, p. .105).
:r0 in biblioieca episcopului Melchisedec
ftefSnescu se afla un manuscric in neog,reaca
din veacul al XV l-lea av6nd urmdtorul tttlu Tilarire pe intft:bdi ,i rdsputlsuri la Sfntcle
Euanglrclii ale Duminicilor aruiuiintreg,i ale altor cdta,a sdrbdtoi, dupd SfA L TcLtfiLtLl, nrhiEis-
copul Bulgaiei - scurtd alegen: pentnt usurrn lirere dc ninte (ms. grec. BAR 386 / 72 - cf. C.
Litzic4 op. cit, p. 201). Astfel de Chiriacodromioane (alcdtuite din talcui-rile Sffuhrlui Teofilact)
atit h pericopcle evanghelice, cat ti Ia cele din Apostol, erau traduse in romAnegtc ti sc aflau
in bibliotcca Mdndstirii Neam|, inahte de anul 18'13 (cf. D. Fecioru, op. cit., p. -1i)9).
rrr Din biblioteca lui Nifon Biligescu provine rtts. ront. 915 B,4R cc ccrnthr: Talcuirca

la epistolele sobornicegti in traducerea monahilor Cherorrtic;i Grigorie (cf. G. ftrempc'1,

op. cit., p. 193).
r1? Vezi A. Mironescu, op. cit., pp. XXIV-XXXVL

rir in testamentul siu duhovnicesc, publicat sub titlul Prutos uiortLtltisttttLlui

contentporwt,Sfdntul Ignatie ne inva;d a;;a: ,, La citirea Evangheliilor mai trebuic adiugati
citirea tAlcuirii pe care le-o facc Fericitul Tcofilact al Bulgariei. Lectura acestci talcuiri
este de n!.apirati irebuinli, ea permitend infelegerea corecti a E',.rnghc:liei pi, in
consecinla, punerea minutioasA a ei in practici. Pe de alt.l partc, canoanele Bisericii ct,r
ca Scriptura sd fie interprctatd h acord cu comentariile patristice 9i nu in rrod arbitrar.
Lisdndu-ne cilduzili in intelegcrea Evangheliei de cxplicaliile acestui Sfint Pirinte. ale
cdmi talcuid sunt primite;;i intrebuintate de Biserici, noi ." om rimAne credincioti tradilie i
bisericetti" (Sfantul Ignatie Briancianinov, Fdrinitttnla Osprilrri rri, ed. Iipiscopie'i Ortodoxe
Romine a Albaluliei, 1996, cap.lX, pp. 2s-20. L ins,r, in cdr;i.r rusd, publicati de cdtrc
ucenicii Sfantului Ignatie, Ia aceastd invatituri se mai afli o scolie: ,,lrr t()ate ob,.tile.u
buni rinduiali se citegte zilnic la Utrenie tilcuirea Fericitului Teofilact la Evanghelia
ziLei" (Pnnos nronahisnudui cotrtenrporan, Moscova, 1998, p. 50 - in limba msi).
r" Sfantul Teofan Zevoratul a intrebuinlat tilcuirile SfAntului Teofilact in propria sa
-[eolan
tAlcuire la epistolele pauline. Aceastd lucrare nu a fost finalizatd, deoarece Sfintul
a trecut la cele vetnice inainte de a isprAvr talcuirea epistolei citre E!'rei.
122

Sfintul Ignatie Biancia ifloa Sfhttul Caliric de la Cernica

La noi in fari, prin tainica iconomie a lui Dumnezeu, traducerea mitro-

politului Veniamin la Tklcuirea celor 74 triniteri ale Sfdntultti Apostol Pa'oel
de cdtre Sfintul Teofilact al Bulgariei, apare la Bucuregti in trei volume,
intre anii 7904-7906\'. Dupi cum am vdzut, ,,tdlmdcirea" accstei talcuiri a
fost ficuti de mitropolitul Veniamin Costachi dupd varianta in greaca
modemA a SfAntului Nicodim Aghioritul, publicati in anul 1819. Prin
publicarea acestui manuscris la inceputul secolului nostru, Sfantul Sinod
aducea un omagiu mitropolitului Veniamin la 100 de ani de la infiinlarea
Seminarului de la Mdndstirea Socola?'6. Aceastd editie a fost ingrijiti gi

Manuscrisele acestor traduceri se pdstreazA parfial (numai tomul I9i III) in

:rs

fondurile Bibliotecii Patriarhiei RomAne (cf. D. Fecioru, Catalogul nvnuscriselor din

Biblioteca Patriarhiei Romine, in rev. Studii Teologice,1969, nr. 3-a, pp. 232-233).
,,Avind in vedere ci h anul viitor, 1904, se implinegte una sutd ani de Ia infiinlarea
2'"

Seminarului Veniqnfut d:t^ Mindstirea Stxola, fundafiune a nemuritorului Mitropolit

Veniamin Costachi, crez6nd ci este lucru de mare cuviinfd ca gi Sfdntul Silod si aducd
marelui Mitropolit prinosul sdu de recunogtinle cu ocazia acestui centenat propunem a se
imprima cea din urm5 lucrare a sa: Traducerea tdlcuirii lui Teofilact la cele 14 Epistolii ale
SfAntului Apostol Pavel, prelucrati in limba greacd noui de Nicodim Aghioritul gi tradusd Tit
 TilIl{tT[ilIl[ CM PATft|]SPHIZICI
ALE

SLA\,TTULU| $l PREA LAUDATULUI AP0ST0L

PA\TEI,
TALCUTTE ELINE$TE
DE
FBnlcrtut TS0ltLlcT lnllBPt$coP0t BUt0rBtEl
Iilnlcltc t! l|lbr cn obtc{nittr ,*r[ilr.f
g lnpodobito c! tohrlt! lusoultrt
DB
NICODIM JGHIORlTUL
T[AousE tr uru BotIilI
DA

YENTAUIN OOgfAOgA
xrTioPouT0l t0tmyEl $r stJcEfEI

TOIdT'IJ I
CARB CUPRINDB: €P|ATO|"A CITFE iOI III It:PI3'OLA IiTAIA CiTRE COEINTENI

TIPARTTE
In zllolo Ma,ostalel Salo, lubiiorulul de Chrlstos
CAROL I
REGELE ROMANIEI
l

Ctr birrccrtt'dtlared ti dprobolea Sfdaltthi Sirod al Sjli laa Bisct'ici

At ocefale Orlodo*c Rottittc

BUCURE$TI
TTPOGRAFIA CARTI LOR B] SER/CE.' T]
1904
T1lcrirca Sfintului Ttofilact Ia cpistolele pauline Q blinti it1 i tornui ittre auii'1904-1905)
i2+

prcfalate de citre mitropolitul Atanasie Mironescu. Dar in gedinla sa din

anul 1903, SfAntului Sinod, ,,spre a reinnoi mai mult amintirea Mitro-
politului Veniamin, care de la inceputul Arhipdstoriei sale a strelucit prin
fapte de mare folos pentru Biserici gi Jar5, mai aprobi gi o alte propunere,
gi anume aceea ca dupi tipdrirea lucrdrii de fafi sd se publice din nou gi
Tilcuirea Ia Exanghelii a lui Teofilact, tradusi de invdfafii Gherontie gi
Grigorie in Mdnistirea Neam! gi tipdritd cu cheltuiala Mitropolitului
Veniamin la Iagi in 1805",''. Cu toate cd la inceputul veacului al XXlea se
dorea publicar ea Tdlcuirii ln cele patnr Eaangheiii, vitregiile vremurilor au
impiedicat aceasta str;danie, iar mai apoi cartea aceasta a fost cuprinsi
de negura uitdrii,r8.
inire ierarhii ortodocai care s-au slujit de scrierile SfAntului Teofilact au
fost gi SfAntul Nectarie al Eghinei2le (11920), un SfAnt fdcitor de minuni de
pc melcagurile Greciei, dar gi episcopul martir al Bisericii SArbe, Nicolae
Velimirovici'?z0 (11956). Acesta din urmi a scris in vremea episcopatului sdu

ron.irrepte de Mitropolitul Veniamin Costachi in ultimele zile ale viefii sale, fiind pdstratd
prini .lcrrnr numd in manuscris" (5uzmrul ydintei Sfintuhri Sinod de Ia 8 nui 1903,in Monitorul
()/rcrrri, nr. 5-1, din 8 iurie 1903) cf. Atanasie Mironescu, op. cit., pp. VI-\41.
-
I N,lanuscrisele acestor traduceri se pdstreazd parlial (numai tomul I9i III) in
ftrrrclrrrile Bibliotecii Patriarhiei Romine (cf. D. Fecioru, Catalogul nnnustiselor din
Iltbliolr:t'Lr P riLrrhie i Romine , in rev. S t udii Teologice, L969 , nr. 3-1, pp. 232-233)
.

Ju ,,Avind in vedere ci in anul viitot 1904, se implinegte una suti ani de la lnfiinlarea

St:nr jn.rrului Vcniwnin dltn Mdnistirea Socol4 fundafiune a nemuritorului Mitropolit

\/t'nranrirr Costachi, crezind ci este iucru de mare cuviintd ca Si Sfdntul Sinod sd aducd
nrarclui Mitropolit prinosul sdu de recunogtinld cu ocazia acestui centenat proptnem a se
ilttprima cea dir urmi lucrare a sa: Traducerea tilcuirii lui Teofilact la cele 14 Epistolii ale
Siirrtului r\postol Pavel, prelucrati h limba greacd noud de Nicodim Aghioritul ti tradus;
roInincgtc cle Mitropolitul Veniamin Costachi ln ultimele zile ale viefii sale, fiind pdstrati
p.ini acu:r numai in manuscris" (Sr0rrrrr ul ;edilei SfhntL ui Sinod de Ia 8 mai 1903,in Monitorul (
l)/rr'rrri, rrr.5{, din E iunie 1903) - cf. Atanasie Mironescu, op. cit., pp. VI-VII. ;
: Idem.
I Vezi H. Rovenl4 Strrdirrl Noului Testanrcnt la noi in ultinii 50 de ani,in rcv. Studii
'
Ihl ovL c, 1932, nr. 2, p. 27 8.
r" Cf. (--. Cavarnos, Snirf Nccfnrios of Aegina, Institute for Byzanthe and Modem
fircek Studies, Belmont, 7995, p. 177.
:r'Niscut la anul 1880, episqopul Nicolae a fost unul dintre cei mai prolifici scriitori
.ri llise'ricii Ortodoxe S6rbe. A fost un om foarte educat, dar de o mare simplitate, iar
rlupi ternlirlarea studiilor teologice a mai susfinut trei doctorate (Berna - Elvep4 Oxford -
Mare.r Ilritanie pi Columbia - SUA).
 115

BIISSED TIIEOPTIfIACT
^J*jqrdde!*

THE HOLY OOSPEL

EI'N'IIINF]IA
EI: TA 'I'E)IAPA IIPA I]'\'{I'I'U^IA
ACCORDING TO

by Fr. oiecE s...

dr-d4M.l&ldd^q.1.,.flu{'

fusFi^Jr.M|rdndoll

Editia aneicani - anul 1.997 Lditia n,ogrcat,i - anul 1971

gi Proloagele din Ohida, o lucrare aghiografici, unde, consemnind tradigia

biscriceascd ti poatc vreun cult local, il cuprinde gi pe Sfantul Teofilactlr.
Prima 9i singura edilic a Thlcuirii SfAntului Teofilact la Evanghelii
apirute intr-o lirnbd apuseani este edifia americand publicati in anul 1992
de cdtre Chrysostom Press. Iniliativa tipiririi in America a acestei lucrdri
aparline ieromonahului athonit Ioanichie cie la Schitul SfAntul IIie.
Traducerea din greacd in engleza anericani este ficutd de Pirintele
Christopher Stade, iar pana in anul 1997 Tftlcutrea Ecanghcliei de la Matci
cunoscuse deja patru reeditdrir::.
In Biserica Ortodoxi Creaci, ?ii lcuireo In cclc potru Et,lttghelii a SfAntului
Teofilact este cunoscuti prin traducerea din clind in neogreaci ficuti de
citre ieromonahul Calaction Camilis si publicata in doud volume intre
anii 1973-19751?3.

r:r\/ezi traducerea in limba englezi: N. Velinrirovici, Prologue fronr Ochrid,

Birmingham, 1965, p. 395.
lt Cu Tilcuireo F,unngheliai dt /n .\{afci, edibml american a iraugurat primul numir
dintr-oserie intitulatA: Blcsscd Tltcopltllact's Ey anatiou of tlu Netu Testanrent. Pani astiziau
nrai apamt rrr. 2 ti 3 dir acc'asti se rie, anumc' Jlilcr inlc lLr Et Ltnglrliilt: Llc h [4l'-ur st Lrrcrr.
ri Din motive de spaliu tipografic, prirrru i voluni (1973) cuprindc Tilcuirea Evanghc
liilor de la Matei gi Luca, t.rr cel dc-al doilea la Evangheliile de la Marcu pi loan (1975).
Pini azi, aceste clou; r'olume arr cuno-Lcut llrurleroase rer'!:litdri.
126

ti.Drrro c.Tr0Lrc.,

OEOOI'AAKTOT
?r\ !trlll{ollDN naNfA.

THEOPHYLACTI
orDr^ 0!t r.r.rrir ?otu8.!nr olir^.

tL t. t trrt! tltf. Dt rlrita

(RtT0i
efiafi f G,l lt e

'l&r'd6'!.oo,.rb.

:$l
-dm.E. -,-";,,-, n0.idD.

Pdtrologia geacd - tornul 723 Edili.t tusd - an 12000

in Biserica Ortodoxl Rusd. Thlcuirea la cele patru Euanghelii, cunoscuti

sub numele de Btagoaestnik (Bineaestitor), este foarte apreciatA ti se bucuri
de o largi rdspAndire. In anul 1988 Biserica Rusi din Exil, prin dioceza sa
australiand, retipdrea in limba rusi edilia Soikina a Blagouiestnik-ului.In
anul 1995 editura Novaia Kniga din Moscova a inceput si editeze o coleclie
,,de buzunar" cu toate tAlcuirile SfAntului Teofilact la Noul Testament. in
anul 2000, aceeagi edituri in colaborare cu editura Kovceg au publicat o
editie festivez24 a Thlcuirii celor patru Eaanghelii a SfAntului Teofilact, cu
ocazia implinirii a doui milenii de crestinism.
in Biserica Ortodoxi SArbi, Thlcuirea la cele patru Epanghelii se trad,uce
actualmente din limba greacd gi urmeazd se se tipareasc; prin ostenelile
monahilor sArbi de la Ministirea Decani.

2r Acest volum nu mai este insd in format de carte ,,de buzunar", ci h format mare
de 17x24 cm, av6nd 608 pagini.
 127

Despre edilia de fafd

Criteriile Ftiinlei textologice moderne au impus ca metod.l ir-r

imprimarea textelor de literaturi veche, redarea acestora in vegmAntul
lingvistic in care au fost elaborate. Suslinem intru totul aceste rigori
gtiinlifice in cazul in care se doregte o edi;ie academici, critici, destinat.i
in exclusivitate specialittilor. Deoarece edi;ia de fald a scrierilor SfAntului
Teofilact se doregte a fi o unealtd duhovniceascd in mAna oricirui cregtin
care ia aminte la poruncile Domnului, metoda folositi in diortosirea gi
redactarea Tilcuirii la Eaanghelii a fost in armonie cu scopul propus.
Texni Tdlcuiii Ia cele patru Eaanghelii a fost transliterat din chirilici dupd
edifia de la 1805, fiind apoi verificat gi comparat din nou cu edilia originali.
Forma transliteratd verificatd a stat la baza diortosirii textului. Diortosirea era
absolut necesard pentru ca textul si devind in intregime accesibil gi inteligibil
cititorului contemporan. in locurile - pugin numeroase, de altfel - in care am
intAmpinat dificultdfi in precizarea sensului, am consultat cAteva ed4ii (mai
vechi sau contemporane) ale Thlcuiii la Euanghelii a Sfintului Teofilact. Apoi
forrna finald a diortosirii a fost confruntati gi comparati dur nou cu edifia
originali de la 1805, ficAndu-se astfel o ultima verificare asupra muncii
intreprinse. Ne-am striduit sd intrebuin|5m instrumentele lingr.istice astfel
incAt profunzimea gi finta duhovniceascd a tAlcuirii22s sd nu fie deloc pegubitd,
cu atAt mai mult cu cAt in tdlrnicirea Cuviogilor nemteni se cuprinde un
adevdrat tezaur de duhovnicie 9i de limbd romineasci veche. Bogdlia
materialului lexico-semantic, articulat intr-o topici flexibild cu nuanli
retoric-discursivi este specifici textelor cu caracter omiletic din literatura
noastrd veche. Ne-am dorit ca prin munca de diortosire si nu umbrim gi si
nu pigubim limb a Tfrlcuiii, care este plini de frumusefe, vitalitate gi adAncime,
pdstr6nd irfelesurile adAnci ale graiului bisericesc. Din aceastd pricini, au
fost evitate cu totul neologismele, fiind pdstrate mai toate cuvintele vechi
carepAnd astazi sunt irxtrebuinlate in textele bisericegti gi liturgice.
In ce privegte redactarea gi structurarea conlinutului lucrdrii, sunt
necesare ma i mu lte preciziri.
Atat viala SfAntului Matei scrisi pe scurt de SfAntul Sofronie, cAt 9i
cea scrisd de Sfintul Mucenic Dorotei, au fost inlocuite cu viafa SfAntului
Apostol Matei, scrisi pe larg gi publicatd in Vielile Sfinlilor - edifia ingrijiti
de Pdrintele Ioanichie Bdlan.

rrr Vezi tAlcuirea Sfdntului Teofilactla Mdtei 5,'13.

126

,,Capetele Evangheliei" (care nu sunt altceva decAt titlurile capitolelor)

prezcntc in edifia 1805, au fost trecute de noi in cadrul Cup rinsuhti, iar htlului
fie'cirui capitol din edilia de fali i-am subordonat printr-o note titlul original
al capikrlului din edifia 1805. Pentru inlesnirea unei priviri de ansamblu
asupra structurii Evangheliilor, s-a alcituit la fiecare Evanghelie o Scard a
'irttttonirii. Aici sunt infdligate in idei rezumative toate cele prezentate in
capitolcle Evangheliilor, fiind indicate gi versetele corespunz;toare.
In ce privegte textul Sfintelor Evanghelii, acesta a fost actualizat dupd
edi;ia sinodald a Sfintei Scripturi din anul 1988, deoarece aceaste edilie a
cunoscut dupd 1989 rnai multe reeditiri gi se bucurd in momentul de fafi
de cea mai largd rdspAndire in rAndul credinciogilor. Acolo unde existd
deoscbiri intre versetelc tAlcuite in edi;ia de la 1805 9i edilia mai sus
por.rre'rriti, diferenlele sunt precizate prin numeroase note.
Pcntru a inlesni o vedere unitara asupra furtregii tAlcuiri a SfAntului
Teofileict la Evanghelii, dar gi asupra intregii Scripturl prin intermediul
tAlcuirii, trm subordonat fiecdrui verset (sau grup de versete) trimiterile
biblice prezente in edilia din 1805, cumulAndule cu cele din edilia din 1988
a S.fitttci Scripturi. Aceste trimiteri au fost confruntate gi imbogifite cu cele
din edilia Nortlui Testanrcnt comentat al iPS Bartolomeu Valeriu Anania.
Scoliile gi insemnirile Cuviogilor Gherontie gi Grigorie sunt marcate
prin note precedate de indicafia: [1805]. Toate celelalte note gi insemniri
aparlin edifiei de fald.
Pentru inlesnirea utilizdrii acestei talcuiri, in antetul fiecirei pagini
este indicat numdrul capitolului din Evanghelie; inaintea fiecdrui verset
(sau grup de versete) este indicat capitolul 9i numirul versetului, iar in
alcituirca indicilor nu s-a ficut trimitere la numarul de pagind, ci la versetul
sau grupul de versete tilcuite.
Rcferinlele biblice din textul tAlcuirii sturt cele din edifia 1805, insi acestea
au fost completate cu trimiteri scripturistice la toate textele citate in cadrul
tAlcuirii 9i care nu sunt identificate in traducerea Cuviogilor Gherontie gi
Crigoric. Toate referinlele biblice din textul tAlcuirilor au fost sistematizate
intr-ur-r lrrrlice scripturistic. Penhrr o orientare tematicd in cadrul Tdlcuirii, s-a
alcituit un Indice real si ononnstic prin intermediul cdruia cei interesali vor
putea afla grabnic care este invdlitura SfAnfului Teofilact privitor la diferite
tcme. S-a alcdtuit, de ascmene4 un Indicc al nuntelor proprii tklcuite de citre
SfAntul Teofilact gi un llrirce nl refeintelor eranghelice upor de relinut sau care
stutt ittrebuit$ate deseori. Accsta din urmd ne poate fi foarte util celor care nu
cunoagte'm inteSral textul Evangheliei, ci doai am refinut anumite pasaje prin
iutermedir-rl lecturilor particulare sau a citirilor din timpul sfintelor slujbe.
 Acestor indici li se aldturi in acest volum al ?lilcuiii Sfintei Euanghelii de
Ia Matei gi cAteva anexe editoriale: (1,) Zilele de prdznuire ale Sfnlilor Apostoli;
(2) Despre tdlcuirea uersetelor 46-50 din capitolul 12 al Eaangheliei de la Matei;
(3) A treia sutd a capetelor despre dragoste ale Sffrntului Maxim Mdrtuisitorul -
capetele 21.-36; (4) Cuahnt al Sfhntulni loan Damaschin, despre aenirea lui
Antihist; (5) Cuaknt al Sfkntului Efrem Sirul, pentru a Doua Venire a Domnului,
sfarpitul lumii pi uenirea lui-Antihist ; (6) Cdteaa nrgdciuni din rdnduiala liturgicd
a Trioduhti - Dtminica Infricopdtoarei ludecdli; (7) Vedenia Sfdntului Ntfon,
Episcoput Constant ianei, despre lnfricosat oarea I udecatd.
Ne-am strdduit ca prin tot aparatul auxiliar, Thluirea la Eaanghelii sit
devind un instrument util in stridania de inlelegere gi propovdduire a
CuvAntului lui Dumnezeu, dar mai cu seamd gi intAi de toate ne dorim ca
acesta si fie un sprijin real pentru cei care se sArguiesc sd fie cu luare aminte
in viata lduntrici. Motivatia care a stat la baza alcituirii indicilor este un
cuvAnt al SfAntului Ignatie Briancianinov, prin care ne inva|5 aga: ,,Ji-a venit
in minte un gAnd bun? Opregte-te! In nici un caz nu te gAndi sd{ pui in
practicd firi a{ examina, fird a medita Sirn}i in inimd vreo inclina}ie buni?
Opregte-te! Nu te ldsa dus de ea. Consultd Evanghelia. Vezi daci gAndul tiu
cel bun, inclinalia ta cea bund sunt conforme cu sfintele invdlituri ale
Domnului. Vei vedea foarte repede cd nu existd nici o legdturi intre binele
evanghelic ai binele firii omenegti cdzute. Binele firii noastre cezute este
amestecat cu rdul, de aceea el insugi a devenit riu, dupd cum o mAncare
delicioasd 9i sdndtoasd devine otravd cAnd este amestecati cu aceasta"2?5.
Cei care iau aminte la acest cuv6nt al SfAntului Ignatie vor in;elege cd
acegti indici sunt de neapiratd trebuinfd, atAt din pricina imprigtierii minfii.
datoratd feluritelor pricini, cAt gi din cauza neputinlei gi uitirii, ciror4 ca unii
ce suntem oameni, tofi ne supunem intr-o misuri mai mare sau mai micd.
Unele adnotdri din edijia de fagi cuprind lamuriri asupra textului,
dar gi cAteva pasaje din uneie scrieri ale Pirinlilor filocalici. Aceste pasaje
patristice nu au scopul de a-i exalta pe cititori punAndu-le inainte cuvinte
pi invildturi ale Sfinlilor, ci intAi de toate completeazd gi dezvoltd tAlcuirea
Sf6ntului Teofilact, dar deopotrivi ne aratd gi cAt este de micd miisura
duhovniceascd a celor care trdim in aceste vremuri. in privinla citirii
sfinielor cuvinte, SfAntul Nil Sorski (1433-11508) scria: ,,Cei impovdrali
de multe pdcate gi bAntuifi de patimi sunt nevrednici chiar gi sd audd
asemenea cuvinte. Insi, punAndu-ne nidejdea in harul lui Dumnezeu,

xb Sf6ntul Ierarh Ignatie Briancianinov, Fdrintiturile Ospdtului, ed. EOR, Alba Iulia,
cap. Yll, p. 21.
suntem indemnafi si linem cuvintele sfintelor scrieri in minlile noastre,
ca micar sd sporim in congtiinla deciderii in care umblim"227.
Inlelegem de aici cd apropierea noastrA de sfintele cuvinte se poate
face numai prin rugiciune 9i prin citire cu luare aminte. Din aceastd pricini,
am atezat in primele pagini ale acestei cdrli Rugdciunea inainte de citirea
din Sfintele Cdrli alcituiti de citre SfAntul Ioan Guri de Aur. Fiind agezatd
astfel, cititorul o va gdsi foarte ugor de fiecare datd cAnd va dori si citeasci
dtn Tdlcuirea Ea angheli e i.
Prin zibovirea in rugiciune gi prin implinirea poruncilor evanghelice
vom dobandi luare aminte gi vom inlelege cu adevirat cele care se petrec
in viala noastrd lduntrici gi neindoielnic este ci 'n'om pricepe gi pruncia
duhovniceascd in care se afl5 cregtindtatea zilelor noastre.
intr-un articol al siu, intitulat Cuainte pentru ,,aremea de pe urmd"228,
academicianul Virgil CAndea ne spunea ca astizi mai mult ca oricAnd
invdliturile Sfinfilor ne sunt foarte la indemini, deoarece ,,cdrfile lor cu
greu obtinute, tilmicite, copiate in trecut, ne agteaptd, colbuite, pe rafturi,
sau ne imbie in edifii frumos tipdrite gi accesibile in libririi, la pangar sau
in chiogcuri, pe ulife pi in piefe".
Intre aceste carli se numiri gi 7ii lcuirea celor patru Eaanghelii aSfAntului
Teofilact, care ndddjduim si nu devinl o carte ,,colbuiti" din pricind ci se
afl5 pe rafturile bibliotecilor gi nu este cercetate de nimeni. Transcriind
din chirilicd textul telcuirii de la 1805, am putut vedea ce pe numeroasele
file ale cdrtii de acum doui veacuri sunt presirate multe picdturi de ceari,
care ne spun in chip tainic ci aceastd Thlcuire a fost pricind de sfinte
privegheri. De acee4 se cuvine sI ne aducem aminte de neamul din care
ne tragem gi si nu uitim ci la infricogdtoarea Judecatd in s6nul neamului
romAnesc ne vom afla dimpreund cu tofi inaintagii nogtri care ti-au sfinlit
viafa prin implinirea poruncilor gi prin dragostea cea nemincinoasd a
Evangheliei. Dupd aceste porunci vor fi judecate toate veacurile, toate
neamurile gi fiecare dintre noi in parte.
Mullumind tuturor celor ce s-au sarguit ti au trudit in felurite chipuri
slujind aceasti carte, n;dejduim cdtre Domnul, Cel Care nimic nu trece
cu vederea gi poate sd rispldteascd prin belgug de daruri gi milostivire.
Purtdrii Sale de griji din dragostea pentru om, datordm orice lucru bun,
dupi cum ni se spune 9i in Cuadntul cdtre clf lfor al Cuviogilor Gherontie gi
Grigorie: ,,Deci, toli cei ce voiti si vd facefi fii ai zilei gi ai luminii gi sd nu

27 Cf. Cuviosul Paisie de la Neamt, Arlf obiografia unui stare!, ed. Deisis, Sibiu, 1996,p.15.
23 in revista il
Sci r rba rea la .fittd, nr. 3, 19fl7 , p. 1 .
 131

umblali intru intunericul negtiinJei; toli cei ce voili si aveli viala Domnului,
ca o oglindd inaintea ochilor vogtri celor sufletegti, gi dupi dAnsa si urmali;
toli cei ce voifi sd gtili tainele intrupirii Domnului, gi dogmele credinfei
noastre, ca sa puteti da rispuns, dupi cuvAntul Apostolului, pentru
credinla cea dintru voi; toli cei ce voili sd vd povdtuili Ia calea mAntuirii 9i
si nu vi poticnili in pripistiile pierzdrii, primifi-o cu bucurie 9i o cetili cu
osArdie, mul;umind lui Dumnezeu Celui Ce a iconomisit de a dobAndit 9i
Neamul nostru aceaste vistierie".
inainte de a inchei4 vom cere iardgi iertare tuturor cititorilor, punAnd
inainte o parte din cuvintele tipografilor editiei din L805: ,,Iar cei ce v-ali
invrednicit cu luminarea minfii, a privi in oglinda darului, bucurafi-vd
intru Domnul. $i orice gregeali vef afl4 indreptafi-o cu duhul blAndefelor,
cd intru indelungati vreme sivArgindu-se acest lucru de suflet folositor,
gtim ci 9i gregeli vom fi fdcut: unele pentru multa osteneald, fiind firea
ingreuiatd, iar altele pentru supArarea nopiii, cdci 9i noaptea de multe ori
o am avut in loc de zi. Cu plecdciune, dard, ne rugdm ca sd ne iertati, cdci
gi noi oameni suntem cupringi de sldbiciunea firii, care nu lasi pe nici un
om a fi fdri de gregeald".
Fie, dar, ca tofi dimpreuni, iertAndu-ne unii pe altii, se Pdzim draSostea
lui Dumnezeu gi prin aceasta fiind pi noi ,,pdzifi de Dumnezeu"22e, cu fricd,
cu credinli gi cu inimi curati si ne apropiem de Sfintele Taine ale lui
Hristos, care ne vor innoi in infrdlirea veselitoare gi vegnici cu toli cei
mAntuili. Iar dacd acest lucru se va sdvArgi prin fapte, in chip tainic SfAntul
Teofilact va revdrsa gi asupra noastrd binecuvAntarea sar30, zicAnd: ,,Fie ca
Dumnezeu, al Ciruia egti 9i Care te are, si te pdzeascd de tot rdul 9i
nenorocire4 sd te judece cu dreptate dupd milele Sale desivArgite gi, cAnd
tu vei fi devenit mirosul bunei miresme a lui Hristos, El sd te inalfe pe
altarul ceresc ai si facd din tine cidelnili in;elegitoare, ca sA daruiegti ca
iertfd toate darurile mAinilor gi lucrdrilor tale gi ca ardere de tot sd aduci
mireasma bineplicuti gi bineprimiti a tuturor virtulilor tale".

!o ,,Teofilact" inseamnA ,,pdzit de Dumnezeu".

a SfAntul Teofilact incheia cu aceastA binecuvAntare una dintre scrisorile sale catre
fosta impirdteasd Maria (cf. P Gautier, Theophylactc d'Aclvida - LEttrcs, Tesalonic, 1986,
pp. 140-141).
 VIATA SFANTULUI APOSTOL
9I EVANGHELIST MATEI*

Fiul lui Dumnezeu, Unul fdrd de picat, Care a venit pe pemant cu

asemdnare omeneasci, si mdntuiasci pe oamenii cei pdcdtogi, trecAnd prin
Capernaum a vdzut un om gezAnd la vami, care se chema Matei gi a zis
citre dAnsul: ,,Vino dupi Minel" (Matei 9,9). Vamegul, auzind aceasta nu
numai cu urechile trupetti, ci gi cu cele sufletegti, indatd s-a sculat de la
vamd gi, lisAnd toate, a urmat pe Hristos; apoi Domnul a intrat in casa lui,
iar Matei I-a ficut ospS|. Acolo s-au adunat la Matei vecinii lui, prietenii
lui gi mul;i cunoscufi, vamegi gi pdcdtogi gi au gezut impreund cu Hristos
gi cu ucenicii Lui. Deci, s-a intAmplat si fie acolo farisei gi picdtogi; acegti4
;ezAnd impreuni cu picdtogii, au zis citre ucenici Lui: ,,pentru ce,
Invititorul vostru minAnci 9i bea cu picitogii 9i cu vamegii?" (Matei
9,71). Iar Domnul, auzind cuvintele lor a zis cdtre dAngii: ,,Nu trebuie
doctor celor sinitogi, ci bolnavilor, ci n-am venit si chem la pociinfi

* Yezi Vic!ila Sfinlilor pe Iuna noienfurle, ed.

Episcopiei Romanului gi Hugilor, 1993, pp.
307-311.
 '133

pe cei drepfi, ci pe cei picitogi" (Matei 9,12-13). Din acea vreme SfAntul
Matei s-a ficut ucenic ai urmitor al lui Hristos 9i s-a invrednicit a fi cinstit
intre cei doisprezece Apostoli.
Acest sfAnt era fiul lui Alfeu gi frate cu Iacob, iar de cdtre ceilalgi
Evangheligti era numit Levi al lui Alfeu. Pentru aceea, vrAnd si acopere
viafa lui de vameg, pentru cinstea apostoliei, l-au numit cu nume pulin
cunoscut, adicd Levi al lui Alfeu. Iar SfAntul Matei, in Evanghelia sa scriind
insugi despre sine, din multd smerenie, arate pe fafl tuturor numele sdu,
numindu-se Matei gi povestind inaintea tuturor viafa sa de mai inainte,
nerugindndu-se a-gi mdrturisi pdcatele sale.
Iar dupi primirea SfAntuiui Duh, SfAntul Matei, mai inainte decat toli
ceilalli a scris Evanghelia in limba evreiasci, pentru evreii care crezuseri;
gi a scris-o dupi opt ani de la Indllarea Domnului, propovdduind aceasti
Evanghelie prin multe |dri. Cici a strabatut Parlia gi Midi+ binevestind
pe Hristos. Apoi a inconjurat toati Etiopia, unde ii cdzuseri sorlii, larA pe
care a luminat-o cu lumina inlelegerii Sfintei Evanghelii. Iar, mai la sfArgit,
fiind povdluit de SfAntul Duh, a venit in jinutul mAncdtorilor de oameni,
la o seminfie neagri la chip gi cu nirav de fiard gi a intrat intr-o cetate ce se
chema Mirmeni4 unde, intorcAnd cAtre Domnul cAteva suflete, le-a pus
episcop pe Platon, urmdtorul sdu gi a zidit o bisericd mici. Iar el s-a suit
pe un munte care era in apropiere 9i a petrecut pe acest munte in post,
rugAndu-se lui Dumnezeu cu sArguinld, pentru intoarcerea acelui neam
necredincios.
Atunci i S-a ardtat Domnul in chip de tAndr preafrumos, avAnd in
mdna Sa un toiag. Apoi, d6nd pace Apostolului, a intins dreapta Sa d6ndu-i
acel toiag gi poruncindu-i si se coboare din munte gi si infigd toiagul
inaintea ugii bisericii celei zidite, ,,Cici degrab - i-a zis Domnul - se va
inriddcina gi va cregte copac inalt, cu puterea Mea gi va aduce multd roadd,
intrecAnd cu mul;imea gi cu dulceala toate celelalte roade. Iar din ridicina
lui va curge izvor de api curatd 9i, daci mAncdtorii de oameni se vor spdl4
vor deveni albi; gi cei ce vor gusta din roada lui vor lepdda niravurile cele
de fiard gi vor fi oameni blAnzi gi buni".
SfAntul Matei, luAnd toiagul din mAna Domnului, a coborAt din munte,
mergAnd in cetate sd faci ceea ce i s-a poruncit. Iar ighemonul acelei cetdli,
anume Flavian avea o femeie gi un fiu, care erau chinuili de diavoli. Acegti4
intAmpinAnd in cale pe Apostol au strigat in urma lui cu glasuri silbatice,
infricogdnduJ gi zicAnd: ,,cine te-a trimis pe tine aici cu acel toiag pentru
pierderea noastrd?" Iar el, certAnd duhurile necurate le-a izgonit. Apoi, cei ce
s-au timdduit s-au inchinat Apostolului 9i au mers dupd dAnsul cu bucurie.
134

ingtiinfAndu-se episcopul Platon de venirea lui, l-a intAmpinat cu

clerul. Apoi, intrand in cetate gi apropiindu-se de biserici, a ficut precum
ii era poruncit: a infipt toiagul cel dat lui de la Domnul pi indatd inaintea
tuturor s-a ficut toiagul copac mare, dAnd ramuri cu o mullime de frunze
gi s-au ardtat roade intr-insul foarte frumoase, mari gi dulci gi izvor de api
a curs din riddcina lui.
Atunci s-au minunat iofi cei ce priveau la aceasti minune, pentru cA toatA
cetatea se strAnsese la o minune ca aceast4 mancand poame dulci din acest
pom gi band api curati. Iar SfAntul Apostol Matei, stAnd la un Ioc inalt
propoviduia cuvAntul lui Dumnezeu in limba poporului ce se adunase acolo.
Deci, indat5, toli au crezut in Domnul, iar Apostolul i-a botezat in acel izvor
ficdtor de minuni. Mai intAi a botezat pe femeia ighemonului, pe care o
izbivise de duhul cel viclean, impreund cu fiul siu; pe urmd, pe tot poporul
care a crezut in Hristos. Iar toli mAncdtorii de oameni, care se botezau, dupd
cuvAntul Domnului iegeau din apd luminafi la fald, apoi cAgtigau albiregi
frumusele nu numai trupeasci, ci gi sufleteascd, lepidAnd negreala de arap gi
imbricAndu-se intru Hristos, omul cel nou.
ingtiinlAndu-se de aceasta ighemonul, mai intAi s-a bucurat de
timiduirea sotiei gi a fiului sdu. Dupd aceea, indemnAndu-l diavolul, s-a
mAniat asupra Apostolului, pentru ce tot poporul, pirdsind zeii, alerga la
dAnsul - de aceea ti a cugetat s5-l omoare. Dar, in acea noapte MAntuitorul
S-a arltat Apostolului, poruncindu-i a indrizni cdtre El gi figiduindu-i
ci va fi impreuni cu dAnsul in mAhnirea care-i va veni. Deci, ficAndu-se
ziud,, pe cAnd Apostolul cAnta in biserici laude lui Dumnezeu impreuni
cu cei credinciogi, ighemonul a trimis patru ostagi sd-l prindi, insd aceia,
cand au ajuns la biserica Domnului, indati i-a cuprins un intuneric, incAt
abia au putut si se intoarcd inapoi.
Atunci, fiind intrebafi de ce n-au adus pe Matei, au rispuns: ,,Am auzit
glasul lui vorbind, dar n-am putut sd-l prindem". Deci, mAniindu-se
ighemonul, a trimis ostagi mai mulgi cu arme, poruncindu-le si aduci pe
Apostol cu sii4 ti de se va impotrivi cineva, neldsand s5-l ia pe acelA se-l
taie cu sabia. Dar gi aceasti socoteale a ramas fird izbAndd. Cdci, pe cdnd se
apropiau de biserici, a strilucit o lumini cereasca asupra Apostolului, spre
care ostagii neputAnd a ceut4 s-au umplut de fricd 9i, aruncAnd armele, au
fugit; apoi, intorcAndu-se, au spus ighemonului cele ce s-au f5cut.
Auzind ighemonul, s-a mAniat foarte tare gi s-a dus cu toate mul;imea
slugilor sale, vrAnd ca singur sd prindd pe Apostol. insii, cAnd s-a apropiat de
ddnsul, indatd a orbit gi cduta un sprijinitor. Apoi a inceput a ruga pe Apostol
si-i ierte picatul 9i sd-i lumineze ochii, iar Apostolul, fdcAnd semnul Sfintei
 115

Cruci peste ochii lui, i-a ddruit vederea Dar ighemonul, vdzAnd cu ochii cei
trupe9ti, insd nu gi cu cei sufletegti - cici l-a orbit rdutatea lui - n-a crezut cd
ar fi puterea lui Dumnezeu, ci vrijitorie. Apoi, luAnd pe Apostol de mAnd, il
ducea in curtea s4 ca 9i cum ar fi vrut sil cinsteasca, iar in inima sa cugeta
cele viclene, vrAnd sI ardd in foc pe Apostolul Domnului, ca pe un vrijitor.
Apostolul, vizAnd tainele inimii lui gi inlelegAnd gAndurile cele viclene,
l-a mustrat, zicAnd: ,,Prigonitorule gi vicleanule, de ce nu sivArgegti lucrul
pe care 1-ai cugetat asuPra mea? Fi ceea ce au pus diavolii in inima ta, cici,
precum vezi, sunt gata sd rabd toate Pentru Dumnezeul meu". Atunci,
ighemonul a poruncit ostagilor si-l ia pe SfAntul Matei gi, punAnduJ pe
pimAnt, sdJ intindd cu fala in sus gi si-i pironeasci mAinile 9i picioarele de
pdmAnt. FdcAndu-se aceast+ dupi porunca chinuitorului, slugile au adunat
mulfime de vile gi vreascuri; apoi au adus smoali 9i pucioasi 9i toate acestea
punAndu-le deasupra SfAntului Matei, le-au aprins. AprinzAndu-se focul
cu vipaie mare, toli credeau cd Apostolul lui Hristos va fi ars. Dar, o, minune!
indatd s-a preficut focul acela in ricoreald gi vdpaia in rou5, iar SfAntul
Matei a rimas viu, sldvind pe Dumnezeu.
VdzAnd aceast4 tot poporul s-a inspdimAntat de o asemenea minune 9i
a ldudat pe Dumnezeul Apostolului. Iar judecitorul s-a mAniat mai mult,
in loc sd cunoasca puterea lui Dumnezeu, care a pdzit viu gi nevdtdmat de
foc pe propovdduitorul lui Hristos gi grdia asupra dreptului fdridelegi,
numindul vrijiior gi zicAnd cd vrdjile au stins focul gi l-au pizit viu. Dupd
acee4 a poruncit sd adune lemne mai multe, vile gi vreascuri gi, punAndu-le
deasupra lui, sd le aprindd, iar deasupra sd toarne smoald. Apoi a adus gi pe
zeii sdi cei de aur, in numir de doisprezece 9i, punAndu-i in jurul focului, ii
chema in ajutor pentru ca SfAntul Matei, cu puterea lor si nu se poati izbivi
de vdpaie gi sd ardi in foc.
SfAntul Apostol, fiind in vipaie s-a rugat cdtre Domnul Puterilor ca sd
arate puterea Sa nebiruitd, sd vddeascd neputinla zeilor pdgAnegti gi si
rugineze pe cei ce nidijduiesc spre dAngii. $i indatd s-a Pornit vePaia
focului infricogat asupra idolilor de aur gi s-au topit ca cear4 ba inci au
ars gi mulgi din cei necredinciogi, care stdteau impreiur. Iar din topirea
idolilor a iegii un garpe ca de foc, care mergea dupd ighemon, vrAnd sd-l
vatime, incAt nu-i era lui cu putinli a fugi gi a scdpa de frica acelui4 pAnd
ce a fdcut smeriti rugiminte citre Apostol, ca sd-l izbdveasci din acea
nevoie. SfAntul Apostol Matei a certat focul gi indatd s-a stins vdpaia pi a
pierit aseminarea garpelui cea de foc. De acum, ighemonul voia si scoati
din foc pe SfAntul, insi el, fdcAnd rugdciunea cea mai de pe urmd, 9i-a dat
sfAntul sdu suflet in mAinile lui Dumnezeu.
136

Atunci judecitorul a poruncit si se aduci un pat de aur gi si se pund

pe dAnsul cinstitul trup al Apostolului, care fusese scos din foc nevdtemat.
Apoi, invelindu-l cu vegminte de mare pre|, l-a luat pe umeri impreund
cu boierii sii gi l-a dus in curfile sale. Dar el nu avea credinld desivArgitS.
De acee4 a poruncit sd faci un sicriu din fier gi punAnd intr-insul trupul
SfAntului Apostol Matei, si-l inchidd pretutindeni cu plumb gi si-l arunce
in mare, zicAnd citre boierii s5i: ,,Dacd Cel Ce l-a pdzit pe Matei intreg in
foc, il va pizi pe el gi de inec, apoi cu adevirat Acela este Dumnezeu gi
Aceluia ne vom inchina, l5sAnd pe toli zeii nogtri, Care n-au putut sA se
izbdveascd de arderea focului".
Fiind aruncat in mare sicriul cel de fier cu cinstitele moagte, noaptea s-a
aritat SfAntul Matei episcopului Platon, zicAndu-i: ,,Duminicd si mergi la
malul mirii, care este spre partea risiritului de la curfile domnegti gi sd iei
de acolo moagtele mele, care vor fi scoase la uscat". Sculdndu-se episcopul,
a mers la mare cu o mul;ime de popor, la locul ar;tat gi au aflat racla cea de
fier cu moagtele SfAntului Apostol Matei, precum i-a vestit lui in vedenie.
IngtiinfAndu-se despre aceasta, ighemonul gi boierii sii au crezut cu
adevdrat in Domnul nostru Iisus Hristos, mdrturisindu-L cu glas mare a fi
Unul adevdratul Dumnezeu, Care a pizit pe sluga Sa Matei. Apoi ighe-
monul, cizAnd inaintea raclei SfAntului Apostol, igi cerea iertare de la el
pentru gregeala sa gi cu osardie dorea si se boteze. Episcopul Platon,
vizAnd credinla voievodului gi rugdmintea lui cea cu dinadinsul pi
invdfAndu-l mult, i-a poruncit si intre in apa Botezului. Iar atunci cAnd
episcopul a pus mAna pe capul lui, voind s5-i dea nume, indatA a venit
glas de sus, zicAnd aga: ,,nu Flavian sdJ numegti. ci Matei".
Astfel, luAnd voievodul din botez numele Apostolului, s-a sArguit a fi
urmitor al faptelor lui apostolegti. Cdci, degrabd, incredinfAnd aituia domnia
s4 s-a lepidat de lumea aceasta degarta gi se sArguia intru rugdciuni in
biserica lui Dumnezeu. Apoi a fost invrednicit rinduielii preofegti de cdtre
Sfantul Platon, episcopul. Iar, dup6 trei ani, murind episcopul, SfAntul Matei
s-a aritat in vedenie preotului Matei, celui ce-gi lSsase domnia gi l-a sfdtuit
sd primeasci scaunul episcopal, dupd fericitul Platon.
LuAnd episcopia Matei cel nou, bine s-a ostenit in bunavestire a lui
Hristos gi pe mul;i intorcAndu-i de la inchinarea la idoli, i-a adus cdtre
Dumnezeu. Apoi, viefuind ani indelungafi cu pldcere de Dumnezeu, s-a
mutat citre El, stAnd inaintea scaunului Lui impreuni cu SfAntul Apostol
9i Evanghelist Matei gi se roage pentru noi, ca sd fim moptenitori ImpirSfiei
in vecii cei nesfArgifi. Amin.
 TALCUIREA
SFINTEI
EVANGHELII
DE LA MATEI
SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

iNerNrscuvANTARE

Acei dumnezeiegti birbali care au fost mai inainte de Lege, nu prin

Scripturi pi cirli erau invdfali ci, avAnd mintea curatA, de strilucirea
PreasfAntului Duh erau luminali gi aga cunotteau ciile lui Dumnezeu, El
insugi vorbindu-le guri citre guri. intru acest chip au fost Noe, Avraam,
Iov, Moise.
Dar, dupi ce au sldbit oamenii gi s-au ficut nevrednici de a fi luminafi
9i invilali de citre SfAntul Duh, a dat iubitorul de oameni Dumnezeu
Scripturile, ca mdcar prin acestea si-gi aduci aminte oamenii de voia cea
dumnezeiascd. Intru acest chip gi Hristos cu Apostolii fall cltre fald a
vorbit gi darul SfAntul Duh l-a trimis Apostolilor ca sd le fie invdlitor
[povd]uitor]. Dar, de vreme ce dupi aceea era Iprimejdie] sd rdsard cresuri
9i ndravurile noastre lbuna rAnduiald] sd se strice, a binevoit IDomnul] si
se scrie Evangheliile, ca dintru acestea invdlAndu-ne adevdrul, si nu fim
amdgili de minciuna ereziilor, nici sd se strice cu totul niravurile
Iobiceiurile] noastre.
$i poate de aceea ne-au fost date patru Evanghelii, pentru ca dintru
ele, cele patru sobomicegti fapte bune [virtu]i] si le invd]dm: berbeli4
inlelegere4 dreptatea gi intreaga inlelepciune.
Birbilia, adicd cea despre care zice Domnul: ,,Nu vi temefi de cei ce
omoari trupul, iar sufletul nu pot si-l omoare" (Matei 10,28).
138

inlelegere4 cAnd sfdtuiegte: ,,Fifi, dar, infelepfi ca gerpii" (Matei 1,0, 10.
Dreptate4 cand ne invald: ,,Precum voili si vi facl voud oamenii,
facefi 9i voi asemenea" (Luca 6, 31).
Iar intreaga infelepciune, cAnd hotdripte: ,,Oricine se uiti la femeie,
poftind-o, a gi sivArgit adulter cu ea in inima lui"l (Matei 5,28).
Incd gi in alt chip sunt patru Evanghelii: pentru ce paftu sunt stalpii
acestei lumi, iar lumea avAnd patru pirli - Risdrit, Apus, Miazdnoapte gi
Miazizi - se cuvenea ti stAlpii sd fie patru.
$i incd, patru Evanghelii sunt pentru ce pe acestea patru le cuprind:
dogme, porunci, ingroziri gi fdgiduinfe. Iar celor ce au crezut dogmelor gi
poruncile au plzit, bundtifile cele ce vor sd fie li se figiduiesc. Iar pe cei
ce nu au crezut dogmelor 9i poruncile nu le-au pdzit, cu muncile [caznele]
ce vor sd fie ii ingrozesc.

l Versetul din edifia de la l.805 este:

,,Cel ce a ciutat la muiere spre a o pofti pe ea,
iattr, a preacurvit cu dAnsa intru inima sa". ln vechime, cuvAntul mliere desemna ceea
ce in}elegem azi p rin femeie. Dtn pdcate, cel dintAi cuvint este folosit astdzi cu prisosinle
h mod peiorativ sau depreciativ pe lAngi inlelesul fires. de neaastd, solie, avAndu-l gi pe
cel d.e femeie cu apucdturi urite, cald, mahalagioaicd. Etimologic, cuv6ntul muiere provine
din latinescul mulier/mulieis. Astdzi, pentru a desemna o persoane de gen feminin este
folosit indeobgte cuv6ntul/enreie. ln limba romAni, muiere a dat ti cuvantulinmuiere, care
arati 9i insugirea d e ntoale, slab, t'drd de tdne. In cuprinsu 1 Tdlcurii am preschimbat peste
tot muiere cu femeie, socotind ce nu se cuvine a nedreptili firea femeiascd, prin care toti
am intrat in aceasti lume vSzute
In urm6 cu mai rnulli ani, pe cand trdia Pdrintele Sofronie Saharov, o credincioasd l-a
intrebat:,,De ce in convorbiri, in scrieri 9i chiar in slujbele Bisericii suntmai adesea pomenili
Sfintii? Este oare cu neputinla ca femeile si ajunge la sfin;enia birbafilor Sfinfi, 9i din
pricina aceasta se vorbegte mai mult despre Sfinli birbafi, decAt despre Sfinte femei?"
Dintru adancul siu de rugiciune, Cuviosul Sofronie i-a rispr.ns acestei femei: ,,Noi, birbafii,
scriem ti vorbim multe, dar in realitate mai degrabd femeile sunt acelea care ii intrec cu
mult pe berbali. Cine poate se a.iungi Ia sfinlenia Maicii Domnului? Gdndegte-tel De la
inceputul, pAni la sfdrgitul vie;ii ei! Sunt momente cAnd nu suntem vrednici nici mecar sa
ii rostim numele. O, Maica Domnului, Preasfdnta noastril De Durnnezeu Ndscetoarea! $i
ce va putea spr.ne cineva despre Maria Magdalena? Ai vizut cat de mult L-a iubit pe
Hristos, incAt a devenit intocmai ca ti Apostolii. Era gingaga 9i putemicS, intr-atat, incat ce
birbat ar putea si o intreaci? ln Breuteli mari ti in vremuri grele, cu prigoane pi toate
amenintirile... Sau, spune-mi, ce birbat a aluns gi a implinit nevoinfa Mariei Egipteanca?
Foarte mare pociinfd, mare pocdinr5..." (cf. Dumitra V Daviti, Anintii despre Stare!
Sofronie dela Essex, Mdnistirea Piatra-kis5,7W2, pp.79-80). Neindoielnic este ca rAspunsul
Cuviosului se adresa personal acelei femei care a intrebat gi avea gi menirea si ii fie spre
m6ngiiere ti imbArbitare, dar putem pricepe foarte utor ce invlfatura dumnezeiescului
Pdrinte Sofronie este ti cea Bisericii Ortodoxe. $i, cu adevdrat, una este fapta buni a
birbatului si a femeii.
 139

Iar ,,Evanghelie", adici ,,Bundvestire" se numegte, pentru cd ne

vestegte lucruri bune gi pline de bucurie: iertarea Pacatelot indreptare,
suire Ia Ceruri gi punere de fiu al lui Dumnezeu [infiere dumnezeiascd].
Ne vestegte incd gi lesnirea IupurinJa] dobAndirii 1or. Au doari noi ne-am
ostenit pentru cAgtigarea acestor bundtifi? Sau dintru ale noastre isprdvi Ifapte]
pe acestea le-am dobAndit? [Nu], ci cu darul gi cu iubirea de oameni a Iui
Dumnezeu ne-am invrednicit de atat de mari bunitdli.
Iar Evanghelittii sunt patru, din care doi - Matei gi Ioan - au fost din
ceata celor doisprezece, iar ceilalli doi - Marcr.r gi Luca -, din cei gaptezeci.
[Dintre acegtia doi de la urmi] Marcu a fost urmitor gi ucenic al SfAntului
Petru. iar Luca. al lui Pavel.
Matei este cel dintAi care a scris Evanghelia sa [9i a scris-o] in limba
evreiasci-- pentru cei dintre evrei care au crezut [in Hristos] -, dupi opt
ani de la Indllarea Lui; iar ioan a tilmdcit aceastd Evanghelie in grecegte,
Precum se spune.
Marcu a scris IEvanghelia sa] dupd zece ani de la Inilfarea Domnului,
fiind invilat [intru toate] de Petru. Iar Luca a scris Evanghelia dupd
cincisprezece ani.
Evanghelia SfAntului Ioan, cel prea Bogoslor' ITeolog] a fost scrisi dupi
treizeci gi doi de ani. Se spune cd dupd moartea celor trei Evangheligti,
SfAntul Ioan a cerut sA i se aduci cele trei Evanghelii ale lor, ca si le vadi
pe ele gi sd judece fsocoteascd] dacl s-au scris adevdrat. $i vizAndu-le pe
acestea le-a liudat foarte pentru adevirul lor gi, primindu-le 9i pe ele, a
scris gi el o Evanghelie, intru care a aretat pe larg ceea ce fusese scris in
scurt de ceilal;i Evangheligti. Din aceasti pricini a gi inceput de la
Bogoslovie [Teologie]. $i, fiindcd ceilalgi n-au pomenit de Fiin]a cea mai
inainte de veci a lui Dumnezeu-Cuvintul, el a bogoslovit [tcologhisit]
pentru aceasta, ca sd nu fie socotit CuvAntul lui Dumnezeu a fi om de
rAnd, adicd fdri de Dumnezeu [fird de firea dumnezeiasci].
CAci, [cu adevirat], Matei numai despre fiin]a cea dupi trup a lui
Hristos vorbegte, de vreme ce scria citre evrei, pcntru care era de ajuns si
li sc spuni gi si invele ci Hristos este din Ar.raam gi clin David. $i aceasta,
din pricini ci acela dintre evrei care a crezut in F{ristos sc mAngAie gi se
odihnegte cAnd afli ci Iisus se trage din David.
Dar, poate imi vei zice: oare nu era de ajuns un Evanghelist? Ascult5,
dar: cu adevirat era de ajuns unul, dar ca si se arate mai mult adevirul,
pentru aceasta s-a lesat a se scrie patru [Evanghelii]. Iar cAnd vei afla cd
acegtia patru nu au stat impreund, nici nu s-au sfituit unul cu altul, ci
fiecare in alt loc a triit, clar au scris ca dintr-o guri, nu te vei minuna, oare,
 de adevirul Evangheliei gi nu vei zice ci de SfAntul Duh s-au griit [au
fost insuflate]?
$i si nu spui cd nu se unesc [potrivesc] intru toate. Cd nu se vede ceva
intru care nu se potrivesc. Oare a zis unul ci S-a niscut Hristos, iar altul
cd nu IS-a niscut]? Sau, unul dintre Evangheligti a spus cd Hristos a inviat,
iar altul ci nu a inviat? Si nu fie! Pentru cd intru cele de temelie, cu totul
se potrivesc. Iar daci intru cele temeinice nu s-au deosebit, sA nu te miri
cd in cele mdrunte par cd se deosebesc -, fiindci prin aceasta mai puternic
grdiesc adevirul, ci nu intru toate s-au unit [se potrivesc], fiindcd s-ar fi
crezut ci Evangheliptii au scris stAnd impreunA gi sfetuindu-se unul cu
altul. Dar ag4 intrucat ceea ce a ldsat de-o parte unul, gisim scris la altul,
pare intrucAtva ci se deosebesc.
ll
Iar acum, si incepem alcituirea.
 l.l1

Clprrorul 1
Cartea neamului lui lisus Hristos, zdntislirea,
numele ;i na;terea)

7' 7^: Cartea neamului?

(?. r.) Romani 9. s
Pentru ce n-a zis ,,videnia" sau ,,cuvAntul", precum Proorocii? Cdci
aceia aga incepeau: ,,Videnia pe care a vizut-o Isaia" 9i,,CuvAntul care s-a
ficut citre Isai a" (lsaia 1, 1; 2, 1), Cauli a te invdla pentru ce [din ce pricini
fdceau aceasta]? Pentru cd Proorocii vesteau pentru cei impietrili cu inima
gi nesupugi, de aceea ziceau cd este videnie dumnezeiascd gi cuvAnt de la
Dumnezeu, ca si infricogeze norodul gi sd nu fie defiimate cele zise. Dar
Matei a griit citre oameni credinciogi, cu bund cunogtinli gi supugi, gi de
aceea n-a inceput precum Proorocii.
Sau, pot spune gi altceva: Proorocii gAnditor [cu gAndul] vedeau cele
pe care le griiau ca inchipuiri ardtate prin SfAntul Duh 9i de aceea le gi
numeau videnii [vederi dumnezeiegti]. Dar Matei nu cu gAndul L-a vizut
pe Hristos gi nu in ir:rchipuire L-a vdzut pe El, ci in chip simlit L-a cunoscut,
auzindu-L gi vdzAndu-L pe El in trup. Pentru aceast4 n-a zis ,,videnia
Ivederea dumnezeiascd] pe care am vizut-o" - adici ,,inchipuirea" -, ci Ia
scris],,Cartea neamului".
1, 1b: Lui Iisus
Numele acest4 ,,Iisus" nu este elinesc, ci evreiesc ai se tilmicegte
,,MAntuitor". Pentru ci evreiegte ,,Iao" inseamni mAntuire.
i, i': Hristos
,,Hristopi" - adicd ,,ungi" - se numeau impdrafii gi preolii, pentru ci
erau ungi cu untdelemn sfinlit, care curgea din cornul care li se punea pe
cap Iasupra capului].
rln edi;ia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pentrlt neanul lui Hristos".
'?[1805] Aici, in Ioc de,,Cartea neamului" lui lisus Hristos, SfAntul Ioan Gurd de
Aur a tradus ,,Cartea nagterii". Iar,,carte" numette Evanghelistul toati Evanghelia pe
care a scris-o el, dar s-ar fi iscat nedumerire, cdci aceasti carte nu cuprinde nnmai natterea
lui Iisus, ci toati r6nduiala cea dupi trup ti petrecerea Lui. Cum, dar, se numette atunci
,,Cartea nagterii"? $i, pentru a dezlega nedumerire4 zice Zigaben: ,,Fiindci hceput a
toatA randuiala gi al petrecerii Lui, ti incepdturd Fi ridacini a manhirii noastre a fost
natterea, pentru aceasta de la partea cea mai temeinici a fost numitd".
142 Capitolul 1 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Deci, Domnul se numette Hristos, adice ,,Uns" gi ca un impdrat -

pentru cd a impdrStit peste pAcat - ti ca un Preot - pentru c; S-a adus pe
Sine jertfl pentru noi (Efeseni 5, D.
S-a uns incd El 9i dupd adever cu untdelemnul cel adevarat, adice cu
SfAntul Duh, pentru cA cine altul avea pe Duhul, precum Domnul [Hristos]?
Ca intru Sfinfi darul SfAntului Duh lucr4 iar intru Hristos nu darul Duhului
lucra minunile, ci Hristos impreund cu Duhul, Care este deofiintd cu El.
1, 1d; Fiul lui David (1, 1i) Psalm 131, 11 / 2 Paralipomena 17, 11 / Luca 3, 31
A zis ,,lui lisus" 9i, ca si nu crezi cd despre un alt Isus vorbepte, a
adiugat ,,fiul lui David".
Pentru cd a fost gi un alt Isus vestit, care a fost voievod [c6rmuitor]
dupd Moise 9i care ,,ai lui Navi" se numea gi nu al lui Davld (losua 1,1.),
pentru ce acesta mai inainte de David a fost cu multe neamuri, nefiind el
din seminfia lui Iuda din care se trdgea David, ci din alta.
1, 1"; Fiul lui Avraam. (r. ?.) Luca 3. 34
Pentru care pricini a [fost] pus mai intAi David, chiar inaintea lui
Avraam? Pentru cd la evrei mai slivit a fost David gi pentru ci vremea in
care a treit el a fost mai aproape de ei decAt vremea vieluirii lui Avraam,
iar David pentru impirilie se fdcuse mai vestit. Ci intre impdrati, acesta a
fost cel dintAi care a bineplicut lui Dumnezeu gi fignduinld a primit de la
Dumnezeu cd din seminlia lui Se va ridica Hristos (Psalm 131,11). Drept
acee4 toli Il numeau pe Hristos ,,fiu al lui David". Cd precum acela i-a
urmat lui Saul, cel lepidat de la Dumnezeu 9i urAt, aga 9i Hristos, dupi ce
s-a lipsit Adam de impdrilia gi domnia pe care o avea asupra tuturor - gi
a fiarelor gi a demonilor - a venit de S-a intrupat 9i a impirifit peste noi.
'l-,2': Avraam a niscut pe Isaac;
(1.,2,) Fa..fe 21,2_g:26,18 tL,rca 3, 94
De la Avraam incepe povestirea neamului, pentru ci acesta a fost pdrinte
al evreilor (Facere '15, 13, 10 gi pentru ce el este cel dintAi care a primit
fdgdduinfele, cA intru seminlia lui se vor blagoslovi [binecuvAntai toate
neamurile (Facere 22,18). Deci, cu cuviinli de la acesta se nurnird neamul
lui Hristos, cd Hristos este din simdnla lui Avraam, intru care ne-am
binecuvAntat toli cei din neamuri (Facere 17,5), care mai inainte erarn sub
blestem. ,,Avraam" se tAlcuiegte ,,pdrinte al neamurilor" , iar ,,lsaac" -
,,bucurie", ,,rAs".
Si nu pomenegte Evanghelistul de fiii lui Avraam cei din fiitoare [ca
Agar, slujnica Sarreil - adici d elsmail (Facere 16, 15) 9i de ceilalfi -, pentru
ci iudeii nu din acegtia se tregeau. ci din Isaac (Facere 24,6-8).
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul I 743

'1,2b:lsaac a nAscut pe Iacov; Iacov a ndscut pe luda frafii lui;

9i pe
t1,2'r Facete 25,26;29, 35 / Luca 3, 33
Vezi cI pentru aceasta a pomenit Pe Iuda gi pe frafii lui, pentru cI
dintru ei au fost cele douisprezece semintii.
1, 3'r Iuda a nlscut pe Fares qi pe Zara, din Tamar;
(1, 3") Facere 38, 1-30i 45, 12 / 1 ParaliPomena 2, 4 / Luca 3, 33
Iuda avea ca nore pe Tamar prin unul dintre feciorii 1ui, anume It iar
murind acesta fird sd aibd feciori [prunci], i-a dat-o lui Onan, alt fecior al
lui. Dat secerAndu-se acesta din viafd pentru rdutatea lui, Iuda nu ia mai
dat ei alt so!. Iar e4 dorind si faci copii din sdmAnla lui Avraam, a lepidat
vilul viduviei gi punAndu-9i vegmant de femeie nirivitd [curvd] s-a
impreunat cu socrul ei ti s-au zimislit din ea doi gemeni.
$i cAnd au fost sd se nasc5, a scos feciorul cel dintAi mAna din pdntece,
ca pi cum ar fi vrut sd se nascd primul, iar moaga a insemnat degrabi cu
un fir de ald rogie m6na copilului, ca sd cunoasci pe cel intAi ndscut. Dar
acesta gi-a tras mAna inlduntrul pAntecelui gi s-a niscut celdlalt copil mai
intAi gi abia dupd aceea cel ce scosese primul mAna.
Deci, cel ce s-a niscut mai intAi a fost numit Fares, care inseamni
,,tdiere" - fiindci a tiiat rAnduiala cea fireasci -, iar cel ce a tras mAna,
Zara (Facere 38, 1-30).
$i insemneazd istoria aceastI taind, cd precum Zara a aritat intAi mAna,
9i a tras-o apoi, aga gi vieluirea cea dupd Hristos s-a aratat intru Sfinfii cei
mai dinainte de Lege gi de tdierea imprejur. Pentru cd toli acegtia [sunt
Sfinlil nu din rAnduielile gi proorociile Legii, ci pentru ci au viefuit viald
evangheliceasci. $i socotegte pe Avraam, care gi-a lisat pdrinlii gi casa
pentru Dumnezeu gi s-a lepddat gi de fire, socotette [apoi] pe Iov gi pe
Melchisedec. Iar dupd ce a venit [s-a dat] Legea, s-a tras inaPoi una ca
aceasta viefuire. $i precum acolq dupi ce s-a niscut Fares, mai pe urmd a
iegit iarigi Za14 ag4 dupa ce s-a dat Lege4 mai pe urmd a strdlucit vietuirea
evangheliceascd, insemnAndu-se aceasta cu ald rogie - care este sAngele
lui Hristos. Cd pentru aceasta a 9i pomenit Evanghelistul de acegti doi
prunci, pentru cA nagterea lor aratd oarecare lucruri tainice.
Dar, gi pentru altd pricini pomenegte de Thmar - degi nu pare a fi liudatd,
fiindci s-a impreunat cu socrul ei: ca sd arate ca Hristos toate pentru noi
primindu-le, a primit a avea ca strdmogi gi pe unii ca acegti4 ca gi prin aceasta
- adicd prin natterea dintru ei - mai vdrtos sd-i sfinleascd, pentru cd nu a
venit si cheme ,,pe cei drepfi, ci pe cei pdcitogi" (Marcu 2,17).
 144 Capitolul l SFANTUL TEOFILACT ARHIEPIscOPUL BULCARIEI

1,3b-5'; Fares a niscut pe Esrom; Esrom a niscut pe Aram; (4) Aram

a niscut pe Aminadav; Aminadav a niscut pe Naason; Naason a niscut
pe Salmon; (5) Salmon a niscut pe Booz din Rahav
('1, 3b) Facete 46,121 Rut 4, 18-19 / 1 Paralipomena 2, 5. 9 / Luca 3, 33 0, 4) Luca 2,32-33
('l, 5') loslra 5,23,25 | Rut 2,3; 4,27 I 7 Paralipomena 2, 11 / Luca 3, 32
Unii socotesc ci Rahav aceasta era Rahav curva, care a primit iscoadele lui
Isus Navi (Iosr.ra 2,1) gile-a izbdtvit pe ele gi s-a izbivit pi ea (Ios ua 6,17,23,25),
Si a pomenit despre aceasta ca si arate c; ata cum aceasta era curvd,
ata era gi adunarea neamurilor, cd au curvit intru izvodirile [min]ii] lor.
Insi, primind ,,iscoadele" lui Iisus, adici pe Apostoli gi crezand cuvintelor
I
I
lor, s-au mAntuit tofi cei din neamuri.
I
7,5b:Booz a nescut pe Iobed, din Rut (
('1, 5') Rut 4,77,2\ I 1 Paralipomena 2, 12 | Lsca3,32
Rut aceasta era de alt neam, dar s-a insolit cu Booz.
Apa pi Biserica cea din pdgAni, de alt neam fiind gi afari de agezimAnt,
a uitat norodul [a plrisit neamul] sdu 9i inchinarea la idoli gi pe tatil ei,
diavolul gi s-a luat spre nunte cu Fiul lui Dumnezeu.
1,5'-6; Iobed a niscut pe lesei; (6) Iesei a niscut pe David regele3;
David a niscut pe Solomon din femeia lui Urie
(1, 5') R'.rt 4,27 | 7 Paralipomena 2, 12 / Luca 3,32 (1, 6) Fa.erc 77,5,76 |
1 Regi 17, 12 / 2 Regi 12, 24 / 1 Paralipomena 2, 15 / Luca 3, 31
IarSgi, pomenegte de femeia lui Urj.e (2 Regi 12,14), ca si se arate ce nu se
cuvine a ne rugina de strAmogi, ci ci mai vArtos, prin sdrguinla faptelor bune
ale urmagilor se fac slivili gi aceia gi cum cd tofi sunt primifi la Dumnezeu -
chiar de se vor nagte din curvd -, numai de vor avea faptd bund.
'1,7-17: Solomon a niscut pe Roboam; Roboam a niscut pe Abia;
Abia a niscut pe Asa; (8) Asa a niscut pe Iosafat; Iosafat a niscut pe
Ioram; Ioram a niscut pe Ozia- (9) Ozia a niscut pe Ioatam; Ioatam a
niscut pe Ahaz; Ahaz a niscut pe Iezechia; (10) lezechia a niscut pe
Manase; Manase a niscut pe Amon; Amon a niscut pe Iosia; (11) Iosia a
niscut pe Iehonia 9i pe frafii lui, la strimutarea in Babilon
(1,7)3Regin,$;14,31;lt 8/l Paralipomma 3, 10 (1,9)4 Regi 15,7,3$M,m(1,10) 4Regi 20,20l
l Paralipom€na 3,13 ('1,11) 4Re8li3,3a;2a,6;2415/ 1 Paralipomena 3,15/ 2 Paralipomena 36,8
Strdmutarea in Babilon este robia pe care mai pe urmi au pdtimit-o
evreii in Babilon, fiind dugi acolo toli dimpreund.
Pentru cd ti altedatA au fost in rdzboi cu babilonienii, insd mai cu
rndsuri i-au muncit [cdznit] pe ei, dar mai apoi cu totul i-au strdmutat pe
ei din patria lor.
r In edilia de Ia 1805, in loc de ,,regele", se gesette ,,impiratul".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA N1ATEI CAPiIOIUI 1 I]5

7,72-16: Dupi strimutarea in Babilon, Iehoniar a niscut pe Salatiel;

Salatiel a niscut pe Zorobabel; (13) Zorobabel a niscut pe Abiud; Abiud
a niscut pe Eliachim; Eliachim a niscut pe Azor; (14) Azor a niscut pe
Sadoc; Sadoc a niscut pe Achim; Achim a niscut pe Eliud; (15) Eliud a
niscut pe Eleazar; Eleazar a niscut pe Matan; Matan a niscut pe lacov;
(16) Iacov a niscut pe Iosif,logodniculs Mariei, din care s-a niscut Iisus,
care se cheami Hristos.
(1,12) 4Regi 24, 5 I l Paralipomena 3, 17l 2 Paralipomena 36, 8 / 1 Fzdta 3,2;5,2 | Ltca 3,27
Din care pricini spune [este trecut aici] numele lui losif, iar nu al
Niscitoarei de Dumnezeu? Cdci ce impdrtigire are Iosif cu nagterea cea
fdrd de sdmAnld? Au doard, cu adevirat tatd al lui Hristos a fost Iosif, ca
de la losif sd se numere neamul Lui?
AscultA, dar: cu adevirat, nici o impirtigire nu are Iosif cu nattcrea
lui Hristos 9i s-ar fi cuvenit ca neamul Niscdtoarei de Durnnezr.u si-l
spuni, dar, de vreme ce era lege sd nu se pomeneasci in numirul nc;rrlullri
femeile, de aceea nu a spus [nu a fost pomenit] neamul Fecioarci. D;ir,
pomenind neamul lui Iosif, gi neamul ei a fost pomenit, pentru ca tot.r;a
era lege si nu se ia femeie din alti seminlie, nici din alti familic- - aclica
din altA rudenie -, ci din aceeagi seminlie 9i rudenie (Nwrrcri 36, 6). Dcci,
de vreme ce era o astfel de lege, aritat este ci numirandu-se ncar.nul ir-ri
Iosif, se aduce impreuni gi numdrul neamului Ndscitoarei de Dumnezcu,
cdci cu adevdrat din aceeagi seminJie era Niscitoarea de Dumnczcu gi
dintru acelagi neam. Cdci, daci n-ar fi fost a;a, cum s-ar fi logodit ctr cl?
Pentru aceast4 Evanghelistul a pizit gi legea care poruncca a nu socoti
femeile in numirul neamului, dar gi neamul Ndscitoarei dc Durnnczcr.r
l-a pomenit, numind neamul 1ui Iosif. Iar ,,birbat al Mariei" l-a numit pe
Iosif dupd obiceiul de obgte, pentru ci numim birbat al unci femci pc
logodnicul ei, chiar dacd nunta nu s-a ficut inci.
1, 17: Asadat, toate neamurile de la Avraam pini la David sunt
paisprezece;9i de la David pAni la strimutarea in Babilon sunt

t
[1805] SfAntul Epifanie scrie ci au fost doi Iehonia, unul dupd altul - adici ti t.rtiil
gi fiul sdu - care aveau acelagi nume gi pe amAndoi i-a numit Sfantul Evanghelist, irr al
treilea gir din numdrul neamurilor Dar unii dintre copitti, din nettiinl;, socotind ci ('ste
vorba de o repetare din greteal;, au scos pe un lehonia yi a9a a rdmas al treilea 9ir de 11
neamuri numai cu 13 fele [nume]. Sf6ntul Teofilact a indrcptat aici aceasti lipsi ti, ca s.
se plineasc; numirul de 14, trece strAmutarea in Babilon in loc de fa!.1 [numc].
s
in versetul de la 1805, in loc de ,,logodnicul", sc gdsegte,,birbatul".
 Capitolul 1 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPITOPUL BULGARIEI

paisprezece; ti de la strimutarea in Babilon pAnl la Hristos sunt paispre-

zece neamuri.
in trei agezdri au despdrlit neamurile, pentru ca sd arate cd iudeii, degi
au fost carmuili de judecitori - cum a fost pAnd la David -, iar apoi de
impdrafi - pAnd la strimutarea in Babilon -, gi in sfArpit de preofi - cum a
fost pAnd la Hristos -, insi nu s-au folosit de aceasta spre fapta cea bune.
pi trebuinli era de adeviratul Judecdtor gi impdrat gi Preot, Carele este
Hristos. Pentru cd, dupi ce au lipsit cArmuitorii a venit Hristos, dupd
proorocia lui Iacov (Facere 49, 10).
Dar, cum sunt de la mutarea in Babilon pAni la Hristos ,,paisprezece
neamuri", de vreme ce numai treisprezece fefe se afli [nume sunt po-
menite]? Pentru cd, daci s-ar fi pus in numdrul neamului gi femei4 am fi
putut pune aici gi pe Maria gi s-ar fi implinit numirul. Iar, daci, in numdrul
neamului nu se socotette femei4 cum vom deziega aceastd nedumerire?
La aceasta unii zic cd gi mutarea in Babilon a fost socotiti in loc de fatd [ca
un nume].
7, L8': lar nagterea lui Iisus Hristos aga a fost: Maria, mama Lui,
fiind logoditi cu Iosif e,18') Ltcat,2i,3u3s;2, s
Pentru ce a lisat Dumnezeu ca ea sd se logodeascd gi cu totul a pricinui
binuial5 oamenilor ci s-a impreunat cu dAnsa Iosif? Pentru ca ea sd aibi
un purtetor de griji intru nevoi. Fiindci el a avut grijd de ea in vremea
fugii in Egipt 9i a scdpat-o Idin primejdii]. IDar Niscitoarea de Dumnezeu
a fost logoditdl incd gi ca si se tiinuiasci de cel riu [taina intrupdrii], cdci
diavolul, auzind ci Fecioara va avea ir pantece (Isaia 7, 14), [mai ales] pe
fecioare le pAndea. Deci, pentru ca sA fie amdgit Amigitorul, se logodette
Iosif cu Pururea Fecioara [Maria], gi numai chip al inso]irii se face, iari
lucru [faptd] nu.
1,1-80: FAri si fi fost ei inainte impreuni, s-a aflat avind in pAntece
de la Duhul SfAnt6. (1 , 18b ) L\rca l, 27 , 3L3S; 2, S

Aici ,,a se aduna", impreunare Iadunare, luare] insemneaza. intrucat

mai inainte de a se impreuna [a se aduna impreund] a zdmislit ea. Pentru
aceasta 9i Evanghelistul se inspdimAnteazi gi strigi: ,,S-a aflat!", ca despre
un oarecare minunat lucru grAind.

6ln edilia de la 1805, versetul este

,,Mai inainte de a se aduna ei, s-a aflat avAnd in
' pintece din Duhul SfAnt".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul l 147

1,19:losit,logodnicul ei, drept fiind 9i nevrAnd s-o vldeascS, a voit

s-o lase in ascunsT.
(1, i9) Numeri 5, 12-31/ Deuteronom 24, 1-5
Cum este numit Iosif ,drept", dacd Legea Poruncea ca sd fie vediti
cea care sevargise preacurvie gi str se arate gi si fie munciti [si fie omorAtA]
(Leaitic 20,10), iar el voia sd acopere picatul gi sd calce Legea? Voi dezlega
aceasta [nedumirire]: mai intAi, tocmai Pentru aceasta este numit ,,drept",
cd nu voia si fie aspru, ci din multa bundtate era milostiv, aritAndu-se
astfel pe sine ca fiind mai presus de Lege gi mai presus de poruncile Legii
viefuind. Apoi, el insugi a cunoscut ci din Duhul SfAnt a zimislit ea 9i de
aceea nu a vrut s-o vddeascd gi si-i facd rdu, ca pe cea care nu din preacur-
vie, ci de la Duhul SfAnt a zdmislit, cd zice: ,,S-a aflat avAnd in pintece"
(Matei 1,, 18). Dar de cine ,,s-a aflat"? De citre Iosif, adici, a cunoscut ce
,,din Duhul SfAnt" a zimislit. Drept acee4 ,,a voit pe ascuns s-o lase pe
dinsa", fiindci nu indrdznea a avea de femeie [so]ie] pe cea care se invred-
nicise de atAta dar lde la Dumnezeu].
1.,20': $i cugetAnd el acesteas, iati lngerul Domnului i s-a aritat in
vis, griind
[Tocmai] cAnd era nedumerit dreptul Iosif, atunci ingerul a stat inaintea
iui, invifAnduJ ce sd faci. $i ,,i s-a aritatinvis", de vreme ce foarte credincios
era" Pistorilor ingerul le-a vorbit la ardtare ca unor oameni simpli, dar
acestuia i-a vorbit ca unui drept gi credincios, i-n vis. $i cum n-ar fi crezut el,
cdnd ingerul il invdfa tocmai despre cele ce avea in minte gi pe care nu le
spusese nimdnui? Cdci gAndind el, iar nu grdind, ingerul i-a stat inainte pi
de acee4 cu cuviinld a crezut el cd de ia Dumnezeu este, Pentru cd numai a
lui Dumnezeu este a cunoagte cele ascunse.
1,20b: losife, fiul lui David
,,Fiul lui David" l-a numit pe el, aducAndu-i aminte cd s-a proorocit
cddin sdmAnla lui David va fi Hristos, unele ca acestea grdindu-i: ,,Nu fii
necredincios, ci aduJi aminte de David care fdgiduinli a primit pentru
Hristos" (2 Regi 7, 12-73; Psalm 88, 34-36).
1, 20": Nu te teme a lua
Aici aratd cd se temea a o avea [lua] pe ea, ca nu cumva sd gregeascd
lui Dumnezeu, ca 9i cum ar fi avut [luat] preacurvi.
?
ln edilia de la 1805, versetul este,,Iosif, birbatul ei, drept fiind 9i nevrind s-o
vldeasci pe ea, a voit pe ascuns s-o lase pe dAnsa".
3
h edilia de la 1805, in loc de ,,9i cugetAnd el acestea", se gdsegte ,,9i acestea gindind el".
l-13 Capitolul 1 SFANTUL TEOFILACTARHIEPISCOPUL BULCARIEI

Sau, in alt chip: ,,nu te teme", adicl ,,tu te temi a te atinge de dAnsa ca
de ceea ce din Duhul Sfint a zimislit". insa ,,nu te teme a lua", adici a o
line [in casa lui], intrucAt cu cugetul gi cu pomenirea o lisase pe ea.
1,20d: Pe Maria, logodnicae ta
Aceasta inseamni: ,,Tu poate socotegti ci preacurvA este. Iar eu i;i spun
lie cd ferneia ta este, adici nu a fost stricatd de cinev4 ci logodnica ta este".
1,20": Cd ce s-a zimislit intr-insa este de la Duhul SfAntr0.
(1, 2ff) Lttca 1,35
,,Ci nu numai cd este slobodd [nevinovatd] de amestecare flri de lege,
dar chiar in chip dumnezeiesc a zimislit, lucru pentru care mai vdrtos se
cuvine sd te bucuri".
1 , 21": Ea va nagte Fiu
(1 . 21') Luca 7. 37
Si pentru ca sd nu se indoiasc; cineva zicAnd: ,,$i dintru ce voi crede
lie ci este din Duhul SfAnt [zimislirea]?", vestegte cele ce vor sd fie, [;i
;inume cd]: ,,"Va nagte Fiu", [iar nu fiicd]. Cici dacd pentru acesta voi
spune adcvdrul, atunci adeverit este ci gi aceea [e adeviratd], anume ci
"din Duhul SfAnt este"".
Si n-a zis:,,Jie ifi va na9te", ci,,v a nagte", ci nu aceluia i-a ndscut, ci la
toati lumea gi nici n-a stat darul numai imprejurul lui losif, ci cdtre toti s-a
revirsat.
1 ,21b: $i vei chema numele lui: Iisusll
('1, 21') lsaia 49,7 | Luca 1, 31 / Faptele Apostolilor 4, 12; 13, 23
,,Tu <vei numi [chema],>, oarecum ca un tati gi ca un purtitor de griji
al Fecioarei. Si nu socotegti, o, Iosife, ci de vreme ce din Duhul Sfint este
zimislirea, o vei lisa pe Fecioard neajutorati, ci Itu ii] vei sluii intru toate".
L,27': Cici El va mintui poporul Siul2 de picatele lor.
(1. 21') Faptele Apostolilor 5, 31; 13, 23, 38-39 / Romani 3, 24 I 7loan 2,2
Aici tAlcuiegte ce inseamnd ,,Iisus", adici ,,MAntuitor". ,,Ci Acesta
<va mantui pe norodul Siu", nu numai pe cel iudaicesc, ci gi pe ce1
pdgAnesc care s-a sArguit a crede gi a se face popor al Lui".

'qln edilia de la 1805, in loc de,,logodnica", se gesegte ,,muierea" [,,femeia"].

'r'jin edilia de la 1805, in loc de ,,este de la Duhul Sfdnt", se gisegte ,,din Duhul
Sfant este".
I' ln edi;ia de la 1805, aici avern: ,,$i vei numi numele lui: IISUS".
P In edifia de la 1805, in lcrc de
,,El va mintui poporul Siu", se gdsette,,Acesta va
mintui pe norodul Siu".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul I 1.1.'

Dar de ce il ,,va mintui"? Oare de rizboaie? Nu. Ci de picatcle lof.

Drept acee4 arAtat [adeverit] este cd Dumnezeu este Cel Care var sd Se
nasc5, pentru ce numai a lui Dumnezeu este a ierta picatele.
1.,22: Acestea toate s-au ficut, ca si se implineasci ceea ce s-a zis de
Domnul prin Proorocul care zice
,,Sd nu socotegti cd acestea au fost hotdrAte de Dumnezeu in vremurilc
din urmd, ci dintAi gi dintru inceput. Pentru ci 9tii, o,losifc, proorociile, cii
un gtiutor de Lege;9i adu-ji amine de cele ce s-au spus de Dornnul".
Nu spune ,,ceea ce s-a zis de Isaia", ci ,,de Domnul", ci nu om a grdit,
ci Dumnezeu prin gura omului gi pentru accasta vrednicd de credinf i
este proorocia.

1, 23": latA, Fecioara va avea in pAntece

(1, 2-1") Isaia 7, 14 / Luca 1, 3l
Iudeii spun ci Proorocul a spus ,,tinira", iar nu ,,fecioara" . Lor putem
sd le rdspundem cd in Scripturi ,,tinArd" sau ,,fecioari" inseamni acelagi
lucru, cd ,,tAndrd" este numiti cea nestricat5. Iar daci nr-r nigtea Fecioarer,
atunci cum ar fi fost semn gi lucru preaslSr'it? Asculti pe Proortrul care
zice: ,,Pentru aceasta insugi Domnul va da voui semn" (lsnit 7 , 11).
Deci, evreii, din riutatea lor cea de voie strici Scriptura;i in krc de
,,fecioari" pun ,,tAniri"1r. Dar ori ,,tAndrd" de se afl.l, ori ,,fecioar.i", sc
cuvine si inlelegem pe cea care va sd nascd, ca si frc gi minune aceast.r
Iadici in chip negrdit].
L, 23b: Si va nagte Fiu 9i vor chema numele Lui Emanuilrl, care se
tAlcuiegte: Cu noi este Dumnezeu. (1. l-lr'r lsaia 7, 1,1 / Luca .t, 3l

Iudeii spun: ,,De ce, dar, S-a numit Iisus Hristos, iar nu Emanurl?" Scr
cuvine sd zicem ci nu scrie ,,vei numi", ci ,,vor numi", adic.i insegi lucrulile
[faptele] il vor ardta pe El cA este Dumnezeu gi cu noi petrece. Pentm ci
dumnezeiasca Scripturi din lucruri Ifapte] pune numirilc. De acec.r g.isim
numele ,,Degrabi-pradi" (lsaia 8, 1, 3), mitcar ci nirneni rtu s-a numit ct-r
acest fel de nume. Dar, fiindci indati ce S-a niscut Domnul, s-a pridat 9i s-
a robit ingeldciunea, ata se spune cd S-a numit, din lucru [fapti] cigtigAncl
numlrea

r3
In textul evreiesc al proorociei lui Isaia, aflat intr-un manuscris tlescopt t it in 1c)-17,
la Qumran (lAngi Marea Moarti), se adeveregte acurat!.lea tcxtului d jn Septr.ra$int.r, cnr'('
indici termenul de,,fecioari" 9i nu cel de ,,taniri".
11
in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,vor chema numele Lui Emanuil", sc gis(':te ,,r'or
numi numele Lui EMANUIL".
150 capitolul 1 SFANTUL TEORLACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

1, 24:^$i degteptAndu-se din somn, Iosif a ficut a9a precum i-a

poruncit Ingerul Domnului si a luat la el pe logodnica sars.
Vezi, suflet plin de trezvie, cum indattr a crezut 9i indati a luat pe
logodnica sa? $i adeseori o numette pe ea ,,femeie" a lui, inllturAnd
bdnuiala cea rea 9i invdfAnd [ardtAnd] cA nu a altuia a fost, ci a lui a fost.
1-,25': $i firi si o fi cunoscut pe ea losif, Maria a niscutl5
(1 , 25') Lttca 7, 37) 2, 21
Adicd nu s-a impreunat cu ea niciodatd, pentru cd aici cuvAntul acesta
,,pAntr" nu arati cd numai pAni la nattere nu a cunoscut-g iar dupi aceasta
a cunoscut-o, ci cd nicidecum, niciodati nu a cunoscut-o pe ea Cd acest fei
de obicei [vorbire] are Scriptur4 cici la fel zice: ,,Nu s-aintors corbul in
corabie panl ce a secat apa de pe pimAnt" (Facere 8, 7), dar nici dupi
aceasta nu s-a intors. $i iarigi: ,,Iati Eu cu voi sunt in toate zilele pAni la
sfirgitul veacului" (Matei 28,20). Dar dupi sfArgit, oare nu va fi? Ba incd
atunci mai vArtos va fi!
Agadar, gi aici inlelege acest cuvAnt ,,pAntr ce a niscut", cI dupi cum
nici inainte de nagtere, ata nici dupi nagtere nu a cunoscut-o pe e4 cdci
cum s-ar fi atins de SfAnta acee4 dupi ce mai vArtos a cunoscut acea
negriiti nagtere?
Fiul slu Cel Unul-NiscuttT
1, 25b: Pe (1 , 25b ) Ltca 2, 7

Nu pentru ci s-ar fi nescut un al doilea il numegte pe Acesta ,,lntai-

Niscut", ci aga simplu, ca pe Cel Ce intii gi numai Unul S-a ndscut. Ci
Hristos este pi ,,IntAi-Niscut" - ca Cel Care intAi S-a niscut - 9i ,,Unul-
Niscut" - ca gi Cel Care nu are un al doilea frate (Luca 2,7),
1,25": Ctrruia I-a pus numele Iisusl8. ('1,25,)Ltca2,2t
Searati din nou supunerea lui Iosif, ci toate cAte i-a zis lui ingerul le-a
fdcut.

rs
ln editia de la 1805, in loc de,,logodnica sa", se gasette ,,muierea [femeia] sa".
t5ln textul de Ia 1805 versetul este urmitorul:
,,$i nu o a cunoscut pe ea, pani ce a
nlscut" (pentru acest verset vezi Fi una din ediliile Nor ui Testament comenlcf a inalt Prea
Sfinliei Sale Bariolomeu Valeriu Anania).
'7ln textul de la 1805, versetul este urmitorul: ,,Pe Fiul ei Cel intii-Nlscut".
18ln textul de la 1805, aici avem:
,,gi au chemat numele lui: IISUS".
 151

Clprrolut- 2
Magii de la Rdsdrit. Fuga in Egipt. lrod ucide pruncu.
lntoarcerea din Egipt pi arezarea in Nazaretl

2, 1": lar daci S-a ntrscut Iisus in Betleemul ludeii']

(2,1') Luca2, AB
,,Betleem" se tAlcuiegte ,,casi a pAinii", iar ,,Iudeea", ,,mirturisire". O, si
se fac5 dar ca gi noi prin mdrturisire sd ne facem case a painii celei duhov-
nicegti!
2, l.b: ln zilele lui Irod
Pomenegte de Irod, ca sd aflim ci au lipsit cArmuitorii gi impira;ii din
seminlia lui Iuda gi era de nevoie sd vind Hristos, pentru cA Irod nu era
iudeu, ci idumeu, fecior al lui Antipatru din femeie arabi. Iar dupd ce n-au
mai fost cArmuitori din Iud4 s-a plinit agteptarea neamurilor, precum Iacov
a proorocit (Facere 49, L0).

2, 1': Regele3
Ci era gi un alt Irod, care era stdpAnitor peste a patra parte din fari
Itetrarh], pentru aceea aratd dregitoria de ,,impirat" a acestuiaa.
2, 7d: lati magiis au venit in Ierusalim
Pentru care pricind vin magii? Spre osAndirea iudeilor - cici, daci magii,
oameni inchindtori la idoli au crezut, ce rdspuns vor putea da iudeii? - dar gi

h edifia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Penf rronagr si pentru onorirea pruncilor.
'
Pe t t itlloarcer?d I ui losif cu l{nrta Si ctr Iisus Pmna, dtn Egipt in Nrtzaret".
r Betleemul este cetatea iui David (loan 7
, 12),la sud de lerusalim. Betleemul este
vechiul Efrata gi aici S-a nlscut Domnul Hristos. Mai era o localitate, Betleem, in pirtile
semhliei lui Zabulon (losua 19,15); pentru al deosebi de acesta sinedrigtii il numesc
,,Betleemul Iudeii" (dupi Pr. dr. Ioan Mirce4 Dlctiorrarul NoLtLui Testtrnrcnt, ed. IBMBOR,
Bucurepti, 1995, pp. 60).
r in edifia de la 1805, in
loc de,,regele", se g;segte ,,impiratul".
I Regele
Irod cel Mare a fost fiul luiAntipatru, care a fost incepitoml dinastiei idumeene.
lrod a stapanit peste Calileea gi Iudeea din anul40 i. Hr., pini la Na;terea Domnului. Irod 9i-
a impirfit regaiul intre fiii sdi: Arhelau, (M ei2,22), lrod A:rripa 9i Filip. IrodAntipa a fost
tetrarh al Calileei gi Pereei gi este acel Irod care a poruncit tiierea capului Sfantului loan
Ilotezdtorul (Mrrtcr 1 1.1-12).in Faptele S.finlil()r Apostoli sl\t menliuati alti urmagi ai dinastiei
idumeene: Irod Agipal kop. i2) 9i Irod Agripa II kdp. 25 ;i 2ol.
'In ecliJia de la 1805, in loc tle ,,magii", se gdseite ,,magii de la risirit", cu umlatoarea
insemnare: [1805] ,,Magi" sunt numili aici nu vraiitorii care fac vriji gi farmece - dupd
1s2 c1llglut, ffiWL rectlaCr enHlm
pentru ca slava lui Hristos mai mult sd strdluceascA, ingigi magii dAnd mdrhrrie,
ei, care mai vArtos erau supugi demonilor 9i vriimagi ai lui Dumnezeu.
2, 1": De la Risirit
$i aceasta tot spre osAndirea iudeilor se face, cd aceia de la atdta
depirtare au venit, iar evreii, lAngd ei avAndu-L pe Hristos, il goneau
Iprigoneau] pe El.
2,1.L2': lntrebAnd: (2) Unde este regele iudeilof Cel Ce S-a niscut?
(2, 2') Nrrmeri24,77 / Isaia 50, 3 / Luca 2, 11
Se spune cd acelti magi sunt strinepofi [urmagi] ai lui Valaam vrijitorul
gidupd ce au aflat ei proorcrcia acelui4 care zice ,,Risiri-va stea din lacov"
(Numeri24,17), au inleles taina lui Hristos gi pentru aceasta au venit, vrdnd
si-L vadi pe ,,Cel Care S-a niscut".
2, 2b: CAci am vizut la Risirit
steaua Lui
CAnd auzi,,stea", sd nu socotegti ci aceasta a fost stea ca gi cele pe
care le vedem [pe cer], ci dumnezeiascd gi ingereasc; putere in chip de
stea aritAndu-se. Cd de vreme ce magii erau astrologi, prin ceea ce le era
lor obignuit i-a adus Domnul cdtre Sine, dupi cum 9i pe Petru, pescar
fiind, prin mulgimea pegtilor pe care i-a vdnat [prins] cu [in] numele lui
Hristos, l-a fdcut de s-a minunat. Iar ci ingereascd putere era steaua se
vede gi din aceea ci pi ziua striluce4 dar gi din aceea ci mergea cAnd
mergeau magii gi sta cAnd ei se odihneau. Incd [se mai vddegte aceasta] gi
din mergerea stelei dinspre miazenoapte - dinspre pirlile Persiei - spre
miazizi, unde se afl5 Ierusalimul; iar stea mergAnd de cdtre miazenoapte
inspre miazizi niciodati nu se gdsegte.
2,2": $i am venit si ne inchintrm Lui.
Se arati aici ci magii acettia au fost cu mari fapte bune, cici dacd in
pimAnt strdin voiau a se inchina flui Hristos], cum n-ar fi indriznit 9i n-ar
fi propovdduit in Persia?
$i auzind. regeleT lrod s-a turburat 9i tot lerusalimul impr€uni cu el.
2, 3:
Irod s-a turburat ca unul care era de alt neam gi se temea pentru
impdrifia s4 cAci cunoltea cA era nevrednic de aceasta Dar pentru care

cum au telm;cit altii inainte -, ci ,,magi" erau numifi de haldei oamenii invdtali ti filosofi
ai vremii aceleia" De acee4 dumnezeiescul Evanghelist ii numegte pe acegti birbafi,,magi",
dupd obiceiul haldeilor (vezi pi Condacul al Vl-lea al Acatistului Buneivestiri).
5
in edilia de la 1805, h loc de,,regele iudeilor", se gdsegte ,,irnpiratul iudeilor".
7ln edilia de la 1805, in de,,regele",
lcrc se gdsegte ,,impiratul".
TALCUIREA SFINTEI EVANCTIELII DE LA MATEI Capitdul 2 153

pricini s-au turburat iudeii? Ci s-ar fi cuvenit ca ei mai virtos si se bucure,

cd impdrat al impiralilor vor avea, de implralii persani inchinat. insl cu
adevdrat nebunesc lucru este reutatea!
2, 4: $i adunAnd pe tofi arhiereii gi cirturarii poporuluin, ciuta si
afle de la ei: Unde este si Se nasci Hristos?
Cirturarii erau dascdlii poporului, la fel cu cer pc care noi ii numim
grimitici [invd]a]i]. $i iconomisegte Dumnezcu ca s.l fie intrebafi acegtia,
ca sd mdrturiseasc; adevdrui ti dintru aceasta se fie osAndili, pentru ci ei
L-au rdstignit pe Acela pe Care mai inainte L-au mdrturisit.
2, 5:lar ei au zis: in Betleemul ludeii, ci aga este scris de Proorocul'
Prin care Prooroc? Prin Miheia, cici acela zice:
2,6': $i tu, Betleeme, pimAntul lui luda, nu egti nicidecum cel mai
mic intre cipeteniile lui Iuda
/2, 5") Miheia 5,.1 / Ioan 7,42
,,Mic" fiind acest4 era defdimat, iar acum pentru Hristos, Cel Care a
iegit dintru el, este vestit, incat ioli de la marginile pdmAntului vin si se
inchine acestui Betleem sfAnt.
2, 6b: Cdci din tine va iegi Conducitorullo
(2, 6t') Facere 49,7O I Apocalipsa 2, 27
Bine s-a zis aceast4 cd ,,va ie9i", iar nu ,,intru tine r.a petrece [viefui]",
cici Hristos nu a locuit in Betleem, ci din el a iegit dupd cc S-a niscut gi in
Nazaret petrecea [vie]uia] mai mult.

3
La evrei, arhiereul era ,,supremul preot", ales dintrc iiii intai-niscuti ai familier lui
Aaron din neamul lui Levi. La inceput, arhiereul era ales pentru toata viat4 dar in vremea
Mintuitorului, arhiereii erau mai mu\i gi Irod ii numea gi ii destituia dupi bunul plac
Cu toate ci erau destituifi, arhiereii rimaneau toatd viala lor membri ai sinedriu lui. insuyr
Irod, care ii destituia, la nevoie, ii chema la sfat pe toti arhiereii gi cdrturarii (Matci 2, 2).
Cirturarii pomeni;i in Evanghelie erau aceia dintre evrei care se indeletniceau cu studiul
Legii lui Moise. $i intrucdt invifau gi pe al;ii Legea, ei se numeau pi ,,invilitori de Lege"
(Luca 5,17).Mulli dintre cArturari erau chiar membri ai sinedriului, impreuni cu arhiereii
gi cu unii dintre b;tranii poporului. Cdrturarii sunt amintili adeseori 9i cu numirea de
,,farrser", iar alteori, alAturi de ei, ca in expresia: ,,cirturarii gi fariseii" (Matei 23,1-34),
degi erau aceleagi persoane, pe care Ie infmnti Mdntuitorul. Cdrturarii nLl erau nunar
dintre farisei, ci gi dintre saduchei. Nu tofi fariseii gi saducheii erau insd ,,cArturari"
(Dictio-narul Noului Testantent, ed. cit., pp. 42-,13, 86).
" In edilia de la 1805, in loc de ,,aga este scris de Proorocul", se giseste ,,aga s-a scris
prin Proorocul".
"' in edigia de la 1805, in l<)c de ,,Conducitorul", se gaseFte,,Povituitoriu".
154 Capitolul2 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

Iar iudeii zic c; acestea s-au proorocit pentru Zorobabel, dar mint cu
nerutinare, pentru ci s-a vedit cA nu este at4 c;ci Zorobabel s-a ndscut in
Babilon, nu in Betleem (1 Ezdra 3,2;5,2).Iar aceasta ne-o arati chiar numele
lui: ,,Zoro" inseamni ,,semendtura" ori ,,nagterea", iar ,,Babel" inseamnd
Babilon, adici ,,in Babilon s-a semdnat", sau,,in Babilon s-a nescut". Dar
gi proorocia in chip adeverit flimpede] ii mustri pe ei, zicand: ,,Iesirile
Lui dintru inceput, din zilele veacului"u (Miheia 5,1.). $i ale Cdrui altuia
iegirile IobArgiile] sunt ,,dintru inceput" gi ,,din zilele veacului", afard de
Hristos? Carele doui iegiri a avut, adicl doui nagteri: nagterea cea dintAi,
adicd,,dintru inceput", este de la Tatdl; iar cea de-a doua,,,din zilele
veacului", din Niscdtoarea de Dumnezeu incepAndu-Se gi sub vreme fiind.
Si spuni dar iudeii: a fost Zorobabel ,,dintru inceput"? Dar nu pot a
grii nimic!
2,6': Care va pagte pe poporul Meu Israil.

,,Y a p aqte", zice, iar nu,,va tiranisi" sau,,va m^".""

j;:lff
:it::i;tl1
impirafi, nu pistori, ci lupi au fost [pentru popor]. Hristos este ,,Plstorul",
precum Insugi zice: ,,Eu sunt Pistorul cel Bun" (loan 1-0,11-L6).
Iar cu numele de .,Israil" ii numegte gi pe cei care dintre evrei au crezut,
ca ti pe cei dintre neamuri. Pentru cd ,,Israil" se talcuiette ,,vizAnd pe
Dumnezeu"; iar cei care Il vid pe Dumnezeu israiliteni sunt, chiar de-ar fi
dintre neamuri.
2, 7': Atsnci Irod chemAnd in ascunst2 pe magi
Din pricina iudeilor i-a chemat,,intru ascuns", cdci Irod bdnuia cd
poate iudeii foarte se vor ingriji pentru Prunc ai se vor sArgui sd-L scape,
ca pe Unul Care ii va slobozi pe ei. Deci, dintru aceastd pricind, ,,intru
ascuns" se sfetuiette asupra Pruncului.
A aflat de la ei limurit in ce vreme s-a aritat steaual3.
2,7b:
Adici in aminunlime a luat ingtiinlare, deoarece inainte de a Se nagte
Domnul, steaua s-a artrtat magilor. Dar, pentru ci multi vreme aveau ei
strcheltuiascX [petreace] in caldtorie, cu mult mai inainte li s-a aretat steau4
ca str se inchine Lui. inci in scutece fiind Hristos.

rr ln edilia de la 1988, aici avem: ,,Obirgia Lui este dintru inceput, din zilele
vegniciei".
t'?ln edigia de la 1805, in loc de,,in ascuns", se gesette ,,intru ascuns".
t3ln edilia de la 1805, aici avem: ,,A cercat cu de-amlruntul de la dAngii de vremea
intru care s-a artrtat steaua".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul2 155

Iar unii zic ci indati ce S-a niscut Iisus, s-a ardtat steaua, iar magii au
venit [cAlitorit] doi ani pAnd au ajuns la El gi nu in scutece gi in iesle l-au
aflat, ci in casi cu Maica Sa doi ani avAnd El.
Dar, tu, pirerea cea dintAi si o aibi [tii] mai bune.
2, 8"; $i trimifAndu-i la Betleem, le-a zis: Mergeli 9i cercetafi cu de-ami-
nuntul despre Pruncra
^
Nu a zis .pentru Impiratul", ci ,,pentru Prunc", ci nici numele nu
suferd a-l grii. Drept aceea se videgte turbarea 9i pizma ce o are asupra
Pruncuiui Hristos.
2, 8b-9': il veli afla, vestifi-mi 9i mie, ca, venind gi eu, si mi
$i, daci
inchin Lui. (9) Iari ei, ascultAnd pe regels au plecat.
Fdri de viclegug fiind magii, socoteau cd gi Irod firi de viclegug grdiegte.
2, 9b: $i iati, steaua pe care o vizuseri in Risirit mergea inaintea lor
S-a ascuns pulin steaua din iconomie, ca si intrebe ei pe iudei gi sd se
turbure Irod 9i astfel mai vddit sd se arate adevdrul. Iar iegind ei din
Ierusalim, iarigi s-a aratat steau4 cdlduzindu-i pe ei. Drept acee4 ar;tat
este ci dumnezeiascd putere era steaua
2, 9": Pini ce a venit 9i a stat deasupra, unde era Pruncul.
Alt lucru minunat este ce steaua s-a pogorAt dintru inillime gi mai
aproape de pimAnt venind, le-a ardtat lor locul. Cici, daci li s-ar fi ardtat
lor, intru inillime rdmAnAnd, cum ar fi putut afla locul unde era Hristos?
Pentru cd stelele mult loc cuprind. Drept aceea gi tu vezi poate deasupra
casei tale 1una, iar mie mi se pare cd ea este numai asupra casei mele gi, pe
scurt. fiecdruia i se pare cd luna sau alti stea [std] numai deasupra lui.
Deci, gi steaua aceea nu L-ar fi ardtat pe Hristos, de nu s-ar fi pogorAt 9i nu
s-ar fi agezat oarecum deasupra capului Pruncului.
2,10: $i vizind ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte.
S-au bucurat, fiindcA nu s-au ritdcit gi au aflat ceea ce cdutau.
2, 11": $i intrAnd in casi, au vizut pe Prunc, impreuni cu Maria,
mama Lui (2,11') Luea 2,75-77
indatd ce a nascut Fecioara pe Prunc, L-a culcat in iesle, pentru ci nu
a aflat atunci casi, dat apoi, cu putinli 1e-a fost a afla gdzduire, unde gi
magii i-au aflat pe ei.

'{ in edi}ia de Ia 1805, in loc de ,,despre Prunc", se gasette ,,pentru Prunc".

'3 ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,rege", se gisegte ,,impirat".
156 Capitolul 2 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Ci [SfAnta Fecioard gi Iosif] s-au suit in Betleem ca sA se inscrie acolo,

precum ne spune gi Evanghelistul Luca (Luca 2, 3-4). Dat, pentru ce era
mullime multi venitA sd se inscrie, pentru o vreme n-au gdsit case ti Iastfel
Domnul] S-a ndscut in pegteri. Dar dupd aceea au gisit o casi, unde
Domnul a fost vdzut de magi.
2,17h: $i cizAnd la pimAnt, s-au inchinat Lui
Vezi strilucire a sufletului! Sdrac vedeau gi I se inchinau, cici s-a
adeverit cd Dumnezeu este. Pentru aceasta ii gi aduc Lui daruri ca unui
Dumnezeu gi ca unui om. Ci auzi:
2,11": $i deschizind vistieriile lor, i-au adus lui daruri: aur, timiie
9i smirni
e,'11,) pirde 18,76 rlsaia 50, 5
I-au adus Lui ,,aur" ca unui impirat, pentru cd suputii aur dau im-
piratului. Iar ,,timAie", ca lui Dumnezeu, cd lui Dumnezeu cu tdmAie ii
tamAiem. $i ,,smimi" I-au adus ca Celui Care avea sa guste moartea Cici
cu smimd ung iudeii la ingropare, pentru ca sd rimAnd trupul neputrezit -
fiindci smim4 fiind uscatS, soarbe umezeala gi nu lasd s; se nasci viermi.
Vczi credinla magilor? De vreme ce gi din proorocia lui Valaam au hvifat
cd Domnul gi Dumnezeu este gi Impirat gi pentru noi va si moari. $i asculti
proorocia: ,,Plecatu-s-a 9i s-a culcat ca un leu gi ca o leoaici; cine-l va scula?"
Iar prin ,,plecatu-s-a gi s-a culcat" infelege moartea Lui. pi zice apoi: ,,Cel
ce te binecuvinteazi, binecuvAntat si fiel" (Nu mei 24,9) latdDumnezeirea!
Fiihdcd puterea de a binecuvAnta numai dumnezeiasca fire o are.
2, L2: lar ltAnd, ingtiinfare in vis si nu se mai intoarci la Irod, pe alti
cale s-au dus in lara lor.
Vezi urmare [a lucrului]: intAi prin stea i-a povetuit pe ei Dumnezeu
Ia credinfi; dupl acea, venind ei la lerusalim, i-a invifat prin Proorocul cd
in Betleem Se va nagte, iar mai pe urmA, prin inger [i-a invd]atl. Iar ei se
supun ingtiinldrii, adicd dumnezeiescului cuvAnt, cici ,,luAnd ingtiinlare"
- adici de la Dumnezeu primind descoperire -, l-au ingelat pe lrod. $i nu
s-au temut cd va veni [Irod] in urma lor, ci au ndddjduit in puterea Celui
Care S-a ndscut, atat de adevirali martori au fost.
2,73':Dupiaplecarea magilor, iati ingerul Domnului se ariti in vis
lui Iosif, zicAnd: Scoali-te, ia Pruncul 9i pe Mama Lui
Vizut-ai pentru care pricind a slobozit Dumnezeu a se logodi Fecioara?
Aici fi se aratd |ie cd pentru ca si se sArguiascd [Iosif] gi se poarte grijd de
dAnsa. Si nu zice ,,ia pe femeia ta", ci ,,ia Pruncul gi pe Mama Lui", cd, de
vreme ce nu mai era nici o indoiali 9i dreptul Iosif se incredintase din
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitdul2 157

minunile de la nagtere cd de la Duhul SfAnt sunt toate, nu o mai numeltc

Ingerul pe ea ,,femeia" lui.
2,73b: $i fugi in Egipt
Fuge Domnul, ca sd ne incredinfeze cd era gi om cu adel'drat, cdci
dacd ar fi cizut in mAinile lui Irod gi n-ar fi fost tiiat, s-ar fi pdrut c.l dup.i
nilucire [inchipuire] S-a intrupat.
Iar in Egipt fuge ca gi pe acela s5-1 sfinleasci, intrucAt doui firi erau
targuri a toata rdutatea - Babilonul gi Egiptul. Babilonul l-a primit Domnul
prin magii care I s-au inchinat, iar Egiptul a fost sfinlit prin venirea Lui.
2, 13': $i stai acolo pini ce-!i voi spune
,,Stai acolo pAni !i se va porunci de la Dumnezeu", ci se cuvine si nu
facem nimic fird de dumnezeiescul sfat.
Fiindci Irod are si caute Pruncul ca si-L ucidir6.
2, 13d:
Vezi nebunie a omului care se sArguiegte si biruiascd sfatul lui
Dumnezeu? ,,Cdci, dacd nu este [Acesta] de la Dumnezeu, de ce te temi?
Iar de este de la Dumnezeu. cum vei duce Pruncul spre pierzare?"
2,'14-15: $i sculAndu-se, a luat, noaptea Pruncul 9i pe mama Lui 9i a
plecat in Egipt. (15) $i au stat acolo pAni la moartea lui Irodll, ca si se
implineasci cuvintul spus de Domnul, prin Proorocul: Din Egipt am
chemat pe Fiul Meu.

Iudeii zic cd acestea s-au zis despre norodd J:;'" iTil?;3:iff;il;

prin Moise.
Deci zicem: ce este de mirare cd s-au zis acestea despre norod - dar cu
inchipuire - gi s-au plinit intru Hristos cu adevdrat? Apoi, Cine este ,,Fiul"
Iui Dumnezeu, norodul care se inchina idolului Belfcgor 9i celor cioplrte
(4 Rcgi 17,9-13), sau Cel cu adevirat Fiul lui Dumnezeu?
2, 16^: lar cAnd Irod a vizut ci a fost amigitr8 de magi
Dupi cum Dumnezeu l-a batjocorit pc Faraon prin Moise (legire co1t.
7-11, 14), aga gi pe Irod l-a batjocorit prin magi, cici amAndoi - 9i Irod 9i
Faraon - au fost omorAtori de prunci: Faraon omorAnd partea bArbdteasc;
a evreilor celor ce erau in Egipt (lepire 1, 76), iat lrod a celor ce erau in
Betleem.

16
In edigia de la 1805, in loc de ,.si-L ucid;", se gisette ,,si-L piarzi pe E1,,.
rT
ln edi;ia de la 1805, in lcr dc ,,moartea lui lrod;', se gdsegte ,livirgirea lui Irod,,.
'n in edilia de la 1805, in loc dt' ,,a fost amigit", se afld ,,a fost batjocorit,,.
 Capitolul 2 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPITOPUL BULGARIEI

2,76b: S-a mAniat foarte gi, trirnifAnd a ucis pe tofi pruncii care erau
in Betleem
MAnia cea asupra magilor o arati asupra celor care nu i-au ficut nici
o nedreptate.
Dar, pentru care pricine a fost ingiduit si fie tiiali pruncii? Pentru ca
sd se arate riutatea lui Irod. Dar, poate vei zice: ,,Dar ca sd se arate reutatea
acelui4 pentru aceasta au fost nedreptilili pruncii?" Asculte, dar: n-au
fost nedreptdfili, ci au fost invrednicili cununilor, cd oricine pdtimegte aici
vreun rdu, sau spre dezlegarea pdcatelor pdtimegte, sau spre addugirea
cununilor; precum cu adevSrat gi pruncii acegtia mai mult se vor incununa"
2,16": $i in toate hotarele lui, de doi ani gi mai in jos, dupi timpul
pe care il aflase de la magi. (17) Atunci s-a implinit ceea ce se spusese
prin Ieremia Proorocul
Ca sd nu socoteasce [creadi] cineva ce uciderea pruncilor s-a ficut
fdrd voia lui Dumnezeu, arati ce s-a spus ti s-a Ftiut mai dinainte fiucrul
acestal.
2, L8': Glas in Rama s-a auzit (2, 18') leremia 37,75

,,Rama"1e este un loc inalt in Palestin4 cdci aceasta inseamn; numele

acest4,,inalt".
$i a cizut la sorfi spre mogtenire semintiei lui Veniamin, care era fiul
Rahelei, iar Rahela a fost ingropatd in Betleem. Deci, numegte Proorocul
Betleemul, ,,Rahela", de vreme ce in jinutul Betleemului a fost ea hgropatd
(Facere 35,19). Iar tAnguirea gi plAngerea s-au auzit in locul cel inalt. Auzi
dar, pe Proorocul [grdind]:
2, 18b: PlAngere 9i tAnguire multtr2o; Rahela i9i plAnge copiii
(2, 180) Ieremia 31, 15
Adicd Betleemul.
2,18": $i nu voiegte si fie mingAiati pentru ci nu sunt.
(2. 18') Ieremia 31,15
Doar in viala aceasta ,,nu sunt". de vreme ce sufletele sunt nemuri-
toare !

re Rama este un origel la 10 kilometri nord de Ierusalim 9i la 20 de kilometri de

Betleem. De aici au pornit iudeii fiind dugi in robia babilonici. Rahela a fost sotia
patriarhului Iacov 9i mama lui Iosif gi Veniamin. Numele Rahela se tAlcuiegte ,,oaie"
(Dicfionarul Noului Testament, ed.. cit., p. 434).
T ln edigia de la 1805, in loc de ,,plAngere gi tAnguire multi", se afld ,,plingere
9i
tinguire gi fipet mult".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 2 159

2, Dupd moartea lui Irod?t

1.9^:
Amarnic sfargit a avut acest Irod, cu friguri gi cu boald de vintre gi cu
mAncdrimea gi umflarea picioarelor gi cu putrezirea ce natte viermi a mi-
dularului celui de rutine, cu nldugeald gi cu tremurituri, cu zvAcnituri
ale mddularelot ti aga ti-a lepidat sufletul lui cel riu.
2,79b-20':latd.ci lngerul Domnului s-a aritat in vis lui Iosif in Egipt,
(20) 9i i-a zis: Scoald-te, ia Pruncul 9i pe marna Lui 9i mergi in pimAntul
lui Israil e,2rJ') re'irc 4, ts
Nu zice ,,fugi" ( Matei 2,13) ci ,,mergi", cd nu mai era pricina de temere.
2,20b: Cdci au murit cei ce clutau si ia sufletul Pruncului.
Unde este Apolinarie22, care zice ci Domnul nu a luat suflet omenesc?
Ci spusa aceasta il mustre.
2,27-22": Iosif, sculAndu-se, a luat Pruncul 9i pe mama Lui 9i a venit
in plmAntul lui Israil. (22) $i auzind, ci domnegte Arhelau in ludeea, in
locul lui lrod, tatil s5u, s-a temut23 si meargi acolo
Trei feciori a avut Irod: pe Filip, pe Antipa gi pe Arhelau. Deci a poruncit
ca Arhelau si fie impirat, iar ceilalli erau stdpAnitori pe cAte o a patra
nrvro Itorrrrhi I
$i s-a temut Iosif a merge,,in pimAntul lui Israil", adici in Iudeea,
pentru ci gi Arhelau era asemenea tatdlui sdu.
Iar acest Antipa este noul irod, care l-a tdiat Iucis] pe inaintemergdtorul.
2,22b: $i,luind porunci in vis, s-a dus in pirfile Galileii.
(2. 22b ) Lsca 2. 39
Galileea nu era pimAnt al lui Israil, ci al neamurilor gi de aceea iudeii
ii priveau pe galileieni ca pe o uraciune.

I In edilia de la 1805, in loc de,,dupi moartea lui lrod", se gisegte ,,iar dupi ce s-a
strvirgit Irod".
2r Apolinarie, episcop de Laodicee4 afirma
ci Hristos este cu totul deosebit de noi,
neavdnd suflet omenesc. SuslinAnd ci Hristos nu are o fire omeneascd deplin6,
apolinarismul a fost condarnnat de Sinodul al ll-lea ecumenic (381) gi combitut de SfAntul
Atanasie cel Mare, SfAntul Grigore de Nazianz, Sfdntul Grigore de Nissa 9i de alfi Sfinfi
Pdrinli. Apolinarie a murit pe la anul 390 d. Hr.
:3
[1805] Dar de ce se temea sA meargi in ludeea? Din pricina lui Arhelau? Fiindci,
atunci trebuia sd se teame se meargi ti h Galilee4 cici acolo stipAnea Irod, fratele acestui4
dupi cum scrie Luca (3, 1). lnse, Betleemul fiind ln ludeea, era pricinuitor de hdoiald
[binuialil (dupi Zigaben).
150 Caprtolul2 SFANTUL TEoFILACT ARH IEPIToPU L BULcARIEI

2,23': $i venind, a locuit in oragul numit Nazaret

(2, 23') Judecitori 13, 5 / Luca 2, 39 / Iorn 1, 45

9i cum este cu putinle ca Luca sd spune ci dacd s-au implinit cele

patruzeci de zile dupi Nagtere gi a fost linut Pruncul in brafe de Simeon,
S-a pogorAt Domnul in Nazaret, iar Matei sd scrie cA dupA intoarcerea din
Egipi au venit in Nazaret? Invafi-te, agadarl Cele ce le-a trecut sub tdcere
Matei, le-a spus Luca - adici dupd ce S-a niscut, a implinit cele patruzeci
de zile gi dupi aceea S-a pogorAt in Nazaret. Aga spune Luca (2, 39), iar
Matei spune cele de dupd aceasta: ci a fugit in Egipt, apoi s-a suit din
Egipt in Nazaret. Deci, nu se impotrivesc unul altui4 ci unul - adicd Luca
- vorbegte despre pogorarea de la Betleem in Nazaret, iar Matei de suirea
de dupi acee4 din Egipt in Nazaret.
2,230: Ca si se implineasci ceea ce s-a spus prin Prooroci, ci Naza-
rinean Se va chema. (2, 23t) tudecitoii 13, 5

$i care Prooroc a zis aceasta nu se gtie acum, fiindci din nepurtarea de

griji a iudeilor gi din pricina deselor robii, multe cdrli s-au pierdut. Insd,
poate era aceasta o predanie nescrisi a iudeilor.
Ia r ,,nazarinean" inseamnd ,,sfinfit" . Deci, de vreme ce SfAnt este Hristos,
dupd cuviinld a fost numit ,,nazatinean", cd Domnul de mulli Prooroci a
fost numit ,,SfAntul lui Israil" (Psalm 70,25; 88, 18; Isaia 1, 4 etc).
 161

Clprrorur 3
loan Botezdtorul. Botezul lui lisusl

3, 1': in zilele acelea

(3,1')Marcn7,4lLuca 1, 80, 3, 2-3 / loan 1, 6, 28 / Faptele Apostolilor 13, 24
Nu atunci cAnd Domnul era Prunc gi locuia in Nazaret, ci zice aga
simplu, adici in vremea aceea de dinainte de neamul acesta de acum.
3, 1,; A venit Ioan Botezitorul
Ioan pentru aceasta a fost trimis de Dumnezeu c4 mustrAnd pe iudei,
s5-i plece spre a veni intru simlirea riutdlilor lor gi aga si-L primeasci pe
Hristos. Cdci, daci nu ajunge omul intru simlirea pdcatelor sale, nu vine
intru pocdinfi. Deci, a fost trimis Ioan.
3, 1'-2': $i propoviduia in pustia Iudeii, (2) spunind: Pociifi-vi
(2'l lezechiil 18, 30 / Matei 4, 17;10, 7 / Marcu 1, 15
Pentru cd iudeii erau trufagi, ii silegte pe ei la pociinld.
3, 2b: CA s-a apropiat implrilia Cerurilor
impdrifia Cerurilor numegte cea dintAi gi cea de a doua Venire a lui FIristos,
dar gi vieluirea cu fapte bune. Cici dacd noi, cildtorind pe pimAnt, ca in Ceruri
petrecem Ivie;uim], iar nu in impdtimire viefuirn,Impdrdfie avem a Cerurilot'.

rin editia de la 1805, titlul capitolului este: ,,itttii loan a propotdduit inpnrd!ia Ccrurilor.
Penlru Botezul Donnului d,' lu luan
'?
Iar Sfdntul Simeon Noul Teolog ne invali ti acestea: ,,G5) De la dumnezeiescul
Eotez primim iertarea picatelor sivartite ti ne eliberdm de vechiul blestem gi ne sfinlim
prin venirea SfAntului Duh. Dar harul desdvirgit, dupd cuvAntul: "Voi locui 9i voi urnbla
intru ei" (2 Connlcni 6,16), nu-l pimim atunci. Aceasta e al celor ce s-au intdrit in credinli
ti arate acest har prin fapte. Cdci dupd ce ne-am botezat, abdtandu-ne spre fapte rele gi
de rugine, lepidim cu totul gi sfintirea insdgi. Dar, prin pocdin|6 pi mdrturisire gi lacrimi,
primim pe misura lot mai intai iertarea pdcatelor sivartite gi, prin aceast4 sfintirea ti
harul de sus. (46) De Ia pocdinld ne vine spilarea intinAciunii faptelor ruginoase. Dupd
ea primim impirtigirea de Duhul SfAnt. Dar nu in chip simplu, ci dupd credin;4 simfirea
pi smerenia celor ce s-au pociit din tot sufletul. lnsa numai dupd iertarea deplini a
pdcatelor de mai inainte, primiti de la pirintele care ne-a luat asupra sa" De aceea, bine
este si ne pociim in fiecare zi, pentru porunca ce s-a dat. Cici indemnul: "Pociili-vi, ci
s-a apropiat Impirifia Cerurilor" (Matai 3,2), ne aratd lucrarea aceasta ca fiind fdri
hotar" (Filocalia ronfineascd, in traducerea Pirintelui Dumitru Stiniloae, vol 6, A doua
sutd a capetclor de Dumnezau cuudntdtoare ,i fdptuitoare, capetele 45-46, ed. IBMBOR,
Bucuregti, 7977, pp. 75-76).
 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

3,3: El este acela despre care a zis Proorocul Isaia: Glasul celui ce
strigi in pustie: Pregitifi3 calea Domnului, drepte facefi ciririle Lui.
1,3/ Luca 1,75)3,4Iloa 7,23
(.1,3) Isaia 40,3 / Marcu
,,Cale" numegte Evangheli4 iar ,,c5ltiari", poruncile Legii, ca unele ce
erau roase gi vechi. Deci, zice: ,,Git4i-vd pentru petrecerea evangheliceascd,
iar poruncile Legii, drepte, adicd duhovnicegti le facegi, ci Duhul drept este".
Deci, atunci cind ii vezi pe iudei c; trupegte infeleg Lege4 atunci si
gtii cd n-au ficut,,drepte ciririle", adici nu inleleg Legea duhovnicegte.
3, 4': Iar Ioan avea imbricimintea lui din pir de cimili
(3, 4') 4 Regil,8 I Zaharia 13, 4 / Marcu 1, 6

$i cu portul lui indemna spre pociinJi, ci purta haind de plAngerea.

Se crede ci intre dobitoacele de mijloc se numere cimila: deoarece
rumegi, este socotitd dobitoc curat, dar pentru cA are copita despicatd,
este dobitoc necurat (Leaitic 17,4.
Deci, pentru ci Ioan gi pe norodul ce pirea a fi curat - adic6 pe iudei
- pe cel necurat - adici al neamurilor - le-a adus lui Dumnezeu, gi
gi
pentru ci a fost mijlocitor al Legii Vechi gi al celei Noi, pentru aceasta
purta [imbriciminte din] pdr de cdmild.
3, 4b: $i cingtrtoare de pieles imprejurul mijlocului
(3, 4') 4 Regi 1, 8/ Marcu 1, 6
Tolii Sfinlii sunt aritali de SfAnta Scripturi incingi, ca cei ce sunt
pururea in lucrare - pentru ci cei lenegi gi care trdiesc in desfitiri nu se
incing, cum sunt saracinii -, sau pentru cd au omorAt patimile poftei. Ceci
cureaua este parte de dobitoc mort.
3, 4': lat hrana lui era licuste6 9i miere silbatici (3, 4") Marcu 1, 6

3ln edifia de la 1805, in loc de

,,pregititi", se gasette ,,getili".
a Privind la
icoana SfAntului Ioan Botezitorul, se cade si ludm aminte la ceea ce
spunea Cuviosul Isihie Sinaitul: ,,Smerenia gi reaua pitimire slobozesc pe om de tot
p6catul. Cea dintai taie patimile sufletului, cea de a doua pe ale trupului" (Filocalia
romineascd, vol. 4,lntiia sutd, cap 75, ed. Humanitas, Bucuregti, 2000, p. 65).
5ln edifia de la 1805, h loc de,,cingitoare de piele", se gasette
,,briu de curea".
6ln versetul de la 1805, in loc de se afld Astizi,
,,licuste", ,,acrides". ,,acrides" este
tradus numai cu sensul de ldcuste. Licustele din Orient, care se mencau, erau mai mari
ti erau pregitite pentru hranA in mai multe feluri: fie uscate la soare, fie afumate, fierte
sau prerite la foc i presdrate cu sare. lnca ti astazi oamenii sdraci dh acele locuri se
hrinesc ai cu ldcuste.
[1805] Acest cuvAnt, ,,acrides" este grecesc 9i are mai multe in]elesuri; de acee4 unii
au tdlrnicit aici ,,ldstari de ierburi", altii au scris ca de o buruiand numiti ,,acris", iar altii
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 3 163

Unii zic ci ,,acridele" sunt buruieni, allii cI sunt muguri de copaci,

adicA poame sdlbatice. Iar ,,miere silbatici" este cea fdcutd de albinele
silbatice gi care se gasette in copaci 9i in pietre [crdpiturile stAncilor].
3,5-6: Atunci a iegit la el Ierusalimul 9i toati Iudeea 9i toati impre-
iurimea Iordanului. (6) $i erau botezali de citre el in rAul Iordan, mtrrtu-
risindu-9i picatele' (i, d) Marcu 1, 5 / Faptele Aposroliror lg, 4, 18
Micar de se gi botezau, botezul lui Ioan nu aducea iertarea PAcatelot
ci numai poc5inJa o propoveduia Ioan gi astfel ii aducea citre iertarea
pdcatelor, adicd la botezul lui Hristos povdfuia. Insd numai botezul lui
Hristos ddruia iertarea picatelor.
mulli din fariseiT
3, 7": Dar v5zAnd Ioan pe
,,Fariseu" inseamnd ,,despirlit", cici li pdrea lor a fi cu viafa gi
cunogtinia despdrlili de ceilal;i oameni gi mai presus de er.
3, 7b: $i saducheiE
Acegtia nu credeau nici in Inviere, nici in Ingeri, nici in duhuri. $i
numele lor inseamnd ,,drept" - de la ,,sedec", ,dreptate" -, ei ingigi dAn-
du-gi acest nume. Sau se numesc ata de la Sadoc, incepitorul eresului lor.
3. 7": Venind la boteze. le-a zis
Acegtia nu veneau cu socoteale dreaptd precum ceilalli, de aceea ii gi
mustri Ioan.
au tdlmdcit ,,lAcuste", cum este qi la M atcu (Mnrcu 1, 5). Acelaii Pirinte Teofilact aratd cA
gi acum in acele pdrfi licustele se m;nanca uscate ti ca Moise, ddtitorul de Lege (Lc|itrc
11,22) le numdrd cu jivinele curate, dar riu mirositoare pi nepldcute la gust.
7
Fariseii erau membrii unui partid politic-religios, ce aVea mare influenti h poporul
iudeu. Fariseii tineau strict Legea lui Moise, dar pe lAngd Lege tineau ti o seamd de
tradiJii 9i de datini ,,din bitrdni", prin care incilcau adeseori Legea Fariseii lineau insa
mai mult la litera Legii ,,care omoari" (2 Cointeni 3,6),nu la implinirea ei duiovniceascii,
ficAnd aceasta din fdlamicie, de ochii lumii (Dicliorarul NotiuiTestament, ed cit., p. 158).
3
Saducheii ficeau parte dintr-un alt partid politico-religios, insd ei erau mult mai
Iiberali pi erau 9i foarte bogali. Respectau Legea lui Moise numai in misura in care o
puteau ajusta la rafionamentele gi interesele lor, iar datinile bdtrAnilor, nici ci Ie luau in
seami. Saducheii erau pitura cea mai culti, care detinea in ierarhie 9i in sined riu rangurile
cele mai inalte. Saducheii erau suslinufi 9i sprijinili la putere de familia irodienilor, dar qi
de citre stipanirea romand. Din aceastd pricina nu erau iubili in popor, iar cu fariseii
izbuteau si se hleleagi numai in probleme de ir1teres nafional. O problemi de ,,interes
narional" a fost gi osAndirea la moarte a MAntuitorului: ,,Este de folos si moari un om
pentru popor" (Ioan 'l8, 14) - DicIionarul Noului Testamcnt, ed. cit., p. 452.
" in edilia de la 1805, h loc de ,,la botez", se gdsette ,,citre botezul lui".
164 Capitolul3 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

3, 7d: Prti de viperero, cine v-a aritat si fugifi de mAnia ce va si fie?

( 3, 7t ) Matei 12, 34; 23 , 33 I Lruca 3 , 7
Le vorbegte aspru, ceci le cunogtea rizvretirea. Dar ii pi laudi, zicAnd:
,,Cine v-a aritat voui?" Cd se minunea zA loan cum s-a fecut aceasta, ca
neamul lor cel viclean se se pocdiasca.
Iar,,pui de nipArci" ii numegte, pentru ce aceia se nasc mAnc6nd
pAntecele din care ies; aga gi acegti4 pe perinfii lor, adicd pe dascAli ti pe
Prooroci ii omorau. Iar de ,,mAnia ce va si tie", de gheenau zice.
3, 8: Facefi, deci, roadi, vrednici de pociinfi
(3. 8) Luca 3. 8
Vezi ce zice? Cd nu se cuvine numai a fugi de riutate, ci gi a face roduri
de fapte bune. Ci este scris: ,,Feregte-te de riu 9i fi bine" (Psalm 33, L3).
3,9: Si str nu credefi ci puteli zice in voi ingivi: Pirinte avem pe Awaam
(3,9") loa 8,33,37-39 / Fapt€le ApGtolilor 13,26 / Romani 4,1-16
Aceasta le era lor spre pierzanie, ci se niddiduiau in bunul neaml2.
3, 9b: Cici vi spun ci Dumnezeu poate 9i din pietrele acestea si
ridice fii lui Avraam.
Prin ,,pietre" inlelegem gi neamurile, dintru care mulli au crezut. Dar
chiar gi in inlelesul acesta zice Ioan, ci gi din pietre poate sd faci Dumnezeu
,,fii lui Avraam" , cAci ,,piatrd" era pantecele Sarrei din pricina sterpiciunii.
Dar ea a ndscutt (Facere L1, 12; 21,1-2) Si iardsi a ridicat Domnul fii lui
Avraam ,,din pietre". CAnd? Atunci cAnd ristignindu-Se El, vizAnd mulli
pietrele despicAndu-se, au crezut (Matei 27, 51).

3, 10': lat6, securea stl la ridiicina pomilor

. (3,10') MateiT,19 / Luca 3.9
,,Securea" inseamni Judecata lui Hristos, iar ,,pomi", oricare dintre
noi. Deci cel ce nu a crezut de aici, din viafa aceast4 din ins5gi ,,ridicina"
lui se taie 9i in gheena se aruncd.
3, 10b: $i tot pomul
Chiar de s-ar trage de la Avraam.
3, 10": Care nu face roadi buni
Nu a zis ,,nu a ficut", ci ,,nu face", cici pumrea se cuvine sd aducem
,,roadi". Deci, dacd ieri ai miluit, iar astizi ripegti, nu egti bineplicut.

r0
In edilia de Ia 1805, in loc de ,,vipere", se gisette ,,nipArci".
rr Vezi nota tAlcuirii de la Matei 5,22c.
u Adici igi puneau nidejdea in riddcina norodului lor, gtiindu-se neam ales.
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul3 155

3, 10d: Se taie 9i se arunci in foc.

Adici al gheenei.
3,11' :En unul vi botez cu api spre pociinfi, dar Cel Ce vine dupi
mine este mai puternic decAt mine (3, 1i ") Marcu 1, 8 / Luca 3, 16 /
loan 7, 15-76, 26-27 , 33 / Fap tele Apos tolilor 1, , 2, 4 77, 76; 79 , 4
Le-a zis lor: ,,Facefi roadi", iar acum le aratd care este roada: sd creadi
in,,Cel Ce vine dupi" el. Iar,,Cel Ce vine dupi" el este Hristos, Care gi
dupd nagtere era dupd el, gase luni in urmi. $i era gi dupd ardtare,
^cu
fiindcd mai intAi s-a aretat Inaintemergdtorul, apoi Hristos, Care a gi fost
rnirturisit de el.
3,77b: Lui nu sunt vrednic si-I duc incilfimintear3
( 3,'l'|b ) Luca 3, 75 I loan 7, 27
Astfel zice ce nu este nici sluga cea mai de pe urmi a Lui pentru ,,a le
!ine" pe acestea. Iar prin ,,incilliminte" se infeleg cele doui pogorAri ale
Lui: cea din Cer pe pdmAnt gi cea de pe pimAnt la iad, cdci ,,incilfiminte"
sunt trupul cel de piele t^i murirea [moartea]. Aceste doud pogorAri nu le
poate,,finea" [cuprinde] Inahtemergitorul, neputAnd a infelege cum s-au
fdcut [petrecut]1{.
3, 11': Acesta vi va boteza cu Duh Sfint 9i cu foc.
(3, 11') Marcu 1, 8 / Luca 3, 15 / loan 1, 33 / Faptele Apostolilor 1, 5 ; 11, 16

,,Adici vi va umple pe voi cu indestulare de darurile SfAntului Duh,

de vreme ce botezul meu nu di darul duhovnicesc, pentru ce nu dd nici
iertarea pdcateior. Iar Acela gi vd va ierta voui picatele gi Duh cu
indestulare vd va da".
3,72' : El are lopata in mini
(3, 12") Lura3,77
,,Dar, sd nu socotifi ci de vefi fi botezalidupi aceea veti
de Acela 9i
gregi, indati vd va gi ierta pe voi, cdci are Domnul 9i "lopati", adicd
cercetare 9i judecati".
3, 1-2': $i va curiti aria Sa
B.12b) Llca 3.17
Adici Biserica o va curdli, ca pe cea care are multi botezafi, precum in
arie [se curd]d] toati aritura. Dintre acegti4 unii sunt ,,pleavi", cafi sunt
upori gi sunt purtali de duhurile rdutdlii, iar alfii ,,grau", care gi pe allii
folosesc Ai hrinesc prin invildturd gi prin lucrare.

13
in edigia de la 1805, aici avem: ,,Ciruia nu sunt indestulat a-I finea incillimintele"
tr Adici, nepricepAnd, necuprinzAnd taina lor.
 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

3, 12': $i va aduna grAul in jitnili, iar pleava o va arde cu foc nestins.

( 3, 12') Maleahi 3,3,19 I Lu.a 3,77
,,Nestins" este ,,focul" acela. Iar Origen bArfegte [hulegte] spunAnd cd
va fi sfArgit al muncilor [caznelor iadului]15.
3,73-L4": ln acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, citre
Ioan, ca si se boteze de citre el. (14) Ioan insi ll oprea, zicAnd:
(3, 13) Marcu 1, 9 / Luca 3. 21
Fiind curat, Hristos Se boteazi ca sd ne spele pe noi ;i sd ne arate noui
ci atunci cand vom voi a ne boteza trebuie mai dinainte sd ne curdfim, ca
si nu spurcim Botezul, ti apoi cu ugurinl5 se ne indArjim intru obignuinJa
cea rea [de mai dinainte de Botez].
Iar Ioan il opregte pe Domnul, pentru ca si nu socoteasci cei ce-L
vedeau ci Se boteazd spre pociinld, ca unul din cei mul;i [ca toti ceilal]i].
3, 1-40: Eu am trebuinli si fiu botezat de Tine
Cu adevirat avea nevoie inaintemergitorul sd fie curdfit de Domnul,
cici ca unul ce se trdgea din Adam, trigea Iavea] asupra lui gi intiniciunea
cea din neascultare. Iar Hristos, intrupAndu-Se, pe toti i-a curilit.

3, 14': $i Tu vii la minez

Nu a indrdznit sd spund ,,Tu vii sd Te botezi de citre mine", ci ,,9i Tu
vii" , atAt [de mult] se sfiia [de Domnul].
3,15": $i rispunzind, Iisus a zis citre el: Lasi acum
Zice [Domnul]: ,,Acum lasi [si fie aga]. Dar va veni gi vremea cAnd
cuvioasa slavi o vom [o voi]16 ave4 micar cd acum nu este aratatA".
3, se cuvine noui si implinim toati dreptatea
1.5b: Cd. a9a
,,Dreptate" este numitd Lege4 iar firea omeneascd era blestemati, cici
nu putea slvdrgi Legea (Galateni 3, 10-13).
,,Deci, pentru ca Eu am sivArgit [implinit] 9i pe celelalte ale Legii gi
^
Imi lipsegte doar a Mi botez4 aceasta sdvArgind voi slobozi firea de
blestem. Ci aceasta Mi se cuvine Mie".

ts Aici, Sfantul Teofilact se referd la invatitura lui Origen despre apocatastaze

(,,restauralia generald"), care a fost condamnatd de cel de al V-lea Sinod Ecumenic de la
Constantinopol, din anul553. Conform acestei intelitoare invdfeturi, pedeapsa demonilor
gi a picitogilor din iad, va ajunge intr-o zi la sfArgit pi,,toli vor fi restaurali".
t6 Prin
Domnul Hristos noi am dobAndit slava infierii dumnezeiegti, pentru cd noi
toti suntem ,,un Om" (lun 17,11, 22).

-H
TALCUIREA SFINTEI EVAr,!CHELU DE LA MATEI Capitolul3 767

3,15"-16": Atunci L-a lisat. (15) Iar botezAndu-Se Iisus

(3, 15') Marcu 1,9 / Luca 3,21
Iisus Se boteazd.la treizeci de ani, cdci aceastd varste primegte lpoate
purta] toate picatele. in vArsta dintAi [a copildriei] este multd nein]elepciune,
iar in cea de a dou4 a tinerelii este mult; vipaie a poftei gi a mAniei. Iar la
virsta bdrbdfiei, multi este iubirea de argint. Deci, a agteptat aceastd vArstd,
ca prin toate vArstele sd plineascd Legea gi si ne sfinleascd pe noi.

3, i60; CAnd iegea din ap5

ManiheiilT spun ci gia lisat flepddat] trupul Sdu in Iordan 9i alt trup
a aritat, dupd nilucire [inchipuire]. Dar de aici li se astupi gura flor
pAcdtoase], ci Iisus, Cel Care a intrat in api, Acelagi a gi iegit gi nu altul.
3, 15': lndati Cerurile s-au deschis
Adam a furcuiat Cerurile, iar pentru Hristos se deschid, ca sA cunogti
gi tu cd atunci cAnd te botezi, Cerurile le deschizi.

3, 16d-1.7': $i Duhul lui Dumnezeu S-a vizut pogorindu-Se ca un

porumbel 9i venind peste El. 07) $i iati glas din Ceruri zicAnd
(3,16t) lsaia 77,21 Marcu 1, 10 / Luca 3, 221 loan 7,32-33 (3,77') Psalm2,6 I
Matei 17, 5 / Marcu 1 ,11 I L\ca3,22;9,35 I zPetru7,17 l 7loan 5,7'9
Duhul SfAnt Se pogoard pentru a mirturisi cd mai mare este Cel Care
Se boteazi, decAt cel ce boteazd. Fiindcd iudeii pe Ioan il aveau [la] mare
[cinste], iar de Hristos nu atata aveau giLjAtt (loan 1, 26). 9i au vdzut to]i pe
Duhul venind peste Iisus, ca sd nu socoteascd ei cA glasul care zicea: ,,Acesta
este Fiul Meu Cel iubit" s-a fdcut pentru loan, ci vizAnd pe Duhul SfAnt, si
creadd ci glasul este pentru Iisus. $i [s-a ardtat] ca un ,,porumbel", ca semn
albundtifii gi blajinitdlii gi pentru cd porumbelul este preacurat gi nu petrece
[triiegte] unde este impu]iciune [necuri]iel. Asemenea 9i SfAntul Duh.

tt Maniheismul, doctrind religioase gnostici din OrientulApropiat, a fost intemeiati

de persanul Mani (Maniheu), pe la jumAtatea veacului al IIIlea d. Hr. AceastA erezie
suslinea cd lumea este guvernatd de doui principii: binele gi riul, afirmAndu-se totodatd
cd materia este rea h sine gi de aceea oamenii se pot mantui numai prin asceza cea mai
riguroasd gi prin mortificarea trupului. Maniheii spuneau despre Hdstos ca a avut trup
adevArat, dar nu un trup material, ci unul spiritual. Aceaste erezie a fost comb6tut; de
Sf6ntul lgnatie Teoforul, Sfintul Irineu, Tertulian, Clement Alexandrirul ti alli Sfinti
Pirinfi ai Bisericii.
13
Adictr nu Il luau in seamd pe Domnul Hristos aga precum ficeau cu SfAntul Ioan
BotezAtorul.
168 Capitolul 3 SFANruL TEOFILACT ARHIEPITOPULBULCARIEI

Precum in vremea lui Noe porumbita a vestit incetarea potopului

(Facere 8,8-11), aducAnd mHdite de mislin, aga gi aici, Duhul SfAnt aratd
incetarea pdcatelor. Acolo mlddila de rndslin, aici, mila lui Dumnezeure.
3,'17b: ,,Acesla este Fiul Meu Cel iubit intru Care am binevoit".
G,17) Psaln2,7I Matei 17,5 / Marcu 1,11 I Ltca3,2219,35Iloa 5,37 I
Efeseni 1, 6 / Coloseni 1, 13 /2 Petru 1. 17 l7loan5.7-9
Adici ,,intru Care Mi odihnesc, intru Care imi place".

re Vezi gi tAlcuirea d.e la Matei 6, 1.7-18 9i 25,1-5.

 r69

Clpnorul 4
Iisus este ispitit de diaaolul. Inceputul propoudduirii Lui.
El cheamd pe cei dinthi ucenici Ia apostolat
;i uindecd tot felul de bolnat,ir

4, 1': Atunci lisus a fost dus de Duhul in pustiuz

(4, 1') ludecitori 13, 24 / Iezechiil 3, 14 / Marcu 1, 12 / Luca 4, 1
invdlAndu-ne pe noi ca dupe Botez sd ne agteptam mai vArtos la ispite,
[M6ntuitorui] este,,dus" de Duhul cel Sfant [in pustie]. Pentru cd nimic
nu fdcea firi de Duhul. $i Se duce in pustie, ca si ne arate noud cd diavolul
atunci ne ispitegte, cAnd ne va vedea singuri gi neaiutorali unul dinspre
altul3. Deci, se cuvine ca fdrd sfdtuire sh nu indrdznim intru noi ingine.
4, lt': Ca si fie ispitit de citre diavolul. (4, 1r'.) Sirah 2, 1 / Marcu 1, 13
,,Diavol", numit, pentru cd L-a clevetit
care insearnnd ,,clevetitor", este
pe Dumnezeu citre Adam, zicAndu-i: ,,Dumnezeu vi zavistuiegte voui
[pizmuiegte slava voastrd]" (Fscere 3,5-6).inci gi acum Idiavolul] clevetegte
citre noi fapta cea bund.
4,2': $i dupi ce a postit !4.2"t lelirc 34,2813 ReBi 19, E / Luc. 4. 2
este armi mare [puternici] impotriva
A postit ca si ne arate ci postul
ispitelor, dupi cum lScomia pAntecelui este incepitura a tot pAcatul.
Patrszeci de zile 9i patruzeci de nopfi (4,
4, 2b:
2,) reeire 34,28 / Marcu 1, 13

[Domnul Hristos] postegte tot atAtea zile cAte au postit gi Moise (leslre
24,18) prllie (3 Regi 1.9, B).Iar dacd ar fi postit{Domnull mai multe zile, s-ar
fi pdrut [crezut] ci nilucire [inchipuire] este Intruparea"

' In edilia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pentru postrrl

9i pentru ispitq lui Histos.
Pentru clrcnnrea lui Petru pi a lui Andrei pifiilor lui
a Zeuedeu" .

: Dupd o veche traditie, locul din pustie in care a fost ispitit Mantuitorul de cdtre
diavolul este Muntele Carantaniei (de la Quaranta = 40). in pirfile Iordanului, nu departe
de unde boteza Ioan, spre nord-vest de Ierihon, se afla o regiune stearpa gi stancoasa,
dintre cele mai secetoase din lume. Nu avea nici ap5, nici vegetatie, nici drumuri, iar
aerul, care era dogorAtor din pricina argilei soarelui, era cu neputinta de suportat. in
acest pustiu al Carantaniei - care dup6 o veche tradilie ar fi muntele Duc4 avAnd o
indltime de 473 de metri - a fost ispitit Domnul Iisus Hristos (Diclionar!l No ului Testament,
ed. cit., p. 335).
3
Adici fdrd ajutor de la aproapele.
77O Capitolul4 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

4, 2': La urmi a fl5manzit.

(4,2') Lsca 4,2
CAnd a dat voie [a ingdduit] firii, ,,a flimAnzit" ca sd dea pricini diavo-
lului sd vini la El gi si se lupte cu el prin foame gi aga sel biruiascd gi si-l
surpe, iar biruinla sd ne-o dea noui in dar.
4,3: $i apropiindu-se, ispititorul a zis citre El: De egti Tu Fiul lui
Dumnezeu, zi ca pietrele acestea si se faci pAini.
(4,3)L!.a4,g
A auzit tAlharul Idiavol] glasul cel din Cer, dar vdzAndu-L cd fldmAn-
ze9te, se indoia: ,,Cum si fldmAnzeasci Fiul lui Dumne zeu?" De aceea il
ispitegte, ca sd cunoascd [afle]. il gi magulegte, crezAnd cd poate si-L amd-
geascd, zicAnd: ,,De egti Tu Fiul lui Dumnezeu".
Dar, poate te intrebi ce pecat este se faci pietrele p6ini? Asculti dar:
pdcat este a-l asculta pe diavol intru ceva. $i iarSgi, ir:rtru alt chip [de
inlelegere], n-a zis ,,piatra aceasta pAine sd se facd", ci ,,pietrele", vrAnd
ca si-L arunce pe Hristos pradd ldcomiei, cdci celui flimAnd o pAine ii
ajunge cu adevirat. De acee4 Hristos nu l-a ascultat pe el{.
4,4: lar El, rispunzAnd, a zis: Scris este: Nu numai cu pAine va trii
omul, ci cu tot cuvAntul care iese din gura lui Du-mnezeu.
(4, 4l Deuteronom E, 3 / Inlelepciune 15,26 I Lluca 4,4
Din Vechiul Testament este aceaste mdrturie 9i al lui Moise este
cuvAntul (Deuteronom 8, 3). Pentru ci evreii au fost hriniti cu mani, care

{ SfAntul Ioan Damaschinul ne invafi: ,,C6ndurile in care se cuprind toaie picatele sunt
optt al ldcomiei pAfiecelui, al caraiei, al iubiii de atgint, al miniei, al intristdii, al *dnildaiei,
al slaztei degarte gi al mindiei. Ca aceste opt gAnduri sd ne tulbure sau ca si nu ne hrlbure,
nu atAmi de noi. Dat ca se stdruiari sau ca sa nu staruiasci, sau ca sd st6meascd patimile,
sau ca si nu le stdmeascd, atimtr de noi. Altceva este adicd momeala (atac:rrl'5, a\tceva tnsofrca,
altceva lupta, altceva patima, altceya tnaoirea (consimgirea), care e aproape de fapt; ti se
aseamdri ei, altceva lucrarea gi altceva tobirea. Momeala este g6ndul adus simplu in minte
de vrdjmagul,ca depildi: fi aceasta sau acee4 curn i-a zis Domnului gi Dumnezeului nostru:

"Zi ca si se faci pietrele acestea pAini"

(Matei 3,4). Aceast4 cum s-a spus nu atamd de noi.
Insotireaestepinirea gindului strecurat de vr4mat, prcocuparea cu el gi convorbirea plicutd
a voii noastre cu el. Patima este deprinderca cu gAndul strecurat de vrd.imat, care se natte
din insofire, 9i invArtirea neconteniti a cugetdrii pi a inchipuirii in jurul lui. Lupta este
impotrivirea cugetdrii fie la stingerea patimii din gdnd sau a g6ndului pitimag, fie la invoire,
cum ziceApostolul:
"Cici trupul poftegte impotriva duhului, iarduhul impotriva trupului;
gi acestia se irnpokivesc unul altuia" (Cnlaleni 5,'17). Luarea in robie este ducerea silnici 9i
fird voie a inimii, stepaniti de preiudecati 9i de o indelungata obi9nuinfi. Inaoirea este
consimfirea cu patima de gAnd. lar lucrarea, insdVi implinirea cu fapta a gAndului pdtimag
incuviinlat. Deci, cel ce cugetA nepedmat de la inceput, sau respinge prin impotrivire pi
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI

nu era paine, dar prin cuvintul lui Dumnezeu implinea toati trebuinla
lor gi se prefdcea in toate cele ce le dorea cel care o mAnca. Deci, fie cd
poftea iudeul pette sau ou sau brAnzd, acel fel de gust i-l da lui mana
(intelepciune 16, 20-21).

4, 5; Atunci diavolul L-a dus in sfAnta cetate, L-a pus pe aripa templuluii
(t. 5) Iezechiil 8, 3; 17,1; 43,5 I L\t.a 4' 9
Aripa este o anume Parte a temPlului, cum sunt la noi cele scoase
afard din amAndoud pdrfile bisericii Iabsidele], care Par ca nilte ariPi.

certare momeal4 a tiiat dintr-o dati toate cele ce urmeaz.i" (Filxnlit t ontAneascd, vol. l, Curant
niturct ;i de sufet folosifor, ed. Humanitas, Bucurepti, 2000, pp. 187-i88).
s
ln edilia de la 1805, in loc de ,,aripa templului", se gisegte ,,aripa Bisericii". ln templu
se sdvdrgeau slujbele, se citeau 9i se explicau Legea gi scrierile Proorocilor, iar denumirea lui
era de,,templul Domnului" (Luca1,9; Et'rei 9, 6). Arct,Ia Mafei 1,5, prin,,templu" nu se
intelege nr.mai templul propriu-zis, ci intreg complexulde clddiri gizidurile care il inconjoari.
Iar in aceste ziduri erau aga-zisele portice, care erau mai inalte decat zidurile. Prin urmare,
prin,,a-ripa templului" se poate intelege zidul sau porticul cel mai inalt din extremitatea
clddirilor, zid care avea in spatele lui, spre risirit gi sud, o pripastie. De la hilgimea zidului
acest4 p6ni in fundul prdpistiei, erau ca la 50 demetri. Davolul L-a indemnat pe Mentuitorul
Hristos si Se anrnce de pe aceasti ,,aripi" (cf. Dictiounrtl Noulrri Tcstanrcnt, ed. cit., p. 43).
Trebuie si gtim ci, atat cortul pe care Moise l-a ficut din iconomie dumr.rezei ascd (le/re ctp.
25-2l), precum pi templul din Iemsalim, construit din porunca lui Dumnezeu (3 Regi 5,5; 8,
20-61), constituiau o imagine simbolicd a lumii duhovnicegti; enu luag alsildgluirii Domntrlui
gi, totodati, preinchipuiau pLinitatea Bisericii lui Hristos-Dunmezeu. in IerusaLim, primul
tcnplu a fost construit de citre Solomon (pe la anul 960 i.d.Hr), iar dupi ce acesta a fost
dirAmat (585 i.d.Hr.), a fost recuutruit cel de al doilea (53E-515 i.ct.Hr), dupi intoarcerea din
robia babilonici. Dar 9i cel de-al doilea ternplu a fost ddramat de cdtre romani, o dati cu
distrugerea Ierusalimului in anul 70.
Dupd lnvdfatura de credinli a Bisericii Ortodoxe, unul din semnele apropierii sfdr-
gitului lumii este ,,"'enirea lui Antihri st (2 Tasaloticctti 2, 3-11; 1 lonu 2, 18), care va lucra cu
apostolii sdi mincinogi tot felul de semle, ca si amageasca pe oilmeni; substituindu-se lui
Hristos, el va prigoni cu furie pe alegii Domnului (MLrtci 24, 5,11)" (cf. Pirintele Dumitru
Stdniloae, Teologit dogMticd ortodoxd, t,ol.3, ed. IBN,IBOR, Bucrepti, 1997, p. 25.1). Apadar,
reconstruirea templului dil Ierusalim (cel de-al treilea templu) va sluji lui Antihrist, cici
dintru acest sdlag va impirifi pc'ste intreaga lume. David Ben Curion - 1885-1973, lider al
sionismului muncitoresc. principaI intemeietor al noului stat lsrael 9i intAiul prirn-rninistru
al sAu intre anii 1S48-1953 - cind in anul 1962 Fi-a mirturisit previziunile sale privitor la
viitorul lumii, spunea aceste cuvinte: ,,lmag;inea lumii in 1987, aga cum se contureazi in
imaginalia mea: Rizboiul recc va de domeniul trecutului. Presiunile inteme ale
htelighenfiei in continui dezvoltare 'ine
din l{usia [... ] pot duce la o demcratizare treptat; a
Uniunii Sovietice. [...] Cu excepgia URSS, ca stat eurasiatic confederat, toate celelalte
continente se vor uni intr-o alianli molrdiald, cireia ii'"'a sta la dis;]ozifie o fort.i de polilie
172 Capitolul 4 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOpUL BULGARIEI

4,6: $i l-a zis: Dactr Tu egti Fiul lui Dumnezeu, arunci-Te jos, ci
scris este: lngerilor Sii va porunci pentru Tine 9i Te vor ridica pe mAini,
ca nu cumva sil izbegti6 de piatri piciorul Tiu.
( 4, 6) 7 Regi 7, 3 | Psalm 7O, 3; 9O, l7-l2 l Luca 4, 9-11
,,Daci Tir egti Fiul lui Dumnezeu", ca gi cum ar fi zis: ,,Eu nu cred
glasului din Cer, insi Tu, de egti Fiul lui Dumnezeu, aratd-mi mie". Micar
ci de era Fiul lui Dumnezeu, q spurcafule, oare se cuvenea si Se amnce pe
Sine jos? A cruzimii tale este aceast4 a-i arunca jos pe cei care se indrdcesc.
iar a lui Dumnezeu [este] a mantui!
Iar aceasta, ,,Te vor ridica pe mAini" (Psalm 90, 11-12), nu pentru
Hristos s-a scris. ci pentru Sfintii care au trebuinfi de ajutorul ingeresc.
Dar Hristos nu avea trebuinfd de acest4 Dumnezeu fiind.
4, 7: Iisus i-a rtrspuns: Iarigi este scris: Si nu ispitegti pe Domnul
Dumnezeul tiiu' (4. /) D€uteronom 5 .t5l L'lca4.72
Cu blAndefe il gonegte [alunge] pe el Hristos, invdfAndu-ne pe noi
[ca] prin bldnde]e si-i biruim pe demoni.

intemafionali. Toate armatele vor fi abolite pi nu vor mai exista rizboaie. La Ierusalim,
Nafiunile Unite (nipte nafiuni cu adeverat r.mite) vor construi un Altar al Profefilor care
si slujeascd uniunea confederati a tuturor continentelor; acesta va fi sediul Cu$ii Supreme
a Omenirii" (cf. rev. Look Magazine, din 16 ianuarie 1962). Este evident cd acest,,Altar al
Profetilor" este templul din care igi va,,exercita functiile" de,,impdrat, preot gijudecitor"
al intregii lumi, cel despre care Mantuitorul Hristos spuneal,,Eu am venit in numele
Tatllui Meu 9i voi nu Mi primifi; daci va veni altul in numele siu, pe acela il veli
prini" (lmn 5, 43).
Evreii consideri cd ,,Z\dll plAngerii" din Ierusalim ar face parte din structura
vechiului templu gi de aceea e de agteptat ca cel de-al treilea templu sd fie ridicat tocmai
aici. O vizualizare in direct a ,,Zidului plingerii" - live-view, cu reinnoire a imaginii in
fiecare minut - poate fi accesate pe slte-ul: Tuww.aish.corn (la link-ul wallcam)-
Atadat pentru ce: (1) in edifia de la 1805, indeobgte in loc de ,,templu", se gesette
,,Biserici"; (2) momentul reconstruirii celui de al treilea templu in Ierusalim nu este atat
de departe precum credem; (3) este cu putintd ca unora dintre fra$ii cititori ai acestei
Ttlcuii sA le fie dat si treiasci in acele vremuri; (4) suprapunerea prin inlocuire a
termenului ,,templu" cu ,,Biserici", ar putea genera o confuzie pierzetoare de suflet,
deoarece Antihristul va maimuleri rolul de ,,Dumnezeu", iar aceasti confuzie i-ar sluji
tocmai lui; atadar, din aceste patru pricini, in aceastd edilie aTilcuiii, acolo unde existi
numiri ale templului dh lerusalim cu termenul ,,Biserici" (1805), le-am inlocuit cu
,,templu", firi a mai preciza acest lucru prin note.
6ln editia de la 1805, in loc de,,ca nu curnva si izbe9ti", se gesette
,,ca nu cAndva si
impiedici".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA M,\TEI Capitolul.l 773

4,8-9: Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte inalt 9i I-a aritat
toate impirifiile lumii gi slava lor. (9) $i I-a zis Lui: Acestea toate le !i
voi da !ie, daci vei cidea inaintea mea 9i Te vei inchina mie.
(4, 8) lezechiil 40, 2 / Luca 4, 5 f4, 9) Daniil3,5 I Luca 4,6-7
Unii socotesc ci ,,munte foarte inalt" este patima iubirii de argint, intru
care vrdimagul se nevoia si-Laduci pe Hristos, insi nu bine socotesc lcugeta].
Cd in chip simfit I s-a aritat Lui diavolul, cu toate acestea Domnul gAnduri
nu a primit. Si nu fie! Deci in chip simfit I-a ardtat Lui in munte toate
impirifiile, aducAndule inaintea ochilor Lui in chip de nilucire, zicAndul
,,acestea toate Ti le voi da !ie", cici din mAndrie socotea cd lumea ar fi a sa
Aceleagi le spune gi acum celor lacomi, intrucAt cei ce se inchind lui,
aceia pe toate acestea le au.
4, 10: Atunci Iisus i-a zis: Piei, satanoT, cici scris este: Domnului
Dumnezeului tiu si te inchini gi Lui singur si-I slujegti.
(4, 10) Deuteronom 5, 13; 10, 20 / losua 24, 14 / Luca 4, 8
Domnul se mAnie asupra lui cAnd vede cd pe cele ce sunt ale lui
Dumnezeu le fdcea lsocotegte a fi] ale sale, zicAndu-I ,,acestea toate fi le
voi da !ie", ca ti cum ar fi ale lui. insi cunoatte cAt de folositoare sunt
Scripturile, cdci Domnul dintru acestea a astupat gura vrdimagului.
Atunci L-a lisat diavolul 9i iati ingerii, venind la El, ii slujeau.
4, 11;
Domnul a biruit cele trei ispite: a licomiei pAntecelui, a slavei detarte
gi a iubirii de bogifie, care sunt patimile de ciipetenie. Pe acestea biruin-
du-le, cu atAt mai vartos le-a biruit [Domnul] 9i pe celelalte. Din aceasti
pricind Luca zice cd diavolul ,,a sfirgit toatl isp ita" (Luca 4,13), pe capetele
ispitelor sfArgindu-le. Drept aceea gi ,,ingerii ii sl..1es-c", aritdndu-ne ci
gi nouA, dupA biruinli [asupra patimilor], ne vor sluji lngerii, cici pentru
noi toate si le face si le aratd Hristos, de vreme ce Lui, ca unui Dumnezeu
ingerii de-a pururi ii slulesc
4,12-13: $iIisus, auzind ci loan a fost intemnifaf, a plecat in Galileea.
Si pnrnsind Nazaretul, a venit de a locuit in Capernaum, lAngi mare,
(13,)
in hotarele lui Zabulon gi Neftali. (4, 72) Marcu 7, 74 I Lu.a 3, 20; 4, 74 I
Ioan 4, 43 (4, 13) Iosua 19, 10, 33 / Marcu 1, 21 / Luca 4, 15, 31
Iisus pleaci, pentru ca sd ne invele gi pe noi sd nu ne aruncim singuri in
primejdii. $i se duce in ,,Galileea", care irueamni ,,pr;vilitd jos", pentru ce
neamurile erau privdlite gi se tdvdleau h picate. Si locuiegte in ,,Capemaum",

t In edifia de la 1805, in loc de

,,piei, satano", se gesettc ,,mergi inapoia Mea, satano"
s
in edilia de la 1805, in loc de,,a fost intemnitat", se gAsette ,,s-a prins".
l]t Capitolul4 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

care se talcuiegte ,,casi a mangaierii", ce pentru irnsdgi aceasta 9a pogordt

Domnul Hristos din Ceruri, ca sd faci toate neamurile casd a MAngAietorului.
,,Zabtlon" se tAlcuiepte ,,vanare de noaple" , iar,,Neftali", ,,lirgime". Deci,
neamurile viefuiau intru intuneric ai ldrgime, pentru ci nu pe calea cea stremtd
cilitoreau, ci pe cea largd, care duce la pierzare (Ma tei 7, 1il.
implineasci ce s-azis prin Isaia Proorocul care zice: (15)
4,1411.5: Ca sA se
PimAntul lui Zabulon gi pimAntul lui Neftali'q spre mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor; (16) poporul care stitea in intuneric a vizut lumini
mare 9i celor ce gedeau in latura 9i in umbra mo$ii lumintr lea risirit.
(4, 15) lsaia 8,23 Q,'16) lsaia 9,1; 42,7 I Lluca 1,71 2,32

,,Lumini mare" este Evangheli4 cdci Legea lumini era gi e4 dar mici,
iar,,umbra mo4ii" este picatul, cd este asemdnare gi umbritA insemnare
a morlii. Cici precum moartea stepanegte trupul, apa gi pdcatul st;panegte
pi omoari sufletul. $i ne-a ,,risirit lumini", cici nu noi am cdutat-o pe
dAns4 ci ea ni s-a ardtat, ca gi curn ar fi urmat [venit] dupi noi.
4, 17': De atunci a inceput Iisus si propoviduiasci gi si spuni
@,17') Matei 3,2;70, 7 / Marcu 1, 14-15 / Luca 10, 9
Dupi [inchis] Ioan, a inceput Iisus a propovddui, pentru
ce a fost legat
ce attepta ca mai intAi Ioan sd mdrturiseascd pentru El ti si-I glteasci Lui
calea pe care avea sA vina, dupe cum pi slugile mai inainte gdtesc stApanilor.
Pentru ci Domnul, deopotrivl fiind cu Tatil, avea gi El Prooroc pe loan,
dupi cum Tatdl Lui gi Dumnezeu avusese pe Proorocii cei mai dinainte
de Ioan. Iar [cu atAt] mai vArtos gi aceia sunt gi ai Tatilui 9i ai Fiului.
4, 17b: Poclili-vi, cici s-a apropiat lmplrilia Cerurilor.
(4, 17b)
l|/.areil0,7 I Marcu 1, 15 / Luca 10, 9
,,lmplrifie a Cerurilor" este gi Hristos, dar gi viala cea cu fapte bune.
Oare cAnd petrece omul ca un inger, nu este el ceresc? Drept aceea intm
fiecare dintre noi este ,,lmpirdlia Cerurilor", de vom vietui ingerette.
4, 18-1-9': Pe cAnd umbla pe lAngi Marea Galileii, a vlzut doi frati,
pe Simon ce se nume9te Petru 9i pe Andrei, fratele lui, care aruncau
mreaia in mare, cici erau pescari. (19) pi le-a zis:
(4, 18) lnlelepciune 5, 16 / Marcu 1, 16 / Luca 5, 1-2 / Ioan 1, 35-42
Acegtia au fost ucenici ai lui Ioan gi inci triind Ioan, au venit la Hristos.
Iar dupd ce au vizut ci Ioan a fost legat [inchis], s-au intors iarSgi la vAnarea
de pette. $i aga Hristos, venind la ei, ii vAneazd, zicAnd:

" Neftali este finuh:l Galileei de nord, dat in stepanirc lui Neftali gi urmagilor lui. Zabulon
este finutul Galileei de sud, atribuit urmagilor lui Zabulon. Neftali gi Zabulon au fost doi din
cei 12 fii ai lui Iacov (Facere 30, 8,20) (Diclionarul Notrlui Testament, ed.. cit., pp. y7,5731.
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE I-A MATEI Capitolul 4 | /J

4,19b-20:Yenili dupi Mine 9i vi voi face pescari de oam eni\o. (20) lat
ei, indati lisAnd mrejele, au mers dupi El.

'n',\1'lo',ffr:iif ']f i,Yi.iiii3l#1Tllllilili3:13

Vezi oameni ascultdtori? Ci indati au mers dupd El! De unde se vede 9i
ce aceasta este a doua chemare. Pentru cd fuseserd ei mai inainte invilati de
Hristos, iar dupd acee4 ldsAndu-L, cAnd L-au vizut din nou, indatd I-au
urmat Lui (Ioan 1, 35-42).
4,21': $i de acolo, mergAnd mai departe, a vizut alfi doi frafi, pe Iacov
al lui Zevedeu 9i pe loan, fratele lui, in corabie cu Zevedeu, tatil lor
Q,21") MarclJ7,19-20
Foarte mare fapti bund este al hrdni la b;tranete pe tatil lor, 9i din
drepte [cinstite] osteneli a se hrini.
4, 21.b: DregAndu-gii1 mrejele, 9i i-a chemat.
Fiind sEraci gi neputAnd sd-gi cumpere mreje noi, le cArpeau pe cele vechi.
4,22: rar ei indati, lssAnd corabia ut 0",:"iilJ:,r;":;.T:::r1lrll"fl
,
Se aratd [de aici] ci Zevedeu n-a crezut, gi pentru aceasta l-au ldsat pe
el. Vezi, dar, cAnd se cuvine a lisa pe tati? CAnd te impiedici de la fapta
bund gi de la cinstirea lui Dumnezeu.
Iar acegtia, fiindci au vlzut pe cei mai dinainte cd I-au urmat flui
Hristos], cu cuviinf5 s-au dus dupd DAnsul, rAvnind [fapta] acelora.
sttibitut Iisus toati Galileea, invilAnd in sinagogiler2 lor
4,23": $i a
gi propoviduind Evanghelia irnpirif iei
(1, 23') Matei 9, 35; 24,74 I Marct 1,,14,39 / Luca 4, 14-15
Pentru a arAta ca nu este potrivnic Legii, Iisus intrd in ,,adunirile"
[,,sinagogile"] evreilor.
4, 23b: $i timiduind toati boala 9i toati neputinla in popor.
(4. 23!) Matei 9, 35
incepe cu minunile, ca si ii incredinleze de cele ce ii invali.
,,Boali" este indelungata rea pAtimire, iar ,,neputinla", impotrivireal3
de pufini vreme a trupului.

I0In edilia de la 1805, in loc de

,,pescari de oameni", se gdsegte ,,vinitori de oameni".
ln edigia de la 1805, in loc de ,,dregindu-gi", se gisette ,,cArpindu-9i".
r'?ln editia de la 1805, in loc de
,,in sinagogile", ,,intru adunirile". Sinagogi
se gdseFte
- clidire destinata celebrdrii cultului evreiesc (templu, havri); organizatie religioasi
evreiasci, asemenAtoare parohiilor crettine.
r3
Aici, ,,impotrivire" are sensul de netocmire, nepotrivire, nerinduiald.
176 Capitolul4 SFA}JTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

4, 24:$i s-a dus vestea despre El in toati Siria gi aduceau la El pe toli

cei ce se aflau in suferinfe, fiind cupringi de multe feluri de boli 9i de
chinuri: pe demonizati, pe lunatici14, pe slibinogi 9i El ii vindeca.

Hristos n-a cerut credin;i de la cei care erau t"?t',"#iliirt'.ti

"o"rt
insugi faptul cd-i aduceau de departe la El era lucrare a credinlei.
,,Lunatici" sunt numifi cei indricifi, cdci diavolul, voind si semene
[rispAndeascd] intru oameni credinfa ci stelele sunt ficitoare de riu,
pAndea cAnd era luni plind gi atunci ii chinui4 pentru ca sd li se pard ci
luna este pricina patimii gi si se prihdneasci zidirea lui Dumnezeu, dupi
cum s-au ingelat 9i maniheii.
4,25: $i mullimi multe mergeau dupi El, din Galileea, din Deca-
polers, din Ierusalim, din ludeea 9i de dincolo de lordan.
(4,25) Marco3,7-e I Luca 6,17

'r In edigia de la 1805, in loc de ,,pe dernonizati, lunatici", se gdsegte ,,pe lunatici".
pe
15
Teritoriu situat dincolo de lacul Ghenizaret, avand zece orate cu o PoPulatie
elenizatl, (Dicfionarul Noului Testament, ed. cit., pp. 121-L22).
 177

Clplrolur- 5
Predica de pe nunte. Feicirile. Adeodrata intplinire a Legii'

5,7":YdzAnd, mulfimile, Iisus S-a suit in munte

(5, 1,,) Marcu 3, 13
invdfAndu-ne pe noi ca nu spre [a] ardtare sd facem ceva [si lucrirn
oaregce], se suie in munte2. Si, de vreme ce vrea si inr.efe, ne arati ci sc
cuvine sd ne depdrtdm din mijiocul turburdrilor, cind invdfim Isar'.1rgim
lucrare invS!dtoreasci].
5, lb: 9i agezAndu-Se, ucenicii Lui au venit la El.
t.5, 1r'.) Marcu 3, l3
Noroadele vin la DAnsul pentru minuni, iar ucenicii, pentru invi!itura.
Drept acee4 dupi ce a sdvArgit minunile gi a tdmdduit trupurile, vindeca ;i
sufletele, ca sd ne invilim cd insugi este Ziditor gi al trupurilor gi al sufletelor.
5,2.: $i deschizandu-$i gura3
(s,2,,r Luca 6,20
De ce spune aceasta: ,,deschizindu-$i gura Sa"? Poate ar pirea cii
este de prisos spusa aceast4 dar nu este ag4 cici invifa gi firi a-$i deschicle
gura. Cum? Prin viala Sa gi prin minuni. Dar acum invali lcu cuvAntr-rl,]
,,deschizindu-$i gura Sa".
2': li invila zicind
5,
Nu numai pe ucenici, ci gi norodul. Si incepe de la Fcriciri, dup.l cum
qi David a inceput de la Fericiri: ,,Fericit birbatul..." (Psttlrtr 1,1).

r in edifia de la 1805, titlul capitolului esle: ,,Pcntru Fsiciri. Pcnfru nccLtslLl culn cd
Apostotii i inadldtorii sunt sare gi ltmind. Pentru a u stica Lt'tea ;i yoruncrle lLttLru rt ntt
face cevaimpotriaa aproapelui. Pentru impdcarea ar phrlgul. Penln! o nu curvi. Pertt rtr surirtttlt.
Pentru a nu-;i ldsa fenrcia- Pentru a ntr se jura nicidecun. Perrlru t sul,ri ocrilrlt' si ,r rl .r'
impotriui celui rdu. Pentru a iubi pe ordjnugi" .
2
O veche tradifie sptrne cd muntele pe care Mdntuitorul a rostit Fcricirilc lr fi mrurtt:ie
numit astAzi Kurun Hattin (Coarnele Hatinului), situat cam la 7 kilometri rnai spre nord-
vest de oragul Tiberiad4 nu departe de halitatea numiti azi Safet ti de lirnlul lestic .rl
lacului Ghenizaret. Muntele are o inilfime de 560 de metri deasupr.r lacului 9i dominii
imprejurimea. Deasupra Muntelui era un platou pe care s-a .rtezat multimea (I)rclk,turul
Noului Testamenl, ed. cit., p. 335).
3
in edifia de la 1805, in loc de ,,deschizAndu-Si gura", se gisegtc ,,deschizindu-$i
gura Sa".
178 Capitolul5 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

5, 3: Fericifi cei siraci cu duhul, c; a lor este impirnfia Cerurilor.

(5, 3)Psalm 50,781 Isaia 57,15 / Lluca 6,20
intAi pune smerenia ca pe o temelie, cd de vreme ce din mAndrie a
cdzut Adam, prin smerenie ne indrepteaze pe noi Hristos, fiindci Adam a
niddjduit si se facd dumnezeu.
Deci, cei zdrobili cu sufletul, aceFtia sunt ,,siraci cu duhul"a.
5, 4: Fericifi cei ce plang, ci aceia se vor mAngAia.
/ Isaia 61, 2-3 / Luca 6.27lloa\76.20
(5. 4) Psalm 125. 5-6

,,Cei ce plAng" pentru pdcate, iar nu pentru ceva din cele lumetti - gi
,,plAng" purure4 nu o singura dat5. Si nu numai pentru ale noastre pacate
Ise cuvine si plAngem], ci gi pentru cele ale aproapelui.
Si ,,se vor mAngAia" gi aici, pentru cd cel ce ,,plange" pentru pecat, se
bucuri duhovnicegte, iar dincolo, cu mult mai vArtos se va mAngAias.
5, 5; Fericifi cei blAnzi, ci aceia vor mogteni pimAntul.
(5, 5) Psalm 36, 11, 29 | Pild,e 2,27;16,79 I lsai.a 66,21 Matei77,29
Unii spun cd numegte,,pimAnt" pe cel gandit, adicd Ceru1. Dar tu inJelege
[aici] 9i pdm6ntul acesta [pe care pdgim], ci de vreme ce sunt socotili cei blAnzi

a
Pentru Fencirl, Sf6ntul Maxim Mirhrrisitorul ne invafd astfel: ,,Mulfi sdraci cu duhul
are lume4 dar nu cum se cuvine. $i mulfi care plAng, dar pentm pagube de bani gi pierderi
de copii. fi mulgi bl6nzi, dar fa|a de patimile necurate. Mulfi care fldmAnzesc pi insetogeazd,
dar pentru a rdpi cele striine pi a cAgtiga din nedreptate. Mulfi milostivi, dar fali de trup pi
cele ale trupului. Qi curafi cu inim4 dar pentru slava departi. $i fdcdtori de pace, dar prin
aceea cd supun sufletul trupului. Mulfi prigonilr, dar fiindcd sunt fdrd de rAnduiald. Mulfi
ocirAli, dar pentru picate rutinoase. Fericiti sunt ins6 numai aceia care fac ai petimesc acestea
pentru Hristos 9i dupi pilda lui Hristos. De ce? Penfu ci .a loreste lmptuifia Cerurilon' 9i
pentru ce "acegtia vor vedea pe Dunnezeu" - ti aga mai departe. Agadaq, nu fiindcd fac
acestea ti le pdtimesc sunt fericiti, cici gi cei mai inainte pomenifi fac acelagi lucru. Ci pentru
ci fac ai pitimesc acestea pentru Hristos 9i dupi pilda lui Hristos" (Filocnla romhneascd, vol
2, Suta a treia a capetelor despre dragoste, cap 47, ed. Humanitas, Bucure;ti, 1999,p.95).
s
Cuviosul Petru Damaschinul ne invald ce aceluia care se afld intru frica lui Dumnezeu
i se va ddrui la vremea cuvenitd pi plAnsul fericit, dupA acest cuvAnt al Domnului, din
Evanghelie: ,,Fericili cei ce plAng, ci aceia se vor mAngAia", ,,adicd bine este a se plAnge
cineva pe sine insugi gi pe aproapele, din dragoste gi rAvnd, E ca acela ce pl6nge pentru un
mort sub puterea gAndurilor infricoqdtoare, dinainte de moarte, pentru cele ce vor fi dupd
moarte. El suspind in adAncul inimii qi ir:r ianguire multd, negrditd. $i nu se ingrijegie nici
de cinste, nici de necinste, ci disprefuiepte chiar viala insati, ba uite adeseori gi de mAncare,
din durerea inimii gi a tAnguirii neincetate. In felul acesta, harul lui Dumnezeu gi Maica de
obtte a tuturor ii va ddrui luibl6ndelea gi incepuhrl urmdrii lui Hristos, adice a trcia Porunce,
dupi cum a zis Domnul: uFericili cei blAnzi" (Matei 5,5)" - Filualia rouineascd, voI. 5,
Despre porunca a dow ,i despre narterea plinsului din temere, ed. Humanitas, 2001, pp. 54-55.
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

ca defaima1 9i tipsrli de aven, rnar vdrtos acegtia pe toate\e au.lar ,b\anzl'6

sunt nu cei care nicidecum nu se mAnie - fiindcd unii ca acegtia sunt nesimti-
tori -, ci cei care au manie, dar o stdpAr:resc ai se mAnie numai cAnd se cuvine.
5, 6: Iericili cei ce fliminzesc li inseteaz{ d,e dreptate, c6. aceia se
vor satura' (5, 6) Isaia 5s, 1; cs,13 / Baruh 2, 18 / Luca 1, 53
Voind sd vorbeasci despre milostenie, arate intAi cd se cuvine a pdzi
dreptatea gi a nu milui din rdpire.
$i se cuvine a pdzi dreptatea cu toate pofta IrAvna], ci aceasta inseam-
nd: ,,flimAnzesc gi insetogeazi".
$i daci cei lacomi par ci sunt indestulafi gi se saturi, zice [Domnul]
cd dreplii cu atAt mai vArtos gi aici se vor sdtur4 pentru ce acegtia le au pe
ale lor cu intemeiere Idupd dreptate]8.

5
Tot Sfanhi Petru Damaschinul ne invafd despre cel ce sdvArgegte bl6ndefea intru darul
lui Dumnezeu: ,,Unul ca acesta se face intdrit ca o stance Fi nu mai e clintit de nici un v6nt sau
val al viegi.i, ci e pururea la fel, in prisosinld 9i in lipsd, in btrnd stare, in cinste gi in ocard. $i,
simplu vorbind, in orice lucm el cunoatte, cu buni petrundere, ce bate trec - 9i cele dulci gi
cele dureroase - gi ca viala aceasta este cale spre veacul viitor; gi cd chiar dacd nu vrem noi se fac
cele ce se fac, 9i in zadar ne tulburdm gi ne pigubim de cumrla rdbdiri.i pi ne ardtim potrivnici
voii lui Dumnezeu, fiindci toate cate le face Dumnezeu sunt bune foarte gi noi suntern nettiutori.
va indrepta pe cei blinzi intru iu decati" (Psalnt 24,10), mai bine.zis intru pdtn:nderea
"Cici
lucmrilor. [...] Dri, cel ce s-a invrednicit sA pizeasce porunca a trei4 deprinz6ndu-se intru
toatA pdbundere4 nu va mai ride de nimeni, nici intru cunogtinli, nici intru necunottinla. Ci,
IuAnd darul smercniei, s€ socotette pe sine ca nefiind nimic. Cdci bl6ndegea e materia smereniei,
iar aceasta este uta nepdtimidi. $i prin aceast4 cel ce.ti cunoatte firea sa intrl la dragostea
desevaryita, care nu cade. CIci acela gtie ce a fost inainte de a se naqte gi ce va fi dupi moarte. El
ii;i dd seama cd omr.rl nu este nimic, decat lrn scurt mircs urat, pieFdut intr-o ciip6, ti mai riu
decat toati zidtea Fijndce nici o altd fepturi, insufle$ti sau neinsufleliti, n-a calcat voia lui
Dumnezeu vreodate, ci numai fil€a omeneascd, cea care, bucwAndu-se de multe binefaceri
mAnie pe Dumnezeu necontenit" (Filxalia romAneascd, vol. 5, Despre lnrunca a doua / desye
na+terca plAnsului din tmure, ed.Hwnaritas, 2m1, pp. 5156).
?
In edifia de la 1805, in loc de,,inseteazi", se gdsegte ,,insetogeazi".
3,,Dacd cineva n-a gustat dintr-un lucru,nu gtie ce-i lipsegte, cum zice SfAntul Vasile cel
Mare; dar cel ce a gustat, mult il doregte. Aga gi cel ce a gustat din dulceala poruncilor, ptie cd
poruncile il duc tleptat la urmarea lui Hristos. Acela doregte mult dobAndirea celorlalte,
incat pentru ele disprefuiegte adeseori gi moartea Simlind pulin unele din tainele lui
Dumnezeu, ascunse in dumnezeiegtile Scripturi, inseteazd mult se le cuprindd. fi cu cAt
capitd mai multA cunottinti, inseteazd pi arde pi mai mult, ca r.urul ce bea flacdri. Iaq fiindcd
Dumnezeirea nu poate fi cuprinsi de nimeni, rdm6ne pururca insetat". Acestea ni le spune
Cuviosul Petru Damaschinul (Filocala romArwsd, v o1.5, Desprc porunu a doua gi despre naiterct
plinsului din tmtere, ed. Humanitas, 2001, pp.5G57).
180 Cap olut 5 SFANTUL TEOFILACT ARHrEptScOpUL BULGARTEI

5, 7: Fericifi cei milostivi, ci aceia se vor milui.

(5, 7) Psalm 40,7-2 / Pilde 74,27;27,27 I Sirah 3, 30-31 / Matei 6,141lacov 2,az
Nu numai prin bani se face milostenie, ci gi prin cuvant, iar de nu ai
nimic, prin lacrimi.
Iar [,,cei milostivi"] vor fi miluifi 9i aici, de oameni, cici acela care ieri
cra milostiv, daci astizi va fi lipsit, de toli va fi miluit. Iar acolq Dumnezeu
il va milui cu mult mai mult.
5, B: Fericili cei curafi cu inima, ci aceia vor vedea pe Dumnezeu.
( 5, I ) Psalm 14, 2; 16, l, 23, q 72, 7 I Av acum 1, 13 / Evrei 12, 74 | 7 loan 3, 2-3
Muf i sunt care nu repesc, ci mai vartos miluiesc, insd curvesc fi sunt
necurali intru alt chip.
Deci Hristos poruncegte ca - impreund cu alte fapte bune - sd fim gi
,,cura+i", adici si ne infranam de la patimi, dar nu numai cu trupul, ci gi
cu inim4 cdci fdrl sfinlenie - adicd fdri infrdnarea patimilor - nimeni nu
va \redea De Domnule.
Tot aga cum oglind4 dacd este curati, primegte [oglindegte] fe]ele, aga 9i
sufletul cel curat primegte vederea lui Dumnezeu gi in;elegerea Scripturilorto.
5, 9: Fericifi ficitorii de pace, ci aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
(5,9) lacov 3,781 Evteil2,l4
Fericili sunt nu numai cei care sunt pagnici fafi de toli, ci gi cei care ii
impacd pe cei certali. Inca sunt ,,ficdtori de pace" gi cei care pe vrdjmagii
lui Dumnezeu, prin invilituri ii intorc [cdtre buna cinstire].

'Aici Sfintul Simeon Noul Teolog ne invali: ,,Inima curati nu poate infiptui nici o
virtute, nici doud, nici zece, ci toate impreund fiind, a9a zicind, ca una singurd 9i dusd
pAnd la capdtul din urmd. Dar nici acestea nu pot face singure inima curati, fArA venirea
9i lucrarea Duhului. Cici, precum fierarul i;i poate ardta megiegugul prin uneltele sale,
dar fdrd lucrarea focului nu poate isprivi nimic, ata ti omul, toate Ie face ti se folosette
de virtuti ca de nitte unelte, dar fdri venirea focului dumnezeiesc, ele rdmAn fird rod gi
firi folos, neizbutind si curdfeasci pata gi intindciunea sufletului" (Filocalia romineascd,
vol.6, A doua srtd a ctpctelor dc Dunrnezur ctnintdtoare si fdptuitoare, cap 29, ed. IBMBOR,
Bucuregti, 1977, pp. 69-70).
Iar Cuviosul Teodor al Edesei scrie; ,,Curat cu inima este acela a cirui inimi nul
osandette pentru celcarea vreunei pomnci a lui Dumnezeu sau pentru intreldsarea ei,
sau pentru primirea vreunui gind potnvnic" (Filocalin romineascd, vol.4, O sutd dc capete
foarte folositoare, cap 86, ed. Humanitas, Bucuregti, 2000, p. 223).
'0 lar Sfdntul Isaac Sirul ne spune: ,,Fericifi, deci, cei curali cu inim4 ci nu este timp
in care sd nu se bucure de desfitarea lacrimilor gi intru aceasta pururea vor vedea pe
Domnul. [...] Cici de la plAns se trece la curetia sufletului" (Filralia romineasci, vol.1,0,
CtLaintul LXXXV: Despre post pi priaeglere, ed. IBMBO& Bucuregti, 1981, pp. 443-444).
TALcUIREA SFINTEI EVANCHELlI DE LA MATEI Capitolr,rl 5 tEl

$i ,,fii ai lui Dumnezeu" sunt unii ca acegti4 pentru cd gi Cel Unul-Niscr.rt

nea irnpacat pe noi cu Dumnezeurt.
5, 10: Fericifi cei prigonilir2 pentru dreptate, ci a lor este impir;Jia
Cerurilor' (5. 1{l) Romani 8, 17 / 1 I'erru 2, 19; 3, 1'l
Nu numai mucenicii se cheamA ci sunt ,,prigoni!i", ci ;i multi [a[ii],
pentru c; ajute celor care sunt nedreptatili.
$i, in scurt [vorbind, ,,ferici]i" sunt cei ce sunt prigoni]il pentru toati
fapta bund, cici dreptate este toatd fapta cea buni - de vreme ce gi tilharii
gi ucigagii sunt prigoniti, dar nu sunt ,,fericili"t3.
5, 11,; Fericili veli fi cand vi vor ociri ut
" l;',,lllg:11, .!, r t p"uu q, rn
De aici Se irtoarce citre Apostoli, ardtAnd ci dascilii vor fi cr.lrAfi irdeosc'bi.
5, 1.1.b: $i vor zice tot cuvAntul riu irnpotriva voastri, minlind din
pricina Mea.
Nu tot cel ce va fi ocirAt este ,,fericit", ci acela care va fi ocirAt pentru
Hristos gi in chip mincinos. Iar dacd nu r.or fi acestea doui, ticilos estt:
acela. ca unul care pe mulli smintette.
5, 12'; Bucurali-vi 9i vi veselifi, ci plata voastri multi este in Ceruri.
(5, 12') 2 Paralipomena 36, 16 / Matei 21, 35;23,34.35 | Luca 6,23 / Faptele Apostolilor 5. {1

Celorlalli nu le-a zis,,plati multi", aici insi arati cd lucru mare 9i

preagreu este a rebda ocar4 pentru cd [din pricina acesteia] mulli ;i-.rr,r
pus sfArgit vielii. Inci gi Iov, celelalte multe ispite rdbddndu-le, atunci mai
vArtos s-a turburat cAnd prietenii l-au ocirAt, [spunAnd] ci riin pricina
pdcatelor sale pitimegte (lou 4, 8-9; 8,1-6;11,13-15,20).

rrCuviosul Petru Damaschinul ne aratd in aminunlime care este fericirea ficiltor ilot' l
de pace: ,,Acettia sunt cei ce au fdcut pace in sufletul gi trupul lor, supunAnd trupul
duhului, ca sd nu mai pofteasci trupul impotriva duhului, ci si impirilensci harul
Duhului SfAnt in suflet, gi sd-l ciliuzeasci precum voiegtc, ddruindu-i cunoltinl.i
dumnezeiasci. Prin aceast4 unul ca acela poate si rabde prigonire4 batjocorirea;i tot
cuvAntul rdu, pentru dreptate - ti se bucuri ci "plata lui multi este in Ceruri" (-NIntci 5,
12). Cdci toate Fericirile fac dumnezeu dupi har pe omul care a ajuns bl,irrd, doritor .r
toati dreptate4 milosiiv, nepAtimitor, fdcdtor de pacc, ribdind toati durerea cu Lrucrrrit'
pentru dragostea lui Dumnezeu gi a aproapelui" (Fi/ocrrlia rortritu:nscd, t'o1.5, Desprt'lLtrutrcn
a cloua gi despre napterea plinsultLi din tenrcre, ed. Humanitas, 2001, pp. 58 5s).
I2 ln ediJia de
la 1805, in loc de,,cei prigonifi", se gisegte,,cei ce se gonesc".
F Adici, Domnul nu-i ferice5te pe unii cJ acestra-
u ln editia de Ia 1805, in loc de
,,vi vor prigoni", se gisegte .,vi vor goni".
182 Capitolul5 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

5,12b: CA aga au prigonitls pe Proorocii cei dinainte de voi.

Ca sd nu creadd Apostolii cd vor fi prigoniti din pricin; cd [Hristos] ii
invali pe ei lucruri potrivnice, ii mdngAie ardtAnd cd: ,,$i "Proorocii cei
dinainte de voi" pentru fapta cea bund au fost prigonifi. Drept acee4
mAngAiere si avefi pdtimirile acelora".
5, 73": Yoi sunteli sarea pimAntului (5, 13') Marcu 9, 50

,,Dar Proorocii au fost trimigi numai la un neam. in timp ce voi, [ucenicii]

suntefi <sare a tot pimAntul", prin invilituri gi prin mushAri, ca sarea
intdrind pe cei molegifi - adicl desfrAnafi -, ca sd nu nasci ,,viermii" cei
fird de sfArgit [neadormili] (Marcu 9,44, 46, 48). Drept aceea nu lepdda]i
saramura mustrdrilort6, micar de vefi fi ocdrAli. mdcar de vefi fi prigonifi".
Pentru aceasta zice:
5,'L3b: DacA sarea se va stricau, cu ce se va sira? De nimic nu mai e
buni, decAt si fie aruncati afari ei cilcati in
Bl;fil:"1"r:;ln:"';.... ,,
Daci dascilul ,,se va impufi" [,,strica"] - adici daci nu va mustra gi
nu va intdri ca ,,sarea", ci se va molegi -, cu ce ,,se va sira", altfel spus cu
ce se va lucra indreptarea? Agadar de atunci ,,afari" se aruncd din
dregitoria de invdlitor gi ,,se calci in picioare", adicd se defdimeazd.
5,1-4': Yoi sunteti lumina lumrr (5, 14') Pild,e 4,aa I Filipeni 2, 15
Mai intAi ,,sare" 9i apoi ,,lumini", pentru ci cel ce videgte cele ce se
fac intru ascuns, acela este lumind, cici tot ce se aratd, ,,lumini" este (Efeseni
5,L3-14). pi nu numai un neam au lurninat Apostolii, ci lumea toatd.
5, 14b: Nu poate o cetate aflati pe virf de munter8 si se ascund5.
Ii invali pe ei si fie nevoitori gi sd ia aminte la viala lor ca cei care vor
fi vizufi de tofi, zicAndule: ,,Si nu socotili cd in colluri vd vefi ascunde, ci
aritali veli fi gi de aceea avefi grijd sd vietuili fdrd de prihani, ca si nu
smintili 9i pe alfii".

In edilia de la 1805, in loc de,,au prigonit", se gisegte ,,au gonit".

15

16,,Sarea" este inleleasd aici prin saramura mustririlor duhovnicegti. Cunoagtem ci

sarea are calitatea de a feri bucatele de stricdciune gi de a le face gustoase. AseminAnd pe
Apostolii Sii cu,,sarea pimAntului", Domnul a voit sd spun; cE, precum sarea
pdmAntului are calitatea de a feri bucatele de putrejune a gi le face gustoase, tot ata gi
Apostolii Sii au menirea ca si fereascd omenirea de striceciune.
rT
ln textul de Ia 1805, se afld ,,se va impufi", in loc de ,,se va strica".
]s
ln edilia de la 1805, in loc de,,aflati pe virf de rnunte", se gasette ,,deasupra
muntelui stand".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul5 183

5, 15: Nici nu aprind ficlie 9i o pun sub obroc, ci in sfegnic ai

lumineazd tuturor celor din casi' (5. 15)Marcu4,21lluca8, 16;11,33
,,Eu, [Domnul,] am aprins "lurnina'; iar a nu se stinge darul, aceasta
este a sArguinlei voastre, ca ti altora sE le striluceasci lumina vielii
voastre". Cd [iatd ce] zice:
si lumineze lumina voastri inaintea oamenilor, a9a incAt si
5, 16; A9a
vadi faptele voastre cele bune 9i si sliveasci pe Thtil vostru Cel din Ceruri.
(5,'16) Pilde 4,7E I loan 15, E / Filipeni 1,17;2,75 I lPearu 2,lZ
Nu zice: ,,voi sd ardtali fapta cea bund", cdci aceasta nu este lucru bun
[cuvenit], ci,,aceea singurd sd lumineze, ca 9i vrijmagii vogtri si se
minuneze gi si nu vi sldveasci pe voi, ci "pe Tatil vostru>".
De acee4 de facem vreo faptd buni, spre slava lui Dumnezeu se cuvine
si o sivArgim, iar nu pentru slava noastrtrre.
5, L7: SA nu socotili cI am venit si stric Legea sau Proorocii; n-am
venit si stric, ci si implinesc. (5. 1z) Matei 3. 1s / Romani 3. 3r
Pentru ci El avea si aduci leei noi. ca sd nu socoteasci ei cA este potrivnic
lui Dumnezeu, zice, mai inainte vindecAnd [indreptAnd] pdrerea celor mulfi:
,,Nu am venit sd stric Lege4 ci mai vdrtos s-o implinesc". Dar cum a impli-
nit-o? IntAi ci toate pe care le-au spus pentru El Proorocii le-a ficut. De
aceea gi Evanghelistul adeseori spune: ,,Ca si se implineasci ceea ce s-a zis
de Domnul prin Proorocul" (Matei 7, 22; 2, 5;2, 75; 2, 17 etc.).
Dar gi poruncile Legii, pe toate le-a irnplinit, ,,ci n-a sivArgit nici o
nedreptate gi nici o ingeliciune n-a fost in guraLui" (lsaia 53, 9; vezi gi 7
Petru 2,22). $i in alt chip a implinit Lege4 cdci toate cele pe care in chip
umbrit le-a insemnat acee4 El de sdvArgit [desivArgit] le-a zugrdvit. Cdci
Legea a zis ,,si nu rcizi" (Iepire 20, 13), iar EI mai vArtos poruncegte ,,nici
si te mAnii in degert" - asemenea unui zugrav care nu strici insemnarea
umbritd [invechitS], ci mai vdrtos o implinegte [intdregte].
rnAici Cuviosul Teodor al Edesei spune: ,,Precum mirul de mult pre;, chiar inchis in
vas, rispA,ndegte in aer buna sa mireasmi 9i umple de ea nu numai pe cei ce stau aproaPe,
ci gi pe cei dimprejur, aga gi buna mireasmi a sufletului virtuos gi iubitor de Dumnezeu,
rispandindu-se prin toate simlurile trupului, arata privitorilor virtutea atezatd induntru.
Cdci, cine, vizdnd limbi care nu griiegte nimic firi de rinduiald qi nepotrivit, ci tot ce-i
bun ti fol.ositor ascultdtorilot ochi infr6nafi, ureche ce nu primegte nimic din cantdrile ti
cuvintele necuvenite, picioare care umbli cuviincios gi fala care nu se strambi de rAs, ci
mai degrabd e Bata de lacrimi gi de plAns, nu va cunoaFte ci in;untru se afld gi multd
bund mireasmd a virtuf ilor?" (F ilocalia romhneascd, vol. 4, O su td de capete foarte folositmre,
cap 86, ed. Humanitas, Bucuresti, 2000, p. 223).
184 Capitolul5 SFANTUL TEoFILAcT ARHIEPIscoPUL BULcARIEI

5, 18": C!.ci amin zic voui

,,Amin" este cuvant de adeverire, in loc de ,,adevdr zic voui".
5, 18b: lnainte de a trece20 cerul gi plmantul, o ioti sau o cirti din
Lege nu va trece, pani ce se vor face toate.
(5, 18') Psalm 118, 89-90, 152 / Isaia 40, 8 / Maleahi 2, 5 / Matei24,35l L,rca 76,77;21,33
Aici aratd ci lumea trece gi se schimbS, dar cAt va sta [fi] lumea, nici
cea prea mici slovd din Lege nu va trece.
Iar unii zic cd ,,iota" gi ,,cirta" sunt cele zece porunci ale Legii'?l. Iar
allii, ca este Crucea - ce ,,iota" este lemnul cel drept [bra]ul inaltl al Crucii,
iar,,cirla", cel [pus] de-a curmezigul. Deci, [Domnul] zice [aici] cA cele ce
s-att zis despre Cruce se vor implini.
5,19": Deci, cel ce va strica una din aceste porunci foarte mici gi va
invdfa a9a pe oameni, foarte mic22 se va chema intru impirilia Cerurilor
(5, 19')l Ezdta 7,70 I lacov 2,70
,,Porunci mai [foarte] mici" numegte poruncile pe care avea sd le dea
El, iar nu pe cele ale Legii. $i ie numegte pe acestea ,,mai [foarte] mici",
din pricina smereniei [Sale], ca gi pe tine se te invele ca smerit sA cuge]i cu
privire la invdliturile tale.
Iar cel ce ,,mic se va chema intru lmpirifia Cerurilor", adici la inviere,
ace la va fi de pe urmA ti va fi aruncat in gheena, ca nu va intra in impardlie.
Sd nu fie! Ci aici prin ,,lmpdrilie" ,Invierea sd o infelegi,

5, 19b: lar cel ce va face gi va invifa, acesta mare se va chema intru

impirifia Cerurilor.
IntAi a zis ,,va face" gi apoi ,,va invdla" , cdci, cum voi putea povefui
pe altul intm calea pe care eu nu am cilitorit?]3 $i iarigi. daci eu fac ai nu
invdf, nu am atAta plati, iar de multe ori chiar osandS, daci din pricina
zavistiei sau a lenevirii nu sivArsesc lucru invdtdtoresc.

'?o
in edi;ia de la 1805, in loc de,,inainte de a trece", se gdsette,,pini ce va trece".
I in sistemul grecesc ai slavon al numeralelot ,,iota" (cu accent) indice numirul 10.
?, h edigia de la
1805, in loc de,,foarte mici/mic", se gisette,,mai mici/mic".
r Aici Sfantul Grigore Teologul ne invald in cuvAntul sdu despre preofie: ,,Boala aceast4
de a te crede invifat c6nd nu egti, este vrednici de lacrimi gi de suspine, mai mult decit
orice alti boale. Adeseori am deplAns boala ast4 pentru cA ttiu bine ce pretentia aceasta iti
pierde 9i bruma de invdteturd ce-o mai ai, iar umbletul dupi slava degartd este pentru om
mare piedici in calea virtulii. Numai unul ca Petru 9i ca Pavel poate vindeca pi opri boala
aceasta! Numai unul ca acegti mari ucenici ai lui Hristos, care au luat 9i harul vindecdrilor
o dati cu puterea de a conduce pe credinciogi cu cuvAntul 9i cu fapt4 care s-au fdcut
tuturor toate (1 Co inteni 9,22), cape to;i si-i dobindeasci! in ce ne privegte pe noi, ceilalli,
mare lucru daci ne lis.irn binc condugi 9i pistorili de cei cirora li s-a incredinlat vindecarea
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA VATEI Capitolul 5 18-;

5,20: CAci zic voue: Ci de nu va prisosi dreptatea voastri mai mult

decAt a cirturarilor gi a fariseilor, nu veti intra in impirifia Cerurilor.
r'5. 20) Romani 9. 31

,,Dreptate" numegte toatd fapta bund. Spre pildi: Iov era drept, cuvios,
fird de prihand (lozt 7,1). Deci ir:rfricogeazS-te, omule, socotind cat ni se cere!
Apoi ne invald cum ne ,,va prisosi [dreptatea]" gi numdri [ne arati]
faptele bune:
5,21: Ali auzit ci s-a zis celor de demult: ,,Si nu ucizi"; iar cine va
ucide, vrednic va fi de osAndi2r.
(5,2'l) legie 20,13 | Levitic 24, 17 / Deqteronom 5, 17 / Matei 19, 18 / Marcu 10, 19 / Luca 18, 20
Nu spune cine a dat porunciie, cdci daci ar fi zis: ,,Tatdl Meu a zis
celor de demult, iar Eu zic voui", ar fi pdrut ci pune legi impotriva Thtalui.
Iardgi, dacd ar fi zis: ,,Eu am zis celor de demult", cu ane\roie ar fi fost de
primit. Deci, nehotdrAt [nenumind pe Cel Care a grdit], spune ci ,,s-a zis
celor de demult". $i zicAnd ,,celor de demult", aratd ci Legca s-a invechit.
Deci, de vreme ce s-a invechit gi aproape este cle a se pierde, se cuvine a o
pirdsi pe aceasta gi a alerga la cele noi [poruncite].
5, 22': Eu insi vi sgun voui: Ci oricine se minie pe fratele siu,
vrednic va fi de osindi2 (5, 22') 7loan3,75
Proorocii, vrAnd si prooroceasci, spuneau: ,,Acestea zice Domnul". Iar
Hristos spune: ,,Eu insi vI spun voui", ardtAnd stipinirea Durnnezeirii, ci
aceia erau slujitori, iar Acesta este Fiul gi pe toate ale Tatdlui le are.

unor astfel de boli yi <xArmuirea credinciogilor" (L)esprt preolre, Ll, traducere, iltroduccre,
indici pi note de Pr Dumitru Fecioru, ed. IBMBOR, Bucurepti, 1987, p.187).
Tot pentru aceste4 SfAntul lgnatie Briancianinov ne aratd pripastia carc se deschide
dintru a invifa pe altii, mai inainte de a fdptui tu insuti: ,,Multe cirti s-au scris in starea de
ndlucire, numiti "parerea de sine". Cand surrt citite, se intrevede in ele prezenfa unei filc
senzuattati gi o subtila mandrie, care produce asupra oamenilor orbili spiritual gi plini de
patimi, o desfdtare pe care ei o considerA pregustare a harului Sfintului Duh. Nu infeleg,
nenorocrrii, ci ei se desfiteazi de mirosul subiil al patimilor c('traiesc in ei, luar]du-l in
orbirea lor sufleteascd drept parfum al harului. Ei nu-gi dau seama cA numai Sfinlii sturt in
stare se guste cu adevirat o bucurie duhovniceasc5, ci bucuria duhovniceasc5 trcbuie si
fie precedati de pociinta ti cur;'tea de patimi, ci pdcdtosul nu este in stare sa perceapi o
bucr.rrie spiritual5, ci trebuie se te recunotti nevredric de o asemcnea bucurie, si o respingi
dacd incepe si te cuprindi, si o refuzi, ca 9i cum nu li-ar conveni, ca o orbire evidentd gi
fatald, ca o subtile migcare a vanitdfii, mAndriei 9i voluptdlii" (Fdriniturile ospdluhi, ed.
-1996,
EOR, Alba Iulia, pp. 48-19).
?{
In texhrl de Ia 1805, in loc de ,,vrednic va fi de osindi", se gisegte,,vinovat va fi iudecn$i ".
'?5
in textul de la 1805, versetul este: ,,Eu insi vi spun voui: Ci oricine se minie
asupra fratelui sdu, ln degert, vinovat va fi ludeci!ii".
186 Capitolul 5 SFAI\rUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Iar cel ce ,,se minie asupra fratelui siu. in degert". acela va fi osAndit,
iar dacl cineva se mAnie cu buni cuvAntare gi pentru indreptare gi dupd
[dintru] rAvnd duhovniceascd, nu va fi osandit. Pentru ci gi Pavel graiuri
de mAnie a griit cdtre Elimas vrijitorul gi citre arhiereu (Faptele Apostolilor
L3, 8-11; 23, 3), dat nu ,,in de9ert", ci din rAvni. Atunci ne mAniem ,,in
de9ert", cAnd o facem din pricina banilor sau a slavei [degarte].
5, 22b: $i cine va zice fratelui slu netrebnicule26, vrednic va fi de
judecata sinedriului2T
Numette ,,sobor" divanul evreilor. Iar ,,raca" inseamnd ,,tu", dupi
cum avem obiceiul a zice citre cei pe care nu-i bigim in searnd: ,,Du-te
tu". Deci, ne sfituiegte acestea ca sd ne invele sd fim osArduitori 9i pentru
cele mici gi unul pe altul sd ne cinstim.
Iar unii spun ci in siriaci ,,raca" inseamni ,,de scuipat", adicd ,,prost"
[,,netrebnic"]. Deci, cel care il va ociri pe fratele sdu ca pe un ,,prost"
[,,netrebnic"], vinovat va fi [de judecata] ,,soborului" Sfin]ilor Apostoli,
cAnd vor gedea [pe scaun], judecAnd cele douisprezece seminlii.
5,22':Iar cineva zice: ,,nebunule", vrednic va fi de gheena focului28.
Mulfi socotesc ai zic ci vorba aceasta este grea gi aspri, dar nu este
af4 cici cel care il aratd pe fratele sdu lipsit de cuvAntare gi inlelegere -
prin care ne deosebim de dobitoace -, cum n-ar fi ,,vrednic de gheena"?
Pentru cd acela care defaimd gi oceregte, stricd dragostea 9i, lipsind ea
impreund risipegte [suntem lipsi]il 9i [de] faptele bune, dupd cum, daci

se afli ,,raca", in loc de ,,netrebnicule". ,,Raca" este un termen

'?5ln textul de la 1805,
aramaic, inscris ca atare in iextul grecesc. ,,Raca" inseamnd ,,prost" sau ,,cap sec". ln
traducerile rom6negti este redat indeobgte prin ,,netrebnic" sau ,,necurat".
'?7in textul de la 1805, se afli ,,soborului" in loc de,,de iudecata
sinedriului". Pentru
,,sinedriu" vezi Fi nota tAlcuirii de la Maf ei 25, 55-60a.
28ln textul de la 1805, se afld
,,vinovat va fi gheenei focului" in loc de ,,vrednic va
fi de gheena focului". Gheena este o vale adAncE, aflati in sudul Ierusalimului, intre
Muntele Sion gi Muntele,,sfatului celui rdu", unde, in vechime - pe vremea regilor idolatri
din Iuda - idolului Moloh ii erau adugi copii ca jertfe (vezi Ieremia 7,31;19,6; 32,35).De
atunci ea era sfiotiti de evreii credincioti ca spurcate gi aruncau in e4 in semn de dispre;,
tot felul de gunoaie pi de necurifii din lerusalim, cirora Ii se didea foc 9i astfel se
rispAndea un miros urdt. $i fiindcn focul ardea continuu, se considera ca un iad, in care
se credea ci arde focul nestins. De aceea s-a ti numit acel loc ,,gheena focului".
MAntuitorul folosette aici expresi4 ca atare, in sensul in care ,,gheena focului" este un
loc de osAndd, in care i9i primesc pedepsele dupl moarte sufletele celor rii, fiind chinui;i
de un foc duhovnicesc ai nu de r.mul material (vezi ri Matei 18, 9) - Dicliorurul Nonlui
Testament, ed. cit., p. 451.
TALCUiREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul S 187

este dragoste, stdruim in faptele bune. Deci, toate faptele bune ie risipegte
gi
cel ce ocdrdgte., fiindci dezbini dragostea2e. Pentru aceastA dupd cuviinld,
este vrednic de focul cel vegnic.
5,23-24: Deci, daci ifi vei aduce darul tiu la altar 9i acolo ili vei
aduce aminte ci fratele tiu are ceva impotriva ta, (24) lasd darul tiu
acolo, inaintea altarului 9i mergi intAi gi impaci-te cu fratele tiu 9i, apoi,
venind' adu darul tiu' (5,
6, zJ) I!.atei,a,4 t Marc! tr,2s 21) lsaria 6G, 3 / Marcu 11, 25
Dumnezeu nu ia i:r seami cinstea 54 ci mai mult sd ne iubim unul pe altul,
cdci zice: ,,i$ vei aduce aminte ci fratele tiu ale ceva impotriva ta", neadiugAnd
nimic altceva. Deci, impaci-te, fie de are ceva impotriva ta cu dreptate, fie cu
nedreptate. $i nici nu zice: ,,daci tu ai ceva impotriva aceluia", ci ,,acela de are
ceva irnpotriva t4 sarguiegte-te a-l imprieteni fimpdca] pe el cu tine".
$i ne poruncegte Domnul ,,si lisim darul", ca sd ne sArguiascd la im-
pdcare, cu nevoie. Deci, tu, vrAnd sd aduci darul tau, etti silit sa te impaci.
Si mai aratd ci adevirata jertfd este dragostea

5,25-26: impacS-te cu pArA9ul3o tiu degrabi, pAni egti cu el pe cale,

ca nu cumva pArAgul si te dea judecitorului, 9i judecitorul sluiitorului
gi si fii aruncat in temnifi. (26) Adevirat griiesc Nu vei iegi de acolo,
pAni ce nu vei fi dat cel de pe urmi ban31. 'ie:
(5, 25) Pilde 25, 8 / Sirah 8, 1-2 / Matei 6,74;78,35 I L!.a72,58 (5,26) Ls.a 12, s9
Unii socotesc cA ,,pArAg" este numit diavolul, lat ,,cale", viala aceasta.
Iar Domnul sfituiegte aga: ,,CAt egti in viala aceast4 desparte-te de diavol,
ca sd nu te poatd mustra pe urmi pentru pdcat, ca gi cum ai avea ceva dintru
ale lui. Iar atunci c6nd se va sfarti viata t4 te vei da muncilor [caznelor] 9i
vei fi muncit [cdznit] gi pentru,,cele mai de pe urmi" pdcate". [Aceasta sd
o inlelegi prin: ,,Nu vei iegi de acolo, pAni ce nu vei fi dat cel de pe urmi
codrant",l cdci codrantul pretuiegte doi binufi (Luca 72,6;21,2).
Iar tu sd inlelegi cd gi pentru pArAgii de aici zice aceast4 sfdtuind a nu
ne judeca gi [prin aceasta] de ia lucrurile dumnezeiegti a ne smulge. Cd,

'?u
Cel care se rupe pe sine dintru unitatea sobomiceascd a firii omenegti, se desparte
de dragostea lui Hristos gi se face fiu al urii gi al intunericului,
30
[1805] Unii socotesc Ispun] cd,,pArAgul" este congtiint4 ca aceea care sti
intotdeauna impotriva voii celei rele 9i pArigte pe cel ce face rdul, iar ,,cale" este viala
aceast4 cu care se cuvine a ne ,,impica" - adicA a ne supune ei -, atunci cind ne indeamnd
la cele bune, iar de Ia cele rele ne oprette (dupi Zigaben).
3tin textul de la 1805, aici se afld,,codrant", in loc de
,,ban". Codrantul era o monedd
de mici valoare, din arami, cAntirind rnai pugin de un gram 9i servind la darea restului
si la micile cumpirdturi zilnice.
188 Capitolul 5 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

mdcar de-ai 9i fost nedrept;fit, nu merge la judecate, ci ,,pe cale" desparte-te,

ca nu cumva sd pifimegti rele din pricina puterii pArAgului32.

5,27: Ali auzit ci s-a zis celor de demult: ,,SI nu sivArgegti adulter"33.
(5, 27) legire 20,14 | Deuteronom 5, 18 / Marcu 10, 19 / Luca 18, 20
Una este curvia, iar alta preacurvia. Preacurvia este cea cu femeie care
are barbat, iar curvie se cheame cu cea sloboda.
5,28:El insi vi spun voui: Ci oricine3{ se uiti la femeie poftind-o,
a qi sivirqit adulter cu ea intru inima lui3s.
(5,28) Facere 34,2 | Levitic 20, 10 / 2 Regi 11, 2 / Iov 31, 1/ Pilde 5,251Siah9,a;41,25
Adici cel ce sta gi iscodegte gi aprinde pofta dintru ciutdturi gi iar
cautd spre a pofti mai mult, unul ca acest4 iatd, a gi sdvArgit riul ,,intru
inima lui". Si ce folos ci n-a adiugat gi fapta? N-a adiugat-o, pentru ce
nu a^putut, intrucAt, dacd ar fi putut, indati ar fi sivArgit rdul [picatul]36.
Ins5, cunoagte ti cA, mecar de vom pofti, dar vom fi impiedicali si
fiptuim, ardtat este ce de darul Domnului am fost acoperiti.
Iar cAt privegte femeile care se impodobesc ca sd place unora, chiar
daci nu vor pldce4 se cheam; ca au dres [gitit] otravi, chiar dace nimeni
n-a biut [dintru aceasta].

rr
Sfintul Isaia Pustr.ricul ne i:rdeamni: ,,Sd stdruim, iubifilor, in frica lui Dumnezeu,
pizild 9i pdstrAnd fdptuirea virtufilor, nepricinuind sminieli conttiintei noastre, ci luind
rminte la noi ingine, in frica lui Dumnezeu. Sd facem aceasta p6nd ce se va elibera gi ea
im1.rn.un; cu noi, ca si producd intre noi 9i ea o unire, incit s5 ajungi paznica noastri,
aritindu ne orice lucru in care e primejdie sd cidem. Dar, de nu ascultim de e4 se va
despirfi de noi, ldsindu-ne si cidem in mAinile vrijmagilor nottri ii nu ne va mai ajuta
E cee'a ce ne-a invelat Domnul aici in Evanghelie. Spune de congtiinta cd e ,,pArAg",
fiindci se impotrivegte omului, care voiegte sd facd voile trupului siu gi de care, daci nu
,rsculti onrul, il predi pe el dugmanilor lul" (Filocalia ronrhneascd, vol.1.2, Cuuintul IV,
cap 8, ed. Harism4 Bucuregti, L99L, p. 60).
rr in edigia de la 1805, in loc de,,si nu sivArgegti adulter", se gesegte,,si nu
preacurvegti".
"t[1805] Se cui,ine a gti ci poruncile aceste4 degi par a fi spuse citre bdrba]i, privesc
;i femeile, cdci birbatul este cap al femeii, iar capul gi mddularele sunt unite. Deci, este
pedepsita ciutatura cea iscoditoare, fiindcd dintru aceasta curge Patima irx inime. ii Pentru
ci pitirnind inima este pi trupul afifat spre impreunare [desfr6nare], de acee4 mai iniAi
sc taie rdddcin4 ca sd nu rdsari ramuri gi si aducd roadi [rea] (dup; Zigaben).
r5 in edi;ia de la 1805, aici avem:
,,Cel ce a ciutat la rnuiere [ferneie] spre a o pofti
pe ea, iat5, a preacurvit cu dAnsa intru inima sa".
r" Avva Dorotei irxvata acestea:
,,Domnul ne-a dat porunci care ne curelesc chiar ti
de patinile noastre hse9i, de insegi relele inclindri ale omului nostru dinlduntru. C6ci ii
 TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

5,29-30: lar dacSochiul tiu cel drept te smintegte pe tine, scoate-l si arun,
c5-l de la tine, cici mai de folos ifi este si piari unul din midularele tale,
decAt tot trupul tiu si fie aruncat in gheeni. (30) $i dacd mina ta cea dreapti
te smintegte pe tine, taie-o 9i o arunci de la tine, cici mai de folos ifi este si
piari unul din midularele tale, decAt tot trupul tiu si fie aruncat in gheeni.
(5, 29/ Deuteronom 13, 5 10 / Pilde 1, 15-16 / Matei 18. 8-9 /
Marcu 9, 43, 47 / Romani 8, 13 (5, 30) Matei 18, 8
Auzind ,,ochi" ti ,,mana" , si nu socoti [crezi] ci acestea sunt spuse
despre mddulare, fiindci atunci n-ar fi addugat ,,cel drept" ;i ,,cea dreapti",
ci s-au spus acestea pentru cei ce par a fi prieteni, dar care ne vatdmd.
Ag4 fiind cineva tAnir gi avAnd prieteni neinfrAnali carel vat;ma, acesta
si-i taie de la sine, cdci zrce: ,,Poate gi pe aceia ii vei mAntui, \'enlndu-9i ei
intru simJire. Iar de nu, mdcar pe tine [si te rn6ntuiegti]. insi dacd iubegti
prietegugul cu acei4 dimpreund veli pieri":7.
5, 37-32: S-a zis iarigi: ,,Cine va lisa pe femeia sa, s;-i dea carte de
despirfire". (32) Eu insi vi spun voui: Ci oricine va lisa pe femeia sa,
inafari de pricini de desfrAnare, o face si sivArseasci adulter, gi cine va
lua pe cea lisati, sivArsegte adultefs.
(5,31) Deuteronom 24,1/ Ieremia 3,1/N{atei 19, 7/Marcu 10,4,11/ Luca 16, t8/1Corinteni 7, 10
(5,32) Maleahi 2,1+15/Ntatei 19,9 / Marcu 10,11/ Luca 16,18 / Romani 7,2
Moise a poruncit ca, dacd cineva igi va uri femei4 sd se desparti de e4
ca sd nu se intAmple lucru mai rdu, cici urAnd-g poate ar fi omorAt-o. $i a
poruncit ca si i se dea acelei4 ,,carte de despi4ire", ca si nu se mai intoarci
[a el] gi dintru aceasta sA se igte turburare, birbatul locuind impreuni cu
altd femeie (Dettterononr 20, 14; 24, 1).

sddegte lui deosebirea binelui gi a riului, il trezette, ii arati pricinile din carc vine el la
pdcat. ti zice: "Legea a spus: sd nu preacurve;ti, iar Eu zic: nici si nu poftegti. Legea a
spus: si nu ucizi, iar Eu zic: nici si nu te mAnii" (lr\atei 5, 21-22,27-28). Cdci de pofteFti,
chiar daci astezi nu preacun'e9ti, pofta dinduntru nu va inceta si te tulbure, pAni ce nu
te vei nipusti la lucrarea ei. De te rnAnii gi te suped impotriva fratelui tiu, r,ei ajurge 9i
la clevetirea lui gi apoi la uneltirea inpotriva Iui" (Filacaliu rourineascd, vol. c), l)csplc
lepddare, cap 6, ed. IBMBOR, 7980, p. 482).
37
SfAntul Maxim Mirturisitorul tdlcuiegte asemenea: ,,Ceea ce spune parabola in
chip intunecos, se poate intelege gi despre prieteni, care ne sunt ca nigte ochi, pi despre
rudenii, care ne sunt ca nigte miini, gi de slugi, care ne slujesc ca nigte picioare. Scriptura
poruncegte si-i scoatem pe aceFtia toti, dacd ne smintesc li ne vatdmi sufletul" (Filocalitr
romineascd, voL 2, Intrebarca 35, ed Humanitas, Bucu re9fi, 1999, p. 222).
33
in editia de la 1805, aici avem: ,.Ci oricine va l6sa pe muierea [femeia] sa, afari
de cuvant de curvie, o face pe ea si preacurveasci, si cela ce va lua pe cea lisat;,
preacurveste".
190 Capitolul 5 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

$i [Domnul] nu strice Legea lui Moise, ci o indrepteaz;, infricogAnd pe

bdrbat, ca s; nu-gi urasca femeia firi pricind binruvAntati. Cdci dacd o va
lisa din pricina ce a curvit, nu va fi osAndit, dar altfel, osAndit este, fiindcd o
silegte la preacurvie. Dar gi cel care o va primi pe aceasta gi el este preacurval (
cici dacd n-ar fi primit-g aceea s-ar fi irtors gi s-ar fi supus birbatului. I
Iar cregtinul se cuvine si fie fdcitor de pace gi cdtre ceilal;i, dar cu (
mult mai vArtos cetre a sa femeie.
5,33-35: Ali auzit ci s-a zis celorde demult: ,,Si nu juri strAmb3'q, ci si lii
inaintea Domnului4 jurimintele tale". (34) Eu insi vi spun voui: Si nu vi
jurafi nicidecum: nici pe Cer, fiindcl este tronulal lui Dumnezeu, (35) nici
pe pimAnt, fiindci este agtemut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindci
este cetate a marelui Impirat.
(5,33) leSite 20,7 lLevitic 19,12l Deutelonom 5,11/ Mrtei 23,76 (5,34) Psal''j.To,4l
Isaia 56, 1/ Matei 23,76,221lacov 5,72(5,35) Psalm 4Z 3 / Isaia 66, 1
Fiindci iudeii il aud pe Dumnezeu spunAnd: ,,Cerul este scaunul Meu
9i plmAntul agtemut picioarel orMelet" (lsaia 56,1), se jurau asupra unora
ca acestora. Deci Domnul, oprindu-i, nu zice si nu faci aceastA de vreme
ce cerul este frumos gi mare, iar pimAntul folositor, ci pentru ci Cerul este
,,scaun al lui Dumnezeu", iar pimAntul ,,agternut al picioarelor Lui". [$i c'
greiette Domnul astfel] ca sd nu aibd incdpere [oc] inchinarea la idoli, f(
ceci s-ar fi socotit cd stihiile sunt dumnezei, de citre cei care se jurau pe
P
ele, cum se petrecuse gi mai inainte.
5,35: Nici pe capul tiu si nu te juri, fiindci nu pofi si faci un fir de
pir alb sau negru.
Numai Dumnezeu Se juri asupra Sa, ca Cel Care nu este supus
niminui. Iar noi, neavAnd stipAnire asupra noastre, cum sd ne jurdm
asupra ,,capului nostru", cA lucru al Altuia este? Iar de capul este al t5u,
schimbe un fir de pdr, de pofi!
5, 3Z: Ci cuvAnhrl vosku si fie: Ceea ce este da, da; si ceea ce este nu, nu;
(5, 37') 2 Corinteni 1,77 | la.ov 5,72
si nu zici: ,,Dar cum voi fi crezut?" ,i1i aratd ci de vei grdi totdeauna
Ca
adevirul, nu va fi nevoie se te iuri, cdci nimeni nu e mai Pulin crezut, lo
precum acela care lesne se jurd.
.U
3'q
Adici atunci cand te iuri cd griiegti adevirul.
[1805j ,ir
4ln edilia de la 1805, in Ioc de,,si lii inaintea Domnului", se gdsette,,sE dai
Domnului".
{1 In edigia de la 1805, in loc de ,,tronul", se gdsegte ,,scaunul".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 5 191

5,37b: lar ce e mai mult decAt aceasta, de la cel riu este.

Fiindci a se jura este,,mai mult" decAt,,da" gi decit ,,nu", este de la
diavol. Iar ca si nu zici cd Legea 1ui Moise, fiindcd poruncea a face juramant
era re4 afld c; atunci nu era lucm rdu jurim6ntul. Dar, dupi Venirea lui
Hristos este lucru riu, ca gi tdierea imprejur gi, in scurt, |inerea rAnduielilor
evreiegti. De vreme ce gi a suge lapte la piept pruncilor le este lucru cu-
viincios, iar birbafilor [e este lucru de] rugine.
5, 38: Ali auzit ci s-a zis: ,,Ochi pentru ochi 9i dinte pentru dinte".
(5, 38) lerire 27,241 Levitic 24, 20 / Deuteronom 19, 21
Legea, pogorAndu-se lor, slobozea ca acel care vatAme aceleagi sd
pdtimeascd, ca pentru frica de a nu le pdtimi pe cele asemene4 sa nu se
nedreptileascd unul pe altul.
5, 39: Eu insi vi spun voui: Nu vi impotrivifi celui riu, iar cui te
lovegte peste obrazul drept, intoarce-i 9i pe celilaltl'?.
(5, 39 ) Levitic 79,77-18 / Pilde 20,22llsaia 50, 6 / Plingeri 3, 30 | Ltaca 6,29 I
Romani 12,17 / l Corinteni 6,7 / l Tesaloniceni 5,15 / Iacov 3,13 / 1 Petru 3,9
,,Riu" aici este numit diavolul, cel ce prin om lucreazA.
Dar, [oare,] nu se cuvine a sta impotriva diavolului? Cu adevdrat, se
cuvrne, dar nu prin a lovi impotrivi, ci prin a ribd4 cd nu cu foc se stinge
focul, ci cu apd. $i si nu socotegti ci vorbegte numai pentru lovirea cea
peste obraz, ci gi pentru orice lovire gi, in scurt, pentru toatd pitimirea{3.
5,40; Celui ce voiegte si se judece cu tine gi si-,ti ia
f"t::11-r::f:*n:;
Dace te trage la judecatd gi te supdrd, lasi-i gi cimaga. Iar nu daci a9a
simpluar ifi cere Iaceasta].
5, 47: lar de te va sili cineva si mergi o mili, mergi cu el doui.
,,Dar ce zic Eu, haine gi cdmdgi? Chiar trupul tdu ddl celui ce te trage
cu nedreptate si fi mai mult decAt voieste acela".

'r in edilia de la 1805, aici avem: ,,SA nu stafi impotriva celui riu, ci celui ce te va
lovi pe tine peste fala obrazului cea dreapti, intoarce-i lui gi pe cealalti".
s Iscusindu-ne in lupta lduntricd, Sfantul Maxim Mdrturisitorul talcuiette ata
cuvAntul Evangheliei: ,,Cind dracii te ispitesc prin gAndurile ce fi Ie aduc la obrazul
drept, ficindu-te sA te mandretti pentru faptele cele de-a dreapt4 intoarce celilalt obraz,
adici scoate la vedere faptele cele de-a stinga sivirgite de noi" (F ilocalia romhneascd, vol.
2,lntrebarea 24, ed. Humanitas, Bucuretti, 7999, pp.215-276).
Adicd, numaidecat ti fir; de temei.
 1q2 Capitolul 5 SFANTUL I'EOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

5, 42; Celui care cere de la tine, di-i; gi de la cel ce voiegte si se imprumute

de la tine' nu intoarce fala tatt /5 J2.) Deureronom r s,7,8, ro I snah4, s r Luca 6, 30, 34

C)ri de este vrejmat, ori prieten, ori necredincios, ori de cere bani, ori
alt ajtrtor de cere, ,d,e-i" l Iar cAt privepte imprumutul, nu vorbeFte despre
cel cu dobAndi, ci de cel simplu. Fiindcd gi in Lege se poruncegte a fi
imprumutul firi
camdti (lepire 22,25).
i 5,4j-11": Ali auzit ci s-a zis: ,,Si iubegti pe aproapelel6 tiu 9i si urigti
pe vrijmagul tiau". (44) Iar eu vi zic voui: Iubigi pe vrijmagii vogtri
I
(5, 13) Levitic -19,77-18 / Deuteronom 23,6 I Matei 22,39 I Marcu 12, 31 / Romani 13, 9 /
Galateni 5, 14 / lacov 2, 8 (5, 41" ) Ltuca 6,27 -2a;23, 34 I F aptele Apostolilor 7, 60
[Acum] a^ajuns la culmea faptelor bune. Cici ce Iucru este mai mare
clecAt acesta? Insd nu este cu neputinfa Ia implini porunca dragostei], ce gi
Moisc i Pavel pe iudeii care se turbau [invergunau] asupra lor i-au iubit
mai mult decAt pe sine. 9i toti Sfinlii i-au iubit pe vrijmagii lor.
BinecuvAnta!i pe cei ce vi blestemi, facefi bine celor
5, :l4t: ce vI urisc
9i rugafi-vi pentru cei ce vi vatimi gi vi prigonesc{7.
(5. J'lt ) Psalm 10E,27 | Luca 6,77-28;23,341 Fapt€le Apostolilor 7,60 / Romani 12.14 / 1 Corinteni 4,12

{' in edi;ia de la 1805, in I()c de

,,nu intoarce fafa ta", se gisegte ,,nuJ intoarce".
{" irr edigia dc la 1805, in loc de
,,aproapele", se gdscAte ,,vecinul". CuvAntul occin, cu
inft'lestrl de alrrcny'lc, sorreirul, il m.ri irtilnim gi in tilcuire a dela Matei 19.17b-19 1i 19, 20.ln
limba romAni, acest cuvant se pare ci provine din latinescul oiclnrts (vecin, aproape). De
ascnenr'4 este gtiut cd prin denumirea dc lccinrc era desemnati inevulmediu iobdgia- Aceastd
stirre de gerbie avca mai multe denumiri: in lara Rom6neasce i se spunea runfirie, \n
Tnnrsilr'.rnia rbllrigic, iar in Moldova era numiti r).rilrL sau r )ecinitate , Vremea Lobdgiei Jdranului
se irrtirrrit'a dc obicci asupra irtregii lui vicli p5miltepti, deoarece el depindea intru totul, cu
t()atc cele vizute ale salc, de stdpirrul siu. De acee4 este cu putintd ca denumirea dat6 in
\4oldova - zrcir lc sau.,rcirr{ifclc - sd cuprindi;i un in}eles mai adAnc. E indeobtte cunoscut cd
inhu acoasti stare de gerbie se aflau sate 9i agezdri intregi. De acee4 relafia dinhe semeni era
;i ura cle tecindtalc, adici de aseminare intru jugul pe care il purtau intru aceasta Yiali
piminteasci. $i, pentru ci aceasti povari ela purtatd cel mai adesea pAni la slartitul vielii,
ad ici al lcccrlrri pinrintesc, era gi una de rcciric, - care se t'eciicca (ucpnicea), se indelulga in
to.rti cufgerea vieJii unui om. Nu nc indoim ci asupra acestor gerbi, ca asupm unora care au
fost supu Fi la m ulte si.lnicii de citre stip6nitorii lor M6ntuitorul Hristos a ficut lucretor cu ventul
Siu: ,,Venigi la Mine toli cei ostenili gi irnpoviragi 9i Eu vi voi odihni pe voi" (Matei 11,28).
9i este cu putirlfd ca diltm haml l)r*rrrlui SfArrt sd fi priceput cei care erau sub jugul robiei
tnrpetti cd dfnrlTclc este acciric (adici rc1ic-rtccinl, iar pecetea intru carc suntem ziditi de
Durrnezeu qrte de a fi ,,una" ( Iam '17 , l'l , 22) cv senrnir nogtri (adici cu cei axmenea noud) 9i
'1,26),
nunrai astfel se plimelte intru noi ,,chipul 9i aseminarea" lui Dumnezeu (Facere
I'in edilia de la 1E05, in lrr de ,,vi vatimi gi vi prigonesc", se gisq;te ,,vi supfuA ti vi
gonesc pe voi".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul5 193

Ca pe nigte ficdtori de bine se cuvine se-i avem pe acegti4 fiindci cel

care ne priSonette gi ne supdre, ne utureazd noui munca [cazna] cea pentru
pecate. 9i mai vartos [se cuvine a le ribda pe acestea{8] cAnd auzi ci un
dar ca acesta ne dd noud Dumnezeu: .
5, 45: Ca s6, tili fiii Tatilui vostru Celui din Ceruri, ci El face si risari
soarele peste cei buni gi peste cei rii 9i trimite ploaie peste cei drepfi 9i
Peste cei nedrepfi' (5, 45) Deuteronom 4, 19 / sirah 18, 12 / Luca 6, 3s
'Vezi cAt bine ili face cel care te urette gi te neciiegte, insd numai si
voiegti sd-l rabzi?
Iar prin ,,ploaie" gi ,,soare" inlelege tu gi cunogtinta ti invatetur4 ceci
Dumnezeu pe toti ii lumineazi 9i ii invali{'q.
5, 46: C5.ci daci iubifi pe cei ce vi iubesc, ce risplati veli avea? Au,
nu fac gi vamegii acelagi lucru? (5,46)Luca6,32
Si ne inspdimAntim cAnd noi nici cu vamegii nu suntem deopotrivd
[nu ne asemdndm], fiindci ii urAm 9i pe cei care ne iubesc.
5,47-48: $i daci imbrifisafi numai pe frafii vogtri, ce faceli mai mult?
Au, nu fac 9i neamurile acelagi lrucru? (48) Fifi, dar, voi desivirgifi,
precum Tatil vostru Cel ceresc desivArgit este50.
6,48) Levilic17,44;79,2;20,7,26; t lsaia 38, 3 / Luca 6, 36 /
Efeseni 5, 1 / Iacov 1, 4/ 1 P€tru 1, 15
A iubi pe unii dintre semenii nottri, pe cei care ne sunt ca nigte prieteni,
iar pe algii a-i uri este al celor ce nu sunt,,de sivArgit" [,,desivAr9ifi"]. Iar
alcelor,,de sivArgit" [,,desivAr9i]i"l este a-i iubi pe to]i [oamenii].

a3
Iati ce ne invafi aici Sfintul Simeon Noul Teolog despre sporirea duhovniceascd:
,,Cel ce iubegie din simlire liuntricd pe cei care-l vorbesc de riu, sau il nedreptdfesc, sau il
urisc ai-l pigubesc, pi se roagi pentru ei, ajunge in scurti vreme la o marc sporire. CAci,
fdcind aceasta intru simgirea inimii, igi coboard socotinla in adAnc de smerenie 9i in izvoare
de lacrimi, in care se scufundi cele trei pArri ale sufletului. Acela urc6 mintea in cerul
nepdtimirii gi o face vdzetoare ti, prin gustarea bunAtAtii de acolo, ajunge de socotette toate
ale vie;ii de aici, gunoaie. fi insigi m6ncarea gi hrana n-o mai primette cu pldcere 9i des"
(Filocalia rom"6neascd, vol.6, Pina sutd a celor 225 de capete tcologice si practice, cap 29, ed,.
IBMBOR, Bucurep ti, 1.977 , p. 25).
{u
Aici, scolia texhrlui slavon ne spune: ,,Cel care primegte invelihrr4 treiette in luminA,
iar cel ce nu primette invdtatur4 inchizandu-gi ochii inaintea
"soarelui", rdmAne intru inhmeric".
' in edigia de la 1805, aici avem: ,,gi de imbriligafi cu dragoste numai pe prietenii vogtri,
ce mai mult facqi? Au nu 9i vamegii fac aga? Fifi dar voi de sivirgit, precum Thtil vostm Cel
din Ceruri de sivirsit este".
194

Carnolul 5
Despre milostenie, rugdciune pi post. Sd nu ne strdduim
numai dupd cele admdntestil

Luafi aminte ca faptele dreptifii2 voastre si nu le faceli inaintea

6, 1:
oamenilor ca si fili vlzufi de ei; altfel nu veli avea plattr de la Tatil
vostru Cel din Ceruri. (6,
1) Deuteronom 24, 13 / Psalm 111, 9 / Pilde 4, 23 / Matei 23, 5
Dupi ce i-a suit pe ei intru cea preamare dintre faptele bune - care
este dragostea -, acum leapidd gi slava cea degarti, care urmeazi isprdvilor
[faptelor] celor bune. $i vezi ce zice: ,,Luafi aminte", ca ti cum ar grli
despre o oarecare fiari curnpliti. Deci, ia aminte sd nu te sfAgie!
Chiar 9i inaintea oamenilor de ai milui, dar nu spre a fi vdzut, nu egti
osAndit, dar dacX finta faptei bune este slava degartd, chiar in cemara ta
de o faci, egti osandit. Cici, Dumnezeu, dupi finta lucrului sau muncegte
Iciznegte], sau incununeazi.
6, 2': Deei, cAnd faci milostenie, nu trAmbifa inaintea ta, cum fac
fifarnicii in sinagogi3 ti pe ulite, ca si fie slSviti de oameni
(6, 2") Pild,e 20,6 I Romani 12, 8
Nu cd ar fi avut filarnicii trAmbi;e, ci zice de mintea lor cea rea, ci
voiau sd trAmbileze milostenia 1or.
Iar,,fifarnici" se numesc cei care una sunt gi alta se arati [a fi]. Drept
acee4 gi acegtia se aratd milostivi, dar alta [altceva] sunt.
Adevitat griiesc voui: 9i-au luat plata lor.
6, 2b:
Liudafi fiind, gi-au luat toatA plata de Ia oameni.
insi, cAnd faci milostenie, si nu gtie stAnga ta ce face dreapta ta.
6, 3: Tir
Cu covArgire a zis aceast4 [adic5] de este cu putin]d gi de tine insu]i si
tdinuiegti Imilostenia].
Sau, intru alt chip: ,,stAnga" este slava degartd, iar ,,dreapta" milostenia
Deci, sd nu stie slava cea desartd de milostenie.

'ln edi;ia de la 1805, titlul capitolului este.. ,,Pentnt nilostenie. Pentru nqdciune.
Pentru postire, Pentru a defdima pe cele lumepti. Pentru cd nimeni nu poate sluji Ia doi domni.
Pentru a nu se ingiji de cele trupepti".
'?in edifia de la 1805, in loc de ,,faptele dreptifii", se gdsegte ,,milostenia".
3ln edigia de Ia 1805, in loc de
,,in sinagogi", se gesefte ,,intru aduniri".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI CAPiIOIUI 6 195

6, 4: Ca milostenia ta si fie intr-ascuns si Tatil tiu. Care vede in

ascuns, ili va rlspliti fiea. (5,1) 7Regi75,7 | Luca 14, 14
CAnd? Atunci cAnd toate goale [vedite] 9i ardtate vor sta de fatd. $i
atunci, mai vArtos vei fi sldvit.
5, 5: vi rugafi, nu fifi ca flfamicii ctrrora le place, prin sinagogi
Iar cind
gi prin colfurile uli;elor, stAnd in picioare, si se roage, ca si se arate
oamenilor; adevirat griiesc voutr: gi-au luat plata lor.
(6.5) Mat€i 1s.8
ii numegte pe acegtia ,,filarnici", ca pe unii care par cd iau aminte Ia
Dumnezeu, dar de fapt iau aminte la oameni, de la care igi gi iau ,,plata" lor.
6, 6: Tu, insi, cAnd te rogi, intri in cimara ta 9i, inchizAnd uga, roagi-te
Thtilui ttru, Care este in ascunss 9i Thtll tiu, Care vede in ascuns, ili va
risPliti fie6. (6, 6) 4 Regi 4,33
Spune, oare, [Domnul] si nu mergi in biserici? 84 cum inci, insd cu
socoteale dreapti ti nu ca sd te ar5ti, de vreme ce nu locul vatdmd, ci
chipul 9i finta flucrului]. Ci mul;i [chiar] intru ascuns rugAndu-se, fac
aceasta spre plicerea oamenilor.
6, 7': CAnd, vi rugati, nu spunefi multe, ca neamurile I

(6,7") 3 Regi18,26 I Ecclesiastul 5, 1-2 / lsaia 1, 15 / Sirah 7, 15

Griirea de multe este bArfirea - adicd a cere ceva din cele pimAntegti:
slavi, bogdlie, biruinld. Iar graiul rugdciunii tale sd fie neinsemnat in cereri,
ca gi cel al pruncilor. Deci, tu, nu fi bArfitor. lirr,l
I

6,7b: CA ele cred ci in multa lor vorbirie vor fi ascultate. i

l
Nu se cuvine a face lungi rugiciunile, ci scurte gi dcse, 9i puline [vorbe]
grdind, a ingddui [zdbovi] la ruglciune.
6, 8: Deci nu vi
aseminafi lor, ci gtie Tatil vostru de cele ce avefi
trebuinli mai inainte ca si cerefi voi de la El. i

(6, 8) Matei 6, 32 I

Cici nu este trebuinli sd-i aritdm Domnului de ce avem nevoie, ci si

ne sArguim la rugdciune, lepidAndu-ne de cele lumegti. Iar fdcAnd ag4 ne
folosim cAnd vorbim cu Dansul.

i In editia de la 1805, h loc de,,ili va rispliti se gdsegte,,ifi va rispliti fie

intru aritare". 'ie",
5
in ascuns", adici nevazut.
[1805] ,,Care este
6 in edilia
de la 1805, in loc de ,,ili va rispliti se gesette ,,ili va rispliti fie
intru aritare". 'ie",
 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPIscOPUL BULGARIEI

6, 9': Deci, voi, aga vi rugafi: Tatil nostru, Care egti in Ceruri
(6, 9") Deuteronom 32,6llere'Jl.ia3,4l lezechiil 35,23 / Luca 11, 1_4
ZicAnd ,,Tatd", ili arati de ce bunitili te-ai invrednicit, fiu al lui
Dumnezeu fdcAndu-te. Iar zicAnd,,in Ceruri',, ili aratd patria ta gi casa
pirinteascd, pentru cd de vrei si ai pe Dumnezeu drept ,,Tattr,,, cautii la
Ceruri, nu la pimAnt.
$i si nu zici: ,,Tatdl meu", ci ,,Tatil nostru", ca sd-i ai pe toli frali, ca fii
ai aceluiagi Tatd.
Sfinfeasci-se numele Tiu
6, 9D:
Adicd fi-ne pe noi sfinii, ca gi Tu, pentru noi, sd fii slivit. Cdci precum
este hulit Dumnezeu din pricina me4 aga se 9i sfinfegte pentru mine
Dumnezeu, slivindu-se ca un SfAnt.
6, 10': Yie impirifia Ta
(6,lU) 2ReBi15,26l Psalm 4, 6; 21, 31 / M atei26,3g I Llucaz2,42/ Faptele Apostolilor 21, 14
Adici cea de a doua Venire, cici acela care are congtiinta nemustrati,
cu indrizneali se roagi si vie invierea 9i Judecata.
5, 10b: F acd-se voia Ta, precuh in Cer asa 9i pe pimAnt.
Precum Ingerii fac voia Th, aga 9i noud dd-ne a o face pe aceasta.
;
6, 17: PAinea noastri cea spre fiin!5 d5-ne-o noui astizi
(6, 11) Pilde 30. 8 / Luca 11. 3
,,Cea spre fiinfi", adicd cea indeajuns spre fiinla [fiin]areal 9i starea
noastri. Deci, tu, leapddi grija cea pentru a doua zi!
Inci gi Trupul lui Hristos este,,Piine spre fiinfi", cu care ne rugim
ca fird de osAndd si ne impirtdgim.
5, 12: $i ne iarti noui gregealele ,roastre, precum 9i noi ierCim gregitilor
nostriT
(6, 12) Psalm 31, 6 / Pilde 28, 13 / Sirah 18, 12;2a, t2l Matei78.21 / Luca 11. 14
Fiindci gi noi gregim, ne rugim sd ,,ne ierte noui", insi aga va ierta
[Domnul], precum gi noi iertim. Iar daci suntem pomenitori de riu, nu
ne va ,,ierta noui", cdci Dumnezeu, avAndu-md pe mine pildd, ceea ce fac
eu altuia, face si El cu mine.

7
Versetul tAlcuit din edilia 1805 este: ,,$i iarti-ne noui datoriile noastre, precum si
noi iertim datomicilor nogtri", cu urmitoarea ir.rsemnare: [1805] ,,Datorii,, nurnegte
aici gregealele, fiindca datorie este ti gregeal4 ca aceea care face vinovat pe om, precum
;i datoria. Deci rugAndu-ne pentru iertarea lor, ne aducem aminte de ele 9i smerindu-ne,
ne zdrobim cu inima invali inci 9i chipul prin care vom putea si-L induplecim pe
Dumnezeu - adici iertind gi noi celor care ne gregesc, cd pe acettia i-a numit ,,datornici"
(dupi Zigaben).
 .s.

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEl Caprtolul6 ly

6,13': $i nu ne duce pe noi in ispiti
(6, 13") Deuteronom 13, 3 / Judecttori 2, 221 3 Regiz2,22l Psalm 50, 13; 118,39 /
lsaia 28, 19 / Matei 26,411 Lucal7,4l loanl7,l5l2PetN2,9 / Apocalipsa 3, 10
Noi, oamenii, suntem neputinciogi gi de aceea nu se cuvine se ne
aruncem noi ingine intru ispite. Iar de vom cddea, si ne rugAm si nu fim
inghilili de ispitd, cdci acela care a fost inghilit gi s-a biruit [de ispiti] a
cXzut in pripastia ispitei, iar nu cel care, cizAnd, a biruit-o.
6, 13b: Ci ne izbivegte de cel viclean.
(6, 13') Psalm 50, 13 / Luca 11,4 / loan 17,7s l2Petr!2,9 I Apocalipsa 3, l0
Nu a zis ,,de oamenii cei vicleni", fiindci nu aceia ne vatimd, ci ,,de
cel viclean".
6, 13': Cia Ta este lmpirifia 9i puterea 9i slava in veci. Amin!
(6. i3') 1 Paralipomena 29,11
Aici ne dd noud indrdzneali, cdci daci Tatil este impdrat gi Putemic
gi SlAvit, cu adevdrat gi noi vom birui pe cel viclean 9i vom fi slivili intru
cele din urmd.
6, 14: Cd de vefi ierta oamenilor gregealele lor, ierta-va gi voui Thtil
vostru Cel ceresc
|b,74) 5iratj.28,2llN'iror 11, 25 / Luca 6,37 I Eleseni 4,321 Colos€ni 3, 13
Iarigi ne invald [MAntuitorul Hristos] si fim nepomenitori de riu gi
l
ne aduce aminte de Thtil, ca sd ne ruginim de DAnsul 9i si nu ne silbiticim
ca fiarele, fiii Unuia ca Acesta fiind.
6, 15: lar de nu vefi ierta oamenilor gregealele lor, nici lhtil vostru I

nu vi va ierta gregealele voastre. l

(6,15) Sirah 28,7,4 / Matei 18, 35 / Marcu 11, 26 / Ia(ov 2, 13
Nimic nu urdgte mai mult blAndul Dumnezeu precum cruzimea
6, 15; CAnd postifi, nu fifi trigti ca fifamicii; ci ei igi smolesc fefele, ca
si se arate oamenilor ci postesc. Adevirat griiesc voui, 9i-au luat plata lor.
(5. 16) Isaia 58. 3

,,Smolirea" fefei se aratd atunci cAnd cineva se infiligeazi nu cum

este, ci cand se preface a fi trist.
6,1.7-18:Tuins6, cAnd postegti, unge capul tiu 9i fala ta o spali (i8) ca tt
si nu te ar5!i oamenilor ci postegti, ci Tatilui tiu, Care este in ascuns 9i
Tatil tiu, Care vede in ascuns, ifi va rispliti fiei.
(5, 17 ) Rrlt3,3 I Ecclesiastul 9, 8 / Daniil 10, 3
Cei vechi, in semn de bucurie se ungeau cu untdelemn, dupd ce se
imbiiau. Deci gi tu a9a sd te ardfi, bucurAndu-te!
3ln edilia de la 1805, in loc de,,fie", se gisegte,,tie intru aratare"
 198 Capitolul 6 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPIscoPUL BULGARIEI

Inci prin ,,untdelemn" se inlelege gi milosteni4 iar ,,cap" a1 nostru -

Hristos, pe Care se cuvine a-L unge cu milosteniile. lar ,,fala" - adici
simfirile - [se cuvine] a Ie spila cu lacrimi.
5,19-21.: Nu vi adunafi comori
pe pimAnt, unde molia 9i rugina le
strici gi unde furii le sapi 9i le furi. (20) Ci, adunafi-vi comori in Cer,
unde nici molia, nici rugina nu le strici, unde furii nu le sapi 9i nu le
furil. Q1) Cici unde este comoara ta, acolo va fi 9i inima tae.
(6, '19) lacov 5.2-41 Evrei 13. 5 f6. 20) Siiah 29, 14 / Matei 19, 21 /
Luca72,21,33 I TTimotei 6, 19 / 1 Petru 7,4 (6, 2'1) Lsca 72,34
i
Dupd ce a izgonit boala degartei miriri, de acum vorbepte despre
necAgtigare Ineagoniseald], cdci oamenii cauti si cAgtige mai mult pentru
slava degartdl0. $i arati [Domnull cum comoara cea de pe pdmdnt este
nefolositoare, cici moliile gi gdrgiritele strici hainele gi hran4 iar furii
[rdpesc] aurul ti argintul. Apoi, ca sd nu-l spund cineva cd nu toate se
furi, zice: ,,chiar aga de ar fi, insd nu este, oare, ticilos lucru sd fii pironit
de grija bogiliei?" De acee4 adaugd: ,,unde este comoara voastri, acolo
va fi gi inima voastri"u.
Luminitorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tiu curat,
6,22-23:
tot trupul tiu va fi luminat. (23) Iar de va fi ochiul tiu riu, tot trupul tiu
va fi intunecat. Deci, daci lumina care e in tine este intuneric, dar
intunericul, cu cAt mai mult!
. 22) Llca 77, 34 rc, 23) Lrrca 77 , 35
(5

Aceasta zice [Domnul]: ,,Dacd ili vei pironi mintea la grija pentru
avufie, ai stins "lumina", ai intunecat sufletul. Dupd cum gi "ochiul curat",
adici sindtos, lumineazd irupul, iar de este "riu", adici bolnivicios
[bolnav], il intunecS, aga gi mintea se orbegie de grijd. Iar daci mintea se
va intunec4 sufletul se face "intuneric" 9i, cu mult mai vArtos, trupul".

o
In edi;ia de la 1805, aici avem: ,,unde este comoara voastri, acolo va fi 9i inima
voastri".
Aici Cuviosul Petru Damaschinul ne invafi: ,,Tuturor Ii se cade sd fie fdri griji 9i
r0

sA se linitteasci dupi Dumnezeu; Iie in parte, ca cei din lume, ca sd vini pe incetul Ia
h;elepciune gi Ia cunogtin;a duhovniceascd, fie in intregime, ca cei ce pot si se opreasci
de la toate, ca sd aibe toati grija sd placi lui Dumnezeu. fi Dumnezeu va yedea hotdr6rea
lor 9i Ie va dirui odihna duhovniceasci gi ii va face sd ajungd si mediteze (sd cugete) [...]
spre a dobAndi frAngerea negriite a sufletului gi a se face siraci cu duhul" (Filocaiia
romdneascd, vol. 5, Cei ce uor sd se uadd pe ei iryipi in ce stare se afld..., ed. Humanitas,
Eucuregti, 2001, pp. 70-71).
tt Iar de la SfAntul Maxim Mdrturisitorul le cunoagtem pe acestea: ,,(51)CAnd vezr
mintea ta ocupAndu-se cu plicere cu cele materiale gi zibovind pe lingi chipurile lor,

:fiF
 '* _:qir l

TALCUIREA SFINTEI EVAr.'CHELll DE t.A I\,1ATEI Capitolul6 19q

6, 24': Nimeni nu poate si sluieasci la doi domni

(6,21') 3ri.egi78,2q27,7 IL!.a\6,73 |Romani 5, 15 / Iacov 4,4 |l loan 2,15
,,Doi domni" numegte pe cei ce poruncesc cele impotrivA, adici pe
Dumnezeu gi pe mamona. Iar noi facem domn al nostru pe diavolul, dupi
cum gi pAntecele nil facem dumnezeu; dar, Domn firesc ai adevirat este
Dumnezeu, iar mamona este nedreptatea.
6,24b: CAci sau pe unul il va uri 9i pe celilalt il va iubi, sau de unul
se va lipi 9i pe celdlalt il va disprefui; nu putefi si slujifi lui Dumnezeu
giluimamona' (6,216)Lttca75,13lRomani6,15/lacov4,4t7toal 2,15
Vezi ci este cu neputinli ca cel bogat gi nedrept sd slujeascd lui
Dumnezeu? Fiindcd iubirea banilor il indepirteazd de la Dumnezeur2.
6,25': De aceea zic voui: nu vi ingrijili pentru sufletul vostru ce
veli mAnca, nici pentru trupul vostru cu ce vi veli imbricar3
(6, 25") Psalm 54,25 / Baruh 3, 18 / Luca 12,22 I Filipe^i 4,6 | 1 Petru 5, 7
De ce si nu ne ingrijim? Pentru cd grija indepdrteazd de Dumnezeu.
Iar sufletul nu menance, pentru ci este netrupesc.
$i spune aceasta dupa obiceiul cel de obtte, ce se pare a nu suferi [a
nu ribda] sufletul si fie [si vie]uiascdl in trup, de nu se va hrdni trupul.

cunoagte cd le iubetti pe acestea mai mult decAt pe Dumnezeu ,,c;ci unde este comoara
ta, acolo va fi 9i inima ta", zice Domnul(Mntei 6',21). (52) Mi:rte4 ur.rindu-se cu Dumrezeu
pi petrecind h El prin rugiciune gi dragoste, se face infeleapti, buni, putenici, iubitoare
de oameni, milostivi, hdelung rdbddtoare gi, simplu vorbind, poart: in sine aproape
toate insuglrile dumnezeiepti. Dar, despirfindu-se de El;i lipildu-se de cele materiale,
sau se face dobitoceasci, ca una ce a devenit iubitoare de plicere, sau sdlbatrca, razboin-
du-se cu oamenii pentru acestea. (53) "Lume> numegte Scriptura Iucrurile materiale; iar
lumegti sunt cei ce zibovesc cu mintea h acestea" (Fi /ocalin ronrineascd, voL 2, A doua sutd
a capefelor despre dragosf.,, capetele 51-53, ed. Humanitas, Bucuregti, 1999, p.78).
12
De Ia cuviosul Isaia Pustnicul invdfim: ,,Mamona este semnul a toatd Iucrarea
lumii acesteia. $i de nu o pirise$te omul pe aceast4 nu poate sluji lui Dumnezeu. lar
slujirea lui Dumnezeu ce este, daci a nu avea ceva strain in mintea noastri cand ll
binecuvintim pe El, nici vreo plicere cAnd ne rugdm [-ui, nici vreo rautate cand li
cantim Lui, nici vreo uri cind ne inchindm Lui, nici pizma rea care ne tulburi c6nd rre
preocupam de El, nici plAcere urati in midularele noastre cind ne aducem aminte de
El? Cdci toate acestea sunt ziduri intunecate, care inconjoari nenorocitul suflet, de nu
se poate ruga h chip curat lui Dumnezeu, avAndu-le acestea intru el" (l'iltualis romintascd,
voL 12, Cttudntul XXV, cap 1, ed. Harism4 Bucuregti, 1991, pp. 190-191).
t3
ln edilia de la 1805, aici avem: ,,nu vi griji;i cu sufletul vostru ce vefi minca,
nici cu trupul vostru cu ce vi vefi imbrica".
200 Capitolul (, SFA\]U-I-TEOFILACTARHIEPISCOPULBUT-CAR]I]

Dar nici nu opregte de la a lucra, ci de la a ne da pe noi cu totul griiilor 9i

de la a ne lenevi in lucrul lui Dumnezeu. Iar de vreme ce se cuvine a lucra
pementul, atunci dari, sd purtim griji 9i de suflet!
6, 25b: Au nu este sufletul mai multu decAt hrana 9i trupul decit
imbrrcimintea? ,r5. r-50) Luca 12. 23
Oare, Cel cc l-a dat pe cel ,,mai mare" - pc suflei - 9i trupul I-a zidit,
nu va da El hrand 9i haind?r'
6,26: Privili la pisirile cerului, ci nu seamini, nici nu seceri, nici
nu aduni in jitnile gi Tatil vostru Cel ceresc le hrinegte. Oare nu sunteli
voi cu mult mai presus decit ele?
(6, .16) Iov 38, 1/ Psal'l].746,9 | L\rca 72,24
Ar fi putut aduce pildd pe [Proorocul] IIie sau pe [inaintemergitorul]
Ioan, dar pomenette pdsArile, pentru ca sA ne rugineze pe noi, cdci suntem
necuvantAtori, iar Dumnezeu le hrdnegte gi pe acestea,
9i decAt acestea mai
punAnd intr-insele cunogtinta cea fireasci spre a aduna hrani.
6,27: $i cine dintre voi, ingrijindu-ser6, poate si adauge staturii sale
un cot?
6, 2t) L1)ca 12,7s
Aceasta zice aritAnd ci, micar de te gi grijegti, nimic nu faci [implincati],
de nu va voi Dumnezeu. Deci, pentru ce, in degert, insuli te sfardmi?

I in edilia de la 1805, irr loc de ,,mai mult", se gisette ,,mai mare".

15
in cuvintul siu despre dreapta srxoteali, Cuviosul Petru Damaschinul zice.: ,,Ornul
inlelept se nevoiette cu priccpere si-ti micioreze, pc cit se poate, micile trebuinle ale
trupului, ca prin aceasta si aiungi sd se ingrijeasci de putine, sau sd nu aibd griji dc'loc,
ca sA pAzeasc; porurrcile. Fiindcd, in grija de multe, nici pe sinc insugi nu se poate vedea
cineva. Cum poatc si vadi atunci cursele vr.ijmagultri, gitite inainte de vreme? Cici
vrijmagul nu obitnuiettc totdeauna sd faci r.izboitrl la aritare, cum zice (luri dc Aur.
Daci ar face ag4 nu am cidca ugor mulli in cursele lui, ca si fie pufini cei ce se mantui('sc,
cum zice Domnul. De acee.a, cind vrea si-l arunce pe cineva in cele mari, il face si
nesocoteasci intai cele'mai mici;i aritate: inainte de curvie, privirea deasi 9i neinfrinati;
inainte de ucidere, minia utoari; inainte de intunec.rrea cugetirii, impr;ttierea scurti;
ii inainte de aceste4 iar.i9i, apa-zisa trebuinjd neapirati a trupului. Pentru aceea, Donrnul,
gtiind mai inaintc toate, ca Unul Care este lnfelepcruner Trtilui, luAnd-o inaintea
uneltirilor diavolului, poruncette oamenilor si taie dinainte de vreme pricinile, ca nu
cumv4 socotind cA cele mici sunt fAri de primejdie, sd cadi jalnic in p6catele cele mari 9i
infricogate" (Filocalin ronittt'rrscd, vol.5, Despre dreapfo socofltld, ed. Humanitas, Bucureiti,
2001, pp. 119-120).
r" in edilia de
la 1605,'in l<^- de ,,ingrijindu-se", se gisette .,grijindu-se".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul5 201

6,28-29:Iar deimbriciminte de ce vi ingriiifi?r7 Luafi seama la crinii

cimpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. (29) $i vi spun voul ci
nici solomon' in toatimirireat"t
i;;r-i.'il1',:,';,lit l,T"ll,i,illr::ijll;
Ne rugineazi pe noi nu numai prin necuvAntdtoarele pdsdri, ci gi prin
crinii cei ce se vegtejesc; cici, daci Dumnezeu pe acegtia astfel i-a
impodobit, mdcar cd nici o trebuinli nu er4 cu mult mai vArtos va implini
trebuinJa hainelor noastre. Si mai aratd IDomnul Hristos] cd chiar de foarte
te vei griji, nu poli a te impodobi precum crinii, cdci nici Solomon cel
preainfelept pi preadesfitat, intru toatd impdrdfia s4 n-a putut a se imbrica
intru acest chip18.
Iar daci iatba cimpului, care astizi este gi mAine se arunci in
6, 30:
cuptor, Dumnezeu astfel o imbraci, oare nu cu mult mai multr" pe voi,
pufin credinciogilor? (6. J0) Matei 16. E / Luca 12. 2E

De aici invildm ci nu se cuvine a ne ingriji pentru podoabd, cd aceasta

este a florilor celor trecitoare. Deci, tot cel care se impodobeste, ,,iarbi" este.
Iar cAnd spune,,voi", ii numegte pe cei cuvAntdtori [fdpturile cugetitoare],
cdrora le-a zidit sufletul gi trupul.
,,Pu!in credinciosi" sunt cei care se grijesc, cd dacd ar fi avut credinli
de sivArgit [desdv6rgitd] cdtre Dumnezeu/ nu s-ar fi grijit aga neincetat
Iinvergunat].

rT
ln edilia de la 1805, in loc de ,,vi ingrijili", se gisette ,,vi grijifi".
t8
ln parafraza sa Ia Sf6ntul Macarie Egipteanul, Sfintul Simeon Metafrastul scrie:
,,Fiecare dintre noi, pe cAt de mult se va invrednici prin credinti 9i sarguinta sa fie partag
al Duhului Sfant, tot pe atat se va sldvi h ziua aceea gi cu trupul lui. Caci ceea ce a
adunat inlduntrul sufletului, atunci se va descoperi gi in afard de trup. Pild4 zice, o
avem la pomi. CAnd trece iama gi soarele strdlucette mai lumhos ti mai putemic, iar
vdntul adie, aceia odrislesc in afari gi se imbraci cu frunze, cu flori gi cu roade, ca gi cu
un vegmAnt. Asemenea gi floarea ierbii risare in acea vreme din pdmAnt gi pemantul se
acoperi cu ea gi se irnbraci cu ea ca gi cu un vegmAnt mdrel". Apoi, SfAntul Simeon,
asemuind in chip duhovnicesc puterea prirniverii asupra firii, spune despre lucrarea
intru Duhul a drepfilor: Primivara duhovniceascd ,,va imbrdca pomii goi cu slava pe
care au avut-o mai intdi ascunsd iniuntrul trupului. AFa se vor slivi gi acegtia prin lumina
negrditd, care este incA de acum in ei, adicA prin puterea Duhului. Aceasta le va fi atunci
ve9m6nt, mAncare, bduturd, veselie,bucurie gi peste tot viafi vegnicd" (Filoc alia romineascd,
vol. 5, Despre rugdciune, cap 61., ed. Humanitas, Buculegti, 2001, pp. 307-308).
r"
ln edilia de la 1805, in loc de ,,cu mult mai mult", se gasegte ,,cu mult mai vartos".
 CapitoLul 5 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPITOPUL BULGARIEI

Deci,nu ducefi grij520, spunAnd: ce vom mAnca, ori ce vom bea,

6, 37-32':
ori cu ce ne vom imbrdca? (32) Ci dupi toate acesta se shiduiesc neamurile
(6, 3'l) Luca72,29 (6, 32') Luca72,30
Nu opregte a manca, ci oprette a spune: ,,Ce vorn mAnca?" A9a se
intreabi cei bogali de cu seara: ,,Ce vom m6nca mAine?" Vezi, lagadar,] cd
oprette desfitarea gi neinfrAnarea!
$tie doar Thtil vostru Cel ceresc cA aveti nevoie de ele. (33)
6, 32b-33:
l
Ciutali mai intAi impirifia lui Dumnezeu gi dreptatea Lui gi toate
i acestea se vor adiuga voui.
(6, 32") Matei 6,I I Luca 12, 30 (5, 33) Iegire 23, 25 / 3 Regi 3, 73-741 Psalm 35,25 I
I
lnlelepciune 7, 10-11/ Marcu 10, 30 / Luca 12, 31 / l Timotei 4, 8
l
^Impdrdfia lui Dumnezeu este dobandirea bundtililor, iar acestea se
cAgtigi prin ,,dreptate". De acee4 celui ce cautA cele duhovnicegti, i se
adaug; gi cele trupegti, dintru iubirea de diruire a lui Dumnezeu2r.
6,34: Nu vi ingrijifi de ziua de mAine, ci ziua de miine se va ingriji
de ale sale22. Aiunge zilei riutatea ei. (6,34) reqirc 76, ts
Numegte ,,riutate a zilei" - sfirAmarea lzdroaba] 9i chinuirea
Agadar, aiunge se te sfarimi gi si te chinui pentru ziua de astdzi, cici
grijindu-te gi penlru ziua de mAine, cAnd te vei indeletnici intru lucrurile
lui Dumnezeu, de vreme ce pururea te sfarimi [zdrobepti] pentru cele
trupegti?

a in edigia de Ia 1805, in loc de

,,nu duceli griji", se gAsette ,,nu vi griiili".
l lnvilim de la SfAntul Isaac Sirul acestea: ,,Cel ce are inima scufundati cu totul
intru cele pdmantegti ti minence pururea jdrane, irnpreund cu parpele pi nu se ingrijette
deloc de cele ce plac lui Dumnezeu, ci se ostenette cu toate cele trupegti 9i e desprins 9i
gol de toat; virtute4 din pricina intAlnirilor neincetate gi a imprdptierii din mAudrie,
ciutind alte ti alte pricini pentru acestea, e cu adevirat cizut de la bine, din pricina
acestei nepeseri gi lucrdri" (Filocalia romineasc4 vol. 10, Cuaintul XXII, ed. IBMBOR,
Bucuretti, 1981, p. 118).
:'?in edilia de la 1805, aici avem: ,,Drept aceea, nu vi griiifi de ziua de mAine, cd se
va grili de sine".
 203

Ceprrolur- 7
Sfkrpitul predicii de pe mtmte. ludecata semenilor, Puterea rugdciunii.
Calea mkntuirii pi a pierzdrii. Ferirea de proorocii mincinopil

7, 1: Nu judecali, ca si nu fifi ludecali.

(7,1) Luca 6,37 I Romani 2, 1-3; 14, 10 / 1 Codnteni 4, 5 / lacov 4, 11
Nu opregte mustrare4 ci osAndire4 cdci mustrarea este spre folos, iar
osAndirea spre defaimare gi ocar5.
Mai vArtos sd nu osAndeasci cel care are pecate mari, infruntAnd gi
osAndind pe cei cu pecate mici, pe care Dumnezeu va sd le judece2.
7,2-5: CAci cr judecata cu care judecafi, veti fi judecafi, 9i cu misura
cu care misurati, vi se va misura. (3) De ce vezi paiul din ochiul fratelui
tiu,9i bima din ochiul tiu nu o iei in seami? (4) Sau cum vei zice fratelui
tiu: Lasi si scot paiul din ochiul tiu 9i iati bArna este in ochiul tiu? (5)
Fifarnice, scoate intii bArna din ochiul tiu gi atunci vei vedea si scofi
paiul din ochiul fratelui tiu.
(7, 2) losta7,25 | Judecitori 1, 7 / Marcu 4,241 L!.a 6,38 (7, 3) Psab^ 49,17-27 I
Plingeri 3, 39-40 / Luca 6,47 (7, 4) Ltrca 6,42 (7. 5) Psalm 50,741 Luca 6,42
Cel ce voiegte sa mustre pe allii, se cuvine ca el insugi si fie fdrd de
prihand, cdci daci cel care are ,,barni" in ochi, adicd lemn mare - prin
,,bArn5" numindu-se picatul -, il mustri pe a1tul care are ,,pai", mai ruginat
se arate a fi cei dintAi.
$i arati Domnul ce nu poate vedea bine picatul fratelui cela ce mai
mari picdtuiegte, ci acela care are ,,birni" in ,,ochi", cum ar fi putut vedea
pe altul, care mai pulin se vatimd?

r In editia de la 1805, titlul capitolului estet ,,Pentru a nu judeca pe nimeni 2i pentru a

nu da sfintele ciinilor. Pentru a cere ri a cdtrta Pentnr poarta cea str|mtd ri pentru cea largd.
Pentru a ne pdzi de proorocii nincinopi" .
2
Dumnezeiescul Ioan Scdrarul ne scrie: ,,(8) Una gi singuri este calea cea mai scurti,
dintre cAile ce duc la iertarea gregalelor: sd nu judeci, daci e adevdrat cuv6ntul; ,,Nu
iudecafi, ca si nu fifi judecafi" ( Matei 7,1). Pe cAt de strdin este focul de apA, pe atat de
striineste a iudec4 celui ce voiegte si se pociiasci". $i mai mult: ,,(4) Sd nuJi rimdnd
ascuns lucrul acesta Fi te vei trezi, ca si nu mai judeci pe cel ce gregegte: Iuda era in ceata
ucenicilor, iar tAlharul ir.r ceata ucigagilor fi intr-o ctpa s-a fecut schimbare minunata
inue ei" (Filocalia romdneascd, vol.9, Cwhntul X: Despre clersetire, capetele 8 gi 4, ed.
IBMBOR, Bucuregti, 1980, pp. 201-202).
204 Capitolul 7 SFANTUL TEOFILACTARHIEPITOPUL BULCARIEI

7, 6: Nu dafi cele sfinte cAinilor, nici nu aruncafi mirglritarele voastre

inaintea porcilor, ca nu cumva si le calce in picioare 9i, intorcAndu-se,
si vi sfAgie pe voi. (7, 6) Pilde 9,7-a;23,9

,,CAinii" sunt necredinciogii, iar ,,porcil" , cei ce sunt credinciogi, dar

au vial; intinatd. Se cuvine deci, si nu spunem tainele [credin]eil celor
necredinciopi gi nici cuvintele cele luminoase ti strilucitoare ca merge-
ritarul ale teologiei, celor necurafi. Cdci ,,porcii calci", adici defaimi cele
ce le sunt spuse, iar ,,ciinii", intorcAndu-se, ne ,,sfAgie". Astfel fac cei ce
se numesc filosofi: cAnd aud ci S-a ristignit Dumnezeu, ne,,sfA9ie" cu
silogismele3, izvodind amigituri, anume cd aceasta este cu neputinli.
7,7-8: Cereli Eivi se va da; ciutali gi vefi afla; batefi gi vi se va deschide.
Ci oricine cere ia, cel care cauti afli, 9i celui care bate i se va deschide.
(8,)
(Z 7) 1 Paralipomena 28, 9 / Cintarea Cintirilor 3, 4 / Ieremia29,13 I Matei 27,22 I
Marcu 11, 24 / Luca 77,9 | lo^ 74,73Ilacovl,3-6(7,8)Pild,e8,77 ILu.a77,70
Prin toate cele de mai sus ni s-au poruncit lucruri mari gi grele. Drept
acee4 ne arat5 prin acestea cum se pot implini - gi anume prin rugdciune
neincetatd, cdci zice ,,cereli" - adici ,,cerefi pururea" - gi nu ,,cereli o dat;"4.
Apoi gi prin pildi omeneascd intiregte cele spuse.
7, 9-10: Sau cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul siu piine,
oare el ii va da piatrd? (10) Sau de-i va cere pegte, oare el ii va da tarpe?
(7,9) L'uca77,11(7,10) L'uca 17,12
Aici ne invafd ci se cuvine sd cerem, ti inci cu osardie, dar numai pe
cele de folos. Zice ,,Cd vedeli pe fiii vogtri cd vA cer cele cuviincioase -
,,piine" gi ,,pe9te" - gi deindatd le dafi lor, atunci cAnd cer unele ca acestea.
Deci, aga gi voi, cerefi cele duhovnicefti, iar nu cele trupegti".

Silogismul este un rafionament deductiv, compus din trei judeceti legate intre ele,
3

astfel incat cea de a treia judecate, cea care reprezintA concluzi4 se deduce din cea
dintai, prin intermediul celei de a doua.
{
Aici SfAntul Simeon Metafrastul ne pune inainte intrebare cu rispuns: ,,Care este
iconomia Venirii lui Hristos? Reintoarcerea firii noastre la ea insisi si restaurarea ei.
Cdci a redat firii omenegti demnitatea lui Adam cel ht6i zidit. Dar pe l6ngd acesta i-a
diruit ei 9i o mottenire cereasci (o, dumnezeiesc ai cu adevdrat mare har!); scofdnd-o
din temnila intunericului, i-a^ aretat calea viefii gi uga prin care, celui ce bate i se dd
putinta sA ajungi inliuntrul Impdreliei. Cici zice Domnul: "Cerefi gi se va da voui,
bateti si se va deschide" (Marcu 12,30). Prin aceastd u9d nimdnui din cei ce voiesc nu-i
este cu neputinji si afle libertatea sufletului siu gi acesta sd-pi primeasci gAndurile
proprii ti se se imbogeteascA cu Hristos, avAndu-L sil;tluit in sine, ti sd-i fie ca un mire
prin irnpirt;tirea Duhului cel bun. Iatd iubirea negriitd a StipAnului fald de omul ficut
de El dupd chipul Sdu" (Filocalia romAneascd, vol. 5, Desprc libertatea minfii, cap 150, ed.
Humanitas, Bucuregti, 2001., pp. 355-356),
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul T

7 , 11: Deci, daci voi, rii fiind, gtili sn dafi daruri bune fiilor vogtri, cu cAt
mai mult Thtil vostru Cel din Ceruri va da cele bune celor care cer de Ia El?
(7,17) Facete a,271 lsaia 49, 15 / Luca 11 ,13 I Evrci72,7o I lacov 11,7
,,Rii" ii numegte pe oameni/ cAtre Dumnezeu asemanandu-i. Cdci firea
noastre este buni, ca cea care este ziditd de Dumnezeu, dar cu voia cea
slobodi ne facem rdi.
7,12: Ci toate cAte voifi si vi faci voui oamenii, asemenea 9i voi
facefi lor, ci aceasta este Legea si Proorocii.
(7,'12) Levitic79,78 / Tobit 4. 15 / Luca 6, 31 / Romani 13, 8
Aratd pe scurt calea cdtre fapta bund, cici noi oamenii din sine cu-
noattem ceea ce se cuvine. Deci, daci voie;ti sd fi se faci bine, fi bine; iar
daci voiepti si fii iubit de vrdjmagi, iubegte Fi tu pe vrdjmagi, pentru cd gi
Legea lui Dumnezeu gi Proorocii spun aceleapi lucruri pe care 9i legea
fireascd ni le rAnduiegte noui.
, 13: lntrali prin poarta cea strimti, ci largi este poartas 9i
7 lati este
calea care duce la pieire 9i mulfi sunt cei care o afli5.
(7,13) 9ftah21,21/Luca 13, 24 / Faptele Apostolilor 20, 29
Numegte ,,u9i strAmti" ispiteie, atAt cele de voie - cum este postul gi
celelalte nevoinle -, cAt 9i cele fdrd de voie - precum sunt legdrile gi gonirile
[prigonirile]. Dupi curn un om grosT sau care are o povard nu poate intra
printr-o ugi strAmti, tot astfel nici cel cu trai desfitat sau bogat - ci acettia
numai prin ,,cea largi" pot intra. $i, vrAnd sa arate cd stramtorarea este
vremelnicd gi lirgimea trecetoare, le-a numit,,u9i" gi,,cale". Cici prin
,,u9i" - adicd prin pdtimirea cea rea - trece cei ce rdu pdtimegte, precum
trece prin desfdtare, ca pe o,,cale", cel care se desfdteazd. Deci, de vreme
ce amAndoud sunt vremelnice, se cuvine pe cea mai buni sd o alegem.

$i strAmti este poarta gi ingusti este calea care duce la viafi gi

7, 14:
pufini sunt care o afli8'
o,'r4) Lucar3,24 t Faptele Apostolilor 14, 22
MirAndu-se, pe graiul muritorilor zice: ,,O, cAt este de strAmtd!" Deci,
aiurea zice in altd parte: ,,jugul Meu e bun 9i povara mea este ugoari"?
(Matei 77,28-30) Nu, ci zice aceasta pentru rdspldtirile ce vor si fiele

s in edifia de la 1805, in loc de,,poarta", se gisegte ,,u9a".

6ln edilia de la 1805, in Ioc de
,,cei care o afli", se gdsegte ,,cei ce intri prin trinsa".
7
Aici, cu sensul de om gras, care il inchipuie pe cel ingrotat de patimi.
3ln editia de la 1805, aici avem:
,,Ce stramti este uga 9i ingusti calea care duce in
viafil fi pulini sunt cei ce o afli pe ea".
'qScoLia textului slavon apazd aici urmdtq2rele cuvinte: ,,<Povara", "jugul", "calea"
gi (poarta> insemneazd poruncile. Acestea sunt lumini ti bunatate pentru toti cei care
206 Capitolul 7 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

7, 75-76': Fenli-vilo de proorocii mincinosi, care vin la voi in haine de

oi, iar inliuntru sunt lupi ripitori. (15) Dupi roadele lor ii veti cunoaste.
(7, 15) Deutercnom 13,1-3 / leremia 14,14;23,6 / Miheia 3,5 / M atei24,4lMarct 73,22l
Faptele Apostolilo! 20, 29 / 2 Corinteni 11, 151 7loan 4,7 (7,16.) Matei7,2O I Lluca 6, U
Mcleni sunt ereticii gi amdgitorii gi de aceea zice: ,,Piazili-vir." Ci acegtia
pun inainte cuvinte bune gi f5jdrnicesc Iaratd] via]d cinstiti, gi ,,inliuntru"
este undila IvAnarea].
,,Haini de oaie" este gi blAndelea pe care o arat5 unii, prefecandu-se,
ca sd miguleascd 9i sd ingele; dar dupd ,,toade" se cunosc - adici dupd
fapte 9i dupd viala lor. Cdci, chiar de se gi fi;dmicesc acegti4 aceasta o fac
pentru pulind vreme, iar celor ce iau aminte le este vdditi ingeleciunea lorlr.
Au doari culeg oamenii struguri din spini sau smochine
7, 16b-17:
din miricinilz? (17) A9a ci orice pom bun face roade bune. iar pomul
riul3 face roade rele.
(7,16b) Matei 7,20 I Luca 5, 44 / lacov 3, 72 (7,'17) Matei72,33 / 1 Timotei 5, 24
,,Spinii" gi ,,ciulinii" sunt filamicii -spini ca cei care rinesc intr-ascuns,
iar mirdcini ca cei ce sunt vicleni gi m5iegtri [iscusifi in riutate]. Iar ,,pom
putred" este tot omul pe careJ putrezette viala cea umedd gi desfrAnatir{.

doresc in chip nefdlamic si fie mAntuili intru vetnicie ti sd se invredniceascd de minunata

binecuvdntare. Poruncile Domnului sunt grele gi dureroase pentru cei trAndavi 9i
nelucrAtori ti pentru toli cei care ravnesc lndulcirile acestui veac trecator Pulini vor fi cei
care se vor mAntui. Iubitule, sArguiegte-te, dar, se fii ti tu unul dintre acegtia!"
r" ln edilia de la 1805,
in loc de ,,ferili-vl', se gisette,,pizifi-vi".
rrDumnezeiescul Maxim ne lumineazi astfel pentru lupta cea lduntrice; ,,Se nu
stdruim in gAnduri cale ne prezinte pecatele noastre micAorate gi care ne spun, ca nitte
oracole, cd am primit iertarea. lntirindu-ne impotriva lor, Domnul a zis: "Ferili-vi de
proorocii nincinogi, care vin la voi in haine de oi, iar pe diniuntru sunt lupi ripitori,,.
Cdci, cAtd vremb mintea noastre este tulburati de pdcat, incd n-am primit iertarea lui,
fiindci n-arn ficut inctr roade vrednice de pociinl;. 9i roada cdinlei este nepdtimirea
sufletului; iar nepetimirea inseamnd ltergerea pdcatului. Dar nu avem incd desdvartitd
nepitimire, dacd aici suntem tulburafi de patimi, aici nu. Deci, n-am primit incd desdvArpit
nici iertarea picatelor. De pdcatul strdmogesc ne-am slobozit prin Sfantul Botez, dar de
cel pe care am indreznit sdJ sdvArgim dupd Botez ne slobozim prin cdinfd" (Fllocalia
romAneascd, vol.2, Cuuint ascetic, cap 44, ed. Humanitas, Bucuregti, 7999, p. 5"1\.
''?
ln editia de Ia 1805, in loc de ,,miricini", se gisepte ,,ciulini".
'3ln editia de la 1805, in loc de ,,riu", se gdsepte ,,putred".
ta
Sf6ntul Maxim spune pentru acestea: ,,Bine este a nu ing6dui minlii si zdboveasca
in cele trupepti 9i in patimi. Cici "nu culeg nici din ciulini smochine", adicd din patimi
virtuli, "nici din scaieli struguri", adicd din trup cunottinta care di bucuria" (Fi/ocalia
romhneascd, vol.2,lntdia sutd a capetelor despre cunottinld,cap 73, ed. Humanitas, Bucuregti,
1999, p.154\.
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul T

7, 18: Nu poate pom bun si faci roade rele, nici pom riurs si faci
roade bune. (7, 18) Matei7z,321 Luca 6, 43 / Iacov 3, 11-12

Cat este,,putred", nu poate, iar dacd se va schimb4 atunci va putea.

Vezi ci n-a zis ,,nu va putea", ci ci atAta vreme cat este,,putred", nu nagte
[odrdslegte],,roade bune"16.
7 , 19-20: Iar orice pom care nu face roadi buni se taie 9i se arunci in
foc. (20) De aceea, dupi roadele lor ii vefi cunoatte.
(7,19) Matei 3,10 I Luca 3, 9 / Ioan 15, 2-6 (7, 20) Luca 6, M
Acestea le zice citre iudei, pentru cd gi Ioan [Botezitorul] le zicea lor
unele ca acestea (Matei 3,10).
Iar pe om il aseamdni cu ,,pomul", pentru cd se poate altoi din picatul
cel neroditor intru fapta cea bun5.
7, 21: Nu oricine lmi zice: Doamne, Doamne, va intra in impirtrlia Ceru-
rilor, ci cel ce face voia Th0ilui Meu Celui din Ceruri. o,21) oseas,2lMateirr.,ttt
Luca 4 46 / Ioan 5, tlO / Faptele Apostolilor 19, 13 / Romani 2, 13 | lacov 1,22
Aici Se arati pe Sine Domn, zicAnd: ,,Nu oricine Imi zice: Doamne,
Doamne!", Dumnezeu pe Sine numindu-Se. Si ne invafi pe noi ci de avem
credinld firS fapte, cu nimic nu ne folosim dintru ea.
Zice [Domnul]: ,,Cel ce face voia", nu ,,cel ce o datd a ficut", ci ,,cel
care face aceasta pand la moarte". Si n-a zis ,,voia Mea", ca si nu sminteasci
pe cei care-L ascultau, ci a zis ,,voia Tatilui Meu". Insd, cu adevdrat, voia
Tatdlui gi a Fiului una este, cici Fiul nu este potrivnic [Tatilui]l7.
I

15In edilia de la 1805, in loc de ,,riu", se gisegte ,,putred".

ru La pilda pomului bun gi a pomului rdu, Dionisie din Furna ne pune inainte
urmetoarea erminie de zugrAvire: ,,Stind, oameni, adici arhiereu, pustnic, cdlugdr, ori
cre9tin evlavios pi din gurile lor iegind: dintr-a unuia Duh Sfant, dintr-a altuia inger,
dintr-a altuia lumini, dintr-a altuia trandafir 9i dintr-ale altora alte cinstite lucruri sau
de mare pret. lar in preajma lor, stind alfi oameni: unii pdgAni, altii tirani, allii eretici,
allii farisei, ti crettini cu desfrAnate ti lAutari, ti nemilostivi 9i lenepi 9i din gurile lor
iegind: dintr-a unuia diavol, din a altuia garpe, din a altuia porc, dintr-a altuia maracini,
gi dintr-ale altora alte unele lucruri urate ca acestea. fi Hristos de o parte, aretandu-i pe
acettia zice intr-o hArtie: "Dupl roadele lor ii vefi cunoagte"" (Ernrinia pictuii bizantine,
ed. cit., p. 129).
r7
SfAntul Maxim Mtrrturisitorul scrie acestea: ,,(55) Cel ce iubegte pe Hristos, desigur
cd-L 9i imitd, dupi putere. Astfel, Hristos n-a incetat si faci bine oamenilor; iar resplatit
cu nerecunogtinld 9i cu huli Se purta cu indelungi rdbdare; in sfArgit, bitut ti omorAt de
ei, rdbda neinvinuind pe cineva" Aceste trei sunt faptele dragostei fafi de aproapele,
fdrd de care cel ce zice ci iubegte pe Hristos sau cA va dobiindi Imparilia Lui, se amaSeite
pe sine: ,,Nu oricine lmi zice: Doamne, Doamne, va intra in lmpirifia Cerurilor, ci cel
 208 Capitolul 7 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

7,22-23: Mulli imi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu

in numele Tiu am proorocit, gi nu in numele Tiu am scos demoni, gi nu
in numele Tiu minuni multe am ficfi7 (23) $i atunci voi mirturisi lor:
Niciodati nu v-am cunoscut pe voi. Depirtafi-vi de la Mine cei ce lucrali
firidelegea.
(7, 22) Ltlca 6,461 l Corinteni 13, 2 (7, 23) Iov 13, 16 / Psalm 5,4: 6,8 I Lluca73,25,27
La inceputul propovdduirii mulli au scos draci, chiar nevrednici fiind,
cdci din pricina numelui lui Iisus fugeau dra cii (Luca 9, 49). Pentru ci darul
lucreazi^ gi prin cei nevrednici, dupi cum gi prin preolii cei nevrednici ne
I sfinfim. Incd gi Iuda Iscarioteanul a fdcut semne, dar gi fiii lui Scheva(Faptele
l
Apostolilor 19,13-17).Iar aceasta ce zice: ,,Niciodati nu v-am cunoscut pe
I voi", intru acest chip [acest in]eles] este: ,,Nici atunci c6nd fdceafi minuni
nu vd iubeam pe voi", intrucAt dragostea este numitd aici ,,cunogtinfi".
i
7, 24-25: De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele gi le indepli-
ne9te, asemina-se-val8 blrbatului infelept, care gi-a cliditre casa lui pe
stinci. (25) A cizut ploaia, au venit rAurile mari, au suflat vAntudle 9i au
bitut in casa aceea, dar ea n-a cizut, fiindci era intemeiati pe stAnci20.
(7, 24) Lnca 6, 47-48 (7,25) lsaia 4,6 | Matei 16, 18 / Luca 6, 48
IL
Fdri Dumnezeu nu se poate faptd bund a se sdvArgi; de acee4 Hristos
zice: ,,Asemina-l-voi pe el birbatului inlelept". $i ,,piafti" este Hristos,
iar ,,casi" [e] sufletul. Deci, cela care iSi ,,va zidi" sufletul siu pe lucrarea
poruncilor lui Hristos, pe acesta nici ,,ploaia" - adici diavolul care,a cdzut
din Cer -, nici ,,riurile" - adicd oamenii cei supdritori [pricinuitori de
supirare], care de la o,,ploaie" ca aceasta se inmul!esc -, nici ,,vAnturile"
- adicd duhurile rdutifii - gi, in scurt, nici o ispitd nuJ poate surpa pe
unul ca acesta
7,26-27: Iar oricine aude aceste cuvinte ale mele 9i nu le indeplinegte,
asemina-se-va birbatului nechibzuifl care 9i-a clidit casa pe nisip. (27) $i

ce face voia Tatilui Meu Celui din Cerwri." (Matei 7,21); ti iardti ,,Cel ce Mi iubegte pe
Mine pizegte poruncile Mele" 9i celelalte (lodx 14, 15). (5O Tot scopul poruncilor
Mdntuitorului este sA slobozeasca mintea de necumpitare 9i de uri,9i si o ducd la
dragostea Lui, gi a aproapelui, din care se nagte in mod efectiv lumina sfintei cunottinle"
(Filocalia romineascd, voI. 2, A patra sutd a capetelor despre dragoste, capetele 55-56, ed.
Humanitas, Bucuregti, 1999, p. 113).
t8
ln edilia de la 1805, in loc de ,,asemina-se-va", se gdsette ,,asemina-l-voi pe el".
l'q
ln edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,9i-a clidit", se gdsegte ,gi-a zidil" .
2o
ln edigia de la 1805, in versetele 2 4-25,inlcx de ,,stAnci", se gisette ,,piatri".
" ln edilia de la 1805, in loc de ,,nechibzuit", se gasette ,,nebun".
 ..... .:! n:!
g

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA N,lA',rEI C,rpitolL,l 7 209

a cizut ploaia gi au venit rAurile mari 9i au suflat vAnturile 9i au izbit in

casa aceea, gi a cizut. Si ciderea ei a fost mare.
(/, 25) lnlelepciune 4, 4-5 /Luca 6, 49 (7, 27) lsaia 28, t8 I lezechiil 13, 11 / l.uca 6, 49

Nu a zis: ,,asemina-l-voi pe el", ci ,,asemdna-se-\,a el insugi ncblr-

nului". Adici, cel care crede, dar nu lucreazd [nu facc faptele credinfei],
acesta este cel care zidegte ,,pe nisip", adicd pe putreziciurrea lucrurilor gi
pentru aceasta gi ,,cade", din pricina ispitelor. Iar cAnd il ,,izbegte" pe el
ispita, cade cu ,,cidere mare". Insi dintre cei necredinciogi nimcni ur.r
,,cade", fiindci ei intotdeauna zac jos [a pimAnt], ci numai cel crcdincios
,,cade". $i de aceea este,,ciderea mare", cici creltin fiind, ,,cade":r.
7,28-29: Iar cAnd Iisus a sfArgit cuvintele acestea, mulfimile erau
uimite de invilitura Lui. (29) Ce ii invita pe ei ca Unul Care are putere,
iar nu cum ii invifau cirturarii lor.
o.,s)pitd"!,|t',;Y,:H,1';'^ii,illl':,iii;!;!"'i\i'?l!:i:11
Nu se mirau dregitorii - cici cum s-ar fi mirat cei care il zavistuiau
[pizmuiau] pe El? -, ci mul]imea cea fdri de rdutate. $i se minun.rr.r nu de
frumuselea graiurilor, ci de indrdzneala Lui, cd gi mai mult decAt I'roorocir
arita stdpAnire. Proorocii ziceau: ,,A9a griiegte Domnul"2r, iar I-Iristos, car
un Dumnezeu glisuiegte: ,,Eu griiesc voui":r.

22
Pentru pilda celor ce-gi zidesc casd, Dionisie din Fuma ne c1i urmdtorui izvod:
,,Hristos, ti dinapoia Lui ApostoJii, pi dinaintea Lui doi oameni, unul bitrirr ti celilalt
tindr, ;i amAndoi ascultdndu-l- cu luarc aminte. fi mai incolq iarigi b.itranrrl rugin.lrr se
induntru, intr-o pepteri, pi imprejuml lui desfrinate 9i algi oameni, trig.indu'l rlt' h.rine;i
diavolii il sdgeteazi. Fi iard;i tanirul, mincind gi bincl cu femci la masi, pi tlt'monii
ba$corinduJ" (Erninia picturii brzantine, ed. cit., p.125).
' in Vechirrl Testament, aceasta vestire prooroceasci este foarte des intahrti, nun r.ri
la SfAntul Prooroc Isaia regisindu-se de mai mult de,l0 de ori (.lsriirr 7,7;18,1;21, tt; 30,
15; 37,21 etc).
2rAdeseori MAntuitorul Hristos a vestit poruncrle Sale pritr cuvinteLe acestea (I laici
5, 41; 19, 9; Ltrcq 77, 9; 76, 9; loart 8, 58; 10, 7; 13, 20; 11, 12).
 210

Capnolul 8
lisus uindecd un lepros, pe sluga unui sutas, pe soacra lui petru
pi pe alli bolnaui. Linistepte t'urtuna de pe mare
si aindecd doi demonizalil

8, 1-2: $i coborAndu-Se El din munte, mullimi multe au mers dupi

El. (2) 9i iati un lepros, apropiindu-se, I se inchina, zicind: Doamne,
daci voie9ti2, pofi si mi curifegti. I , ) Marc! 7, 40 I Lttca 5, 12
( 2

Priceput se vddegte a fi leprosul, cici nu s-a suit la munte ca sA curme

invdfdtur4 ci cAnd Se pogoari Domnul, I se inchini ti, credinfi multe
ardtand, nu zice: ,,De vei ruga pe Dumnezeu, mi vei vindeca pe mine,,, ci,
,,de vei vrea". Pentru aceasta:
I

8, 3-4: $i Iisus, intinzind3 mAna, S-a atins de el, zicAnd: Voiesc,

curitegte-te. $i indati s-a curifit lepra lui. (e $i i-a zis Iisus: Vezi, nu
spune niminui, ci mergi, aratS-te preotului 9i adu darul pe care l-a
rAnduit Moise, spre mirturie lol. (8, 3) Matu 1, 41/ Luca 5, 13
(8,4)Levittc13,Z74,2-SlMatei5,2t9,?,0/Marcu1,43-44;t30lLtca5,t4;8,;17,74
Se atinge de lepros, aritAnd cd nu este supus Legii care poruncegte sd
nu atingi de leprogi (Leaitic 73,44-46; Nwneri 19,2D, ci este Stapan al
se
ei. $i mai arati ci pentru cel curat nimic nu este necurat gi ci sfAntul Sriu
trup da [izvora gi diruia] sfin]enie.
$i fugind IDomnul] de slavi, ii poruncegte se ,,nu spuni niminui,,, ci
sd se arate preoiului. Cdci daci nu spunea preotul ci s-a curifit, leprosul
trebuia sd stea afari din cetate (Leuitic 14,2-5). Porunceste inci sd aductr si
darul ,,intru mirturie" iudeilor - adica ,,atunci cAnd Md vor prihdni [ociri]
zicAnd ci stric Lege4 vei fi mirturie tu, cel cdruia acum fi-am poruncit sd
duci cele rAnduite de Lege".

' In edifia de Ia 1805 titlul capitolului este. ,,Pentru leprosul. Pentru sutarul. pentru
soacra lui Petru. Pefltnt cei ce s-au aindecat de
feluite boli. Pentru cel ce nu i-a dat ooie lisus sd-I
urmeze_.Pantru certarea apelor. Pantru cei indrdciti, ni cdrora draci au intrat in turma porcilor" .
'?ln editia de la 1805, in loc de,,daci voie9ti,,, se gasegte,,de vei vrea,,.
3
in edgia de la 1805, in loc de,,intinzind", se gdsegte ,,tinz6nd,,.
4
in edilia de la 1805, h loc de,,arati-te preotului 9i adu darul pe care l-a rinduit
Moise, spre mirturie lor", se gAsegte ,,de te arati pe sinefi preotului gi du darul pe care
l-a poruncit Moise, intru mirturie lor".
 '
ffi
"#*":

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul8 21,'l

8, 5; Pe cAnd inha in Capemaum, s-a apropiat de El un sutag, rugAndu-L

si zicind (8,5) Lu.ca7,2
Nici acesta nu s-a suit in munte, ca si nu impiedice [curme] invifdtura
gi este acelagi sutag despre care vorbegte 9i Luca (Luca 7,2-3).Iar dacd Luca
spune ci a trimis soli la Iisus, aceasta nu se impotrivegte lui Matei care zice
ci insugi sutagul a venit, cdci se putea gi ca si fi trimis pe alfii inainte, iar
dupi acee4 stdruind primejdia asupr6-i, insugi si fi venit gi sI fi zis:
8, 5-l: Doamne, sluga mea zace in casi, slibinog, chinuindu-se
cumplit. (7) $i i-a zis Iisus: Venind, il voi vindecas. (8, O Luca 7,3
Nu gi-a adus sluga pe pat, crezAnd ci Hristos poate s-o timdduiasci
chiar nefiind [sluga] de fa]d. Pentru aceea:
8, 8-L0: Dar sutagul, rlspunzAnd, i-a zis: Doamne, nu sunt vrednic
si intri sub acoperigul6 meu, ci numai zi cu cuvAntul gi se va vindeca
sluga mea. (9) Ci gi eu sunt om sub stipinirea altora 9i am sub mine
ostagiT, 9i-i spun acestuia: Du-te, 9i se duce; 9i celuilalt: Vino, gi vine; 9i
slugii mele: Fd aceasta, gi face. (10) Auzind, Iisus S-a minunat gi a zis
celor ce veneau duptr El: Adevirat griiesc voui: la nimeni, in Israil, n-am
gisit atAta credinfi.
(8, 8) Luca 7. 6-7 (8, 9 ) Ltrca 7. E (8, 10) Luca 7, 9

,,Daci eu, slugd a impdratului fiind, le poruncesc ostagilor supugi mie,

Tu cu mult mai vArtos poli sd poruncegti morlii gi bolilor, ca de la acesta si
se depdrteze gi la altul sd meargd", cdci bolile trupegti sunt,,ostagi" gi
,,izbanditori" ai lui Dumnezeu.
Deci, Hristos Se minuneazi, zicAnd cd nici 1a israiliteni n-a aflat atAta
credintd. cAt intru cei de alt neam8.

sln editia de la 1805, in loc de ,,Venind, il voi vindeca", se gisepte ,,Eu viind, voi
tirnidui pe dAnsul".
t Lt ed4ia de la 1805, in loc de
,,acoperigul", se gdsette ,,acoperimintul".
?
In edilia de la 1805, in loc de,,ostati", se gasette ,,slulitori".
3
Allii au tAlcuit aceste cuvinte in acest chip: Cind Patriarhul lacov (lsrail) a vdzut in
vis scara cereascd pe care Ingerii lui Dumnezeu urcau ti se pogorau, el a priceput cd
Dumnezeu Se afld in acel loc, dar nu a inleles ce Domnul este prctutindeni de fa|5. Din
aceaste pricine, Iacov griiegte: ,,CAt de infricogltor este locul acesta! Aceasta nu e alta
firl numai casa lui Dumnezet' (Facere 28, 17).Iar aici, in Evanghelie, MAntuitorul Se
minuneazA de marea credinld a acestui sutag, spunAnd: ,,La nimeni, in Israil, n-am gleit
atata credintd". Astfel, Hristos zice: ,,Iacov a inteles ctr M-am putut ardta intr-un loc, dar
sutatul acesta a priceput ci Eu sunt in toate locurile de fafA ti, numai prin cuvant, pot plini
orice lucru". De acee4 sutagul gi zice: ,,Numai zi cu cuvAntul gi se va vindeca sluga mea".
?12 Capitolul 8 SFAN I --L'IEOFILACT ARHIEPITOPUL BULGA RI EI

8, 1,1-12: $i zic voui ci mulfi de la risirit gi de la apus vor veni gi vor

sta la masi cu Avraam, cu Isaac gi cu lacov in impirifia Cerurilor'. (12)
Iar fiii impiritiei vor fi aruncafi in intunericulr') cel mai din afari; acolo
va fi plAngerea 9i scrAgnirea dinfilor.
(.c.1.2)inrerepciunelit;ij'i::?'1tr,?"ilr|'riii)i;i;i,1;!i'i
N-a spus cd mulgi din altc neamuri ,,se vor odihni", ca si nu-i impungi
pe iudei, ci acoperit a zis,,de la risirituri 9i de la apusuri". $i a pomenit
de Avraam, aritAnd ce nu este potrivnic Legii Vechi.
SpunAnd, ,,intunericul cel mai din a(artr" , arati ci este gi unul mai
dinliuntru, care este mai u9o4 cici sunt trepte gi in mr.rnci [in caznele iadului].
Iar ,,fii ai impiriliei" ii nume;te pe iudei, ceci citre acegtia sunt [s-au
fdcut] figiduinlele: ,,Israil este fiul Meu, intAi-niscutul Meu" (lepire 1,22).

$i a zis Iisus sutagului: Du-te, fie fie dupd cum ai crezut. pi s-a
B, 13:
insdnitogit sluga lui in ceasul acelall. (3, 1.3) Matei 9, 29 / Luca 7, 10
Dintru aceasta, cA numai cu cuvAntul a tdmdduit, a aritat ca adeverat
;i ceea cc a spus despre iudei, anume ci s-au lepddat afard [vor fi arunca]i]
clintru lmpirdlra Cerurilor.
8,74-75: Si venind Iisus in casa lui Petru, a vizut pe soacra acestuia
zicAnd, prinsi de friguri. (15) $i S-a atins de mAna ei, 9i au l5sat-o
frigurile si s-a sculat si Ii slujea Luil:.
f6, 14) Matcu 1, 29-32 / Lu.a 4, 38 43, 15) Matei 9, 25 / Marcu 1, 31/ Luca 4, 39
A intrat in casa lui Petru ca si minince;i atingAndu-Se de mAna ferneii
nu rrumai fierbinleala i-a stins, ci gi sdnltate intreagi i-a ddruit incAt gi
vartutea i s-a intors [9i-a rcdobAndit tiria] gi putea sluji. Micar ci noi gtim
ci la cei bolnavi trece mult.i vreme pAni-gi dob6ndesc cea dintAi putcrc.
Ceilalfi Evangheligti spun ci L-au rugat pe DAnsul gi aga a tdmdduit-o pe ea
(Marcu 7,29-32; Luca 4, 38-39). Matei insi a scris pe scurt, ata cum am spus
dintru inccput, cd ceea ce a lisat unul de-o parte, spune celdlalt IEvanghelist].
Dar cunoagte gi aceast4 cd fapta cea buni cu nimic nu este impiedicati
dc nunti [cdsitorie], de vreme ceverhovnicul Apostolilor [Petru] avea soacri.

" in edilia de la 1805, aici avem: ,,fi griiesc voui ci mulfi de la risirituri 9i de la
apusuri vorveni gi sevor odihni cu Awaam cu Isaac 9i cu Iacov intru impi15f ia Cerurilor".
r" in edigia de la 1805, in l<x de,,vor fi aruncali in intunericul", se gisette
,,vor fi
goniti intru intunericul".
rr Lr edigia de la i805, in loc de ,,gi s-a insinitogit sluga lui in ceasul acela", se gi-
segte ,,9i intorcindu-se sutagul in casa sa intru acel ceas, a aflat pe sluga sa sdnitoasi".
r?
in edi;ia de la 1805, in loc de,,ii sluiea Lui", se gdsegte ,,le slujea lor".

,5.:ir.-
TALCUIREA SFINTEI EVANGHEL DE LAMATEI Capirolut8 2tl
8,76-77: Si ficAndu-se seari, au adus la El mulfi demonizati si a scos
duhurile cu cuvintul 9i pe toli cei bolnavi i-a vindecat, (17) ca si se im-
plineasci ceea ce s-a spus prin Isaia Proorocul, care zice: Acesta
neputinfele noastre a luat 9i bolile noastre 1e-a purtat.
(8, 16) N4arclu7,32 | Luca 4,.10t3, l.lr Isaia
53,.1/i Petru 2, 2-l
Seara gi firi
de vreme aduceau pe cei bolnavi, iar El, fiind iubitor clc
oameni ii timiduia pe tofi. Deci, ca sd nu fie de necrezut ci timidur.r
atitea boli in scurtd vreme, [Evanghelistul] aducc mdrturia lui Isaia.
Proorocul spune acestea pentru p5cate (Isnio 53,4), iar Mate.i pentru boli,
[dar gtiut este] cd cele mai multe boli se fac din pricina picatelor.
B, 18; Si vizAnd Iisus mulfime imprejurul Lui, a poruncit ucenicilor
si treaci de cealalti parte a mirii. it, l3l Marcu il, 35
[Face aceasta] pentru ci nu cra iubitor de slavi, dar gi fr-rgind de zar,istra
t^i--^l:..1^:t^-
tHrz' r ral r Lrlr<r rur.
8,19-20: $i apropiindu-se un cirturar, i-a zis: invititorule, Te voi urmarr
oriunde vei merge. (20) Dar Iisus i-a rispuns: Vulpile au vizuini si pisirile
cerului cuiburi; Fiul Omului insi nu are unde si-$i plece capul.

,, Cirturar,, era numit .", .o.""ii'l ::iljiU? B":i',1 j j.iil'lT j, j

[cdrturar] semnele cele multe, socotea [credea] ci lisus aduni bani dintrr-r
acestea gi se sArguia sd-I urmeze, ca si adune gi cl. lar I Iristos, irrtimpinincl
cugetul acelui4 impotrivi ii rdspunde: ,,Socotegti ci de-Mi vei urma Mie
vei aduna bani? Nu vezi cd sunt firi casd? $i cel ce-Mi urmeazi Mie,
dator este a fi intru acest fel". Iar [Domnul] zicea aceasta ca si-l plece pe
acela si se schimbe din socoteala sa [cugetul siu] 9i si-l urmeze Lui. Dar
el [cdrturarul] se duce.
Unii zic ci ,,vulpi" gi,,pdsiri" ar fi demonii, deci ii spune: ,,Dernonii
intru tine se odihnesc, iar Eu nu am odihn.i in suflctul tiu".
8, 21-22:Un altul dintre ucenici I-a zis: Doamne, di-mi voie intii si
mi duc ai si ingrop pe tatil meu. (22)Iar Iisus i-a zis: Vino dupi Minerl
9i lasi mortii si-si ingroape morlii lor.
(E, 21) Aghet 1,4 I Luca 9, 59 rt, 2ll Matei 4, 19 / Luca 9, 60
,,Dupi lui Dumnezeu, nu mai este dator a sc intoarce
ce se va da cineva
la cele lumegti. Ci se cuvine a-fi cinsti pdrinlii, dar pc Dunrnezeu sc cuvinu
a-L cinsti mai intAi". Iar acestea le-a zis Domnul pcntru ci 9i necredincios

13
in edi;ia de la 1805, in loc de ,,Te voi urma", se gisegte,,voi si merg dupi Tine"
'' in edilia de la 1805, in loc de,,Vino dupi Mine", se giselte ,,Urmeazi NIie".
214 Capitolul 8 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

era acel tati. $i aritati este aceast4 din cuvAntul: ,,Lasi morfii", adicd pe
cei necredinciogi. ,,si-gi ingroape morlii lor".
Iar daci acela n-a fost slobod [nu i-a fost ingdduit] nici sd-gi ingroape
tatdl, vai celor care se intorc la lucrurile lumepti, dupd ce s-au cdlugdrit!
8, 23-24: Intrind El in corabie, ucenicii Lui L-au urmat. (24) gi, iati,
furtuni mare s-a ridicat pe mare15, incAt corabia se acoperea de valuri;
iar El dormea.
(8, 23)
Marcu 4, 35 / Lu.a a,22 (8, 24)Psalm 43, 25; 106, 25 / Marcu 4, 37 / Luca 8, 23
Numai pe ucenici i-a finut, ca sd vadi minunea pi ii lasi a se invdlui de
,,vifor", ca si se iscuseasci intru a ribda ispitele gi ca prin minunea aceasta
mai mult sd creade ei.
Iar E1 doarme, ca temAndu-se ucenicii, si'gi cunoascd neputinfa lor gi
sd-L roage pe 81. Pentru aceasta zice:
8,25-26": Si venind ucenicii la El, L-au degteptat zicAnd: Doamne,
mintuiegte-ne, ci pierim. (26) Iisus le-a zis: De ce vi este fricit6, pufin
credinciosilor? (8, 25) 2 Paralipomena 20,12 / Cantar€a CAndrilorS, S /
Sirah 1, 27 / Matei lt 30 / Marcu 4, 38 / Luca8,24(8,26") Matei 14 31-32 / Marcu 4, !l{}
Nu i-a numit ,,necredinciogi", ci ,,pulin credinciogi". Pentru ci , zicAnd:
,,Doamne, mAntuiegte-ne" arati credinld, dar graiul ,,pierim" nu este al
credinlei, fiindcd avAndu-L pe Aceia impreund cu ei, nu se cuvenea se se
teama.
pi vezi ci [Hristos], dojenindu-i pe ei ca pe nigte fricogi, arati ci frica
aduce primejdiile. Pentru aceea mai intAi potolegte ,,furtuna" sufletului
lor, apoi o curmA [inceteazi] gi pe cea a mdrii.
8,26b-27: S-a sculat atunci, a certat vinturile gi marea 9i s-a ficut
linigte deplinS. (27) Iar oamenii s-au mirat, zicAnd: Cine este Acesta, ci
pi vAnturile 9i marea asculti de El? (8, 26b) Psalm 64,7;88,9-70 I
Isaia 43, 2 / Marcu 4,39 lLtca 8,24(8,27) Pilde 30, 4 / Marcu 4, 41/ Lu.a 8, 25
Se mirau oamenii cd vedeau om, iar lucrurile [pe care ie implinea Domnul]
erau dumnezeiegti.
8,28': $i trecind El dincolo, in finutul Gadarenilor, L-au intAmpinat
doi demonizati , 28" ) M^rc]i 5, 7-2 / L]uca 8, 26-27
( 8

La cei care se indoiau in corabie - zicAnd ,,Cine este Acesta, ci 9i

vAnturile si marea asculti de El?" - vin dracii propovdduitori.
tt in editia de la 1805, in loc de ridicat pe mare", gisegte ,,vifor
,,furtuni mare s-a se
mare s-a ficut in mare".
in edi;ia de la 1805, in loc de ,,De ce vi este frici", se giseite ,.Ce sunteli infri-
16

cosati".

l.:-;4:.
!r' :
i..iu:t .i'

{i
'

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul8

Iar dacd Marcu gi Luca zic cd numai unul era cel ce avea legheonul
flegiunea de draci], sd inlelegi ce, acela era unul dintre acegtia doi, poate
cel mai vestit (Marcu 5,1-2; Luca 8,26-27).
$i insugi Domnul a venit la dAngii pentru ci, groaznici fiind, nimeni
nu indrdznea a-i aduce pe ei [a DAnsul].
8,28b: Care iegeau din morminte, foarte cumplifi, incit nimeni nu
putea si treaci pe calea aceea. (8. 280) Marcu 5. 3-5 I Ltca 8.25-27

Petreceau in morminte, pentru ca dracii voiau sa punA acest fel de

socotealA [sd se creadd] ci sufletelor celor ce mor se prefac in demoni -
lucru care nici nu poate a-l cugeta oaregcinelT. Cdci sufletul iegind, nu
petrece IrdmAne] in lume, intrucAt ,,sufletele drep]ilor sunt in mAna lui
Dumnezeu" (lnfelepciune 3,'L; Ecclesiastul 9,1), iar ale picdtotilor pleace ti
ele, dupd cum [il vedem pe] al bogatului [nemilostiv] (Luca L6,79-37). I,
8,29: $i iatd' au inceput si strige 9i str zici: Ce ai Tu cu noi,Iisuse, Fiul
lui Dumnezeu? Ai venit aici mai inainte de vreme ca si ne chinuiegti?tE
(8, 29) Matcu 7,24; 5, 6-7 I Luca 4, 47 l

Iatd, il propoviduiesc Fiu al lui Dumnezeu, mdrturisindu-gi mai intAi

vrejmdtia $i socotesc diavolii,,munci" [,,chinuire"] faptul cd nu-i lasi si
faci rdu oamenilor.
Iar zicAnd ,,mai inainte de vreme", aga sd intelegi: cd ei socoteau
[credeau] cd Hristos, nesuferind covArgirea rdutelii lor, n-a aFteptat vremea
muncii [caznelor]. Dar nu este at4 cAci diavolii, pAnd in sfArgitul lumii
sunt slobozili a ne lupta pe noi.
8, 30-32": Departe de ei era o turmi mare de porci, piscAnd. (31) lar
demonii il rugau, zicAnd: Daci ne scoli afari, trimite-nere in turma de porci.
(32) f i El le-a zis: Ducefi-vi. Iar ei, iegind, s-au dus in turma de porri.
(8' 30) Marcu s' 11 / t*'n
?rt.ti;.jtirY;il? l3,t)T*:3 31
Dracii au cerut aceast4 pentru c4 inecAndu-i pe porci sd-i scArbeascd
pe stdpanii lor gi astfel s; nu-L primeasci pe Hristos. Iar Hristos ii slobo-
zegte pe draci, aritAnd ce fel de amirlciune [cAtd vrdjmdgie] au asupra
oamenilor gi ci, de ar fi avut ei putere gi nn ar fi fost oprifi, mai rau decat
porcilor ne-ar fi ficut noud. Ci El [este Cel Care] ii pdzegte pe cei care se
indricesc, ca sd nu se omoare pe sine [si nu-gi ia via]al.

17
Adici, lipsit de temei.
este cu totul smintit,
13ln edifia de la 1805, in loc de chinuiegti", se gisette ,,si ne muncetti pe noi".
,,si ne
r" in edilia de la 1805, in loc de
,,trimite-n€", se gdsette ,,di-ne noui voie str ne
ducem".
216 Caprblul 8 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPIscOPU I, BULGAII,IEI

8, 32b-34: $i iatA, toati turma s-a aruncat de pe in mare 9i a pieritr'r

in api. (33) Iar pizitorii au fugit 9i, ducAndu-se 'irm
in cetate, au spus toate
cele intimplate cu demonizalii. (34) $i iati toati cetatea a iegit in intAm-
pinarea lui Iisus 9i, vizindu-L, L-au rugat si treaci din hotarele lor.
18, 32r') Marcu 5. 13 / Luca 8. 33 (8. 33) Marcu 5. 14 / Luca 8. 34

intristandu-se ei gi pirAndu-u-," I.,Ji;l!i lK';? #iili J'f i#l

rdu dupi aceast4 nu-L primesc pe DAnsul.
Iar tu, cunoagte cd unde este viald porceasci, Hristos nu petrece acolo,
ci dracii.

20In cdilia de la 1805, in lc de,,a pierit", se gisettc ,,s-a inecal"

 :17

Cepnorul 9
Vindecaren sldbdnogului din Capernaum. Matei. Ucenicii hti loan Btttazdtorul.
Fiica lui Iair ;i t'enteia bolnauii, Doi orbi pi un mut. Srceri;ul ! seccrdtoriil

IntrAnd in corabie, Iisus a trecut 9i a venit in cetatea Sa. (2) 9i

9, 1-2':
iati, I-au adus un slibinog zicAnd pe pat.
f9, 1) Matei 4, l3 / M.r.u 2, 1 f9, l') lrlarcu 2, 3 / Luca 5. 18; 7,'18 / lacov 5, 15
Cetate a Lui numegte Capemaumul, pentru cd acolo locuia. Cici Betle-
emul L-a ndscut, Nazaretul L-a crescut, dar Capernaumul Il avca Pururea
[mereu] locuitor al sdu.
Iar acest slibdnog altul este, osebit de cel de la Ioan, cici accla era la
Scdlditoarea Oilor in Ierusalim (Ioan 5,1-9), iar acesta in Capcmaur.n Accla
,,nu avea om", iar acesta este ,,purtat de patru oameni" - dr,rpa cum zice
Marcu (2, .J) -, oameni care il gi slobt>zcsc prin acoperigul casci:, lucru pe
care IEvanghelistul] Matci nuJ spttnc.
$i Iisus, vizAnd credinla lor
9, 2b: f9, 2t') Luca 5, 20 / lacov 5, 15
Sau a cclor ce l-au adus, ci de multe ori pentru credinla celor ce aduc
face [Hristos] minuni, sau [e face acestea] ti pentru credin]a celui adus.
9,2'; A zis slibinogului: indriznegte, fiule! Iertate sunt' picatele tale!
l') Marcu 2,5 | L'uca 5,20;7, 18 / Iacov 5, 15
/9,
il numegte ,,fiu" sau ca pe cel ce este zidire a lui Dumnezcu, sau ca pe
unul care a crezut. insi, ardtAnd ci slibdnogirea este mai mult din pacate,
le dezleagi intAi pe acelea.
9, 3-5: Dat unii dintre cirturari ziceau in sine: Acesta hulegte. (4) $i
Iisus, gtiindl gAndurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetafi rele5 in inimile voastre?
(5) Cici ce este mai lesne a zice: Iertate sunP picatele tale, sau a zice: Scoa-
li{e 9i umbli? (9,-l)Levitic24,11/Marcu2,6-7lLucas,21';7,19 9,1)Ps.Im139,2/
Matei :t2, 25 / Mrrcu 2,8l L!.a s,22lloan2,24 25 (9, 5) Marcu 2, 9 / [,uca 5, 23

I irr edilia de la 1E05, titlul capitolului este. ,,Pcntlu sirilrrirosril c( st:

|urli da palrlt
Pultt u clrcmorL\t Ili ltlafei. Ptnt nt Mitttttt]ntl cci ,t nuincnt' crr |rrrr's ii. Pettlrt tiit,t truti tturL'lttt
sinagogii. Ptnlru |eneu ce ii cureco singe. Ptntru cti doi orbi. Pttrtru irdricrtu! tl nut".
'?
Vezi ti nota tilcuirii de la Matei 10, 27.
3
in edilia de la 1805, in lr)c de,,lertate sunt", se gisegte ,,Iarti-li-se lie".
i irr cdigia de la 1805, in lcx de,,9tiind", sc, giseite ,,vizind".
5ln edi;ia de Ia 1805, ln lcr de,,rele", se gisette,,viclene".
" in edifia de la 1E05, irr lcx de,,Iertate sunt", se giselte ,,Iart:-ti-se tie".
 SFANTUL lEOFILACI ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

Dintru aceast4 ca le-a cunoscut gAndurile, arati pe Sine [insugi] cd

Se
este Dumnezeu. Deci, ii mustra pe ei, zicAnd: ,,Voi MI socotili pe Mine ci
sunt hulitor, fiindci fdgiduiesc iertarea pdcatelor, care lucru mare este [9i
minunat]. $i socotifi cd fug de aceasta [timiduirea trupului acestui om], ca
sd nu fiu vddit ca neputincios. Dar, Eu din timdduirea trupului vi voi
incredin;a gi de tdmiduirea sufletului. Astfel, prin ceea ce este mai mic, insd
pare mai greu se adeveregte gi iertarea picatelot care este cu adevdrat Ilucru]
mare, insd voud vi se pare mai lesnicioasd, fiindcd este nearitatd [nevizutd]".
9, 6-8: Dar, ca si gtili ci putere are Fiul Omului pe pimint a ierta
l
plcatele, a zis sllbinogului: Scoali-te, ia-fi patulT 9i mergi la casa ta. (/) $i
sculindu-se, s-a dus la casa sa. (8) Iar mulfimile, vizAnd acestea, s-au spii-
mintat 9i au slivit pe Dumnezeu, CeI Care di oamenilor asemenea Putere'
(e, 6) Ma rcu 2, I 0-11, t*"
" ?;,,rt.#: :; i {t ;!,,Yr:::il: 11,,llil 3. ll
A poruncit sd-gi poarte patul, ca si nu pard ci este nllucire. Incd 9i
pentru'ca si vadd noioadele minunea, cei care il socoteau pe El ca pe un
om simplu [9i nu ca pe un Dumnezeu adevirat]
$i plecAnd Iisus de acolo, a vizut un om care gedea la vami, cu
9, 9;
numele Matei, gi i-a zis acestuia: Vino dupi Mine. $i sculindu-se/ a mers
dupi El. (9,9) Matc1t2,74l Ln'a 5,27

Nu l-a chemat pe Matei o datd cu Petru atunci cAnd a gtiut

9i cu Ioan, ci
ci va ascult4 precum gi pe Pavel l-a chemat mai pe urmi, cAnd a fost vremea
(Faptele Apostolilor 9,1-22).insit, minuneazS-te cum Evanghelistul igi vddegte
viata sa, mAcar ci ceilalli au tiinuit numele lui. Levi numinduJ pe el (Marcu
2,13-17; Luca 5,27-32). $i [cu adevirat] al lui Dumnezeu lucru era al intoarce
pe el numai cu cuvintul.
$i cind gedea el la masi, in casi, iati mulfi vamegi 9i picitogi
9, 10-11:
au venit gi au gezut la masl impreunl cu lisus 9i cu ucenicii Lui (11) $i
vlzind fariseii, au zis ucenicilor: Pentru ce mininci InvilStorul vostrun
cu vamegii 9i cu picitogii?
0. 10 Marcu 2,75 t Lluc^ 5,29 O,11) Matei 11, 19 / Marcu 2, 15, 18 / Luca 5' 3q 7 ' 34
Veselindu-se Matei de primirea lui Hristos, a chemat pe vamegi 9i
mdnAnci Iisus impreuni cu ei ca si-i foloseasci, micar degi era prihdnit
[defdimat] Pentnr, aceasta Cdci fariseii vrAnd si-i depdrteze pe
ucenicii
Lui de la DAnsul, cleveteau ospdtarea cea impreuni cu vamegii'
?
ln edifla de la 1805, in loc de ,,ia-Ji patul", se gese9te ,,ridiciJi patul"
t ln edigia de Ia 1805, in loc de,,Pentru ce mininci invifitorul vostru", se Sasette
,,Pentru ce mlninci gi bea Dascilul vostru".
TALCUIREA SFINTEI E\ANCHELII DE LA \,1ATEI Capiiolul 9 21q

9, 12-13: $i auzind El, a zis: Nu cei sinitogi au nevoie de doctor, ci

cei bolnavi. (13) Dar mergAnd, invifa!i ce inseamni: Mili voiesc, iar nu
lertfS; ci n-am venit si chem pe drepfi, ci pe picitogi la pociinfi.
(9, 12,) 2 Paialipomena 36, 23 / Mlrcu I Luca 5,31 (9, 13) 7 Regi 15,22 | Osea 6, 6 I
2, 17
Miheia 5, 5-8 / Matei72,7 I Marcu2,77 I Luca 5, 32 / 1 Timotei 1, 15
,,Acum n-am venit ca Judecitot ci ca Doctot de aceea ti impuliciunea
f..^^..-:t:^l ^ ^., ex -11
LrrcLur dlra j (, Jllrdr .

inci ii gi mustri ca pe nigte neinvilafi, zicAnd ,,mergAnd, invifafi",

adicd ,,de vreme ce pand acum nu ali invdfat, mdcar de acum mergeli gi
invifali-vi cd Dumnezeu preluiegte mai mult mila citre picitogi decAt
jertfele" (Osea 5, 5).
Iar aceast4 ,,n-am venit si chem pe drepfi", o spune luAndu-i in rAs
pe cei care se indreptdlesc pe ei ingigi, de vreme ce nimeni dintre oameni
nu este drept. ,,Agadar am venit si chem pe picitogi, [nu ca si rdmAni
pecetogi], ci ca si se poc5iascA".
9, 14; Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan, zicAnd: Pentru ce noi gi
fariseii postim mult, iar ucenicii Tii nu postesc?
(9,1q Marc'u2,781 Luca 5, 33
Ucenicii lui Ioan, pizmuind slavei lui Iisus, ii imputeaz; [il intreaba
cu reprog] de ce El nu postette. Cdci poate nu se dumireau cum biruiegte
patimile fird nevoinld, lucru pe care Ioan nu l-a putut. [$i au indriznit ei
acestea], pentru ce nu gtiau cd Ioan era simplu om gi, din fapta bund -
drept, iar Hristos Insugi era fapta cea bund, ca un Durnnezeu.
9, 15: $i Iisus le-a zis: Pot, oare, fiii nunfii si fie trigti' citi vreme
mirele este cu ei? Dar vor veni zile cind mirele va fi luat de la ei 9i
atunci vor posti.
(9, 15) lsaia 62,5 | Marcu 2, 19-20 / Luca 5,34 I loan 3,29

,,Vremea de acum, pAni cAnd sunt Eu cu ucenicii, este dc bucurie".bucurie"

Cd,,mire" Se numegte pe Sine insugi, ca pe Cel Ce a logodit cu sine
Sinagoga cea noud IBiserica], dupi ce a rnurit cea veche.
Iar ,,fii ai nunlii" ii nurnegte pe Apostoli, zicdnd: ,,Dar va t eni vremea
cAnd, dupi ce Eu voi merge la Patimd gi Md voi inil|4 \ror posti in foame
gi in sete, fiind gonili [prigoni]i]". Iar Domnul, aritAnd cd ucenicii incd nu
sunt de sdvartit IdesdvArgifi], spune:
9,16-17: Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haini veche,
cici peticul acesta, ca umpluturi, trage din haini 9i se face o rupturi gi
mai rea. (17) Nici nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi; altminterea

'in ediJia de la 1805, in loc de,,si fie trigti", se giseFte,,si se jeleasci"

 Capitolulq SFANTL'L TEOFI LACT ARHIEPITOPUL BULCARIEI

burdufurile crapA: vinul se varsi 9i burdufurile se strici; ci pun vin nou

in burdufuri noi gi amandoui se pistreazi impreuni.
(9, 1 6 ) Matcu 2, 2l I Luca 5, 36 (9, 77 ) Marcu 2, 22 I Lttca 5, 37
,,inci nu s-au fdcut ucenicii puternici, ci au trebuinli de pogorire
[pogordmAnt] gi nu se cuvine a li se pune asupri greutate de porunci". Iar
zicAnd acestea ti pe ucenici ii invali ca gi ei cand vor invala lumea, si fie
pogoratori.
,,Petic de postav nou" gi ,,vin nou" este postul, iar,,haina veche" ti
,,burdufurile vechi" aratd neputinla ucenicilor.
9, 1,9-19: Pe cind le spunea acestea, iati un dregitor, venind, I s-a
inchinat, zicind: Fiica mea a murit de curAnd dar, venind, pune mena Ta
peste ea gi va fi viet0. (79) Atunci lisus, sculindu-Se, a mers dupi el
impreuni cu ucenicii. (9, 18) MarctJ 5,221 L'uca 8,47 (9, 19) Marcu s,24
Se vede. cd acesta avea credinld - degi nu mare [ca a sutagulut] (Matei
8, 8) -, pentru ci-L roagi pe Iisus nu numai cu cuvAntul sd zicd, ci si gi
meargi 9i sd-$i ,,puni mAna". $i zice ci fiica sa ,,a murit", degi Luca zice
cd incd nu murise (Llcn 8,41), sau socotind [crezAnd] el cd o ldsase intru
cea din urmi suflare, sau inmullindu-gi necazul, ca si-L tragd [induplece]
pe Hristos spre mili.
9,20-22: $i iati o femeie
cu scurgele de sAngell de doisprezece ani,
apropiindu-se de El pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui. (21) Cici
zicea in gAndul ei: Numai si mi ating de haina Lui gi mi voi face
sinitoasil2; (22) iar Iisus, intorcAndu-se gi vIzAnd-o, i-a zis: indriznegte,
fiici, credinfa ta te-a mAntuit. $i s-a timiduit femeia din ceasul acela.
(9, l0) Leviric 15, 25 IMatcu 5,25,27 I Luca 8, 43 (9, 21) Marcu 5, 28 / Luca 8, 44
(9, 2l) Psalm 40, 3-4 / Sirah 11, 21 / Marcu 5, 30, 34 / Luca 8, 48;17, 19
Femeia n-a venit pe fali, fiind necurat5 din pricina patimii gi temen-
du-se ca nu cumva sd fie opritd (Leaitic 15,19-25). qi macar deti socotea
[credea] cd se va tiinui de El, insi nddSlduia ci va dobAndi sinitate, gi
numai de se va atinge de marginea hainei Lui, ceci aceasta este ,,poala".
Iar Mintuitorul o videgte nu ca gi cum ar fi poftit slavd [pentru Sine], ci ca
sd arate credinla ei spre folosul nostru gi ca si se incredinleze gi mai-marele
sinagogii.

r'rin edigia de la 1805, in loc de ,,va fi vie", se gasette,,va invia".

tr in edilia de la 1805, in l<rc de,,cu scurgere de sAnge", se gdsette,,intru curgerea
s6ngelui".
'r ir.r edigia de la 1805, in lm de,,Numai si mi ating de haina Lui 9i mi voi face
sinitoasi", se gAsegte ,,Numai de mi voi atinge de haina Lui, mi voi mAntui".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolulg 221

$i ii zice ,,indrizne9te", fiindcd ea se temea, ca una care furase darul.

incd gi ,,fiici" o numegte, ca pe o credincioasd. $i aratd cd de nu ar fi adus
ea credinld, nu ar fi iuat darul, chiar de erau gi sfinte hainele Luilr. $i spun
unii cd aceastd femeie a pus si se ridice o coloani [o statuie] intru care s-a
insemnat chipul MAntuitorului, la picioarele cireia a rdsdrit o buruiand
folositoare femeilor ce se aflau intru curgerea sAngelui. Aceasti coloane
[statuie] a fost sfdrAmatd de necredincioti in vremea lui Iulian Apostatull4.
9,23-24: Iisus, venind la casa dregitorului 9i vizAnd pe cintirelii
din flaut 9i mullimea turburati, a zis (24) Depirtafi-vl, cici copila n-a
murit, ci doarme. Dar ei rAdeau de Ells.
(9, 23)
Marc\ 5,38 I Luca a, 49 (9, 24) Marcu 5, 39-40 / Luca 8, 52-53
Fiindci era Ifecioari] nemdritati, o tAnguiau cu cAntare Ide fluiere] de
nuntd, afari din rAnduiala Legii ficAnd ei aceasta.
Iar Domnul zice de ea ca ,,doarme", pentru cd la El moartea este somn
gi cu lesnire putea s-o invicze.
Dar si nu te minunezi ci multimea ,,ridea de Dinsul", cdci mai mult
se mdrturisegte minunea, cd, degi moarti fiind, cu adevirat a inviat-o. Deci,
de acee4 tofi mdrturisesc cd murise [copila], ca sd nu zicd mai apoi cineva
cd a fost doar lesinatd.

r3
SfAnta Tradilie ne spune despre aceasti femeie cd a devenit monahie, iar numele
siu este Veronic4 fiind priznuiti in fiecare an in ziua de 12 iulie (vczi Sinaxar orlodox
general / diclionar aghiografc,ingnjft de Arhim. Ioanichie Bilan, ed. Episcopiei Romanului
gi Hugilor, 7998, p.204\.
ri Aceasta o spune Eusebiu de Cezareea, istoric bisericesc din t,eacul al IV-lea in
cartea sa lsforia blsericeascd (vezi edilia romineascd: ed. IBMtsOR, Bucuregti, 1987, r'ol. I,
cartea a VII-4 cap.XWII, pp.287 -288). Istoricii Sozomen gi Filostorg spun despre aceastd
statuie de bronz cA a fost distrusi din porunca imp;ratului roman Iulian Apostatul, care
a domnit intre anii 367-363. Dupi intronare, acest impdrat s-a lepddat de cregiinism gi a
acordat libertate religioasi tuturor ereziilor, pentru ca, nimicindu-se reciproc, acestea si
distrugi in acelagi timp forta gi unitatea cregtinismului. Fald de cregtini a intrebuintat
perfidi4 combdtdnd cregtinismul in lu crarea Contra Galileen ilor, cum ii numea h derAdere
pe cregtini, voind si demonstreze lumii pigine inutilitatea Evangheliei. A murit in chip
infricotetor, stripuns de o sulifd, c6nd, ridicdndu-9i trchii spre cet a strigat: ,,Ai invins,
Galileene!" (pentru rnoartea lui Iulian Apostatul vezi viaJa Sfintului Mucenic Mercurie,
dn Vielila Sfinlilor pe luna noiembrie, ziua a XXV-4 ed. Episcopiei Romanului gi Hugilor,
1e93, p. 486).
rs
in edifia de la 1805, r'ersetele 23-2.1 sr.mt urmetoarele: ,,$i lisus viind in casa
boierului 9i vizAnd fluieritorii gi mulfimea gilcevind, a zis: Fugifi, cici n-a murit
fecioara, ci doarme. Si i9i 16deau de DAnsul".
 Capitolul9 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPITOPUL BULGARIEI

9, 25-26: Iar dupi ce multimea a fost scoasi afari, intrAnd, a luat-o de

mAni gi copilal6 s-a sculat. (26) $i a iegit vestea aceasta in tot finutul acela.
(9, 25) LlucaE,54 (9,26) Luca7,77
Acolo unde este gloate [mul;ime] ti turburare, nu face minuni Iisus.
Iar ,,de mAntr a apucat-o", ca sa pund intru ea putere.
Deci gi tu, de te vei omori de pdcate, atunci vei invi4 cand te va apuca Iisus
de ,,mAna" ta cea lucrdtoare, duptr ce va scoate afari turburarea gi rdspAndirea"
9,27: PleeAnd Iisus de acolo, doi orbi se fineau dupi El, strigAnd gi
zicind: miluiette-ne pe noi, Fiule al lui David.
(9, 27 ) Matei 75,22:20, 30 / Marcu 10, 47-49 / Luca 18, 35-38
Orbii, ca lui Dumnezeu ii ziceau ,,miluiegte-ne" , iar ca unui om ii
ziceau ,,Fiule al lui David". Cd vestitd era aceasta la iudei, anume cd Mesia
din simAnfa lui David va si vie.
9,28: Dupd ce a intrat in casi, au venit la el orbii gi Iisus i-a intrebat:
Credefi ctr pot si fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! e,28) L\cata,40
Trage pe orbi gi pAni ,,in case", ca sA arate credinla lor cea statornicd
gi si-i osindeasci pe iudei. $i ii intreabd pe ei de cred, aritand cA toate le
isprivegte [poate] credin]a
9,29-3U: Atanci, S-a atins de ochii lor, zicind: Dupi credinfa voastri,
fie voui! (30) $i s-au deschis ochii lor.
(9,29)Matei8,73lMar.u10,52/Luca5, 13 (9, 30') Matei 8, 3
^In casi ii tdmiduiegte gi deosebi
[deoparte], din pricina neiubirii de
slavi gi pentru smerenia Sa" Cd pretutindenea ne invali ca smerit se cugetAm.
9,30b-31: Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicAnd: Vedefi, nimeni
si nu ttie. (37) lar ei, iegind, L-au vestit in tot finutul acela.
(9, 3U) Matei a,4;72,15 | Marct 7,43-M; 5, 43 / Luca E, 56 /9, 3?)
Marcu 1, 45 / Luca 18, 43
Vezi, cum fuge de trufie? Iar ei, nu ca nigte neascult;tori, ci ca nitte mulld-
mitori L-au vestit. Iar dacd [Domnui] se arate in alt loc, griind: ,,Mergi gi
propoviduiegte slava lui Dumnezeu" (Marcu 5,19), nu este nimic impotrivi,
cdci voiegte sd nu spund nimic despre El, ci slava lui Dumnezeu s-o vesteasci.
9,32-33': $i plecAnd ei, iati au adus la El un om mut, avAnd demon.
(33) $i, fiind scos demonul, mutul a griit.
3D lsaia 35.6 | Luca 11, 14 (9, 33') Luca 11, 14
(9,
Patima aceasta nu era fireasce, ci de la diavolul [era]. De aceea a gi fost
adus de alfii, ci nu putea singur sa se roage, fiindcd ii legase diavolul

16ln edi;ia de la 1805, h mini

I()c de ,,a luat-o de 9i copila", se gdsette ,,o a apucat
de mini si fecioara".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 9

limba- Pentru aceast4 nici credinld nu cere [Domnul], ci indatd il vindecd,

scoland pe dracul care oprea [impiedica] greirea.
9, 33b: lar multimile se minunau, zicAnd: NiciodatilT nu s-a aritat
aga in Israil. (9. 33b) Matei 9, 8 / Luca 11, 14
MinunAndu-se poporul, il inalld pe Hristos mai presus de Prooroci ti
de Patriarhi. Cici vindeca cu stdpAnire, iar nu precum acei4 cu rugdciune.
Sd-i vedem insd pi pe farisei ce zic:
Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni.
9, 34:
(9, 34) Matei72,241 Marcu 3, 22 / Luca u, 15
Cuvintele acestea sunt ale nebuniei celei preamari, deoarece nici un
drac nu scoate drac. Sd zicem insi cd pe draci ii scotea ca gi cum ar fi slujit
domnului dracilor, adici ar fi fdcut vriii. Dar bolile 9i picatele, cum le
dezlega? pi cum propoviduia impiri;ia Cerurilor? Ci dracul mai vartos
impotrivd gi boli aduce gi de la Dumnezeu depirteazd.
$i Iisus stribltea toate cetilile gi satele, invifAnd in sinagogile
9, 35:
lor18, propoviduind Evanghelia impirAliei gi vindecAnd toati boala gi
toati neputinfa in popor.
(9, 35) Cintarea Cintl'ilot 7,72-74 I Matei 4,23 I Marctr 6, 6 I L|J.caas,22
Fiind iubitor de oameni, nu agteaptd sd vind ei la El, ci insugi merge,
ca si nu aibi cuvAnt de rdspuns [ca si nu poatd zice] cum cd nimeni nu i-a
invdlat pe ei. Deci gi cu lucrul [fapta] gi cu cuvAntul ii trage [ii aduce cu
puterel pe ei la Sine, invilAndu-i gi minuni fdcAnd.
9,36: $i vizAnd mulfimile, I S-a ficut mil5 de ele ci erau necijite 9i
riticite ca nigte oi care n-au pistorle.
(9, 36) Numeri 27, 17 | lsaia53,6l lezechiil 34, 5 / Zaharia 10, 2/ Marcu 6, 34
Nu aveau ,,pdstor" , deoarece cdpeteniile lor nu numai cd nu ii
indreptau, ci mai vArtos ii gi vdtimau. Iar pdstorul cel adeverat are mild
de turmi.
9,37-38: Atunci a zis ucenicilor Lui: Secerigul e mult, dar lucritorii
sunt pufini. (38) Rugafi, deci, pe Domnul secerigului, ca si scoati
lucritori la secerigul Siu.
(9, 37) Lu.ca'L0,21 loan 4, 35 (9, 38) Luca 10, 2 / 2 Tesaloniceni 3, 1

rT
In edifia de Ia 1805, in loc de ,,niciodatd", se gdsegte ,,nici odinioari".
in edi;ia de la 1805, in loc de ,,sinagogile lor", se gesette ,,soboarele lor".
13

ro
in edi;ia de Ia 1805, aici avem: ,,Iari vizAnd El noraodele, I S-a flcut mill de
dAnsii ci erau supirafi gi lepidafi ca oile, care n-au pistor".
221 Caprtolul9 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

,,Seceri9" numette mulfimea celor care aveau trebuinfi de vindecare,

rar ,,lucritori", pe cei ce erau datori sa invele gi care nu se aflau atunci
intru Israil20.
Iar ,,Domnul secerigului" este insugi Hristos, ca Cel Care este Domn
al Proorocilor gi al Apostolilor. 9i aretatA este aceasta de aici, Ianume] ci i-a
ales pe cei doisprezece firi a Se ruga lui Dumnezeu. Cd auzi [ce zice mai
departel:

:'r
Cu infelesul: ,,care lipseau aturci din Israil"
 CAPTToLUL 10
Chemarea Apostolilor pi timiterea lor la propoadduirel

10, 1: ChemAnd la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Sii, le-a dat lor
putere asupra duhurilor necurate, ca si le scoati ;i si timiduiasci orice
boali 9i orice neputinfi. (10,'1) Marcu 3,14lLuca 5, 13;9, 1/ Faptele Apostolilor 16, 18
Alege ,,doisprezece ucenici", dupd numirul celor douisprezece se-
m\nJii (Apocalipsa 7, 4-8; 21,12) 9i, dAndu-le ,,putere", ii trimite, mdcar ci
erau pulini - cici ,,pulini" sunt cei care cildtoresc pe ,,calea cea strAmti"
(Matei 7, 14). $i ,,le di lor putere" si faci minuni, ca prin minuni
spdimAntAnd, plecafi sd-i aibd pe ascultitori cetre invilituri.
10 2: Numele celor doisprezece Apostoli sunt acestea: intii Simon, cel
numit Petru 9i Andrei, fratele lui; Iacov al lui Zevedeu 9i Ioan, fratele lui
(10,2)loan 1,421Fapt€l€ Apostolilor 1, 13
Arati numele Apostolilor, din pricina apostoiilor mincinogi. $i pune
intAi pe Petru gi pe Andrei, pentru cd sunt gi int6i chemafi, apoi pe fiii lui
Zevedeu. punindu-l pe Iacov mai ir:rainte de Ioan. Ci nu dupi vrednicie,
ci aga simplu, dupi cum s-a intAmplat ii numird pe acegti4 zicand:
10, 3-4: Filip 9i Vartolorneu, Toma ;i Matei vamegul, Iacov al lui Alfeu
9i Levi ce se zice Tadeu; (4) Simon Cananeul 9i Iuda Iscarioteanul, cel
care L-a vAndut.
(10, 3) Marcu 3, 18 / Ltca 6, \5 (10, 0 Matei 25, 14 / Marcu 3, 19 | L'J.ca 6,16 I loa'j- 73,21
Vezi smerenie a lui Matei, cum s-a pus pe sine dupi Toma?
Iar ajungAnd la Iud4 n-a spus ,,spurcatul", ,,vrdjmagul lui Dumnezeu",
ci l-a numit simplu ,,Iscarioteanul", dupd patria sa. Cd era gi alt Iuda, care
se numea gi Levi pi Tadeu. Deci erau doi cu numele Iacov: unul al lui
Zevedeu gi altul al lui Alfeu. $i doi Iuda: unul Tadeui gi altul VAnzitorul.
$i trei Simon: Petru, Cananeul (Zilotul'?) 9i VAnzitorul, cdci Iuda Isca-
rioteanul se numea gi Simon.
70,5-7:Pe aceVti doisprezece i-a trimis lisus, poruncinduJe lorgi zicAnd:
in calea pigAnilorsi nu mergefi, gi in vreo cetate de samarineni si nu intrafi;

rln edigia de la 1805, titlul capitolului estet ,,Petltnt clrcnurea Apostolilor ri pentru
trinriterea lor Ia propoudduire. Pentru tnudlitura cc i-a inodlat Hristos pe Apostoli cind i-n
timis si pentru proorocia dc celc ce erau sd Ii se hrtintple lor. PcntrLt altc inudtdtLti".
r Pentru zi.lele de praznuire ale Sfintilor doisprezece Apostolt, vezt Anexa editoisld (1).
 Capitolul 10 SFAN I L- L TEOFI LACT ARHIEPIscoPUL BU LCA RI EI

degrabi mergefi citre oile cele pierdute ale casei lui Israil. (/) $i
(6) ci mai
mergAnd, propoviduifi, zicind: S-a apropiat lmpirltia Cerurilor.
(10, 5) 4 ReAi77,24 ( 10, 6) Isaia 53, 6 / leremia 50, 5 / Iezech iil34, 5,16 |
Matei 15, 24; 18, 11 / Faptele Apostolilor 3,25:13,25 (10,7) Matei 4, 17 / Luca 9, 2
Cine sunt acegti ,,doisprezece" pe care ,,i-a trimis"? Pescari, oameni
simpli, vamegi. Insd mai intdi la iudei ii trimite pe dAngii, ca si nu poati zice
ei: ,,[Apostolii] au fost trimigi cdtre pdgAni gi de aceea noi, iudeii, n-am
creztt". Deci, firi de pricind de rdspuns ii face pe iudei3.
$i ii pune pe samarineni dimpreund cu p;ganii, fiindcd erau babilo-
nieni sdligluili in ludee4 care nu i-au primit pe Prooroci, ci numai cele
cinci cerli alelui Moise (Pentateuhul).
Iar prin,,Impirifie a Cerurilor", si infelegi a fi pi desfitarea ceea ce
va sd fie.
$i ii intrarmeazd pe ei cu minunile, zicAnd:
10, 8: Timlduili pe cei neputinciogi{, invia}i pe cei morfi, curili}i pe
cei leprosi, pe demoni scoatefi-i; in dar ali luat, in dar rt U?1aot.
,, ,""" ,0. ,
Doui lucruri aratd aici Domnul, zicAnd ci nimic nu este mai potrivit
dascdlului decAt smerenia gi necAgtigarea. SpunAnd ,,in dar afi luat", ii
invald sd nu cugete inalt [cu mAndrie], ca unii care au aceste bundtili gi le
dau gi alto14 pentru cd in dar pi prin ddruire le aveau pe acestea IApostolii].
$i impreund cu a cugeta smerit ii invatd si fie gi neiubitori de bani, clci le
spune ,,in dar si dafi"s.
$i mai de sdvArgit ldesevargit] smulgand rdddcina tufuror rdutdtilor, zice:
10,9-10: Si nu aveli6 nici aur, nici arginfi, nici bani in cingitorileT
voastre; (10) Nici traisti pe drum6, nici doui haine, nici incilliminte,
nici toiag; ci vrednic este lucritorul de hrana sa.
(10, 10) Numeri 18,3r, r'..tlll;?li"t'1""]?.]'riY:::1.1"'.1ilii,'i'i'l;l;Ii3. i3
3
Adici, dintru aceasta se osdndesc iudeii.
I in edilia de la 1805, h loc de ,,Timiduifi pe cei neputinciogi", se g;seFte ,,Pe cei
bolnavi vindecafi".
i Iar Sfintul Maxim ne spuner
,,Cel ce ascr.rnde daml in pimAnt birfe9te pe Stepan cd
e aspru gi-ti cruii trupul, ocolind virtutea Iar cel ce vinde dugmanilor adevirul, pe urmi,
neputand suporta nrtine4 ca unul ce e chinuit de slava degartd, se spdnzurl" (Filocalia
ronGneascd, t,ol. 2, IntAia sutd a capetclor dcspre cwrostirld, cap 29, Bucuregti, 1999, p. 13-1).
6ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,si nu avefi", se gasegte ,,nu cagtigati".
7ln edigia de la 1805, in loc de ,,cingitori", se gdsegte,,braie", cu urmatoarea notd:
[1805] Era obiceiul atunci la cei care cdldtoreau si poarte la briie Icirgitori] pungi, intru
care puneau bani (dupd Zigaben).
3ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,pe drum", se gaseste ,,in cale' .
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 10

Spre toate nevointele ii iscusegte pe dAngii, iar pentru ca se nu aiba

nimic de prisos gi sd fie cu totul lipsili de grijd, nu-i sioboade sd aibd ,,nici
toiag". Cdci aceasta este adevirata neagoniseald, care face sd fie crezut cel
care invafd pentru necAgtigare.
Apoi, pentru ca s; nu zici ei: ,,De unde ne vom hrdni?", le spune:
,,Vrednic este lucritorul de hrana sa", adicd ,,de cei pe care-i invdlali veli
fi hrinifi, fiindu-vd datori cu aceast4 ca unor lucritori". $i vorbegte despre
,,hrani", iar nu despre desfitare, cd nu se cuvine a se desfAta invifdtorii.
ln orice cetate sau sat veti intra, cercetali cine
10, 11; este in el vrednic
9i acolo rimAnelie, pAni ce vefi ie9i.
(10, 11) lnlelepciune 5, 16 / Marcu 5, 10 I Lluca 9,4
Le poruncegte sA nu meargi la oricine, ca nu cumva amestecAndu-se
cu cei nevrednici, sd fie clevetifi. $i cu adevdrat vor fi gi hrinifi, dacd vor
merge numai la cei vrednici.
$i le poruncegte si gizduiasci intr-un loc ai nu sd umble din casi in
casi, ca si nu fie prihinili ca nigte lacomi cu pAntecele ti sA se socoteascA
[creadd] cd ocirdsc Idisprefuiesc] pe cei care i-au primit mai intai.
10,12-13: $i intrAnd in casi, urali-i, zicAnd: Pace casei acesteia. (13)
$i daci este casa aceea vrednici, vini pacea voastri peste ea. Iar de nu
este vrednici, pacea voastri intoarci-se la voi.
(10, 12) L!.a10,5 (10, 13) Luca 70,6
Prin ,,urare" gi ,,pace" si irlelegi blagoslovenia [binecuvAntarea] care
rimAne numai la cei vrednici. Si infelegi, dar, de aici, ci mai vArtos lucrurile
Ifaptele] noastre ne blagoslovesc pe noi [ne aduc binecuvAntarea].
10, 14-15: Cine nu vi va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele
voastre, iegind din casa sau din cetatea aceea, scuturafi praful de pe
picioarele voastre. (15) Adevirat griiesc voui, mai ugor va fi pimintului
Sodomei si Gomorei in ziua judecilii, decit cetilii aceleia.
(10, i4) Neemia 5,13 / Marcu 5, 11/ Luca 9, r70,7\ I
Faptele Apostolilor 73,57;78, 6 (10, 15) Mareil7,24l .l/.arcq 6, 11 / Luca 10, 12
Voiegte [Domnul] ca sd ,,scuture praful", pentru a arita cd nimic n-au
luat de acolo, din pricina nesupunerii celor ce nu i-au primit, sau ca sd fie
mlrturie a indelungatei lor cdlStorii, care cu nimic nu le-a folosit acelora.
Deci, va fi ,,mai u9or" Sodomei decAt celor nesupugi, cici de vreme ce
sodomifii au fost muncifi [cdzni]i] aici, acolo mai pu]in se vor munci [cizni].

a
ln edilia de Ia 1805, in loc de,,acolo rimaneti", se gesette ,,acolo si petrecefi"
 SFANTUL TEOFIT,ACT ARHIEPIscOPUL BULCARIEI

10,16": latd Eu vi trimit pe voi ca pe nigte oi in miilocuol

l;fl*"trr.,
I-aintrarmat pe ei cu minunile gi i-a ficut sd aibi nidejde pentru hrani,
ugile celor vrednici deschizAndu-le. Acum, le spune gi greutdfile care ii
vor intAmpina, aritAnd inainte-cunogtinla [inainte-vederea] Sa. Insi ii
mdngAie pe ei prin aceasta ce grdiegte: ,,Eu", adici ,,Eu [vi trimit], Cel
Puternic, deci indriznili, ci nebiruili vefi fi!". Si [in acest chip] ii gitegte
pe ei pentru pitimire. ,,Cici dupX cum este cu neputinld ca si intre
"oaia
in mijlocul lupilor" 9i sd nu pdtimeascd, [tot] aga gi voi intre iudei. $i
chiar de vefi pitimi, si nu vd m6niafi, cdci Eu voiesc si fili blAnzi ca
"oile"
9i aga, mai vArtos si biruif i".
10,76b: Fili dar infelepfi ca gerpii si nevinovali ca porumbeii.
(10, i {i') Psalm 114, 6 / Cintarea
Cintirilor 2, 14 / Romani 16,79 I 2 Corintent 1,72
Voiegte ca ucenicii sd fie gi ,,infelepf i", ca nu cumva, auzind cd-i
numegte ,,oi", si socotepti ci se cuvine sE fie cregtinul prostan Iprostdnac]
gi nesimlitor. Ne spune, deci, cd se cuvine sd fim intelepli, ca sd gtim cum
si petrecem in mijlocul multor vrijmagi. $i, dupd cum ,,garpele" igi lasi
trupul s5-i fie rdnit, dar igi pdzegte capul, aga gi cregtinul poate si le dea pe
toate ale sale ucigdtorilor [ucigagilor] - chiar gi trupul siu -, dar sii-9i
pdzeasci indeosebi capul, care este Hristos 9i credinla cea intru DAnsul.
$i, precum garpele strAmtorAndu-se gi trecAnd prin gaura cea strAmtd, se
dezbracd InipArlegte] de pielea cea veche, aga gi noi, pe ,,calea cea strAmti"
cildtorind, ne dezbrdcim de omul cel vechi.
Dar, fiindcd ,,9arpele" este gi vdtdmitor, ponu'rcette si fim ,,nevinovafi",
- adicd fdri de rdutate pi fdri de viclegug - gr nevdtimdtori precum
,,porumbeii". Cd acegti4 chiar atunci cAnd Ii se iau puii gi sunt gonifi, se
intorc la stdoAnii lor.
Deci, fii ,,intelept ca 9arpele", ca si nu fii de ris in viala aceasta, ci
toate ale tale fird de prihani sd le iconomisegtir0, iar cAt privegte vdtdmarea
altor4 fii ca ,,porumbelul", adici fdri de rdutate.
10, L7 -18: FeriJi-vi de oameni, cici vi vor da pe mAna sinedrigtilor 9i
in sinagogile lor vi vor bate cu biciul. (18) La dregltori gi la regi veli fi
dugi pentru Mine, spre mirturie lor 9i piginilortl.
('10, 17 )Marct 13,9 / Faptele Apostolilot 5, 40 ('10, '18) Lnca 21,72
Vezi, aceasta inseamnd sd fii infelept, si iei aminte gi sd nu dai prilej
celor ce vor sA te necdjeasci, ci cu inlelepciune sd le orAnduim ale noastre.
r0
Adicd, in chip curat si le orinduiepti.
rrIn edilia dc I.r 1805, versetele 1Z-18 sunt: ,,9i vi luali aminte de oameni, cA vi vor
da pe voi in soboari si intru adunirile lor vi vor bate pe voi. inci gi inaintea domnilor
gi impirafilor veti fi dugi pentru Mine, intru mirturie lor 9i limbilor".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 10

De voiegte bani cel care te prigonette, dA-i. De voiegte cinste, di-i cinste, ca
sd nu aibi pricind lde rautate]. Iar daci ifi ia credin]4 pdzegte-firapul tAu!
$i-i trimite pe ucenici nu numai citre iudei, ci gi citre neamuri, zicAnd
,,intru mirturie lor qi limbilor", adicd intru mustrarea lor ci nu cred.
1.0,19-20:lar cAnd vi vor da pe voi in mAna lot nu vi ingriiifitz cum sau
ce vefi vorbi, cici se va da voui in ceasul acela ce sd vorbifi; (20) fiindci nu
voi suntefi care vorbifi, ci Duhul Tatilui vostru este care griiegte intru voi.
(10,19) leEfte 4,721 Ieremia 1, 7 / Marcu 13,71 | Lttcd]z,1\ 21, 15 / Ioan 15, 13
('10, 20) Eacere 47,751 2 Regi 23,2 | Marctr 73,77 I Luca 72,72 / 1 Corinteni 15, 20
$i ca si nu zici: ,,Oare cum vom putea supune pe inlelepti, fiind noi
neinvdfali?", le poruncegte sd indrdzneascd gi sd nu grijeasci Ide aceasta].
Cici atunci cAnd voim sd vorbim intre credinciogi, se cuvine mai dinainte
si ne gAndim gi sd fim gata cdtre rdspuns, precum [Apostolul] Petru
sfetuiegte (7 Petru 3,75). Dar intre pdgAni gi in fala impdrafilor care se
turbeazi Iadici, pomesc cu furie impotriva noastrd], ne figaduiette puterea
gi ajutorul Lui, ca si nu ne temem. Cdci a mdrturisi este lucrul nostru
Ifapta noastri], iar [a mirturisi] cu in]elepciune este lucrul lui Dumnezeu.
$i ca sd nu socotetti ci este fireasci istefimea cea dintru rdspunsuri, zice:
,,Nu voi griifi, ci Duhul".
l

70,27:Yadafrate pe frate la moarte 9i tati pe fiu 9i se vor scula copiiil3

impotriva pirinlilor 9i-i vor ucide. 00,21) Miheia7,6 tMarcu 13, 12 / Luca 21, 16
Le spune lor de mai inainte cele ce se vor intAmpla, ca se nu se turbure
cAnd se vor face [implini]. Le aratd incd gi puterea propoveduirii, cum face
a nu fine seama nici de fire, cici intru acest fel este cregtinetatea Dar arati gi
turbarea acelor4 ci nu le va fi mild nici de cei prea de aproape ai lor.
1-0,22:$iveli h urAfi de tofi pentru numele Meu; iar cel ce va rdbda pAni
in sfArgit acela se va mintui. ( 10, 22 , Daniil 72, 72 I Zahaia 72, 3 I Lvca 2'l , 77

Le zice ci vor fi ,,urAfi de tofi", adicd de muf i, pentru cd nu-i urau

tofi, ci erau gi unii care primeau credinfa
Iar,,cel care va ribda pAni in sfArgit", gi nu numai la inceput, acela se
va irnpdrtdgi de viafa cea vegnicdla.

" ln editia de la 1805, in loc de,,ingrijifi", se gdsepte ,,griiifi".

13
ln editia de la 1805, in loc de ,,fiu,/copii", se gisegte ,,fecior / feciori" .
ra
De la Cuviosul Petru Damaschinul invdtdm: ,,Sfantul Ioan Hrisostom zice despre
Apostoli cd de aceea le-a spus Domnul de necazurile cele multe gi a adiugat "cel ce va
ribda p6ni in sfArgit acela se va m6ntui", ca niciodati si nu rimAnd fdrd grijd, ci si se
nevoiasce din temere. Cdci nu va folosi cineva nimic de la celelalte virtufi, mdcar de ar fi
cu petrecerea in Cet daci e stipanit de m6ndrie, prin care diavolul gi Adam ti alli multi
 Capitolul 10 SFAN] tJ_L TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

10, 23: CAnd vi urrniresc pe voi in cetatea aceastar5, fugifi in cealalti;

adevirat griiesc voui: nu vefi sfargi cetilile lui Israil, pAni ce va veni
Fiul Omuluit6. ('10, 23) Matei 2,13 | Faptele Apostolilor 14, 6

Cele infrico$toare care s-au spus mai sus, adice ,,vi vor da" (10, 19) gi
,,ve!i fi urAfi" (10,22), srnt spuse despre cele ce aveau sd se intAmple dupi
Indllare; iar ceea ce se zice acum, despre cele dinainte de Cruce. ,,Cd fiind gonifi
[intru prigoane], nu vefi sfArgi cetS]ile lui Israil gi indatd voi veni la voi".
Insi le poruncegte si fugi cAnd vor fi prigonili, cd a ne arunca singuri
in primejdie, fdcAndu-ne pricind de osAndire pentru ucigagi gi pdgubindu-i
pe cei care s-ar folosi prin propovdduire, diavolesc lucru este.
De aceea, cAnd zice ,,pAni ce va veni Fiul Omului", sd nu inlelegi cd
spune despre a doua Venire, ci despre impreuni-petrecerea 9i mAngAierea
dinainte de Cruce. Cdci dupd ce au fost trimigi gi au propovdduit, iarSgi
s-au intors citre [a] Hristos gi erau impreuni cu El.
j
L0,24-25^: Nu este ucenic mai presus de invititorul siu, nici slugi
IIJLL mai presus de stipinul siu. (25) Destul este ucenicului si fie ca invititorul
ll 9i slugii ca stipAnul. ( 10, 24) Ltca 6,40 | loan 13, 16j 15, 20

Aici ne invali si suferim ocirile, ca gi cum ar fi zis: ,,Dacd Eu, invatdto-

rul gi StipAnul am suferit, cu mult mai vArtos voi, ucenicii gi slugile IMele]".
Dar, poate vei intreba de ce spune cA ,,nu este ucenic mai presus de
invifitor", cAnd vedem mul;i ucenici mai presus de dasc5Ii. Agadar inva-

au cizut. De aceea, niciodati nu trebuie si pir;seasci temere4 penA ce nu ajunge la

limanul dragostei desivArgite 9i iese afari din lume gi din trup" (Filocalia rontineascd,
vol. 5, Crtu|ntul XXIV: Despre sinfiret:t ininii, cd. Humanitas, Bucuregti, 2001, p. 242).
r5 ln edigia de
la 1805, in loc de ,,CAnd vi urmiresc pe voi in cetatea aceasta", se
gdsegte ,,Iar cind vi vor goni pe voi intru cetatea aceasta".
r6
RdspunzAnd la o intrebare, Sfintul Maxim zice: ,,Cetifile au rostul si pizeasci gi se
asigure lucrurile de pre|. Deci, in infeles alegoric, cetatea este nevoinfa constatitoare din
diferite virtuti, c4 de pildi, infr6narea de la vin, retinerea de la m6nciri, care sunt spre
pazi ti sigurant6. Deci, cdnd ne izgonesc dracii dil una din acestea, strecurAnd in noi
infumurarea gi slava degarti, pentru o astfel de nevoingi, e bine si ddm inapoi dintr-o
asemenea silinti ce ni se pare osirduitoare, ca sd nu cddem in n.rindrie 9i sd fugim ia alti
virtute, slobodi de slava degarta, pani va veni la noi puterea nepdtimirii, Sau, h alt inteles,
cetiF numette sufletele omenegti. Cici, la acestea fiind trimigi Apostolii de MAntuitorul,
cdnd sunt alungafi de la cele nevrednice, trec la sufletele altor4 care s-au facut in stare sa
primeasci inveliiura lor. fi aceste cetdli ale Iui Israil nu le vor isprivi de cercetat, fie cA in
unele sunt primiJi, fie cd de altele sunt alungali, pAnd nu va sosi Fiul Omului, implinind
toate la Venirea Lui cea intru slave" (F ilocalia rot nincasd, t'oL 2,Intrebarea 54,ed. Humanitas,
Bucuregti, 1999, p. 230).

--,,'r';,'-,a$ -
TALCUIREA SFI\TEI EVANCHELII DE LA MA'IEI ul 10

|d-te, cd pAnd cAnd vor fi ucenici, vor fi mai prejos decAt dascilii. Iar dacd
se vor face mai presus, de aici Idin acea vreme] nu mai sunt ucenici. Precum
gi ,,sluga", pAni cAnd este slugd nu este ,,rnai presus de stipAnul siu".
10, 25b-26: Daci pe stipinul casei l-au numit Beelzebul, cu cit mai
mult pe casnicii lui? (26) Deci nu vi temeli de ei, cici
nimic nu este acoperit,
care si nu iasi la iveali gi nimic ascuns, care si nu ajungi cunoscut.
(1a'2s')4Resi1'2tYiii:?;il].Yiill?':;::,'';;','t:::liiij;ii
,,MAngAiafi-vd de la ale Mele, cdci dacd pe Mine m-au numit domn al
dracilor, ce e de mirare dacd gi pe voi, casnicii mei, vi vor cleveti?" Cici
,,casnici" ii numeite pe ei, iar nu ,,slugi", ardtAnd apropierea cea citre dAngii.
,,Dar indriznili, cici adevdrul nu se va ascunde ;i vremea va descoperi
gi fapta cea buni a voastri gi rdutatea celor care clevetesc. Ci nu este lucru
ascuns, care nu se va cunoagte. $i mdcar cd vI clevetesc ei, insi mai pe
urmd vd vor cunoagte pe r.oi".
10,27: Ceea ce vi griiesc la intuneric, spunefi la lumini 9i ceea ce
auzifi la ureche, propoviduili de pe case17. (10,27 )lov 12,22 / Ltl.a 72,3

,,Cele ce vi le-am spus numai voud gi [numai] intr-un loc" - cdci aceasta
inseamni ,,la ureche" 9i ,,la intuneric" -,,cu indriznealS sd invilali gi cu
mare glas, ca toli sd vi audd pe voi"r8. Dar, fiindci griirii celei cu indrdz-
neald ii urmeazd pi primejdii, adaugd:

r7
in edilia de Ia 1805, in lcrc de ,,propoviduifi de pe case", se Sisette ,.propoviduifi
deasupra caselor".
r! La evrei, acoperigul casei era adeseori o terasi, care avea multe intrebuinfiri. Atit

la iudei cat ti in tot Orientul mijlociu, casele aveau acopcrigul plan 9i, cum ploui foarte
rar;i au lipsi de ap:, pe aceste acoperituri strangeau apa de ploaie, pe care o scurgeau in
niite rezervoare, unde o pistrau pentru nevoile casei. De asemenea, vara, fiind prea cald,
petreceau timpul mai mult pe acoperi;ul, sau terasa caselor, unde chiar dormeau noaPtea.
f)e pe acoperigul caselor, de pe aceste terase, obilnuiau ei a se gi ruga (cum a facrit ti
SfAntul Apostol PetrL\ - Fnptele Alostolilor 10, 9). Tot de pe acoperig obignuiau evreii a-;i
comunica unul altuia cele mai importante gtiri zilnice de interes obgtesc. Din aceastd
pricini gi Mintrritorul ii in!'ala pe ucenicii Sdi ca ceea ce au auzit de la El, in taini, adici
,,la ureche", si vesteascd ,,de pe case", adici de pe aceste terase. Tot despre acest acoPeriF
(terasA) este vorba gi la virdecarea slibinogului (Mafei 9, 2; MarctL 2, 1; Lucu 5, 79), clrtd,
din cauza mu\imii, el a fost urcat pe acoperigul casei de cei patru prieteni ai lui. Apoi
acettia au desficut acoperigul casei gi au cobordt patul inaintea lui Iisus, pentru a-l timadui
pe slibinog. Tot de pe aceste terase-acoperig vedeau cei din margine venind rnesagerul
cu vegti bune sau rele. De pe terase se transmiteau aceste vegti tuturor. Cand vettile erau
ingrijor;toare, ei se pregateau pentru fugA. Din aceastd pricinS, avind in vedere cele cc
 232 Capitolul 10 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPIscOPUL BULGARIEI

10,28: Nu vi
temefi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot si-l
ucidi; temefi-vi mai curAndre de Acela care poate 9i sufletul 9i trupul si
le piardi in gheena. 10, 28 ) lsaia 8, 72-73; 57, 12 | L!.a 72, 4
(

Ii invald aici nici de moarte si nu bage seamd [sd nu se teamd], cdci

mai infricogdtoare este munca Icazna] cea din gheena. [$i aceast4 intrucAt]
,,cei care vd omoard, numai trupului fac [ii aduc] stricdciune, iar sufletului,
poate gi bine ii fac. Pentru cd Dumnezeu, amncAnd in gheen4 pe amAndoud
- adicd gi sufletul ti trupul - le muncegte [cdznegte]"20.
Iar zicAnd ,,in gheena", insemneazi [aratd] neincetarea muncii [caznelor
iaduluil2'.
Au nu se vAnd doui vribii pe un ban? pi nici una din ele
10, 29-37:
nu va cidea la pimAnt firi gtirea Tatilui vostru. (30) La voi insi 9i perii
capului, toti sunt numirafi. (31,) Agadar, nu vi ternefi; voi sunteli cu
I
mult mai de pre!22 decAt pisirile. (10,29)L!.a\2,6
i (10. 30) 1 Regi 14, 45 / L\tca\2,7;21,\a I Faptele Apostolilor 27,34 (10, 3'1) L'uca72,7
lLr Ca sd nu se turbure, ca gi cum ar fi [crezAnd cd vor fi] pdrdsifi, le
spune: ,,Dacd nici o pasire nu este prinsA fdrd gtiinla Me4 cum vd voi
pirdsi pe voi, pe care vi iubesc!"
i
Iar spunAnd ce ,,perii capului" nostru de El ,,sunt numirafi", arati
deplina cunogtinli 9i pronie Ia lui Dumnezeu].

aveau sd se petreac; la dirAmarea Ierusalimului, Mdntuitorul spune: ,,Cel ce va fi pe

casi si nu se coboare, ca si-9i ia lucrurile din casi" (Matei 21,77) - Diclionanrl Noului
Tcstameflt, ed. cit., p. 15.
F in edi;ia de la 1805, in loc de
,,mai curind", se gdsette ,,mai vArtos".
':o Aici Sfintul Maxim tilcuiegte: ,,Temerea fiind indoiti, una este curatd ti alta
necuratd. Astfel temerea ce se nagte din a9teptarca pedepsei pentru gregeli, avind drept
pricine a naFierii sale pdcatul, intrucat nu e curati, nu va rdmane pentru totdeauna, ci va
dispirea impreunA cu picatul, prin pocdinle. Dar temerea curatd, care staruie intrun4
chiar fdrd amiltirea pdcatelor, nu va inceta niciodatd, fiindci este fiinliald. Ea tine oarecum
de raporhrl lui Dumnezeu cu fiptur4 ca Unul ce-9i face vidite tuturor mdrirea Sa naturali,
care e mai presus de toate impdritia gi puterea. Cel ce nu se teme, agadar, de Dumnezeu
ca Judecitor, dar Il venereazd pentru slava cov6rgitoare a puterii Sale nemdrginite, cu
drept cuvant nu are nici o lipsi, fiind desivArgitin iubire, ca unul ce iubegte pe Dumnezeu
cu sfiala 9i cu evlavia care se cuvine. Acesta este cel ce a dobAndit temerea care rdm6ne
in veacul veacului 9i nu va avea nici o lipsi, niciodatA" (Filocalia romhneascd, vol.3,
Rdspunsul al X-lea cdtre Talasie, ed.. Humanitas, Bucuregti, 1999, p. 59).

'?' [1805]
Cdci .gheena" vine dintr-un cuvAnt grecesc care inseamnd ,,pumrea a se
nagte".
r in edi;ia de la 1805, in loc de ,,mult mai d.e pret", se gasette ,,mult mai buni".

tl
IALCUIItEA SFINTEI llVANGHEt.ll DF Li\ I{r\TIll Clpitolul 10 233

Dar, si nu strotetti cd prin lucrarea lui DLrmnezeu se vaneazd pisdrile,

ci doar ce nici vanarea lor nu este nettiuti de El.
10, 32-33: Oricine va mirturisi pentru Mine:r inaintea oamenilor,
mirturisi-voi gi Eu pentru el:{ inaintea Thtilui Meu, Care este in Ceruri.
(33) Iar de cel ce se va lepida de Mine inaintea oamenilor 9i Eu Mi voi
lepida de el inaintea Tatilui Meu, Care este in Ceruri
(i(1, -l:/ Marcu 8,38 l Lttca 9,26;72,8 l Romani 10,9 / 2 TimoleiT,S;2,'12/
Apocalipsa 3,5 ill),3J) Luca 12,9
indeanuri la mucenicie, pentru cd nu se indestuleaz.i numai cu credinla
sufletului, ci voieite Domnul gi m.irturisirea gurii noastre. Si nu a zis: ,,ccl
ce MA va mirturisi pe Minc", ci ,,intru Mine", acLc.i ,,intm puterca Mea",
cici [cu aclevirat], cel care mirturisegte, mirturisegte fiind ajutat de darul
cel c-le Sus.
Iar celui care se i-a zis ,,intru Mine", ci ,,de Mine", aritind
leapidi nu
cA acesta se leapddd nea\'and ajutorul cel de Sr-rs.
Deci, tot cel care mirturisegte ci Hristos cste Dumnezou, Il va afla pe
llristos mirturisind pentru el in.rintea Tatilui cum ci cste adevirati slugi,
iar cei ce se leapid; vor auzi ,,Nu vi cunosc pe voil" (Mntei 25,12)
3436: Nu socotifi ci am venit si aduc pace pe pimint; n-am venit si
10,
aduc pace, ci sabie. (35) Cici am venit sI despart pe fiu de tatil siu, pe fiici
de rnama sa, pe nori de soacra sa. (36) 9i dugmanii omului vor fi casnicii lui.
(10, 31) Luca 12, 5l ( 10, 35) leremia 9, 4 / M.iheia 7, 6 / Luca 12, 53
(10, .3til I\tiheia 7, 5-5 / Sirah 6, 7 / Ioan t3, l8
Nu pretutindeni [intotdeauna] este bunA unirea, ci urreori gi dcspAr]irea
este bund.
Iar,,sabie" este cuvantul credinlei, care rle taie pc noi de la dragostea
prietenilor noptri gi a rudcniilor, daci acegtia ne impicdici de la buna-cin-
stire de Dumne'zeu. Cd nu ne indeamni si ne despirlim de acegtia firi
pricini, ci numai atunci cand nu sc unesc cu noi [in credir-rfi] iar, mai
vArtos, atunci cend ne impicdici de la credinfiri.

:r In eclilia de la 1805, se gisettc aici: mirturisi intru Mine inaintea

.,Oricine va
oamenilor, mirturisi-voi si Eu intru el".
:1
[1805] ,,Mirturisi-voi 9i Eu intru el" arati ci omul mirturisegte dir.r puterea lui
Hristos, fiind indemnat de cunottinta 9i lucrarca lui cea buni (drrpi Zigaben).
:i Durnnezeiescul Ioan Scirarul ne invafi aici: ,,N-am venit, zict Domnul, si aduc
pace pe piment ti iubirea pirinlilor fafi de fii pi a fralilor fali de fralii care se hotiriisc sd
nu-N,li slujeasci N{ie, ci lupti 9i sabie; adici si despart pe iubitorii de Dumnezt u de
iubitorii de lume, pe iubitorii dt'cele rnateriale de iubitorii de cele ncmateriale, pe iubitorii
de slavi de cei smerifi la cuget. Cici Domnul se bucuri de imperecherea ;i de dezbinarea
 Capitolul 10 SFA\TUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

10,37: Cel ce iubegte pe tati ori pe mami mai mult decAt pe Mine
nu este vrednic de Mine; cel ce iubegte pe fiu ori pe fiici26 mai mult
decAt pe Mine nu este vrednic de Mine.
(10, .l7) Deuteronorn 73, q 33,9 I Zaharia 73,3 I Matei 19,29 I Ltuca74,26
Vezi cd atunci se cuvine si-i urAm pe ndscdtorii [perintii] nogtri;i pe
feciori, cAnd vor voi si-i iubim mai mult decat pe Hristos. 9i ce zic eu ,,tati"
ti ,,mami" gi ,,feciori", ci porunca cea preairnalte gi mare o asculti tu:
10, 38: Si cel ce nu-gi ia Crucea gi nu-Mi urmeazi Mie nu este vrednic
de Mine. ('10, 38) Maaei76,24 / Marcu E, 34 / Luca 9,23;74,27

,,Cel care nu se va lep;da de viata aceasta gi nu se va da pe sine morlii

celei de ocari" - cd aceasta era cmcea pentru cei din vechime - ,,nu este
vrednic de Mine!"
Dar, fiindci multi au fost restignili pentru ci erau furi gi telhari, adaugd:
,,SI vini dupi Mine, adicA sd vietuiascd dupd legile [poruncile] Mele".
10, 39: Cine !ine la sufletul siu il va pierde, iar cine-gi pierde sufletul
lui pentru Mine, il va gisi: (10 , 39 ) Marct 8, 35 I L\ca 9, 24; 77 , 33 I loan 72, 25

Cel care se griiegte de viala trupeascd pare cI ,,i9i afli sufletul", dar
,,il pierde", pentru cI il trimite in munca [cazna] cea vetnicA. Iar cela care
,,i9i pierde sufletul siu" gi moare - nu ca un tdlhar sau ca un sinucigag, ci
pentru Hristos -, acela igi mAntuiegte sufletul28.

ce se nagte din iubirea fatd de El" (Fllocalia ronfineascd,vol.9, Cutdntul II: Despre despdtinire,
cap 22, ed. IBMBOR, Bucuretti, 7980,p.721.
'?6
in edilia de la 1805, in loc de ,,pe fiu ori pe fiici", se gisette ,,pe fecior ori pe fati".
r7
in editia de la 1805, aici avem: ,,Cela ce gi-a aflat sufletul siu il va pierde pe el. $i
cel ce gi-a pierdut sufletul siu pentru Mine, il va afla pe el".
r3 SfAntul Isaac Sirul, la intrebarea,,Ce inseamnd si se lepede cineva de sine?",

rispunde dintru infelepciunea lucririi: ,,Precum cel ce s-a pregitit si se suie pe cruce nu
mai line in cugetarea sa decit gAndul morfii 9i pomette ca un om ce nu se gindepte sd
mai aibi vreo pirticicd din viala veacului acest4 aga e gi cel ce vrea sd implineascd ceea
ce s-a spus. Cici crucea este voirla care e gata sA primeascd orice necaz. $i cAnd a voit si
ne invefe iarigi de ce trebuie sd facem ag4 Domnul a zis: "Cel ce voieFte sd vietuiasci in
Iumea aceast4 se va pierde pe sine din viata adev5ratd; iar cel ce se pierde aici pentru
Mine, se va afla pe sine acolo,, (Matei 16,24l. Acesta e cel ce pd9ette pe calea crucii 9i-9i
pune pagii sii pe ea Cel ce se ingrijegte de viata aceast4 s-a pierdut cizdnd din nidejdea
prin care a pomit, spre suferirea necazurilor. Pentru cA grija aceasta nu-l lasd sa primeascd
necazul pentru Dumnezeu, cil atrage pe incetul din siiruirea in el ;i-l scoate din mijlocul
luptei pentru viata cea fericitd gi face si creascd in el gAndul acesta, pini ceJ biruiepte.
"Dar cel ce-;i pierde sufletul sau pentru Mire, in cugetarea s4 din dorul de Mine, se
pistreazd nevinovat ti nevitimat pentru viata de veci',. [... ] 9i si itii cd afli viala vei;nici
 .
iffiF;r,"

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE I,A MATEI Capitolul 10

10,40-41,: Cine primegte pe voi pe Mine Mi primegte, 9i cine Mi

vi
primegte pe Mine primegte pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. (41) Cine
primegte prooroc in nume de prooroc plati de prooroc2o va lua: 9i cine
primegte pe un drept in nume de drept risplata dreptului va lua.
('10'40)Matei78'5tt""';','.lll:i?;f 'tii"ilJiii,T;ti;l?rT,i
Ne indeamni pe noi ca sd-i primim pe cei trimigi de Hristos, pentru
cd acela care cinstegte pe ucenicii Lui, pe El Il cinstegte gi prin El, pe Tatil.
Deci se cuvine a-i primi pe drepli 9i pe prooroci ,,in nume de drept" gi
,,de prooroc", pentru cA sunt drepli gi prooroci, iar nu pentru oarecarele
ajutor gi folos de la impirafi
$i micar poate de va avea cineva chip de prooroc, dar este lipsit de
fapte, tu primegteJ ca pe un prooroc, iar Dumnezeu ifi va rdspldti lie, ca ti
cum ai fi primit drept cu adevdrat, cdci aceasta inseamnd cea ce zice
,,risplata dreptului va lua"30.
Sau 9i intru alt chip se poate inlelege aceasta, anume cd drept va fi
socotit ti cel care-l primette, luAnd risplata pe care o primesc dreplii.
10,42: $i cel ce va da de biut unuia din acegtia mici, numai un pahar cu
apr rece' in nume de ucenic' adevxlii"tffi:1,'r?
lJ ;l,ii ,', ir",il?il,?lr.
Ca si nu spund cineva ci n-a dat din pricina sirdciei, spune: ,,$i numai
un pahar cu apd rece sd-i fi dat, pentru ce este acela ucenic al Meu. [chiar]
9i numai pentru aceasta vei lua plati".
,,Pahar cu api rece" se cheamd cd ,,dA" 9i cel care il invald pe cel care
se aprinde de focul mAniei gi al poftelor gi i1 face pe el a se numi ,,ucenic"
al lui Hristos. [$i cu adevirat] nici acesia ,,nu-gi va pierde plata sa".

atunci cdnd dispretuietti viata aceasta" 9i cand intri in lupta pentru pregAtirea aceast4
sunt dispretuite in ochii tii toate cele socotite dureroase 9i pricinuitoare de necaz. Cici,
cAnd mintea se pregdtette astfel, nu mai are luptd, nici necaz in vremea primejdiei de
moarte. De acee4 trebuie si ttii cu dinadinsul ci de nu va uri omul viafa lui in lume din
dorinJa vielii viitoare 9i fericite, nu poate rdbda nicidecum necazurile ti durerile de tot
felul, care vin asupra lui in fiecare ceas" (Filocalia ronhneascd, vol. 10, Cuuitrtul LXXXV,
ed. IBMBOR, Bucuregti, 1980, pp. 427-4281.
'?o
in ed(ia de la 1805, in loc de,,plati de prooroc", se gaselte,,plata proorocului".
r0 Cel care se va sirgui din tot sufletul sd pund in lucrare aceastd invAldturi va

ajunge sa poarte acel minunat ii puternic gAnd prin care mulli s-au sfinlit ,,To,ti se aor
rndrrtui, eu singur aoi pici".
 2:

C,rptrorur 11
Tnmi;ii lui Ioan Botezdtorul pi mdrturia lui
Iisus despre loan.
Cetdlile nepocdite. Lauda Tatdlui. Chemarea cdtre cei impoadralil

11, 1: Sfirgind Iisus de dat aceste invitituri2 celor doisprezece ucenici

ai Sii, a trecut de acolo ca sI invefe 9i si propoviduiascl mai departe
prin cetifile lor.
Dupd ce i-a trimis pe ucenici [la propoviduire], inceteazi [DAnsul] de
a mai face minuni, ci numai invafd intru adundri. Cdci daci ar fi fost El de
fale gi [El] ar fi vindecat, nimeni n-ar [mai] fi venit la ucenici. Deci, ca sd
aibd ei loc de a timidui, muti [de acolo].
El se
11,2-3: $i auzind Ioan, in inchisoare, despre faptele lui Hristos, 9i
trimilind pe doi dintre ucenicii sii, au zis Lui: (3) Tu egti Cel Ce vine,
sau str agteptim pe altul?
(11,2)Malei74,3 |Luca 7,18 (11,3) Numeri 24
17 / Deutetonom 18,51Luca7,79 | loa 6,14
Ioan nu intreabi ca gi cum nu L-ar fi gtiut [cunoscut] pe Hristos - ceci
llLl
cum s; nu-L gtie pe Acela pentru care a mdrturisit: ,,Iati Mielul lui
Dumnezeu!"? Uoan L, 29) - ci, fiindcd ucenicii lui pizmuiau [slava] iui
Iisus, ii trimite ca sA se adevereascd 9i vizAnd minunile, si creadd ci Hristos
este mai mare decAt loan.
De aceea se gi preface Ioan a intreba: ,,Tu egti Cel Ce vine, adici Cel
Care este agteptat in Scripturi si vina in trup?"
Iar unii zic cd a intrebat aceast4 cu privire la pogorArea la iad, adicd:
,,Tu epti Cel Ce vine gi in iad, sau pe altul si agteptem?" Dar hulitor este a
spune at4 cici Ioan, fiind mai mare decdt Proorocii, curn si nu fi gtiut de
ristignirea lui Hristos gi de pogorArea Sa la iad? $i mai vArtos, L-a numit
,,Miel" (Ioan L,29), cdci Domnul avea si Se junghie pentru noi. Deci loan
gtia cd gi in iad Se va pogori Domnul cu sufletul, ca pi acolo si mantuiascd
Pe cei ce ar fi voit si creadd - de s-ar fi intrupat El in zilele lor -, precum
zice Grigorie Teologul.

I ln edigia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pentru cei timifi de Iun la lisus. Pentru
asemdnarea faiseilor Si a cdrturailor cu copiii ce se jucau in firg. Pentru ticdlogia Horazinului
gi a Betsaitlei. Pmtru aceasta cd tnte sunt date Fiului Omului de Ia Tatdl. Pentru chemarea celor
osteniti la odihnd" .
':ln edilia de la 1805, in loc de ,,Sfirgind Iisus de dat aceste invillturi", se gasegte
,,$i fost cAnd a sivirgit Iisus poruncind".
a
lAlcu IREA SFINTEI IjVAN(;HELII DE LA \1A1EI CapikrlLrl 11 23t-

Si nu intreabi ca ti cum n-ar fi ttiut, ci voind sa-i incredintezc pe

ucenicii sdi pentru [despre] Hristos, Prin lucrarea minunilor. Cici iati ce
raspunde gi Hristos Ia aceast.i intrebare:
$i lisus, rispunzAnd, le-a zis: Mergeli 9i spuneli lui Ioan
11, 4-6:
cele ce auzifi gi vedefi: (5) Orbii i9i capiti vederea gi gchiopii umbli,
leprogii se curifesc 9i surzii aud, morfii inviazir gi siracilor li se bineves-
teste. (6) $i fericit este acela care nu se va sminti intru Mine.
(11, 1) Lu<a 7,22 ( ll, 5) Psalm 21, 29; 38,72 | lsaia29,78--19;35,5 | Marc! 7, 37 I
Luca {, 18 / Ioan 2, 23 | 11, 6.j Isaia 6, 1,1 / Matei 26, 3l / Lucr 7, 23 / Romani 9, 33
N-a griit: ,,Spunefi lui Ioan ci Eu sunt Cel Ce vinc" ci, ca Cel Carc ytia
de ce i-a trimis Ioan pe ucenicii sii la El, le zicr': ,,Cele ce vedeli spunefi lui
Ioan, iar el pricin.i luirrd, mai mult va mdrturisi pcntru [despre] Mine,
inaintea voastri".
Iar ,,siracii" cdrora ,,li se binevestegte" slrnt Apostolii, ca unii care
crau ca nipte pescari, gi nebigali in seami din pricina simplititii lor; dar
,,siraci" sunt gi cei care aud buna-r.cstire, adici Evanghelia )i asculte pentru
vc;nicele bundtili [9i bogi]iil.
$i aritAnd Domnul ucenicilor lui Ioan ci nu-l sunt tainuite gAndurile
lor, zice: ,,Fericit este acela care nu se va sminti intru Mine" - pentru ca
aceia multi indoiali aveau pcntru Ei.
17, 7: Dupi plecarea mulfimilor
acestora, Iisus a inceput si vorbeasci
despre Ioan: Ce-afi iegit si vedeti in pustie? Au, trestie clitinati de vAnt?

Poate ci auzind mr.rlfimile dc irrtrcbarca lui Ioan ," .,Jl"i'rtiltiit?

crezAnd ci gi Ioan se indoiegtc de Hristos gi cu le'snire pi-a schimbat
cugetele, dcai inainte il rnirturisea pe Hristos. Deci, pe o pirerc ca aceasta
ridicind-o Ilristos din mijlocl, zice:,,Nu cste Ioan <trestie>, adici lesne
schimbdtor, cdci daci era intru acest fel, de ce afi mai iegit la cl in pustie?
Cdci nu ca la "trestie> - adici la om care lesnc se clatini - ati iesit, ci ca la
un om marc gi statomic - deci intru acest fel stai, precum pc el l-a!i socotit!"
'11.
8: Dar. de ce ati iesit? Si vedeti un om imbricat in haine moi?
lati: cei ce poarti haine moi sunt in casele regilor'. | 11, E) Lnca 7,25
Pcntru ca si nu poati zice ci s-a desfrinat mai pe urmd sluiind
desfatidi, le spune ci imbrdcimintea lui, fiind de piir, il arati ca vrijrnag
al desfitdrii, cici dac.i ar fi voit sd se desfdteze., ar fi purtat ,,haine moi" gi

'ln edilia de la 11j05, in loc de,,mortii inviazi", se gasette ,,mortii se scoali,,.

{ Adicd pentru a indepirta de- la ei rcest gAnd.
t ln editia de la 11105, in loc cle,,casele regilor", sc
gisett(' ,,casele impirafilor,,
218 Crprtt,lul 11 SFANTUL I EOFII-ACT AI{HIEPISCOPUL BULCARIEI

ar fi stat,,in case impiritegti", iar nu la inchisoare. Vezi de aici ca nu se

cuvine ca adeveratul crettin se poarte haine moi.
Atunci, de ce afi iegit? Si vedefi un Prooroc? Da, zic voui, 9i
11, 9:
mai mult decAt un Prooroc6. (11, 9) Matei 14, 5 / Lruca 7,7q 7,26
Ioan este,,mai presus de Prooroc", pentru cd ceilal;i Prooroci numai au
proorocit despre Hristos, iar el chiar pi vizdtor al Lui IHristos-Dumnezeu]
a fost, care lucru mare este cu adeverat; pentru c; ceilalli, dupd ce s-au
ndscut au proorocit, iar Ioan chiar pi in pAntecele maicii sale fiind, L-a
cunoscut pe Hristos gi a sdltat [de bucurie] (Luca 1, 11).
11, 10: Ctr este acela despre care s-a scris: Iati Eu trimit, inaintea
-el
fetei Tale, pe Ingerul Meu, care va pregiti calea Ta7, inaintea Ta.
/11, llll Maleahi 3. 1/ N{nrcu 1.2 / Luca 7.27
,,lnger" l-a numit li pentru viala sa cea ingereasci gi .rproapc ntm.r-
terialnicd pi pentru ci L-a vestit;i I--a propoviduit pe Hristos. Deci, intru
acest fcl a gitit calea Lui, propoviduindu-L pe El ;i botezAnd spre poc;intd,
cici dupd pociinte vine iertarea picatelor, pe care numai Hristos o d.1.
Si Hristos a grdit acestea dupa ce au plecat ucenicii lui Ioan, ca s;i nu li
se pari cd face spre harul aceluia,
Iar proorocia ce s-a zis este de Ia IProorocul] Maleahi (3, 1).
71,77': Adevdtat zic voui: Nu s-a ridicat intres cei niscuti din femei
unul mai mare decAt loan Botezitorul (11, 11") Luca 7,28
Cu adeverire hotirdgte Domnul ,,ci nu este cineva mai mare decat
Ioan". Iar zicAnd ,,din temei", se scoate [se inliturd, se exclude] pe Sine,
cdci Ilristos era niscut din Fecioard, nu din femeie care a venit intru
impreunare de nunti.
17, 71e: Totugi, cel mai mic in Impiritia Cerurilor este mai mare decat ele.
(1i.'11b)Luca 7.28
$i fiindcd a spus multe cuvinte de laudi pentru [despre] Ioan, pentru
ca s; nu li se pard cA acesta este mai mare gi d.ecAt El, zice aici, mai aritat
[r.ddit]: ,,Eu, "cel mai mic" gi dr.rpi r.drsti gi dup.i pirerea voastrd, sunt
,,mai mareo decat el in imp;rAlia Cerurilor - aclicl intru cele duhovnicegti

' in ediJia de Ia 11J05, in loc de ,,Da, zic voui, si mai mult decit un Prooroc", sc
gdsegte ,,Adevirat, zic voui, si mai presus de Prooroc".
: in edilia de la 1805, in lcx de
,,va pregiti calea Ta", se gise;te ,,va giti calea Ta".
s
in edilia de ia 1805, in lff de ,,nu s-a ridicat intre", se gisegte ,,nu s-a sculat intru".
n
in edilia de la 1805, aici avcm: ..lari cel mai nric, intru impirilia Cerurilor, mai
mare decat el este".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 11

giceretti bunetdli -, iar aici <mai mic> sunt decAt el pi pentru ci s-a niscut
mai inainte de Mine gi pentru ci vi se pare voud [cd el e] "mai mare". Dar,
acolq nmai mare', sunt Eu"lo.
Din zileLe lui Ioan Botezitorul pAni acum lmpirifia Cerurilor
1L, 1,2:
se ia prin striduinfi 9i cei ce se silesc pun mina pe eau. (11,1DLtca7',t6
Se pare ci nici o potrivire nu are aceasta aici, insd nu este ata. Deci, ia
aminte, ci zicAnd Iisus ce este ,,mai mare" decAt loan, ii silegte pe ei ca si
creadi in El, arltAnd ce mulli,,ripesc" imperifia Cerurilor, adicd credinfa
cea intru El.
Si dacd este nevoie de mult5 sild fsilin]a] in a lisa pe tatd 9i pe rnamd
gi a nu ne uita nici chiar Ia sufletul nostru, atunci pentru ImpArilie, cAti
sili [silin]d] nu ni se cere!r:
71, 13: Toli Proorocii 9i Legea au proorocit pAni la loan.
| 11, 13) Maleahi 3, 241 L'uca76,76
$i aceasta are aceeagi urmare, pentru cd zice: ,,Eu sunt Cel Ce vine,
cdci toli Proorocii s-au plinit, ci nu s-ar fi plinit, daci n-ag fi venit Eu.
Deci, nimic si nu agteptali mai mult!"
r0Aici, SfAntul Maxim Mirturisitorul ne talcuiegte numeroasele inlelesuri ale acestor
cuvinte ale Evangheliei: ,,Cel ce se va smeri pe sine mai mult decAt Ioan, caci aceasta tll

inseamni "mai mic", acela e "mai mare> ca Ioan. Sau, altfel: fiindcd se credea ci Ioan a
dob6ndit, prin contemplalie, toati cunottinla ingiduitA aici, cunottinla cea "mai rnici"
9i cea mai de pe urrnd in viala viitoare e "mai mare" decAt cea de aici. Sau: teologul cel
mai inalt e "mai mic" decAt cel mai de pe urma dintre Ingeri. Sau: cel ce std pe treapta
cea mai de pe urmd in vieluirea evanghelicd e
"mai mare, ca cel mai indllat in treapta
Legii" (Filocalia ronfineascd, t'o1.2, Rispunsul 4/, ed. Humanitas, Bucuretti, 1999, p. 227).
tr ln edilia de la 1805, in loc de
,,se ia prin striduinfi gi cei ce se silesc pun mAna pe
ea", se gisette ,,se silegte gi silitorii o ripesc pe ea", cu urmetoarea noter [1805] Adicd se
ripette de oameni cu sila, silindu-se in9i9i spre a birui nevoia patimilor sau gi tirania
necredintei. Drept acee4 ii mai lamurit a aritat aceast4 adiugAnd: ,,9i silitorii o ripesc
pe ea" (dupd Zigaben).

"Cei ce se silesc ripesc lmpirilia

1r
Sf6ntul MarcuAscetul ne hvaj5: ,,CAnd lisus zice;
Cerurilor', vorbette despre voia noastrd, r,rAnd ca fiecare din noi si se sileasca potriyit cu
Botezul, ca sd nu se abati spre riu, ci sd stiruiascd in bine. Desigur, precum omul pdtimea
de sild sub robia stipAniilor (rele), Dumnezeu putea sa ne slobozeasci gi si ne faci
neschimbdtori cu sila- Darn-a fdcut ag4 ci prin Botez ne-a scos cu sila din robie, desfiintand
pdcatul prh Cruce pi ne-a dat poruncile libertd;ii, dar, a urrna sau nu poruncilor, a ldsat la
voia noastrd libera. Drept acee4 implinind poruncile ne aretam dragostea fa;d de Cel Care
ne-a eliberat; iar nepurtAnd grijd de ele, sau neimplinindule, ne dovedim impdtimili de
pldcen" (Filocalia romAneascd., vol. l, Rdspuns acelora care se indoiesc de dumnezeiescul Botez -
intrebarea q III-a, ed Humanitas, Bucu regti,1999, pp.282-283).
240 Capitolul 11 SFAN UL TEOFILACT ARHIEPISCOPUI- BUI-CARIEI

11,14: $i daci voifi si inlelegefit3, el este Ilie, cel ce va si vini.

(l l, 1.1) Maleahi 3, 23 / Matei 17,10 / Marc'u9,771Lluca7,27
,,"De voili si primiti", adici si judecafi cu dreaptd socoteali gi nu cu
pizmuire, acesta este Ilie despre care a zis Proorocul Maleahi ci va sd vie
(Maleohi 3, 23), pentrtr ci gi inaintcmergitoru I gi ilic au aceeali sluiire.
Ioan a venit mai inainte dc Vcnirea cea dintai, iar Ilie va veni mai inainte
de Venirea ce va si fie". Dupi aceea, ardtind ci aceasta este vorbi umbritA
gi ascunsi - anume ci Ioan cstc Ilie - gi c.l cste trebuinld de pricepcre
[in]elepciunel spre a o infelege, zice flisus]:
11' 15; Cine are urechi de auzit si audi
il, r\)Marcu 7,76 lApocalipsa 2,7
indemnAndu-i pe ei spre a intreba 9i [astfel] a in\.d]a.
71,76-17: Dar. cu cine voi asemina neamul acesta? Este asemenea
copiilor care ged in piefe gi strigi citre alfii, (17 ) zicAnd: V-am cintat din
fluier 9i n-ali jucat; v-am cantat de jale 9i nu v-afi tinguit.
( 11.'16) Luca 7. 37 (11. I 7 ) Luca 7. 32
Aici aratd neimpecarea [nestatomicia] iudeilor, cdci fiind ei grei la
nAravuri, nici cu \.ietuirea cea Brca a lui Ioan nu se impicau, nici cll cea
slobodd a lui Hristos. Ci erau asemenea pruncilor care - pentru ugurAtatea
minfii lor -, cu nimic nu se impac.i. fiinica de lc cinti cineva de jalc nu le
place, iar de le fluieri [veselos], nici aga.
71,18-19': Cici a venit loan, nici mincind, nici bind, gi spun: Are
demon. (19) A venit Fiul Omului, mancand 9i bAnd gi spun: Iati om
mancicios 9i biutor de vin, prieten al vamegilor 9i al picitogilor.
fl1, 18) Mitei 3,4 (/1, 19') Matei 9, 11/ Ltrca7,34;15,2
Traiul lui Ioan il aseamini cu ,,cintarea de lale", pentru cd Ioan arita
asprime marc Ai in vorba Fi in lucruri [fapte], iar pe al Sdu il aseamdni cu
,,fluierul". Pentru ci vesel cra Domnul, pogorendu-Se tuturor, ca pe toli
sd-i dobAndeasci, gi impdrilia Cerurilor bincvestind, gi nici un lucru
mAhnicios [dc mAhnire] nu arita, aga cum [fdcea] Ioan.
1.7, 79b: Dar ?nlelepciunea s-a dovedit dreapti din faptele ei1a.
('1'1, 19b ) Pild,e a, 7 l L'dca 7, 35
Aceasta zice: ,,De vreme ce nici viala lui ioan, nici a Mea nu ve place
vou5, gi toate chipurile Ifelurile] cele de mAntuire le lepdda]i, atunci "drept"
Md arit Eu, Cel Care sunt "Infelepciunea". Cici cu ader.irat nu veli mai
avea ce spune, ci intru adevir vd veli osindi, pentru ci Eu pe toate le-am

r3
in edifia de la 1805, in loc de ,,daci voifi si infelegefi", se gdsegte ,,de voifi si primili".
u in edilia de la 1805, aici avem:
,,Si s-a indreptat infelepciunea de la fiii sii",

il'
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 11 2.11

implinit. Iar voi, neascultand, ndrept" Md ardtali pe Mine, ca pe Cel Ce

nimic n-am ldsat neimplinit".
11,20: Attnci a inceput Iisus si mustre cetifile in care se ficuseri
cele mai multe minuni ale Sale, cici nu s-au pociit.
(11, 20) Inlelepcitrn e 2,721 Lnca 70,12-75
Dupd ce le-a aritat ci El a fdcut toate cAte se cadea gi [cu toate acestea]
au rAmas nepoceiti, incepe, de aici [inainte] si-i mustre
11,21': Yai, fie, Horazine, vai,lie, Betsaidals
f11.21') Matei 10.15 / Luca 10.13
Ca sd infelegi ci nu din fire erau rdi cei care n-au crezut, ci [chiar]
dintru a lor voie, amintegte de Betsaid4 de unde erau Andrei gi Petru gi
Filip 9i fiii lui Zevedeu. Deci, nu din fire este reutate4 ci din voinfd, caci
dacd ar fi fost din fire, ar fi fost $i acestia rdi.
71,21b-22: Cd d,aciin Tir 9i in Sidon s-ar fi ficut minunilero care s-au
ficut in voi, de mult, in sac ai in cenu95 s-ar fi pociit. (22) Dar, zic v oula:
Tirului 9i SidonuluilT le va fi mai u9or, in ziua judecilii, decAt voui.
(11, 21') Matei 10, 15 I Llu.ca 10,13 (11, 22) Luca 10, 14
ii numegte [socotegte] mai rii pe iudei decAt pe cei din Tir gi clin Sidon,
fiindcd cei din Tir gi din Sidon au cdlcat legea cea fireasci, dar iudcii gi pc cea
a lui Moise. $i aceia n-au vizut minuni, iar acegtia chiar vizAnd, au clevctit.
Iar,,sacul" este semn al pocdinfei, precum 9i,,cenuga" gi |irina
presArate pe capui celor ce plAng [jelesc].
77,23-24: $i tu, Capernaume: N-ai fost inilfat pAni la Cer? PAni la
iad te vei pogori. Cici de s-ar fi ficut in Sodoma minunilelB ce s-au ficut
in tine, ar fi rimas pAni astizi. (24)Dar zic voui ci pimAntului Sodomeir''
ii va fi mai ugor in ziua iudecifii decit !ie.
(11, 23) lsaia!4,121 Plingeri 2, 1 / Luca 10,75 (11, 24) Matei 70, 15 / Luca 10, 12

r5
Horazinul este unul din oragele de pe malul Lacului Tiberiadei, in partea de nord
vest, ca la 4 kilometri de Capernaum. Betsaida (,,casa pescarului") este, cle ase'rrerrt:a,
aproape de Capernaum gi este locul de nagtere al Sfinlilor Apostoli Andrei, Petru, liilip,
Iacov pi Ioan (Diclionarul Noului Testament, ed. cit., pp.208,50).
" ln edigia de la 1805, in loc de ,,ninunile", se gdseFte ,,puterile".
17
Tirul gi Sidonul erau vechi cetili comerciale. Acestea erau porturi aflate pe |irmul
de est al Mirii Mediterane, mai spre nord de hotarele Palestinei, fdcind parte din Fenicia
(Diclionarul Notrlui Testatnent, ed. cit,, pp. 525-526).
r8
in editia de la 1805, in loc de ,,minunile", se gisette ,,puterile".
ro
[1805] Pomenegte de Sodoma gi Gomora, ca de cele ce erau cunoscute pentru
invergunarea tn desfrAu, iar Tirul gi Sidonul, ca pe cele ce erau vestite pentru inchinare la
idoli (dupd Zigaben).
 SFANTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

Capemaumul ,,a fost inllfat", devreme ce era orag al lui lisus2o gi era
sldvit ca o patrie a Lui. Dar pentru ci nu au crezut [locuitorii lui], la nimic nu
i-a folosit aceast4 ci mai vArtos a fost osandit pane la iad, cdci avAnd un astfel
de Locuitor, nu s-a folosit cu nimic de la DAnsul [nu s-a folosit de darul Lui].
$i deoarece ,,Capernaum" se tAlcuiegte ,,locag de mAngAiere", vezi ci.
micar de se va pi invrednici oarecine sd se facd licap al MAngAietorului -
adici al SfAntului Duh -, dar dupi aceea se va indlla cu cugetul gi se va
ridica ,,pAntr la Cer", acela cu adevirat va cide4 din pricina inaltei gi
trufatei cugeteri. O, omule, pentru aceasta infricogeazi-te!
ln vremea aceea, rispunzind, Iisus a zis: Te slivesc pe Tine2r,
11, 25:
Pirinte, Doamne al Cerului gi al plmAntului, cici ai ascuns acestea de
cei infelepfi 9i pricepufi gi le-ai descoperit pruncilor.
( 11, 25) lov 17, 4 I Psalm 8, 2; 118, 130 / Pilde 9, 4 / Sirah 19, 2t I Lluca tO, 2t ra, t7 t

ceea ce zice,,Mn to.i,",..llili'ilj,i;lH"JJ,i:i#,JJe,'.1i'F?"Jil**:

g
]ie, Pdrinte, ci iudeii, cirora li se pdrea cd sunt infelepfi gi iscusifi in ftripturi
nu au crezut, iar cei neinvifafi gi prunci au crezut gi au cunoscut tainele".
Iar Dumnezeu a ascuns tainele de la cei care se par a fi,,infelepfi", nu
din pizmi sau ficAnduli-Se pricini de necunogtinfi, ci pentru ce erau
nevrednici prin insdpi aceasta cA li se pirea lor ci sunt infelepfi. Iar cel
care se socotegte ,,in!elept" gi indriznegte cunottintei sale [se increde in
cunogtinfa sal, nici nu-L cheami pe Dumnezeu. Deci Dumnezeu, fiindci
nu este chemat, nici nu-l ajut5, nici nu-i descoperd [tainele Sale].
9i intru alt chip: Dumnezeu mai vArtos pentru iubirea Sa de oameni,
multora nu le descoperi tainele, ca si nu fie muncifi [cizni]il, ca unii care
dupd ce le-au cunoscut, le-au defdimat pe ele.
L1,26: Da, Pirinte, clci a9a a fost bunlvoirea inaintea Th22.

Aici aratd iubirea de oameni a Thtdlui, cici firi a fr

pruncilor, aga bineplicAndul Lui dintru inceput - cdci^tt#;?.'iliJ3#
,,bunivoire" este
vrerea gi plicerea [Lui].
11-,27": Toate Mi-au fost date de citre Tatil Meu
Mai sus a zis ratdlui:,,Ai descoo"nii';l?rTtiillt,xll:: ll iX :",U';;
El nimic nu face ti ci toate sunt ale Tatilui, adaugi: ,.<Toate lmi sunt date
m
Adicd, a trdit Domnul aici.
r In editia de la 1805, in loc de ,,Te slivesc pe Tine", se gAsegte
,,Mirtudsescu-Ml |ie".
2 in edifia de la 1805, aici avem:
,,Adevirat, Pirinte, cici aga a fost buna voinfA
inaintea Ta".
-IALCUIREA
SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Caprtolul 11 ?!1

Mie" gi o stdpAnire este a Mea gi a Aceluia". Iarauzind cd ,,sunt date", nu

socoti cd sunt date ca unei slugi care este mai pretos, ci ca unui Fiu. Cdci
pentru ci S-a nlscut din Tatal, pentru aceasta I 9au dat Lui. Iar dacd nu 9ar
fi ndscut gi de n^u ar fi fost de aceeagi fiinld cu Tatil, nu I S-ar fi dat. Cd vezi
ce zice: ,,Toate Imi sunt date Mie, nu de la StipAnul, ci de la Tatil Meu",
tot ata cum zici cAnd se nagte un prunc frumos dintr-un taiS frumos, cd i
s-a dat frumuselea de la tatdl siu.

17,27b:$i nimeni nu cunoagte pe Fiul, decAt numai Tatil, nici pe

Tatil nu-L cunoagte nimeni, decAt numai Fiul 9i cel ciruia va voi Fiul
si-i descopere. ( l1 , 276 ) Matei 16,17 / Luca 10, 22 / Ioan ,7E;3,35;6, 46;70,15
1

Lucrul cel mai mare il spune [acum]: ,,Nu este d€ mirare cd sunt Eu
StipAn a ioate, fiindcd gi mai mult am" - adicd ,,Eu Il cunosc pe Tatdl gi
agaIl cunosc, incAt gi altora Il descopir pe Dansul".
Insi, ia aminte ci mai sus a zis cd Tatil ,,a descoperit" pruncilor tainele
(Matei 71,25), iar acum zice ci Fiul ,,descoper5" pe Tatil. Vezi, dat puterea
Tatilui gi a Fiului, de vrerne ce gi Thtil descoperd, dar gi Fiul!
11, 28: Yenili la Mine toti cei osteniti gi impovirali23 9i Eu vi voi
odihni pe voi. r11,l8) lsaia 28, 12;55, 1/ Ieremia 31,25
Pe tofi ii cheamd, nu numai pe iudei, ci gi pe pdgAni, caci aga vei inlelege
,,ostenili" - adici pe iudeii care pizeau rAnduielile cele grele ale Legii gi
se osteneau in lucrarea poruncilor ei; iar prin ,,insircinafi" [,,impovira]i"]
vei inlelege pe pdgAni, care erau stramtorati de greutatea pdcatelor. Deci,
pe tofi acegtia ii ,,odihne9te" Hristos, pentru ce ce osteneala este in a crede,
a mirturisi gi a te boteza? $i cum nu este ,,odihni" [aceasta], de vreme ce
gi aici egti ferd de griji, pentru cele ce au fost fdcute mai inainte de Botez,
gi dincolo, de asemenea, odihna te va primi pe tine?2l

I in edilia de la 1805, in loc de ,,Veni1i la Mine tofi cei ostenifi 9i impovirafi", se

giseite,,Venili citre Mine tofi cei ostenili ti insercinali".
'?{
Sf6ntul Grigorie Sinaitul ne invaJi: ,,Nici o lucrare trupeasci 9i duhovniceascA nu
di roadd, dacd nu e siv6rgiti cu durere sau cu osteneal5. Fii:rdcd "lmpir;]ia Cerurilor
se ia cu sila pi cei ce se silesc o ripesc pe ea" (lvlatei 11,12). Iar "sili" a numit simiirea
dureroasi a trupului in toate. Caci altfel, sunt, poate, mulli care au lucrat sau lucreazd
ani indelungafi, dar fiindci nu au pus ostenealS pi durere prin rAvna fierbinte a inimii, s-au
lipsit de curifie gi de impirtigirea SfAntului Duh, lepidAnd asprimea durerilor. Cei ce
lucreazi firi griji 9i cu molegala, ostenesc, poate mult, Ia ardtare, dar niciodati nu vor
culege roadi, din pricini ci nu au pus durere in ea, rdmAn6nd in adAncul lor hpsifi de
ea" (F ilocalia ronuineascd, vol.7 , Despre Iinisttre pL despre cele doud feluri de rugdciune, cap 14,
ed. Humanitas, Bucuregti,2001, pp. 185-186).
24.1
_ Capitoiul 11 SFANTUL TEOFILAC'I' ARH]EPISCOPUI, BUI-CARIEI

Lua!i jugul Meu asupra voastri25 si invifafi-vi de 1a Mine,

71, 29-30:
ci sunt blAnd 9i smerit cu inima 9i veti gisi odihni sufletelor voastre.
(30) Cnci iugul Meu e bun gi povara Mea25 este usoari..
a1i, 29) Numeri 12, 3 / leremia 6, 76 / Zaharia 9, 9 / Sirah 6, 30 j 51, 33 /
Ioan 13, 15 (11, 30) Filipeni 4, 12 / 1 Ioan 5, 3
,Jugul" lui llnstos este smerenia pi blAndefea. Deci, cel care se smerette
la totomul [inaintea tuturor], afli odihnd petrecAnd tdrd turburare, precurn gi
trufagul ti nlarelul in depert?7 pururea se afli in griji, nevoind si fie mai mic
decit alfii, ci socotind cum va fi mai mult sldvit pi cum ii va birui pe vrijma;;i.
Deci, ,,jugul" lui Hristos - adicd smerenia -, este utor, cici mai lesne
ii este firii noastre smerite si se smereascd, decAt s.l se inal1e28.
Dar si toate poruncile lui Hristos se numesc ,,jrtg", fiind ele ugoare
prin rispi;itirea cc va sd fie, degi la pulini vremc se par a fi grcle.

rs
1E115, in loc de,,asupra voastr;", se gisegte,,preste voi".
Lr editia de la
'n In edilia de Ia 1E05, in loc de,,povara Mea", se gisegte ,,sarcina Mea".
ri Cel cuprins de slava degarti.
rr Avva
Dorotci tilcuie;tc: ,,(l/ Iat.i cum Domnul ne-a invilat aici pe scurt, pdntr-un
siu;1ur cuvint, rddicina gi pricina tuturor relclor gi leacul lor in ve.derea tuturor
bunitifilor: ne-a aritat ci mindria e cea care ne-a doborAt gi cd este cu neputinli si firn
miluili altfel decit prin ccea ce e contlar ei: prin smerita cugetare. Cdci mindria nagte
disprefuirea gi neascultarea pierz.itoare, precum smerita cugetare naFte ascultarea ;i
mintuirea sufletelor. Iar cAnd zic smerita cugetare, infcleg pe cea adevdrati, nu smerenia
in cuventul simplu pi in aritare; inleleg starea lduntrici smeriti, niscuta in chip propriu
in inima insigi, in cugetul insugi. Cici zice: "Sunt blAnd gi smerit cu inima". (6) Deci,
cel ce voiegte sd afle adevirata odihn.l a sr.rfletului s;u, sA invete smerita cugetare li va
vedea cd in ea este toati bucuria gi toati slava gi odihn4 pre.cum h mendrie sunt toate
cele dimpotrivi. Cici, de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am cizut in
toat.i starea aceasta Vrednicd de pl6ns? Nu din pricina mAndriei noastre? Nu pentru
neinlelepciunea noastri? Nu pentru ci tinem la voia noastr; cea rea? Nu pentru ca
st.ipanette in noi amirdciunea voii n oastre?" (F ilocalia rominenscd, voI.9, Cuaintul I: Despre
!cpdclare, capet:\e 7-8, cd. IBlt'tBOR, Bucureqti, 1980, pp. 483-464).
 Clprrolul 12
Spicele de grhu smulse shmbdta. Tdmdduirea fdcntd sAn*dta.
Hula impotiaa Sfdntului Duh.
Cine este adeadrata ruddt

12, 1: ln vremea aceea,

mergea lisus, intr-o zi de sAmbiti, printre
seminituri, iar ucenicii Lui au flimAnzit 9i au inceput si smulgi spice
9t sa manance. (i2, 1) Deuteronom 23,251MarclJ 2,231 L!.a 6, -l
DezlegAnd rinduiala Legii, ii aduce pe ucenici printre semdndturi
pentru c4 mAncAnd ei, si dezlege legea sAmbetei.
12, 2-4: YizAnd, aceasta, fariseii au zis Lui: Iati, ucenicii Tii fac ceea
ce nu se cuvine si faci sAmbita. (3) Iar El le-a zis: Au n-afi citit ce-a ficut
David cAnd a flimAnzit el gi cei ce erau cu el? (4) Cum a intrat in casa
Domnului gi a mAncat pAinile punerii inainte, care nu se cuveneau lui
sI le minAnce, nici celor ce erau cu el, ci numai preolilor?
(72,2) lelirc20,8,70 I Marc'u2,241LtJ.a 6,2 (12, 3) 7 Regi 21, 3-6 /
Marcu 2, 25 / Luca 6,3 (72, 1) lesire 29,32-33 / Marcu 2, 26 / Lucn 6, 4
invinuind foamea - patima cea fireascd -, fariseii plcituiesc mai riu,
iar Domnui ii rugineazi din cele spuse despre David, cd acela din pricina
foamei, mai mare lucru a indr;znit a face. Iar ,,pAini ale punerii inainte"
erau cele douisprezece pdini, care se puneau in fiecare zi inaintea Domnului,
tase de-a dreapta gi gase de-a stAnga" $i, degi David era Prooroc, nu i se
cuvenea si minAnce din pAinile aceste4 ci numai preofilor le era ingAduit,
cu atAt mai mult nu le era ingiduit celor care erau cu dAnsul [David]. Insi,
pentru foame, vrednic a fost el de iertdciune. Asemenea gi [aici] ucenicii
IDomnului].
12,5-6: Sau n-afi citit in Lege ci preofii, sAmbita, in templu. calcir
sAmbita si sunt firi vini? (6) Ci, griiesc voui ci mai mare decAt templul
este aici. ('12, 5) Levitic 2,9;8, 31; 24, 5, 8-9 / Numell.28,9Iloa 7,22

Legea oprea orice lucrare in ziua sAmbetei, iar sAmbdta preofii gi lemne
despicau gi foc aprindeau, ,,deci, dupi cum voui vi se pare, <spurcau)
[<cilcau>] sAmbita". Dar, poate vei zice cd aceia erau preo]i, iar ucenicii
I In edigia de Ia 1805, titlul capitolului estet ,,Pentru ucenicii ce au rupt spice stintbifr-
Pentru cel au* mdna uscatd. Pentru indrdcit ul cel orb gi surd. Pentru pdcatul si hL qinpotrittl
ce a
Duhului Sfint. Pmtru cei ce au cerut semn. Pentru nnma lui Iisus Fi pentru fralii Lui" .

'?[n edi]ia de la 1805, in loc de,,calci", se gasette ,,spurci".

246 Capitolul 12 SFANTUL TEORLACT ARHIEPITOPUL BULCARTEI

nu erau. ,,Dar vi zic ci mai mare decAt templul este aici, adicd, de vreme
ce Eu, Cel mai mare decAt templul, 9i StipAnul, sunt cu ucenicii, mai mare
stdpAnire au acegtia a dezlega sArnbit4 decAt preotii".
L2,7-8: DacA gtiafi ce inseamni3: Mili voiesc, iar nu jertfS, n-afi fi
osAndit pe cei nevinovati. (8) Ci Domn este 9i al sAmbetei Fiul Omului.
Osea (12,7)
| Miheia 6, 6 / Matei 9, 13
6,5 ('12,8)
Marcu 2,28 / Luca 5, 5
^Ii arati pe ei neinv5jafi,
ca ci nu gtiu cele proorocegti: ,,Au, doari nu
se cuvenea si miluili pe oamenii cei flimAnzi?" 9i intru alt chip [infelege]:
,,8u, Fiul Omului, Domn sunt al sAmbetei, ca Acela Care sunt Ficitorul
tuturor celor zidite, deci ca un Stapan dezleg sAmbdta".
Iar tu str pricepi acestea ti dupi inalta inlelegerea: cd de vreme ce lucritori
erau Apostolii, iar ,,seceri9" gi ,,spice" cei ce cred, Apostolii ii ,,smulgeau"
gi ii ,,mincau" pe ei - adice mantuirea oamenilor era hrana lor. Iar aceasta o
fac ,,sAmbtrta", adici intru nelucrarea rdutitilor, iar fariseii se mAnie.
A9a gi in Bisericd, de multe ori dascilii invdlAnd gi folosind poporul
nu sunt plicuti acelora care sunt zavistnici gi asemAnitori fariseilor.

3
In edilia de la 1805, in loc de ,,dacl gtiafi ce inseamni", se gesette ,,iar de ali tti ce
este".
a
[1805] Patru sunt chipurile in care se tAlcuiegte Sfanta Scripture: istoic, adici
potrivit literci gi dupe is|orie; anagogic, adicd dupd inalta inlelegere; alsgoric, adici sub
cele spuse se inleleg altele, ascunse; gitropologic, adictr pentru indreptarea niravurilor.
lnlelesul istoric este cel care cuprinde lucruri treote, care nu trebuiesc altfel intelese
pi nici nu sunt inchipuire a altui lucru.
Anagogic, cAnd, prin spusele Scriptur[ ne suim de la Biserica pdmAnteascd la cea
cereasca, de la oameni la lngeri, de la zidirila Ziditoq, pAnd la Cea Una SfAnta gi Prcainalta
Treime, de unde nu este cu putinfe a trece mai inainte. Adici atunci cdnd zicem: ,,lntru
inceput a flcut Dumnezeu Cerul 9i plrnintul" Gacere 1,1), pnn,,Cer" inJelegem pe
lngeri, iar prin ,,pirnAnt", pe oameni. lnci gi ceea ce zice David: ,,Ci M-am jurat intru
mAnia Mea: uNu vor intra intru odihna Meao" (Psalm 94, 12; Eurei 3, 11); s-a jurat, zice
Domnul, sd nu intre evreii cei neascultdtori ti impietrili la inimd in pdm6ntul fdgdduinlei,
in Palestina" Potrivit spuselor, adici dupd chipul istonc, intelegem chiar pemanhl
Palestinei; dar aragogrc, adicd dupd inalta inlelegere, inlelegem viata cea vegnicd, adicd
aceea in care este adevirata odihnS.
lar alegoic, este chipul in care potrivim cele spuse i:r Sfanta Scripturd la Hristos, la
Trupul Seu tainic ti la Biserica cea pim6nteasci. Adicd: Avraam a avut, potrivit cuvintelor,
deci pokivit istoriei doi feciori, unul din Agar slujnica flsmail]yi aftul ihn Sarra cea slobodi
llsaacl, Alegoic, adicd dupi chipul in care una se sptrne gi alta se intelege, Avraam inchipuie
pe Dumnezeu, Care are doi fii: iudeii din sinagogd qi cregtinii din Biserici - cregtini care
sunt h slobozenia darului lui Hristos -, iar iudeii sunt sub slujirea pi robia inchipuirii Legii
lui Moise, dupd curn tAlcuiegte marele P avelin Epistola cdtre Galateni t4,22-3U.lnci 9i prin
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 12

12,9-10: $i trecind de acolo, a venit in sinagoga lor. (L0) $i iati un

om avAnd mAna uscati. $i L-au intrebat, zicAnd: Cade-se, oare, a vindeca
sAmbita? Ca sI-l invinuiasci.
(12, 9) M^tcrr 3,7 1 Lv,ca 6,6 ('12,10) Marcn 3,7 1 Lvca 6, G7;73,14 | loarrg,16
Ceilalli Evangheligti spun cd Iisus este Cel Care i-a intrebat pe farisei.
Deci este cu putin;d a zice cd, fiind ei pizmirefi. mai nainte au apucat gi ,,L-au
intrebat" pe DAnsul, precum zice Matei. Apoi, Hristos i-a intrebat la rAndul
Siu, ca gi cum i-ar fi batjocorit gi ar fi rAs de impietrirea ior, precum zic
ceilalli Evangheligti.
$i [fariseii] ,,L-au intrebat", ca si aibd pricind a-L cleveti [defiima].
12, 17-1.2: El le-a zis: Cine va fi intre voi omul care va avea o oaie 9i,
de va cidea ea sAmbita in groaptr, nu o va apuca 9i o va scoate? (12) Cl
cAt se deosebegte omul de oaie! De aceea se cade a face bine sAmbita.
(12,11) legirc 23,4 | Deuteronom 22, 1-4 / Luca14,5 (12,12) Marcu 3, 4-5 / Luca 6, 10
-
Ii arati [vddegte] pe ei ci, pentru iubirea de avere gi ca si nu piardd
oaia dezleagd sAmbita iar ca se fie vindecat un om, nu suferd si se facA
aceasta. Deci, intru aceeagi datd ii arati cd sunt gi iubitori de avere gi
nemilostivi 9i defdimitori ai lui Dumnezeu, de vreme ce defaimd sAmbita
ca sa nu se pigubeascd de oaie. Iar nemilostivi sunt, fiindce nu voiesc
vindecarea omului.

arca lui Noe necurate -, potrivit chipului alegoric de ingelegerc

- avAnd dobitoace curate gi
vedem Biserica cea pemanteasci, ce cuprinde gi drepgi Fi pdcitoti.
lar tropologic este chipul indreptdtor de ndravuri [moral] care, pin Sciptui
moravurile oamenilor ti viala lor le indreaptd de la riutate, cdtre fapta cea bund. Aga
este capitolul 12 de Ia Mater', capitolul 11 de la Luca gi 3 dela Marcu,in care se arate Iisus
sco;ind dracul, dupa care cel mut gi surd griiegte. Aict, tropologic - ad.icd dupl chipul
cel indreptdtor de moravuri - se infelege picitosul,,,surd" cd nu voiegte sd audd
dumnezeiegtile cuvinte ti ,,mut", cd nu primette spovedania; ,,drac" este pdcatul cel de
moarte; iar pacAtosul venind la Hristos - adici la preotul lui Dumnezeu - 9i mdrturisindu-gi
picatele sale se izbdvegte prin iertarea preofeasca de picatele cele de moarte ti greiette,
binecuv6ntAnd pe Dumnezeu prin lucrarea faptelor bune. Incd gi cele spuse de Dumnezeu
i^ Deuteronom'. ,,Si nu legi gura boului care treieri" (De uterononr 25,4), dupi slovd s-au
spus pentru boi, d ar tropologic, seinlelege pentru inveiitori, care invitand poporul, nu
sunt opriti sA se hrdneasci din lucrurile ti veniturile Bisericii, dupi cum tAlcuiegte marele
Pavel in Episfoln intii cdtre Corinteni (9,1-18).
Deci, in patru feluri se face- citirea Sfintei Scripturi: istonc - potrivit cuvintelor;
anagogic - dupd chipul unei inlelegeri mai inalte; alegoic - cAnd inlelegem altceva
decAt cele spuse gi tropologic - ad\cA in chipul indreptitor de niravuri [morall. Se cuvine
a lti cd nu toate cuvintele Scripturii pot fi telcuite in toate aceste feluri, ci unele se tAlcuiesc
numai htr-un fel, altele in doue sau in trei ti altele in toate aceste patru feluri.
248 Capitolul 12 SFAN-]UI- TEOFII-ACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

12, 13: Atunci i-a zis omului: Intinde mana ta. El a intins-o si s-a
ficut sinitoasi ca gi cealalti5. (12, l3) Marcu 3. 4-S / Luca 6. 10

$i acum sunt multi care au ,,miinile uscate", adicd nemilosiive gi

nedamice, dar cAnd le va rdsuna lor cuv6ntul Evangheliei, gi Ie vor ,,intinde"
spre diruire, chiar daci ,,fariseii" - adici demonii cei trufagi, cei despdrfili
de noi din pricina vrdjmigiei lor fafd de noi - nu voiesc sd intindem noi
mAinile cdtre milostenie.
'12,
14-15": $i iegind, fariseii s-au sfituit impotriva Lui cum si-L
piardi6. (i5) Iisus insi, cunoscindu-i, S-a dus de acolo.
fil,i.l)Psalm2, 1 / Nlarcu 3, 6 / Luca 6, 111loa 5. 78 (12. 15") Matei 19. 2 / Marcu 3. 7
O, zavistie! CAnd li se face bine, atunci se turbeazi [infurie] fariseii.
Iarf isus ,,S-a dus" pentru cd nu sosise incd vremea Patimii, dar gi pentru
cd Ii era mild de dAngii, sd nu cad6 in gregeala [picatul] uciderii - ci nu
este plicut lui Dumnezeu ca sd se arunce cineva [singur] in primejdie.
Iar vorba ,,iegind" arate ca atunci cAnd au iegit de la Dumnezeu ,,s-au
sfltuit" si-l- piardi pe Iisus, pentru ci nimeni, intru Dumnezeu rimAnind,
unelc ca acestea nu se sfAtuiegteT.
12, 15b-16:,!i mulli au venit dupl El 9i i-a vindecat pe tofi. (16) Dar
le-a poruncit si nu-L dea in vileag8
(12, 15h) Matei-19,2 | Matcu 3,7 ('12,16) Matei 9, 30 / Marcu 3, 12 / Luca 5, 14
Ca si potoleascd zavistia fariseilor nu t oie;te si Se faci ,,aritat",
nevoindu-Se in tot chipul s5-i vindece pe farisei.
12, 17-19': Ca si se implineasci ceea ce s-a spus prin Isaia Proorocul,
care zice: (1B) Iati, Fiul'Meu pe care L-am ales, iubitul Meu intru €are a
binevoit sufletul Meu; pune-voi Duhul Meu peste El gi judecati
neamurilor va vesti. (19) Nu se va certa, nici nu va strigaro.
(1.2, 18) ls^ia 42,7; 49,3;52,13 ('12, 79') lsaia 42,2
[Evanghelistul] aduce ca martor al blAndefii lui Iisus 9i pe Proorocul
[saia], care zice ,,Nu se va certa, nici nu va striga", ci cAte voiesc iudeii El
t in edilia de la 1805, in lcr de,,a intins-o gi s-a ficut sinitoasi ca cealalti", se
9i
Bisette ,,o a intins, 9i a venit la starea cea dintai, sinitoasi ca gi cealalti".
o
ln edilia de la i805, in loc de ,,s-au sfituit impotriva Lui cum si-L piardi", se
g.lsette ,,sfat au ficut asupra Lui cum si-L piardi".
7
Adici, nu are astfel dc ctrgete, de sfaturi l5untrice.
b
ln editia de la 1805, in loc de ,,si nu-L dea in vileag", se gisegte ,,si nu-L faci pe
El aritat".
'in edigia de la 1805, in loc de ,,Fiul", se gisegte ,,Pruncul".
'0 in editia de la 1805, in loc de ,,Nu se va certa, nici nu va striga", se gasegte ,,Nu se
va prici, nici va striga".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 12 249

va face. De voiesc ei se nu Se arate El, gi aceasta face gi nu va sta impotrivd,

ca un iubitor de slavi, nici nu se ceartd, ci poruncegte poporului sd nu-L
arate [vddeascd].
incd gi ,,judecati neamurilor va vesti", adici ii invald gi pe pigAni, cd
,,judecati" este invdldtura ti cunogtinta ti alegerea binelui. Sau 9i
,,Judecata" ce va sd vie va vesti pigAnilor, care niciodati nu auziserd pentru
[despre] aceastd Judecati ce va si fie.
i2, 190: Nu va auzi nimeni pe ulife glasul Lui". (19,12b)rsaia42,2
Nu invaJd in miilocul cetdfii, ca iubitorii de slavi, ci in templu gi in
adunare [sinagogi] 9i in munte gi pe lAngi firmuri.
12,2r:Trestie striviti nu va fringe 9i fegtili fum"U*OU,iJ;.i
i":Tff:
Ar fi putut sd-i frAngd pe iudei ca pe o ,,trestie zdrobitd" gi si stingi
mAnia lor ca pe nigte,,in aprins" [,,fe9tili fumegAndd"], dar nu a voit
Domnul aga, pAni cAnd va implini iconomia gi ii va birui pe ei prin toate.
Ci aceasta inseamnd cele care se aduc pe urmd:
12, 20b-21: PAni ce nu va scoate, spre biruinfh, judecata. (21) $i in
numele Lui13 vor nidijdui neamurile.
;

Ca si nu aiue ei c.,vant llj #JfiIJ?Xi3#i:Ji:1H'i:? 6:HiT'j:.: I

mai pe urmi si-i osAndeasci gi sd-i biruie, neavAnd ei nimjc ce si grdiascd

impotrivd. Oare, ce n-a fdcut Hristos, ca sd-i cAgtige pe ei? Insi ei n-au voit
Iascultat]. Drept aceea ,,neamurile vor nidijdui" spre D6nsul, devreme
ce iudeii n-au voit.

12, 22-23: Atunci au adus la El pe un demonizat, orb 9i mut gi l-a

vindecat, incit cel orb gi mutvorbea 9i vedea. (23) Mulfimile toate se mirau,
zicind: Nu este, oare, Acesta, Fiul lui David? (12,23) Ltca ll,74
Cdile care duc citre credinfd: ochii gi auzul gi limba le-a inchis diavolul;
iar Iisus le vindeci.
pi este numit de noroade ,,Fiul lui David", fiindcd Hristos era agteptat
[si vind] din sdmAn]a lui David.
Dar gi acum, dacd vezi pe cineva ci nici el insugi nu infelege lucrul cel
bun gi nici nu primegte cuvAnt de la altul, socotettel ,,orb" gi ,,surd"
[,,mut"], pe care Dumnezeu va si-l vindece, atingAndu-Se de inima lui.

'r in editia de la 1805, aici avem: ,,Nici va auzi cineva in ulife glasul Lui".
rz
ln edigia de la 1805, aici avem: ,,Ti,estie zdrobiti nu va frAnge gi in aprins nu va stinge".
13
in edilia de Ia 1805, in loc de ,,in numele Lui", se gisette ,,intru numele Lui".
 Capitolul 12 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPIscOPUL BULCARIEI

12,24: F aiseiiinsi, auzind, ziceau: Acesta nu scoate pe demoni decat

cu Beelzebul, clpetenia demonilorra.

Chiar daci Dom""r *" a,l','a'i'ji,ffi ,llil,ii1,i;i'.i,I#ll?ii;*:ili ;;

de departe auzind ctr oamenilor li se face bine, clevetesc, atAta vrdimigie
purtau ei firii, precum diavolul.
12, 25-26: CunoscAndls gAndurile lor, Iisus le-a zis: Orice impirilie
care se dezbini in sine se pustiegte, orice cetate sau casi care se dezbini
in sine nu va dIinui16. (25) Daci satana scoate pe satana, s-a dezbinat in
sine; dar, atunci, cum va diinui irnpirilia lui?
(12,25) Marcu 3,24 / Luca 11, 17 / loan 2,25 (12,25) Marct 3, 25 / Luca 11, 18
Prin faptul ci le vddegte gAndurile Se aratd pe Sine cd este Dumnezeu.
Si le rispunde cu pildele de obgte, aritAnd nebunia lor, cici cum s-ar scoate
i dracii unii pe altii, cand mai vArtos ei se ajutoreazd unul pe altul?
l
Iar ,,satana" este numit Potrivnicul.
llll|l 12, 27: $i daci Eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii vogtri cu
cine ii scot? De aceea, ei vi vor fi iudecitori. (12, 27) Ltrca77,79

,,Fie, cd Eu sunt in acest fei cum ziceli voi. Dar, "feciorii vostri", adicd
ucenicii Mei, cu cine ii scot pe diavoli? Cici cu adevirat aceia nu-i scot cu
BeelzebuMar dacd ei fac aceasta cu dumnezeiascd putere, cu mult mai
virtos Eu, cici Eu intru numeie Meu fac minuni. Deci pentru aceasta ei
[ucenicii] vd vor fi spre osAndd voud, cdci gi pe ei de-i vedegi ficAnd minuni
intru numele Meu, iarigi Md clevetifi pe Mine".
12,28:lar daciEu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, iati a ajuns
la voi lrnpiri$a lui Dumnezeu. (12,28) legire 8,79 I Dantil2, aA lLt'c 77,20/Ioan3,8
Zice Domnul: ,,Daci Eu scot dracii cu dumnezeiascd putere, atunci cu
adevirat sunt Fiul lui Dumnezeu gi am venit la voi ca sd vd fac bine. Deci,
a aiuns la voi Venirea Me4 cEci aceasta este Imperdlia lui Dumnezeu. De
ce, dar, clevetili Venirea Me4 care pentru voi s-a fdcut?"

12,29: Csm poate cineva si intre in casa celui tare 9i si-i iefuiasci
lucrurilelT, daci nu va lega intAi pe cel tare gi pe urmi sl-i prade casa?
(12, 29) lsaia 49,24 I Marc1r 3,27: 9, 40 | Luca 77,27

la
ln edigia de la 1805, in loc de ,,scot pe dernoni decit cu Beelzebul, cipetenia
derronilor", se gdsette,,scot dracii firi numai intru Beelzebul, domnul dracilor".
'5ln edifia de la 1805,in loc de ,,cunoscAnd", se gdsette ,,9tiind".
16ln edilia de la 1805,in loc de ,,diinui", se gisegte ,,sta".
iefuiasctr lucrurile", se gSsepte ,,vasele lui si-i
!7 In edigia de la 1805, in loc de,,si-i

jefuiascl".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA \1A1'EI Cnpitolul 12 251

,,AtAt de departe sunt Eu de a-i avea prieteni pe draci, incAt Md gi

impotrivesc lor gi ii leg pe ei, care inainte de Venirea Mea erau puternici".
Cdci,,in cas5" - adicd in lumea aceasta - intrAnd Hristos, ,,vasele"
diavolilor - adicd pe oameni - le-a ,,jefuit" de la ei.
72,30: Cine nu este cu Mine este impotriva Mea si cine nu aduni cu
Mine risipegte. (12, 30) L!.a 9, 50;71, 23

,,Cum sd-Mi ajute Beelzebul, care mai vArtos imi std Mie impotrivd?
Cdci Eu invdf fapta bund, iar acela riutatea. Deci, cum este fcu putin]i si
lucreze acela impreund] cu Mine? Eu ii adun pe oameni la mAntuire, iar
acela ii risipegte".
Iar in chip umbrit ii aratd gi pe farisei, care, r'dzdndu-L invalind ti
folosind pe rnulli, risipeau poporul, ca sd nu vini la Ddnsul. Deci, ii arati
pe ei ci sunt indrlcili cu adevirat.
72, 31-32:De aceea, vi zic: Orice picat 9i orice huli se va ierta oamenilor,
dar hula impotriva Duhului nu se va ierta. (32) Celui care va zice cuvint
impotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar celui care va zice impotriva
Duhului SfAnt, nu i se va ierta lui, nici in veacul acesta, nici in cel ce va si fie.
(12, 31) Marcu 3, 28 / Luca 12, 10 / 1 loan 5,16 (12, 32) lsaia 22- 14 / Marcu 3, 29
Aici spune ci pentru orice alt picat - ca furtigagul sau curvia - se
poate gisi cAt de mic cuvAnt de rdspuns, cici alergdm la neputinfa
oamenilor gi mai cu lesnire suntem iertali. Dar, cind cineva va vcrlea
minunile care se sdvdrgesc prin Duhul 9i le va clei'eti pe acestea ca ficutc
de diavolul, ce cuvAnt de rispuns are acesta? Cdci gtie cd sunt sivAr9ite de
Duhul Sfint, dar din insigi voia lui se face riu. Cum, oare, ar putea fi
lesne iertat unul ca acesta?
Deci, cAnd il vedeau iudeii pe Domnul ci minAnci 9i bea 9i petrece
cu vamegii gi cu curvclc ai pe toate celelalte ca un,,Fiu al Omului" le
lucreazi (Matei 11 , 79 Luca 7 , 34) , gt-L cleveteau ca pe un mAncicios gi un
bdutor de vin, vrednici erau de ierticiune gi nici pociinld nu li se va cere
pentru aceast4 cdcj li sc pare lor c;i se smintesc dintr-o pricini binecu-
vantate. Dar, cdnd Il v.ld pe Domnul ci face minuni 9i atunci clevetesc gi
hulesc pe Duhul SfAnt, zicAnd ci acel lucru este dr.iccsc, cum se va ierta
Ior pdcatul acesta, daci nu se vor pocii?
Cunoagte deci ci cel ce hulea impotriva ,,Fiului Omului", vizdndu-L
cd vieluiegte omenegte 9i-L numea ,,prieten al curvelor" gi,,mAncicios gi
biutor de vin" - cdci [cu adevdrat] pe acestea le fdcca Hristos -, unuia ca
acesta, chiar de nu s-ar pocii, nu va da pentru aceasta cuvAntrE, ci i se va

'* Adici, nu i se va cert' socoteali.

 Capitolul 12 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

iert4 ca celui care nu a cunoscut ce este Dumnezeu teinuit. Dar, cel care
[hulegte] impotriva Duhului SfAnt, [hulind] adicd impotriva lucrurilor
duhovnicegti ale lui Hristos gi numindule drdcegti, nu va fi iertat, de nu se
va pocdi. Cd, au, doard, avea acesta vreo pricind binecuvAntati spre a cleveti,
precum acela care, vizAndu-L pe Hristos cd este cu curvele gi cu vamegii Il
clevetea? Nu i se va iert4 cu adevirat, acestui4 nici aici, nici dincolq ci 9i
aici gi acolo se va munci [va fi ciznit]. Ce multi sunt care aici se muncesc
[ciznesc], iar dincolo nicidecum, ca Laztrr cel sdrac. Iar alfii 9i aici, gi dincolo,
ca sodomifii gi aceptia care hulesc impotriva Duhului SfAnt. Iar unii, nici
aici, nici acolg cum sunt Apostolii gi^inaintemergdtorul. $i chiar daci se
pare ci sunt ei muncifi [ciznifi] aici, cAnd sunt gonifi [prigonifi], acestea nu
sunt mr.rnci [cazne] pentru pdcate, ci sunt cerciri ti cununi.
i2, 33: Ori spunefi ci pomul este bunle gi rodul lui e bun. Ori spuneli
ci pomul este riu 9i rodul lui e riu20, cici dupi roadl se cunoagte pomul.
(12, 33) Marei T,77-18 / Luca 5, 43 / Ioan 15, 5
Fiindcd iydeii nu putea cleveti minunile ca fiind rele, dar pe Hristos
Care le ficea Il huleau ca avAnd drac, rispunde [Domnul]: ,,Sau gi pe Mine,
<pomul>/ numili-Mi ci sunt
"bun" - gi, intru adevir gi minunile Mele
fiind "roada>, vor fi,.bune" -sau, de Md numifi pe Mine <pom putred>,
ardtat este cd gi <roada> - adici minunile -, <putredi> va fi. Dar, pentru
cd minunile - adici (bune>, atunci 9i Eu, Cel
"roadele" - ziceli ce sunt
Care sunt <pomul>, <bun> sunt. Cici cu adevirat,
"dupi roadi se cunoatte
pomul" gi asemenea gi Eu, din minuni".
1.2,34:Pui de ipercf1, cum pute$ sn grii$ cele bune, o daet ce suntef rii?
(12, 34') lsaia 59,3,5 / Sirah 34, 4 / Matei 3,7;23,33 I Luca 5, 45
,,latd, voi, "pomi rii" fiind, aduceli ,,roadi rear, de rdu grdindu-Md
pe Mine. Deci, gi Eu, de ap fi fost riu,
"roadi rea" v-at fi adus, iarnu unele
ca acestea minuni".
$i ii numegte ,,pui de nipArci", pentru cd se trufeau cd sunt din Avraam,
dar El ii arati ci nu sunt din Avraam, ci din strimogi vrednici riutilii lor.
12,34b-35: CAci din prisosulz2 inimii griiegte gura. (35) Omul cel bun
din comoara lui cea buni scoate afari cele bune, pe cind omul cel rtru,
din comoara lui cea rea scoate afari cele rele.
(12, 34b) Cintarea Cintirilor 4,11/ Luca 6,45 (12,39 Psalm36,30;39,721Pildel.0,Tl / Luca 5, 45

rn
In editia de la 1805, in loc de ,,ori spuneli ci pomul este bun", se gesegte ,,sau
facefi pomul bun".
s in edifia de la 1805, in loc de,,riu", se gisegte ,,putred".
2r In edilia de la 1805, in loc de ,,vipere", se gdsegte ,,nipirci".
,r in edifia de la 1805, in loc de,,prisosul", se gdsette ,,prisosinta".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELIT DE LA MATET Cap otul 12 253

CAnd vezi pe vreunul vorbitor de cele de rugine, si gtii ci are in inima

sa mult mai rele decdt cele pe care le grdiegte, cdci din ,,prisosinfa" sa
varsd in afard gi, comoari ascunstr avAnd, o oarecare pufini parte din ea
aratd. La fel gi cel ce griiepte cele bune, rnai multe incd are in inima sa23.
12,36-37: Vi spun ci pentru orice cuvint degert, pe care-l vor rosti,
oamenii vor da socoteali in ziua judecefi. (37) Cici prin cuvintele tale
vei fi gisit drept, gi din cuvintele tale vei fi osAndit2a.
(12, 36) Infelepciune 1,9 / Romani 14, 12 / Eleseni 4,29;5,4 (12,37) lov 75,6 lL!.at9,22
Aici ne ingrozegte pe noi ci vom da seami gi pentru tot cuvantul de-
gert - adicd pentru cel mincinos, pentru cel de cieveteald sau pentru cel
fird de rAnduiali gi de rAs.
Apoi aduce gi mirturie din Scripturi, ca sd nu se pari cd ale Sale
oarecare zice2s: ,,Cici din cuvintele tale te vei indrepta 9i din cuvintele
tale te vei osandi" (Ioa 9,20; 15, 6; Pilde 12, 18; Ecclesiastul 10, L2-13).
12,38 Atunci l-au rispuns unii dintre cirturari gi farisei, zicind:
^Invifdtorule, voim sA vedem de la Tine un semn.
(1,2, 38)Maaei76,7 | Marcu 8, 11 / loan 2, 18;6, 30 / l Corinteni 1, 22

Evanghelistul adaugi acest cuvant ,,atunci" , mirAndu-se cd tocmai

cAnd se cuvenea si se supuni pentru rninunile care se fAcuseri mai inainte,
atunci cer ,,semn". Si ,,din cer" voiesc ei si vadl ,,semn", dupd cum spune
alt Evanghelist (Marcu 8, 11; Luca 11, 16), pentru ci li se pdrea lor cd
minunile de pe pdmAnt le face Hristos din puterea diavolului, cdci diavolul
este stipAnitorul lumii. Dar ce le rdspunde la acestea MAntuitorul?
lar EL rispunzAnd,le-a zis: Neam viclean 9i desfrAnaf6 cere
72, 39-40:
semn, dar semn nu i se va da, decAt semnul lui lonii Proorocul. (40) Ci
ts
Cuviosul Nichita Stithatul ne spune aici: ,,Un izvorbun nu poate izvori apd tulbure
gi riu mirositoare, duhnind de confinut lumesc; nici inirna care este afard de impErdlia
Cerurilor nu poate izvori rAuri de viald dumnezeiascd, care se imprdgtie buna mireasmi
a mirului duhovnicesc. Oare, izvorette izvorul din sine gi ceea ce e dulce 9i ceea ce e
alnar? (lacou 3, 11). Oare poate face miricinele misline, sau mislinul ghindd? Tot a9a,
nici izvorul unic al inimii nu poate nagte deodati cuget rau ti cuget bun. Ci, omul bun,
din vistieria bund a inimii sale scoate cele bune, iar cel riu, din vistieria rea a inimii sale
scoate cele rele, dupd cuvAntul Domnului (Mptei 12, 35)" (Filocalia rom-ineascd, vo|.6,
Suta intki a capetelor despre fdptuire, cap 99, ed.IBMBOR, Bucuretti, 1977, p. 254).
'?{
In edi}ia de la 1805, versetul este: ,,Cici din cuvintele tale te vei indrepta 9i din
cuvintele tale te vei osindi".
']s
Adicd, ar aduce invitAiurd ,,potrivnicd", dupd cum erau socotite cuvintele Sale de
cdtre cei clevetitori.
'?6ln edilia de Ia 1805, in loc de,,desfrAnat", se gese9te ,,preacurvar".
254 Capitolul 12 SFANTUL TEOFILACT ARHIEpISCOpUL BULGARIEI

precum a fost IonA in pantecele chitului27 hei zile gi trei nopfi, aga va fi 9i
Fiul Omului in inima pimintului trei zile 9i trei nopfi.
(12, 39) lsaia 57,3l Matei 15, 4 / Marcu 8, 12 / Luc. 11. 29 / loan 4. ,t8
(72, 40) lo a7,1S; 2, 1, U / Luca 11, 30
I-a numit pe ei ,,neam viclean", pentru cd erau ispititori gi vicleni, iar
,,preacurvar", ca pe cei care se depdrtaserd de la Dumnezeu gi se lipiserd
de draci. Iar,,semn" este Invierea Lui, ca una care este lucru preaslivit,
ctrci pogorAndu-Se [MAntuitorul] in inima pdmAntului. in locul cel mai de
jos -^adici la iad -, a inviat a treia zi.
Insi cele ,,trei zile" gi cele ,.hei nopli" socotette.le in parte, iar nu intregi.
Cici a murit vineri, aceasta a fost o zi; sambete a fost mort, iati a doua zi;
irctr pi noaptea duminicii L-a apucat mort, deci trei zile gi trei nopfi in parte
se numiri, cici aga ne-am obignuit de multe ori si numirdm28.

12,41: Bilrbalii din Ninive se vor scula la judecati cu neamul acesta

ti-l vor osAndi, ci s-au pociit la propoviduirea lui Ionii; iati aici este
mai mult decit lonii. (12, 41) Deuteronom 18, 18; 34, 10 / Iona 3, 5 / Luca 11, 32

,,Ion6, dupi ce a iegit din chit, propovtrduind, a fost crezut, iar Eu nici
dupi Lnviere nu voi fi crezut de voi. Drept acee4 veli gi fi osAndigi de
niniviteni, care au crezut slujitorului Meu, Ionii, fird semne. $i, mai vArtos
aceia barbari [pigani] fiind, vi vor osAndi pe voi, care afi crescut auzind
cuvintele Proorocilor gi afi vdzut semne, dar nu ali crezut Mie, StipAnului".
Ci aceasta inseamni ceea ce zice: ,,Iati, aici este mai mult decit lonii".
12,42:Reginade la miazizi2e se va scula la judecati cu neamul acesta
gi-l va osAndi, cici a venit de la marginile pimAntului ca sii asculte
infelepciunea lui Solomon, gi iati aici este mai mult decAt Solomon.

,,rmpdrdteas4 m d";:?::' ;*":t'J'i:r'3#il"i:Ill1,?ii lii!i,'l;ii

^"^, gi lemne gi despre alte asemenea lucruri firegti. Iar
ca si audd despre copaci
voi, chiar gi venind Eu la voi gi negriite taine spun6ndu-vi, nu M-afi primit".

27
Unii spun despre chit ce nu este un ,,pette mare", ci cA ar fi chiar catalotul. Acesta
ajunge pAni la o lungime de 15-20 de metri gi la o greutate de 55 de tone. Cagalotul este
inrudit cu balen4 dar se deosebegte de aceasta prin faptul cd are dinfii fixali pe falca
rnfeioard (Diclionarul Noului Testament, ed. cir., p. 93).
28
La evrei, la bizantini, dar gi duptr rinduiala Bisericii ,,ziua" (hfelegAnd prin zi
ciclul complet de 24 de ore) este calculata de h asfintitul soarelui. De aceea ,,noaptea de
duminicd" din rAnduiala bisericeasci este numiti ,,noaptea de sambtrte", inmdsuritoarea
laictr a timpului. Vezi gi nota talcuiii de la Matei 28, 1-8.
I ln edilia de la 1805, in loc de ,,regina de la niazizi", se gasette ,,implrtrteasa de
la austru".
TALCUIREA SFINTEI E\AI*\CIIELII DE LA \{ATEI Capjtoiul 12 255

12,43-45: $i cAnd duhul necurat a iesit din om, umbli prin locuri
firi api, ciutind odihni 9i nu gisegte. (41) Atwci, zice: Mi voi intoarce
la casa mea, de unde am iegit;9i, venind, o afli goliti, rniturati 9i
impodobiti. (45) Atunci se duce si ia cu sine alte gapte duhuri mai rele
decit el 9i, intrAnd, siligluiesc aici 9i se fac cele de pe urmi ale omului
aceluia mai rele decAt cele dintAi. Aga va fi gi cu acest neam viclean.
(12,13) Iov 7,7 / Ln.^11,24 (12, U)Luca7l,2+25 (12,15) L\ca 17,261 Evrei 6,41 2 Petru 2, 20
Le arati aici ci vor aiunge intru urma pierzare, fiindci nu L-au
cea de pe
primit pe El. ,,Cdci, precum cei ce au fost 2bdviF de draci, dacd se vor lenevi,
mai rele pdtimesc, aga gi neamul vostru, care era stipAnit de diavolul, cAnd se
inchina idolilor. Dar prin Prooroci am gonit pe diavolul acest4 am venit incd
gi Eu, vrAnd rnai mult si vd curilesc pe voi, dar, de vreme ce Md gonili ;i pe
Mine gi vd sArguili mai vArtos sd Md omorAfi, ca cei care mai rdu pdcituifi,
mai riu,"efi fi gi murcili [cizni]i]; gi robia voastri cea mai dc pe urmi va fi
mai grca decit cele dinaurte".
Dar tu, inlelege gi aceasta: prin Botez este gonit duhul necurat gi merge
intru cele ,,firi de api" gi nebotezate suflete, insi intru acelea nu afld
,,odihni". Cdci, ,,odihna" dracilor este a-i supdra pe cei botezali, prin
lucrdrile cele rele, fiindci pe cei nebotezafi ii are. Deci, se ,,intoarce" la cel
botezat impreuni cu cele ,,9apte duhuri", cici dupa cum gapte sunt darurile
Duhului SfAnt30, tot gapte sunt duhurile impotrivitoare ale riutdJii. Iar cind
va intra intru cel botezat, mai cumpliti este nevoi4 cdci mai inainte era
nddejde si se curiJeasci prin Botez, iar dupi aceea nu este nidejde intr-un
al doilea botez - afard de acela al pcrdinfei, care este foarte ostenicios [plin
dc ostenelil3r.
12, 16:$i inci vorbind El muljimilor, iati mama 9i fralii Lui stiteau
afari, ciutAnd si vorbeasci cu El. (12, 16) Marcu 3,31 I Luca 8, 19 / Ioan 2, 12
Oarecare lucru omenesc vrea si arate Maica, anume acela cd-L std-
pAnegte pe Fiul, nesocotind inci nimic mare cu privire la El. Deci, chiar in
]r
[1E05] Pentru ,,darurile Sfintului Duh" pi pentru ,,duhurile r;uti]ii", \'ezi tAlcuirea
dc la,\frrrcrr 15, 11 9i de Ia Luca 8,3.
rr Sfintul Petru Damaschinul ne inleleplegte cu aceste cuvinte:
,,Precum ocdrdrea de
sine inseamnd o sporire ascunsi, pentru faptul cd inaintAm bine 9i nu simfim, ata ti
parerea de sine gi plicerea de sinc inseamni o pierzanie ascunsi, pentru faptulci ne-am
irrtors hapoi qi nu gtim. fi cu adevirat a9a este. Cici in sufletul iubitor de slavd de9artd
se intorc ai patimile curi!ite Icare au fost alungate] de hat iar Domnul zice:
"Cind a iegit
duhul necurat...,, (Matei 12,43/, si celelalte. Pentru ce? Pentru ci nu are lucrare
duhovniceascE locul de unde a iegit, nici smerenie. De aceea se intoarce, pentru ca sAl
robeasci cu adaos de multe alte rele gi se agazi acolo. Celce intelege, sA inlele agd" (Filocahn
ronthneascd, t,ol. 5, Cuuhntul XI, ed Humanitas, Bucuregti, 2007, p. 216\.
2s6 Capitolul 12 SFANTUL TEOFTLACT ARHIEPITOPUL BULGARIEI

timp ce El vorbe4 vrea sd-L tragd cdtre dAns4 poftind a se cinsti pentru cd
un asemenea Fiu i se supune ei32. Dar, ce zice Hristos? Fiindch a cunoscut
lelul ei, ascultd ce zice:
12, 47-50: Cineva i-a zis: Iati mama Ta 9i frafii Tii stau afari, ciutAnd
si-!i vorbeascn. (48) lar El a zis: Cine este mama Mea 9i cine sunt frafii
Mei? (49) $i, intinzAnd33 mAna citre ucenicii Sii, a zis: Iati, mama Mea
qi fratii Ndei. (50) Ci oricine va face voia Tatilui Meu Celui din Ceruri,
acela imi este frate 9i sori gi mami.
(1 2' 47 ) Marct 3' 32
ii:' :;l #::: : :iil?f:fi:ii""i,..;?jitf lliii
Nu spune acestea defdimAnd pe Maica 54 ci indreptAnd socoteala ei
cea iubitoare de slavd gi omeneascd. Pentru cd nu a zis ci nu este Maica Lui,
ci ci de nu va face voia lui Dumnezeu, cu nimic nu se va folosi cd L-a niscut.
Deci, nu Se leapidd Hristos de rudenia duph fire, ci o adaugd pe cea a faptei
bune, pentru ci nimeni, nevrednic fiind, nu se folosegte de rudenie.
Deci, dupi ce a vindecat boala miririi degarte, Se suPune Maicii Sale
care I1 chemal, dupd cum 9i zice Evanghelistul, in cele ce urrneazi.

Pentru aceastd tdlcuire vezi Anexa editoriald (2).

32

in edigia de la 1805, in loc de,,intinzAnd", se gdsegte ,,tinzAndu-$i".

33

[1805] Pentru Maica Sa a iegit la mare Domnul, adicd ascultAnd-o ca pe o Maic5,

11

dupi cum se spune gi in tAlcufue la Marcu 4, L.

 257

Caprrorur 13
$apte pilde despre Impdrdlia Cerurilor.
Iisus, neluat in seama in cetatea Sar

1.3,7-2:inzita aceea, iegind Iisus din casi, gedea lingi mare. (2) $i
s-au adunat la El mulfimi multe, incAt, intrAnd in corabie, gedea in ea 9i
toati mulfimea sta pe firm:. (73, 1) Marcn 4, | (13, 2) M^r.tr 4,2 I Luca 8,4
A stat in corabie, pentru ca pe toli cei ce-L ascultau si-i aibi inaintea
felei Sale gi toli sd audi. Deci, pe mare fiind Domnul, ii vAneazd pe cei de
Pe uscat.
13,3': fi le-a griit lor multe, in pilde, zicAnd (13,3.) Marcu4,3/Luca8, s
Noroadelor celor simple [negtiutoare de carte] gi firi de viclegug, in
munte, fird de pilde le-a grdit; insA aici, pentru cd sunt gi fariseii cei vicleni,
le griiegte ,,in pilde", ca unde nu vor infelege, sd intrebe gi si se invete,
Inci 9i intru alt chip: nevrednici fiind ei, nu se cuvenea sd puni inaintea
lor invildturile intru totul descoperite, ca nu se cuvine ,,a arunca mirgi-
ritarele inaintea porcilor" (Matei 7, 6).
Deci, intAi spune pilda cea care il face pe ascultdtor mai cu luare-aminte.
Ci auzi [ce zice]:
Iati, a iegit seminitorul sI semene3 {t3, 3D) Marcu 4, 3 / Luca 8, 5
13, 3&:
,,Seminitor" se numegte pe Sine, iar ,.simAnta" pe care o seamdnd este
cuvAntul. CAnd zice ,,a iegit", nu de un loc anume vorbegte, ca Unul Care Se
afld pretutindene4 ci anume de iegirea din sAnurile pdrintegti pommelte,
prin care 9a apropiat de noi cu trup. Deci, ,,a iegit" la noi, fiindce n-am putut
noi sd mergem la DAnsul. $i pentru ce a iegit? Oare, se ardA pamintul pentru
spinii cei mulgi? Oare, sA munceasce [si cdzneascd] pe oameni? Nu! Ci ,,si
semene". pi anurne se semene,,simAnla sa". Cdci gi Proorocii au seminat,
dar nu simAn;a lol, ci a lui Dumnezeu. Iar El, Dumnezeu fiind, insagi ,,simAnfa
Sa" a semdnat-o. Cd nu a fost inlelepfit Hristos de darul cel dumnezeiesc - sd
nu fie! -, ci insugi El era ingelepciunea lui Dumnezeu.
1
In edilia de la 1805, titlul capitolului estet ,,Pentru pilda sentdndtorului ri pentru a
Impdrdtiei Cerurilor".
2
in edigia de la 1805, in loc de ,,pe iirm", se gisegte ,,pe firmurile rnirii".
3
,,lati, a iegit seminitorul si semene simAnla sa", dupA cum apare versetul in
textul editiei de la 1805.
258 Capitolul 13 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

13,4-6: $ipe cAnd semina, unele seminte au cizut pe lAngd drum 9i au

venit pisirile{ 9i le-au mAncat. (5) Altele au cizut pe loc pietross, unde nu
aveau pimAnt mult gi indati au risirit, cA n-aveau pimant adAnc; (6) Iar
cAnd s-a ivit soarele5, s-au pnlit de argili gi, neavAnd ridicini, s-au uscat.
(13, 5) Matcu 4, *5 | Luca 8, 5-5 (13, 5) Marcu 4, 5-5 / Luca 8, 5
Cei de,,lingi cale" sunt cei trandavi gi lenegi, care nicidecum nu
pdmesc cuvantul, pentru cd mintea lor este cale preacdlcati [betdtoritd] gi
aspri gi nicidecum arate. De la acegtia rdpesc cuvAntul ,,pisirile cerului"
- adicd duhurile cele din vizduh -, care sunt dracii.
Cei de pe ,,pietri9" [,,loc pietros"] sunt cei care au auzit cuvAntui, dar,
din pricina neputinfei, nu s-au impotrivit ispitelor gi necazurilor, ci au
vandut mantuirea lor. Iar prin ,,soarele care a risirit" sd infelegi ispitele,
pentru cd ispitele ii aratd [vddesc] pe oameni gi ii descoperd, precum soareie
Idescoperd] cele ascunse.
13, 7; Altele au cizut intre spini, dar spinii au c*Tlriif."XTl,"lJft:;
Acegtia sunt cei care prin griji ,,ineaci" [,,innbu9n"] cuvAntul. Cici,
mdcar de i se pare celui bogat cd face oarecare faptd buni, insd aceasta nu
cre5te, nici nu sporegte, oprita fiind de griji.
13, B: Altele au cizut pe pimAnt bun gi au dat rod: una o suti, alta
gaizeci, alta treizeci. (i3, 8) Marcu 4, 8 / Luca 8, 8
Cele trei pdrli de ,,simAnfi" s-au pierdut gi numai a Patra Parte s-a
mAntuit [a rodit], cici pu]ini sunt cei ce se mAntuiesc (Luca 1-3,23-28).
Insi, mai apoi aratd gi ,,pimintul cel bun", dAndu-ne noud nddejde
de pociinld, cici chiar ,,pietros", de-ar fi cineva ori ,,lingi cale", ori
,,spi^nos", este cu putintA a se face el ,,pimAnt bun".
Insd nu deopotrivi rodesc toli cei care au primit cuvAntul, ci unul - ,,o
suti" - poate cel ce are de sdvArgit [desdvArgiti] neagoniseali gi nevoin;d
preainaltds; iar altul - ,;aizeci" - poate cdlugirul care, ca un lucrdtor
petrece in viata de obgte; iar altu\- ,,treizeci" - cel care a ales nunt5 cinstiti
gi pe cat este cu putinfi lucreazd cu osArdie faptele cele bunee.

a in ediJia de la 1805, in loc de ,,pe lAngi drum gi au venit pisirile", se gasette

,,lAngi cale gi au venit pisirile cerului".
5ln edilia de la 1805, in loc de,,loc pietros", se gdsette ,,pietrig".
'ln edilia de la 1805, in loc de ,,cAnd s-a ivit soarele", se gdsegte ,,risirind soarele".
7
in ediJia de la 1805, in loc de ,,le-au inibugit", se gasegte ,,le-au inecat pe ele".
8
[1805] Adici calugirul cel ce Petrece in Pustie.
'qIate ce ne spune Dionisie din Furna despre felul i:r care trebuie zugrivitd
in fresci
sau icoanA pilda semindtorului: ,,Hristos, stAnd 9i inv6fAnd, cu Evanghelia in mAni ;i
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 13 259

$i vezi bunitatea lui Dumnezeu/ cum pe toti ii primegte, Fi pe cei ce

fac lucruri mari gi pe cei de mijloc Ai pe cei [ce sdvArgesc lucruri] mici!
Cine are urechi de auzit si audi.
13, 9: (13,9) Matei 4, 9;73, 43
Aratd ci acestea se cuvine se se inteleagd duhovnicegte de cei care au
urechi duhovnicegti, ci mul;i au urechi, dar nu de auzit. Pentru aceasta a
ad5ugat: ,,cine are urechi de auzit si audi".
13,10-L2: fi ucenicii, apropiindu-se de El10,I-au zis: De ce le vorbegti
lor in pilde? (11) Iar El, rispunzand, le-a zis: Pentru ci voui vi s-a dat si
cunoattelirl tainele lmpirtrfiei Cerurilor, pe cind acelora nu li s-a dat.
(12) Caci celui ce are i se va da 9i ii va prisosi, iar de la cel ce nu are, 9i ce
are i se va lua. (1J, 11) Inlelepciune 2,221 Marcru 4,70-11 / Luca 8, 9-10 /
1 Corinteni 2, 10 (13,12) Marei 25,29 I Matc'u 4,25 | Lnca 8,78;\9,26
VdzAnd ucenicii adAncime multd in cele greite d^e Hristos 9i fiind de
obgte purtitori de griji ai multimii, vin la DAnsul gi Il intreabi faceasta].
Iar El zice: -"Voui vi s-a dat a 9ti tainele>, pentru cd avefi osArdie gi
sArguinfi, iar celor ce nu au sArguinfi, nu li s-a dat". Cici acela primegte
care cere, fiindcd zice [Hristos]: ,,Cere!i 9i vi se va da" (Luca 77,9).
Deci, vezi cum aici a zis Domnul pilda gi numai ucenicii cerAnd au
luat, drept acee4 bine am zis, ci celui ce are sArguinld i se di cunogtinfa gi
ii prisosegte. Iar de la cel care nu are sArguinfd gi minte vrednici, 9i ceea ce
i se pare ci are se va lua de la el. Adici, mdcar degi are o oarecare scAnteie
a lucrului celui bun, o stinge gi pe aceasta de nu va sufla intr-insa prin
Duhul gi prin lucrurile cele duhovnicegti gi o va aprinde pe ea.
13,73: De aceea le vorbesc in pildet'z, ci, vizind, nu vid, 9i auzind
nu aud, nici nu infeleg. (73,13)Matcu4,12/Luca8,10/Ioan9,39

inaintea Lui oameni in patru cete sau orAnduieli. lnt6ia ceatd, inchipuind simanla cea
de lAngd drum: oameni, ca Fi cum ar vorbi unii cu allii gi catre Hristos nu se uiti, ti dracii
trigandu-i- A doua ceati, inchipuind simAnla cea de pe piatrd: oameni ca gi cum ar
asculta cur'6nh cu bucurie, insi un tiran impreuni cu ostati cu sdbiile goale, ingrozindu-i,
se intorc inapoia lor Ia idoli, cdrora Ie aduc inchiniciune. A treia ceat5, inchipuind sdmanfa
cea dintre mirecini: oameni cu femei, mAncAnd gi bAnd impreuni gi demoni lingd ei. A
patra ceati, inchipuind s6mAnga cea de pe pimAnt bun: cilugdri rugAndu-se prin petteri,
avand inaintea lor icoana Preasfintei Fecioare 9i a lui Hristos, cu candeli aprinsi; sau
rugAndu-se in biserici gi in manestiri, unii ca diaconi, altii ca preoli, iar alfii ca mireni"
(Erminia pict uii bizant ine , ed.. cit. , p , 1.2-l\ .
10ln edi;ia de la 1805, in loc de
,,apropiindu-se de El", se gisegte ,,viind la DAnsul".
1r
In editia de Ia 1805, in loc de ,,str cunoagtefi", se gdsette ,,a tti".
''?
ln editia de Ia 1805, in loc de,,de aceea le vorbesc in pilde", se gisegte,,pentru
aceea in pilde grtriesc lor".
 Capitolul 13 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

Ia aminte, cd de aici se dezleagd nedumerirea celor care zicl3 ci unii oameni

sunt rii din fire gi de la Dumnezeu. Cici unii ca acegtia zic cd Iisus insugi a zis:
,,Voui vi s-a dat a gti tainele, iar iudeilor nu li s-a d,at" (Matei 13,11).
Cu ajutorul lui Dumnezeu, le rispundem astfel celor ce zic unele ca
acestea: Dumnezeu pe toli ii face sd inleleagd firegte ceea ce se cuvine, cici
El ,,lumineazi pe tot omul care vine in lum e" (Ioan 1,9), dar voia noastri
cea slobodd ne intunecd pe noi -ceea ce se arati 9i aici. Cdci, vizAnd firegte
- adici fiind zidigi de Dumnezeu ca si poatd firegte si inleleagd -, nu vdd
din insigi voia lor gi auzind - adicd fiind firegte zidili de Dumnezeu ca sd
audd gi sd inleleagi -, nu aud gi nu infeleg din insigi voia cea slobodd.
Cici, spune-mi mie, nu vedeau, oare, [iudeii] minunile lui Hristos? Cu
adevdrat le vedeau, dar se fdceau ei ingigi orbi 9i il cleveteau [defdimau]
pe El. Deci aceasta inseamni ceea ce zice ,,vdzind, nu vid"r{. Pentru
aceasta, aduce martor 9i pe Proorocul:

13,1415: $i se implinegte cu ei proorocia lui Isaia, care zice: Cu urechile

veli auzi, dar nu vefi infelege, 9i cu ochii vi vefi uita, dar nu vefi vedeals.
(15) Cici inima acestui popor s-a invArtogatr6 9i cu urechile aude greu 9i
ochii lui s-au inchis, ca nu curnva si vadi cu ochii gi si audi cu urechile gi
cu inima si infeleagi 9i si se intoarci, gi Eu si-i timiduiesc pe ei.
(13, 74) lsaia 6,9 I leremia 5, 21 / I€zechiil72,2l Marclu 4,721 L]uca a,10 I loan7z,40 |
Faptele Apostolilor 28, 26 / Romani 11, 8 (13, 15) Isaia 6, 10 / loan 12, 40 / Evrei 5, 11
Vezi ci proorocia (lsaia 6,9) nu spune: ,,Voi nu inlelegeli nu pentru ci
Eu am zidit ingrogati inima voastrd", ci ,,penku ce ea <s-a ingrogat" ["s-n
invArtogat"], subgire cu adevirat fiind mai inainte". Pentru cd lucrul despre
care se spune cd s-a ingrogat inseamni cd era sublire inainte gi fiindcd
inima lor s-a ingrogat, aga pi-au inchis ei ochii lor. Si nu a zis cd Dumnezeu
a inchis ochii lor, ci ci ei, din insigi vointa lor, i-au inchis. Iar aceasta au

rr Adicd afld rispuns.

ra SfAntul Simeon Noul Teolog ne spune cum se implinesc aceste cuvinte intru
lucrarea Sfin;ilor: ,,Lumea e noarti pentru Sfinli 9i cei din e4 la fel, pentru ei. De aceea
Icei din lume], vizind, nu vid faptele lor cele bune gi auzind, nu pot in;elege (Mutci 13,
13) cuvintele lor dumnezeiegti, grdite in Duhul SfAnt. Dar nici cei duhovnicegti nu pot
primi in ei faptele cele rele sau cuvintele pitimage ale oamenilor lumegti sau rdi; ci,
viz6nd gi ei cele din lume, nu le vdd; pi auzind cele ale oamenilor lumetti, rdman cu
simlirea ca gi cAnd nu le-ar auzi. fi astfel nu se infdptuiette nici o partatie a acestora cu
acei4 sau a acelora cu acegtia" (Filocalia romdneascd, voI. 6, A doua sutd a capeteLor de
Dumnezeu cuaAntdtoare pi fdptttitoare, cap,11, ed. IBMBOR, Bucurepti,7977, p.73).
rs
in edilia de la 1805, in loc de ,,cu ochii vi veti uita, dar nu veti vedea", se gisegte
,,privind vefi privi 9i nu vefi vedea".
16
in edilia de la 1805, in loc de ,,s-a invArtogat", se gdsegte ,,s-a ingrogat".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 13 261

fdcut-o ca si nu se intoarcd gi sa-i tdmiduiascd pe ei, ci dintru a lor rdutate

s-au sarguit a rAmane nevindecafi 9i neintorgi [intru pocnin]dl.
13,16-1-7: Dar tericili sunt ochii vogtri ci vid 9i urechile voastre ci aud.
(17) Cici adevirat griiesc voui ci mulfi Prooroci 9i drepfi au dorit si vadi
cele ce privili voi, 9i n-au vizut, gi si audi cele ce auziti voi, gi n-au auzit.
(13,16) 2 P aralipome\a 9,7 I Matei 76,77 lLuca7o,23 (13,17) Luca 10, 21l 1 Petru 1, 10
$i ochii cei simtitori ai Apostolilor 9i urechile lor sunt fericite [de
Domnul], dar mai vartos sunt vrednice de fericire ochii 9i urechile cele
sufletegti, fiindci au cunoscut pe Hristos.
$i ii cinstegte pe ei [Apostoli] mai mult decAt pe Prooroci, pentru ci ei
gi trupe$te [au vizut gi] au crezut in Hristos, iar aceia numai in chip gAndit;
dar gi pentru ci aceia [Proorocii] nu s-au invrednicit de atAtea taine gi de
atAta cunogtinfi ca acegtia IApostolii].
Deci, cu acestea doui covArgesc Apostolii pe Prooroci: cu aceea ca
trupegte L-au vizut, dar gi cu aceea ce duhovnicegte s-au invifat [au primit]
cele dumnezeiegti.
Deci, descoperi [Domnul] ucenicilor pild4 zic6nd:
73,78-79: Voi, deci, ascultali pilda seminitorului: (19) De la oricine
aude cuvintul impirS!iei 9i nuJ inlelege, vine cel viclean 9i ripe9te17 ce
s-a seminat in inima lui; aceasta este simAnfa seminati lAngi drumtE.
('13,'18) N'arctt 4,13,75 I Lu.ca a,77 (13, 19) Marcu 4, 14-15 / Luca 8, 12
Ne indeamnd si inlelegem cele spuse de invilitori. ca si nu fim gi noi
asemenea celor de ,,lAngi cale".
$i, oare, nu cumva fiindci Hristos este ,,Calea" (loan14,5), ,,lingi cale"
sunt cei ce se afli afard de Hristos, care nu in ,,cale" sunt, ci afari din ,,cale"?
13,20-21: Cea seminati pe loc pietrosrn este cel care aude cuvAntul
9i indati il primegte cu bucurie, (21) dar nu are ridicini in sine, ci fine
pAni la o vreme gi, intAmplindu-se sfuamtorare sau prigoaniz0 pentru
cuvint, indati se smintegte.
(73, 20) lsaia 58,2l Marcu 4,76 ( 13, 21) Marcu 4, 17 / Luca 8, 13
A spus ,,necaz" [,,strAmtorare"] pentru cA multi fiind necdji]i de pirinfi
sau de alte nevoi, indatd hulesc; iar ,,goani" [,,prigoann"], pentru cei care
cad Idin credin]i] in vremea tiranilor.

17
In editia de la 1805, in loc de,,ripegte", se gisegte ,,apuci".
ls ln editia de la 1805, in loc de ,,drum", se gisegte ,,cale".
'o In edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,loc pietros", se gdsegie,,pietrig".
'?o
ln edilia de la 1805, in loc de ,,intimplindu-se strAmtorare sau prigoani", se
gisegte ,,ficindu-se necaz sau goani".
262 Capitolul 13 SFA]r^TUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

13,22: Cea seminati in spini este cel care aude cuvantul, dar grija
acestei lumi21 gi ingeliciunea avufiei inibugiz cuvintul 9i il face neroditor.
(13, 2L lereDri,a 4,3 / Marcu 4, 18 / Luca 18, 24
Nu spune ci ,,veacul acesta" ireacd cuvAntul, ci ,,grija veacului acestuia".
Nici ,,avufia" nu a zis, ci ,,ingeliciunea avuliei", cdci atunci cAnd
bogilia este impa4ita la cei lipsifi, nu ,,ineaci", ci cregte cuvantul.
Iar,,spinii" sunt grijile ti desfeterile, fiindci aprind ti focul poftei gi
pe cel al Gheenei. $i dupd cum spinul asculit fiind, intrd in trup gi greu se
scoate, ata 9i desfitare4 dacd va stdpAni [daci robegte] sufletul, intri
inlduntru gi cu anevoie se dezrdddcineazi.
13, 23: Iar siminla seminati in pimAnt bun este cel care aude cuvintul
9i-l infelege, deci care aduce rod gi face: unul o sut5, altul gaizeci, altul
treizeci. (73,23) Facerc 26,72 / Marcu 4, 20 / Luca 8, 15
De multe feluri sunt chipurile faptei celei bune, de multe feluri sunt si
cei care sporesc. inse, vezi ce in pildi este rAnduiald. Cici se cuvine noui
ca mai intAi si auzim cuvAntul 9i si-l inlelegem, ca sd nu fim ca gi cei ,,de
lAngi cale", iar apoi si jinem cu intemeiere cele auzite. Apoi se cuvine sd
nu fim iubitori de bani, ci ce folos am avea de vom auzi ti vom line
cuvAntul, dar din pricina iubirii de arginJi il vom ,,ineca"?
13, 24-30: AltI pilda le-a pus lor inainte, zicAnd: Asemenea este
lmpirifia Cerurilor omului care a seminat simAnfi buni in farina sa.
(2D Dar, pe cAnd oamenii dormeau, a venit vrijmagul lui, a seminat
neghini printre griu23 9i s-a dus. (26) lar dacd a crescut paiul gi a ficut
rod, atunci s-a aritat gi neghina. (27) Venind slugile stipinului casei, i-au
zis: Doamne, n-ai seminat tu, oare, simin!5 buni in farina ta? De unde,
dar, are neghini? (28)lat elle-a rispuns: un om vrijmagza a ficut aceasta.
Slugile i-au zis: Voiegti, deci, si ne ducem 9i s-o plivim? (29) El insi a
zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, si smulgeli o dati cu ea 9i griul.
(30) Lisafi si creascl impreuni gi griul 9i neghina, pAni la secerig 9i, la
vremea secerigului, voi zice seceritorilor: Plivili intii neghina gi legafi-o
in snopi, ca s-o ardem, iar grAul adunafi-l in jitnila mea.
0.3.2QMarct 4.25(13,25 ) Marct 4,27 ('13,26) Marclu 4,28 ('13, 30) Maleahi 3,17 / Matei 3,12
in
cea dintAi pildd a spus ca a patra parte de simAn;d a cdzut pe
,,pimAntul cel bun" (Matei 73,8); iar aici arati cd nici pe cea care a cdzut

'?rln editia de la 1805, in loc de,,acestei lumi", se gisegte ,,veacului acestuia"

2 in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,inibugi", se gdsette ,,ineaci"
r ,,A seminat zizanii intre griu", dupd cum apare in versetul editiei de la 1805. In
versetele urmdtoare, in loc de,,neghini", se g5segte,,zizanii".
'?1
ln edilia de la 1805, in loc de,,un om vrijma9", se gasette,,un om pizma;".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELIT DE LA MATEI Capitolul 13 263

pe ,,pimantul cel bun" n-a ldsat-o vrijmagul nestricate, din pricini ce noi
ne lenevim gi dormim.
,,larini" este lumea aceasta sau sufletul fiecirui om, iar ,,omul care a
seminat" este Hristos.
,,SimAnfa cea buni" sunt oamenii cei buni sau gAndurile; ,,26'zaniile"
sunt eresurile sau gandurile rele, iar cel ce le-a semAnat pe acestea este
diavolul. Iar,,oamenii care dorm", sunt cei care dintru lenevire primesc
eresurile gi gAndurile celor rele.
,,Slugi" sunt Ingerii, cdrora le pare riu cA sunt eresuri sau rAut5fi h suflet
gi voiesc a smulge gi a teia din viali 9i pe eretici gi pe cei care gAndesc cele rele.
Dar Dumnezeu nu lasd si piard ereticii prin rizboaie, ca sd nu piti-
measci impreund cu ei 9i dimpreund sd se piardi gi dreplii'?s. De asemenea,
nici pentru gAndurile cele rele nu voiegte Dumnezeu si fie tiiat omul, ca
sd nu se strice dimpreund gi,,grAul". Cici, precum Matei, care era
,,zAzanie" [,,neghini"], ar fi fost tiiat din via]a, s-ar fi teiat impreuni cu el
gi ,,grAul" cuvantului care avea sd rdsard mai apoi dintr-insul. La fel gi
Pavel gi tAlharul [de pe cruce], cici acegti4 ,,zAzanie" [,,neghinn"] fiind,
n-au fost tiiafi, ci au fost ldsali si triiascd, pentru ca sI creasce fapta lor
bund cea de pe urmi.
Deci, spune ingerilor ci la sfArgit sd adune ,,zAzania" [,,neghina"],
adicd pe eretici. Dar, cum? ,,ln snopi", adicd legAndu-i de mAini 9i de
picioare, cdci a9a nu mai pot lucr4 ci toate puterea lor lucrdtoare se leagd.
Iar ,,griul", adici Sfinlii, ,,se aduni" de secerdtorii Ingeri in ,,jitnilele"
cele ceregti. La fel gi gAndurile cele rele pe care le avea Pavel, cAnd era
prigonitor [al Bisericii], au fost arse de ,,focul" lui Hristos, pe care a venit
El si-i arunce pe pdmAnt (Matei 3, 17; Luca 72,49); iar ,,grAul" - adicd
gAndurile bune - a fost ,,adunat in jitnifele" Bisericii.
13, 31-32: O alti pildi le-a pus inainte, zicAnd: lmpirilia Cerurilor
este asemenea griuntelui de mugtar, pe care, luAndu-1, omul l-a seminat
in larina sa, (32) ci care este mai mic decAt toate seminfele, dar cAnd a

?5
Dionisie din Fuma scrie astfel despre felul in care trebuie zugrdvitd aceasti pildi:
,,Hristos cu Evangheli4 9i inaintea Lui, oameni mulli: unii in chip de ierarhi, altii in
chipul mucenicilor, iar altii in chipul cuviogilor, purtdnd cununi, pi lngeri lenga ei. ii in
mijlocul lor ereticii, avAnd pe umdr diavoli. pi in alti parte raiul pi iadul: la rai
dreptcredinciopii indrumali de ciitre Ingeri, iar la iad ereticii, fiind legafi cu lanfuri gi
cdznindu-i demonii" (Eminia picturii bizantbrc, ed. cit., p. 121).
 Capitolul l3 SFA}JTUL TEOFTLACT ARHIEPIscOPUL BULGARIEI

lsd,a? (56) $i surorile [verigoarele] Lui au nu sunt toate la noi? Deci, de

unde are El toate acestea? (57) $i se sminteau intru El.
(13, 54b ) Marcu 6,21 Ltr.a 4,221 loan7,75 (13, 55) Matctr 5,3 I
Luca 3, 23 / f oan 5, 42;7,27 ('13, 57') l,|,arcu 6,3
Neinlelegdtori [nepricepu;i] fiind, nazarinenii socoteau neamul cel de
cd
jos gi simplitatea stramogilor vatimi pe cineva spre a plAcea lui Dumnezeuae.
Deci chiar om simplu si fi fost Iisus - adicd numai om, nu si Dumnezeu
- ce il impiedica pe Eia se face mare intru minuni? insd se aflX ei [se aratd
ei aicil gi lipsili de infelegere gi pizmdreti, pentru cd s-ar fi cuvenit ca mai
vArtos sd se laude cA patria lor un bine ca acesta a odreslit.
Iar ,,frafi" gi ,,surori" ai Domnului erau copiii lui Iosif, ndscufi din femeia
fratelui sdu, Cleopa. Cici, dupd ce s-a sdvArgit Cleopa fdri a avea feciori,
Iosif, dupd Lege a luat pe femeia aceluia gi a fdcut dintr-insa [a avut de la
ea] gase feciori [copii], patru parte bdrbiteasci gi doi parte femeiasci: pe
Mari4 care dupi Lege era fiica lui Cleopa gi pe Salomeea. Iar aceasta ce zice
,,sunt la noi", este in loc de ,,aici, cu noi locuiesc". Deci gi acegtia se sminteau
intru Iisus, poate zicAnd 9i ei ci scoate pe draci cu Beelzebul.
13, 57b-58: lar lisus le-a zis: Nu este prooroc dispreluit decAt in patria
luis0 ;i in casa lui. (58) fi n-a ficut acolo multe minunisr, din pricina
necredinfei lor. (13,57b) Marcu,6,4| L!.a4,241loa 4,44 (13, 58) Marcu 5, 5
Vezi-L pe Hristos cd nu-i ocdrdgte pe ei, ci cu blAndele zice ci ,,nu este
prooroc necinstit firi numai in patria lui 9i in casa lui". Cd avem noi,
oamenii acest obicei, ci niciodati nu bdgim in seami cele ce sunt obignuite
[ale noastre], dar pe cele strdine le iubim. Iar ceea ce zice: ,,gi in casa lui",
a adiugat-o pentru ci gi frafli Lui cei dintru aceeagi casd cu El il pizmuiau.
,,$i n-a ficut acolo puteri multe, din pricina necredinfei lor", fiindu-i
mili de ei, ca nu cumva ti dupi semne Iminuni] rdmAnAnd necredinciogi,
sd fie mai mult supugi la munci [cazne]. $i zice,,n-a ficut multe", cici
cAteva minuni a ficut, ca sd nu poati zice [nazaritenii]: ,,am fi crezut, daci
ar fi ficut ceva [minuni]".
Iar tu si inlelegi gi aga: cd gi pAnA astaz,, Iisus ,,in patria Lui", adicd la
iudei, este ,,necinstit", iar noi, cei strdini, Il cinstim pe DAnsul.

$ Invd;dm de aici cd tnaintagii nu ne sunt piedici in a pldcea lui Dumnezeu.

a ln edifia de la 1805, in loc de
,,Nu este prooroc disprefuit decit in patria lui", se
gdsette ,,Nu este prooroc necinstit flrinumai in patria lui".
sr
In edifia de Ia 1805, in loc de ,,multe minuni", se geseFte,,puteri multe".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 13

grcle ce s-au griit. Drept acee4 ldudAndu-i MAntuitorul pe ei, spune: ,,orice
cirturar... [carele se invafi intru impirSlia Cerurilor este asemenea unui
stipAn al casei, care scoate din vistieria sa noi gi vechi]". Cici pe ei ii numegte
,,cirturari", ca pe cei care gtiau Lege4 dar care, degi gtiau Lege4 n-au rdmas
in Lege, ci ,,s-au invilat intru impirifie" - adici in cunogtinla lui Hristos -,
putAnd a le spune gi pe [cele] ale Legii Noi gi pe [cele] ale Legii Vechi.
,,StipAn al casei" este Hristos ca un bogat, cdci intru DAnsul sunt
vistieriile inlelepciunii, pentru cd El, invilAndu-ne cele ,,noi", aducea
mdrturii din Scriptura ,,Veche" [Vechiul Testament]. De pildi, zicAnd ci
,,pentru orice cuvAnt degert pe care-l vor rosti, oamenii, vor da socoteali
in ziua iudecilii" (Matei 12,36-37), aceasta este Legea cea Noud, iar cAnd
zice ci ,,din cuvintele tale vei fi gisit drept 9i din cuvintele tale vei fi
osindit", aduce mirturie din Legea Veche (Ioa 15, 6; Pilde 18,21-; Luca 19,
22). Deci, cu Acesta asemenea sunt Apostolii, dupi cum zice Pavel: ,,Fifi
mie urmitori, precum 9i eu lui Hristos" (1 Corinteni 4, 16).
13, 53-54': Iar dupi ce Iisus a sfArgit aceste pilde, a trecut de acolo.
(54) Si venind in patria sa, ii invifa pe ei in ,ti?g:f"i,l:Il
, ,7_2 tLu.a 4,15
Zice ,,aceste pilde", pentru cd dupn pugin Itimp] avea sd spund gi altele;
gi se mutd de acolo, pentru ca Fi pe altii sd-i foloseasci cu venirea Lui.
Iar ,,Patrie a Sa" si inlelegi Nazaretul, cdci intru acesta S-a crescut
[aici a fost crescutl (Matei 2, 23; Marcu 6, 1.-6; Luca 4, 16).
Iar intru ,,soboare" ii invafd, in obgte gi de fafi grdind, ca sa nu poatA
mai pe urmd a zice cd a invdlat oarecare cllciri de Lege
73, 54b-57":lncilt ei erau uimifi 9i ziceau: De unde are El inlelepciunea
aceasta 9i puterile? (55) Au, nu este Acesta fiul{7 teslarului? Au, nu se
numeqte mama lui Maria gi frafiias [verii] Lui: Iacov 9i Iosif 9i Simon gi

16
in edi;ia de la 1805, in loc de ,,sinagoga lor", se gisette ,,soboarele lor".
17
in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,fiul", se gdsegte ,,feciorul".
r3
,,Frati" - referitor la ,,fra!ii Domnuluj": NIalei 12,15,48-49;'13, 55; Marcu 3, 31-35;
'1
6, 3; Luca 8, 19-2'1; Ioan 2, 12; 7, 3-5; Faptele Apostolilor 1, 1.1; Cortnteni 9, 5: Calateni 1, 19
- redi cuvantul grecesc a.lelfoi (in ebraici: alr), avind urmitoarele sens:uri frafi, uei,
rude apropiate.in toate aceste cazuri, nu este vorba de fragi propriu-zis, dupi trup, ci de
rude apropiate, indeosebi uen. in alte cazuri: Mnf ei 28, '18; lodn 20, 17-18, prin cuvAntul
,,fralii Mei" se inleleg Apostolii (ucenicii) Mantuitorului. Aceste sensuri multiple ale
cuvAntului/rafe sunt cunoscute din Vechiul Testament. Limba ebraicd, avAnd un voca-
bular redus, unele cuvinte prezinta mai multe sensuri, intre acestea este ti cuvantul
frate (Biblia sau Sfinta Scripturid, edi'ia 1988).
268 Capitolul 13 SFANTUL TEOFILACT ARTIIEPISCOPUL BULCARIEI

73, 47-50: Asemenea este iarigi impirifia Cerurilor cu un nivod

aruncat in mare gi care aduni tot felul de pesti. (48) Iar cind s-a umplut,
l-au tras pescarii la mal 9i, sezind, au ales in vase pe cei buni, iar pe cei
rii i-au aruncaf2 afard,. (49) Agava fi la sfirgitul veacului: vor iegi ingerii
9i vor despigi pe cei rii din rnijlocul celor drepli.,50) fi ii vor arunca in
cuptorul cel de foc; acolo va fi plAngerea si scrAgnirea dinfilor.
( 13, 17) lercmi^16,16 I lezechiil 47,9 (73. 49) Matei 25,37-32 ( 1-1, 5(l) Matei 13, 42; 25, 41
infricogdtoare este pilda aceasta, cleoarece arat.i cd, micar de vom gi
crede, dar viali bund nu vom avea, in ,,foc" vom fi aruncati.
,,Nivod" este invatatura Apostolilor, care au fost pescari. Acest
,,nivod" a fost impletit din semne gi mirturii proorocegti, pentru ca toate
cele pe care le invilau [propovdduiau] Apostolii, le adevereau cu minunile
gi cu glasurile Proorocilor. Deci, acest nivod, din tot neamul Iomenesc], a
adunat intru el de toate: barbari, elini, iudei, curve, vamegi, tAlhari, iar
dupi ce,,s-a umplut" - adici atunci cand se \ra sfargi lumea -, se vor
,,alege" cei pdn;i in ndvod. $i chiar daca am crezut, dar vom fi aflali rdi,
vom fi aruncali afard; iar ceilalli, care nu vor fi intru acest fel [rdu], se vor
pune ,,in vase", adici in vegnicele licaguril3.
pi toatd lucrarea - bun; ori rea - se spune cd este mAncare a sufletr,llui,
cdci gi sufletul are dinli duhovnicegti. Deci atunci, [,,1a sfirgitul veacului",]
sufletul ii ,,scrisneste" pe acettia [pe,,din]i"], adici puterile salc cele
lucrdtoare, zdrobindu-se acestea pentru ci au ficut cele rele{].
lnteles-ati toate acestea? Zis-au Lui: Da, Doamne. (52)IarEl
1.3, 51-52:
le-a zis: De aceea, orice cirturar cu invS!5turi despre implrifia Cerurilor
este asemenea unui om gospodarrs, care scoate din vistieria sa noi 9i vechi.
Cintirilor 7, 14 / Isaia E, 20
i1-1, 52) Cantarea
Vezi cum pildele i-au fdcut pe ucenici cu mai multi luare-aminte? Cdci,
iati, cei ce erau mai inainte neinfelegitori gi neinvilali le-au inleles pe cele
degetul pe Hristos, ti tinend o hertie, ii grlieSle: "lotd ntdrgdtihtrul cal r1e nnlt pretl ". 9i inapoia
lor coroani 9i haine impirdtepti gi idoli sfirAmaf i, toate aruncate la pimiint. Iar mai incolo
hteleplu elinilot lin6nd in miinile lor hArtii. fideasupr4 unde este zugrivit Hristos, scrierea
aceasta: <Iisrs Hnstos, ndrgiitarul ctl de nult ptaf" (Enninia pictttii bizanfinc, ed. cit., p. 122).
{r In edilia de Ia 1805, in kx de',,aruncat", se gisegte,,lepidat".
{3
La pilda nivodului, Dionisie din Furna ne di urmatoarea irrdturnare de zugrdvire:
,,Mul;ime de popor, din multe feluri de neamuri, ti imprejurul lor Apostolii; pi dinapoia
Apostolilot de-a dreapt4 e raiul, cu Petru iniuntrr.r pi cu mulli altii; iar de-a stanga este
iadul gi oameni mulli, fiind cizniti de de'moni" (Erntirrio picturii bi;antird, ed. cit., p. 122).
{ Iar zdrobirea acestora este ,,plingerea gi scrAgnirea din!ilor".
{t In edi;ia de la 1805, in ltx dc,,orice cirturar cu invilituri despre impirifia
Cerurilor este asemenea unui om gospodar", se giscate ,,orice cirturar carele se invafi
intru lmpirifia Cerurilor este asemenea unui stipin al casei".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 13 267

Dumnezeu, ascunsA, Ipe care Dumnezeu a renduit-o mai inainte de veci,

spre slava noastri]", dupi cum zice Pavel (7 Corinteni 2,7).
Iar cel ce cautd cunogtinla lui Dumnezeur8, o afld pe e4 gi toate cele pe
care le are - dogme elinegti [invdfdturi lumegti] sau nAravuri rele sau bani
- le aruncd pe dati ti cumpere ,,|arina", adicd lumease. Cu adevdrat, cel
care are cunottinla lui Hristos a dobAndit toati lurne4 ci nimic avAnd, pe
toate le stipanegte gi stihiile ii sunt roabe [supuse], poruncindu-le lor,
precum ficeau Iosua Navi (losra 3, 13 10, 12-13), precum Moise (1e,slre
cap.7-70,14, 17).
13,45-46: Iatdgi este asemenea impirifia Cerurilor cu un negutitor care
cauti mirgiritare bune. (46) $i aflind un mirgiritar de mult pre!, s-a dus, a
vAndut toate c6te avea gi l-a cumpirat. ( 13 . 16 ) Pild,e 2, 4: 8 't0
,
\4ala de acum este asemenea unei mdri, iar ,,negulitori" sunt cei care
o stribat, cdutAnd sd afle oarecare cunogtinli. Multor4 ,,mirgiritare" Ii se
par socotelile Icugetelel in]elepfilor celor rnulli, dar numai unul este cel
,,de mult pref ", pentru ce numai unul este Adevirul - Carele este Hristos.
DupI cum despre mirgiritarul cel prea alb se spune cd se nagte in scoicd
atunci cAnd, deschizAndu-se, o lovegte fulgerul - dupd care se inchide la
locao-, aga gi Hristos S-a zdmislit in Fecioar4 din Fulgerul cel de Sus, adici
din SfAniul Duh.
Si dupi curn cel care are mdrgdritar, de multe ori, in taini privindu-l in
mina s4 doar el singur gtie cAtd bogdlie are, iar allii nu gtiu, in acest chip se
ascunde gi propoviduirea intru cei neinvilali gi simpli. Pentru aceasta se
cuvine ca toate dAndu-le noi, acest,,mlrgiritar" sd-l cAgtigdm [dobAndim]11.

buni cucemicie, ficandu-ne si cunoagtem pe Cel Care ne-a chemat prin slava Sa si prin
puterea Sa, prin care El ne-a hirEzit mari gi pretioase figiduinfe, ca prin ele sI vi facefi
pirtasi dumnezeiegtii firi, scipind de striciciunea poftei celei din lume" (2 PetrLt 1,3-1).
Vezi Fi talcuirea gi nota de la Matei 20,8-16.
13
Cunoatterea cea dupi Drrmnezeu.
3u
Aici, Dionisie din Fuma scrie astfel dcspre zugr;\'irea pildei: ,,Apostolul Pavel,
grdind intr-o hartie: ,,Propoviduin infelepciunea de taini a lui Dumnezeu, ascunsi".
fi imprejurul lui birbali 9i femei, gi inapoia lor argint gi carli 9i alte lucruri de mult pref,
zicind pe pimint gi a\ii sfirimAnd idoIi" (Ernftia picturii biztntite, ed. cit., p.1.22).
$ Se pare cd a9a se socotea in acea vreme ci se formeazi perlele, poate tocmai datoriti
frumuselii 9i desivirgirii lor
{' Donisie dir Fuma indici urmdtorul izvod pentm zugrivirea pildei mdrgiritarul-ri:
,,Hristos, st6nd 9i binecuv6nt6nd gi inaintea 54 Cuviosul loasaf [Sf6ntpriznuit la 19 noiembrie
9i 26 august], feciorul de impirat al hdiei, cu imbracdminte cilugireasci, stind cu buni
cucemicie;9i lAngi el, Cuviosul Varlaam [Sfdnt praznuit la 19 noiembnej, ardtandu-i cu
 Capitolul 13 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPI5cOPUL BULCARIEI

L3,37-42: El, rispunzAnd, le-a zis: Cel Ce seamini sdmAnfa cea buni
este Fiul Omului. (38,) Jarina este lumea; simanta cea buni sunt fiii lm-
pirifiei; iar neghina sunt fiii celui riua. (39) Dugmanul care a seminat-o
este diavolul; secerigul este sfArgitul lumii3s, iar seceritorii sunt ingerii.
(40) $i, dupi cum se alege neghinab 9i se arde in foc, aga va fi la sfArgitul
veacului. (41) Trimite-va Fiul Omului pe ingerii Sii, vor culege din
impirilia Lui toate smintelile gi pe cei ce fac firidele gea, (42) gi-i vor
arunca pe ei in cuptorul cu foc; acolo va fi plAngerea 9i scrAgnirea dinlilor.
Cintarea Cin alilor 7,72-141 loan E, 44 / Faptele Apostolilor 13, 10 (13, 39) Facere 3, 15 /
(13, 38)
Ioil 4, 13 / Apocalipsal4,7s-77 (13,4U Matei 25, 41 / 2 Petru 3,7 (13,41) Matei 24,37
l (1 3, 4L Matei 3, 72; 8, 72 I Apocalipsa 79, 20

[Toate] cAte se cuvenea si se zici s-au zis mai sus foezi tdlcuirea de Ia
Matei 73,18-231. Aici vorbegte despre eresuri, care se vor ingidui pAnd la
sfArgit, cici de vor fi omorAli ereticii gi se vor tdia, vor fi gi turburdri gi
rdzboaie gi poate gi dintre cei credinciogi se vor strica in vremea turburirilor.
Pentru cd 9i Pavel 9i tAlharul ,,zAzanii" aveat mai intAi [inainte] de a crede,
dar n-au fost tdiali atunci, pentru ,,grAtrl" care avea sd rdsari dintr-ingii;
cdci, mai pe urmd, au adus roadi lui Dumnezeu, iar vrdjmSgia ce o aveau
ei intru inceput, cu focul Duhului 9i cu cdldura credinlei au ars-o.
1J, 43:Atunci cei drepli vor striluci ca soarele in impirifia Tatilui
lor. Cel ce are urechi de auzit si aud5.
(13,43) Daniil72,3 llntelepciune 3, 7i 10,17 lMatei73,9
Fiindcd noi socotim soarele mai luminos decat toate stelele, cu
,,soarele" aseamdnd strilucirea dreplilor, insd gi mai mult decAt soarele
vor strdluci acegtia. $i, de vreme ce Hristos este ,,Soarele Dreptifii"
(Maleahi 3,20), oare nu cumva ca Hristos vor strdluci drepfii? CIci vor fi 9i
ei dumnezei [prin har]37 (Psalm 81,6).
13,44: Asemenea este Impirifia Cerurilor cu o comoari ascunsi in
farini, pe care, glsind-o un om, a ascuns-o 9i de bucuria ei se duce 9i vinde
tot ce are 9i cumpiri larina aceea. (13,14) Pilde 2,4

,,f,arini" este lume4 iar ,,comoara", propovdduirea gi cunoagterea lui

Hristos ascunse in lume. ,,Ci propoviduim infelepciunea de taini a lui

ln edigia de la 1805, in loc de ,,iar neghina sunt fiii celui riu", se gdsegte ,,iar
31

zizaniile sunt fiii celui viclean". In continuare, in acest grup de versete, in lcrc de
,,neghini", se giserte,,zazanii".
" ln edi;ia de la 1805, in Ioc de ,,sfargitul lumii", se gdsegte ,,sfArgitul veacului".
* in ediria de la 1805, in loc de ,,se alege neghina", se gdsette ,,se aduni zAzaniile".
3T
lnlelesul cuvintelor: ,,vorfi gi ei dumnezei prin har", este legat de cuvintele Sfantului
Apostol Petru: ,,Dumnezeiasca Lui putere ne-a diruit toate cele ce sunt spre viali gi spre
i$!:ll. i:
1

..,

'|ALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 13 265

13, 34-35: Toate acestea le-a vorbit Iisus mulfimilor in pilde, gi firi
pildi nu le griia nimic, (35) Ca si se implineasci ce s-a spus prin Proorocul
care zice: Deschide-voi in pilde gura Mea, spune-voi cele ascunse de la
intemeierea lumii. (13, 34) Marcu 4, 33 ('13, 35) Psalln. 4a, 4;77,2 I Eteseni 3,9
Aduce in mijloc pe Proorocul care mai inainte a vestit cA avea si
propoviduiasci Hristos gi ci in pilde va invdfa ca si nu socotegti tu, c;
Hristos a adus un oarecare chip nou de invi|5turd30.
Iar acel scurt cuvAnt, ,,ca" este intrebuinlat spre a se arita implinirea
celor proorocite (Psaln 48, 1; 77, 2).
$i [prin cuvAntul] ,,firi de pildi nu le griia nimic" se in]elege cd
nurnai atunci s-au fdcut acestea, [spre a se implini proorocia], ci Domnul
nu intotdeauna vorbea in pilde. Si a spus atunci cele ce erau ,,ascunse de
la intemeierea lumii", cici El ne-a aritat noui tainele cele din Ceruri.
13, 36' : Dupi aceea31, lisind mullimile, a venit in casi
A ldsat poporul ,,atuncea" cAnd a vdzut cd nimic nu se folosea acesta
din invildturd, pentru ce Dornnul grdia in pilde, ca mulgimile si poatd sd-L
intrebe pe DAnsul. insd noroadele negrijindu-se de aceast4 nici cdutAnd
sd se inveje cev4 cu cuviinta au fost ldsate de DAnsul.

lar ucenicii Lui s-au apropiat de El, zicind: Limuregte-ne

73, 36b:
noui pilda cu neghina32 din farini.
intreabd numai despre aceaste pi1d5, pentru ce celelalte li se pdreau 1

mai descoperite. Iar prin ,,zAzanii" arat; toate cele stricdtoare care rAsar
in grAu, precum este neghin4 mizdrichea33 gi altele.

, Pildele erau chip de invifituri gi mustrare gi in Vechiul Testament. Dintre acestea

amintim doar c6teva: parabola ,,oilei", prin care Proorocul Natan il mustrd pe David
pentru desfrAnare (2 Regi 12, 1-4), pllda ,,scaietelui 9i a cedrului" rostiti de loat cAhe
Amasia (4 Regi 14, 9-10), parabola ,,impiratului copacilor" spusd de Iotam cetre locuitorii
Sichemului (ludecdtoi 9, 7-15), pida,,r'iei neroditoare" din proorocia lui Isai4 pentru
Iuda pi lerusalim (Isnia 5,7-7),parabola ,,vulturului ti a vilei" din proorocia lui Iezechiil
cd.tre lsrail (lezechiil 17 , 2-'10) sau cea a ,,leoaicei gi a viei" ( Iczechiil 19, 1-14) etc.
3' in edilia de la 1805, in loc de
,,dupi aceea", se gdsegte ,,atuncea".
12
Vezi nota versetului 25 de la Matei 13,24-30.
r3 Neghina este o planti erbacee cu tulpini inaltd, pdroasd, cu frunze lungi, cu flori

rogii gi cu seminle merr,rnte negre, toxice, ce cregte prin semaneturi. Mdzirichea este o
specie de plante furajere anuale, din familia leguminoaselor, cu tulpina subtire, ramificata,
cu flori purpurii-liliachii, albe sau roz. Mizirichea mai este cr.rnoscutA ti sub denumirea
de borceag.
 Capitolul 13 SFANI'UL 1'EOFILACT AIiI IIEPISCOPUI, BUI,C]ARIEI

crescut este mai mare decdt toate legumele26 gi se face pom, incat vin
pisirile cerului 9i se silSgluiesc in ramurile lui.
f13. i I ) Marcu 4, 30 / Luca 13, 18 ( iJ. i2/ Marcu .1. 30-32 / Luci 13. l8-19
,,Griunte de mustar" este propoviduirea pi Apostolii, ci pufin pdrAnd
a fi au cuprins toati lumea, incAt,,pisirile cerului" - adicd cci cu ninte
despovirati de patimi 9i zburdtoare la cele de Sus -, se odihnesc intr-ingii2/.
Deci fii gi tu,,griunte de mustar" - adici mic Ia ardtare, cici nu se
cuvine a-li vidi fapta cca buni -, dar fierbinte gi rivnitor gi iute gi mus-
trdtor. Cici aga te vei facc mai mare ca ,,buruianele" - adici dec6t cei care
sunt neputinciogi Fi nu dc sdvArgit [nedcsdvArgifi] -, tu insu]i fiind de
sivArgit [desivArgit], atata incat gi ,,pisirile cerului", adicd Ingcrii, sd se
odihneascd intru tine, cel care viefuiegti viafd ingereasci - intrucAt gi lngcrii
se bucur; pcntru cei drepli.

13, 33: Alld pildi le-a spus lor: Asemenea este impirif ia Cerurilor
aluatului pe care, luAndu-|, o femeie l-a ascuns in trei misuri de fiini,
pani ce s-a dospit toati. 113, -lJ) Facere 18, 6 / t.uca 13, 20-21

,,Aluat" ii nurnegte pe Apostoli, precum gi ,,griunte de mugtar" i-a

numit. ,,Deci, precum aluatul, mic [pu]in] fiind, preface toata firna
asemenea lui, apa gi r,oi toati lumea o veli preface, degi pulini sunteti".
Unii infeleg prin ,,aluat" propovdduirea.
Iar,,trei misuri" sunt cele trei puteri ale sufletului: cuvAntarea Icuge-
tarea], mAnia gi pofta.
Iar ,,femeie" este sufletul care a ascuns propovdduirca intru toate puterile
sale gi s-a amestecat gi s-a dospit gi s-a sfinlit cu totul de aceastd propovdduire.
Cd se cuvine ca in intregime [preadeplin] sd ,,dospim" gi si ne preschimbim
spre cele dumnezeiegti28; cici zice: ,,pAni ce s-a dospit toati":u.

?6
In edilia de la 1805, in loc de,,legumele", se g5sette ,,buruianele". Trebuie ptiut
cA acest cuvAnt brlnrirrrid, ca gi rcgionalism cuprinde in infelesul siu 9i o denumire lloneric;
pentru plantele erbacee cultiVate de om pentru hrani.
'l7 Mugtarul este o planti adeseori intahriti irr Palestina, a cirei sAmanld este fearte
mici. Tulpina nruptamlui crcpte p6ni la o indlfime de 3-.1 metri (Dicfionnrul Norrlur
TL'stament, ed. cit., p. 201). Pcntnr pilda griuntelui de mustar, Dior.risie din Furna dd
urmatorul izvod pentru zugr:i! irea pildeit ,,Hristos in morntiut, li din gura Lrri ieyincl
un copac afari; pi Apostolii intrt'ramurile lui, cu cnrfi deschrse; ii din jos oamenii mul;i,
privind la Apostoli" (Ernrirttu lticturii biz.ntt|urt, ed. cit., p. 121).
']3 Adici, si rrc preschimb.im liuntric pitrunzandu-ne de puterea
gi Iucrarc.r cclor
duhovnicegti gi dLrmnezeie$ti.
2'Dionisie din Fuma di pentru aceasti pildi urm:toarea indrumare: ,,I-lriskrs cu
Evanghelia, zicind: "ft'lglgind invifali toate neamurile..." (MLltti 28,19). 9i Apostolii
inaintea Lui, pe unii botezindu-i, pe alfii invifandu-i, si inaintca lor muita mulfrmc"
(.Erntinia picturii hi:ntrfitc, cd. crt., p. 121).
 271

CAPTToLUL 14
Tdierea capului lui lonn Botezdtorul. Iisus snturd cittci ntii de oanrcni,
untbld pe rnare, t,irulecd pe cei bolnatti ctre se ating de EII

74,7-2:invremea aceea, a auzit tetrarhul2 Irod de vestea ce se dusese

despre Iisus. (2) $i a zis slujitorilor sii: Acesta este Ioan Botezitorul; el
s-a sculat din morti;i de aceea se fac minuni prin el3.
(11, 1.1 Mafcu 6, 14 | L\ca 9,7;23, a l.l.l. :l Marcu 6, 14; 6 ,2E / L!.a 9, "19
Acest Irod era fiul celui care a omorAt pruncii din Betleem. pi inlelege
de aici mAndria viefii lui de tiran, cici iati dupi cAti vreme aude Irod cele
despre Iisus - cdci stdpAnitorii cu zibivnicie [greu] iau currogtin]i de
acestea, pentru ci nu-i iau in seami pe cei care strdlucesc intru fapta buni.
$i se vede cA se teme el de Botezitorul 9i de ace'ea nu indriznegte a vorbi
altor4 firi numai slujitorilor. $i fiindci loan n-a ficut nici un semn [o
minune] cAt a triit, Irod socotea ci dupd invierc a luat gi darul acesta de la
Dumnezeu, [anumc] de a face rninurri.
14, 3-5: Cici Irod, prinzind pe loan, l-a legat 9i l-a pus in temnifi, pentru
Irodiada, femeia lui Filip, fratele siu. (4) Cici Ioan ii zicea lui: Nu gi se cuvine
si o ai de sofie. (5) $i voind siJ ucidi, s-a ternut de mulfime, ci{ socotea pe el
ca Prooroc. (11, 3) Marc'u 6,17 I Luca 3, 19 20 fll, .l) Levitic 18, 16 / Marcu 6, 18

Matei nu l-a pomenit pe Ioan mai dinainte, fiindcd scopul [telul] lui era
sd scrie numai cele despre Hristos. $i nici acum n-ar fi pomenit, dacd n-ar fi
fost gi acestea legate de Hristos. Iar Ioan il mustra pe Irod pentru cd |inea
impotriva Legii pe solia ftatelui s;u, Legea poruncind ca omul si ia pe solia
fratelui siu daci s-ar fi sivArgit acela fird de feciori Ifdrd a avea c opti) (Leaitic
18, 16), iar Filip nu s-a sAvartit fird feciori [copii], fiindci avea o fiici
[Salomeea], cea care a iucat la ziua regelui. $i unii spun ca Irod a luat-o pe
femeia lui Filip gi a ripit stdpAnirea celei de a patra parli inci trdind Filip.
Origicare dintre acestea de s-au ficut, fdrddelege era ceea ce s-a ficut. $i nete-
mAndu-se Irod de Durnnezeu, se temea de norod gi de aceea amAna uciderea
lui Ioan. Dar diavolul i-a aflat [dat] lui r.remc'cu prilej [pentru aceasta].
' in edilia dc la 1805, titlul capito|.rlui este: ,,Prrrllr/ tdiu,:d capulut lui lo,ut gi Ttuiru
lrod. Pentru cele cutct Ttriitti / pentru cat doi pastt. Pcnlru tnttltlnren lui lisrrs ytt nure".
r [1805] Tetrarh - stapanitor pestc.r patra parte diltr-o impirilie, dupi cum se
spune pi irr t6lcuirea de Ia N'latei 2,21-22.
r
in edilia de la 1805, aici avem: ,,el a inviat din morJi 9i de aceea se fac puteri intru el".
 41 Capitolul 14 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPITOPUL BULGARIEI

74,6-8:lar pr znuind lrod ziua lui de nagtere, fiica Irodiadei a iucat

in mijloc ai i-a pl5cut lui kod.. (7) De aceea, cu jurimAnt i-a fngiduit' sn-i
dea orice va cere. (8) Iar ea, indemnati fiind de mama sa, a zis: Di-mi aici.
pe tipsie, capul lui Ioan Botezitorul.
(14,6) Pild,e 5,5lMarcru 6,27 (14,7) Osea 4,77:7,5lMarc|u 6,22-23 (74,8)Marc]u6,24
Vezi [aici cAtd] invergunare! impiriteasa joaci gi cu cAt joacd [mai
iscusit], cu atat mai rdu, cdci este ruginos pentm o impdriteasi sd faci
ceva necuviincios cu iscusinti.
hsi, vezi gi alti nebunie a lui lrod, cd se jurd ,,si-i dea orice-i va cere".
Dar, daci ar fi cerut capul lui, oare i l-ar fi dat el? [$i-i zice fiica Irodiadei:]
,,D5-mi aici, pe tipsie, capul lui Ioan Botezitorul". $i pentru ce a ad;ugat
,,di-mi aici"? [Pentru cd] se temea ca nu cumva lrod, mai apoi trezindu-se,
si se ciiascd, pentm aceea il sile4 zicAnd: ,,di-mi aici".
i
74,9-12^: Si regeles s-a intristat; dar, pentru jurimAnt 9i pentru cei care
tedeau cu el la masi, a poruncit si i se dea. (10) f i a trimis gi a tiiat capul lui
Ioan, in temnifA. (11) $i capul lui a fost adus pe tipsi€ ti a fost dat fetei, iar
,,
ea l-a adus mam ei sale. (12) $i venind ucenicii lui, au luat trupul lui gi l-au
inmormAntat (11,11) Marcr 6,2f|2E lLuca9,9 (14,12') 7 Regi 22, 21l Marcu 6, 29
I
,,S-a intristat", pentru ci gtia fapta cea buni [virtufile5] a lui Ioan, cici
pdnd gi vrdjmagul laudi fapta bun5, dar din pricina jurimAntului dd darul
[cel] firi de omenie. $i invifdm de aici ci uneori este mai bine a cilca
jurimAntul, decAt a sdvArgi firidelege pentru a implini un iurimAnt.
Iar trupul lui Ioan Botezitorul a fost ingropat in Sevastia Cezareii, iar
cinstitul sdu cap, intAi a fost pus in Emesa.
14, 12b: $i s-au dus si dea de gtire lui IisusT.
Ce ,,i-au vestit lui lisus"? Nu ci a murit Ioan, cici povestirea despre
Ioan este doar un adaos, ci cd Irod spune despre El ci ar fi Ioan.
14' 13; Iar lisus' auzind' s-a dus d" *ti,'r':$ilil::f?ii.'"1lirll::"tJi
Iisus pleacd de acolo din pricina virsdrii de sAnge fdcute de Irod,
invilAndu-ne si nu ne aruncdm noi ingine in chip voit in primejdii pi incd

l in edilia de la 1805, in loc de,,i-a figiduit", se gisegte

,,a mirturisit".
5ln edifia de la 1805, in loc de
,regele", se gisette ,,impiratul".
6lnfelesul original al cuvdntului grecesc pentru
,,virtute" , arete, este ,,va\oare ardtate
in luDt5".
; ir, d" lu 1805, aici avem: ,,gi viind au vestit lui Iisus".
"d4iu
8ln editia de la 1805, aici avem: ,,$i auzind Iisus, s-a dus de acolo cu corabia, in loc
pustiu deosebi".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATE] Cipitolul 11

pentru ca sd nu pari cd dupd ndlucire finchipr-rire] S-a intrupat. Deci, S-a

dus de acolg cdci de L-ar fi prins pe El lrod, acesta ar fi fost isl.itit 'r-l-
omoare; gi, fiind ispitit si-L omoare, Iisus ripindu-Se pe Sine din mijloctrl
primejdiilor - fiindcd nu sosise incd vremea morfii lPatimii] -, S-ar fi pirLrt
ca este o nilucd. Agadar pentru aceste pricini S-a dat in lituri.
Iar,,in loc pustiu deosebi", pentru ca sd faci ninunea cea cu p.iinilc.
14,13-14:Dar, aflind, rnulfimile, au venit dupi El, pe jos, din cet.iti.
(14) $i iegind, a vizut mullime mare 9i I S-a ficut mili de ei 9i a vindecat
pe bolnavii lor. (1.1, 1.lt Marcu 6, 33 l1'1, 1.1) Marcu 6, 3-1/ Luca 9, 11 / Iorn 6, 2 5

Credinli aratd noroadele, de vreme ce, ducAndu-Se Iisus, mullimilc

merg dupi El. De aceea gi primesc vindecdrile, ca plati a credinfei, cici a
merge ,,dupi El, pe jos " 9i firi de hrani, toa te acestea sunt lucrr-rri ffapi e I

ale credinlei.
14, 15-16: Iar cdnd s-a ficut seari, ucenicii au venit la EI si I-au zis:
locul este pustiu 9i vremea, iati, a trecut; deci, di drumul mullimilor, ca
si se duci in sate, si-gi curnpere mAncareo. (16) Iisus insi le-a r.ispuns:
N-au trebuinfi si se duci; dali-le voi si minince.
(1,1, 15) Numeri 11, 21, / Pild,e 29,25 / Marcu 6, 35 36 (11. 16) Marcu 6, 37 / I-uca 9, l3

Ucenicii sunt [gi se aratS] iubitori de oameni, ci poarti de gnji r.ror-o-

dului gi din aceastd pricini nu vor sd-i lase si fldmAnzcasci. D;rr ce zictr
MAntuitorul? ,,Dafi-le voi si minAnce". Iar aceasta n-o zice ca ;i cutn nu
ar fi cunoscut cAtd era siricia Apostolilor - si nu fiel - ci, pentru ca, z jci ncl
ei cd nu au ce sd le de4 si se arate ci de rrevcie a vcnit spre a face minLulc
gi nu pentru iubirea de slava.
11,17-19":lat ei l-au zis: Nu avem aici decAt cinci piini 9i doi pegti. /1St
$i El a zis: Aducefi-Mi-le aici. (19) $i, poruncind si se aseze mulfimile pe
iarbi gi luind cele cinci pAini 9i cei doi pesti gi privind la Cer, a binecuvintat"'
(14, 171 Marcu 6 38 / Luca9,\31 loar]. 6,9 (14,19'l Judecitori Z 19 / Nlarcu 6, 39 40; 8, 6 / loin 6, 10

,,Aduceli pAinile aici la Mine, cdci, micar degi este seari ;;i locul cstc
pustiu, Eu, Ficdtorul vremilor, de fali sunt, cici "Cel Ce di hrani la tot
trupul", Eu sunt" (Psabn 135,25).
Deci ne invdjhm de aici ci micar gi pufinc de t1\'em, se cuvinc sii lo
cheltuim intru iubirea de strdini, pcntru ci gi Aposk>liipufine avincl, lt'-.ru
dat mullimilor; gi dupd cum acelc pufinc s-au inmullit, apa pi ale talc, ct'lo
pufine, se vor inmulli.
q
In edilia de la 1E05, in loc de,,si-9i cumpere mincare", se giscitc ,,si-9i cumpere
bucate loru9i".
ro in edilia cle la 1805, in lcx de
,,a binecuvintat", se gdseite ,,le-a blagoslovit".
 274 Capitolul 14 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Iar El pune poporul s; stea jos pe iarba, pentru a ne invdla smereni4

ca astfel gi noi nu pe paturi gi pe agternutud de mult pref se ne odihnim.
Apoi privegte ,,la Cer" gi blagoslovegte painile, poate adici, gi ca sd
incredinleze ci nu este potrivnic lui Dumnezeu, ci ci de la Tat5l a venit gi
din Cer. Inci gi ca si ne invele pe noi cAnd venim la masi, [mai] intAi sd
mulgimim 9i [abia] apoi se mancdm.
14, L9b-21: Si, frAngAnd, a dat ucenicilor pAinile, iar ucenicii mulli-
milor. (20) $i au mAncat tofi 9i s-au siturat 9i au strAns rimigilele de
firAmituri, douisprezece coguri pline. (21) Iat cei ce mAncaseri erau ca
la cinci mii de birbafi, afari de femei gi de copii.
('14, 19b) Matcn 6,41;8,6 I loan 6,77 (14,20) 7 Regi 9,73 | Sirah 18, 25 /
Marcu 5, 42-43; 8, 19 / Luca 9, 17 / Ioan 6,72 ('/1, 2'1) Marct 6, U I Lsca 9,14
Le di ucenicilor pAinile, pentm ca se-gi aminteascd pururea minunea
gi s-o pomeneascd mereu in mintea lor, mdcar ca ei indegrab au uitat-o. $i
si nu socotegti ci dupi ndlucire a ficut minune4 de aceea rimAn prisosinte
l

l
[,,firAmituri"] !

$i sunt ,,douisprezece coguri" cu ,,firimituri", pentru ca gi Iuda sd

poarte un cog 9i sd nu cadd intru pdcatul vinderii Lui, finAnd minte minunea
$i inmullegte 9i pAinile 9i pegtii, ca si arate cd El este Fdcdtorul
pimAntului gi al mdrii gi cd cele ce mAncim in fiecare zi de la El sunt date
gi de DAnsul sunt inmulfite.
Iar in pustie face aceastd minune, ca sd nu creade cineva cd au fost
acestea cumpirate din vreun orag de prin preajmi. Astfel le inleiegem
dupd chipul istoric.
Iar dupd inalta infelegere, invald cd, de vreme ce Irod - mintea cea
trupeasci gi de piele a iudeilor, cd aga se tAlcuiegte ,,Irod" - a tAiat capul
lui loan, care este cap al Proorocilor, n-a crezut [Irod] celor care l-au
proorocit pe Hristos, pentru aceea pleaci de la ei Iisus,,in loc pustiu"
(Matei 1.4,3) - adicd la neamuri, care erau ,,pustii" de Dumnezeu - gi
tdmiduiegte pe cei bolnavi cu sufletul gi apoi ii gi hrdnegte pe acettia. Ca
de nu ne va ierta noui pAcatele 9i nu ne va vindeca bolile prin Botez, nu
ne hrdnegte pe noi cu impirtdgirea preacuratelor Taine, fiindcl cel ce nu
este botezat nu se impartAtegte.
Iar ,,[ca la] cinci mii de birbafi" erau, pentru cd r5u boleau la cele
cinci simfiri, care se pi vindeci prin cele,,cinci pAini". C5, de vreme ce
cele cinci simliri boleau Ierau bolnave], cAte sunt rdnile, atatea gi emplas-
turiletl Ieacurile].
11
Emplastrul sau plastlrele este o fAgie de panz6 acoperiti cu un preparat farmaceutic
lipicios, care se lipegtepe piele spre a feri o rand de infecgie, sau pentru a fixa un pansament.
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Caprtolul 1{

Iar ,,doi petti" sunt cuvintele pescarilor: un ,,pette" Eaanghelia, alt

,,pegte" Apostolulz.
Allii prin ,,cinci pAini" au inleles cele cinci cdrli ale lui Moise Facerea,
leSirea, Leuitictrl, Numerii, Deuteronomul.
$i cele ,,douisprezece cosuri" care au fost ridicate gi purtate de Apos-
toli aratd ci pe toate cate noi nu putem sd le mAncdm - adice se le inlelegem
- pe acestea Apostolii le-au purtat gi le-au inleles.
$i spune,,afari de femei gi de copii", pentru ci se cere de la cregtin sd
nu aibi nimic copiliresc sau ferneiesc ai nebdrbitesc Iintr-insul].
14,22: $i ind,ati Iisus a silit pe ucenici si intre in corabie 9i str treactr
inaintea Lui, pe lirmul celilalt, pAni ce El va da drumul
Trrllit1l:::: ,,
Despirfirea cea cu anevoie a ucenicilor a ardtat-o in chip umbrit, zicand:
,,a silit" -, cdci ei voiau pururea impreuni cu El sd fie. $i sloboade noroa-
dele, nevrAnd sd le ducd dupd El, ca sd nu Se pari iubitor de slavd degartd.
14,23-21: lar d,And drumul mullimilor, S-a suit in munte ca str Se roage
singurr3. $i, ficAndu-se seari, era singur acolo. (24) lar corabia era acum la
multe stadii departe de pimAntla, fiind inviluiti de valuri, cici vanhl era
impotrivi. r14.)J Marcu 6,46-47 |loan6,75r14.24rMarcu 6,48/ loan 5, lE
Pentru a ne arita noud cd se cuvine sA ne rugem fird rispAndirea
minlii, ,,Se suie in munte", ceci toate pentru noi le face, El neavAnd
trebuinfd de rugiciune. $i Se roagi pAnd ,,seara", invifAndu-ne pe noi ca
nu degrabd sd ne depArtam de la rugdciune gi mai vartos noaptea sd ne
rugdm, cici atunci este linigte multd.
Iar pe ucenici ii lasi sd se inviforeze, ca sd se deprindd a suferi cu
vitejie ispitele gi ca sd cunoascd puterea Lui. Inci gi ,,corabia era in mijlocul
mirii", ca mai mare sd fie frica ucenicilor.
74,25-27: larlats a patra straji din noapte, a venit la ei Iisus, umblAnd
pe mare. (26) Y AzAnd,u-L umblAnd pe mare, ucenicii s-au inspiimAntat,
zicAnd ci e niluci 9i, de frici, au strigat. (27) Dar El le-a vorbit indati,
zicindule: indriznili, Eu sunt; nu vi temeli!
('14, 25) lo'r 9, E lMarcu 6, 48 / Ioan 6, 19 (74,26) N{arc'u 6,49 (14,27) loan6,20

r! Aici e vorba despre cele doud cirJi liturgice ce cuprind pericopele din Noul
Tcstamellt, pericope ce se citesc in cadrul sfhtelor slujbe ale Bisericu.
r3ln edilia de la 1805, in loc de ,,singur", se gisette ,,deosebi.
1r
In edilia de Ia 1805, h loc de ,,acum la multe stadii departe de pimant", se gasette
,,in mijlocul mirii".
rs ln edigia de la 1805, h Ioc de,,la", se gdsette,,intru".
 '14
Capitolui SFAN]UL TEoFILAcT AR}.IIEPISCoPUL BULGARIEI

Nu de indati, ci ,,intru a patra strajS" a stat Iisus inaintea lor ca sd

potoleasci furhrn4 invilAndu-i astfel ca si nu ceari indati izbdvire din
primejdii, ci si sufere cu birb51ie. $i a venit ,,intru a patra straji", cdci noaptea
se imparte in patru de ostagii care strijuiesc pe rAnd unul dupi altul, fiecare
ar.And trei ceasuri de straji. Deci Domnul, dupd al nouilea ceas din noapte,
umblAnd pe api ca un Dumnezeu, a stat inaintea lor. Iar lor Ii s-a pdrut a fi
,,niluci", din pricina acelui lucru neobignuit gi strain, necunoscAndu-L pe El
dupi chip, atAt pentru ci era noapte, cAt gi pentru ci le era fricd.
Iar El, intAi ii face pe ei indriznefi, zicAnd: ,,Eu sunt Cel Care pe toate
lc pot, indrdznili!"
74, 28:lar Petnt, rispunzAnd, a zis: Doamne, daci egti Tu, poruncegte
si vin la Tine pe api.
Petru, fiind cu dragoste prea fierbinte pentru Hristos, poftegte [vrea] indatd
si rneargi aproape de DAnsul - 9i mai inainte decAt cei1a1fi. $i crede [Petru] cd
nrt numai Iisus singur umbli pe deasupra apelor, ci 9i lui ii va da aceasta pi
nu a zis: ,,poruncegte sd umblu", ci, ,,porunce9te si vin la Tine", pentru cd
grdiegte nu dupd trufie, ci dupi dragostea pe care o avea pentru Hristos.
1.4,29-30:Eli-a zis: Vino. Iar Petru, coborindu-se16 din corabie, a mers
pe api 9i a venit citre Iisus. (30) D ar, vdzind vintul, s-a temut 9i, incepAnd
sI se scufunde, a strigat, zicind: Doamne, scapS-milr7 (14,3oMatei8,25
. Domnul i-a agtemut lui Petru marea [sub picioare], ardtAnd puterea Sa"
Insd vezi cum, Pcfru, biruind cea mai mare [din primejdii], adici marea se
infricogeazi de vAnt, aga de slabi este firea omeneascA. $i indatd ce s-a
infricogat, atunci a gi inceput ,,a se afunda" Petru, iar aceasta gi pe el l-a ficut
a nu cugeta inalt, iar pe ceilalfi ucenici i-a mAngAiai, ci poate l-ar fi pizmuit.
Inci S-a aratdt gi cu cat este mai presus Hristos decAt dAnsul [Petru].
l lll1 '14,31-33: Iar Iisus, intinzAnd indati m6na, l-a apucat gi a zis: Pufin
credinciosule, pentru ce te-ai indoit? (32) $i suindu-se ei in corabie, s-a
potolit vAntul. (33) Iar cei din corabie I s-au inchinat, zicAnd: Cu adevirat.
Tu egti Fiul lui Dumnezeu. (14,31) MateiS,26llacov t,6 (11.32) Psalm7o6,29 t
Iona 1, 15 / Matei 8, 261 MarclJ 6,57 (14,33) L\ca 4,47i9,20 lloan]^,49
AritAnd Hristos cd nu vAntul a fost pricina afunddrii, ci impulinarea
sufletului, nu cearti vAntul, ci pe Petru, cel ce s-a impulinat la suflet. Pentru
aceasta Fi ridicAndu-l pe el, l-a pus deasupra apei, lesand vAntul si sufle

r6ln editia de la 1805, in loc de ,,coborAndu-se", se gisegte ,,pogorindu-se".

in edi;ia de Ia 1805, aici avem: ,,Dar, vizand vant tare, s-a temut 9i, incepind a se
17

afunda, a strigat, zicAnd: Doamne, mAntuieste-mil"

TALCUIREA SFINTEI EVANCI II]I,II DE I-A N,lAI EI ( apitolul 1J 177

[mai departe]. Insd nu cu totul s-a indoit Petrr,t, ci oarccat, adica irr Partt';
cici, pentru cd s-a infricogat, arata cA s-a indoit in cretiinfi, dar pelrtnt c.i a
strigat ,,Doamne, mantuiegte-mi!", cu .rce;rsta <l vindecat necredinln !i
de aceea este numit,,pulin credincios", iar rru ,,nccrecliucios".
iar cei din corabie, incetAnd vantul, au fost gi e'i slobozili de ftic.r ;i
cunoscendu-L dinhu acestea pe Iisus, mirturisesc Dunxtezeirea [.ui, cici ntr
era lucm al omului sd umble pe mare, ci al lui l)umnczcu. Pt'ecum ;i l)avirl
zice: ,,in mare este calea Th 9i ciririle Tale in ape multe" (Psnlnt 7tt, l3l.
Iar dupi inalta inlclegere, ,,corabie" este pirrintul, iar ,,valurile".
viata aceasta care este turburati de duhurile cclc viclene. ,,Noapte" t'stt'
necunogtinta [necunoagtcrea]; iar,,intru a patra straii", adica l.t si.rryitul
veacurilor a venit Hristos. Cici intAia straji estc legimAntul cu Avra.tnt, .r
doua - Legea lui Moise, a treia - Proorocii, iar a prartra - Vcnirea DonrnulLti,
cici El a mAntuit pe cei care erau invdluili rlc ftrrturri, r'enincl la noi, ,rya
incAt noi, cunoscAndu-L pe El, ne inchinim [-ui ca unui Duntnezeu.
Dar inlelege gi aceasta: ci lepddarea lui Petrr.r gi intoarcerea ;;i poc.iinfa
lui mai inainte le-au hsemnat [aritat, vestit] cclc ce i s-au intirnplat lui pe
mare, cd dupi cum acolo semetindu-se, zicer: ,,Nu mi voi lepida de Tine"
(Matei 26, 35; Marcu 14,37;lotut 13, 37 ), aSa gi aici: ,,Poruncegte-mi si vin la
Tine pe api". $i dupd cum atunci a fost slobozit llisat] a se lepicla, tot.iia ir
aici a fost slobozit fldsat] a se afunda. Aici Domnul i-a intins mAna 9i ntt J .r
lisat sd se inece, iar acolg prin ptrciinld, l-a tras pe el dintru adAncul lep.idirii.
74,34-36: $i, trecAnd dincolo, au venit in pimintul Ghenizaretului.
(35) $i, cunoscAndu-L, oamenii locului aceluia au trimis in tot acel !inut
gi au adus la El pe toli bolnavii. (36) |i-L rugau ca numai si se atingi de
poala hainei Lui; gi cAli se atingeau se vindecau''.
(14, 3-1) Marcu 5, 53 (iJ, -35/ Marcu 6, 5+5U / Lt.o U, tO ,/.1, .tn Nlarcu 3. 10t 6, 56 / Lucr {' l't
'
Dupi multi vreme venind Iisus in Chenizaret, nu nuntai clin vt'r1e rt', ci
gi din semne Iminuni] cunoscindu-Lpe El, oameniiaratd credinfa ficrbirrto,
incAt doresc mdcar,,de poala [hainei] Lui si se atingi" gi atingAncltt-st', att
dobandit tdmiduirea.
Deci, aga ti tu, atinge-te cle marginea ,,hainei " lui I'lristos arlicii rlt'
sfirgitul Venirii Lui in trup -, c.i de vei crcde ci S-a inilfat, tt: r'ei ,,mAntui"
Ci ,,haini" este trupul, iar ,,poala" a lui, sfAr;;itul vicfii cclei cle'po i,iirrrarrl

rs in edilia de la 1805, in loc de ,,se vindecau", se gase)te ,,se mintuiau"

278

Cepnolul 15
Spdlarea mdinilor. F emeia cananeeancd.
Sdturarea celor oatru mii de oamenil

15, 1-2: Atunci au venit din Ierusalim, la lisus, fariseii 9i cirturarii,

zicind,: (2) Pentru ce, ucenicii Tii calci datina'? bltrAnilor? Cici nu-9i
spali mAinile cAnd minAnci pAine.
(15, 1) MarctT,7 (15, 2) Marcu 7,2-5 I Lnca 11, 38 / Coloseni 2, 8
Degi toate satele aveau carturari gi farisei, insd cei mai cinstili [de
oameni] erau cei din Ierusalim. De aceea, acegtia il 9i pizmuiesc mai vartos
[mult] pe Iisus, ca unii care erau mai iubitori de slavd.
Si din vechi agezdmAnt aveau obicei iudeii de a nu manca avAnd mAi-
nile nespdlate. Deci, vdzAnd ci ucenicii nu fin seamd de acest agezdment,
au socotit cd ei ii defaimA pe bdtrani. Ce face, dar, MAntuitorul? Nu le
rdspunde nimic la aceasti invinuire, ci, dimpotrivd, ii invinuiegte pe ei
[cirturari gi farisei].
lar El, rispunzind, le-a zis: De ce gi voi cilcafi porunca lui
75, 3-5:
Dumnezeu pentru datina voastrS? @) CAci Dumnezeu a zis3: Cinstegte
pe tatll tEu 9i pe mama ta, iar cine va blestema{ pe tati sau pe mami, cu
moarte si se sfArgeasci. (5) Voi insi spunefi: Cel care va zice tatilui siu
sau mamei sale: Cu ce te-ag fi putut ajuta este diruit lui Dumnezeu, (6)
acela nu va cinsti pe tattrl sau pe mama sa; gi afi desfiinfat cuvAntul lui
Durnnezeu pentru datina voastri.
(15, 3) Levitic 18, 3 / Numeri 15, 40 / Marcu 7, 9 / Luca 11, 39 ('15,4) legfte 2o,72;27,77 I
Levitic 19, 3; 20, 9 / Deuteronom 5, 16 / Pilde 20, 20 / Sirah 3, 7-9 I Marctt 7,7o I
Efeseni 6, 1-3 (15, 5) Pilde 28, 24 / Marcu 7,77 (1.5, 6) Marc\! 7,72-73
Fariseii ii hvinuiau pe ucenici ci incalci porunca bitrAnilor. iar Hristos ii
aratd [vddegte] ca ei calcd [irsipi] Legea lui Dumnezeu (le;ire 20,12;21,16).
Cd invSjau pe fii sd nu dea nimic niscdtorilor [pdrintilor] lor, ci toate cAte au

I
In edi;.ia de la 1805 titluJ capitolului este: ,,Pe tru ucenici cind au ntincat cu nAinile
nespdlate, Pentru cdlcarea portmcilor lui Dunurczeu pentrtt obiceiul oanrenilor. Pentru cele cc
spurcd pe om. Pentm conaneeatrca cea cu fata indrdcitd. Pentru noroadele ce s-ou tdmdduit.
Pent/u Fapk piifti" .

'ln edi;ia de la 1805, aici gi in versetele urmetoare, h kx de,,datina", se gasette

,,atezAmantul".
3
ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,a zis" , se gasegte ,,a poruncit zicand".
,,cine va blestema", se gdsegte ,,cine va grii de riu".
{ in edifia de la 1805, in lcr de
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 15

si le dea danie [sd le diruiascd] templuiui, cdci templul avea vistierie intru
care punea oricine voia gi din ea se impa4ea la sdraci. Deci, fariseii, invi-
fAndu-i pe fii si nu dea nirnic pirinfilor lor, ci sd le dea pe acestea danie
vistieriei templului, ii invdlau pe ei sd zicd: ,,Thte, ceea ce ceri de la mine ca
sd te folosegti, aceasta este danie, adicd dar dat lui Dumnezeu". $i astfel
fariseii gi cirturarii impirleau banii cu fiii, iar pdrinlii acelor fii rdmAneau
lipsifi gi necercetali la batranele.
$i tot astfel ficeau gi cei care imprumutau bani, cdci daci cineva
imprumuta pe un oarecare cu bani, iar datornicul era zdbavnic in a phti
datori4 cel care ii ddduse bani zicea cdtre nerecunoscdtorul datomic: ,,Corvan
este ceea ce imi etti mie dator, adicd dar dat lui Dumnezeu". Deci, atunci,
datomicul, ca gi cel care ii era lui Dumnezeu dator, chiar nevrAnd, trebuia
sd pldteasce. Aga ii invdlau fariseii pe copii [fii] sd faci.

15,7-9: Fdlamicilor,, bine a proorocit despre voi Isaia, cAnd a zis (8)
Poporul acesta Mi cinstette cu buzele, dar inima lor este departe de Mine.
(9,) $i zadamic Mi cinstesc ei, invtrfind invilituri ce sunt porunci ale
oamenilors. (15, 7) Maretr7,6 ('15, 8) lsaia 29,13 | lezechiil 33, 31 / Osea 7, 14 /
Amos 5, 23 / Marcu 7,6 (75,9) Derrtercnom 4,2llsaia 29,73 I Sirah 34,7-8 I Matcu 7,7
Prin glasul Proorocului Isaia arati cd intru acest chip s-au purtat gi
cdtre [fa]i del Tatdl Siu, in ce fel gi citre DAnsul [Hristos] se aflau. Cici rii
fiind gi ingigi ei depdrtAndu-se de la Dumnezeu pentru lucrurile cele rele,
numai din gurd grdiau cuvintele lui Dumnezeu (lsaia 29, 13). Cici cu
adevirat, in degert cinste-sc ai li se pare numai cd sldvesc pe Dumnezeu cei
care prin lucruri [fapte] Il necinstesc pe DAnsul.
15,10-71: gi chemAnd la Sine mulfimile, le-a zis: Ascultafi gi infelegefi:
(11) Nu ceea ce intri in guri spurci pe om, ci ceea ce iese din guri, aceea
spurcA pe om. (15, 10) Marct 7,74 (15,11) Matcu7,15 I Romani 14, 14
Aici nu vorbegte citre farisei, cdci erau nevindecali [invArtogafi la
inimi], ci cetre popor. Si prin aceasta cd ii cheami ia Sine pentru a primi
cuvAntul Lui, se vede cd cinstegte noroadele.
$i zice: ,,Ascultali 9i inlelegefi", degteptAndu-i pe cei ce auzeau spre
luarea-aminte. Iar pentru cd fariseii ii invinuiau pe ucenici ci mdnAncd
avdnd mAinile nespiiate, Domnul aratd cd nici un fel de bucate ,,nu spurci
pe om"; gi dacd mAncarea ,,nu spurcl", cu mult mai vArtos [,,nu spurci"]
a mAnca avAnd mAinile nespilate. iar pe omul cel lduntric il spurci a grdi

5ln ediJia de la 1805, versetele 8-9 sunt: ,,Se apropie de Mine norodul acesta cu
gura lor, 9i cu buzele Mi cinstesc, iar inima lor departe sti de la Mine. $i in zadar MI
cinstesc, invifind invilituri porunci omenegti".
280 Capitolul 15 SFA\ITUL TEoFILACT ARHIEPISCoPUL BULGARIEI

cele ce nu se cuvin, iar de aici sunt aratati fariseii care se spurcA prin a
vorbi graiuri ale zavistnicilor. $i vezi infelepciune! Nici nu legiuiegte a
mdnca avAnd mAinile nespilate, nici nu opregte, ci altceva invafd: si nu
scoati din inimd cuvinte rele.
75,12: Atunci, apropiindu-se, ucenicii l-au zis: $tii6 ci fariseii, auzind
cuvintul, s-au scandalizat?
Ucenicii spun despre farisei ci s-au scandalizat, dar gi ucenicii s-au
turburat. Si se vede aceasta din faptul cd a venit Petru gi a intrebat. Iar
Iisus, auzind ci s-au scandalizat fariseii, zice:
75,13-14: Iar El, rispunzAnd, a zis: Orice risadT pe care nu l-a sidit
Tatil Meu cel Ceresc, va fi smuls din ridicinis. (14) L safi-i pe ei; sunt
ciliuze oarbe, orbilor; si daci orb pe orb va ciliuzie, amindoi vor cidea
in groapi. (15, 13) loan 15,2 (15, 71) lsaia 9,15;42,19 / Ieremia 5, 31 / Lu.a 6, 39
Despre agezimintele bitrAnilor gi despre poruncile iudeilor zice cd
,,se vor dezridicina", iar nu despre cele ale Legii, cum inJeleg maniheii.
Cici Legea este ,,sad" al 1ui Dumnezeu, deci acesta nu s-a dezrdddcinat
pentru cd rimAne ridicina ei - adici duhul cel ascuns -, iar frunzele -
adici slova cea vdzuti - au cdzut, cA nu mai inlelegem Legea dupi slovi,
ci dupi duh.
$i dezndddjduifi fiind fariseii gi nevindecafi, pentru aceasta a zis Hristos:
,,Lisafi-i pe ei". De aiti invifdm ci nu sunt vitemare pentru noi cei care se
scandalizeazd de buni voie pi care sunt de nevindecat. $i-i numegte ,,povi-
fuitori orbi, orbilor", ca si indepirteze mu\imile de la ei10.

6In edi;ia de la 1805, in loc de,,gtii", se gdsegte ,,cunoscut-ai".

7
in edilia de la 1805, in loc de ,,rdsad", se gdsegte ,,sad".
3
in edilia de la 1805, in loc de ,,va fi srnuls din ridicini", se gasette ,,se va dez-
ridicina".
o
in edilia de la 1805, in loc de ,,ciliuze/ciliuzi", se gdsette ,,povituitori/povifui".
r0Dionisie din Fuma indici urmdtorul izvod de zugrdvire Ia pilda orbului, ce se
face povifuitor: ,,Arhierei, cdrturari pi farisei invi;And, gi pe umerii lor diavolii leg6nduJe
ochii cu ndframe; gi inaintea lor evrei, ca gi cum iar ascult4 gi acestora, de asemenea,
legAnduJi-se ochii de citre demoni. fi al;i demoni, av6ndu-i pe toli aceFtia impreuni
adunali gi legali cu o fringhie, ii trag irx iad.9i Hristos stAnd departe gi aritandu-i citre
Apostoli, le zice intr-o h6rtie: "Daci orb pe orb va ciliuzi, amAndoi vor cidea in groapi""
(Erminia picturii biznntine, ed. cit., p. 125).
Aici, pentru cel ce se sarguieFte dupi putere a implini poruncile, SfAntul Simeon
Noul Teolog le descopeli pe acestea: ,.(48) De voiegti si te lepezi de toate li si te dePrinzi
T,\l ( L lRE.{ stjt\ n't F\,\\(,Hl:t DE LA \1.\l Lt C,rpltoiul l5 181

15, 15: Si Petru, rispunzAnd,I-a zis: Limuregte-ne noui pilda aceasta.

'I ;, /t; r lrsrln 118, 68 / N{arcu 7, 17
Petru carc atia cti Lcgca oprea sd maniuce unele, tcniandu-se ai zice
Iui Iisus: ,,Md smintcsc de cele ce ai zis, fiindcd se par a fi impotriva Legii",
se preface ci nu ;tie gi intrcabi.

15,76-20: El a zis: Acum 9i voi sunteli nepricepufi? ( 1// Nu infelegeli

ci totce intri in guri se duce in pAntece gi se arunci afa ri?1\ (18) Iar cele
ce ies din guri pornesc din inimi si acelea spurci pe om. (191 Cici din
inimi ies: gAnduri rele, ucideri, adultere, desfrinirirr, furtigaguri, mirtu-
rii mincinoase, hule. (20) Acesta sunt care spurci pe om, dar a mAnca cu
mAini nespilate nu spurci pe om.
( I5, 1b) N1atei,76,9 ( 15, 17 ) Levitic"[,17 I lsain 17, 10-11/ N{ar.u 7, l9 /
I Corinteni 6, 13 flj,lJ/ N{,rrcu 7, 20 / lacov 3, 6 i 11. j9.t Facere 6, 5; B. 2t /
Pilde 6, 1.1; 23, 26 / Marcu 7, 21 i 15, :01 Mircu 7, 23
MAntuitorul ii dojenegte pe ucenici gi-i mustri pentru nepriceperer
lor sau pcntru ci s-au smintit sau pentm ci n-au cunoscut ceea ce este
ardtatlr. Dcci, zice: ,,Acestea care sunt de tofi inlelcse gi tuturor aritatc
[vddite] nu le in]elege]i? C.i bucaiele nu rdmin inliuntrr.r, ci ies pi cu nimic
nu spurci sufletul omului, cd nu petrec iniuntru. Iar gindurile se nasc
inlduntru gi acolo gi petrec ai din liuntru ie;ind - adici in lucrare gi in
faptd aritAndu-se -, spurci pe om", Cdci grindul curi'ie.i gi inlduntr.u

cu vietuirea eVanghelici, si nu te dai in seama unui irtr, .ifitor neincercat sau pitimi), c.r
nu cumva, in kx de petrecerea er.anghelici, sd o fu1!,eli pe cc.r drice.rscA. Findci inva-
fituiile bunc sunt dt' la invifitori buni; iar cele re le tlt' Ir ct'i r..ii. Cici, clc-:igut; cjin semulte
rele, ies roade rele. (491 induplecd pe Dumnezcu cu rrrgiciuni yr cu Lrcr.rmi, ca sa-fi tflniti
un ciliuzitor nep;timat 9i sfint. Dar cerceteazi ti tu dumnczcicltile Scnpturi ;ii mai
ales scrierile r:u invif.ituri despre lucrare ale Sfinfilor Pirinli, ca punindu-ie aliturca dc
cele inv;tate ti fiptuite de inv;'Atorul gi inaintestdtitorul tiu, si le poti vcclea gi inlelcgr.r
pe acestea ca intr-o oglindi, gi pe cele ce congiisuiesc cu Scrrpturile si ie iei ir.r itlimil
li si
le stdpanetti cu cugL,tar!.,1, iar pe cele minciroase gi str.iirrt,sii le ilri l; o partc;i sa it,
lepezi, c.r si nu riticcati. Cici, sd ltii ci in ziiele acestt'a mulli s .tu facut d.r5.ili nDicin())i
ti intelitori. [Sfintul Simt'on a triit intle anii 9-19-1022, yi pc atunci depl,ingea Ctjr 1r;.,sa
poviluitorilor duhovnice;;ti.l (5tJl Tot cel ce nu vede, dar sc incumet; si ciliuzeasca pr
altii, c ur1 irllelitor ti duce pe cei ce-l umreazi in pr.apastil picrzaniei, dupi ctl\ intul
Domnului: "Orbul de va ciliuzi pe orb, amAndoi vor cidea in groap;" (ivtLnct iS, i|t ,
- Liloculia ronfintascd, r'ol. 6, Sula intii a cupelt'lor lrr*rgrce ;r plrrt.lr;r,, capetele -1E-50, ecl.
IBMBOR, Bucuregti, 7977, pp. 30-31r.
1'ln edilia de la 1805, in loc de,,se arunci afari",
sr gaselt(,,,iasd pe afedron,,.
P ln
edilia de la 1805, in loc de ,,adultere, desfrAniri ', se giisefte ,,preacurvii, curvii,,.
r3
Adic5, n-au irrferles ceea ce- le spune ii estc adevcnt.
 282 Capitolul 15 SFANTUL TEORLACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

petrecand spurcd, gi dinlduntru in fapti iegind gi lucrAndu-se, cu totul

pAngdregtela.
15,21-23": $i iegind de acolo, a plecat lisus in pirfile Tirului gi ale
Sidonului. (22) $i iatl o femeie cananeeanci, din acele finuturi, iegind
striga, zicAnd: Miluiegte-ml, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este
riu chinuitr de demon rs' t"' tt
ll:l,l;ii ;Ti?irll,;:1Jl ;i##:';,,
De ce, cu toate ce-i oprise pe ucenici de a merge in clile pigAnilor
(Matei 10,5), El Insugi merge in Tir 9i in Sidon, care erau cetili pigAnegti?
Cunoagte, dar, cd nu s-a dus acolo ca si propovdduiasci, pentru ci, dupi
cum zice Marcu, Se si tiinuia pe Sine (Marcu 7, 24).
incd 9i intru alt chip [inlelege]: de vreme ce a vezut pe farisei cd nu au
primit cuvAntul despre bucate, trece la pigAni.
$i zice ea [cananeeanca]: ,,Miluiegte nu pe fiica me4 cd aceea este
nesimlitoare, ci pe mine care pltimesc cele cumplite gi le simt!" $i nu zice
,,vino gi vindeci", ci ,,miluiegte-mi".
Iar El ,,nu-i rtrspunde ei cuvint", nu in semn ci a trecut-o cu vedere4
ci spre a areta ci mai intAi [de toate] a venit pentru iudei 9i astfel sd astupe
clevetirile lor gi si nu poate a zice ei mai pe urmi ci ptrgAnilor le-a ficut
bine Domnul. [$i in]elege ctr s-a ficut aceastal gi pentru a se arita [vidi]
credinfa statomice a femeii.
75,23b-24: $i apropiindu-se, ucenicii Lui fi rugau, zicAnd: Slobozegte.o,
ctr strigl in umra noashi. (24) Iar El, rlspunzAnd, a zis: Nu sunttrimis decit
ctrtre oile cele pierdute ale casei lui Israil.

"u''o"""zll:^l':ll."f J,iiliT,ililix,iS:"#t,11,i;ll{
Ucenicii, ingreuiali [impovdrafi] de strigitele femeii, il roagi s-o
slobozeasci pe e4 adicd si o trimitd pe ea de la Sine. $i nu spun [ucenicii]
aceasta ca nigte nemilostivi, ci mai vArtos, vrAnd s5-L i:rduplece pe Domnul
t'Cuviosul Isaia Pustnicul ne invafe: ,,Suntem datori sa pAstrdm nu numai trupul
curat Fi nepeht de ptrcat, ci gi inima gi minte4 9i cugetare4 9i congtiinla Cdci omul este
indoit din suflet gi din trup ti de aceea trebuie sd aibe ti lupia indoitd. De acee4 nu
aiunge nevointa noastre trupeasce, pentru ca si dobAndim virtufile de Dumnezeu
iubitoare, ci inainte de toate, smerenia sufletului gi zdrobirea inimii Fi rugeciunea intinsE"
(Filocalia romineascd, vol. 72, Codicele 113, ed. Harisma Bucuregti, 1997, p.278).
rs
ln edilia de la 1805, in loc de ,,este riu chinuitl de demon", se gasette ,,rlu se
indrlcegte".
16ln edi;ia de la 1805, in loc de,,nu i-a rispuns nici un cuvant", se gese9te,,nu i-a
rtrspuns ei cuvint".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 15 283

si o miluiasci pe dAnsa Iar El le rispunde cd este trimis numai cihe iudei,

care sunt ,,oi pierdute", din pricina riutdfii celor cerora au fost incredin;ate
[fariseii gi cirturarii]. Iar prin aceasta arati [videgte] mai mult credin]a femeii.
15,25-27:lar ea, venind, s-a inchinat Lui, zicind: Doamne, ajuttr-mlr7.
QO El insd,, rtrspunzind, i-a zis: Nu este bine si iei pAinea copiilor gi s-o
arunci cAinilor. (27) Dar ea a zis: Da, Doamne, dar Fi cAiniil8 minAncl din
firAmiturile care cad de la masa stipAnilor lor.
(15, 26) Marcu 7,27 (1,5, 27 ) Marctr 7 ,28
Dacd a vdzut femeia ce ajutitorii ei, Apostolii n-au dobAndit implinirea
cererii, iardgi se apropie cu fierbin;eali [credinfi fierbinte] gi ,,Domn" il
numegte. Iar Hristos, numind-o pe ea ,,cAine" - cici pdgAnii aveau viali
necurati li petreceau in sAngiuirile jertfelor idolegti -, iar pe iudei ,,copii",
femeia cu pricepere rispunde pi foarte cu infelepciune.
[$i ce zice, dar?] ,,Degi <cAine" sunt Fi nu sunt vrednici a lua "piine"
- adici putere 9i semn mare -, micar acest semn mic di-mi - mic fafd de
puterea Ta mare, dar mare pentru mine. Cd tot aga gi pentru cei ce mdnAnci
pAine firAmiturile sunt lucru prea mic, dar pentru cAini ele sunt lucru
mare gi dintru acestea se hrdnesc".
15, 28; Atunci, rispunzind, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinla
ta; fie fie dupi cum voiegti. $i s-a timtrduit fiica ei din ceasul acela.
(1,5.28) Marco,7,29
Iisus arati acum pricina pentru care intArzia diruirea vindecdrii.
Pentru a se arita credinfa 9i inlelepciunea femeii, de aceea n-a primit-o de
la irceput, ci mai vArtos o gi alunga de Ia Sine. Iar acum, dupi ce s-a aretat
credinfa ei, o laudd, zicAnd: ,,Mare este credinla ta". $i zicind ,,fie |ie
dupi cum voie9ti", arati ci de nu ar fi avut credinfi, nu ar fi dobAndit
implinirea cererii.
Deci, daci vom voi gi noi, nimic nu ne va opri si dobdndirn cele pe
care le voim. Acesta insemneazA ctr mdcar Sfinfi de se vor ruga pentru noi
- precum pentru femeie Apostolii -, dar dacd 9i noi ne vom ruBa pentru
noi ingine, mai mult isprdvim [dobAndim].
Insi, cananeeanca este gi semn al Bisericii celei dintre pdgAni, pentru
cn 9i pdgAnii, lepidali fiind mai inainte, mai pe urmi s-au inillat intru
rAnduiala ,,fiilor" gi de ,,pAine" s-au invrednicit - adicd de Trupul
Domnului. Iar iudeii ,,cAini" s-au ficut, pirAndu-li-se cE din ,,firAmituri"
se hrdnesc, adicd din micgorarea Imicimea] gi simpiitatea slovei.

tT
ln editia de la 1805, in loc de ,,Doamne, aiuci-rni", se gisegte ,,Doarnne, ajuti-mil"
tB
ln edifia de la 1805 ,inversetele 26-27, in loc de ,,ciinii", se gisegte ,,ciinigori".
28-l Capitolul 15 SFANTUL TEOFILAC f ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

,,Tirul" inseamnd ,,tinere", iar ,,Sidonul", ,,vAndtor", iar ,,cananeeanci"

insemneazi ,,g;tite spre smerenie". Deci, pdgAnii, ca unii ce erau finuli de
rdutate, intru care riutate erau dracii cei ce vAneazd suflete, acegtia [pdgAnii]
gi spi:e smcrenie sunt gdtiti. Pentru cd drepgii spre inillimea Impiriliei lui
Dumnezeu au fost gitif i.
75,29-31: $i trecAnd Iisus de acolo, a venit langi marea Galileii gi,
suindu-Se in munte, a sezut acolo. (30) $i mulfimi multe au venit Ia El,
avind cu ei gchiopi, orbi, muli, ciungi, si mul!i allii 9i i-au pusD la picioa-
rele Lui, iar El i-a vindecat, (31) incAt mulfimea se minuna vizAnd pe
muti vorbind, pe ciungi sinitogi, pe gchiopi umblAnd gi pe orbi vizAnd,
9i sliveau pe Dumnezeul lui Israil.
( 15, 29) Marcu 7,37 (15, 30) lsaia29, \a;35,5 I Lttca7,22 (15, 3'1) Marc! 7,37 I Luca 7,22
Nu ludeea merge deseori, ci in Galileea, din pricina necredinlei
ir-r
iudeilor, caci galileienii erau mai credinciogi decAt iudeii. Cd vezi credinla
ior, cd ti ,,in munte" se urcd, gchiopi gi orbi fiind gi nu pregete, ci gi ,,la
picioarele lui Iisus" se aruncd, socotindu-L pe El mai presus de om. Drept
aceea gi r,indecare au dobdndit.
Suie-te, dar, gi tu ,,in muntele" poruncilor, unde tade Domnul - ori
,,orb" de egti - adicl neputAnd si vezi de la sine-fi lucrul cel bun; ori ,,9chioP"
adicd viz.lnd lucrul bun, dar neputAnd a veni cdtre el; ori ,,surd" - adicd
a nu auzi pe cel care te sfatuiegte, dar nici pe altul putAnd a invila; ori
,,ciung" - adicd fdri a putea se intinzi mAna cdtre milostenie, ori vreo alti
boali de ai, cdzAnd ,,la picioarele lui Iisus" gi de urmele'r'ielii Lui atingAn-
du-te, te vei vindeca.
15, .12: Iar Iisus, chemind la Sine pe ucenicii Sii, a zis: Mili imi este de
mulfime, ci iati, sunt trei zile de cand agteapti lAngi Mine 9i n-au ce si me-
nAnce; 9i si-i slobozesc fl iminzi nu voiesc, ca si."
:;.Tr,iJ:::T ff ,.,:*::
Mullimile nu indrizneau a cere pAine, cdci veniserd pentru vindecare.
Iar EI, fiind iubitor de oameni le poartd de griji. pi micar de-ar fi 9i avut
nrAncare, aceasta se va fi sfArgit, cici trecuserd ,,trei zile" de cAnd au venit.
$i arati gi depdrtarea de la care vcniserd, atunci cAnd spune,,ca si nu
slibeasci pe cale". $i grdiegte acestea ucenicilot voind s5-i indemne a-l
zice: ,,Poli sd-l hrincgti pe acegtia, precum I-ai hrinit gi pe cei cinci mii".
Dar ei incd nu pricep.

r" In odilia de Ia 1805, in lcr de,,au pus", se gesette,,au aruncat".

r" in edilia de la 1805, in loc de,,ca si nu se istoveasci pe drum", se gasette,,ca si
nu slibeasci pe cale".

: :,lr
!l:il'l
TALCUIREA SFI^vTEI EVANCHELII DE l.A MATEI Capitolul 15 2ii5

15, 33; fi ucenicii l-au zis: De unde si avem noi, in pustie, atitea pAini,
cAt si siturim atAta multime? /.15, 33) Numeri 11, 13, 22 / 4 Regi 4, 43 / Ntarcu 8, 4
inci nu pricep, cu toate ci li se cddea si inleieagd, cdci El hrdnise incd
li mai mulli inainte, in pustie. Dar ei se afl6 [aratd] nesim]itori, ca se te
minunezi de darul lui Hristos, cand mai pe urmd ii vei vedea pe ei
IApostoli] plini de atAta in]elepciune.
i5,34-38: $i Iisus i-a intrebat: CAte pAini avefi? Ei i-au rispuns: gapte
gi pulini pegtigori. (35) $i poruncind mulfimii si gadi jos pe pimAnt,
(36) a luat cele gapte piini 9i pegtii 9i, mullimind, a frAnt si a dat
ucenicilor, iar ucenicii mulfimilor. (37) Si au mAncat toti 9i s-au siturat
gi au luat gapte coguri pline2r, cu rimigile de firAmituri. (38,) Iar cei ce
au mAncat erau ca la patru mii de birbafi, afari de copii 9i de femei.
(15, .341 Deuteronom 8, 18 / Matei 15, 10 / Marcu 5, 38j 8, 5 / loan 6,8-9 (1.5, J5) Marcu 8, 6

ii^(15,37)Levitic26,26/4Regi4,,4/N{arcu8,8,20/lonn6,11-13(i5,3d)Mlrcu8,9/Io.n6,t0
pune sd se ageze,,pe pimAnt", smerenie invdlindu-i. $i insuyi
,,mulfime9te", invilAndu-ne 9i pe noi si mulfdmim mai inainte de irrani
[de a mAnca].
Dar, poate te vci intreba: ,,Cum, aitidati, degi erau numai "cinci piini" l

"cinci mii" cei care s-au hrdnit, au rdrnas "douisprezece coguri' , ia r acunr,
gi
mai multe fiind pAinile gi mai pulini cei care s-au hrinit, numai "sapte
cognite" au prisosit?" Deci, se poate zice ci, ori
"cognifele, e'rau mai mari l

decAt "cogurile',, ori s-a faicut aga pentru a nu fi la fel minurrile gi intm i

uitare s5-i ducd pe uceniciir?. Ci de ar fi prisosit 9i acum "douisprezece

co9uri", din pricina ascmdndrii, ucenicii ar fi putut uita cum ci a doua oari
s-a ficut rninune cu p6inile (Matei 14,20).
Dar gi aceasta cunoagte [infelege] tu: cd cei patru mii, adici cei ce dc
sivArgit IdesivArgit] au cele ,,patru" fapte bune2', acegtia cu ,,9apte pAini",
adici cu cele mai duhovnicegti pi mai de sivArgit [desdvArgite] cuvinte se
hrinesc. Cici numirul ,,gapte" este semn al celor gapte daruri ale Duhului
SfAnt (lsaia 11, 2-3). $i,,9ed jos pe pim6nt" - adicd punAnd sub ei pe toatc
ccle pimintegti gi cdlc6ndu-le pe ele -, dupi cun'L gi cei cinci rnii ,,pe iarbi"
au gezut (Matei 74,1-9), trupul gi slava dedesubtul lor punAndu-le2{. Ci tot
trupul este,,iarbi" gi toatd slava omeneascd precum ,,floarea i erbii" (lsain
40, 7; Psalnt 102, 15).
?1
ln edilia de Ia 1805, in loc de,,coguri pline", se gisegte,,cogni;e".
n Sd nu uite ucenicii nrinunile inmulfirii p,iinilor din pricina asemindrii minunilor.

'?3
Adici birbdfia, dreptatea, infelegerea gi intreaga inlelepciune - vezt in,tin-
tecuaintarea SfAntului Teofilact Ia aceasta Evanchelie.
'?]
Adicd, defdimAndu-le.
285 Capitolul 15 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

$i ,,gapte cognite" sunt aici prisosintele, de vreme ce duhovnicegti gi

mai de strvArgit [desdvArgite] erau acelea pe care n-au putut str le minAnce.
Deci, acelea au prisosit, pe care cele ,,gapte cognife" le-au inciput, adici
[pe] cele pe care numai SfAntul Duh le 9tie. Pentru ci ,,Duhul pe toate le
cearcl [cerceteazt], chiar 9i adincurile lui Dumnezeu" (1. Cointeni 2,10).
DupI aceea a dat drumul mulfimilor, S-a suit in corabie 9i S-a
15, 39:
dus in finutul Magdala2s. (15, 39) Marcu 8, 10

9a dus Iisus de acolo, de vreme ce nici un alt semn [minune] n-a ficut
spre a-I urma Lui mai mulfi, precum semnul [minunea] pAiniloa incAt gi
impirat voiau se-L facd pe El, precum spune Ioan (Ioan 6, L5). Agadar,
Iisus Se duce de acolo, ca sd nu pricinuiascd binuieli tiranului Irod.

E Magdala se pare cA este aceeati localitate sau

tinut cu Dalmanuta (Marcu 8,10)
insi este menfionatd cu numiri diferite. Jinutul Magdala se aflA in partea de sud-vest a
lacului Ghenizarcl (Diclionarul Noului Testament, ed.. cit., P. 300).
 r r''::i::-

rlirr'

287

CAPTToLUL 15
Semnele timpului. Aluatul fariseilor. Mdrturisirea lui Petrtr.
Cea dintdi aestire a Patimilor. Urmarea lui Hristosr

16,1-: $i apropiindu-se fariseii 9i saducheii 9i ispitindu-L, I-au cerutz

si le arate semn din cer.
(15, 1) Matei \2,38 / Marcu 8, 11 / Luca 17,76 | loan2,18; 4,48; 6, 30 / 1 Corinteni 1, 22
Degi fariseii gi saducheii se deosebeau intre ei in dogme [invd]dturi],
insi impotriva lui Hristos impreuni sufld3. $i cer ,,semn din cer", adicd si
facd si stea soarele ti 1una, fiindcd li se pdrea ci semnele de pe pdmAnt se
fac din putere diavoleasci gi cu Beelzebul. Nu gtiau, nebunii, cd gi Moise
in Egipt, din pdmAnt multe minuni a tdrcut (lepire cap.7-12), iar focul care
s-a pogorat din cer peste oile lui Iov era de la diavolul (loa 1, 1"6). Deci, nu
toate minunile cele din cer sunt de la Dumnezeu, nici toate minunile cele
de pe pdmAnt de la diavoli.
16,2-3:larEl, rispunzAnd, le-a zis: Cind se face seari, zicefi: Miine
va fi timp frumos, pentru ci e cerul ro9ua. (3) Iar dimineala ziceli: Astizi
va fi furtuni, pentru ci cerul e rosu posomorAt. Filarnicilor, fafa cerului
gtif i s-o judecalis, dar semnele vremilor nu putef i!
(16, 2) Ltca72,54 ('16, 3) Ieremia 8, 7 8 / Luca 12, 56
Mustrd cererea 1or cea ispititoare, ,,fifarnici" numindu-i pe ei. fi arati
cd, precum din cele ce se vid pe cer, unul este semnul furtunii gi altul al
Vremii senine 9i linigtite - gi nimeni v5zAnd semn de furtuni nu caute
linigte 9i nici vdzAnd semn de linigte, nu agteaptd furtund -, ,,tot aFa gi
pentru Mine se cuvine a socoti ci alta este vremea aceasta a Venirii gi alta
ceea ce va sd fie. Acum e trebuinli de semnele cele de pe pimAnt, iar cele
din ceruri sunt rAnduite intru vremea acee4 cAnd soarele se va intuneca,
luna se va ascunde gi cerul se va schimba" (Matei 24,29; Marcu 13,24).

' In edilia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pentru cei ce au cerut semn din cer. Pentru
tLluatul fariseilor. Pentruintrcbarea cea dinCezareeahri Filip. Pentru lepddarea de sineSi pipentrtL
Iuurea Crucit lui Hristos. Pentru certarea lui Petrtr cd a grdit impotriud sd nu pdtineascd Hristos
;i pentru rnirturia lui" .

']in edilia de la 1805, in loc de ,,I-au cerut", se gAsette ,,ll rugau .

l Adicd se unesc intru revArsarea vrdjmSgiei lor asupra lui Hristos,
n
in edifia de la 1805, in loc de ,,MAine va fi timp frumos, pentru ci e cerul ro9u", se
gAsegte ,,Senin va fi pentru ci rogegte cerul".
5ln edilia de la 1805, in loc de,,s-o judecafi", se gdsegte,,si o simuifi".
26li Capik)lul 16 SFANTUL TEOFILACl' ARHIEPIscOPUL BULGARIEI

16, 4: Neam viclean 9i adultel cere semn 9i semn nu se va da lui,

decAt numai semnul lui Ionii. $i, lisAndu-i, a plecat.
(16, J) lona 1,3;2,1/ Matei 12, 39 / Marcu E, 12 / Luca 11, 29
,,Neam viclean" sunt, pentru ci ispitesc, iar ,,preacurvar", pentru ci
s-au depirtat de Dumnezeu gi s-au lipit de diavolul. Si cerAnd ei semn din
cer, nu le cld fdri numai ,,semnul lui lonii", trei zile in pAntecele chitului
celui mare - adicd al morlii - fiind, [apoi] r'a invia. Iar acest semn s-ar
putea spune cd gi ,,din cer" este, ci in vremea morlii Lui, soarele s-a
intunecat gi fdptura toatd s-a schimbat (Luca 23,45).
Ins.l, vezi cuvAntul acesta ,,9i semn nu se va da lui, decAt numai
semnul lui Ion6", cd ispititorilor li se dau semne - adici pentru dAngii se
fac -, micar cd acegtia nu cred. Pentru aceasta, ,,l5sAndu-i" pe ei ca pe
n iyte nevindeca!i, ,,a plecat".

gi venind ucenicii pe celilalt !irm, au uitat si ia piini. (6) Iar

16, 5-6:
Iisus le-a zis: Luati aminteT si feriti-vi de aluatul fariseilor si al sadu-
cheilor. (16, 5) Marcu 8,74 16, 6) Marcu 8, 15 / Luca 12, 1 / Galateni 5, 8
(

Precum aluatul este acru gi vechi, aga gi invdldtura fariseilor gi

saducheilor mugca [strica, vdtdma] sufletele, acrd fiind gi predanii vechi
ale bitranilor aducAnd. Si precum aluatul este amestec de apd gi fiini, a9a
pi ini'afitura fariseilor era amestecaturi de cuvint gi din viafd stdcate.
Ins.i nu a zis in chip aritat ,,pitzili-vd de invifdturd", ci le vorbegte de
,,aluat", ca si le aduci lor aminte de minunile pAinilor.
76,7-12: Iar ei cugetau in sinea lor, zicAnd: Aceasta, pentru ci n-am
luat pAine. (8) Dar lisus, cunoscAndu-le gAndul, a zis: Ce cugetafi in voi
insiviE, putin credinciogilor, ci n-ali luat pAine? (9) Tot nu infelegefi, nici
nu vi aducefi aminte de cele cinci pAini,la cei cinci mii de oameni, gi cite
coguri ati luat? ('10) Nici de cele gapte pAini, la cei patru mii de oameni, gi
cite cosuri afi luat? (17) Cum nu infelegefi ci nu despre pdini v-am zis?
Ci, feriti-vi de aluatul fariseilor 9i al saducheilor. (12) Atunci au inleles
ci nu le-a spus si se fereasci de aluatul pAinii, ci de invifitura fariseilor
9i a saducheilor. Marc'j 8,76 06, 8) Matcs a,77 06, g) Matei 15, 15 / Ioan 6, 9
(1(;, 7)
1{;. 10) Matei 15, 34 I Matcu 8,20 (16, 11) Marcu 8, 21 f 16, 12) Galateni 5, 8
(

Apostolii socoteau ci le spune sd se pAzeascl de spurciciunea cea din

brrcatele iudaicc, de aceea gi cugetau ei ci n-au luat pAine. Drept aceea ii
mustrd pe e'i ca pc nigte neinfelegdtori 9i pulin credinciogi. Cdci pentru cd

"in edilia de la 1805, in lcr de ,,adulter", se gasette,,preacurvar".

7
in edi;i.r c1e la 1805, in loc de,,luafi aminte", se gisegte ,,ciuta!i".
' cdilia de la 1805, in lc,... de ,,in voi ingivi", se gisepte ,,intru voi"
in
TALCUIREA SFI\TEI EV.\\CI ILLII DE LA \'1AI i]I Capitolul 16

nu gi-au adus aminte cu cate pAini pe cAli au hranit, erau ,,neinlelegitori";

iar pentru ca n-au crezut - cici mdcar necumpArand ei pAine de la iudei,
putea se aduci El [prin minune] -, pentru :rceasta [ii numegte] ,,pufin
credinciogi". Iar dupd ce i-a ccrtat pe dAngii mai cu asprime - cici nu
intotdeauna blAndelea este bund -, indati au infcles ci a numit,,aluat"
invijitura [cea rea a fariseilor]. Atata putcrc are pretutindenea certarea
cea cu buni cuvAntarc!

16, 13:$i venind Iisus in pirjile Cezareii lui Filip, ii intreba pe

ucenicii sii' zicAnd: Cine zic
'"*"",i'u,",1,T11,:;iJ,'li":*11111.""" n, ,,
A pomenit numele celui care a zidit cctatea, pentru ci este gi o alti
Cezaree, a lui Straton". Si intru aceasta [Cezaree a lui Filip] ii intreabi pe
ei. Cici departc clc itrdei ii duce pe ucenici, ca nctemAndu-se ei de nime'ni,
cu indrizneali s;i rdspundS. Iar mai intAi pentru pirerea norodului ii
intrebd, ca sd nu cadd intru aceeagi nricaorirlr'cu cei mulfi, ci intru mai
mare infelegere si se inalfc ei. Si nu intreabi ,,cine zrc fariseii cd sunt Eu?",
ci ,,oamenii", [r,orbind de] mullimea cea firi de vicletug.
Iar ei au rispuns: Unii,Ioan Botezitorul, alfii Ilie, alfii leremia
16, 1.1;
sau unul dintre Prooroci. rlr', lll Mdrcu 6,28 /Luca9,7-9,79-20
Cei care Il nurneau,,Ioan" erau asemene.l lui Irod, socotind ci Ioan a
luat dupa invierc yi d.rrul f.rccrii de minuni. l.rr allii ll numeau ,,llie",
pentru mustrarc i pcntru cd se agtepta cd va si vie acesta. Iar,,Ieremia"
era numit ca Acela Care avea inlelepciunea cea din fire gi fdri de invilituri,
cici Ieremia inci prunc fiind, a fost rAnduit la proorocie (Ierentia 1, 6-10).
16, 15-1.6: le-a zis: Dar voi cine zicefi ci sunt? (16) Rispunzind
fi
Simon Petru a zis: Tu egti Hristosulrr', Fiul lui Dumnezeu Celui viu.
116, 15)MarcluE,29/Luca9, 19-201itj, I6l Matei 14, 33 / Mar.u 3, 11; 8,29l
Luca 9, 20 / Ioan 1, ,19;6, 69;11,27 I F aplele Apostolilor 8, 37 I Evrei 7,2
Petru, plin cle inflicdrare, sare si r.ispunda;;i mdrturisegte cd El este
cu adevirat,,Fiul lui Dumnezeu". Cd nu a zis: ,,Tu egti Hristos, Fiu lui
Dumnezeu", firi articol, ci: ,,Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu", adica
insugi Acela, Ce'l Unul gi Singur, Fiu nu dupi dar, ci Ccl Nascut din insiigi

o
Cczarc.ca lui l-ilip sc afld la nord de Marea Galilcii, la poalele Muntclui Heruron;
doar aici este menironati aceastA cetate, in Noul Testanr ent (Nlorcu E,2/ ). Cealaltd Cezarec
se afla pe coasta N,led itcranei li este mentronat i dt' c a tcr a ori in F tptele S.ft frlu Aptoslolt
(8, $; 9, 30; 10, 1 , 21; 11, 1I; 12, 19; 16, 22; 21 , 8, 16; 23. 23, 33; )5, 1, 1, 6, 13).
r'
[1805] ,,Hristos", cum arr mar ardtat, in linrl.a Brerci inseanxlA ,,urls".
290 Capitolul 15 SFANI.UL TEOFILAcT ARHIEPIscoPUL BULcARIEI

Fiinfa Tatdlui. De vreme ce gi,,hristogi", adicd ungi erau mulfi, toli preofii
gi implrafii. Dar ,,Hristosul", adici Unsul, Unul este, [Domnul Iisus].

lar lisus, rispunzand, i-a zis: Fericit egti Simone, fiul lui lonii,
16, L7:
ci nu trup 9i sAnge fi-au descoperit lie aceasta, ci Tatil Meu, Cel din Ceruri.
( 16 , 17 ) Matei 7\, 25, 27 | G alateni 1 . 76
il fericegte pe Petru, ca pe cel care a luat cunogtinla din dumnezeiescul
dar; gi, liudAndu-l pe el, aratd ca mincinoase pircrile gi socotinlele Icuge-
tele] celorlalli oameni.
$i ii spune ,,fiul lui Ionii", ca 9i cum ar fi zis: ,,precum tu egti fiul lui Ionii,
aga Eu sunt Fiul Tatdlui Meu Celui din Ceruri, de o fiin|5 cu Acela fiind".
Iar ,,descoperire" numegte cunogtinf4 fiindci cele ascunse gi necunos-
cute i s-au descoperit lui de la Tatdl.
16, 18: $i Eu ifi zic fie, ci tu egti Petru 9i pe aceasti piatri voi zidi
Biserica Meart gi porfile iadului nu o vor birui.
( 16,18)lsaia33,20 | Malei7,25I Lluca 22,31 32 | loan 7,42 |
1 Petru 2, 4 / 1 Corinteni 3, 11 / Efeseni 2, 20 / Apocalipsa 21, 14
Domnul ii rdsplitegte lui Petru, ddndu-i lui mare platd, a se zidi Biserica
pe mlrturisirea lui. Cici, de vreme ce Petru L-a mirturisit pe El ca este
Fiul lui Dumnezeu, aceastd mirturisire va sd fie temelia celor ce cred,
incAt tot omul care vrea si zideascd [ridice] casa credin]ei, si puni ca
temelie aceastd mdrturisire! Ci micar milioane de fapte bune de am zidi,
dar temelie nu vom avea dreapta mirturisire, putred [gubred] zidim.
Iar zicAnd ,,Biserica Mea", Se aratd pe Sine StipAn al lumii, cd toate
sunt roabe ale lui Dumnezeu.

r' [1805] Pline de inlelepciune sunt aceste vorbe, cdci nu zice Domnul: ,,Pe tine,
Petm, r'oi zidi Biserica Mea", ci ii spuner ,,TU elti Petru" - de la piatra pe care a merturisit-o
- "gi pe aceasti piatri voi zidi Biserica Mea". ,,Iar piatra era Hristos", zice
dumnezeiescul Pavel ('l Cointeni10,l). Deci, pe piatra mirturisitA de Petru zidegte Hristos
Biserica, [adici pe Sine lnsugi]. Iar ceea ce zice ca pi cdtre unul: ,,fi i]i voi da cheile
lmpirlfiei", trebuie si se inleleage cltre lpentru] tofi, este fiucru] aritat. Cici MAntuitorul
pe toli ia intrebat: ,,Cine zic oamenii ci sunt Eu, Fiul Omului?" fi ei rdspund: ,,Unii
Ilie, iar allii unul dintre Prooroci". $i iar ii intreabd: ,,Dar voi, cine ziceli ci sunt?"
Deci, pe tofi ii intreabi 9i pentru tofi raspunde Petru, ficandu-se guri a tuturor: ,,Tu egti
Hristosul, Fiul lui Dunnezeu Celui viu". Apadar pentru toti Iin numele tuturor] primegte
Petru rispunsul MAntuitorului. Mai mult, 9i SfAntul Teofilact tAlcuiegte aici ci Domnul
nu a zis cdtre Petru ,,ifi dau", ci ,,i!i voi da cheile lmpiriliei Cerurilor". fi cu ader,irat,
cAnd a dat Domnul ,,cheile", nu unui4 ci tuturor Apostolilor le-a dat, dup.l cum Insugi
a ti greit: ,,Luafi Duh SfAnt; cirora veli ierta picatele le vor fi iertate gi cirora le vefi
fine, vor fi tinute" (loan 20,22-23).
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 16

Iar ,,por,ti ale iadului" sunt prigonitorii care-i trimiteau la moarte pe

creghni. IncA gi ereticii sunt ,,po4i" care duc in iad; deci, pe mulgi prigonitori
gi pe eretici i-a biruit Biserica.
Dar 9i fiecare dintre noi este ,,biserici", daci se face licag al lui
Dumnezeu. Iar dacd ne vom interi pe m;rturisirea iui Hristos, ,,porfile
iadului" - adici picatele -, nu ne vor,,birui" pe noi. Ce dintru aceste
,,porfi" striga gi David dupi ce a fost inillat impirat: ,,Cela ce mi inalli
din porlile morfii" (Psalm 9,13). Din care ,,porli", o, Davide? Din doud:
dintru a uciderii gi dintru a preacurviei.
16, 19: $i ifi voi da cheile lmptrriliei Cerurilor 9i orice vei lega pe
pimint va fi legat gi in Ceruri, 9i orice vei dezlega pe pimAnt va fi dezlegat
gi in Ceruri. (16, 19) Matei 18,18 I loan20,23

Ca un Dumnezeu, cu stipanire, spune ,,ifi voi da", cdci ,,precum Thtdl

fi-a dat fie descoperire, aga gi Eu "cheile"". Iar prin ,,chei" care leagd gi
dezleagi [tu in]elegel iertirile sau certirile gregelilor. Ci au stipAnire a ierta
gi a lega cei care, asemenea lui Petru, s-au invrednicit de darul episcopiei.
Degi numai citre Petru s-au spus aceste cuvinte - ,,ili voi da" -, insd gi
tuturor Apostolilor s-au dat. Cind? CAnd a zis: ,,Cirora vefi ierta picatele,
le vor fi iertate [9i cirora le veti fine, vor fi tinute]" (loan 20,23)12. Circi
,,ifi voi da", arata vremea viitoare, adici pe cea de dupi inviere.
Iar ,,Ceruri" se numesc gi faptele cele bune, gi ,,chei" ale lor sunt insdgi
lucririle acestora Cdci prin a lucra intrim induntru, ca prin oarecare ,,chei"
ce deschid, ixtru fiecare din faptele cele bune. Iar dacd eu nu lucrez, ci numai
gtiu lucrul cel bun, numai cAt cd am ,,cheia" cunogtintei, inse afard petrecrr.
$i este ,,legat in Ceruri" - adicd intru faptele cele bune - cel care nu cele-
toregte intr-insele, pentru cd cel imbunitdlit intru acestea este ,dezlegat".
Deci, sd nu avem picate, ca nu cu lanlurile pdcatelor noastre sd ne legim.
16,20: Atunci a poruncit ucenicilor Lui si nu spuni niminui ci El
este Hristosul. (15. 20) Marcu 8. 30 lLnca9,27

Voia Hristos ca mai inainte de Cruce se-Fi acopere slava 54 cici de-ar fi
auzit oamenii mai inainte de Patimi ci este Dumnezeu, iar dupd aceea L-ar
fi vizut pdtimind, cum nu s-ar fi smintit! Deci, pentru aceasta Se tdinuiegte
pe Sine fafi de cei mulfi, ca dupd Inviere, firi de sminteald sE fie cunoscut,
Duhul SfAnt pe toate indreptAndu-le, prin facerea de minuni.
r: in slujba de hirotesie a preotului intru duhovnic, Biserica a randuit sd fie cititd
tocmai aceasti Evanghelie (loan 20, 19-23) - vezi Arhieraticon, ed. IBMBOR, Bucurelti,
1993, pp. 106-108.
rr Adicd, afari de sivArgirea faptelor celor bune.
 22 Capitolul 15 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

76,27:De attnci a inceput lisus si arate ucenicilor Lui ci El trebuie sA

meargi la Ierusalim 9i si pitimeasci multe de la bitrini gi de la arhierei
9i de la cirturari 9i si fie ucis, gi a treia zi si invieze.
(16. 21) Matei 77,22-23j 20, 18 / Marcu 8,3\9,37,10,331 Lrrca 9,22
Le vorbegte despre Patimi mai inainte, ca se nu se sminteasce, fere
veste venind - aceasta socotind ei ci Domnul pdtimegte fird de voie gi
negtiind DAnsul [despre cele ce se vor intAmpla]. $i le descoperd lor ceie
despre Patimi, dupi ce au auzit prin mdrturisirea lui Petru cd El este Fiul
lui Dumnezeu. $i dupi cele de intristare, aduce gi Ivestea] cea de bucurie,
anume ci ..a treia zi va invia".
16,22: $iPetut,luindu-L la o parte, a inceput si-L dojeneasci, zicAndu-I:
Fie-li mili de Tine, si nu fi se intAmple lie aceastarr. 15 , 22 ) Marc! 8, 32
(

Ceea ce i s-a descoperit, drept a mdrturisit [Petru], iar la ceea ce nu i s-a

descoperit, a gretit, ca se cunoagtem ci acel mare lucru nu l-a grdit fird de
[ajutorul lui] Dumnezeu. Deci nevrAnd Petru ca Hristos si pdtimeascd gi
negtiind Inein;elegdndl taina jnvierii, zice: ,,Milostiv fii f,ie, Doamne, nu
va fi Tie aceasta".
76,23: lar El, intorcindu-Se, a zis lui Petru: Mergi inapoia meals,
satano! Sminteali imi egti; ci nu cugeli cele ale lui Dumnezeu, ci cele
ale oamenilor. (16, 23) Marcu 8, 33 / Romani 8, 7

CAnd a vorbit cu dreptate Petru, Hristos il fericegte pe el. Iar cAnd fird
de socoteald [in chip nesocotit] s-a infricogat, nevrAnd ca Hristos sd
pdtimeascd, il mustri, zicAnd: ,,Mergi dupi Mine, satano!" Iar ,,satani"
se numegte [irseamne] ,,impotrivnicul". ,,Deci,
"rnergi dupi Mine" - adici
I
nu te impotrivi -, ci urmeazd voii Mele". $i-l numegte intru acest fel pe
Petru, fiindcd nici satana nu voia si pdtimeascd Hristos. Deci, zice: ,,Tu cu
gAnd omenesc socotetti cd Patima este lucru necuvenit Mie gi nu inlelegi
cum, Dumnezeu, prin aceasta lucreaz5 mAntuire 9i cum Patima mai vArtos
[cu adevirat] Mi Se cuvine Mie".
Atwci,Iisus a zis ucenicilor Sii: Daci vrea cineva si vini
16, 24:
dupi Mine, si se lepede de sine, si-9i ia Crucea 9i si-Mi urmeze Mie.
Maaei7o,38 / Marcu 8, 34 / Luca 9,2! a4,27 I 7 Petrrr 2,2l
(16, 24)
CAnd ,,atunci"? CAnd l-a certat pe Petru; cdci, vrAnd sd arate cd a gregit
Petru oprindu-L pe El de a pdtimi, zice: ,,Tu Md opregti pe Mine. iar Eu ili

r{
in edi;ia de Ia 1805, versctul este: ,,$i Petru, luAndu-L la o parte, a inceput a-I sta
impotrivi, zicAndu-l: Milostiv fii fie, Doamne, nu va fi fie aceasta",
't in edi;ia de la 1805, in loc de ,,inapoia Mea", se gisette ,,dupi Mine".
T,\l-CUIItl:,\ SFIYIEI L\/A\(,llELII l-)[ L,{ \1,\lf]l Cipitolul 15 2q3

spun c.i nu num.1i a nu p.ltimi Eu ifi cste lic \';tim.itor, dar nici tLr nu te
\'( rput('J rrantuid,rcA irr:rrfi trrnl.r\'!'i ulrrri ll..ttinril >i. d5cmene.l, ()ricarc
alt om, fic birbat, fie fcmcie, fic s.1rac, fie bogat". $i ne arati astfel ci f:rpta
ccer buni cste lucru de bLlni v()ie, iar nu din srlii. lar lui Iisus ii urmr.rzd nu
numai ccl care il n;rtunsettc pe El Fiu al lui Dttr.unczeu, ci gi cel care
trcce prin toatc greutdlrle gi pc acelca;i le sufcr.l'6.
Si spune ,,si se lepede de sine", aritdrrcl cea de sivArgit [desdvirgiti]
lepadare. a cugctului trul-rg5c, aelici rlefirnrarca dl: sine. I)recum ne-am
obignuit si zicenr: ,,Cutare s-a lepir'lat c1e cutarc, adici nu-l mai are de
prieten sau cunoscut". Deci, in acest chip, fiecare estc dator si nu aibd fafi
de trupulsiu nici un fcl de iubirc, incit gi Crucca si-qi ia .rdic.i sa aJeaga
nloartea -, cu sArguinli ciut6rrtl mo.rrtca cca cle ocari - cii intru acest fel
era crucca la cei vechi.
,,fi si-mi urmeze Mie" zice, ,,fr('ntru ca mulfi furi gi tAlhari sunt
ristignifi, dar aceia nu sunt ucenici ai ir4ci. Deci,,,si-Mi urmeze Mie",
adici gi toati fapta cea bund si o arate [implineascil".
[Cu adevirat] ,,se leapidi de sine" 9i cel ce icri era inver;unat, iar astdzi
este infrAnat. intru acest fcl a fost Pavel, care- ,,s-a lepidat de sine", zicAnd:
,,Nu eu mai triiesc, ci Hristos triiegte intru mine" (Galnteni 2,20).
$i iarigi se cheami cil ,,ia Crucea" cel care s-a ornorAt gi ,,s-a ristignit"
pe sirrc lurnii (Cs[ etti 5, 24) .
Ci cine va voi si-9i scape sufletul il va pierder:; iar cine i9i va
16, 25:
pierde sufletul pentru Mine il va afla.
ilb, 15) Ntarcu ti, 35 | | 'uca 9,24;17,33 | loan 12,25
[Acurn] ne indeanin.l pe noi Ia mucenicic. Deci, igi,,afli" sufletul sdr-r
in viala aceastil - adici ,,il mAntuiegte" din moartc muceniceasca - cel
care se lcapidti tle Hristos, prierzAnrlu-gi r.uai prc urmi suflctuMarigi,,igi
pierde sufletul" - insi pentrlr Hristos c€.i carc-L va mdrtr.rrisi pe Dansul
9i care ipi va gi ,,afla" sufletul intru ncstriciciune;i in r.'iali vegnici.
16,26-27:Pentru ci ce-i va folosi omului, daci va cigtiga lumea in-
treagirn, iar sufletul siu il va pierde? Sau ce va da omul in schimb pentru

r' Ccl care rabdi to.rtr. lr('cazulilc ;i pngonirilc pt'rrtru rrunrcle lui Hristos, urme;rz.i
L)omnului, p,itimindu-le pc cele asemenea, intru d.rnrl lui Dumnezeu.
I ln edilia dc ia 1E05, in loc dc .,va voi si-9i scape sufletul il va pierde", st'gisepte
,,va vrea si-9i mintuiasci sufletul siu pierde-l-va pc'eI".
'' in cdilia .1e l.r 1805, in loc ,.1c ,,pentru ci ce-i va folosi omului, daci va cAgtiga
lumea intreagi", se gis(')te ,,ci ce folos este omului de ar dobindi lumea toati".
 294 Capitolul 16 SFANTUL TEOFILACI ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

sufletul siu? (27) Cici Fiul Ornului va si vini intru slava Tatilui Siu, cu
lngerii SIi; 9i atunci va rtrspliti fieciruia dupd faptele sale.
(16,26) Psalm 8,7-B / Marcu 8, 36 / Lu.a 9,25 (15,27) Psalm 27, 9.6:57,70 l Pilde 24.12l
Ier€mia1Z10;32,19/Iezechiil33,20lDaniil7,70/Zahaia74,5/Sirah17.18/Matei25.31/
Marcu 8, 38; 13, 26 / Luca 9, 25 / Romani 2, 6 / 2 Corinteni 5, 10 I Apocalipsa 2,23;79,74
Sd zicem aga: ai dobandit lumea toati, dar ce folos este a fi trupul
intru desfitare, daci sufletul se aflA reu? Este ca gi cum stSpana ar p;rta
haine rupte, iar slujnicele ar purta vegminte luminoase. Pentru ci, in veacul
ce va se fie nu poate si dea cineva nimic in schimbul sufletului siu. Aici
poate sd dea lacrimi, suspinuri, milostenie, iar acolo - nimic. Cici Judecdtor
nemitarnic il va primi/ care judeci pe fiecare dupd lucruri [fapte]. $i va fi
Iatulci Fiul Omului] infricogitor, cdci va veni ,,intru slava Sa" dimpreuni
,,cu Ingerii" (a. Matei 25, 31; Marcu 8, 38), iar nu defAimatlq.
16,28: Adevlrat griiesc voui: Sunt unii din cei ce stau aici care nu
vor gusta moartea pini ce nu vor vedea pe Fiul Omului, venind in20 lm-
pirifia Sa. ('16,28) Matctt 8,39 lLtucag,27
A zis ci ,,Fiul Omului va si vie intru slava Sa". Deci, ca sA nu fie ei
neincrezetori fafd de aceast4 le spune cd sunt unii de fali care, pe cAt este
cu putinta, vor vedea intru Schimbarea la falA slava Venirii de a doua
Inci arati gi intru ce fel de slavd vor fi cei ce pentru DAnsul pitimesc,
cd precum a strilucit trupul Lui atunci, ag4 dupd a lor mdsur4 vor streluci
Sfintii atuncea" $i acoperit arati aici pe Petru gi pe Iacov gi pe Ioan, pe care
i-a luat in munte ti le-a ardtat Impdr5jia Sa - adicd starea ce va si fie -,
intru care [slavd] va sA vie ii Ei Insugi gi intru care drep]ii vor streluci.
Deci, zice cX ,,unii din cei de fafd nu vor muri, pane nu Md vor vedea
schimbAndu-M d la fald". ins5 vezi ci cei care stau [s-au statomicit] iniru
i lucrul cel bun gi sunt intemeiafi. aceia vdd pe Iisus mai cu strelucire
I
schimbAndu-Se la fali gi sporesc pururea in credinld gi in porunci.
I

p
Sfdnhrl Simeon Noul tolog ne descoperd ti noud din taina veacului ce va si fie: ,,Va
vmi cu slavd multe 9i cu puter€ (Matei 24,30) preadoritul gi preadulcele nostru lmpirat 9i
Dumnezeu Iisus Flristos, ca si judece lumea pi si dea fieciruia dupd faptele lui (Matei16,27).
Dupd acee4 a9a cum intr-o case marc, sau in palatul impdritesc sunt multe loc.uri de odihni 9i
de locuit pi in amAndoui aceste feluri de locaguri preadumnezeiegti este o mare felurime, aga
va face gi in noua creaFe multe impe$iri, dAnd fiecdruia mogtenirea lui, dupi vrednicia lui 9i
strdlucirea gi podoaba ce i se cuvine pe temeiul virtufilor ti faptelor lui. Dar, pentru cd ei vor fi
duhovnicegti gi strivezii ti uniti cu acele dumnezeiegti locaguri gi locuri de odihnd, lmprirdgra
Cerurilor le va fi o singure locuinli gi aia se va ardta tuturor dreplilor gi nu vor vedea decAt pe
Imperatul pretutindeni. El va fi in fala fiecdruia gi fiecare in fata Lui ii va lumina in fiecare 9i
fiecare va lumina in El. Vai, insd celor ce se vor afla atunci in afara casei aceleial" (Filtalia
rominensci, vol.6,Intiia cutdntare momh, ed. IBMBOR, Bucure 9d,7977, pp. 1471,44).
r ln edifia de la 1805, in loc de ,,venind in", se ges€tte ,,viind intru".
 295

Captrolur 17
Schinbarea la fafd. Vindecarea lunatict ui. A doua uestire a PatimiLor.
Darea pentru tennlut

17, 1": $i dupi gase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru 9i pe Iacov 9i pe
Ioan, fratele lui. (17, 'l') Marc'u9.7-2 / Lu.a 9. 28

Aceasta nu este impotriva celor ce se spun la Luca - ,,iar dupi cuvin-

tele acestea, ca la opt zile..." (Luca 9, 28). Pentru cd Luca a numirat gi
prima zi gi pe cea din urmd, intru care s-au suitin munte, iar Matei, numai
pe cele din mijloc.
$i l-a luat pe Petru, ca pe cel care-L iubea pe EI, pe Ioan ca pe cel ce era
iubit de DAnsul, iar pe Iacov ca pe cel ce era ti el rAvnitot Si dintru aceasta
este ardtat ce Iacov avea rAvnd, cici a figddult si bea ,,paharul" [Domnului]
(Matei 20, 22) gi a fost omorat de sabie din porunca lui Irod, pentru a le
face pe plac iudeilor.
17,1b-2: $ii-a dus intr-un munte inalt, de o parte'?. (2) $i S-a schimbat la
fa!i, inaintea lor, 9i a shilucit fafa Lui ca soarele, iar vegmintele Lui s-au
ficut albe ca lumina.
! Marctt 9,2-3 I Luca 9,29 / Ioan 1, 14 / 2 Petru 1, 16
(17,1b) Marcu 9,2 / Ltca 9,28 (17,

,,ii suie in rnunte inalt"3, aritAnd cd dacd nu se va indl'a omul, nu se

face vrednic de asemenea vederi. Iar,,deosebi" i-a dus, pentru ci ar.ea
obiceiul Hristos ca pe cele mai sldvite minuni sd le facd intru ascuns, ca nu
cumva fiind vdzut de cei mulli ca un Dumnezeu, si se socoteascd [creadd]
cd duoi nilucireeste om.
Tu auzind ,,schimbarea la fafi", sd nu crezi cd a lepidat atunci trupul,
cdci trupul a rdmas intr-a sa alcdtuire; ci 9i fafa gi hainele Lui s-au ard,tat
mai strilucitoare, fiindcd Dumnezeirea a aritat ceva din razele Sale - 9i
aceasta pe cAt au putut ei si vad5. De acee4 a numit mai sus ,,schimbarea

I in edilia de la 1805, titlul capitolului este. ,,PL'ntru Schinrbarea la fald a lti Hrtsttts
Ptntru cel lunntic. Pttttru cei cc ceraau didralmre".
r ln edi;ia de la 1805, in loc de,,$i i-a dus intr-un munte inalt, de o parle", se
g;se9te,,ti i-a suit pe dAngii in munte inalt, deosebi".
l Dupi tradilie, muntele pe care Mantuitorul Hristos S-a schimbat Ia fald inaintea
ucenicilor este Taborul. Acest munte se afld la 10-11 kilometri sPre rasarit de oragul
Nazaret. SfAntul Apostol Petru, ca unul din cei trei trcenici care a vSzut schimbarea la
fafd a Domnului, il numepte ,,muntele cel sfint" (2 Petru 7,'17-'18) - Dictronurul Noului
Testament, ed. cit., p. 573.
 SFANTUI- TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

la fa1d" ,,lmpirifie a lui Dumnezeu" (Matei 76,28), tiind,cir a descoperit

negreita putere gi a aretat ca este Fiu adevdrat al Tht5lui, iar negrdita
strilucire a fefei lui Iisus arita slava S4 dintru Venirea cea de a doua.
17,3: $i iati, Moise gi llie s-au aritat lor, vorbind cu El{.
fl7,3) Marcu 9,4 / Luca 9,30
vorbeau impreund? ,,Despre iegirea Lui", zice Luca, pe care avea
$i ce
sd o implineascd in Ierusalim ( Luca 9, 30-31), adici despre Cruce. $i pentru
ce Moise 9i Ilie s-au ardtat? Ca sA se arate cd El este Domn gi al Legii gi al
Proorocilor, al viilor, dar gi al morfilor. Ci Ilie este Prooroc ai incd este viu
(4 Regi2,l1), iar Moise este detitor de Lege, gi a murit (Deuteronom 34,5-O.
Inci gi pentru a se vedea ci nu este impotrivnic Legii, nici lui Dumnezeu, cd
Moise n-ar fi vorbit cu Cel Care se impotrivea legilor lui, nici rAvnitorul Ilie
nu L-ar fi suferit pe El, de ar fi fost impotriva lui Dumnezeu. Si s-au ficut
acestea gi ca sd se dezlege [risipeascS] pdrerea celor care-L numeau pe El
,,Ilie" sau ,,unul dintre Prooroci" (Matei 16, 14).
Dar, de unde au cunoscut ucenicii ce erau acegtia Moise gi Ilie? Cu
adevirat, nu din icoane, de vreme ce atunci a face icoane se pdrea oamenilor
a fi lucru pdgAnesc. Se vede cd din cuvintele lor i-au cunoscut pe ei, ci
poate Moise va fi zis: ,,Tu egti Acela a Cirui Patimi am inchipuit-o mai
I
inainte, injunghiind mielul 9i Pagtele sdvArgind" (lepire cap. 12). Iar llie:
I ,,Tu egti Acela a Cirui Inviere mai inainte am inchipuit-o inviind pe fiul
viduvei" (3 Regi 17,22), gi altele ca acestea.
Deci ardtAndu-i pe acegtia Idoi] ucenicilor, IDomnul] ii inva]d pe ei sI
le urmeze lor. Ca si fie blAnzi ca Moise gi poviluitori de noroade. $i sd fie
ca Iiie rAvnitori gi neinduplecali cAnd vremea va chema $i gata a suferi
necazuri, precum acegti4 pentru adevir.
17,4: $i, rispunzAnd, Petru a zis lui lisus: Doamne, bine este si fim
noi aici; daci voiegti, voi face aici trei colibe: fie una, gi lui Moise una,
si lui Ilie una. ('17, q Marc]u g, 5 I Luca 9, 33

Petru, nevoind ca sd phtimeascd Hristos, dintru multa dragoste spune

cd este bine a petrece acolo gi sd nu Se pogoare, ca si nu fie omorAt. ,,Chiar
de ar gi veni cineva aici, ii avem pe Moise 9i pe Ilie, care ne vor ajut4 ceci
Moise i-a biruit pe egipteni (le;ire cap.14,), iar Ilie a pogorat foc din Cer
(3 Regi 18,38;4 Regi 1,10); deci, gi impotriva vrijmagilor celor ce vor veni
aici, asemenea vor face".
Iar acestea din multd fricd le grdia [Petru] - precum zice Luca -,
,,negtiind ce griiegte" (Luca 9, 33). Cdci, sau neobignuinla l-a inspdimantat
rlnedifiadela 18o5, in locde,,vorbind cu El", se gdsegte,,vorbind impreunicu DAnsul"

't
TALCUIREA SFINTEI EVANGHEL]I DE LA MATEI Capitolul 17

pe el, sau cu adevArat nu gtia ce grAia, fiindce voia ca Iisus sd petreace in

munte fi sd nu Se pogoare de acolo gi sd pdtimeasce pentru noi. Ins5,
temAndu-se sd nu pard indrizne|, zice ,,daci voiegti".
Vorbind el inci, iati un nor luminos i-a umbrit pe ei gi iati glas
17, 5;
din nor, zicAnd: ,,Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care5 am binevoit; pe
Acesta ascultafi-L". (l7, 5) Deureronom 18, 1s / tsaia 42, 1 / M atei 3, tz I
L]uca 3,22;9,35 I loan 5, 32 / Faptele Apostolilor 3, 22 / 2 Petru 1, 17
,,O, Petre! Tu vrei sd se ridice colibe fdcute de mAini omenegti!" Iar
Tatil, altd colibd neficuti de mAnd, ,,norul" il pune impre.jur, ar5tAnd ci
precum El, Dumnezeu fiind, S-a aritat in ,,nor" celor de demult, a9a gi
Fiul Lui [Se arati]. Si ,,norul" de acum este ,,luminos", iar nu intunecos
ca gi cel de demult, din Scriptura cea Ve che (lerire 19,16,18),pentru cd nu
voia sd infricogeze acum, ci si invefe6.
$i ,,din nor" se aude glasul, ca se arate c.1 de la Dumnezeu era. Iar
ceea ce zice: ,,intru Care am binevoit", inseamni ,,intru Care Md odihnesc
9i imi place [a petrece]". inci inva;i: ,,.Pe Acesta ascultati-L> gi, degi
voiegte a Se ristigni, nu v.i impotrivifi [voii] Lui".
17,6-8: $i, auzind, ucenicii au cizut cu fala la pimAnt si s-au spii-
mAntat foarte. (7) $i Iisus s-a apropiat de ei gi, atingAndu-i, le-a zis:
Sculali-vi gi nu vi temefi. (B) $i, ridicindu-gi ochii, nu au vizut pe
nimeni, decAt numai pe Iisus singur. l
i

(17, 5) lrd,ecitori,73, 2O I Lu,ca 9,341 2 Petru 1, 1 (17, 7) Daniil 8, 18 fl7. E) Luca 9, 36

Ucenicii, nesuferind strilucirea norului, nici puterea glasului, ,,au
cizut la pimAnt." $i ochii lor erau ,,ingreunali de somn". Iar Luca numegte
,,somn" multa intunecare a minfii, din pricina [negriitei] vedei (Luca 9, 32).

t in editia de la 1805, in l<x de,,in Care", se gdsette,,intru Care".

" Cuviosul Nichita Stithatul scrie aici: ,,Celor ce au spodt in credinti, ca Petru, au
i
ajuns Ia nidejde ca Iacov gi s-au desdvirgit in iubire ca loan, Domlul li Se schimbi la
fa1d, urcAndu-Se pe muntele inalt al cunottinfei lui Dumnezeu (a.l teologiei). fi ii
lumineazi, ardtAnduli-Se 9i infifigAndu-li-Se ca Cel Care e CuvAntul curat, asemenea
soarelui, iar prin infelesurile infelepciunii tainice li Se face strilucitor ca lumina. fi i

CuvAntul Se aratd in acegtia stind in mijlocul Legii 9i al Proorociei, unele legiuinduJe 9i

invd|6nduJe, iar altele descoperindu-le din vistieriile adArrci gi ascunse ale infelepciunii,
ba uneori mai inainte vizand ti mai inainte vestind. Pe acegtia ii gi umbregte Duhul, ca
un nor luminos gi un glas de tainicd cunogtinti a lui Dumnezeu vine dh acel nor la ei,
invdlindu-i taina Dumnezeirii in trei ipostasuri 9i spunindu-le: "Acesta este v6rful Meu
cel iubit al cuvAntului desivArgirii, intru care bine am voit; fifi lvlie fii desivirgifi in Duh
desevartib," (Filocalia rom|neasci, vol,6, Sutn u trcia a capatelor despre cunoptintd, cap 52,
ed. IBMBOR, Bucuregti, 7977, p. 329).
2e8 Capitolul 17 SFAN I u_-L TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

$i pentru ca nu cumva, petrecand multe vreme in fricd, sd piardi amintirea

celor vezute, ii ridici pe ei IDomnul] gi-i imbirbdteazd gi-i face indrdznefi.
$i Se afld [aratd] numai Iisus singur (Luca 9,36), ca sd nu socotegti cA
pentru Moise sau pentru Ilie a fost glasul, ci pentru El, cici El este ,,Fiul".
17, 9: $i pe cand se coborauT din munte, Iisus le-a poruncit, zicind:
Niminui si nu spunefi ceea ce afi vizut8, pini cind Fiul Omului Se va
scula din morti. rl7. 9) Marcu 8, 30; 9,9 | L!.a 9,72
Din smerenie le poruncegte 1or nimdnui sd nu spuni.lnci gi pentru ca
si nu se sminteasci cei care - auzind unele ca acestea - II vor vedea mai
pe urrne ristignit gi sd nu-L socoteasce pe El ingeldtor gi ci dupi nilucire
a ficut accle dumnezeiegti lucruri [minunil.
Iar tu, cunoagte ci ,,dupi sase zile" (Matei 17, 1) - adicd dupi ce va
trece aceaste lume care s-a zidit in gase zile (Facere 7,31) -, va fi vederea
lui Dumnezeu. Ci de nu te vei ridica mai presus de lume gi nu te vei
indlta,,in munte", nu vei vedea lucrun lurninate, nici ,,fala lui Iisus" -
adicd Dumnezeirea -, nici ,,hainele Lui" - adicd trupul. Atunci vei vedea
,,pe Moise si pe Ilie vorbind cu lisus", cd Legea gi Proorocii gi lisus - una
grdiesc ai se unesc.
Deci, cAnd vei afla pe cineva tdlcuind luminos inlelesul Scripturii, tu
cunoatte cd luminos vede ,,fa!a" lui Hristos. Iar dacd gi cuvintele Ie
descoperd gi le lumincazd, acesta gi ,,hainele" lui Iisus ,,albe" le vede,
cdci haine ale inlelesurilor sunt cuvintele.
Dar sd nu zici ca Petru: ,,bine este si fim noi aici" (Matei 17,4), cdci se
cuvine pururea a spori, iar nu a sta [stirui] intr-o treapti a faptei bune gi a
videniei [vederii dumnezeiegti], ci a trece gi la altele.
$i ucenicii L-au intrebat, zicind: Pentru
17, 10: ce, dar, zic cirturarii
ci trebuie si vini mai t"tuirtlt"nlr",""hi
3,23 / Marei 11,14/ Marcu e, 11/ roan 1,21
IngelAnd norodul, cdrturarii spuneau ci Acesta nu este Hristos, cici
de-ar fi fost El [Mesia], ar fi venit Ilie mai inainte, negtiind ei ci doui sunt
Venirile lui Hristos. Dintre acestea, Venirii celei dintAi i-a fost inaintemer-
gdtor Ioan, iar a celei de-a doua ii va fi Ilie; acest infeles il tAlcuiegte Hristos
ucenicilor. Ci auzi:
77, 1-1-13: larEl, rispunzind, a zis: Ilie intr-adevir va veni gi va ageza la
loc toate. (J2) Eu insi vi spun voui ci Ilie a 9i venit, dar ei nu l-au cunoscut,
?
in edifia de Ia 1805, in loc de ,,se coborau", se gisettc ,,se pogorau .

o
In edi;ia de la 1805, in lcx de ,,ceea ce aii vizut", se gdsette .,vederea aceasta"

*'
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 17

ci au ficut cu el cAte au voi! aga gi Fiul Omului va pitimi de la ei. (i3)

Atunci au infeles ucenicii ci Iisus le-a vorbit despre Ioan Botezitorul.
('17, 11) Maieahi 3,24 | Lu(a 1, 16 / Faptele Apostolilor 3,21 (17,1? Mast9,12 (17,1 Mak]i7q3,7O
ZicAnd cd Ilie ,,va veni", aratA c; incd n-a venit, dar va veni ca inain-
temergitor al Venirii celei de a doua gi ,,va ageza la loc toate", adici va in-
toarce la credinla lui Hristos pe toli iudeii care se vor afla atunci ascultdtori,
ca gi cum agezAndu-i pe ei - care erau cdzuli - intru mogtenirea pirinteascd.
Iar zicAnd cd ,,Ilie a 9i venit", il aratd pe inaintemergatorul Ioan. $i zice:
,,au ficut cu el cAte au voit", ornorAndu-I, cdci pentru cd l-au iisat ei Iiudeii]
pe Irod si-l omoare/ degi l-ar fi putut opri, [pentru aceea] ei l-au omorAt.
Deci atunci, mai strdbdtdtori [iscusifi la minte] fdcAndu-se ucenicii, au
infeles cd pe Ioan l-a numit ,,Ilie", fiindcd el a fost inaintemergitor al Venirii
celei dintAi, precum Ilie va fi [inaintemergitor] al Venirii celei de a doua.
77,74-75: fi mergind ei spre mulfime, s-a apropiat de El un om,
cizAndu-I in genunchi (15) 9i zicind: Doamne, miluiegte pe fiul meu, ci
este lunatic 9i pitimegte riu, cici adesea cade in foc ai adesea in api.
(17, 70 Marctt 9,74,77 I Luca 9,38 ('17,15) Marcu 9, 1E, 22
Acest om se aratA a fi foarte necredincios gi din cele zise cdtre el de
Hristos: ,,O, neam necredincios", dar gi pentru ce-i prihdnegte [invinuiegte]
pe ucenici, [dupi cum se vede mai departe].
Oare, luna pricinuia acestea? Nu, ci diavolul, pAndind cAnd era luna
plini 9i atunci ndvdlind asupra lui fdcea si fie hulite lucrurile lui
Dumnezeu, ca ti cum ar fi pricinuitoare de rdu.
Iar tu, inlelege gi ci ,,cel firi de minte [nebun] se schimbi ca luna",
dupd cum este scris (Sirah 27, 17), adicit uneori ardtandu-se mare intru
fapta buni, iar alteori mic fdcAndu-se gi pierind [prin fapta rea]. Deci, acesta
este ,,lunatic" gi ,,cade 9i in foc" - adicd intru focul mAniei gi al poftei -,
,,9i in api" - adicd intru valurile vielii celei cu multe griji, intru care este
leviatane diavolul (loa 41,1), adicd cel care impArateFte in ape. Au, doari,
nu sunt valuri unele peste altele grijile bogafilor?
17 , 76-78: $i l-am dus la ucenicii TIi
si-l vindece. (17) Iar
gi n-au putut
Iisus, rispunzind, a zis: O, neam necredincios 9i indiritnic, pAni cAnd voi

' [1805] ,,Leviatan" este un cuvint evreiesc ;i inseamni ,,balaur". insa nu toate
neamurile de balauri sunt numite cu acest cuvant, ci numai cele care il arata gi-l numesc
in chip osebit pe diavol. Pentru aceast4 in cartea lui Iov (41, 1), unde se spune: ,,Pofi tu
si prinzi leviatanul cu undifa?", talcuitorii inleleg prin ,,leviatan" pe balaurul-diavol
care a hselat-o pe E"'a"
 Capitolul 17 SFANTLJ L ]'EOFILACT ARI IIEPISCOPUL BULGARIEI

fi cAndvi voi suferi pevoi? Aduce!i-l aici la Mine. (18) $i Iisus

cu voi? PAni
l-a certat gi demonul a iegit din el si copilul s-a vindecat din ceasul acela
( 17, 75) Lttca 9, 40 ( 17. l7) Marcu 9.19 ( 17. 13) Lucr 9. .12

Vezi, cum accst om arunci asupra ucenicilor gregeala necredinlei sale,

spunAnd ci sunt neputinciogi sprc vindecare?10 Deci, Domnul il rugineaza
pe el pentru ci-i prihinegte [invinuiegte] pe ucenici, zicAnd: ,,O, neam
necredincios!" Adici ,,nu intr-atat este grcteala neputinlei acelora, cAt este
a necredinlei tale, cdci mult.1 fiind [necredinfa ta], a biruit pe cea pu]ind
putere a lor". Si certAndu-l pe acel4 pe tofi de obgte ir mustri, gi pe cei ce
stiteau [erau] impreuni [cu El] gi pe cei ce nu cred.
Iar zicAnd ,,pAni cAnd voi fi cu voi?", aratd cd poftegte Idoregte] Patima
de pe Cruce gi despirfirea dc dAngii, cici zice: ,,PinX cAnd voi petrece cu
cei ce Mi ocdrdsc Ai cu ccr necredinciogi?"
,,Si Iisus l-a certat". Pe cine? Pe cel cc se indricea la luni plini. Din
aceasta se vede ci gi'el, necredincios fiind, pentru necredinfa lui s-a ficr,rt
siegi pricinuitor de drac.
17,19-21-: Atunci, apropiindu-se ucenicii de lisus, I-au zis de o parte:
De ce noi n-am putut si-l scoatem? (20) I* Iisus le-a rispuns: Pentru
pufina voastri credinfirl. Cici adevirat griiesc voui: Daci vefi avea
credinfi cAt un grlunte de mustar, veli zice muntelui acestuia: Muti-te
de aici dincolo, gi se va muta; si nimic nu va fi voui cu neputin!5. (21)
Dar acest neam de demoni nu iese decAt numai cu rugiciune 9i cu post.
(17,19) Marcr,9.2a (17,19)lov 9,5lMatei21,27 /Mar'1't9.23;11,23 /Ltr(n17.6 ( 17.19) Marcu 9,29
S-au ternut Apostolii nu cumva sd fi picrdut darul ce li s-a dat lor
asupra dracilor De aceea, temAndu-se, ,,de o parte" Il intreabi pe El. lar
Domnul, ca unora care nu erau de sivirgit [desdvArpiti], le zicc: ,,"Pentru
necredinla voastri", cdci de-ali fi avut fierbinte ti calduroase credinli,
1

chiar mici de s-ar fi pirut, ali fi isprivit pe cele mari".

I Iar cd au mutat Apostolii munli, nic.lieri nu este scris, insi este cu
putinli sd fi mutat gi sd nu se fi scris, cd nu toate s-au scris (loan 21, 25). $t
I
intru alt chip [in]elege]: n-a fost nevoie, de aceea n-au mutat, dar altele
mai mari au ficut. Dar, vezi gi Domnul ce zice: ,,VeJi zice muntelui acestuia
<rnuti-te!" - pi atunci cAnd veli zice, dc inclati se l'a muta". Dar Apostolii
n-au zis, cici n-a fost nevoie gi de aceea nu s-au mutat munlii. Cici dc-ar
fi zis, cu adevirat s-ar fi mutatr2.
ro
Adici ucenicii n-au putut si-i virdecc copilul.
11
ln edilia de la 1805, in loc de ,,Pentru pulina voastri credinfi", se gisegte ,,Pentru
necredinla voastri".
r2O minunea mutdrii unui muntee pomenit.l in viafa Sfintului Marcu de la Muntele
Fricesc (vezi Pro[ongeb,in ziua a cincca a lunii aprilie, Craiova, 1991, pp. 65,1-658).
 "",,1j:ifF 'i'e'5

TALCUIITEA SFL'-TEI EVANCItELIIDE LA l\'lAl El Capikrlul 17

Iar ,,acest neam" - adici al dracilor - prin ,,rugiciune gi Postire" se

scoate. Ci se cuvine ca gi cei care se indricesc nlai vartos si posteasc;, dar
g1 cei ce vor sd-i tdmiduiasci Pe ei, cdci atunci rugiciutlea este rugiciune
cand nu cu belie, ci cu postire se face.
$i si inlelegi gi aceasta: toatd credinla este ,,griunte de mugtar", micd
fiind socotiti pentru ,,nebunia propoviduirii" (1 Corinteni7,27), dar dobAn-
tlind pimint bun, copac mare se face. Iar inhtt acest coPac, ,,Pisirile cerului"
- adici gAndurile care zboari pe SusL'- ,,se siligluiesc" (Mntei 13,32).
Deci, cel care are toati creclinfa poate zice muntelui ,,mut5-te", adici
dracului. Iar acestea zicAnd, :rr.lta ci dracul a iesitr{.
17 ,22-23: Pe cAnd stribiteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va
si fie dat in mAinile oamenilor. (23) Si-L vor omori, dar a treia zi va invia.
$i ei s-au intristat foartel (17, 22) \Iarcu a,3! 9,37;10,33 I L\tca 9,22, M;24,7
( li.
lsaia 53. 6 / lvatei 16, 27;20,79 I Luca 9,22
23)
Adcseori, mai inainte le spune despre Patirnd, ca sd nu socoteaxd fcugete]
ci cd pdtimegte fird voie. Inci gi ca sii-i obignuiasci pe ei [cu gAndul acesta] 9i
sI nu se turbure cind se vor sivArgi Patirnile pe neatteptate. Dar cu cele de
intristare impreune.rzd pe cea de bucurie, Ispunirrdu-le] ca va invi.r
17,24-25": Venind ei in Capernaum,-s-au apropiat de Petru cei ce
strAng darea [pentru Ternplu] si i-au zis: Invilitorul vostru nu plitegte
darea?i5 (25) Ba, da! - a zis el. f1;, 2l) le;ire 30, 13
Dumnezeu a voit ca in locul cclor intii-niscufi ai evreilor si se
afieroseasci Lui seminlia lui Levi (Nunuri 3,12) gi, numirindu-se, s-a aflat
seminlia lui Le"'i douizeci pi doui dc mii (Nirrre ri 3,39), itrr cei intAi-ndscufi,
doudzeci gi doui de mii gi doui sute gaptezeci gi trei (Ntrtrterr 3,'1.1). Deci, in
locul accstor intAi-ndsculi, care prisoscau peste numirul serninliei Iui Levi,
. Adici, se in.rl|i la Dumnezeu.
It Sfintul Petru D.rmaschinul ii invali pc cci ce vor si clob.indeasci des.ivir;irear
.,Dacd toatd tinta omului estc si plac.I lui Dumnezetr, il va invila [)umnezeu irrsuyi vrrra
I-ui, incunogtinlindu-l fie prin infelegcre, fie pril vrcun om sau prin ScriPturi.9i dacd
ili va tiia voile sale pe'ntru Act'la, [nstr;,,\ctlr il r';r i.lc, .i rlulrgi cu bucurie ncgriiti la
des.lvArgirc, cum nu ttie el; iar viz-and aceast.r se minureazi cunr incePe sd izvorasci de
pretutirdeni bucuIia gi cunogtinla gi cum clin tot lucrul llisegte folos. Iar Dumnezeu va
impirili in el, ca in cel ce nu mai .rre loie proprie, fiinclci s-.1 supus voii Lui celei sfinte.
$i se face ca un imFirat, irc.it orice gindepte'se si\'.irfelte firi ostcneali 9i indati cle
citre DumnezEu, Ccl ce are grijii dc dinsul. Aceasta este credinga dc care a griit Domnul:
,,Daci veli avea credinfi.. " (A4an'r' 1/, 20), 9i pc aceast.r creclinJi se zidcsc celelalte virtufi"
.

(Filocalu roniineascri, r,ol. 5, Despre nepdfinirc, ed. Humanitas, Bucurepti,2001, p. 115).

ri in edigia dc la 1805, in acrst \ erset, in loc de ,,darea", se giscate ,,didrahme".
302 Capitolul 17 SFAN'I U_L TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

a rAnduit Dumnezeu sd se dea o dare preofilor (Numeri 3,46-47).De atunci

s-a fdcut obiceiul ca indeobgte tofi cei intAi-ndscufi sd dea o didrahmit6. $i
fiindcd gi Domnul era ,,ft1tai-ndscut", dddea 9i El [darea].
$i, poate ruginAndu-se ei de Hristos, din pricina sdvArgirii minunilor,
nu-L intreabi pe DAnsul, ci pe Petru. Sau, poate., mai vArtos fau intrebat]
cu viclfgug, ca ti cum ar fi zis unele ca acestea: ,,lmpotrivnicul Legii, Das-
cdlul IInvd]itorull vostru, oare primepte a da didrahme?"
17 , 25b-25: Dar, intrAnd in casi, Iisus i-a luat inainte, zicind: Ce !i se
pare, Simone? RegiilT pimintului de la cine iau diri sau bir? De la fiii
lor sau de la striini? (26)Eli-azis: De la striini. Iisus i-a zis: A;adar, fiii
sunt scutitili.
Ca un Dumnezeu, micar cd n-a auzit, gtia ce au grdit aceia citre Petru.
Pentru aceasta, mai inainte de [a-L intreba] Petru ii zice lui: ,,Daci. impdra]ii
pdmAntului nu iau bir de la fiii lor, ci de la cei strdini, cum, dar, Impdratul
cel Ceresc de la Mine, Fiul Siu va lua didrahma?" Cd acest bir, precum am
zis mai sus, se aducea preolilor gi templului. ,,Deci daci slobozi sunt fiii
irnpdralilor celor de jos - adici nimic nu dau -, cu cAt mai vArtos, Eu?"
17,27: Ci ca si nu-i smintirn pe ei, mergind la mare, arunci undifa
9i pegtele care va iegi intAi, ia-I,9i, deschizAndu-i gura, vei gisi un statir
[un ban de argint]. Ia-l 9i di-l lor pentru Mine 9i pentru tine.
,,Dar tu, Pctre dd dajdie, ca si nu fim socotili trecdtori cu vederea gi
nebdgdtori in seamd ai Legii gi ca sd nu-i smintim. Cd nu ca un datornic
dau, ci ca si indreptez neputinla acelora".
De aici invdfim cd nu se cuvine a sminti pe ceilalli in lucrurile care nu
vatemi mantuirea noastri. Iar unde ne vdtdmim de r.reun lucru, nu se
cuvine sd ne ingrijim cd aceia fird de socoteald se smintesc.
Si ca sd arate cA este Dumnezeu gi ci stipAnegte marea, il trimite pe
Petru sI aduci ,,statirul" din pegte.
Dar ti o alt; taini inv5|im aici: cd ,,pe9tele" este firea noastri, afundati
intru adAncul necredinlei, din care apostolescul cuvAnt ne-a scos pe noi
afari, aflind in gura noastri ,,statirul" - adici mdrturisirea lui Hristos gi
cuvintele Domnului. Cdci cel care il marturisc9te pe Hristos, acela are
,,statirul" in gurd gi statirul preluiette dou5 didrahme, cdci doui firi are

to Didrahma reprezenta echrvalentul a 7-8 grame de aur sau argint.

'7 In edifia de Ia 1805, in acest
verset, in loc de,,regii", se gaseite,,impiralii".
r8ln edilia de Ia 1805, in acest verset, in loc de ,,A9adar, fiii sunt scutili", se gdseite
,,lati, dar, ci slobozi sunt fiii".

:i
'1
TALCUIREA SFIN EI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 17 303

Hristos, Dumnezeu gi om fiind. Deci, acest,,statir", adicd Hristos, S-a dat

pentru noi, pentru iudei pi pentru pdgAni, pentru drepli gi pentru Pecdtoti.
Iar cAnd vei vedea pe vreun om iubitor de argint, neavAnd nimic
altceva in ,,guri" decAt argint ti aur, cunoatte cd acesta este ,.Pegte" in
,,marea" vielii inotAnd. Iar de va afla un oarecare dascil ca Petru, acela il
va vAna pe el, scolAnd din ,,gura" lui aurul gi argintul.
Iar unii socotesc ci ,,statirul" este o piatri de mult prej, care se Sesette
in Siria. iar altii il socotesc a fi a patra parte dintr-o monedd.
304

CAPTToLUL 18
Cine este mai mare tn lmpdrdtia Ceruilor. Puterea cheilor.
De chte ori aom ierta pe aproapele.
Pilda celui ce datora zece mii de talantil

ln ceasul acela, s-au apropiat ucenicii de Iisus 9i I,au zis: Cine,

18, 1:
oare, este mai mare in2 impirifia Cerurilor?
('18, 1) Marcu 9,33-36 I Luca 9, 46:22,24
Fiindci au vezut [ucenicii] cI Petru a fost cinstit de Hristos - cici i-a
poruncit si dea statirul pentru Sine gi pentru el - gi pdtimind ei lucru
omenesc, biruili fiind de pizmd, s-au apropiat, intrebAnd pe Domnul ,,cine
este mai mare", avAnd sminteald in cugetul lor.
18,2-4: gi chemAnd la Sine un prunc, l-a pus in mijlocul lor (3) 9i a
zis: Adevirat zic voui: De nu vi veti intoarce 9i nu veti fi precum pruncii,
nu vefi intra in impirilia Cerurilof. (4) Deci, cine se va smeri pe sine ca
pruncul acesta, acela este cel mai mare ina impirilia Cerurilor.
('18, 2) Marcu 9,33-361 Luca 9,47 (18, 3) Matei 19, 14 / Marcu 10, 15 /
Luca 78.76-77 (18.D Marcu 10. 14 / 1 Corinteni 14. 20
Domnul, vizAnd ci ucenicii sunt biruili de patima iubirii de slavd, ii
smerette, aretandu-le prin pruncul cel firi de trufie calea smereniei - cici
se cuvine si fim prunci cu cugeful cel smerit, nu cu mintea cea prunceascS,
gi cu ner;utate4 nu cu priceperea.
Iar zicAnd ,,de nu vtr vefi intoarce", aratd cd din smerenie5 au venit ei
intru iubirea de slavi. ,,Deci, intru smerenia din care ati iesit, se cuvine sd
vi intoarcefi iarigi!"
18,5-6: $i cine va primi un prunc ca acesta in numele Meu, pe Mine
Mi primegte. (6) Iar cine va sminti pe unul dintr-acegtia mici, care cred

t In edilia de la 1805 titlul capitolului esle: ,,Pentnt cei ce ziceau cine cste mai nnre.
Pentru a nu sminti. Pentru pilda de o sutd de oi. Pentru certarea aproapelui. Pentru puterea de a
Iega ;i dczlega- Pentru certarea gresalei fratelui. Penlru datornicul cel cu zece mii de talanfi" .

'?ln edifia de la 1805, in acest verset, in loc de ,,in", se gisette ,,intru".

3ln edigia de la 1805, in loc de
,,9i nu vefi fi precum pruncii, nu vefi intra in impnrifa
Cerurilor", se gdsegte ,,9i si vi faceli ca pruncii, nu ve!i intra intru impirifia Cerurilor".
{ ln edi;ia de la 1805, in loc de,,in", se
€iesette ,,intru".
s
Pe care o aveau intru inceDut.
TALcUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA ]\,IATEI Capitolul 16 l0i

in6 Mine, mai bine i-ar fi lui si i se atarne de gAt o piatri de moari gi si
f ie af undat in adAncul mirii.
(18, 5) Matei 10, tlo / Marcu 9, 37 / Luca 9, 48 (18, 6) Marctt9,42 | Luca 17, 1-2 / Rom.rni 1-1, 13

,,Nu numai voi se cuvine sd vd smerifi, ci gi pe cei c.rrc sc snrcrcsc,

dacd ii vefi cinsti pentru Mine, plate veli lua. Cd pe Mine Mi primili atunci
cAnd ii veli primi pe "prunci", adici pe cei smerili".
Apoi gi impotrivi zice: ,,Cine va sminti, adici va ociri pe unul "dintre
acegtia mici,, - adici dintre acegtia care se micgoreazd pc sine gi se smeresc,
micar degi sunt mari -, mai de folos i-ar fi ca sd se spAnzure "piatri de
moari,, la grumazul lui". Aratd in chip simlit greutatea pictrei, ca si
videasci multa muncd [caznd] la care vor fi supugi cci care ocirasc;i
smintesc pe cei smerifi pentru Hristos.
Iar, tu, si infelegi 9i cd, micar pe cel ,,mic" intru adevir - adici pe ccl
neputincios - de-l ,,va sminti" cineva 9i nu-l va purta in tot chipul, r'a fi
dai muncilor [caznelor]. Cd cel mare nu se smintette lesne, ci ccl mic.
78, 7: Yai lumii, din pricina smintelilor! Ci smintelile trebuie si
vini7, dar vai, omului aceluia prin care vine sminteala
(13, 7) Inlelepciune t 12lMatei 26,24lLt cn 17, 1/ Ronrani14,13 / 1 Corinteni 11. le
Iubitor de oameni fiind, plAnge pentru lume, ca de ce.r c.rrc.rvc.r sa st:
vatdme din pricina smintelilor.
Daci ar zice cineva: ,,Dar ce nevoie era si plAngi, mai curinrl trebliia
si tindi mAna intr-ajutor", acestuia putem si-i zicem ci;i acesta estc ajutor,
a plAnge cineva [pentru altul]. Cici de multe ori pc cei pe care sfituire.r
noastrA nu i-a folosit [ajutat], pe acegtia ii folosim [ajutim] daci plingenr
pentru ei, ficAndu-i si vinl intru simfire.
Dar dacd ,,nevoie este si vini srnintelile", cum vom plrtea scilra do
ele?,,Nevoie este si vini", dar nu este ncvoie sd pierim, cici ostt. cu
neputinlX sA stdm impotriva [venirii] smintelilor. Iar prin ,,sminteli" si-i
infelegi pe cei care te impiedici de la faptele cele bune. Iar ,,lume" ii
numette pe oamenii cei de jos, care se tArdsc pe pdniint gi care cr,r lesnirt
se impiedicd.

78,8-9:Iar daci mina ta sau piciorul tiu te smintegte, taie-l gi arunciJ

de la tine, ci este bine pentru tine si intri in viafi ciung sau gchiop, decit,
avind amAndoui miinile sau amindoui picioarele, si fii aruncat in focul
cel vesnic. (9) 9i daci ochiul tiu te smintegte, scoate{ 9i arunci-l de la tine,

6ln edilia de la 1805, in aceste versete, in loc de ,,in", se gisefte ,,intru".

7
in edilia de la 1805, in loc de ,,ci smintelile trebuie si vina", se giseltc ,.ci nevoie
este si vini smintelile".
306 Capitolul 18 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

ci mai bine intri in via,ti cu un singur ochi, decat, avand

este pentru tine sA
amandoi ochii, si fii aruncat in gheena foculuiE.
(18'8)Mateis'2e-3"tT::ii',,?:?;';ililill','i,il"1i;'rl?l
Prin ,,mAni" 9i ,,picior" gi ,,ochi" si-i inlelegi pe prieteni, pe care intru
rAnduiala midularelor ii avem. Deci, dacd acegti4 prieteni de aproape fiind,
ne vatimi pe noi, se cuvine sX-i lepidim ca pe nigte mddulare putrede gi
sd-i ,,tiiem", ca nu cumva gi pe allii si-i vatdme. IncAt dintru aceasta este
ardtat ci ,,nevoie este si vinl smintelile" - adici cei care ne vatdmd -,
dar nu este de nevoie sd ne vitdmim noi. Cdci, dacd vom face precum a
zis Domnul pi vom ,,tiia" de ia noi pe cei ce ne vatdmi, chiar gi prieteni
de-ar fi, [atunci] nu ne vom vdtdma.
18 , 10-71: Yed,eli si nu dispretuifi pe vreunul dintre acegtia micie,cdzic
voui: Ci Ingerii lor, in Ceruri, pururea vid fala Thtilui Meu, Care este in
Ceruri. (11) Cici Fiul Omului a venit si caute 9i si mAntuiasci pe cel pierdut.
(1 8, 10) 7 Regi 6, 75 I Psalm 33, 8 / Iov 1, 6 / Tobit 3, 15 / Evrei 1, 14 / Apocalipsa E, 2
(18,11) Matei1o,6 | Mat.n 2,77 I Lr\.a g, 55; 19, 10 / loan 3, 17;72, 47 lTTimotei 1,'1.5
Ne poruncegte sd nu defiimdm [disprefuim] pe cei care sunt socoti]i
mici - adicd pe cei ,,siraci cu duhrtl" (Matei 5, 3) -, care la Dumnezeu sunt
mari. $i atAt de mult sunt acegtia iubili de Dumnezeu, incdt ii au pe ingeri
pdzitorl ca sd nu fie vdtdmati de draci. Cici fiecare credincios, ba mai
vArtos tot omul are ingerul siu. Iar ingerii celor mici gi smerifi intru Hristos
sunt atAt de aproape de Dumnezeu, incAt ,,pururea vid fafa Lui", stAnd
inaintea Domnului. Se vede de aici cd, degi toli oamenii au Ingeri, insd
ingerii celor pdcdtogi, ca gi cum s-ar rugina pentru neindrizneala noastrd,
nici ei n-au ind rAzneall a vedea fala lui Dumnezeu 9i de a se ruga pentru
noi. Iar ingerii celor smerili vdd fala lui Dumnezeu, Pentru ca au indrdz-
neald. $i zice inci: ,,Nu numai Ingeri au acegtia, ci Eu Insumi, pentru aceasta
am venit, ca si mAntuiesc pe cel pierdut gi sd-i fac ai Mei pe cei care de
multi sunt socotiti a fi de nimic".
suti de oi gi una dintre
78,72-14: Ce vi se pare? Daci un om ar avea o
ele s-ar ritici, nu va lisa, oare, in munli pe cele nouizeci 9i noui 9i,
ducAndu-se, va ciuta pe cea ritncitn? (13) $i daci s-arintAmpla s-o giseasci,
adevir griiesc voui ci se bucurd de ea mai multl0 decat de cele nouizeci

8 Vezi nota tAlcuirii de la Matei 5, 22c.

'qln edi;ia de la 1805, in loc de ,,vedefi si nu dispreluifi pe vreunul dintre acegtia
nici", se gisegte ,,ciutafi si nu defiimati Pe weunul dintre acegtia mai rnici"
ro
in edifia de la 1805, in loc de ,,mult", se gasette ,,vartos".

.'],.:
;,fi

TALcUIREA SFINTEI EvANGHELII DE LA MATEI Capitolul 18 307

gi noui, care nu s-au riticit. (74) Astfel, nu este vrere inaintea Tatilui
vostru, Cel din Ceruri ca si piari vreunul dintr-acegtia mici.
,,i',',:,1?.1:T,':"]"t,1'i;i::"::::,\li!',:::"'3,3
Ce,,om" a avut,,o suti de oi"? Hristos, ceci toate zidirea cea cuvAntd-
toare, ingerii gi oamenii ,,o suti de oi" sunt, al cdror Pdstor este Hristos -
Care nu este ,,oaie", pentru ce nu este zidire, ci Fiu al lui Dumnezeu. Deci,
Acesta a lisat,,pe cele nouizeci 9i noui" in Ceruri gi luAnd ,,chip de rob"
(Filipeni 2, Z) a venit si caute pe oaia cea ,,una", care este firea omeneascd gi
se bucuri pentru aceasta mai mult decAt pentru intirirea ingerilorrr.
Deci aceasta in chip cuprinzdtor arati cd Dumnezeu Se sArguiegte
pentru intoarcerea pdcdtogilor gi Se bucurd pentru acegtia ,,mai mult" decAt
pentru cei care sunt intdrifi gi statomicili intru fapta cea bund.
18,15-L7: De-|iva gregi lie fratele t5u, mergi, mustri-l pe el intre tine 9i
el singur. $i de te va asculta, ai cAgtigat pe fratele tltr. (16) Iar de nu te va
asculta, ia cu tine inci unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori si se
statomiceasci tot cuvAnhll2. (17) Si de nu-i va asculta pe ei, spunel Bisericii;
iar de nu va asculta nici de Bisericil3, si-!i fie lie ca un pigin 9i vame9.
( 18,15) Leviti< 19,77 / Sirah 19, 14 / Luca 17,3 I lacov 5,79-2o (18. 16) Deuteionom 17, 6 /

Ioan 8, 17 / 2 Corinteni 13, 1/ Evrei 10, 28 (18, i 7) 1 Corinteni 5, 11 / 2 Tesaloniceni 3, 6, 14

Dupd ce a tins [griit] cuvint foarte greu despre cei care smintesc pe
altii, acum ii indrepteazi gi pe cei care se smintesc. Cdci nu trebuie ca tu,
cel care te smintegti sd tii cu totul fdrd griji - fiindcd cel ce te smintegte pe

rt Dionisie din Fuma di urmitorul izvod de zugrivire pentru aceastd pildi: ,,Cerul
gi deasupra lui cele noui cete ingeregti, ti in mijlocul lor un scaun detert, 9i mai din jos
de el coborArea la iad a Domnului" (Erminia picturii bizqntirc, ed. cit., p. 122).
t'?ln edifia de Ia 1805, in loc de
,,ca din gura a doi sau trei martori si se statomiceasci
tot cuvantul", se gisegte ,,a prin gura a doui mirturii, sau trei si stea tot graiul".
13
in editia de la 1805, in acest verset, in loc de ,,Biserici", se gdsegte ,,sobor". CuvAntul
sobor provine in limba romAnd din slavd. De altfel, pini astizi, in limba rusi denumirea
dati locagului bisericii este aceea de sobor, cuvint care este traducerea grecescului ecclesra -
ce inseamni cdlnare. Credem ci denumirea desolor datd locagelor cregtine ilustreazi foarte
bine chipul gi cuge tul sobomicesc alBisericii. In limba roman,i, cuvintul bisericri se pare cd
are ca reddcine basilicrr, cuvint ce a fost asimilat in lirnba noastri (pril rotacizare) fie din
latjne - basilica era la romani un local de judecatd, iar dupii anul 313, impiratul Constantin
cel Marc a cedat aceste clidiri cregtinilor, pentru savArgirea cultului -, fie din greaca -
basilikri desemnAnd aceletncdperi care, incd din veacul I, se construiau in casele particulare,
anume pentru sdvArgirea slujbelor, numindu-se impdrdtesfi (basilikni). Origicurn, pAnd in
zilele noastre, in unele zone rurale dinArdeal se mai pistreazd denumirea de clelie (derivat
din grecescul ecclesrn) pentru avutul obgtesc al parohiei.
 Capitolul 18 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BUI,CARIEI

tine i;i agonisegte osAndd -, ci trebuie sI mustri pe cei care te nedreptifesc

gi te vatimS, de vor fi crettini. Cd vezi zice: ,,De-|i va gregi fie fratele
tiu", adicd creptinui. Iar de-fi va face nedreptate vreun necredincios, atunci
di-te la o parte 9i lasi-li gi averile tale, iar de este,,frate", mustriJ pe el. fi
nu zice ,,ocirdgtel", ci ,,mustri-1". Dacd ,,te va asculta", adicd se va prihdni
pe sine [se va cii], bine [ii va fi lui]14.
Voiegte mai intAi de-o parte sd fie mustrati cei ce au gregit, ca nu cumva
fiind mustrali inaintea multor4 si se facd gi mai fdri de rugine [neruginafi].
Iar daci gi inaintea a ,,doi sau trei martori" fiind mustrat, nu se va rugin4
atunci arati gregeala lui celor mai mari ai,,soborului" Iai ,,Bisericii"]. De
vreme ce unul ca acesta n-a ascultat pe ,,doi sau trei", s-a ficut neascultdtor
al Legii care zice: ,,in guru a doi sau trei martori va sta tot cuvAntul"
(Deuteronon 17,6;19,15;2 Corinteni 13, 1), de acum incolo in ,,sobor" sa se
infelepleascd. Iar daci nici de acesta nu va ascult4 atunci sd fie lepidat, ca
nu cumva din rdutatea sa sd dea gi altora.
$i ii aseamdnd pe unii ca acegtia ftati cu ,,vame9ii", ca unii care aveau
nume riu inaintea oamenilor. $i ii este mAngAiere celui nedreptalit, ca
acela care ii face nedreptaie va fi socotit ,,vameg 9i pngAn", adici picitos
gi necredincios.
Dar nurnai aceasta va fi munca [cazna] celui care face nedreptate?
Nu. Ci ascultd gi cele ce urmeazd:
18, 18:Adevirat griiesc voui: Oricite vefi lega pe pimint, vor fi legate
9i in Cer, 9i oricite veli dezlega pe pimAnt, vor fi d;;lirt"X1"r:]#,::"t;,
,,
,,DacA tu", zice, ,,cel ce-ai fost nedreptdlit il ai ca pe ,,un vameg ;i
plgin" pb cel care nedreptdfegte, gi in Ceruri va fi intru acest fel. Iar
daci il vei dezlega, adicd daci-l vei ierta, va fi gi in Ceruri iertat". Pentru
cd nu numai cele pe care le ,,d.ezleagd" preolii sunt ,,dezlegate" , ci Si
cele pe care noi, cei care am fost nedreptdfili, sau le legdm sau le dezlegim
[- adici le iertim -,] gi acelea vor fi ,,legate" sau ,,dezlegate".
lariqi griiesc voui ci, daci doi dintre voi se vor invoi pe
18, 19-20i
pimint in privinfa unui lucru pe care il vor cere, se va da lor de citre Tatil

'1
Aici Sf6ntul Maxim Mdrturisitorul ne invaJd astfel: ,,Nu intePa cu vorbe acoPerite Pe
fratele tdu, ca nu cumv4 primind gi tu cele asemenea de la el si alungi de la amAndoi starea
dragostei. Ci mergi ti mustre-l pe el cu indrdznire iubitoarc, ca imprdgtiind pricinile suPdrddi,
sd te izbdvetti ti pe tine ti pe el de tulburare gi supdrare" (Filocalia romineascd, vol.2, Apatra
suti a capetelor desprc tiragoste, cap 32, ed. Humanitas, Bucuregti, 1999, pp. 110).
b.

TALCUIREA SFINTEI EVANCFIELII DE LA NlATEI Caprtolul 18

Meu, Care este in Ceruri. (20) Ci unde sunt doi sau trei, adunali in numele
Meu, acolo sunt 9i Eu in miilocul lorls. (18.'1!]'1.toan3,22;s,14 f 1d',20) Luca 2,r,ls
Prin unele ca aceste graiuri ne adund pe toli intru dragoste, cici dupi
ce ne-a oprit pe noi de la a ne sminti gi a ne vetima unii pe al1ii, acum
grdiegte gi despre unirea cea a unora cu allii [unirea cea dintre noi]. lar
prin cei uniti nu inlelege pe cei care se adune spre riu, ci spre bine, cici
zice: ,doi dintre voi", adici ,,dintre cei care cred, dintre cei care au faptc
bune". Ci ti Ana ti Caiafa s-au unit, dar cu unire de prihanal".
$i de aceea de multe ori rugAndu-ne nu primim, pentru ci nu avcm
unire unul cu altul. 9i nu zice ,,voi fi", ci nici nu zibove-gte, nici nu intArzie,
ci spune ,,acolo sunt" - adici ,,acolo indatA Md aflu".
Si aceasta o inlelege: atunci cAnd se va ,,uni" trupul ;;i duhul gi rru va
pofti trupul impotriva duhului, atunci Domnul este ,,in miiloc''. lnc.i gi
cele trei puteri ale sufletului ,,se unesc" - cea cuvAntitoare, cei nranio.rs.i
gi cea poftitoare. Incd gi Scriptura Veche gi cea Noud ,,se unesc" aminclxrii,
iar ,,in mijlocul" lor sc afld Hristos, de amAndoui fiind propoviclr.rit.
18,21-22: Atunci Petru, apropiindu-se de El, l-a zis: Doamne, de cite
ori va gregi fali de mine fratele meu 9i-i voi ierta lui? Oare pini der;
gapte ori? (22) Zis-a lui lisus: Nu, zic !ie, pAni de gapte ori, ci pAni de
eaptezeci de ori cate u"ot"
,"lil;]l',Yilil!;',i !J:,i)ffi1ii.'.ilil,ll,liii;]li
Aceasta este ceea ce intreab.i Petru: ,,Dc cAte on de va gregi fratele, apoi
va veni la mine gi va cere iertdciune [iertare] ciindu-se, ii voi icrta lui?" Si
adaugd ,,va gregi fali de mine", pentru ci nunai pentm cele ce-mi va grc;i
mie pot s5-l iert, iar daci va gregi lui Dumnezeu, numai cel cu reinduiali
dumnezeiascd - adicd preotul - poate siJ ierte. Iar dacd imi i'a grepi i,rr cu
il voi iert4 iertat va fi, degi sunt eu om simplu, nu preot. lar cAnd zicc ,,pini
in gaptezeci de ori cite gapte", nu arati numirul iertdrilor - cici ar fi cu
totul lipsit de minte si numere cineva pAni se vor implini ,,gaptezeci de ori
cAte gapte", adici 490 -, ci aratd mul;ime fdrd de numdr, ca gi cum ar fi zls:
,,De cAte ori va gregi gi se va pocdi, iartd-i lui". Iar aceasta gi prin pilcla de
mai ios o spune, aritAnd ci se cuvine sd fim milostivi.

]s in edigia de la 1805, versetele 19-20 sunt: ,,Iarigi amin griiesc voui ci, daci doi
dintre voi se vor uni pe pimant pentru tot lucrul pe care il vor cere, va fi lor de citre
Tatil Meu, Care este in Ceruri. Ci unde sunt doi sau trei, adunali intru numele NIeu,
acolo sunt in mijlocul lor".
t" Adicd s-au unit spre sdvArpirea rautifii.
rt ln edilia de la 1805, irr aceste verscte,'in loc cle
,,pAni de", se gdsctte ,,p6ni in".
310 Capitolul 18 SFAN] U_.L TEOFILAcT ARHIEPIscoPUL BULcARIEI

18,23: De aceea, aseminatu-s-a Impiritia Cerurilor omului impirat

care a voit si se socoteasci cu slusile saleri. (18, 23) 4 Regi 4,7
Ne invald prin aceastd ,,pildi" sd iertam gregelile ficute noui de citre
cei impreuni cu noi slugi, gi mai vArtos, daci avAnd aceia trebuinla de
iertare ne vor gi indupleca pe noi. Iar a tAlcui pilda cu amdnuntul ar fi fost
numai a celui ce are mintea lui Hristos. Insi, vom indrizni gi noi:
,,impirifie" este Cuvantul lui Dumnezeu, dar nu impirdlie a unor mici
lucruri, ci ,,a Cerurilor". Deci, S-a aseminat Acesta ,,ornului impirat",
fiindci S-a intrupat pentru noi, gi intru asemdnarea oamenilor s-a ficutr".
$i ,,ia seama slugilor sale" [,,se socotegte cu slugile sale"], judecAndu-le
pe ele dupi bunitate, cdci al cruzimii lucru este pedeapsa fird de judecati.

18,24-25: $i,incepand si se socoteascX cu ele20, i s-a adus un datornic cu

zece mii de talanfi. (25)Dar neavind el cu ce si pliteasci, stipAnul siu a
poruncit si fie vdndut el 9i femeia 9i copiii 9i pe toate cate are, ca si pliteasci.
Cu ,,zece mii de talanti" suntem datori noi, ca unii care primim facerile
de bine [ale lui Dumnezeu] in fiecare zi,9i cu nimic nu-i raspldtim Lui. Cr-r
,,zece mii de talanti" sunt datori gi cei care au primit stipAnirea poporului
gi a multor oamenil, dar n-au iconomisit bine stdpAnirea.
,,Vinderea" datornicului impreund cu,,femeia si copiii" lui arati
instrdinarea de Dufirnezeu, cA acela care se vinde, al altui stapan se face rob.
Sau poate ,,femeie" inseamnd trupul, ca unul care estc sol - impreuni-
lucritor - al sufletului; iar ,,copii" - faptele care riu se llrcreazi de trup 9i
de suflet. Deci poruncegte ca trupul sA fie dat satanei sprc pierzare - adicd
bolilor sau chinurilor diavolului -, gi ,,copiii" - adici lucrurile riutililor -
si se betejeascd. Adici de furd cineva, mAna acestuia o usuci Dumnezeu
sau o ciuntegte prin lucrarea diavolului. $i iati cum ,,femeia" - adicA trupul
- gi ,,copiii" - adicd lucrarea riutilii - s-au dat pdtimirii, ca duhul si se
mAntuiasci. Pentru ci mai mult nu va mai putea fura omul acela.
18, 26-27: Deci, cdzindu-i in genunchi, sluga aceea i se inchina,
zicAnd: Doamne, ingiduiegte-mi 9i-!i voi pliti Jie tot. (27) Iar stipAnul
slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul 9i i-a iertat gi datoria.
t8 in edi;ia de la 1805, h lc,c de,,si se socoteasci cu slugile sate", se gisette,,si ia
seama slugilor sale".
roAdici ,,S-a degertat pe Sine, chip de rob luAnd, ficAndu-Se asemenea oamenilor,
gi la infili9are afl6ndu-Se ca un om, S-a smerit pe Sine" (Filipeni 2,7-81.
']o
in edilia de Ia 1tt05, in loc cle ,,si se socoteasci cu ele", se gdsette ,,el a lua seama".
'?r [1805]
Putem a spune ci fiecare om talant este, dupi cuviutul care spune ci mare
Itrcru este omul (Psdlrrt 138,13-15t.
l Al-CL:IRUA SFI\'f l:l EVA\C,llELllDI: L.{ \lAl t,l a.rf'rt. lL,l lE l'l I

Vezi putcre.r pociinlei pi iubirea d!- oaneni a lui Durnnr:zer,r?l Cacr

1,-rocirnla a ficut pe slugi sd cadi de la rar.rtate, iar col carc stii cu intemeiere
[irrddrafnicie] intru riir.ltate, nll este vrednic dc iert.rrc. lar iubirca c1c oameni a
lr,ri Dumnezer,r i-a iertat lui cr.r tottrl gi clabria, micar rieyi sluga nu iertarc de
s:ir'.1r9it [clesivirgiti]cerea, ci sorocrr. CurroaSte fcie,rici] ci l)omnul cli rnai
mult dcciit cerenr noi. Atit de mare este iubirea t1e oameni.r lui L)umnezcu.
incAt ;i ccea cc pairea rosiit cu asprnme - adica porlrnca sa sc vancla ,,sluga" cu
,,femeia ;i copiii" lur - nr.r din as;-rtirnu .r s;-r11r-1r. ;i ca si irr:pairnintc pe slLrgi
gi si-pi puni rriclejdr'a gi si sc sirguiasc.i irrtnr ccrerr'5i rLrg;imiltt'.

18, l8 30: Dar, iegind, sluga aceea a gisit pe unul dintre cei ce sluieau
cu el gi care-i datora o suti de dinari. Si punind minar' pe el, il sugruma,
zicind: Pliteste mi ce esti dator. (29.) Deci, cizind: cel ce era slugi ca 9i
el, il ruga, zicind: ingiduiegte-mi 9i ifi voi pliti tot. i.10,' Iar el nu voia,
ci, mergind, l-a aruncat in inchisoarer', pini ce va pliti datoria.
Dup.i ce a iepit ccl c;rre a fost iertat fclc stapan], ;rtunci il sugrurna pe
cel ce era impre ur-rd-slujr tor cn cl. Caci nirlcni, intru l)unrnezcu rtinrinind,
nlr este nemilostir,, ci ccl carL.,,iese" 11c la [)unrneztu 5J clintrr-r.]ce.rst.r se
instriiincaza c-lc Ill. Si atrit elc nr.rrc ii era cruzimea laccster slugil, incit
tlupi cc-i fuscserei lui iertatc m.rri tlatorii - c; ace.lsta .lr.riii cei ,.zece mii
de talanli" -, Petrtru c€'lc n1.li nrici c,it cr.ru cci. ,,o suti de dinari"r" -,
nicidccum nr: sc milostivegtt, rtie i pLrtln.t .lntiltJrt nLr tli. Si facc reestea,
cLl toilte.a ccl irnprctrnii cu e I sllrg;i ii spr.rnc acelea;r cr-rlintc prin c,rre c1 a
fost ir:rtat: ,,I ngiduiegte-mi 9i ifi voi pliti",.rnrintrnclrr-t dt'it,r't.rrt'a plir.t
c.rre s !r rrintuit Iizlravit].
15..i1; Iar celelalte slugi, vizind, deci, cele petrecute. s-au intristat
foarte 9i, venind, au spus stipinului toate cele intimplate.
Dt' aici se vecl c ci ,,celelal te slugi " - adicii lngcr ii cer ir rrp r-g1111.i-r1r1i1,,.1
cu noi -:Lrnt urAtori cle riutate yi irrbitori tlc bunat,rie. >i ,,spun" .rcestca
Domnului, ntr c.r Unuia c.lrr- lrLr )tl,r, ti c.t .,r rntt lcgr cl lngt'r'ii 5Llltt pLlrtar-
torii tlc griji.ri nogtri 5i cii sc minie ,rsupra cclor nemilosti,, i.

r: . \rllc.i, slLrr-.t ntr crte.t,-lcc.ti .il-n.rr.tr..r Jl i :

t'l
:'In.'.1i1ia .le lr !S0\. in k,,: rlc ,.pun6nd min.:" sc {ice:tr .,apucindu l '
:'ln e.iiti.r tlt'l.r 160i, in Ir,]r, ,,cizind , sl gasr'tre,,cizind l.r picioarcle lui".
:'lnc(ljfiad|l,rlsl15,inlirr1e,,1 aamncatininchisorre..!'q.r'cst| l-i tr;gat in tenniti ".
r" Nlh.r (= 5() sicli - 1.0(l(l dr,rhn.t,) li t.rL.intLrl {.-:t't)(r\r.li , l:r)l)0ilLlrahnrtr, rir.r
crar.L nrortt'rlt, ci rlenunl]ti.tlt.strmt'l,rrm(,nLl.lrant.tri .\stf(1, l)('r'tttLr.ta\t.laIlti.1(llJfr'lt!a

l-,rin c,tl,-ul mat(,n1iti.. aflnnt ,i ill.{)(l(l ,le t.rl.1ntr erarr c.chrr.rl,lrtLii .r l.rLl l,trkiL,,qr,ime
do rur (.19u.77 tt'ne ), iar l(l0 .lt, .l inari, r'ch!r llt.n trLl ,r t), 1: Lil,,LrJnr(' ,-lL' r:,- ili
1r__ _ capitolul 18 _ sFANTrr'r. rEoFrr_Acr ArtHlEr,rTellllglg4Rrll
78, 32-31: Atunci, chemAndul stipanul siu ii zise: Slugi vicleani,
toati datoria aceea ti-am iertat-o, fiindci m-ai rugat. (33) Nu se cidea,
oare, ca si tu si ai mili de cel impreuni slugi cu tine, precum si eu am
avut mili de tine? (34) $i, miniindu-se stipinul lui, l-a dat pe m6na
chinuitorilorT, pAni ce-i va pliti toati datoria. (1E, J.3) Iacov 2, 13
Pentru iubirea de oameni, Stipanul se judec.i laolalti cu sluga., ca sd arate
ci nu El, ci cruzimea slugii gi nemulldmirea l-au f.1cut sd i se ia inapoi darrrl.
$i cirrrr rl,.unciton il cld? Poate puterilor muncitoarc [ciznitoare], ca si-l
munceassci [cizneasci] vegnic. Circi ceea ce zice ,,pini ce-i va plSti toati
datoria", accasta insemneazd: ,,p6nd afunci si se munceasc.i [c.izneascd], p6ni
ce va plaiti" Dar, niciodati nu va [putea] ,,pliti datoria", adic.l munca cea
cuviincioasii cu care este dator. Deci pururea va fi muncit [c.lznit].
16, J5: Tot aga gi Tatil Meu cel Ceresc vi va face voui, daci nu vefi
ierta - fiecare fratelui siu - din inimile voastre?8.
(18, -lj.r Matei 5, 25; 6, 12 15 / Marcu 11, 25 26
zis ,,Tatdl vostm", ci ,,Tatil Meu", cici unii cn accgtia nu sunt
I'.1-a
vrcd-nici sir aib.l Tati pe Dumnezeu. Si voicgtc ca noi si iertaim,,din
inim5 , nu nunlJr dirr buze.
S.i intclegi rl..c.r Fi cai de mare rdutate este pomenirea de riu, daci intoarce
hapoi darul iui Dumnezeu. Cici, degi fdrd pirere de rdu dAruiegte Dumnezeu
daruriler Sale, insi [penhrr pomenirea de riu] s-au intors inapoi aceste;.

'- in editia cle la I []0.5, ir loc dr' ,,chinuitorilor", se gisegte ,,rnuncitorilor".

ri in edilrr dc la 1805, in loc de
,,din inimile voastre", se gdsegtc ,,din inimile voastre,
sresalele lol''
 313

CAPTToLUL 19
Despre tiesfacerea cdsdtoriei. Iisus binecuainteazd pe copit.
Tdndrul cel bogatl

lar dupi ce Iisus a sfArgit cuvintele acestea, a plecat: din

79, 7-2:
Galileea 9i a venit in hotarele Iudeii, dincolo de Iordan. (2) 9i au mers
dupi El mulfimi multe 9i i-a vindecat pe ei acolo.
(19, 1) Marcu lO,7 | Ioan 10, ,10 (19, 2) Matei L2, 15
Merge din nou in ludee4 ca sd nu spund iudeii cei necredinciogi de aici
c; petrecea mai mult cu cei din Galileea. Iardgi, dupd inr..ildturi gi dupi ce
s-au sfArgit cuvintele, urmeazd minunile, ci se cuvine noui gi si invdlim,
dar 9i si lucrim. Iar neinlelegitorii farisei, dupd ce au vizut minunile, fiind
de trebuinfi sd creadd, ei ispitesc [pe Hristos]. Cici, auzi [ce spun]:
19,3-6; $i s-au apropiat de El fariseii, ispitindu-L 9i zicAnd: Se cuvine,
oare, omului si-9i lase femeia sa, pentru orice pricini? (4) Rispunzind
El, a zis: N-ali citit ci Cel Ce i-a ficut de la incepuf i-a ficut birbat 9i
femeie? (5) $i a zis: Pentru aceea va lisa omul pe tatil siu 9i pe mama sa
gi se va lipi de femeia sa 9i vor fi amAndoi un trup. (6) A9a inc6t', nu mai
sunt doi, ci un trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu, omul si nu desparti.
(79, 3) Marc\10,2 ('19,1) Facere7,27;5,2/ Maleahi 2, 14-15 / Marcu 10. 6 (19, 5) Fn.ere 2, 2,1/
Marcu 10, 7-8 / 1 Corinteni 6, 15 / Efeseni 5, 31 (19, 6) Marcu 10, 9 / I Corinteni 7, 10
O, nebunie! Socoteau ei ca prin intrebdri sd astupe gura lui Hristos!
Cici, dacd ar fi zis [Hristos] cd se cuvine si fie ldsati femcia pentru orice
vini [pricind], il vor putea intreba de ce a zis cd numai pentru pricind de
preacuwie? (Mntei 5, 32) Iar de va zice El cd nu se cuvine sA-gi lase femeia,
Il vor invinui ca pe Cel Care legiuiegte impotriva Legii puse de Moise,
cici acela a poruncit si fie gonitd cea care este urAti de birbatul siu, chiar
fird pricind binecuvAntati (Deutero nom 24, 7 ).
Ce ztce, dar, Hristos? Arati ci a Celui Care ne-a zidit pe noi dintru
inceput ii este lucru gi punere de lege o nunti. Ci zice: ,,dintru inceput un

) in edilia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pcnfru

cei ce ou intrebat oare sa cadc sti-sr
lase fcnrcia. Pantru faurcni. Pentrtr punerea miinilor lui lisus pcste copii. Pentnr llagatul ( a
intrebat pe lisus" .

l in edifia de la 1805, in loc de,,a plecat", se gdseite,,a trecut".

3ln edigia de la 1805, in loc de,,i-a ficut de la inceput", se geseite
,,a ficut dintii".
r in edi;ia de la i805, in loc de incit", se g;sctte aceea".
,,a9a ,,pentru
114 Caprtolul 19 SFANTUL TEOFII,ACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

birbat a impreunat Dumnezeu cu o femeie, de aceea nu se cuvine ca un

birbat si se impreuneze cu mai multe femei, nici o femeie cu mai multi
bdrbali, ci sa vietuiascA ata cum au fost dintru inceput gi se nu desparti
[rupd], fdrd de socoteald, impreuna lor locuire". $i n-a zis ,,Eu, care am
ficut bdrbat gi femeie", ca si nu-i intdrAte pe ei, ci, in chip nehotdrAt a
spus: ,,Cel Ce i-a ficut".
$i atAt de plicut ii este lui Durnnezeu lucrul cel bun al insofirii, incAt a
dat voie [ingeduit] sd fie lisa]i pdrintii gi a se lipi de birbat. Dar cum se
face cdla Facere este scris cd Adam a zis cd ,,va lisa omul pe tatil siu 9i pe
mama sa" (Facere 2,24), iar aiciHristos spune ci Dumnezeu a spus aceasta?
Sd inlelegem ci ceea ce a zis Adam, de la Dumnezeu a zis pi, astfel, cuvAntul
lui Adam cuvAntul 1ui Dumnezeu este. Deci, de vrerne ce bdrbatul gi femeia
s-au ficut ,,un trup" - cici gi pentru impreunare gi pentru dragostea cea
fireascd sunt lipi;i -, pi pentru cE nu se cuvine a-gi tdia cineva trupul siu,
tot ata nu se cuvine a despdrli pe cei impreunafi. $i n-a zis ,,sd nu desparti
Moise ce a impreunat Dumnezeu", ca sA nu-i turbure [sminteasci] pe ei,
ci zice simplu - ,,omul si nu desparti", aritAnd deosebirea dintre
Dumnezeu Cel Care a impreunat gi omul care desparte.
79,7-9:Eil-au zis Lui: Pentru ce, dar, Moise a poruncit si-i dea carte
de despirfire 9i si o lase? (8) El le-a zis: Pentru invArtogarea inimii
voastre, v-a dat voie Moise sI lisali pe femeile voastre, dar din inceput
nu a fost aga. (9) Iar Eu zic voui ci oricine va lisa pe femeia sa, in afari
de pricini de desfrAnare, gi se va insura cu alta, sivArgegte adulter;9i
cine s-a insurat cu cea lisati sivArgegte adultet'.
(r e' 7) Deuteronom'h:iYfi:lii,,l
j,H.l il;1 l',1il"*;lil'iJil"'l;]iJ
Fariseii, vizAnd cd Domnul a astuPat gurile 1016, i1 aduc pe Moise in
sprijinul 1or, pirAndu-li-se ci Moise impotriva invdJiturii lui Hristos a
legiuit. $i zic: ,,Pentru ce, dar, Moise a poruncit si i se dea carte de
despirlire 9i si o lase?" Domnul, intorcAnd impotriva lor toati prihlnirea
[invinuirea], il indreptifegte Pe Nloise, ardtAnd cd ,,nu impotriva lui
Dumnezeu a legiuit el aceast4 ci dupi rdutatea voastri, ca nu din pricina
neinfrAnirii vrAnd si vi impreunali cu altele, s5 vd omorali femeile cele
dintAi flegiuite]". Ceci, cruzi fiind ei,;i-ar fi omorAt femeile de-ar fi fost

s
in edifia de la 1805, versetul 9 este: ,,lar Eu zic voui ci oricine va lisa pe femeia
sa, in afari de cuvAnt de curvie, gi va lua alta, preacurvegte;9i cine la lua pe cea lisati
preacurvegte".
'Adici. i-a lisat fdri de rispuns.
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitotul 19 315

silili line pe ele. $i a poruncit Moise si se dea carte de despdrlire celor

a le
care sunt urAte bdrbafilor lor. ,,Eu griiesc voud ci pe femeia care a curvit
este bine a o goni lalung4 lepdda] ca pe o preacurvd. ins5, daca pe cea
care-n-a curvit o va goni cinev4 i se face acesta pricinuitor de preacurvie".
Inci gi aceasta sd infelegi: cel ce se alipegte de Domnul un duh este cu
El (1 Corinteni 6,17) - gi insolire se face intre credincios gi Hristos, ci toli
un tmp ne-am ficut cu El gi mddulare in parte suntem ale lui Hristos.
Deci, bine s-a zis ci nu poate fi despirliti [rupt5] aceastd insofire, dupd
cuvAntul lui Pavel, care spune: ,,Cine ne va despirji pe noi de iubirea lui
Hristos?" (Romani 8,35) Drept aceea, pe cele ce Dumnezeu le-a impreunat,
nici omul gi nici o alti fdpture, nici ingerii, nici incepdtoriile, nici StipAni-
ile - dupi cum zice Pavel - nu le pot despdrli (Romani 8,38-39).
19, 10: Ucenicii l-au zis: Daci astfel este pricina omului cu femeia,
nu este de folos str se insoareT. (19,10) Pild.e 27,79 l1 Corinteni 7, 32
Ucenicii se turburA gi spun cd dacd pentru aceasta s-au impreunat, ca
si fie una gi nedespirlili si petreaci toata viala - incAt chiar de-ar fi rea
femei4 si nu ir:rdrizneasci si o goneascd -, nu e de nici un folos a se
insura. Cdci, mai ugor este a nu se insur4 ci a se rdzboi cu poftele cele
firegti, decAt a suferi femeie rea.
$i este numiti ,,pricina omului cu femeia", impreunarea de nedes-
pirfit. Iar unii gi aga inleleg: cd dacl aga este ,,pricina omului" - adici
dacd pricini gi invinuire va avea bdrbatul pentru ce igi leapddd femeia
impotriva Legii -, ,,nu este de folos a se insura".
19, 11; Iar El le-a zis: Nu toli pricep cuvAntul acesta, ci aceia cirora le
este dat8. ('19, 1'1) 7 Cointeni 7,2-9

Fiindci ucenicii zic cd e mai bine sd nu se insoare, Domnul le aratd ci

mare este lucrul fecioriei, dar nu poate fi de toli indreptat [dobAndit], ci
numai de cei cirora Dumnezeu le ajuti. Cici acest cuvAnt ,,[acelora ce] s-a
dat" este pus aici in loc de ,,cdrora Dumnezeu le ajuti". Si ,,s-a dat" celor
care cer! Cd zice: ,,Cere!i 9i vi se va da" 9i ,,oricine cere, ia" (Matei 7, 7-8;
Luca L1,9-L0; loan 14, 13-14).
19, 12: Ci sunt fameni
care s-au niscut a;a din pintecele mamei lor;
sunt fameni pe care oamenii i-au ficut fameni, 9i sunt fameni care s-au

7ln editia de la 1805, h loc de,,si se insoare", se geseFte,,a se insura".

3ln edilia de la 1805, versetul 11 este:
,,lar El le-a zis: Nu toli incap cuvantul acesta,
ci acelora ce s-a dat".
llh L,,frti'llrl l!r SIrr\NI UL Tll(IFILACT ARHIUPISCOPU l. BULCAItllll

ficut fameni pe ei ingigi, pentru Impirifia Cerurilor. Cine poate inlelege

si inteleagi" (l !), l: ) Isnia 56, 3 / intelepciune 3, 14 / 1 Corinteni 7, 7
Zice: ,,De prr.rfini cste irrdreptat [dobAndit] accst lucru al fcciorieil Ca
rrnii sunt farncrri clir.r pAntecele maicii lor, adici din fireasca alcituire a
trLrpului sunt ncmigcrl!i c;itrc amestecirilc [impreundrile] trupegti 9i din
.rceast.i pricini nu au trebuint.i dc infrArrare. Sunt ti allii, cei castrafi de
o.rmcni. Iar cci carc s-au ficut fameni pe ei ingigi, pcntru imparalia
('cnrrilor. nu sunt cci cale sc castrL-azd" - ci blestcmat este lucrul acesta -
. ... i ,r,.,.'i c.lr(' \t: intr.ln('az.t''.
incri pi aya sa intelegi: cste famen din fire cel care din pricina alcituirii
:a1e trtrpcgti rru este lcsnc migcat spre in'Lpreunare. trupcasce. De oameni
t'ste fiicrrt f.rrncn ccl care t-lin invdfiturar ()rneneasci tare infocarea poftei
.'clcr trrrpe;ti. I.rr ccl care se face pe sine f.rmen este cel care nu de la altul,
ci clirrtrir a sn ftiin'.i ti lruna vointi s-a plecat sprc curitie; acesta-prea bun
oste, c,r trnul care nu rle citrt'altul, ci cu vclia sa s-a pov;'uit spre Imparifia
C cnLliltrr. Sr vornc'l l)umnozcu ca ciin insigi \,oia lroastri sd lucrim fapta
cca bun;i, zic:tr: ,,Cine poate a incipea incapi" [,,Cine poate infelege si
infeleagi"]. C.ici nu silelto la feciorie, rrici nu strici insurarca [nunta],
irt.,t rrt,ti nrrril . inslr':lt' fecitrri.t.
I'j,13 Atunci I s-au adus copii, ca si-gi pun; mAinile peste ei gi sA
11:
se roage; dar ucenicii ii certau. ( l-l) Iar Iisus a zis: Lisali copiiir0 9i nu-i
oprili si vini la Mine, ci a unora ca acegtia este impirilia Cerurilor.
, l:1, I lr \larcu 10, 13 / Luca 13,.15 /19, .llr \'latei 18,3 / Luca 17, 16

\l.ricilc iyi atlucclu prurrcii ca si fie blagoslovif i prin atingerca mAirrilor

I-'.ri, rl;rr fi r'.i rirrrluial.l 9i facAnd turburarc \'€-nr'au la Dinsul. De accea,
Lrcerrricii ii opreau, irrca gi socotind cd se lricgorL'aza cinste.r invi;atortrlr.ri.
a t'l lrca ncl u-l-Se pruncii. lar Hristos, aritinc-l ci netrufia mai vartos o

primLr;te]t, zicc': ,,Lisali pruncii [9i nu-i oprifi si vini la Mine], ci a unora
ca acegtia este tmpirifia Cerurilor". N-a zis ,,a accstora [este impird]ial",
ci ,,a unora ca acestia", adicd a celor cu simplitirtc, a cclor feri riutate, a
.cl(,r lafi tlc viclc;trg [9i fiiri dc trufie].
f i incil: rlaca invirld cinova gi vin Ia el unii PunAnd intrebdri copiliregti,
sa-i primeasca ;i pc acegtia gi si nu-i oprcasci.

Irr .'.liti.r .1. l.r 1s()i, irr loc rlr' ,,Cine poate intelege si inleleagi", se
Bisr'itc ,,Cine
po.rt. it incipen incapi '

' in r..litia tlc Ia lS()5, in lt'rsctelc 1.3-1.1, in Iir cle ,,copii", s('lliscite,,prunci".
\Ji.-.i, iLr[.t':1c, Ii tstc bin( frlacut;r lipsa t]o trtrfic.
TALCUIREA SFINTEI EVANGI IELII DE LA MATEI Caprtolul lq 317

19,15-17": $i punAndu-$i miinile peste ei, S-a dus de acolo. (16) $i,
iati, venind un tAnir la El, i-a zis: Bunule inv5fitor, ce bine si fac, ca si
am viata vesnici?l2 (17) lat El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este
bun, decAt numai Unul Dumnezeu. (19, 15 ) F acete 8,74 / Ma rcu 10, 16
.18
(19,16) Marct70,77 I Luca 10, 25;18, 18 (19, 1Z) Deuteronom 6, 25 / Maicu 10, / Iacov 1, 17
Thnirul acesta n-a Venit ca sd-L ispiteasci, ci ca si se invele [indrepteze]
gi insetAnd de viala cea vegnici. Si a venit la Hristos ca la un simplu om gi
de aceea ii zice Domnui: ,,De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun, decit
numai Unul Dumnezeu". Adici, ,,dacd imi zici ce sunt <bun,, - c.l unui
simplu invdldtor -, rau zici, pentru cd nimeni dintre oameni nu este bun
cu adevirat". [Acestea le zice Domnul,] mai intAi cd suntcm 9i lesne
schimbAcioti de la bine la riu, iar apoi gi asemdnAndu-se bunitatea
oamenilor cu bundtatea lui Dumnezeu, rautate se socotegte.
79, 17t'-L9: Iar de vrei si intri in viati, pizegte poruncile. ('18) El a zis
Care? Iar Iisus a zis: Si nu ucizi, si nu sivirsesti adulter, si nu furi, si
nu mirturisegti strAmbr3; (79) cinstegte pe tatil tiu 9i pe mama ta si si
iubegti pe aproapele tiur{ ca pe tine insuji.
(19, 17b) 7llegi 2,2 / Sirah 15. 15 (i9, 18) Iegire 20, 13- 16 / Deuteronom 5, 17-20 /
Matei 5, 21 / Marcu 70,19 (19, 19) Ie;ire 20, 121 Levitic 19, l8 / Luca 18, 20
Pe cel care a intrebat, Domnul il trimite la poruncilc Lcgii, ca si nu
zici iudeii cd defaimi Legea. Dar ce lrespunde tAndrul]?
79,20: Zis-aLui tinirul: Toate acestea le-am pizit din copiliiria mear5.
I

Ce-mi mai lipsegte? ( 19, 20) Marcu 7O,20 / Luca 16, 9; 18, 21

Unii il socotesc trufap gi il invinuiesc pe tAndr de mAndrie. Cdci cum a

indreptat [a putut] el a iubi pe ,,vecinul" [,,aproapele"], de vreme ce era
i
bogat? Cdci nimeni din cei care-ti iubesc ,,vecinul" [,,aproapele"] ca pe
sine insugi nu poate fi mai bogat decAt,,vecinul" [,,aproapele"]. Iar
,,vecinul" [,,aproapele"] este omul. tiilLi

Altii inteleg altfel, anume ci tAndrul a zis aga: ,,Socotegte, Doarnne, cd I

pe acestea toate le-am pdzit. Ce inci imi rnai lipsegte?"

i

19, 21-22:Iisus i-a zis: Daci voiegti si fii desivir9itl6, du-te, vinde
averea ta, di-o siracilor gi vei avea comoari in Cer; dupi aceea, vino gi

u In editia de la 1805, in loc de

,,viafa vesnici", se gisette,.viafa de veci".
'r in edilia de la 1805, in l<r de ,,si nu sivargesti adulter, si nu furi, si nu mirturisegti
stremb-", se gisettc ,,si nu preacurvegti, si nu furi, si nu fii mirturie mincinoasS"
tl hl edilia de la 1805, in Io,- de
,,aproapele tiu", se gisette ,,vecinul tiu".
rs
in edilia de la 1805, h loc de,,copiliria mea", se gisette,,tinerefile mele".
'' in edilia de la 1805, in loc de ,,desivirgit'', sc ga"sette ,,de sivAr;it".
 318 Capitolul 19 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BLILGARIEI

urmeazi-Mir7. (22) Ci, auzind cuvantul acesta, tenirul a plecat intristat,

cici avea multe avutii. (19, 21) Matei 5, N I Marcu70,27-221
Luca 12, 33 / Fap tel e Apos tol i lor 2, 45 (19 , 2D Psahn 67,7O I Ltca 78, 23
Domnul ii zice: ,,CAte greietti ca ai indreptat Iai pdzit], dupd obiceiul
iudaicesc le-ai indreptat [e-ai pizit]. Iar de voiegti sd fii de sdvarpit
IdesdvArgit] - adicd sd fii ucenic al Meu gi cregtin -, mergi. vinde-fi averile
tale gi dd-le siracilorl8. DiJe pe toate, fari se mai opregti ca si faci neincetat
milostenie, ci cu totul sd te lipsegti de bog5fie".
9i peniru ce unii fac milostenie, dar au via!5 plini de toat5 necuriti4
zice: ,,vino urrneazi Mie", adici ii spune sd aibi gi toat; cealaltA faptd
bunile. Iar tAnirul s-a intristat cAci, cu toate ci dorea viata vesnici, adici
gras gi ad6nc era pdmantul inimii lui, ,,spinii" bogdliei il inecaserd (Mnfel
L3, 7), ,,cE.ci avea multe avufii". Cei care are puline, nu este tot atat de
mult stipAnit de ele, cdci mai cumplitd gi tiranicd este legdtura de averile
multe. $i pentru cI vorbea unuia bogat, ii spune: ,,"Vei avea comoarl in
l
Cerr, de vreme ce egti iubitor de avere"20.
1.9,23-24: lar lisus a zis ucenicilor Sii: Adevirat zic voui ci un bogat cu
greu va intra in impirifia Cerurilofl. (24) $i iartgi zic voui cX mai lesne
este sA treaci cimila prin urechile acului, decit si intre unbogat in lmpirilia
lui Dumnezeu. (1g.2 Pilde77,23lMarcu 10,23-24 / Luca 18,24 09.24) Lttca 6,24:78,25
Cat timp este bo^gat, adicl el are de prisos, iar allii n-au nici cele de
nevoie, nu va intra in ImpdrSlia Cerurilor; dar dupe ce se va scutura [lepdda]
de toate, atunci nu mai este bogat gi poate sA intre. Cici ii este cu neputin|5
celui ce are multe bogilii sd intre [,,intru lmpirigia Cerurilor"], dupd cum

t?
In edifia de la 1805, in loc de ,,vino 9i urmeazi-Mi", se gesette ,,vino, urmeazi Mie".
'3 [1805]
SfAntul Teofilact aratd cd Hristos nu-i spune tanirului sE dea cAte pufin din
averile sale s6racilor pAnd Ie va sf6rgi cu totul, ci ii spune ca indata, toate sd Ie dea gi si-
I urmeze Lui (cd acesta este infelesul cuvAntului grecesc).
lq
Adici, si aibd fapta cea bund intru plinitatea ei.
20
Sfintul Isaac Sirul tAlcuiegte ci ceea ce spune aici Domnul inseamnd aceasta: ,,Sd
te faci mort de toate avutiile tale ti ata vei viefui intru Mhe. Iegi dir lumea cea veche a
patimilor 9i aga vei intra in lumea cea noud a Duhului. Inlaturi gi dezbraci cunottinla de
multe feluri ti vicleand gi aga vei imbreca cunottinta simpli a adevdrului. Cdci, spunAndu-
i "ia crucea ta", Domnul l-a invilat se moare tuturor celor din lume. $i c6nd a omorAt in
sine pe omul cel vechi, sau patimile, i-a sPus: "Vino 9i urmeazi -Mi Mie" (Matei16,24)"
- Filocalia romineascd, vol.70, Epistola IV, ed. IBMBOR, Bucuregti,I98l, p. 479.
rr In edilia 1805, in loc de ,,Adevirat zic voui ctr un bogat cu greu va intra in
lmpirifia Cerurilor", se g5segte,,Amin zic voui ci bogat cu anevoie va intra intru
impiritia Cerurilor".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capftolul le 319

este cu neputinld ca ,,si treaci o cimili prin urechile acului". Vezi cum
mai sus a zis,,cu anevoie va intra", iar aici cd nicidecum nu este cu putinti.
Unii tAlcuiesc cuvantul ,,cimili" nu prin dobitocul numit astfel, ci
prin funia groasd pe care o folosesc cordbierii la aruncarea ancoreizz.
19, 25-26: Atzind, ucenicii s-au uimit foarte23, zicind: Dar cine poate
si se mAntuiascA? (26)Darlisus, privind la ei, le-a zis: La oameni aceasta
este cu neputinfi, la Dumnezeu insi toate sunt cu putinti.
(19, 25) Marclul0,261LuJla78,26 (19,26) Facerc \E.t4 ov 42.2 |
,eternia 32,77 I Zaharia 8, 6 / Marcu 10, 27 I Lluca 1,37:78,27
Ucenicii, fiind iubitori de oameni, L-au intrebat aceasta nu pentru ei,
cdci erau siraci, ci pentru toli oamenii.
Iar Domnul invald sd nu mhsurim mAntuirea cu neputinta omeneascd,
ci cu puterea lui Dumnezeu, cici dacd cineva va incepe a nu fi lacom2r, va
spori gi spre a le degerta [goli, lepdda] pe cele de prisos. Iar dupi aceast4
va ajunge si iepede gi cele de nevoie gi aga bine va cdlitori cu ajutorul lui
Dumnezeu.
19,27: Atwci, Petru, rispunzAnd, i-a zis: Iati, noi am lisat toate gi
]i-am urmat Jie. Cu noi, oare, ce va fi?
(19, 27) Deuteronom 33, 9 / Matei 4, 20 / Marcu 10, 28 / Luca 5, 11; 18, 28
Degi se pare ci Petru n-a ldsat oarecare lucruri rnari fiindcd era sirac,
insd sd gtii c5, intr-adevdr, a lisat gi el multe. Pentru cd noi, oamenii mai I

multi dragoste avem intru cele pufine. Iar Petru a trecut cu vederea gi l

desfitarea lumii gi fireasca iubire cea cdtre pdrinfi. Cici aceste patimi se
rlzboiesc nu numai cu cei bogafi, ci 9i cu cei sdraci.
Ce zice Irdspunde], dar, Domnul?
I

Iar Iisus le-a zis: Adevirat zic voui ci voi cei ce Mi-afi urmat
19, 28;
I

Mie, la innoirea lumii25, cind Fiul Omului va sedea pe tronul slavei

I

Sale, vefi gedea gi voi pe douisprezece tronuri, judecAnd cele douispre-

zece seminlii ale lui Israil.
(i9, 28) Inlelepciune 3,8 | Luca 22,28-30 / 1 Corinteni d, 2 / Apocalipsa 3, 21;20, 4
Oare, [chiar] vor ,,9edea"? Nu. Ci prin ,,tronuri" a ardtat cinstea cea
inaltS [pe care o vor primi]. Dar gi Iuda va tedea? Nu. Cdci zice: ,,Cei ce
Mi-afi urmat Mie", adicd cei care pAnE in sfArgit [L-au urmat].

rr Cdci aceste cuvinte in grecette

seamdnd intre ele foarte mult.
rr ln editia 1805, in loc de
,,s-au uimit foarte", se gesegte ,,s-au ingrozit foarte,,.
':{ Adicd va pune inceput, biruind imprdgtierea minfii care Iucreazl intru noi prin
,,pofta^trupului 9i pofta ochilor 9i trufia viefii" (1 Ioan 2,15).
25
In edilia de la 1805, in loc de ,,la innoirea lumii,,, se gdsegte ,,intru a doua na9tere,,.
.ilt) L.tpit0lLrl 19 SFA\ IUL T1]OI;ILACI ARHIEPISCOPUI, tsUI,CARIEJ

illtru alt chip: de r.nulte ori Dumnezeu figiduiegte bunitdli oarecirora

Sl
.o sunt vrc.lnici. [)ar, dupa cc se schimbd ti se fac nevrednici,le ia [Domnul
inapoi !'111udlgl. I-a fel ;i cu cele de irrtristare', dese'ori ne ingrozegtc, dar nu
ii. .rd r.rce .rsupra noastri, dac.i ne schimbim.
Iar pr-j11 ,,s doua nastere" [,.innoirea lumii"], invierea si o in]elegi.
19,29: $i oricine a lisat case sau frafi, sau surori, sau tat;, sau mami,
sau femeie, sau copii, sau farine26, pentru numele Meu, inmullit va lua
inaooi si va mosteni viata vesnici. / 19, l9r \larcu 10,29-30 / Luc. 18,29-30

C-a sii nu s<rotcasci cine'r,a [sd nu credem] ci numai pentru ucenici a

zis .rct stt a, intintlc f.igatluinla peste toli cei care fac celc asemenca [a fel],
..r \'or;r\'oa in locul nrricniilor celor trupegti, frdfia gi apropierea cea citre
I)rrnrrre.zcrr. Jar irr locul ,,farinelor" - raiul gi in krcul ,,caselor" de piatr:r -
It:r'rLsalirnu L ce.l rlc Sr,rs. in loc dc ,,mami" - batranolc din Biscrici; in loc cle
,,tati" - y-rc prrco!i, in krc cle ,,femeie" pe toate fcmeile crcdincioase Icreg-
tirrt l r'rLl alr nLrntlre, s.r ntr fie aceasta!, ci cr-r atezare gi dragoste duhor'-
rriccascii ;i cr-r grija cea iLrbitoarc de oameni citrc aceste.i.
I;rr Dornnr:l nLl ne ponrncL'Fte si ne dcspirlim de ai nogtri origicum, ci
atrrnci ciincl accatia ne-ar impieclica dc la buna cinstire a lui
nr.rr.r.r.ri
[) rr C:i asemt'nca ponrnce'gte Dornnul ca gi 1-rc suflet gi Pc trup
nr nczc'tr]7.
sa-l dcf:iirnin.r, d.rr ntr c;r sd ne omorim pe'noi in;ine.
Si vezi ci, burr fiind Dumnezeu, nu numai pe acestca le di, ci gi vialh
vcsnici arlauqi.
Deci, s.lrguiepte-te pi tu a ,,vinde averile tale" gi a lc ,,da siracilor". Iar
.rvcli sunt: pentru cel rnanios - rnAnia, pentru cel cun'ar - agezarea cea
cr rn'e.tsca; prcntrrr cel carc pomcneFtc rtiul - pomenrrea de riu. Deci, pe accstca
,,vindele 9i le di" dracilor', cclor ,,siraci" 9i lipsili de tot binele, intorcAnd
a.lica patimile la facitorii cle patimi 9i ahrnci vei avea ,,comoar5" pe Hristos
,,in Cerul" t.iu - adic;l irr rnintca ta cea dlthovniceasci. Cici ,,Cerul" il are
intrLr sint'ccl caro se fcrce nscmcnca Celr,ri Ci'rt'sc (Matci 19,2'1).
/9, .3{): $i mul}i dintii vor fi pe urmi, 9i cei de pe urmi vor fi intii.
/ I9, -lllr \tatei 20, 16 / Ma rcu 10, 31 / Lucn 13, 30
r\ici ii arata pe iuelei gi I.rcamurrlc. Cdci iudeii,,,intii" fiincl, au ajttns
,,cci de pe urmi"; iar noi, neamurile,,,cei de pe urmi" fiind nc-am fircut
,.cei dintii". 9i, frer-,trr., ca sii irrlelcgi limpede cele ce a zis, impreutrt'aza
l.r,l,rtrg,rl :i I.il..la cc.r \,lr(' ttrtttc,lz.i:

' Irr o.liti. dL, ln I s05, in ltr cle. ,,sau copii, sau farine", se gascgte ,,sau feciori. sau holde"
- \i',, i;r ialcrrtrt'.r tle la,\l,rt,r f, I /'ll.
!lii

327

Caprrolur- 20
Pilda dcspre lucrdtorii tocmili la aie. A treia uestire a Patintilor.
Cererea fiilor Iui Zeuedeu. Cearta pentru tnthietate.
Vindecarea celor doi orbil

20,1-7: Cdci Impirifia Cerurilor este asemenea unui om stipin de

casi, care a iegit dis-de-dimineafi si tocmeasci lucritori pentru via sa.
(2) $i invoindu-se2 cu lucritorii cu un dinar pe zi, i-a trimis in via sa. (3)
$i iegind pe la ceasul al treilea, a vizut pe allii stAnd in piafi firi lucru.
(Q $ile-a zis acelora: Mergeli si voi in vie gi, ce va fi cu dreptul, vi voi
da. (5) Iar ei s-au dus. Iegind iarigi pe la ceasul al gaselea 9i al nouilea, a
ficut tot a9a. (6) Iegind pe la ceasul al unsprezecelea, a gisit pe alfii,
stAnd firi lucru, gi le-a zis: De ce afi stat aici toati ziua fird lucru?3 (7)
Zis-au lui: Fiindci nimeni nu ne-a tocmit. Zis-a lor: Ducefi-vi 9i voi in
vie 9i, ce va fi cu dreptul, veli lua. (20, 1) Neemia 9,3 / Matei 21,33
Hristos este,,ImpirS!ia Cerurilor" Se aseamdni cu ,,un om", fiindcd
gi
a luat chipul nostru. Iar,,StipAn al casei" Se numegte, ca Unul Care stdpA-
ne9te,,casa", adici Biserica. Deci, Acesta - adicd Hristos -,,a iegit" din
sAnurile Tatilui gi,,tocmegte lucritori la vie" - adicd la Scripturi sau la
porunci sau tocmegte pe fiecare la a lucra ,,via", adicd pe al sdu suflet.
$i tocmegte pe unul ,,dis-de-dimineali", adici in vArsta cea copi-
lireascd. Iar pe altul intru ,,al treilea ceas", adicd in pragul tinere;ii. Iarpe
allii intru,,al gaselea" gi intru,,al nouilea ceas", adici atunci cand este
omul de 25 sau 30 de ani sau, scurt zicAnd, la vArsta bdrbdteasci. Iar in ,,al
unsprezecelea ceas", pe cei bdtrini - ci mu11i, chiar batrani fiind, au ajuns
la credinli.
Sau giintru alt chip: ,,2i" este nunit veacul de acum, caci in el ,,lucrim",
ca ziua. Deci, a chemat Domnul in ,,ceasul dintii" pe Enoh gi pe Noe, intru
,,al treilea", pe Avraam, intru ,,al gaselea" pe Moise, intru ,,al nouilea" pe
Prooroci, iar intru ,,al unsprezecelea", adici la sfArgitul veacurilor, pe
neamuri, care erau ,,lird de lucru", adicd fdrd de toatd buna lucrare. Cdci
nu-i tocmise nimeni oe ei, fiindcd nici nu s-a trimis vreun Prooroc la neamuri.

llnediliadelal805,titlulcapitoluluieste:,,Pentrulucrdtoriiceitoctttifilauie.Portru
suirea l.ui ltsrLs trr larttsalinr spre Patiutd. Pentru Jcciorti lui Zetedeu. Pentnt doi ofui" .
I ln edilia de la 1805, in kx de
,,invoindu-se", se gasegte ,,tocmindu-se".
3
in edifia de la 1805, in versetele 1-7, in loc de ,,firi lucru", se gdsegtc ,,firi de lucru".

I
322 Capltolul 20 SFANl'LL I EOFILACT ART{IEPJrcOPUL BULCARIEI

20,8-16: Ficindu-se seari, stipanul viei a zis citre ingrijitorul siu:

Cheami pe lucritori 9i di-le plata, incepAnd de la cei din urm5, pini la
cei dintAi. (9) Venind cei din ceasul al unsprezecelea, au luat cate un
dinar. (10) Si venind cei dintai, au socotit ci vor lua mai mult, dar au
luat 9i ei tot cAte un dinar. (11) dupi ce au luat, carteau impotriva
fi
stipinului casei, ('12) zic6nd: Acestia de pe urmi au ficut' un ceas gi i-ai
pus deopotrivi cu noi, care am dus greutatea zilei 9i ar9ifa6. (13) Iar el
rispunzand, a zis unuia dintre ei: Prietene, nu-fi fac nedreptate. Oare,
nu te-ai invoit cu mine un dinar? (14) Ia ce este al tiu gi pleaci. Voiesc si
dau acestuia de pe urmi ca gi tie. (15) Au, nu mi se cuvine mie si fac ce
voiesc cu ale mele? Sau ochiul tiu este riu7, pentru ci eu sunt bun? (16)
Astfel vor fi cei de pe urmi intii 9i cei dintAi pe urmi, ci multi sunt
chemali, dar pulini al egi. ll0, 3l Apocalipsa 22,12 t20, 15) Fa.erc 4,6
(:0, 16) Matei 19, 30j 22, 14 / Marcu 10, 31 / Luca 13, 30
,,Seari" este sfarFitul; deci, la sfArgit iau toli cAte un ,,dinar", care este
darul Sf6ntului Duh, Cel Care-l preface [preschimbi] pe om la cea dupd
chip pi-l face pirtag dumnezeiegtii firi3,
Cu adevdrat mai mult s-au ostenit cei dinainte de Venirea lui Hristos,
cici atunci moartea nu era stricatd Inu fusese biruiti], nici diar.olul zdrobit,
I ln edilia de la 1805, in loc de,,ingrijitorul", se gasetie,,ispravnicul".
5
in edi;ia de la 1805, in loc de,,au ficut", se giselte ,,au lucrat".
n
in edilia de ]a 180.5, in loc de ,,am dus greutatea zilei 9i ar9ifa", se giseite ,,am
purtat greutatea zilei gi ziduful"
I in edijia de la 1805, in ]oc de ,,riu", se gaseite ,,viclean".

[1E05] Acest cuvAnt, adici ,,pirtag dumnezeiegtii firi" mai intii fa spr-rs Sfdntul
3

Apostol Petru (2 Petru'l , 1).Iar de Ia;\postol luindu-l 9i alti muiii Sfinti il folosesc in multe
Itxuri in scrierile lor, apa cum face gi S{intul Teofilact ir.r aceasti tilcuirc. Dar a tuturor
socoteali cste cum ci firea cea dumnezeiasc.i nu este impdrtdiit.l nici de o fire zidit.l, fie
nematerialnicd, fie materialnici, ci numai darurile gi lucr.lrilc cclc dumnezeietti sunt
imp;rtAgite celor vredrrici. Precum pentru aceasti pricini, pe larg aratd pi Sfintul Sobor
lprin invdfitura SfAntuluj. Grigorie Palama] cel care s-a ficut impotrjva [invatdturii] lui
Varlaam de Calabria;i Crigorie Achinclin. Iar nrai inainte de acest4 Sfintul Dionisie
Areopagitul zicc ci firea cea dumnezeiasci, dupi fiinlA, nici de urra din zidiri nu este
impdrtipitd, iar dupi daruri de toate [dar dc darurilc Ei toate se impArtAgesc]. De aceea 9i
noi, oriunde vom irtaLi acest cuvant-,,pirta9 dumnezeiegtii firi" -se culine si-linfelegem
drept gi dupi cugetarea Sfinlilor, adici: impdrtdiirea firii celei dumrczcietti, este impdr-
tdgirea darurilor gi lr.rcririior celor dunlirczeietti, carc sunt: ne-murire.t, Ptlrurea-\'ieiuire4
nestricaciune4 neschinrbarea de la bturatilte Ia r.lutate ti altele cAte ie-an luat din Plindtatea
lui Flristos, dupi cum spune Sfdntul Evanghelist Ioan /loatt 1, 12). Ci in alt chip firea cea
dumnczciascd prccum este necunoscutd, [tot] a9a ;i ncimpirtisitd. Cici zice 9i Sfintul
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul20 323

ci irci triia [stipdnea] pecatul. Iar noi, fiindcd ne-am indreptat cu darul lui
Hristos prin Botez, luem putere spre a birui pe impotriva-luptAtorul Ipotriv-
nicul] nostru, care rnai inainte [de a fi noi] a fost surpat;i omorat de Hristos.
Dar gi dupd cel dintAi inleles care talcuiette despre vArstele omului,
tot aga este. Cici, cei care mai de tineri au crezut, mai multe osteneale au
avut decAt cei care au venit la credinld la batranete, pentru ci tAndrul
poart; ,,greutatea" mAniei gi ,,z5duftnl" poftei, luptAndu-se cu patimile,
iar cel bdtrAn este in linigte. Dar to;i, de unul 9i acelagi dar al Sf6ntului
Duh se invrednicesc.
Deci, ne invali pe noi pilda cd 9i la bdtrAnete este cu putinle a ne
pocei gi a dobAndi Impirdli4 cd acesta este ,,ceasul al unsprezecelea",
Dar sd nu inlelegi cd Sfinfii pizmuiesc pe cei care iau platd intocmai cu
ei -si nu fie aceasta! -, ci se aratd aici cd at6tea gi intru acest fel suntbundtdfile
care se dau Sfinfilor, incAt gi pizmuire pot $ porneascd IstAmeascd]".
20,17-21,: $i suindu-Se la lerusalim, Iisus a luat deopartel0 pe cei
doisprezece ucenici 9i le-a spus lor, pe cale: (i8) Iati ne suim la Ierusalim
gi Fiul Omului va fi dat pe mina arhiereilor 9i a cirturarilor, 9i-L vor
osAndi la moartell; (19) ,i 1l vor da pe mAna pigAnilor, ca si-L
Ioan Damaschin in Bogoslouia [Teologia] sa,,ci Dumnezeu precum nu ne-a inp;rtitit pe
noi de Fiinfa Lui, [tol] aga nici de cunottinla Fiinlei Lui".
" Pentru pilda lucritorilor tocmiti la vie, Dionisie din Furna ne d; urmatoarea
indmmare de zugrivire: ,,Hristos stind gi dinapoia Lui cuviogii strdmogi despdrfili in
patru cete sau oranduieli: in ceata intAi Enoh, jertfind, Noe, finAnd corabia in maili 9i alti
bitrani rugandu-se impreuni cu ei, gi deasupra lor aceastA scriere: "Cet dn ceasul intai,.in
a doua ceate este Avraam, jertfinduJ pe Isaac gi Isaac, binecuvdnt6ndu-l pe lacor' 9i Iacog
binecuvfurtAnd pe cei 12 fii ai sii gi deasupra lor aceasti scriere: "Cei din c.as ul al trt'rltt".'bt
a treia ceat5, Moise, finind tablele Legii in mAinile sale 9i invig6ndu-i pe evrei ti Aaron, cu
alli drepfi lAngd el gi deasupra lor aceasti scriere: "Cei dfu censtl al ,as./e,'r '. ln ceata a patra
sunt Proorocii: unii fiind omoreti cu pietre, altii fieristruindu-se ti alrii batuti ti deasupra
lor aceastd sciere: <Cei din ceasul al noudlea,.9i inaintea lui Hristos Apostoli gi cei de alt
neam ciz6nd citre Dinsul gi deasupra lor scrierea: "Cei ditr ceasul al unsprezecelea". $i in
alt; parte, iardti Hristos la Rai, cu mullime de ingeri 9i toate cetele Sfintilor gi Apostolilor
gczAnd aproape de El. Iar dreptul Enoh, cu ceata s4 finindu-pi cununile in miinile lor gi
aritAndu-i pe Apostoli, grAiesc cdtre Hristos: "AceFtia de pe urmi au ficut un ceas gi i-ai
pus deopotrivi cu noi". Iar Hristos ii zice: "Prietene, nu-fi fac nedreptate. .. la ce este al
ttru gi pleaci"" (Emrinia pictuit bizantire, ed. c\t., p.123).
r0
In edi;ia de la 1805, in Icrc de,,deoparte", se gasegte ,,deosebi".
1t ln edifia de la 1805, in loc de,,va fi
dat pe mina arhiereilor 9i a cirturarilor, gi-L
vor osAndi la moarte", se gisegte ,,se va da arhiereilor gi cirturarilor, gi-L vor judeca
sDre moarte".
 Capikrlul 20 SFANTUT-'f EOFILACT ARHIEPISCOPUI. BULCAIiIEI

batjocoreasci 9i si-L biciuiasci si si-L ristigneascA, dar a treia zi va invia.

(20) Atunci a venit la El mama fiilor lui Zeved.eu,, impreuni cu fiii ei,
inchinAndu-se gi cerAnd ceva de la El. (2i) Iar El a zis ei: Ce voiegti? Ea a zis
Lui: Zi ca si gadi acesti doi fii ai mei unul de-a dreapta 9i altul de-a stinga
Ta, intru impiritia Ta. 120, 17) Marcu 70,32 | Luca 18,31(20, 13) Matei 16, 21 /
Marcu 10, 33 / Luca la,31-32(20, 19) Isaia 53, 4 I l/atei 17,23 / Marcu 10, 33-3.1 /
Luca 9, 22 / Iorn 18, 28,32;19,1(-10, 20) Mrr.u 10, 35 (2C, 21) Sifth 7, 4 | Marcu 36-37
Fiii lui Zevedeu au socotit ci daci Domnul va mersc la Ierusalim. va
si impirdfeascd impirific vremelnici, pentru c; il auzea-u adeseori zicand:
,,ne suim la Ierusalim". Deci au p"itimit oaregce omenescl2. $i pleacd pe
maica lor si vie la Domnul, ei sfiindu-se s5 vini in chip aritat, cici in
tainl au vcnit gi ci, prccunl spune Marcu. Cdci zice: ,,au venit la Dansul,
deosebi, Iacov 9i loan" ( Marat 10, 35). adicd in taind 9i pe ascuns merg la
DAnsul.
20, 22:Dar lisus, rispunzAnd, a zis: Nu gtifi ce cerefi. Putefi, oare, si
befi paharul pe care-l voi bea Eu 9i cu botezul cu care Eu Md botez si vi
botezati? Ei i-au zis: Putem13. {2i1. 2:l Matei 26,, 39, 42 / Marcu 10. 38'40; 14, 35

LdsAnd-o pe mami, cu fiii vorbegte, ca sd arate ci gtie cA ei au pus-o

Pe ea [se-l cear; acestea]. Si zice cdtre din;iii: ,,(Nu stiti ce cereti", ci mare
lucru este acesta, de care se insp.iimAnta gi Puterile ingeregti".
Apoi depirtAndu-i pe ei de la uncle ca acestea gAnduri, la primejdii
mai vArtos ii indeamni [si ia aminte]. Si ii intreabd nu ci n-ar fi ;tiut, ci c.r
sd-i sileasci pe acetti uccnici, ca prin al lor cuvAnt s5-;;i videasci rinile
sufletului gi si-i facd si se sArguiasci a implini figiduinfa. Cici aceasta
insemneazi: ,,Putefi, oare, si beli paharul...", anume ci ,,nu poate cine\/a
sA se faca pirtag impdrifiei Mele dacd nu se va face pirtat gi Patimilor
Mele. Deci, spunefi-Mi Mie, putefi voi pdtimi uncle ca accstea?"
Iar,,pahar" numegte mucenicia gi moartea Sa, ardtAnd cd este un Iucru
Ia fel de lesnicios ca ii a bea un pahar; deci, ni se cuvine gi nouA sA alergAm
la aceasta ca la un lucru lcsnicios. inci mai arati cd El insusi cu dulceati
[bucurie] primette moartea. Si precum cel care bea un pahar, indata
adoarme, ingreuindu-sc Ide somn], aga gi cel carc bea paharul mucenicici,
spre somnul mortii se ducc.
incd gi ,,botez" numeFte moartea Lui, ca pe aceea care ne este curA-
fitoarea noui tuturor Ioamenilor].

)r
Adici, ucenicii s-au biruit de girrdurile sl..rvt j delJrl( omen('ttr.
'r in edigia de la 1805, in loc de ,,Ei i-au zis: Putem", se gdsegte ,,Zis-au Lui: Vom
putea".
TALCUIREA SFINTEI EVANGLIELII DE LA MATEI Capitolul20 325

' Iar ucenicii au fdgdduit, nettiind ce greiesc - ci numai pentru ca se

dobAndeascd cele pe care le voiau, cu lesnire se fagiduiesc toate.
20,23: $ile-a zis lor: Paharul Meu veli bea 9i cu botezul cu care Eu Mi
botez vi vefi boteza, dar a gedea de-a dreapta gi de-a stinga Mea nu este al
Meu a da, ci se va da celor pentru c.ue s-au pregitit de citre Thtil Meuls.
(20.23) Luca 72.50
,,$tiu cd veli lua mucenicie". $i s-a fdcut aceasta cu adevirat, cdci pe
Iacov l-a omorat Irod, iar pe Ioan, care mdrturisea cuvantul adevirului, l-a
osAndit Traian.
Iar ,,a gedea [de-a dreapta 9i de-a stinga Mea] nu este al Meu a da, ci
celora ce s-au gitit de la Tatil Meu" - se tAlcuiegte aga: daci va avea cineva
impreuni cu mucenicia gi toatd fapta cea buni, acela va lua darul. Cici
aceluia care s-a ostenit, i s-a gitit daru1, precum gi celor care se lupti li se
getesc cununi. Dupi cum la alcrgarea in arend, stAnd impdratul gi privind,
daci ar veni cineva care nicidecum nu a luat parte la alergare gi i-ar cere
,,di-mi mie cunun4 celui care nu arn alergat", impdratul ii va rdspunde:
,,Nu este al meu a da cunun4 ci ea se di cclui care a alergat gi s-a luptat gi a
biruit". Tot asemenea gi Hristos zice aici: ,,nu pot Eu sA vi dau voud in dar
gederea <de-a dreapta 9i de-a stAnga Mea", cici aceasta este a celor care s-au
ostenit ti pentru care s-a gitit".
Poate vei intreba insi: ,,Cine va gedea?" Si gtii ci nimeni nu va gedea
acolg cd aceasta este numai a dumnezeiestii Fiinte. Cdci citre care din
ingeri a zis Domnul: ,,$ezi d.e-a dreapta Mea"? (Psalm 109,1; Earei 1, 13)
Iar aceste cuvinte le-a griit Domnul dupi a lor pirere [socotinfe],
pentru ci ei n-au inleles cI a gedea pe cele ,,douisprezece ftor:.ri" (Matei
19, 28) inseamni a fi prosldvifi pentru fapta cea bund, gi [din aceastd pricind]
cereau gedere ,,de-a dreapta" gi ,,de-a stinga".
20,24-28: $i auzind cei zece s-au miniat pe cei doi fualir6. (25) Dar
Iisus, chemAndu-i la Sine, a zis: Stiti ci ocArmuitorii nearnurilor domnesc
peste ele 9i cei mari le stipAnesc. (26) Nu tot a9a va fi intre voi, ci care
intre voil7 va vrea si fie mare, si fie slujitorul v ostru. (27) Si care intre voi

rr in editia de Ia 1805, in loc de ,,paharul Meu vefi bea", se gasegte ,,paharul Meu,
cu adevirat ve!i bea".
)5
in editia de la 1805, in loc de ,,ci se va da celor pentru care s-au pregitit d€ citre
Tatil Meu", se gisette,,ci celora ce s-au gitit de la Tatil Meu".
16
in edijia de la 1805, in loc de,,pe cei doi frati", se gdseFte,,pentru cei doi frali".
'7 in edigia de la 1805, in loc de ,,intre voi", se
gisegte ,,intru voi".
326 CapitoLui20 SFA N] L_' I- IEOF I LACT ARI-I I EPI SC()T' U L B U LCA RIEI

va vrea sA fie intiiul si vi fie voui slugi, (28) dupi cum 9i Fiul Omului
n-a venit si I se slujeasci, ci ca si sluieasci El 9i si-$i dea sufletul riscum-
pirare p€ntru mulli. /10, :51Mar.u 10, {1-121 Luca22,2+25 (20, l5) Matei 23, 11 /
Marcu 9, 35; 10, 43 / 1 Petru 5, 3 llt), lil I\trtcu 10, 44 /l(1. l.ql Isaia 53, 11 / Daniil 9, 2{ /
1,4/Filipeni2,7/7-filj.otei2,6lTit2,71
Matei 25,28 / Marcu 10, 45 / Ioan 11, 51/ Galateni
CAnd au vdzut ,,cei zece" cd Hristos i-a certat pe ,,cei d,oi" , atunci Fi ei
se manie, aritind ci ti mai inainte erau ingrer.riafi [in adAncul sufletului]
pentru cinstea acestora. 9i pentru cA nu crau incA de sivArgit IdcsivArgifi],
cei doi sc sculau impotriva celor zece, iar cei zece. ii pizmuiau pe cei doi.
Dupi ce au auzit cei zece ti s-au turburat, ii chearni pe ei Domnul,
prin chemare, mai inaintc de cuvinte, imblAnzindu-i pc ci. Dar pentru ce
fiii lui Zevedeu ferindu-se de ceilalli vorbiser.i cu El, acum tuturor le
vorbeste de obste.
$i gtiind ci iubirea de intaietate este tiranicesc lucruls Fi ci are trebuinl;
de mai tare imboldire [mai multi mustrarc], mai adAnc se atinge de dAngii
gi ii aratd ca pigani gi necredinciogi, de vor voi a iubi slar,a, cici le spune:
,,ftifi ci ocArmuitorii neamurilor domnesc peste ele 9i cei mari le st5-
panesc". $i a9a ii rutincazA pe ei, zicAnd ,,ceilalli oamcni, pentru cd
stdpAnesc, sunt strdlucili, iar a iubi intiietdfile [stipAnirea] este patima
pdgAncascd. Agadar, ucenicii Mei, dintru snerenie vor fi cinstiti, intrucAt
cel ce voieFte a fi mai mare este dator sd siujeasci celor mai de jos, aceasta
fiind lucrare a smereniei celei de sivArgit [dcsavArgite]".
$i aceasta a adeverit-o EI insupi, caci Stapen filnd 9l impdrat al cclor din
Ceruri, S-a smerit pe Sine, slujind oamenilor spre mAntuire (Filipeni 2, 18).
$i incd sufletul Siu $i l-a dat ,,riscumpirare pentru mulfi", adicd pentru
toli, cdci ,,mul!i" inseamni ,,tofi".
20,29-i1: $i plecind'' ei din lerihon, mulfime mare venea in urma
Lui. (30) $i iati doi orbi care gedeau lingi drum2r, auzind ci trece Iisus,
au strigat, zicind: Miluiegte-ne pe noi, Doamne, Fiul lui David! (31) Dar
mullimea ii certa ca si taci; ei insi gi mai tare strigau, zicind: Miluieg-
te-ne pe noi, Doamne, Fiul lui David. (.32) $i Iisus, stAnd, i-a chemat'' ;i le-a
zis: Ce voili si vdtac? (33) Zis-au Lui: Doamne, si se deschidi ochii nogtri.

r!Adici, patimi cumpliti lr tiranici.

r"in e'di9ia de la 1E05, irr loc de,,plecind", se Eisette ,,iegind".
:" in edilia de la 1E05, in loc de
,,lAngi drum", sc gasette ,,lingi cale".
rr in ccligia de la 1805, in loc de,,i-a chemat", se giseFte,,i-a strigat".
IALCU IRE,\ SFI\I lil I:\',\NCIILLIIDl l \\1,\IlI t,rprtc,lLrl 20 327

(.34) Si ficindu-I-se mili. Iisus S-a atins de ochii lor si indati au vizut si
I-au urmat Lui. lll.l, lrrl \,larcu 10, {6 / Luca 18. 35 fll). .l{1, Matei 9, 27 /
l-uca 18, 35 /lil, .11 ) Marcu 10, .18 / Luci 18. 35 1:rr .l: I l-u':. 18, {O {1
1-21), l-31 Ecclesiastul 11, 7 / Marcu 10, 50-51 / Luca 18, {1 l2{), .1.// Marcu 10, 52 / Luc,r 18, 43

Din vestc [auzire] cunoscand orbii pc Domnul, au aflat vreme cAnd

trecea Dumnezeu pe ,,cale" 9i au crezut c;i Iisus, Cel din seminlia lui David
dupd trup, cra puternic si-i vindccc pc clinpii.
lar ca unii care erau foartc ficrbinli in crellirrfa - mic;lr ci erau opriti
si gr.liasca -, nu taceau, ci gi mai mult,,strigau". De aceca, nici nu-i intrcaba
pe ei daci au credinli, ci numai ce','oicsc, ca si nu croadi cirreva c.i vrAnd
ei r.rna, alta le di Ior. Arat.i, a;;adar, c.i nu pcntru pomand strigau, ca si
capcte argint fbani], ci ca si se virlclece. Si atingindu-Se, ii vindeci, pentru
ca s; cunoaliem ci oricare parte din sfArrtul Siu trup este ficdtoare de
vialri gi madular al lui DumnezL'u este.
Iar daci Luca ;i N1arcu r.orbesc numai dcspre un singur orb (Luca 78,
35; Marcu ?0, .16), aceasta nu aratd neunire Inepotrivirel, c.ici .rcur.r aLr
pomenit cle cel r.rrai inscr.nnat Idintre cei doi orbi]. Si intru alt chip: Luca
spune cd rnai inairrtc de a se duce in Ierihon a vindecat un orb. Iar Marcu,
dupi ce a iegit Domnul din ierihon. Deci, Matci, iubitor de scurtare fiind:r,
i-a pus pe .rminJoi imprcuni.
$i prur ,,orbi" si infeicgi inca gi pe cei dintrc pdgini care s-au \'1nc1ccat
trecAnd Dumnezeu pe ,,cale". Cici nu intr-ar.1ins venise Hristos pentru
pigini, ci pentru cei din Israil. $i dup;i cr.u-n ,,orbii", din,,auzire" s-au
ingtiinlat [au aflat] desprc Hristos, ag.r gi cei din pagirri, din ,,auzire" au
crezut, Iar cei care ii oprc.au pe ,,orbi" sa strige numele lui lisus sunt
prigonitorii tirani, care sc ispitc.ru [au voit] si astupe gura Bisericii, dar
Ea inci mai tare mArturisette numele lui l-{ristos. De ace'ea s-au gi vindecat
[,,orbii" pigini] ;r ,,vlzAnd," linipedc lumina aclevirului, au mers tlupa
Hristos, ,,urmindu-I Lui" cu viala.

:,\Ji.i. flic.irr.lu-i -crie pe.cLrrt.

'i
328

CAPnoLUL 21
Intrarea in lerusalim. Alungarea ahnzdtoilor din templu.
Smochinul neroditor. Pilda lucrdtorilor celor rdil

Iar cind s-au apropiat de Ierusalim 9i au venit la Betfaghe la

21., 7-5:
Muntele Mislinilor2, atunci Iisus a trimis pe doi ucenici, (2) zicAndu-le:
Mergeli in satul care este inaintea voastri gi indati veti gisi o asini
legati 9i un minz cu ea; dezlegafi-o 9i aducefi-o la Mine. (3) $i daci vi
va zice cineva ceva, veli spune ci-I trebuie Domnului; gi le va trimite
indati. (4) Iar acestea toate s-au ficut, ca si se plineasci ceea ce s-a spus
prin Proorocul , care zice: (5) Spunefi fiicei Sionului: Iati impiratul tiu
vine la tine blAnd 9i gezAnd pe asini, pe mAnz, fiul celei de sub iug.
(21,,1, ) Zahaia74, LS / Ma(u 11, 1 / Luca 79,29 | loan72,72 (21, D Marct77,2I

1t 30 (21. 3) Marcu 11, 3 / Luca 19, 37 (21, 5) lsaia 52,17 | Zaharia 9, 9 / loan 12, 15
Luca
A gezut pe asind, nici o alti trebuinfi fiind decAt numai ca si impli-
neascd proorocia ti tot astfel sd ne arate cum ci se cuvine si cdldtorim
intru simplitate, ceci nu a incSlecat pe cal, ci pe asinA de rAnd.
Deci, implinegte proorocia gi dupd chipul cel istoric, gi dupd inalta
inlelegere (Zaharia 9, 9). Dupit istorie, fiindcl a gezut in chip vdzut [cu
adevdrat] pe ,,asini"; iar dupi iralta inlelegere cA gi pe ,,rnAnz" a gezut,
adici peste norodul cel nou gi neimblAnzit, adicd nesupus (Facere 49,11).
$i erau ,,asina 9i mAnzul ei" legali cu lanfurile pAcatelor lor. $i ,,doi" au
fost trimigi si-i dezlege: Pavel, la neamuri, iar Petru la cei din tAierea
imprejua adicd la iudei (Galateni 2,7).

Itn edifia de la 1805, titlul capitoluluieslet ,,Pentru asind gi pentru minzul ei. Pantnt
znrafi gi pentru alli tdrgooeli Donmul din Biseicd ltenrphrl. Pentru cei orbi pi gchiopi.
ce i-a scos
Pentru smochinul cel uscat, Pentru nddejdea intru Dunmeztu, PentrLt arhiercii Fi bdtrinii ce L-au
intrebat pe Domnul de puterea Lui. Pmtru pilda celor doi fii ca i-a tinis sd htueze Ia aie. Pentnr
uia ce o q
dit luqdtoilor".
'Muntele Mdslinilor sau Eleonul este un munte cultivat cu mislini, la poalele cdrui4
pe coasta de est se afla satul Betania (satul lui Lazdr 9i al surorilor lui, Marta 9i Maria).
cam la 2-3 kilometri de lerusalim. Din Betania trimite Domnul Hristos doi ucenici in
sdtucul Betfaghe, la o iumdtate de kilometru distanfd, spre a I se aduce mAnzul gi asina.
Tot de pe Muntele Mdslinilor, la 40 de zile dupa lnviere, Domnul Hristos $a inillat la
Cer, binecuvdntAndu-i pe ucenici (Marcr 16, 19; Luca 24,50-51; Ioan 20, 1.7; Faptelc
Apostolilor 1, 9-11) - Diclionarul Noului Testament, ed.. cit., p. 452.
iALCUll{E,\ SFINTEI IIVANCIIUI-II DE LA \1A1El _,_ Capitolul 21 329

inci gi pdni acum ,,doui" sunt cele care ne dezleagi pe noi de pAcatc:
t\ l gi E," an gh e l i a3.
p o sto hr

$i vine Hristos blAnd, cici la Venirea Lui cea dintAi n-a vc'nit sd judcce
lumea, ci s-o m.lntuiasci (lttnt 3, 1l). insa yi ceilallr impirafi ai evreilor
crau ripitori gi nedrepfi, iar Hristos a fost ,,impirat blAnd".
21,6-7: MergAnd, deci, ucenicii 9i ficind dupi cum le-a poruncit
Iisus, (/l au adus asina 9i mAnzul 9i deasupra lor 9i-au pus vegrnintele,
iar El a gezut peste ele.
.11,
(lJ, tj) Marcu 4-6 / Luca'l9,32 (2lL,7) 4llegi 9, 13 / Marcu 11, 7 I Lu.a79,35 | loa|r.'12,74
[.uca gi Marcu vorbesc numai despre ,,mAnz" (Luctt-19,35; Marcu 7'],7),
iar Matci, r'orbind desprt. ,,mdnz" 9i ,,asini", nu lc cste potrivnic, c"ici
aclucAndu-se ,,minzrtl", a venit gi mama lui.
$i a gezut [Domnul] ,,peste ele" - nu pe amindoui dobitoacele, ci pe
vegminte salr, poate, mai intii a Fezut pe ,,asini", iar dupi aceea gi pe
,manz" , de vreme ce Fi mai intAi s-a odihnit intrr.r adunarea iudeilor, iar
ciupd acct.r intru norodul cel clin pigini.
21,8-!): $i cei mai mulli din mullime isi asterneau hainele pe cale, iar
allii tiiau ramuria din copaci 9i le agterneau in cale. (9) Iar mulfimile care
mergeau inaintea Lui gi care veneau dupi El, strigau, zicind: Osana, Fiul
lui David; binecuvantat este Cel Ce vine intru numele Domnuluili Osana
intru cei de Sus! )1,, 8) Levitic 23,40 I Marcu 11, 8 / Luca 19, 36 / Ioan 12, 13
(

12i, 9) 3 Regi 1, 39 / Psalm 117, 26 / Nlatei 23, 38 / Marcu 11, 10 / Luca 13, 35, 19, 38 / Ioan 12, 13
Dupi chipul istoric, agternerea \retmintelor ti tiierca stilpirikrr este
aritare dc prdznuiren.
Iar dupa inalta infelegcre, cunoagte, tu c.i dupi ce Aposblii ,,au pus
deasupra vegmintele lor" - adica faptele lor cele bunc -, atunci ,,gade"
Dor.nnul cleasupra. Cici dc nu se va impodobi sullctul cu faptele burre
ccle apostolegti, nr.r ,,9ade" Dumnczcu pc dAnsul [intru el]. l.rr cei care
,,mergeau inaintea Lui", sunt Proorocii cci mai inainte de Intruparea lui
Hristos; iar cci care ,,veneau dupi El" sunt mucenicii gi dascilii [invdfdtoriil

r E vorba desprt cele dor-ri carti de cult care po.trti .tceasti numrre
ti care cuprind
poricopele - din Sf6ntele Evanght'lii gi Scrit.rile Sfir.rfilor Ap,ostoli - ce srrnt rinduite si
fic citite in vrcmea sfintelor slulbe.
'in edi;ia de la 1805, in lcx de ,,ramuri", se giiseltr. ,,stalpiri"
' 11805] ,,lntru numele l)omnului" sc spune in lt,c.le,,de ln L)r)mnul, bnlecuvilrt.ri
cstc Cel Ce vrne de ia Drrmnezcu, binecuviintat est€'Cel trinis cle l)umnczetr". Inci pi in
Itt rle: ,,intru slava Domnului, irr r.indurali d,: impar.rt" (elupa Zig.rben).
' .\dici, arata multa crnstire 9i sirbitor irea re-i era adusil aici L)omnului Hriskrs.
 Capitolul2l SFANTUL TEOFILACT ARHIEPITOPUL BULCARIEI

cei de dupe Intrupare, care ,,vegmintele" lor ,,le agtem" lui Hristos, adici
trupul il supun Duhului - cici vegmAnt gi acoperdmAnt al sufletului este
trupul. Deci ,,au agternut in cale", adicd intru Hristos, cici IDomnul] spune:
,,Eu sunt Calea" (loan L4,6), Cdtci de nu va agteme cineva trupul sdu - adicd
de nu-lva smeri ,,in cale" -, in Hristos rdmAndnd 9i neficAndu-se eretic, nu
,,9ade" peste acela Dornnul.
Iar unii zic cA,,osana" inseamnd ,,laudd" sau,,psalm". Iar a}ii,
,,mdntuiegte-ne pe noi", ceea ce este gi mai cu adeverire. Iar ,,Cel Ce vine"
este numit Domnul, ca Cel Care era atteptat de evrei si vind, ceci gi Ioan
Botezitorul intreabi: ,,Tu egti Cel Ce va si vini?" (Luca 7,19), adici Cel
agteptat si vini.
Inci 9i intru alt chip se spune ,,Cel Ce vine", pentru ci in fiecare zi
apteptim a doua Venire a Lui. Deci, se cuvine ca fiecare si agteptem pururea
sfArpitul 9i Venirea Domnului gi [pentru aceasta] sd ne gitim sufletul.
21,10-11: $i inhAnd El in lerusalim, toattr cetatea s-a cutremurat, zi-
cind: Cine este Acesta? (11) Iar mulfimile rispundeau: Acesta este Iisus,
Proorocul din Nazaretul Galileii. (21, 10 ) loan 2, 73 ( 21 , 77) L'r,<a 7 , 16: 24, 79
Mulfimile, fiind firi de viclegug gi ferA de reutate, nici nu-L defiimau
pe Hristos, dar nici cugetare cuviincioasi nu aveau despre El gi pentru
aceasta acum Il numesc pe Dansul ,,Proorocul". lnsi nu cumv4 numindu-L
cu articol, ,,Proorocul", putem inlelege ce Acesta este ,,Proorocul" cel
agteptat, despre care a zis Moise: ,,Prooroc [din mijlocul tiu 9i din fra]ii
tii, ca 9i mine,] ifi va ridica Domnul [Dumnezeul tiu: pe Acela si-L
ascultafi]"? (Deuteronom 18, 15). Cdrci mulfimile nu zic ci ,,Acesta este
Prooroc", ci ,,Acesta este Proorocul", adici Acela Carele este agteptat.
27,72-73: $i a intrat Iisus in templuT 9i a alungat pe tofi cei ce vindeau
9i cumpirau in templu 9i a risturnat mesele schimbitorilor de bani gi
scaunele celor care vindeau porumbei. (13) Si a zis lor: Scris este: ,,Casa
Mea, casi de rugiciune se va chema, iar voi o facefi pegteri de tAlhari!"
(21, 12) Deuteronom 14, 2925 / Marcu 11, 15 / Luca 19, 45 / Ioan 2, 14
(21,13) 3 Regi8,43l lsaia 56,7 lleremia Z 11/ Marcu 77,17 I Lrca79,46l loan2,75
-
Ii scoate afari pe cei care vindeau, ca un Stapan al ,,casei" - adici al
templului -, aritAnd ci cele care sunt ale TatAlui, gi ale Lui sunt. Iar aceasta
a ficut-o mai intAi avAnd griji de buna podoabi a templului, iar apoi pentru
a insemna [a arita] schimbarea jertfelor. Cdci, sco]And afari boii gi po-
rumbeii, a vestit cd nu mai este trebuintd de iertfele de dobitoace sau de
junghieri, ci de rugiciune. CIci zice, ,,casa Mea, casi de rugiciune este,
7ln edilia de la 1805, in loc de ,,templu", se gisegte ,,biserica lui Dumnezeu"
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MA|EI Caprtolul21 3ll

iar voi ali ficut-o pegteri de tdlhari" - pentru ce in pegterile tAlharilor se

fac junghierile gi virsdrile de sAnge. Dar pi pentru cei care cumpdrau 9i
vindeau gi negustoreau a numit templul ,,pegteri a tAlharilor" - cdci
iubirea de cAgtig este patimd tAlhireasci.
Insi ,,porumbei" vAnd gi aceia care vAnd treptele preolegti din Biserici,
fiindci acegtia vAnd darul Duhului, Care este inchipuit de ,,porumbel"
(Matei 3, 16). Drept acee4 sunt scogi din Biserica cea de Sus gi din cea de
jos, cdci sunt nevrednici de a preolir.
Vezi insd ca nu cumva gi tu, ,,biserica lui Dumnezeu" - adici mintea
ta - se o faci ,,pe9teri a tAlharilor", adicd flocag] al demonilor. Si inci
,,pegteri" se face mintea noastrd, dacd vom avea gAnduri iubitoare de
materie, iubitoare de averi, care ,,vAnd 9i cumpiri" gi strAng gi cel mai
mic bdnu!. inci gi de vom ,,vinde" sau vom ,,cumpira porumbei" - adicd
vreo dogmi duhovniceasci a credinlei cea dintru noi, ori vreun cuget de
acest fel -, ,,pe9teri a tAlharilor" ne-am fdcut pe noi ingine.
21, 14: fi au venit la El, in templu, orbi 9i gchiopi 9i i-a ficut sinitogie.
(21,'14) lsaia 35,5-6
\.4ndecAndu-i pe cei neputinciogi, Se aratd cd este Durnnezeu Fi face
bine cu stipAnire scolAndu-i pe cei nevrednici din casa Lui. Se aratd inci
gi aceasta ci, dupd ce au fost scogi iudeii care slujeau Legii gi jertfelor
sAngeroase, ,,orbii 9i gchiopii" - adici cei dintre pigAni - au fost primili
9i ,,vindecati" de 81.
21, 15-76: pi vizAnd arhiereii si cirturarii minunile pe care le ficuse si
pe copiii care strigau in templu 9i ziceau: Osana, Fiul lui David! s-au mAniat.
(16) $il-aru zis: Auzi ce zic acegtia? Iar Iisus le-a zis: Da10. Au, niciodati nu
afi citit ci din gura pruncilor 9i a celor ce sug fi-ai pregitit laudirr?
(2],, l5t lsaia 26,71 I Marcu 11, 18 r'21, 15) Psalm 8, 2
Fariseii, vizAnd cd pruncii aduc lui Hristos lauda pe care se pare ci
Proorocul David a dat-o lui Dumnezeu (Psaln 117,25), crdpau de pizmd
gi il prihlnesc [invinuiesc] pe El ci suferd [ingdduie] a se zice cele ile lui
Dumnezeu la DAnsull?.
Iar El, mai mult interind [cele grdite de prunci],. zice: ,,"Adevirat",
cdci atAt Mi depdrtez Eu de a astupa gurile celor ce Imi zic Mie aceasta,

3
Fie de a preofi, adici de a hircitorri, {ie de a sivirgi cele preoiegti.
" In edifia de la 1805, in lcrc de,,i-a ficut sinitogi", se gasegte,,i-a vindecat pe ei".
'0 ln edigia de la 1805, in l()c de,,Da", se giseFte ,,Adevirat".
,,!i-ai pregitir laudi", se gdsette
'r in edilia de la 1805, in loc de ,,ai sivargit laudi".
rr Adici ingiduie si I se aduci laude, ca unui Dumnezeu.
332 Capitolul 21 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUI- BULCARIEI

incAt gi pe Proorocul il aduc martor, ti pe voi vi aratd sau [ca sunte]i]

neinvdlali, sau [cd sunte]i] zavistnici: "Au, niciodati n-a]i citit ci din gura
pruncilor gi a celor ce sug ai sivirgit laudi?"" (Psalm 8,2) Iar ,,ai sivir,sit",
aratd ce intreagd gi de sdvArgit Idesdvdrgit] a primit laudA, mdcar degi aceia
se par cu vArsta cd nu sunt de sivArgit [desdvArgifi], cici nu griiau ei cele
pe care le griiau, ci nurnai gura dAndu-gi-o Duhului, erau organe ale Ace-
luia. De acee4 zice: ,,Din gura pruncilor gi a celor ce sug", aritAnd ci nu
ale minlii lor erau graiurilels, ci numai ale gurii care era migcati de dum-
nezeiescul dar.
$i mai inseamni aceasta cd r.a fi ldudat IDomnul] de neamurile p;gane,
care sunt ,,prunci" fdri de infelcgere. inci gi Apostolilor mAngAiere le era
aceasta, ardtAnd ce ti lor li se va da cuvAnt [de in]elepciunel, degi erau
oameni simpli gi negtiutori.
$i tu, dacd vei fi ,,prunc" cu rAutatea - adici fdrd de riutate fiind - gi
vei ,,suge" laptele cel duhovnicesc - adica dumnczeiegtile cuvinte -, atunci
te vei face vrednic de a lduda pe Dumnezeu.
21,17: $i lisindu-i, a iegit afari din cetate, la Betania, gi noaptea a
rimas acolora. (21, 17) Marcn 17,71, 19 / Ioan 11, 18

Pleacd de la ei ca de la niste nevrednici si vine in ,,Betania", care

inseamni ,,casd a ascultirii". Cd Se muti Domnul de la cei nesupugi la cei
care se supun Lui gi Se ,,siligluieste" intru ei. Ci zice: ,,Locui-voi intru ei
9i voi umbla" [,,Voi ageza locagul Meu in mif locul vostru 9i sufletul
Meu nu se va scArbi de voi. Voi umbla printre voi, voi fi Dumnezeul
vostru 9i voi poporul Meu" l (Leaitic 26, 11-72; 1 Corinteni 6, 15, 17; 2
Corinteni 6.16).
21, 18-20: Dimineafa, a doua zi, pe cind se intorcea in cetate, a
flimAnzit; (19) gi vdzAnd un smochin lAngi cale, S-a dus la el, dar n-a
gisit nimic in el, decit numai frunze, gi a zis lui: De acum inainte si nu
mai fie rod din tine, in veac! $i smochinul s-a uscat indatd. (20) YdzAnd
aceasta, ucenicii s-au minunat zic6nd: Cum s-a uscat smochinul indati?
(21, 18) Marcu 11, 12 (2'1,19) letemia a,13 / Marcu 11, 13-14,2o-2t' / Lluca 73, 6-7
Fiindcd multe minuni a ficut Domnul, care toate spre facerea de bine
s-au ficut gi nici o facere de minuni muncitoare Iciznitoare, pedepsitoare]
n-a ardtat, ca sd nu socoteascd vreunii cd a munci Icdzni, pedepsi] nu poate,
arati aici gi pe aceastl putere a Sa. Si iubitor de oameni fiind Domnul,

'3
Adici, nu din cugetarea lor izvorau cuvintele.
'{ in edi}ia de la 1805, in loc de,,noaptea a rimas acolo", se gdsegte,,s-a siligluit acolo"

I
+1''

TALCUIREA SFINI'EI EVANCHET,II DE LA MATT,I Capitolul2l

aratA aceastA putere a Sa nu pedepsinduJ pe om, ci pomul, dupi cum mai

inainte de asta [prdpdstuise] pe porcils. Deci, usucd pomul, ca sd-i in]e-
lepfeasci pe oameni. $i cu cuviinld se minuneazd ucenicii, cAci acest pom
[smochinul] este foarte mustos [plin de sevd], gi mai mult [sel aratd
Iadeveregte] minune4 cici indati s-a uscat. Iar ,,smochinul" insemneazi
[inchipuie] gi sinagoga iudeilor, care are ,,numai frwze" - adici numai
slova scrisi, care se vede, iar nu ,,rodul" Duhului.
Si fiecare dintre cei care s-au dedat dulcelii vielii acesteia de acum se
aseamini cu ,,smochinul", cici nu are ,,rod," duhovnicesc, ca sd dea lui
Iisus Cel Care ,,fliminze9te", ci ,,numai frlnze" - adicd vremelnici gi
stricdcioasd ndlucirel6. Deci, acesta ,,blestemat" se numegte, cici zice:
,,Ducefi-vi de la Mine, blestemafilor, in focul cel vegnic, Icare este gitit
diavolului 9i ingerilor luil" (Matei 25, 41). incit se pi ,,usci" acesta, ceci
arzAnd in para focului, i se usuci limba, ca gi a bogatului [nemilostiv, care
l-a trecut cu vederea pe Lazdr] (Luca 1.6, 21)17 .

27,21-22: Iar Iisus, rispunzAnd, le-a zis: Adevirat griiesc voui: Daci
veti avea credinti si nu vi veti indoi. veti face nu numai ce s-a ficut cu

r'
[1805] Vezi 9i tAlcuirea de Ia Mntei 8, 28-34 9i de la Nlarcu 5,1-'14.
r"
Adici inchipuire a faptei celei bune.
r7
Dumnezeiescul Maxim Mdrturisitorul tAlcuiegie aicir ,,Deoarece mullimea preolilor
gi a cdrturarilor, a legiuitorilor pi a fariseilor, care pitimea de slava departa prin pAzirea
pentru r,izul lumii a unor moravuri pldsmuite, zice-se, in duh de evlavie, dAnd aparenla
ci implinegte dreptate4 hrinea trufia pdrerii de sine, Cuvintul declari aceastd pdrere de
sine a celor pomenili smochin neroditor, impodobit numai cu frunze.9i aceasti parere LL

de sine, Doritorul mantuirii tuturor oamenilot Care flimAnzegte dupi indumnezeirea

Ior, o usucd, blestemind-o, intrucAt este neroditoare. Iat aceasta o face pentru ca oamenii,
in lrr si dea aparenfa ci sunt drepfi, s6 caute mai bine si fie drepli cu adev;rat, dezbricAnd
cimata moralitalii fatamice gi imbr;cAnd fdri prefic.itorie pe cea virtuoasd cum vrea
CuvAntul dumnezeiesc, pentru ca in felul acesta sA petreac; viala in evlavie, ardtand
mai bine lui Dumnezeu dragostea sufletului lor, decAt oamenilor fdtamica hfdligare dil
afari a purtirii morale. Iar daci suntem ti vreunii dintre cregtini astfel, preficAndu-ne
evlaviogi in purtirile noastre, firi ca si fim drep;i cu adevirat, si atteptim Cuvintul, ca
pe un iubitor de oameni, ca acesta, fliminzind dupi mAntuirea noastrA, sd ne usuce
pirerea de sine a sufletului, care c simAnla pdcatului, ca si nu n.rai aduci drept roadi
dorin;a de a plicea oamenilor Aceasta este talcuirea ltrcului Iscripturistic], dupi pufina
mea putere. Tilcuirea dati arati pe Domnui flimenzind spre binele nostru, blestemind
smochinul cu folos gi uscAndu-l Ia vreme, ca pe unul ce impiedici Adevirul, fie ci se
ingelege prh el predania veche a legii formelor materiale, fie pirerea de sine a fariseilor,
care se m6ndreau cu pdzirea moravurilor" (Filocalia romhneascd, vol.3, Rdspunsui cdtre
Talasie - intrebarea XX, ed. Humanitas, Bucuregti, 1999, pp.76-77).
33J Capitolul 21 SFA\IUL TEOFILACT ARHII]PIscOPLL BUI-CAItIEI

smochinul, ci 9i muntelui acestuia de veti zice: I{idici-te 9i arunci-te in

mare, va fi asa. (22) Si toate cAte veli cere, rugAndu-vi cu crcdinfi, veti primirs.
(21, 21) Matei 17,20 / Marcu 11, 23 / Luc a 77, 6 I lacov L, 6
t21. 22) Matei 7,7 / Ntarcu 9, 23; 11, 34 / Ioan 1,1, 13; 15, 7 / 1 loan 3, 22
Mare este figdcluinla lui Hristos cdtre ucenici, cum ce vom putea si
mut.im munlii, de nu ne vom indoi. Cici toate pe care le cerem firi de
indoiali, crezAnd in puterea lui Dumnezeu, pc acestea le vom primi.
Acestea cc s-au zis, ata sunt. Dar de voi cere ceva r-refolositor gi firi
socotealA voi crede cd imi va da nic aceasta Dumnezeu, oare voi lua gi
acel nefolositor lucru? Si cum este Dumnezeu iubitor dc oameni, claci
implinegtc cererea mea cea nefolositoare? Deci, asculti: cind auzi
,,credinfi", egti dator sd intelegi credinta cea ade\,5ratd, iar nu cea lipsiti
de minte, iar rugdciune este accea care cere cele folositoare, precunl ne-a
inv.ljat Domnul: ,,Nu ne duce pe noi in ispiti, ci ne izbivegte de cel riu"
gi cclelalte graiuri cite surrt ale acestei rugiciuni (Matet 6,9-13).
Vezi gi acest cuvAnt, care zicc: ,,si nu vi veti indoi". Cdci cel care este
unit cu Dumnezeu, este una cu El, nu se indoiegte gi nici nu sc desparte dc
El, deci cum ar putea cele ceea ce nu-i folosegte? A;adar, daci [noi] r.om fi
ne-despArtili gi ne-osebili de Dumnezeu, atunci [numai] celc folositoare
vom cere gi [le] vom lua.
27,23-27: Iar dupi ce a intrat in templu, s-au apropiat de El, pe cAnd
invita, arhiereii 9i bitr6nii poporului 9i au zis: Cu ce putere faci acestea?
$i cine fi-a dat Jie puterea aceasta? (24) RispunzAnd, Iisus le-a zis: Vi
voi intreba 9i Eu pe voi un cuvint, pe care, de MiJ vefi spune, gi Eu vi voi
spune cu ce putere fac acestea: (25) Botezul lui Ioan de unde a fost? Din
Cer sau de la oameni? Iar ei cugetau intru sine, zicAnd: De vom zice: Din
Cer, ne va spune: De ce, dar, n-ali crezut lui? (26) Iar d,e vom zice: De la
oameni, ne temem de popor, fiindci tofi il socotesc pe Ioan de Proorocr'.
(2/) $i rispunzind ei lui lisus, au zis: Nu stim. Zis-a lor gi El: Nici Eu nu
vi spun cu ce putere fac acestea. ( 21
, 23) Ag!,eu 2, 7 I M^tei 7 , 29 | Matcu 17, 27 I
Lt.a20,1,-2121,24) Marcu 11, 29 / Luca 20, 3 121, 25; Marcu 11, 30 (21.26) Matei\4,5 |
Marc'u 6,20;71,32lLvca 20,6 (21,27)Pilde 26,4lMarc'u 17,33 / Luca20,7-8
^
InvdJitorii de Lege, pizmuind lui Iisus pentru cd a scos [Domnul] din
templu pe cei ce negutetoreau, vin Ia El gi-L intreabd unele ca acestea:

'" in edigia de la 1805, in loc de ,,Ridici-te gi arunci-te in mare, va fi ata. 9i toate

cAte vefi cere, rugAndu-vi cu credinli, vefi primi", se g;sette ,,Ridici-te li arunci-te in
mare, va fi. Si toate cAte veli cere intru rugiciune, crezAnd, vefi lua".
1"
in editia de la 1805, in loc de,,il socotesc pe Ioan de Prooroc". se gisegte ,,il au pe
loan ca un Prooroc".
TALCUIREA SFINTEI EVAr'vCHELII DE LA \'1AIEI Capitolul2l

,,"Cu ce putere faci acestea?> Oare ca un preot? Dar incepdtorie IrAnduiald]

preoteascA nu ai. Oare ca un impArat? Dar nici impirat nu egti gi chiar
dacd ai fi fost, nu se cuvenea sd faci unele ca aceste4 ca nu se cuvine
impiralilor si facd asemenea lucruri in templu".
$i-Lintrebau acestea pentru ca, daci va zice cd face cu de la Sine putere,
sd-L cleveteascd precum pe un potrivnic al lui Dumnezeu gi ca pe Cel Ce
zice cd are asemenea stipAnire2o; iar dacd va zice cA o face cu puterea lui
Dumnezeu, sd indepdrteze de la El mullimile Inoroadele] care-L iiudau ca
pe un Dumnezeu, ardtAnd ci Acesta nu este Dumnezeu, ci cu puterea lui
Dumnezeu le face, ca un rob.
Dar ce Ie rispunde Hristos, Cel Care este El insugi inlelepciunea? Pe
cei care se credeau infelepfi Iistefi] ii prinde intru mdiestria lor gi ii inireabi
despre Ioan cele asemenea. Cici de-ar fi rdspuns cd ,,din Cer" era pro-
povdduirea lui Ioan, ar fi fost vidili ca luptitori de Dumnezeu [impo-
trivitori ai lui Dumnezeu], ca unii care nu au primit propovdduirea acestuia
iar daci vor zice ci ,,de la oameni" a fost, s-ar fi primejduit de la norod,
care pe Ioan il socotea Prooroc.
$i Domnul aratd aici c; celor care intreabi cu viclegug nu se cuvine a
le rdspunde - cici nici El n-a rispuns iudeilot care cu viclegug il intrebau,
degi nu era lipsit de rdspuns.
$i incd inv5|dm cd a se lduda cineva pe sine nu este dupA Hristos, cici
iatd Domnul, putAnd a zice ,,ctt ce putere ficea" cele pe care le ficea n-a
spus, ca sd nu se pard ci Se laudd pe Sine.
21, 28-32: Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. $i, ducAndu-se la cel
dintAi, i-a zis: Fiule, du-te astizi 9i lucreazi in via mea. (29) lar el, rds-
punzAnd, a zis: Mi duc, Doamne, gi nu s-a dus. (30) MergAnd la al doilea,
i-a zis tot a9a; acesta rispunzind, a zis: Nu vreau, apoi ciindu-se, s-a dus.
(31) Care dintr-acegtia doi a ficut voia Thtilui? Zis-au lui: cel de al doilea.
Zis-a lor lisus: Adevirat griiesc voui ci vamegii si desfrAnatele merg
inaintea voastri in lmpirSlia lui Dumnezeu. GD C;tci a venit Ioan la voi
in calea dreptifii gi n-afi crezut in el, ci vamegii 9i desfrAnatele2r au crezut,
iarvoi ali vizut 9i nu v-ali ciit nici dupi aceea, ca si credeli in e122.
(21, 30) Iezechiil 33,37 (21,
3,7\7,29 (21, 32) Matei 3, 1-13 / Luca 3, 12
31) Luca

[Domnul] ne arat; aici doud cete. Una a celor care s-au figdduit, care
sunt iudeii care au zis: ,,Toate cuvintele pe care le-a griit Domnul le vom

20
Adici, sd-L arate noroadelor ca pe un mincinos.
I In editia de la 1805, in versetele 31-32, in loc de ,,desfrAnatele", se gisegte ,,curvele"
" ln edilia de la 1805, in loc de ,,si credegi in el", se gasette ,,si credeli lui".
336 Capitolul2l SFANI-JL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

face 9i le vom as cultal" (Iepire 24, 3). Alta a celor care nu s-au supus, a curvelor
pi vamegilor, inci gi a norodului celui din pigAni, care dintru inceput n-au
ascultat voia lui Dumnezeu, iar mai pe urmi s-au pocdit si au ascultat.
insd vezi inlclepciunea lui Hrisios: nu indatj dintru inceput le-a zis
cd vamegii 9i cuwele sunt mai buni decAt ei, ci mai intAi ii face sd mirtu-
riseasci ei cd din cei ,,doi fii", acela este supus, care a ficut voia Tatdlui.
Apoi, dupd ce ei au mdrturisit aceasta, adaugi ci ,,"a venit Ioan in calea
dreptifii" - adici avAnd viafi neprihdnitd - gi desfrAnatele l-au ascultat,
iar voi nu. De aceea vor gi merge ele inainte de voi intru impdriyia lui
Dumnezeu. Deci. nevoili-vd gi voi, ca mdcar pe urma lor sd intrafi [intru
impdr5fie], crezAnd. Iar de nu veli crede, nicidecum nu vefi intra".
Dar mul;i incd gi pAnd acum se figiduiesc lui Dumnezeu gi Tatdlui,
cum ci se vor face cilugiri poate, sau preofi, iar, dupd figiduinfd, se
lenevesc. Iar al|ii, petrecere cilugdreasci sau preoteasce n-au fdgiduit,
dar cilugdregte fi preolegte petrec. Deci, acegtia sunt ,,fii" suputi, care fac
[implinesc], degi nimic nu s-au fdgiduit.
21,33: Ascultati alti pildi: Era un om oarecare stipAn al casei sale, care
asidit vie. A imprejmuit-o cu gard, a sipat in ea teasc, a clidit un tum gi a
dat-o lucritorilor, iar el s-a dus departe. (2'1, 33) Psalm 79, E I
Cantarea Centirilor 8, 11-12 /Isaia 5, 1-7 lleremia2,2l lMarcu 12, 1/ Luca 20, 9
Altepildi le dd lor, aritAnd cd, degi s-au invrednicit de mii de purtdri
de griji, [tot] nu s-au fdcut mai buni. Ci ,,om stipAn al casei" este
Dumnezeu, Cel Care pentru iubirea Sa de oameni ,,om" Se numegte23. Iar
,,vie", norodul iudaicesc, sidit de Dumnezeu in pdmAntul fdgiduintei,
dupd cum este scris: ,,Dusu-i-a pe ei la hotarul sfinteniei Lui, in muntele
pe care l-a dobindit dreapta Lui" (Psalm 77, 59; legire 15, 17-1.8). ,,Gard"
este Legea, care nu-i ldsa pe ei si se amestece cu pdgAnii, sau Sfinfii ingeri,
care pdzeau pe Israil. ,,Teasc", jertfelnicul. ,,Tum", templul, iar ,,lucritori",
dascilii poporului - fariseii gi cirturarii. $i,,S-a dus departe StipAnul
casei" - Dumnezeu -, cend nu mai vorbea cu ei in stAlpul cel de fx (Ierire
1,3, 21). Sau gi aga: depdrtarea lui Dumnezeu este indelunga Sa ribdare,
cici se pare cd gi doarme. Si,,Se duce departe" Dumnezeu atunci cAnd
indelung rabdd gi nu pedepsegte pe datd nedrepthlile.

a Este numit ,,om" pentru ci intru adevir S-a fdcut om gi cu dreptate este numit - gi
El Insugi Se numepte astfel - ,,Fiul Omului" (uezi de pitdd in Eaanghelin de la Matei: 8,20;
9, 1.6; 1.0,23; 11,19 12, 8, 40; 13, 37, 41 16, 13, 27-28; 17, 9, 12, 22; 18, 11; 19, 28; 20, 18, 28;
24,44; 25, 13, 31; 26,2,24, 45, 64).
I,,\ICUIItI:,\SI]I\]E] E\',.\\(,IiILII L)}; I,\ \1,\IEI L.rfrl,,l.r:ll

21, 31'39: Cind a sosit timpulrrroadelor, a trimis pe slugile sale la

lucritori, ca si-i ia roadele. /35t Dar lucritorii, punind mina:'pe slugi,
pe una au bitut-o, pe alta au omorit-o, iar pe alta au ucis-u cu pietrr'. ,.io
Din nou a trimis alte slugi, mai multe decit cele dintii, 9i au ficut cu clc
tot a9a. (.3/) La urmi, a trimis la ei pe fiul siu, zicAncl: Se vor rusina tle
fiul meu. 138) Iar lucritorii viei, vizAnd pe fiul, au zis intre r:i: Acesta
este mostenitorul; veniti si-l omorim si si avem noi:' mostenirca ltri
r.391 $i punind mina pe el, l-au scos afari din vie si I au ucis
l-r l, iJl Cint.rca C;ntirilor u, ll / Luca 20, 10 /l /. .lit Ncenria 9, 26 / Ierenli.r li l a /
Nfiheia 7, 6 / Matei 5,12 22,6;22,31.37 /Luca20, l0/E\'fei ll.:15 )l rr.,\lit('i ll lr
\l.rrcu12,56':i..1;rLuca20. 13rl/ lSrFa(ere37.20/Psalrrr2.2/\latei 2t'. 1l: I
\larcu 12. 7 / Luc,r 20. l.l/Io,rn11,s3:I r'IIarcu,;,,:,,ii.r".,1,,
1,,.1;,,,].
,,S-a apropiat vremea roadelor" in tinrl,trl Ptoorocilrrt, ca ,,slugile'
care s-au ,,trimis" aLr fost Protrr,rcii, 1,1 q.r,u i ,rrr )i ocir,rt in rlultt'clriPLrli
,,lucritorii", .rclica cci rltrpir trrnrnrirt,-int')i [rli )i,r, ,ci ;i nrincirrtrsi L],trL.rli
Cicipoulr,rl ,,I-au bitut" - cunr .ru iicutclr \lihcia, pcc.rrL'l .r b,itrrl i.r-.:,
fafi Sedechia (3 Rrji 22, 24). l.rr pc altul ,,1 au omorit" r'r fre Z.rir,r1i,r
irrtrc tcrnplu gi jertfelnicr' (LtLcLt ll,5i). I)c .rltul ,,I-au ucis cu l.rittrt
cum a fost cu Zah:rri.r arhierer.rl. tir.rl lui leiroiatl.r rl P,ri?i/i)r)Jri.'rr,r .l+ .'/
lar tnai a1-ror a fost ,,trimis" Fiul lui Dr,rmneztrr, (-.r'e ..\-.r ,rr,it.il irr trLrl.
Si a zis,,se vor rusina de Fiul Meu", nrr iiinrlca n ,rr li ;tiuf 1-,1 | i lr
omori, ci insemnincl larritincll ccea ce s-ilr li crrvt'nit s,r Lrt,r L.rrrtrrr , , -,
caclea ca rlc;ii pc' ,,slugi" lc-atr orrrrrrit, nric.rr de t-irtstt'.t [--iulLii ',r .L
rr.rSineze. I.rr lucritorji, r iizintl irt'firrl, alr zi:: ,,Acesta estc moste nitonri
veniti si-l omorim", pentrlr ca pi iudeii r-.rrc .ru zis r,r lrsLr> e r,r \lt'rr,i
rct'ia [--au r;istignit pc lil. Si l--;ru scos pc ['.1 ,rt,rr':i clin ,,vie", eici ,rl,rr,r ,i,
cetate a fost omorit Domrrul. l.rr clc r reme cc ,,vie'' ;rnr zis t.r rste irort,,lLri
,,afari din vie" insc.rrnrri c.i ,,afari" dc vointa noro(lului crltri l,rr.r ii,
viclegr-rg I.-.ru omorit pe El fariseii,,,lucritorii" cci rai

:r In t,.litia Llc ]a 1t05, inlot ele ,,a sosit timpul .'r,!.i\f:t!, .s;r.lpropi.rt \rcDrr.l
ri ln erlilia de la 1305, in accstt vcr5r,tr,, il1 l(r{ (ir',,pun:in(l nr.in.r \\ ,t,r L L

,,prinzincl".
:" in o.li1i.r tlc la 1S{15, in acc:tl rcr''r'tt,, in 11,,. Ll(' , s;r avcnl n(|i ',-' {.r\i \tL \,1
stipinim
r- \i.zi
;i talcr,rrre'a.lr, lr r\1,itu'r i;,.if
r5 !'ezr
)i t.llcurrea dt, l.r r\lrrlt'i 23, l:l .ltj
33E Capitolui 21 SFANTUL TIOFILACT ARHIEPISCOPUL tsULCAnIEI

21, 40-41: Deci, cind va veni stipdnul viei, ce va face acelor lucritori?
(47) l-au rispuns: Pe acegti rii, cu riu ii va pierde, iar via o va da altor
lucritori, care vor da roadele la timpul lor.
(21. 40) Matcu\2.9 / Luca 20,75 (21 , 41) L:uca 20,16 21.,24
CAnd va veni? CAnd oare, la a doua Venire? Se poate inlelege ti aceast4
dar mai bine este a inle1ege aga: ,,StXpAnul viei" este Dumnezeu gi Tatil,
Cel Ce a trimis pe Fiul Sdu, Care a pi fost,,ucis" de ei. Deci, ,,c6nd va
veni" Acesta - adicd atunci cAnd va cAuta spre firidelegea pe care au
ficut-o iudeii -, atunci ,,pe cei rii, cu riu ii va pierde", trimilAnd ogtile
romanilor asupra lor. Iar ,,via" Lui - adicd poporul - ,o va da altot
lucritori", adicd Apostolilor gi Dascililor IBisericii].
insd inlelege prin ,,vie" gi dumnezeiegtile Scripturi, intru care ,,gard"
este slova, iar,,teasc" ce,,s-a sipat" este adAncul Duhului. Iar,,turn" -
bogoslovia Iteologia], care este preasus gi preainalti2u. Deci, aceste Scriptun
le aveau mai inainte ,,lucritorii" rdi, adicd fariseii. Dar Dumnezeu ni le-a
clat noud celor care bine le lucrdm, cici aceia gi pe Domnul L-au omorAt
,,afari din vie", adici afari de cele ce griiau Scripturile.
21, 12-44: Zis-a lor Iisus: Au n-a!i citit niciodati in Scripturi: Piatra
pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a aiuns si fie in capul unghiului.
De la Domnul a fosf0 aceasta gi este lucru minunat in ochii nogtri? (43)
De aceea vi spun ci impirilia lui Dumnezeu se va lua de la voi 9i se va
da neamului care va face roadele ei. (14) Cine va cidea pe Piatra aceasta
se va sfirAma, iar pe cine va cidea il va strivi3i.
| lsaia 2a,16 | Zaharia 3, 9 / Marcu 12,'10 | Lruca74,24;20,77 |
(2'1, 12) Psalm 777,22 23
Faptele Apostolilor 4,11 I 1Pelft 2, 4, 6-7 | Eleseni 2,20 (2'1, 42) lsaia 8,14; 60,72 |
Daniil2,34,44l Zaharia 12, 3 / Luca 2, 34; 20, 18 / Romani 9, 32-33
,,Piatri" pe Sine Se numegte [Dornnul], iar ,,ziditori" , pe dascilii
iudeilor care ca pe un netrebnic Inefolositor, netrebuincios], pe El nu L-au
bdgat in seamd, zicand: ,,Oare, nu zicem noi bine ci Tu egti samarinean
gi ai demon?" (loan 8,48)
iar El, dupd ce a inviat din morli, S-a pus,,in capul unghiului" -
adicd S-a ficut cap Bisericii -, impreunAnd Pe iudei gi pe pdgAni intr-o
credinli. Cici precum piatra care intr-o zidire std in capul unghiului [in
coll] unind doi pereli gi pe amAndoi ii fine, aga gi Hristos, intru o credinte,
pe to!i impreuni i-a legaF2. Si ,,minunat" este acest unghi 9i ,,de la Domnul

'?q
Adica, preainalte inJelegere este.
3o
In edilia de la 1805, in loc d e ,,a tost" , se gisette ,,s-a fdcut".
3r
ln edilia de la 1805, in loc de ,,il va strivi", se g.lsette,,il va spulbera"
'Pentru pilda pietrei dirr capul unghiului, Dionisie din Fuma indici acest izvod:
lAl-CUIREA SFI\TEI EVA\CH|L]l Dh LA \fAl Ill _ CapnolLrl21 33q

s-a ficut"! Pentru ci Biserica cea care ne line pe noi impreund 9i ne unegte
prin credint.l, ,,de la Domnul s-a ficut" gi este vrednici de minunare,
fiindcd bine s-a zidit. Dar gi intru alt chip este ea ,,minunat;": pentru ca
prin minuni s-a adeverit gi s-a intdnt cuvAntul iui Hristos, Lrentru aceasta
intcmeierea3r ei cste ,,minun atd" (Psalnt 117, 22-23).
Deci,,impirifia lui Dumnezeu s-a luat" de la iudci - adici apropierea
lor cdtre Dumnczeu - gi a fost ,,dati" celor care au crezut. Cici cei care sc
impiedicd de ,,Piatra aceasta" li se smintesc dc Hristos ,,se vor sfirima"
gi intru a doua Venire. Dar gi acum ,,s-au spulberat", aclica s-au risipit in
toate pdrlile pamAntului, precum vedem acum pe ticdlorii iudei. Deci,
aceasta este cee;r ce zice cuvintul ,,ii va spulbera", adic.i ii I'a risipi pe eirl.

21,45-16:Iar arhiereii 9i fariseii, ascultAnd pildele Lui, au inleles ci

despre ei vorbegte. (46) Si ciutind si-L prindi, s-au temut de popor,
pentru ci il socoteau Prooroc.
tl1.;bl t-uca 19,48; 20, 19/ loan 6, 1'1; 7,40
t.:1,15) Marcu 12,721Luca20,'19
Vezi, iaragi, ca poporul cel sintplu gi firi
viclegug urmeaz.i adevirului,
iar invilitorii de Lege fac riutate. Cici inci li astdzi cautd evreii s5-1.
cuprindd pe Iisus, dar nicr nu-L prind, nici nu-l- inleleg [cuprind]. Ci pe
Antihrist il vor prinde [cuprinde] gi aceluia i se vor inchina, iar Hristos nu
se va lua [nu va fi primit] de dingii, adici nr,r-L [.,'or cuprindc;i nu-L] r,or
infelege.

,,Biserica ii iniuntru Apostoli, Ierarhi pi Cuviogi, botczind 9i invifind;9i elinii;r evreir

sirutAndu-se unii pe altii, ti Hristos deasupr4 binecuvintindu-i. Si mri incolo Ierusalimul
arzirrd, 9i dinafar,i de Ierusalim ostagii omorAndu-i cu sibiile pe iudei; ;i Proorocul Isai:1
ar.itindu-L pe Hristos, grAiegte intr-o hdrtie: "Asa zice Dumnezeu: Pus-am in Sion o
piatri, o piatri de incercare, piatra din capul unghiului, de mare pref, bine pusi in
temelie; cel care se va bizui pe ea, nu se va clitina!,' llsau 26, 1t)" Enni/ua prcturi
llizattine, ed. cit., p. 12.1.
rr Adicd: temernici4 temeiul, temerr.r
rrDin punct de vedere statal poljtic se poate spune ci risipirea cvreilor are azi utr
ti
curs invers, deoarece se dorette gi se depun eforturi pelltru irtoarcerea evreilor in statul
Israel. lnfiinfarea acestei organizafir statale s-a realizat in urma hotararii Adunirii
Natiunilor Unite (29 noiembrie 19.17) prin impdrlirea I)alestinei intre un stat evreu 9i
statele arabe. Astfcl, statul Israel a fost prociamat in 1.1mai 19-18. lconomia dumnezeiascd
- lucr,ltoare gi azi astrpra poporului iudeu - ne-o adeveregte Sfdntr.ri Apostol Pavel intru
a sa Episio/d cdtr. Rorrrrrni, capitolele 10-11.
340

Cnprrorur 22
Parabola nunlii fiului de impdrat. DinartLl Cezarului.
Cea mai marc poruncd din Lege.
Mesia: Fiul si Domnul lui Daaidl

22, 1-7: $i, rispunzAnd, Iisus a vorbit iarigi in pilde, zicAnduJe: (2)
-Impirifia Cerurilor aseminatu-s-a omului impirat care a ficut nunti
fiului siu. (3) $i a trimis pe slugile sale ca si cheme pe cei poftifi'?la
nunti, dar ei n-au voit si vini. (4) Iarigi a trimis alte slugi, zicind: Spuneli
celor chemafi: Iati am pregitit ospilul meu; juncii mei gi cele ingrigate
s-au junghiat gi toate sunt gata. Venifi la nunti. (5) Dar ei, firi si fini
seama, s-au dus: unul la farina sa, altul la negufitoria lui; (6) iar ceilalfi,
punAnd mAna pe slugile lui, le-au batjocorit 9i le-au ucis. (7) fi auzind
impiratul de acestea, s-a umplut de mAnie, 9i trimilAnd ogtile sale, a
nimicit pe ucigagii aceia 9i cetilii lor i-au dat foc3.
(22, 2) Cintarea Cintirilor 3, 11/ Isaia 25,6 lLluca\4,761 APocalipsa 19, 7
Q2'3)Pitdee'3-stL""^,|?,li{1:,:lY,^::',i;}f
ti;iliiiit:#:ii
Ca gi pilda viei (Matei 21, 33-39),9i aceasti pildd aratd nesupunerea
rudeilor. insi acea pildi aratd moartea 1ui Hristos, iar aceasta aratd veselie
de nuntd, adicd Invierea Lui. pi mai arati c.i acegtia gi mai rdu au greqit
ciecAt cei din pilda dintAi, cici aceia i-au omorAt pe cei care le cereau ,,roadele
viei", iar acegtia, fiind ,,chemali la nunti", au fdcut virsare de sAnge'
,,Omului impirat" i Se aseamdnd Dumnezeu, ci nu Se aratd in ce
chip este, ci in ce chip se cuvine a ni Se ardia noud. Deci, pentru ci oameni
muritori suntem fiind supugi neajungerilol omenetti, Dumnezeu ni Se

r este: ,,Pentru cei chemoli Ia nttntd. Pentru cei ce

in edilia de la 1805 titlul capitolului
au intrebat pe Domnul: cade-se a da dajdie impdratultri. Pentru saducheii cei ce nu Pnffiesc
inaierea. Pentru inadtdtorul de kge cel ce a tntrebat Pe lisus ce bine aa face. Pentnt intrebarea
Doflnului al cui Fiu il zic cdrturnrii cd este El".
'?ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,poftili",
se gdsegte ,,chema!i"
3
in edi;ia de la 1805, versetele 4-l sunt: ,,Iatd am gitit prAnzul meu; juncii rnei 9i
cele hrinite ale mele s-au lunghiat 9i toate sunt gata. Venifi la nunti. Dar ei, nebigAnd
seami, s-au dus: unul la holda sa, altul la negulAtoria lui; iar ceilalli, prinzAnd pe
slugile lui, le-au pedepsit gi omorit. $i auzind impiratul de acestea, s-a umplut de
manie, gi trimiland ogtile sale, a pierdut pe ucigagii aceia 9i a ars cetatea 1or".
a
Adici: limitelor, ingrddirilor, hotimicirilor omeneqti.
 l.\lLLll(l \:l l\-LtL\.\\,,itLLll Lrl i.\ \l\ C.rl,it,,lr ri ll

arata n()ua ca Lln ,,om". Iar cincl r.rnrLrlarn ca ni5te ciunrnt'ze i prin i1,l r, .r I r' L

std Dlrmnczer-r intru arlunare c'le rlumnezci ' ( l)stltrt 8'1, 1r. iar tlatrii vit,trrnr
ca nigte fiare, ni Sc face gi El notri ca o ,,panteri" 5i c.r rrrr .,urs" )i (.r l
,,leu" (L)st'rt l-1, ;-S).
fi,,face nunti Fiului Siu", inrprcuninrl tr.r El tot:uile trrlct'l In rn rl
cti Mirc cstc Flristos, iar Mirt'asa - Biscric.r yi strllt'ttrl Ice I nir rrili,r
(Apocnlrpsu 19, 7; 21, 2 t.
Iar,,slugile" carc surlt trirrtise rnai intitislrrrt cci tlirrrpr.l'1111;i crr \lr,i.,
cirora nu Ii s-au sul-us evreii, cr .ru .rnrarit prc DLrnrnezerr in Irr.t '
patruzcci clc ani pi n-lLl vrut a prlirrticuviintrrl llri Dlrnrnoztrr.r ii \'('s('li,r ( ''
cl uhovn ict'asci. Dlrpi aceea, s-au trirnis altt' ,,slugi" I'rtrorocir,.l.rr .

clintre acegtia pe unii r-au omolit - cunl ar.l licut clr I:.ri.r . 1nr.F(,,rll;l
aLr peclepsit - clrrn ilr ficut cr.L le|ernia, pe c.tre l-au .rnrllcat irr grrr.tl..r ,- ,

rroroi (1clr'rrrrrl .i6, 6). larctri rnai nrasurati Ist;irrrpir.111,6111ni.,lt.rti] rn r,rli.ri,

s-au lepiclat, unul ducindr:-sc ,,la holda sa" arlic:r pltr'.rrttllr-st'l,r r .rt
cea iubitoare cle trlrp gi desfatatii, ciici ,,holda" cstc trLrt)Lrl fjrc.ttrrr,r l,r,
altul, ,,la negufitoria lui" - aclic.r la viata ct'.r iubito,rrt, rlt' t:.r5tig 1.i, .
rregu!;itorii sunt ncanr lnult iubiLor tle ci;tig.
Deci, ne arati p-riltlu cii cei c:rrt'se leapada clt' ..nunta" ct',r (it1h()\ ni( (',,.!.
gi rle impreun;rre.r ;i ospaful col .u Ilrisios, ct'i ln.rr,rrlt'.t'.r l.lc r(L',r\l.r til
pcntru d ulccliie finr'i r-r lcilile'] celo tru peiti, iic pe rrtrlt pra i irtt,t iLrbr rii tlt' t'.r * I r r

Iar aici ntrmegte ospiifrrl ,,prinz", uricar cii airrre.r lrrntle r',r, in .rlt.r 1.,rri,
vorbegtc cle ,,cini" (l,tttLt ll, lll, nu fir, rli' socrrtt'a la. L,r!r r1,LIt(' .i .i
ardtinclcii'irrr,rcmr.rriletlepeLlrnrnclesavir'5itldt's.ir'.tr;itlr,r.rl,ii.rt r('' -1.,'
nunti, gi ,,spre seari", adica la stir'litul vt'irctrlilor. I.tr' ,,p11n7" ('5t('nr"ir i
fiindca gi in veacurilc ctle dintii s-.r tlesctr|t'r'ii lain.r, rlL'yi rtrai untl'ril I,-r
,,iunci" ;i ,,cele hrinite" [,,cele ingrisate"] surrt..\;eziirnintul cel \i', irr .,
cel Nou. C:ici ccl Vcchr sc arati prin ,,junci", e,r jlrtt:i tlt'rlol.ittracr',rr i ' l.r
ccl Nou sc arata prin ,,cele hrinite" [cLr gr,iLrl, t-ici pirrrr J(]u.('n\ J( r,r' I

jcrtfelnic, Iricindu-se acestca Llill grir-r. I)ct'i, nc t-lrcanr,t L)trttnczr'r, '.,

rnincinr burrit.iiilc yi a1e Scripitrrii Vechi ;i ,rle cclt'i \i,r.

'1)srrirrr,rl,l.,,Dumnezeuastatinclumnezeiasca.rclunarcsi in nrijbcul r.lrrrnrrcz.'ilor

va judeca". \t'zi iinr)ta tal.uini c1c ln,\lrrh'i 2tl,.s /{).
" DLrp; 11 \'cchc tr.ldiIir: cvrei.]s.i, protctul l\.r.r .rr Ii trnit l.,rn,t jn tirttfrLrl r, I
\lanast', care, aLl toat('cn-r cr.t guter(',.t l-()rullait s.i lrt'l.iiat i11 !iLrrrn aLl Lllr lr{ r. rtI
,'\ce.rstatr.rrlriir.iiostprtll1lt;rslclelli5(|]!.i.r'eitu-].i!.u('li,r-aznLr,'>t, l.!.'it.r'Llr l

lr 9 m.li. De suteIill!elc In.irtlrlce alt' I'r'r'Lrt'rtilor fl!ilrlr'11,r:1t 'i \l I rt lr \ i'.''.r

Lplstoln ctilt. t,r't(i (11, ;,1).

F
312 Capitolul 22 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPITOPUL BULCARIEI

Dar gi cAnd vei vedea pe cineva ci tAlcuiegte descoperit dumnezeiegtile

cuvinte, cunoagte ci acesta bucate ,,hrinite" gi ,,ingrigate" di, cdci cel care
descoperit invali, hrdnegte gi ingragA Icu cunogtinfd] pe cei necunoscAtori
Isimpli].
Dar vei cerca aici cum zice: ,,chemafi pe cei chemafi"? Cdci, daci erau
,,chemali", cum vrea iarAgi sa ii cheme? Sd gtii cd fiecare dintre noi e chemat
din fire la lucrul cel bun de cdtre cuvAntul fcugetul] nostruT care ne este
dascdl firesc. Dar, Dumnezeu ii trimite pi pe cei din afari dascili, ca pe
aceia care au fost chemafi in chip firesc de cuvant lcugetul lor l5untric],
si-i cheme si acesti dascili din afard.
Iar Impiratul ,,a trimis ostile Sale" - adici pe ale romanilor -, iar
acegtia i-au risipit pe iudeii cei nesupugi gi,,au ars cetatea lor",lerusalimul,
precum spune gi iudeul iubitor de adevdr, Iosif FlaviuE.
22, 8-10: Apoi a zis citre slugile sale: Nunta este gata, dar cei poftifi!
n-au fost vrednici. (9) Mergefi, deci, la rispAntiile drumurilorl0 ;i pe
cAli veli gisi, chemafi-i la nunti. (10) $i iegind slugile acelea la drumurirr,
au adunat pe tofi cAfi i-au gisit,;i rii 9i buni, gi s-a umplut casa nunlii
cu oaspejil2. (22, 8) Matei 10, 11-13 (22, 9 ) L!.a 74,27

Fiindcd ,,slugile" trimise mai intAi - adici cei impreuni cu Moise gi

Proorocii - nu i-au supus, atunci trimite alte ,,slugi" - adici pe Apostoli -,
care ii cheamd pe cei din p5gani, care nu cdlitoreau pe ,,calea" cea adeviratd,
ci erau impirJi;i gi in,,cii" multe gi in dogme [inviJituri] dezbinali. iar mai
vArtos se aflau [pigAnii] la ,,rispAntiile ciilor", adicd in rdticire multa ii
nepotrivire, cici chiar de se uneau ei intru unele, nu pe ,,calea" cea buni o
ficeau, ci in rdspAntii 9i in abaterile Irdticirile] lor. Cdci dogmele [invi!dturile]
cele rele pe care le dogmatiscau nu le primeau tof i in acelagi fel, ci unii intr-un
chip-9i alfii intr-altul.
lnsd, nu cumva este mai bine a se infelege 9i aga? ,,Cale" este insigi
viala fieciruia gi petrecerea, iar ,,rispAntiile" - adici abateri din cale - sunt

: E Vorba de puterea noastri cuvant,toare.

s
losif Flaviu s-a niscut in anul 37 d. H., ficind partc din aristo:ralia evreiasci. A
fost luat prizonier dc citre romani in timpul prigoanei asupra evreilor, din anii 66-70 d.
H. Mai apoi a devenit cetitean roman 9i s-a stabilit in Roma, unde a scris opera sa istorici,
care cuprirde si lli:l',',utle ndnicr
" in edilia de la 1805, in loc de ,,poftifi", se giselte ,,chemali".
"'in edifra de la 1805, in loc de ,,rispAntiile drumurilor", se gdsegte ,,rispintiile ciilor".
" in edilia de la 1805, in loc de ,,drumuri", se gisegte ,,rispAntii".
'r ln edilia de la 1805, in loc de ,,s-a umplut casa nunlii cu oaspeli", se gdsette ,,s-a
umplut nunta de cei ce sedeau".

E :ryi-
TALCUIREA SITINTT]I EVANCIIELIi DE LA iUATEI C.r prt,,ltrl )2 313

invafiturile pdgane. Deci elinii avand ,,cii" rele - adici vieli prihinitc -,
din','ielile lor cele rele s-au abitut gi la dogmele [invi]dturilel cele firi de
Dumnezeu, dumnezei de necinste flcAndu-gi, care si le fie ajutitori patimilor
lor. Deci, iegind Apostolii din Ierusalim la pdgAni, i-au adunat pe toli, ,,gi
rii 9i buni", adicd pi pe cei plini de toatd rdutatea gr pe cei care in mai micd
reutate se aflau, pe care ii numegte ,,buni", fafi de riutatea celorlalli.
22,17-11: Iar intrind impiratul ca si priveasci pe oaspefils, a vizut
acolo un om care nu era imbrtrcat in haini de nunti. {12) $i i-a zis: Prie-
tene, cum ai intrat aici, firi haini de nunti? El insi a ticut. (13) Atunci,
impiratul a zis slugilor: Legafi-l de picioare si de mAini 9i aruncati-l in
intunericul cel mai din afari. Acolo va fi plAngerea si scrA;nirea dinlilor.
(11) C5.ci multi sunt chemafi, dar pulini ale9i.
(22, '11) Psalrrt 44,15 / Isaia 61, 10 / 2 Corinteni 5, 3 / Apocalipsa 16, 15
(22, 13) L'uca73,2a (22, 11) Matei 20,76 / Mnrcu 10, 31 / Luca 14, 24
Intrarea la nuntl se face fdra de alegere, caci darul lui Dumnezeu] pe
toli ne cheamd,,,9i buni gi rii". Iar \iiata pe care o duc dupd ce au fost
chemafi Ia nuntd, cei care au intrat, nu va fi fird de cercetare, ci gi foarte
multa cercetare face ,,impiratul" celor care, dupi ce au venit la credinfi
se vor afla intinalill.
Deci, sd ne infricor;dm intru a noastrd minte, caci de nu va avea cincva
viali curati, la nimic nu-i folosegte doar credinfa 9i nu numai cA este scos
afari de la nuntd, dar 9i in foc este aruncatl
Dar cine este cel care poarti haine intinate? Cel carc lru s-a imbrdcat
cu milostivirea incluririlor, cu bunitate, cu iubire dc fr.rfi.

'' Lr edifia de la 1805, in loc de.,,pe oaspefi", se giseite ,,pe cei ce sedeau".
'r Avva [r'agrie ne sp].ure: ,.Toatc gindurile necurate, stiruind in noi cl ur pricrna
patimilor, duc mjntea in stricicirurc ti pieire. Cdci prccurn ict'ana piiinii zabovegte in cel
flimind din pricirra foamei sale gi icoana apei dil pricin,r setei, tot ala ii ideea a\,utier ii
r banilor st.lruiette din pricina licomici, iar infelesurile 6Arrdurilor rr.ryur,rasc ce s(: nrsc
din bucate, zibovesc din pricira patimilor noastre.,,\cela5i lucru se intAmpli gi in cazul
gindurilor slavei defartc ti.r altor ginduri. lar mirlii inecate de astfel de ginduri ii este
cu neputinfi si stea inaintea lui Dumnezeu 5i si primeasci cununa dreprtifii. Caci, de
aceste g.induri fiind tras,i in 1os;i mintea aceea tic;loas; clin Evarrghelie s-a lepidat de
but.tui cei mai mare al cunoltinlei de Dumnezeu (l,Iater )2,2-lJr. Asemenea 9i cel legat
de mArni gi dc'picioare ti aruncat intru intunericul ccl mai dirafari, din ace-ste ginduri
igi avea |esuti haina sa, pentru care motiv Cel Ce l-a chenat Ia rlunti l-a gisit ncvrednic
de o nunti ca aceea. Haina de nunti este nep;timirea sufletului rafional, care s-a lep.idat
de poftele lunretti" (Filttcalitt ronfineasci, vol. 1, Dt'sprc s lauo Lllrarti, cap 22, cd. Humanitas,
llucurcsti, 1999 , p. 79\.
 Crpitolu! 22 SFANfL'I,'I'I](]I]II-ACT AITTIIIPISCOPUL tsUI-(;AItIEi

Deci,_nruifi, ingel6nclu-se liuntric cu de;arte nidc'jdi, socotesc ca \.or

clobAndi Impirilia Cerurilor gi se r'.lri pc ei intigi in ccata ,,celor ce 9ed"
Ia nunt.i], mari lucruri cugetind pentru ci ingigi. Iar Domntrl, indreptindrr-
Se citrc ncr,,rcdnicul accla, ne arati doui lucmri: intii dc toate cti este
ir.rbitor dcoameni, iar apoi ci nu se cuvinc si osAnrlim pc cineva - macar
de va grepi in chip vddit.- dc nu-gi va mirturisi insugi faPta. Dcci Domnul
zice,,slugilor" - adici lrrgeriior celor mnncitori lcaznitoril - si-i ,,lege"
l.clLlia,,miinile si picioarele", adicd putorile lucritoarc alc suflctr-rlui.
Cici in vc;rc r.rl de acum (.ste cu putinl; .r face ;i a lucrir fapta bun;i, iar in
ccl ce r.'a sa fic, sc vor lega toatc puterilc lucritoarc alc suflctulr,ii 9i rrr"r mai
cstc cu putintd ;r face ceva br.rn spre r;rscur.npr.ry;1ri.l picatelor.
Iar .,scrisnirea dintilor" este ciinta coa care se r'.t face atunci f.iri de
nici un folos.
Si ,,multi sunt chemati", cici pe nlulfi ii cheami I)umnezeu * 9i rr.rai
virtos, pe toli. lar ,,pulini alegi", fiindci pufini sunt cci miintuiti gr vretlnici
tlc a fi.rlcai clc l)umnezeu. lntrucAt ,,a chema" este al lui l)umnezeu, iar a fi
,,alesi" sar.r rrrr,.il nostru lucru este. Deci pilda aceasta mai \.artos pentru
iudei s-a zis, cacr ei au fost ,,chemati", dar nrr au fost ,,alesi", pentm ci n-au
.rscrrltatlr.
22. 15-'l (j':Atunci s-au dus fariseii 9i au linut sfat ca si-L prindir" pe
El in cuvint. (15.t Si au trimis la El pe rrcenicii lor, impreuni cu irodienii
'll isrPsalmlo,7/Ieremialrl, 19/Marcu12.13/l.ucr:0.20/:l. lii'r\'lnrcu12,14/Luci20,21
Mclegr.rg era ceea cc ficcau gi de aceea Luca ii nume.gte ,,iscoade" (I-ircrt
)i.),20). lar ,,irodienii" erau fic ostapi ai lui Iror-1, fie cei carr: socoteau ci Iroci
cste FIristos. Cici, dupa cc- a lipsit st.lpanibr din Iuda (f acere 19, 10) Si a
impirifit Irod, ei srxote;ru ci el este Hristos. Deci, r'in fariscri, impretrn.i cLr
ace;tia. ca si-L prinda pc L-il in cuvint. Si ascultd fcunr lrrrbesc cu Diinsul]:

lt Aici Diorrisie din Funra f.rcc urm.itoare.r indrumare p('r]tru zugrivirc.i acestcj
pilcle: ,,Tenrplu, 9i pc dilrafari, tlc o parte iudeii: ur.rii numirancl bini, .rltii rvirrd inaintc.t
lor boi 5i.rlte ncgofuri gi afaccri, .rlfii f.icand clre'fun cu fernei, cu j()curt, cantece fi tob(',
.llfii fieristruindu-l pe Proorrxul lsaia, alfii bigindu-l in groapi pt' Proortxui lt:rcnri,r. $r
clt cealalti pa rte a temp.Lului, A postoJii invdfincl, pi inaintea ior cei d intre pigan i. \'am ctii
9i ,lesfrinatc)t', cizir.rd ctitrt, ei si iclolii sfiram.intlrr -i. Iar in mijlocul tcmplului o rras,i 5i
clcasupra ei un potir gi ut.t ciisc, si rmpre;ul optilr ingcrilrrr yi cet,.'I,: tuturor Sfirrliltrr', tolr
purt6nd vetminte albe 5i ginirrcl irr nriinile lor ficlii: iar in mijloctrl lor un om crt inrbii-
.,rminte intinilt.i, ieg.inJu-i ,-lt'monii mliurrle pi picioarele 9i trigindu l la iad. )r Hristos.
st, nd cu imhr.rcirlrntc lnrl rrrtc.l\ci 9r patriarhict'asci, ii zicc irrtr-o hirtie: "Prietene
cum ai intrat aici firi h.rir; de nunti?"" (F,rntLttttt l)tctttrll hi:ttilittc, t'c1. cit., p. 121).
' in cdilra clc la I E05. n1 i,;crl,:,si-Lprindi",:;t:gasi';tt',,si-Lv6neze"
 TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA N{ATEI Capitolul 22 3.15

22,16b-22: ZicAnd: invi!5torule, gtim ci egti omul adeviruluirT 9i intru

adevir invefi calea lui Dumnezeu 9i nu-'fi pasir8 de nimeni, pentru ci
nu cauli la fala oamenilor. (17) Spune-ne, deci, noui: Ce Ji se pare? Se
cuvine si dim dajdie Cezarului sau nu? (18) Iar Iisus, cunoscAnd viclenia
Ior, le-a rispuns: Ce Mi ispitifi, filarnicilor? (19) Aritafi-rni banul de
dajdie. Iar ei I-au adus un dinar. (20) Iisus le-a zis: Al cui e chipul acesta
9i inscriplia de pe el? (21) I{ispuns-au ei: Ale Cezarului. Atunci a zis
lor: Dafi, deci, Cezarului cele ce sunt ale Cezarului 9i lui Durnnezeu
cele ce sunt ale lui Dumnezeu. (22) Auzind acestea. s-au minunatrq Si.
lisAndu-L, s-au dus. (22, L- ) Mareu 12,74 / Luca 20,21,-22 (22, i 9) Marcu 12, 15 /
Luca 20,23-24 | 22, Pilde 24, 21 / N,lrrcv'1,2,16-77 | L:uca 20, 25 / Romani 13, 7
21,)

Socotind ei cd-L vor inmuia [indupleca] pe El gi-L vor sldbi c'-r laudelc,
il mdgulesc, ca sldbindu-Se sa spuni ci nu se cuvinc a da dajdie gi astfel
si-L prindi ca pe un turburitor gi intirAtitor al poponrlui impotriva
Cezarului. De aceea ii aduc ai pe irodieni, care erau oamenii imp.iratului,
ca si-L prindd pe El, ca pe un scornitor de lucruri noi.
$i-I spun: ,,(nu cauli la fafa oamenilnr" - gi dcci nu vei zice nrmic
spre lauda lui Pilat sau a lui Irod". Apoi Il intreabS: ,,Suntem datori a fi
birnici 9i oamenilor ti a da dajdie, cum ii dam lui Dumnezeu didrahma2",
sau numai lui Dumnezeu si{ ddm, iar Cezarului, nu?"
Dacd El ar fi zis ci nu sc cuvine a da Cezarului dajdie, ar fi uneltit
[irodienii] sd-L prindi gi s5-L omoare, ca pe i'eudas gi Iucla care ziceau c.l
nu se cuvine a jertfi pentru numele Cezarului (Faptele Apostolilor 5, 36-37 ).
Iar Iisus, pentru cd pe ban era intipirit chipul Cezamlui, ii supunc pe
ei, zicAndu-le cd se cuvine sd dea inapoi ,,Cezarului" cele care sunt ale lui
- adicd cele care au chipul lui. Iar intru cele trupegti gi dinafarti sd se supuni
celui care impiriJcgte, gi intru cele dinliuntru ;i duhovnice;ti si se supurr.l
iui Dumnezeu.
Se cuvine inci gi aga si infelegi: se cade ca fiecare dintre noi si tlea
inapoi pe cele ale ,,Cezarului" - adici pe cele ale demonului care stdpAnegte
pe cele de jos -, aruncAndu-le aceluia. Agadar, dacd ai mAnie de la ,,Ce-
zarul", arunc-o inapoi demonului, mAnie-te impotrir,a lui! Cici intru acest
chip vei putea,,da" inapoi yi pe,,cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui
Dumnezeu"l

'7ln edifia de la 1805, in loc de ,,esti omul adevirului", se gdsegte ,,adevirat e9ti"
ts in edilia de ia 1805, in loc de ,,nu-li pasi", se gisegte ,,nu-Ti este griji".
'" In editia de la 1805, h Ioc cle,,s-au minunat", se gdsepte ,,s-au mirat".
'7' VeTi til(ui.e.r dc l,\ !\1,Jt.i 1 /, :1.

ffi
346 Clpitolul 22 SFANTUI- TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BUI,CAITIEI

Sau, fiindci indoiti alcituire avem, trup

9i suflet, si-i dim trupului,
caunui ,,Cezar" hrand gi acoperAmant, iar pdrlii celei dumnezeiegti dintru
noi - adici sufletului - ccle cuvenite ei.
22,23-28: in ziua aceea2', s-au apropiat de El saducheii, cei ce zic ci
nu este inviere 9i L-au intrebat, (24) zicAnd invifitorule, Moise a zis:
Daci cineva moare neavand copii22, fratele lui si ia de sofie pe cea viduvi
9i si ridice urmagi fratelui siu. (25) Deci, erau la noi gapte frati; gi cel
dintAi s-a insurat si a murit si, neavdnd urma9, a lisat pe femeia sa fratelui
sdu. (26) Asemenea 9i al doilea gi al treilea, pini la al taptelea. (27) in
urma tuturor a murit gi femeia. (28) La inviere, deci, a cirui din cei gapte
va fi femeia? Cici toli au avut-o de sofie.
f22,2.1.r Marcu 12, 18 | Luca 20,27 | Faptele Apostolilor 23, 8 (22, 21) Facere 3a,8 I
Deuteronom 25,5 / Rut 4, L0 / Marcu 12,\9 1Lu.a20,28(22. l5) Marcu 12,20 /
Luca 2O,29 122, 28)Marcu 12, 21-26 / Luca 20,30-36 | 7 Corintenil5,43 il4
Dupi ce a astupat [Domnul] gura fariseilor gi a irodienilor, vin si-L
ispiteascd pe El saducheii, care erau impotriva fariseilor gi care nu credeau
nici in inviere, nici in duh gi nici in Ingeri. Deci, pl5smuiesc ei un lucru
care niciodatd nu a fost [nu s-a petrecut].
Cdci, si zicem cd cei doi s-au insurat cu femeia ;i apoi au murit. Cum,
dar, al treilea nu s-a inleleplit de la cei de dinainte de el pi nu a lepidat
insurdtoarea?
Pentru a-L pune in incurciturd pe f{ristos gi pentru a cleveti fdefiima]
^
Invierea, il iau pe Moise ajutor [sprijin] intru pldsmuirea lor 9i spun ci au
fost ,,9apte fua,ti" , ca mai mult si batjocoreasci taina invierii. Si intreabi
ei: ..A cui va f i femeia?"
Deci ar fi putut zice cineva: O, spurcalil^or saduchei! A celui dintAi va
fi femeia - de socotim ci va mai fi nunta Ia Inviere - caci ceilalli nici nu-i
erau cu ader'5rat birbali, dupi Lege (Deuteronont 25, 5 6).
22,29-33: Rispunzind, Iisus le-a zis: Vi riticifi, negtiind Scripturile,
nici puterea lui Dumnezeu. (30) Cici la inviere, nici nu se insoari, nici nu
se miriti, ci sunt ca ingerii lui Dumnezeu in Cer:r. (31) Iar despre Invierea

:' irr edilia de la 1805, in lcx de,,in ziua aceea", se gdseite,,intru aceeagi zi".
':: in edi;ia de la 1805,
in loc de,,copii", se gasegte ,,feciori".
rr Sfintul Simeon Noul Teolog scrie:
,,Trupurile noastre se vor face duhot'nicegti gi,
a9a zicind, asemenea cu ale lngerilor, cAnd vor invia din mo4i. Cici, daci se seamdni
sufletegti pi se scoalS duhovnicegti, cum spune cuvdntul (1 Coriieni 15,4.1), 9i daci itr
veacul viitor vom fi ca Lrgerii lui Dumnezeu, cum a spus Domnul, e vddit cd vom fi
asemenea lor, degi nu prin fire, ci prin cinstea primitd" (Filocaln roniuuscri, r o1.6. /nfrit,r
cutintarc morald, cap 5, ed. IIIMBOR, Bucurepti, 1977, pp. 111-1a\.
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 22 347

mo4ilor, au n-afi citit ce vi s-a spus voui de Dumnezeu, zicAnd: (32) Eu

sunt Dumnezeul lui Avraam gi Dumnezeul lui Isaac 9i Dumnezeul lui
Iacov? Nu este Dumnezeul morlilor, ci al viilor. (33) lar mulfimile,
ascultAndu-L, erau uimite2l de invifitura Lui.
(22, 31) Marcs 72,21-25 I Lnca 20,30-36 / 1 Corinteni 15, 43-il4
(22, 3, 72,26-27 I Lluca 20,37-38 (22, 33) Luca 20,39
leli\e 3,6 I Marctt
MAntuitorul aratd cd va fi inviere, dar nu una numai trupeasc5, aga
cum credeau ei riticindu-se, ci dumnezeiascd gi duhovniceascd. Zice
Domnul: ,,Pentru ce "vi riticifi negtiind Scripturile, nici puterea lui
Dumnezeu>? Toate ii sunt Acestuia cu putinfd, cat ti pe oameni a-i face sd
petreace asemenea ingerilor"2s.
$i vezi inlelepciunea Domnului! Aceia din cuvintele lui Moise se
sarguiau se rupe [strice] dogma invierii gi Domnul iarSgi de la Moise ii
supune pe ei, zicAndu{e: ,,[N-a]i citit ce vi s-a spus voui de Dumnezeu,
zicAnd:] Eu sunt Dumnezeul lui Avraam gi Dumnezeul lui Isaac 9i
Dumnezeul lui lacov?" (Iegire 3,6). Iar ceea ce se zice [aici], intru acest fel
este: Dumnezeu nu este Dumnezeu al celor ce nu sunt, ci al celor care au
fiinJd gi sunt, cici nu a zis:,,Eu eram", ci ,,Eu sunt". Mdcar de s-au gi
sdvArgit ei, intru nddejdea invierii vii sunt.
Poate vei intreba atunci, cum aiurea [undeva] s-a spus cd IDumnezeu]
stepanegte ti peste cei vii gi peste cei morll? (Romani 14, 9) Deci invald-te
cd acolo ii numegte ,,mo4i" pe cei care au murit, dar vor invia
Iar aici, Domnul, impotrivindu-se eresului saducheilor, care dog-
matiseau [invn]au] ci sufletul nu este nemuritot ci cum cd se strice furtru
totul, spune Hristos cd Dumnezeu nu este Dumnezeu ,,al mo4ilor", adicd
al celor care - ,,cum vi se pare voud, se stricd intru totu1" -, ci ,,al celor vii"
- ,,adici al celor care au suflet nemuritor si vor invia, chiar dacd acum
sunt morfi".

'?a
In edi;ia de la 1805, in loc de,,erau uimite", se gesegte ,,se mirau".
2s
Cuviosul Petru Damaschinul ne invale: ,,Cu siguranfd, zice Gurd de Aur, creptinul
cel desdvArgit se va face intocmai cu lnget'.i lMatei 22. 30), cum zice Domnul, se in;elege
la lnvierea morlilor, nu in veacul de acum. Dar nici atunci, nu a zis cd vor fi hgeri, ci
intocmai ca ingerii, cici oamenii nu pot se-ti pereseasca firea lor, ci ajungAnd ca 9i acei4
neschimbdciogi dupi har 9i izbdvifi de toate trebuint4 din necesitate, iti au voia cu totul
neatamate ti se afli inir-o veselie gi intr-o dragoste de Dumnezeu neincetatd gi se bucurd
de "cele ce ochiul nu le-a vizut... (1 Corinteni 2,9).Dar, aici este cu neputinti sA ajunga
"
cineva desdvArgit [precum va fi acolo], ci primette numai o arvund a br.rndtdfilor figi-
dtite" (Filocalia romdneascd, voL 5, Fdrd smeritd cugetare nu este cu putinld sd ne mdntuim,
ed. Humanitas, Bucuresti, 2001, pp. 144-145).
r-lE Capitolul 22 SFAr,vlu-LTEOFILACTARHIEPIr OPULBULGAITIEI

22, 34-40: Si auzind fariseii ci a inchis gura saducheilor, s-au adunat

laolalti. (35) Unul dintre ei, invilitor de Lege, ispitindu-L pe lisus, L-a
intrebat: (36) invifitorule, care porunci este mai mare in Lege? (37)Eli.a
rispuns: Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu, cu toati inima ta, cu tot
sufletul tiu 9i cu tot cugetul tiu. (38) Aceasta este marea gi intaia porunci:6.
(39) lat a doua, la fel ca aceasta: Si iubegti pe aproapele tiu ca pe tine
insufi. (40) in aceste doui porunci se cuprind toati Legea gi Proorocii2T.
(22., 36) Marcu72,2*29 I Lrca10,25 (22, 37) Deuteronom 5, 5; 10, 12 / Miheia 6, 8 /
Marcu 12, 29-30 / Luca70,27 (22, 38) Matcu 12, 30 (22, .19) Levitic 19, 18 / Matei 5, 43 /
Marcu 12, 31 / Luca 10, 27 / Romani 13, 8 / Galateni 5,74 (22,10) Malei7,72l Marctt 72,3\
Cel care-L ispitette se apropie mAnat de zavistia cea multi, caci dupe ce
.i vAzut pe saduchei ruginafi gi pe Domnul ci este ldudat pentru inlelepciunea
Sa, sc apropie ispitindu-L, ca de va adduga ceva la porunca dintAi, indrep
tiirrcl [ca 9i cum ar indrepta] Lege4 sd afle ei pricini impotriva Lui.
Iar Domnul, vidind rdutatea lor - ci n-au venit ei ca sa se invefe - ci
ircntru cd erau lipsiti de dragoste gi mai vartos fiindcd zavistuiesc i
pizr.nuiesc, aratA cA dragostea covArgegte celelalte porunci, gi invati ci nu
rrumai in parte se cuvine si-L iubim pe Dumnezeu, ci cu totulugi tot [pe
de-a-ntrcgul] pc noi intine sd ne dAm lui Dumnezeu. Pentru ci Pe aceste
trei pdrli osebitc cunoattem cd sunt in sufletul omului: partea sadurilor,
cca dobitoccasci gi cca cur.Antitoare. Cici, ca unul care cregte gi se hrinegte
;i nagte pe cel asemenea, se aseamini sadurilor; ca cel ce se mAnie gi
poftegte * dobitoacelor; iar ca unul ce cugetd se numegte cuvAntdtor. Deci,
vczi aicea pe toate aceste trei [pdrfi] insemnate: ,,Si iube;ti pe Domnul
Dumnezeul tiu, cu toati inima ta" aceasta este Partea cea dobitoceasci a
ornului; ,,cu tot sufletul tiu" aceasta a sadurilot cd insuflelite sunt sadurile;
iar ,,cu tot cugetul tAu" aceasta este partea cea cut Antitoarez8.

r" ln cditia cle la 1605, in loc de,,marea ti intaia porunci", se Sdsette ,,intAi 9i mai
mare porunc5".
etlilia de la I tt05, in loc de,,ln aceste doui porunci se cuprind toati Legea Proorocii",
'irr 9i
sc gise;te ,,in aceste doui porunci toati Legea gi Proorocii se spinzuri [se atAmi]".
r" in cea de'a trcia suta a capctelor sale despre dragoste, anume in capetele 21-35,
Siiintr.rl M.rxim Mdrturisitorul aratd ln chip aminunlit gi prealuminat cele ce mai sus le
sprunt' pe scurt, Sfintul Teofilact. Agezam aici numai caPul 32, insd peniru buna lnlelegere
.r .rcestui adevir reproducem in Atrexa editoriald (3) toate capetele amintite.
Iati, agadat ce spune dumnezeiescului Maxim: ,,Dintre puterile sufletetti una
hrinepte gi suslhe cretterea, alta este ima8inativi gi impulsivi, iar alta este rationala Fi
irrtelectualS. De cea dintai se impirtAgesc plantele. Fiinfele nerarionale, pe lingi aceast4
se imp.irtiiesc ai de a doua. Iar oamenii, Pe langi acestea doud, gi de a treia. Primele
cloui putcri sunt supuse striciciunii, a treia se dovedegte nestricdcioasi 9i nemuritoare
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA NlATEI Capitolul 22 3.19

Iar porunca: ,,Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu, cu toati inima

ta, cu tot sufletul tiu 9i cu tot cugetul tiu" (Deuteronom 6, 5) se tAlcuiepte
astfel: se cuvine a iubi pe Dumnezeu cu tot sufletul, adicd a lua aminte la
El cu toate pirlile gi puterile sufletului. Aceasta este cea ,,intAi gi mai mare
porunci", care ne deprinde pe noi la buna cinstire [a lui Dumnezeu]. Iar a
doua, asemenea cu aceasta ne indeamnd si facem oamenilor cele care sunt
dupd dreptate. Cdci doud lucruri duc la pierzare: dogrnele [invafdturile]
cele rele gi viafa stricatd. Deci, ca si nu cidem in dogme [invd]ituril
pdginegti, se cuvine si-L iubim pe Dumnezeu, iar pentru ca sa nu avcm
viafi stricatd, se cuvine si-l iubim pe aproapele (Leztitic 19,18). Cici ccl
care-l iubegte pe aproapele sAu, toate poruncile le implinegte; iar cel cc
implinegte poruncile, iubegte pe Dumnezeu, intrucAt una prin alta st'
intdresc ai se alcdtuiesc aceste doud porunci gi pe toate celelalte le cuprincl:'.
Cici cine, iubind pe Dumnezeu 9i pe aproapele sau va fura sau va pomcni
rdul, ori va ucide sau va curvi?
Acest invdfitor dc l-ege, dintru inceput a venit ispitind, dar din
rispunsul iui Hristos inlelepfindu-se, a fost liudat de MAniuitorul, dupa
cum zice gi-Marcu, cici privind la el cu dragoste, Iisus i-a zis: ,,Nu egti
departe de Impirilia lui Dumnezeu" (Mnrcu 12, 31).

$i fiind adunati fariseii, i.a intrebat lisus, (42) zicind: Ce vi

22, 41-16:
se pare despre Hristos? Al cui Fiu este? Zis-au Lui: Al lui David. (13) Zis-a
lor: Cum, deci, David, in duhr' , il numeste pe El Domn? - zicdncl: (41)
Zis-a Domnul Domnului Meu: $ezi de-a dreapta Mea, pini ce voi pune
pe vrijmagii Tii agtemut picioarelor Thle. (4.5) Deci, daci David numegte
pe El Domn, cum este Fiu al lui? (46) $i nimeni nu putea si-I rispundi
cuvAnt 9i nici n-a mai indriznit cineva, din ziua aceea, s5-L mai intrebe.
(22,11) MarctJ12,35 / Luca20,41(22,12) Lu.cn 20, 41 (21. .13) Marcu12,36 (22, U) Psallr.1c,,'11
Luca 20, ,12-43 / Faptele Apostolilor 2, 34 / E!rci,\,13 (22, 15) L!.a 20,4'l
(22.16) N,.arcli72,34lLuca 14, 5; 20, ,10
Pentru cd il socoteau pe El a fi numai orn, Hristos surpi socoteala lor
9i invali adevirul prin proorocia lui David (Psrthrt 109,1), ar"ltAnd ci li
(Filocnlia ronfitttscti, t'oL. 2, A trtitt sutd a capet(lor daspra clrngosfe, cap 32, ed. Humanitas,
L3ucurcpti, 1999, pp. 90-9.1).
}Dumnezeiescul N1axim Mirturisitoml grdie;te acestea: ,,Pacea negriiti a Sfinfilor
ingeri se susgine prin aceste doud dispozifii:prin dragostea fafi de Dumnezeu 9i prin dragostea
irxtreolalti. Asemenea std lLrcrul pi cri toli Sfinlii dir veac. Deci, preafrumos s-a spus de cdtre
Mdnhritorul: "in aceste porunci atarni toati Legea 9i Proorocii'," (Filoca lia romineascd, vol.
2, A pulra stLtd a capetcLor dasprc dragostc, cap 36. t c1. i lumanitas, Bucuregti, 1999, pp. 110-111t
r' in edifia de la 1805, in loc c1e,,in duh" s{r gesett(",,cu Duhul".
350 Capitoiul 22 SFATT"TUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

Domn este, propoveduind Dumnezeirea Sa Cdci zicAnd fariseii ci Hristos

este ,,Fiu al lui David" - adici numai om -, El le arati cd David, in Duhul
fiind, L-a numit Domn, prin darul Duhului fiindu-i descoperite lui David
cele despre El. Dar nu se leapddd de numirea de,,Fiu al lui David", ci
aratd ci El ca simplu om din simAnla lui David se trage. insi nu
- -
lepidAndu-se de a fi,,Fiu al lui David" zice acestea, ci ardtAnd cd este mai
mult decAt simplu om, r'enind din seminfia lui David.
Iar Domnul ii intreabd acestea pentm ca sau zicAnd ei ce nu gtiu, sI
intrebe gi se se invele; sau zicAnd adevdrul, sA creadi; sau neputAnd zice
nimic, sd se rugineze gi si plece, ncindrdznind mai mult a-L intreba ceva
pe DAnsul.
T
351

Caprrorul 23
Iisus ntustrd lte .farrsei ;i pe cirturori. Mustrd lenLsnlintul,
cel ce uciLlL 1tc Prooroci, si ltrezice ddrinnrea luil

23, 1-3: Atunci a vorbit Iisus mulfimilor gi ucenicilor Sii, (2) zicind:
Cirturarii gi fariseii au gezut in scaunul lui Moiser; (3) deci toate cAte vi
vor zice voui, facefi{e 9i pezi}i-le; dar dupi faptele lor nu faceti, ci ei
zic, dar nu fac. (.23,2.1 Neemia 8,4 f23,.3.1 Deuteronom 17,9 / Romani 2,19

CAnd le-a astupat Domnul gura 9i a aritat cd bolcsc firi cle vindecarc,
atunci gi vorbe;te despre ci. Si arati viafa gi petrccerca lor, indrcptir-rdu-i pc
cci ce ascult;i ca sd nu-i dcfaine pe clascili, chiar dc vor ave.r )i \ i.rla stric.rt.r.
Arati Dorlnul inci gi c.l nu Se impotriveFtc t,cgii, invilindu-r s.l faca
cclc ale Legii, chiar nevrcdnici fiind cei ce acestc;r-i invali - rlar nu pentru
ccle ce in'"'a;i ace;tia, ci pcntru viafa krr stricati. $i zice [Donrnr-rl]: ,,Toatc
cele pe carc lc graiesc dascalii, s.i socotifi ci lvloise le spurrc;i mai virtos
[nsu9i] Dumnezeu".
Dar, oarc, se cur,inc s.i facem toatc cele pe carc Ie spun, clrrar dacd rele
vor fi? Iliispundem: intii, ci niciodati nu vor irrclr.lzni cci carc invafa sii
rrrJr.mne l)c cinr'r'a sl.r'r'r.iu:.rpoi. chi.rr dlci r',r f,rcr'.r;.r. in..l.'rnrr.rn.l :1.rt'
viila rcJ, unul ca acest.r nll din,,scaunul lui Moise", nici rlin Legc ru
griicgtc. lar l)omnul s1-rr.ure [aici] si-i ascultim pc cci carc ,,sed in scaunul
lui Moise", ad ici p-rs cgi cnlg i^r'ald ccle ale Legii. l)eci se cr-rvinc a-i asculta
pe cei caro invala ceva [oarece] dirr clumnezeilrsca l-ege, chiar dac.i ei nu
ar implini ccca cc invafa.
23,4-5: Ci leagi sarcini grele gi cu anevoie de purtat 9i le pun pe
umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc si le mi9te. (5) Toate

in edilia tlt'la 1E05, tithrl (.lpitolului cstrr ,,Pcrrlrrrsi,rrlrri/irrr,\1orsc. I)(n!nL filinti.ul

I

tt ltLrnrtlor sr ,r l,irisci/or. Pcfittrt cd rrrr sL crrr/L si clrcnuint itli,dtiton st pdr,lltt pc pti,tii.lt

I\ trt ru ftctllostt .lhrtsttLor"
.

: in cdilia clc. la i805, h loc de ,,in scaunul lui Moise", se Eiaseit(' ,,pe scaunul lui
Moise". ,,Scaunul lui N'[oise eta scaunu] onorific, in ficcare sinagoti, pe care 5e'deau
carturarii;i farist'ii (l)i.llorrlrri Nr)u/tii Jisirrrtrcrtl, ed. cit., p. -150). Pentru ,,cirturari", r tzi
;i nota tilcuirii rlc la Mafrr 2, .1.
152 C.rpitolul23 SI.ANI'UI, TEOFILACl' ARI{]EPISCOPUI, BULG.ARIEI

faptele lor le fac ca si fie privifi de oamenis; cici igi lifesc filacteriile 9i
i9i miresc ciucurii de pe poale{. (23, e tsaia10,1tLuca77,46 t
Faptele Apostolilor 15,10 (:J, 5/ Num€ri 15,38/ Deuteronom 22, 12l Matei 6, 1/ Marcu 12,38
Fariseii puneau ,,sarcini grele" asupra poporului, silnicind pe oameni
sd implincasc.l nigte porunci mici alc Legii gi care erau cu anevoie de pdzit
fimplinit]; sau, mai mult decat cu poruncile Legii, ii ingreuiau cu predanii
r)arecarc orncnegti, dAndu-le mai presus de Lege, iar ei,,nici cu degetul
nu le mi9cau", adica nimic nu lucrau, nici nu indrizneau a se apropia de
lutelc ca accstea sarcini. Cdci cAnd ccl care invald, nu numai invald, ci gi
face, sc pale farati] c.i impreuni cu cei pe carc-i invafd se ostenegte gi
lucreaz.l. Iar c.lnd pe mine md incarci cu ,,sarcini grele" iar el nimic nu
face, mai mult md ingreuneazd, cici el lener.indu-sc imi aratA cd este cu
neputinti si sivArgcsc ccle pe care cl le zice [inva]i].
Deci I)omnul ii prihinegtc pe farisei, ca pe cci care nu vor sa poarte
impretrni cr-r poporul ,,sarcinile" poruncilor gi dimpreun.l [cu el] si le
Ittcrezc. $i ntr numai ci nu fac nimic bun, dar se 9i prefac cum ca fac [ci
lucreazal. $i chiar de ar fi ficut, dar pentru ci se impduneaza in fala
oamenilor, igi pierd ei tot folosul. $i oare de cAtd osAndi sunt vrednici, ca
rtnii ce nu irnplinesc nimic, insd voicsc si fie sldvifi de oameni c.r unii carc
iac [implinesc]? Dar cc fac? ,,i9i litesc filacteriile gi i9i miresc ciucurii"
hainelor. lar ace-asta intru acest fel estc: in Lege era scris ci ,,le veli lega pe
mina voastri gi vor fi neclintite inaintea ochilor vogtri" [,,si le legi ca
semn la mini si si le ai ca pe o tiblili pe fruntea ta"l (Deute rottont 6, 4-8;
'11,18).
Deci, scriau pe cloui membrane [pergamcnte] sau hArtii cele zece

I In erliti.r dc la 1605, in faptele lor le fac ca si fie privifi de oameni",

lt).: de ,,Toate
5! gisL'ltc ,,Toate lucrurile lor le fac ca si se vaze de oameni".
r in cd ilil de
la 1805, ir ltr cle ,,ciucurii de pe poale", sc gisegte ,,cepragele hainelor
sale", cu u rnr.ito.rrea :roti: Il lit)5] Desprc filactt rii 9i ceprage Iciucurii de la poa le] r'orbegtc
la fcl yi Zigabe'rr. fiindci st r-ritau iacerile Lui de bine, a poruncit Dumnezcu ca sa sc scri('
.rcestea in cnrlulii ii si fie at;lnrate de mina invildtorilor de Lege, ca si fie totdeauna
\ nrutc fj P()lr'\r'nitc. Pe;rct,stc cirJulii le rrunrt'au,,filacterii", c.uc cste cuvint grecesc, cc
tlt'numegte yraz;r, circi pizitoJrc elau accste.l alc face.rilor cle bine, spre a nu fi uitate.9i
i.rri5i, ca si rrtr trite ponrrrcile lui l)umnczcu, a fost cusuti de poalele hainei impletituri
rrrohorati Ir'iolcti, cf. Nrrrrrr'r'i /5, 38], ca r, izirrd-o, s;-li aduc,i amhte dc porunci, iar
lcestea sunt ,,cepragele" [,,ciucurii de pe poale"]. Deci, cirturarii gi farise'ii nu luau in
st'ama poruncilc, dar filacteriilc le ficeau latc ai ciucurii mari, trufindu-se nebunegte cu
acestea. Evanghelistr-rl Mlr.u le numelte pe acestea potloabe, zicAnd: ,,Pizi!i-vi de
.irturarii cirora le place si se impodobeasci" (MLtrcu 12, 3E) 9r asemenea [zice] 9i Luca
.,,:i Lllr,? :r). -l (j l.
IALcUIIiI]A sFI\TEl EVA\(]I II:I-II L)E I A \1r\ I t]1 Capitolr,rl 23 353

porunci ale Legii gi urla o plrncau Lre fruntc.l lor, rar alta o at.irnau de
mina dreaptdi. Iar,,ciucuri" igi ficear.r pe;rea11 hainei dirr inpletituri
albastrc sau mohorate Ir.'iolcte], inci gi pe iiccasta afland-o scrisi in Lege;
ca, vizandu-le, si nu uitc poruncile lui Dum nczeu (Ntorrcri 15, 37-10). Dar
Dumnczeu nu aceasta voia, ci ii avea ,,filacteriile" legate de mina dreapti
insemna cum ci se crrvinc a lrrcr.r p.rru:tcrlt l,rr a nve.r ,,ciucuri" la poale
din implctituri mohoriito arata ci se cuvint si nc insemnim cu sangele
lui Hristos. Iar ei igi faceau qi ,,filacteriile";i,,ciucurii" m;rri, ca si se
arate celor care-i priveau cir sunt pizitori ar l.cgii.
23,6-7: $ile place si in capul mesei la ospele gi in bincile dintAi,
stea
in sinagogi", (7) 9i si li lumea in piefe 9i si fie numifi de oameni:
se plece
Rabi''. ,li. ijl \,larcu 12.39 / I u.a 11, {3; 20,4611.1. ;) Marcu 12,38
Vai cc zicel Pentru ca ,,iubesc" pentrll acc.rsta se osandcscr.
Dar dacd cel ce numai pentfu ca iubcgte ,,9ederea mai sus" Iin
rAndurilc ,,dintAi"] este priharlit [estc gasit vinovat], cu cat n1.ri I'irtos se
va osAnrli cL'l ce se sirgr.riegtc in tot chipul Pentru a dobAncli irrtiictate? Si
[zice] ,,scaunele cele mai de sus in sinagogi", [adicd] undc crau ci mai
mult datori a-i invita pe al;ii si se smercasc:r, acolo lucrcazi spre stri-
caciunc, ci to;ite le ficeau p-rt'ntru slavi [dc;arta]. Si facAnc'l ci .rcestea nu
se ruginau, ci mai virtos voi.rr-r [rivnc:ru] a st'numi gi,,Rabi, Rabi", adicd
clascili Iirl'a!itori].

3
Alituri de cele 10 porunci, pe pcrganentelc lilactcriiior mai cr.ru trc'cute ;i cele
despre scrbarea Paltciui, cekr c|.:sprc rdscumpirarr'.i celol iltai-n;sculi, ccle clespre iubirea
de Dumne'zeu;i ferirea de idoli. r\cestc perg.tmcntr'se pastrdu in cutii f.icrltc c1h lemn
sau drn corrt. ludcii apezau aceste cutii;i pe u;orii c.rs,:[rr yr pe porfrle lor, rir carturarii
;i fariscii Purtau ftlacterii nr.ri rr.rri,;re c.lre le IrLlncnLl yr la u5i1e ior ca sa se.rratr c;t sunt
de ellavio;i (L)rL,rr)rnll/ N(,ri/lr lislnrri rl, ed. cii., p 17r)1
' [605] Sirragogr, adica ar.lunari, sLu.rt nunlitr .rdunarilc de simlrata .rle iudeilor ir.r
care sc rtrg,au lui Dumnczcu..itr'.111 ti taicuiau dumnczt iJs( .r Scripiuri li st r'ndeletniceau
cr-t obict irrriLc lor. 9i in ficcarc srn.rgogn erau stranc, in (.tr c )rd('.tu at.ii cel c,rre rleschideau

9i citcau l,ege.a lui N{oise cirt li cci c.)rc esculi.ru, plccLnr zicL'.tici Evanghelistrrl despre
cirtur.lri tl l.rri5ei cat iubesc s!n ul1('l( cclr 0raj ele su: irr sin.rgogt. Si drntrr,r acestr.l urmeazii
[infelcgcml ca une]t stranr:.rr ti io.t mai ltaitc -;r nce:te.t sc didcau ciirtur.rrilor 5i
ianseilor , r.rr lltele m;ii de 1os ;i .iccste.r er{ru }rtntr Ll o,rnrr,r-rii cer de rind.
-
in t,dilia de la 1E05, r'crsr'tt,le ti-l suni: ,,fi iubesc;ederile cele mai intii lr ospele
si in scaunele cele mai de sus in sinagogi, si inchinicir.rnile prin tirguri 9i si fic numili
de oameni: Rabi. Rabi".
!Atlici: ,, Vai voui, cirtu ri:r lil()r l riserlorl ftxnrai ntru ca iubifi inti ict ate.r, pontr rL
li |t
ace.1st.i va veli li rrsincr il" Si lst.r .lrr, Pncur;t cJ in sirr.tgogt acr,;tre r.ivr te.ru r.rireitrnlt' ciintii.
 Capitolul23 SFA\TL'L TEOFILACl' ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

23,8-12:Yoiinsi si nu vi numili rabi, ci unul este invifitorul vostru:

Hristos, iar voi toli suntefi frali. (9,t $i tati al vostru si nu numili pe
pimint, ci Tatil vostru unul este, Cel din Cerurin. (10) Nici invifitori si
nu vi numifi, ci Invilitorul vostru este unul: Hristos. (11) $i care este
mai mare intre voi sI fie sluiitorul vostrur'). (12l Cine se va inilfa pe sine
se va smeri, gi cine se va smeri pe sine se va inilfa.
(23, 8) loan73,73 | 7 Corinteni 3, 4'7 / Iacov 3, 1 (2-1, 9l Maleahi 1, 6; 2, 10 / Efeseni 3, 14
(23,1A)IJJan73,73(:.1,i?)Matei20,26(23.12)lov22,29lPilde29,23lLuca14, 11;18,14
Hristos nu opre;te a se numi cineva ,,dascil" [,,invi]itor"], ci opregte
a voi cineva cu impitimire [in chip pitimag] si fie numit astfel gi a se
sArgui in tot felul sd fie numit aga. Cici, c'lupd adevir, vrednicia invAli-
toreascd este numai a lui Dumnezeu.
$i, oprind a chema ,,tati" pe altcincr,a in afara de Dumnezeu, nu
oprette cinstirea pdrinlilor - de vreme ce a cerut cu adevdrat sd-i cinstim
pe et (leFirc 20, 12) pi mai vArtos [sd-i cinstim] pe cei duhovnicegti pdrin]i -,
ci ne aduce [indrumd] spre cunoagterea adeviratului Tata - adicA a lui
Dumnezeu -, cici Tati adevdrat Dumnezeu este. Iar [pdrin]ii] cei trupegti
nu sunt izvorul nagterii [noastre], ci slujitori Iai Iui Dun'mezeu] gi impreund
[cu El] pricinuitori [ai nagterii de prunci] .
Apoi arati folosul smereniei, spunAnd ci ,,cel care este mai mare intru
voi" este dator a fi vouA slugd gi [cel mai] dc pe urmi [sd se arate]. Cici cel
care ,,se va inllla pe sine" socotind ci este ceva, se r.a smeri, pdrisit fiind
de Dumnezeu.
2j, 13: Yai voui, cirturarilot si fariseilor fitarnici! Ci inchidefi
impirifia Cerurilor inaintea oamenilor; ci voi nu intrafi, 9i nici pe cei
ce vor si intre nu-i lisafirr. t1.3. 1.1r lezechiil 22, 5 / Luca t1, s2

Zice [Domnul]: ,,Nu numai voi sunte]i necredinciogi gi ar,,e]i via]a

stricatA, ci pi pe allii ii invdtali si nu creadi in Mine gi prin viafa 9i pilda
! ln edifia de Ia 1805, \'ersetele 8-9 sunt:
,,Voi insi si nu vi numili Rabi, ci unul
este Dascilul vostru: Hristos. Fi tat; al vostru si nu chemafi pe pimint, ci Tatil vostru
I
unul este, Cel din Ceruri, iar voi toli sunteli frati".
r0ln edilia de la 1805, in loc de ,,intre voi si fie slujitorul vostru", se gisette,,intru
voi si fie voui slugi".
1r
Avdndu-l ca autor pe Fericitul Epifanie Teodoropulos (un SfAnt al zilelor noastre),
volunul Fnrrilei or|ttdoxe - cu sntcitd drdslstc (traducere din e.lend de Ieroschim. $tcfan
NuJescu, Schitul l-acu, Athos,2001) este o exceplfional; sintezi a inlifiturii Biscricii
privitor la relaliile trupepti inairrte de cisitoriej, )a feciorie ti cisitorie, precum pila avorturi
gi insuflelirea embrionului unran inci rle la zimislire.
r: in edi;ia de la 1E05, r,ersetele 13 gi 1.1 (gi tilcuirile lor), sunt dispuse in ordine
inversi fali de edifig 1968 a Sfintei Scripturi.
 ALCUIREA SFINTEI EVANCIIEL]] DE LA MATEi Capitolul 23 355

voastre ii stricali". Cdci, de obicei, poporul se aseamdnd cu stdpAnitorii; gi

mai vArtos [cu atAt mai mult] vor fi rdi, cu cAt ii vdcl pe acegtia ci se pieaci
spre rdutate. Deci, orice invdldtor gi stdpAnitor rdu, si vadd ce igi cattigA
Ice plati igi agonisegte].
Deci, ,,vai" celui care prin viala sa nu lasd pe allii si sporeasci spre
lucrul cel bun!
23,74:Yaivoui, cirturarilor 9i fariseilor fifarnici! Ci mAncali casele
viduvelor gi cu fitirnicie vi rugafi indelungt3; pentru aceasta mai multi
osindi veli lua. (23, 11) Marcu 12, 40 / l-uca 20, 47

Ii numegte ,,fA,tarnici", ca pe cei care se fdgdduiau er'lavie [se ardtau

evlaviogi], dar nu fdceau nimic vrednic de fdgdduinla evlaviei, ci mAncau
banii vdduvelor sub pricind [cuvAnt] ci se roagi ,,indelung", adicd intru
muitd vreme. Cici cu adevirat batjocoritori erau, batjocorindu-i pc cei
simpli gi scoJAndu-i pe dAngii din minte [smintinclu-i]. $i pentru cd luau
de la vdduve, cAnd mai curAnd se cuvenea si Ie dea gi sd Ie sprijine sdrAci4
vor lua ,,mai multX osindi".
Dar gi intru alt chip va fi,,mai multi osAnda", pentru ci, prefdcAndu-
se ci fac Iucru bun - adicd rugdciune -, lucreazi riutatea, cici ,,minAnci"
pe cele a1e viduvelor. Cici mai multi osAndi ia cel care prin fd;irnicia
lucrului bun amagegte spre [a implini] rdutate.
23, 15: Yai voui, cirturarilor gi fariseilor f5farnici! Ci inconjurafi
marea gi uscatul ca si facefi un ucenic, gi daci l-afi ficut, il facefi fiu al
gheenei 9i indoit decit voi'n
,,Nu numai pe iudei ii stricali, ci ;i pe cei dintre inchindtorii la idoli
care au venit la legea iudaiceascd" - cdci pe ace;tia ii numegte ,,ucenici".
,,Pentru ci vi sArguili a intoarce pe cineva la vieluire iudaiceasci gi Ia
tiiere imprejur, iar dupi ce se face iudeu, atunci piere, stricAndu-se, din
pricina riutdlii voastre".
Iar ,,fiu al gheenei" este cel care este vrednic de aceasta gi are oarecare
apropiere de e4 ca si fie ars de aceasta.

'r In edi;ia de la 1805, in loc de ,,cu fifimicie vd rugali indelung", se gdsette,,cu

pricini indelungi rugAndu-vi". cu urnitoare notd: [1605] Zice Domnul: ,,Veli fi osandifi
gi "ci mAncali casele viduvelor', ti pentrri ci "cu pricini indelungi vi rugafi". Deci,
din doui pricini vi veli osAndi: pentru cA nancati casele vdduveior gi Penlru ci vA rugafi
nu cu bun fel [ternei], ci pentru ca sa manca]i casele viduvelot pirindu-le sfinli o,t-
meni]or; deci, pentru aceasia;i rnai mult !eti fi osandili, cici fapta buni a ru6;iciunii afi
ficut-o pricini a picatrrlui, adici a licomiei voastre" (dupa Zigaben).
'r in edi;ia de la 1805, in loc de ,,il facefi fiu al gheenei 9i indoit decdt voi", se
gdsegte,,il faceli fiu al gheenei mai indoit decit voi".
 Capitolul23 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUT. BULCARIEI

23, 16-22: Vai, voui, ciliuze oarbers, care ziceii: Cel ce se va jura pe
templu nu este cu nimic legatl5, dar cel ce se va jura pe aurul templului
este legatrT. (17) Nebuni si orbi! Ce este mai mare aurul sau templul care
sfinle9te aurul? (18,) Ziceli iat: Cel ce se va iura pe altar cu nimic nu este
legat, dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este legat.
(19) Nebuni gi orbi! Ce este mai mare, darul sau altarul care sfinlegte darul?
(20)Deci, cel ce se juri pe altar se iuri pe el 9i pe toate cite sunt deasupra
lui. (21) Deci cel ce se iuri pe templu se juri pe el gi pe Cel Care locuiegte
in el. (22) Cel care se juri pe Cer se juri pe tronul lui Dumnezeu gi pe Cel
Ce gade pe el. (23, i 5) Matei 5, 3934;75,\4:23,24(23,17) 1 Peku 1, 18 /2 Petru 1,9
(23,19) legie 29,37 l1 Petru 1, 18 / 2 Petru 7,9 (23,21) 3 Regs 8,13 / 2 Palalipomena 6, 2 /
Psalm 25,8;737,14 (23,2D Psalm 10,4 / Matei 5, 34 / Faptel€ Apostolilor Z 49
^
Ii numegte pe ei ,,orbi" pentru ci nu vor sd invele cele cuviincioase, ci pe
cele mai mici le cinstesc, iar pe cele vrednice de cinste ie socotesc cele din
urme. Cdci aurul din templuli heruvimii gi nAshapa cea de aur le cinsteau
mai mult decAt templul insugi. De aceea gi pe ceilalfi oameni ii invifau cd
,,nimic nu este" a se jura pe templu, dar nu pe auml care se afla ir templu, gi
care, de aceea era cinstit, pentru cd se afla in templu. Inci spuneau ci darurile
puse pe jertfelnic sunt mai cinstite decAt jertfelnicul insugi. Drept aceea gi
dogmatiseau [invdfau] fariseii intru acest chip, anume cd acela care s-ar fi
jurat pe vasul cel de aur, sau pe boul sau oaia aduse spre jertfi gi ar fi cdlcat
apoi jur;mantul. se osAndea si plSteascd intocmai. Cdci cinsteau mai mult
darul decAt fertfelnicul, pentru dobAnzile cele din jertfel8. Iar dacd s-ar fi jurat
pe templu, iar mai apoi ar fi cilcat jurdmantul, fiindcd nu puteau zidi un alt
templu, erau slobozifi de jurimAnt. Deci, pentru aceasta se perea ce este mai
ugor jurdmAntul fdcut pe templu, din pricina iubirii de cAptig a fariseilor.
Prin urmare, daci in Legea Veche Hristos nu slobozette se fie darul mai
mare decAt jertfelnicul, cu atat mai vartos se sfintegte la noi Jertfelnicul de
daruri [Altarul], cdci intru Insugi Tiupul Domnului se prefac pAinile prin dum-
nezeiescul dar gi de aceea se sfinfegte de cAtre acestea Iertfelnicul [Altarul].
23,23-24:Yai,voui, cirturarilor 9i fariseilor fifamici! Ci dafi zeciuialS
din izmi, din mirar gi din chimen, dar ali lisat pigile mai grele ale Legii:
judecata, mila 9i credinfa; pe acestea trebuia si le facefi 9i pe acelea si nu

's in editia de la 1805, in loc de,,ciliuze oarbe", se gisette ,,povifuitori orbi".

15
ln edilia de la 1805, in versetele 16 9i 18, in loc de,,nu este cu nimic legat", se
gAsegte ,,nimic nu este".
17ln edifia de la 1805, in versetele 16 18, in loc de,,este legat", se gesette,,este vinovat".
9i
18
Adicd, sdvArgeau gi propovdduiau aceaste invataturd nedreaptd, pentru cAgtigul
lor materialnic.
.rALculREA
SFINTEI EVAN-CHELII DE LA I'1A1EI Capiblul 23 357

le lisafi. (24) Cili:uze oarber', care strecurati !6nfarul si inghifili cimila!

(23, 23) Deuteronom 74, 22 I PsaI6 70, 7 I Osea 6, 6 / Miheia 6, 8 / Mntei 9, 13; 12, 7 / Lucr U, 42
Iardgi ii infruntd pe ci ca pe nigte nepricepuli, c.ici poruncile cele mari
nu le bdgau in seami, iar pentru cele mici cereau Iuare-aminte cu dc-amd-
nuntul, netrecAnd cu vederca nici zeciuiala chime.nului, ci gi pe acela
zeciuindu-I. $i dacd cineva ii prihdnea [invinuia] ci sunt plini de scum-
pdtate, griiau Irdspundeau] cum ci Lege.r poruncegte acestea.
Dar mai bine gi mai plicut lui Durnnezeu ar fi fost sd ceara de la norod
,,iudecata, mila 9i credinla". Si ce este ,,judecata"? Anu face nimic nedrept gi
firi de scroteald, ci toate cu judecati 9i cu scxotinld; ci dupd socoteald, indatd
urmeazi gi ,,mila", cici cel ce cu judecati Ie face pe toatc, cu adcvArat gtie pi
pe care se cuvine sd miluiascd. Iar dupi mil.i urmeazi ,,credinta", cici cel
care miluiegte cu adevirat, crede ci nimic nu va pierde, ci pe toate le va lua"
Fi intru alt chip se cuvinc a milui: gi anume a crede in adcvirahrl Dumnezeu.
Cdci mul;i dintre elini av.lnd ,,mili", dar necrezAnd intn-r Dumnezeul Cel Mu,
nu aveau ,,credinti" care si fie urmdtoare [si urmeze] miler.
Deci, se cuvine ca fiecare ,,dascil" [,,invi]itor"l si ia zeciuiald de la popor
- adicd ,,judecata, mila 9i credinla" -, cerind-o ca pe o datorie de la cele zece
simfiri, adici de la cele cinci trupegti gi de la ccle cinci suflete;;ti. $i cAnd zice:
,,pe acelea si nu le lisali", nu indeamni Domnul spre zeciuiala verdefurilor,
ci ca si nu se pari [creadi] ci acum legiuiegte impotriva lui Moise.
$i-i numegte ,,povituitori orbi", pentru ci, tmfindu-se cA sunt
invildtori 9i pc toate le gtiu, nu foloseau pe nimeni, ci mai vArtos, indeobgte
sminteau gi stricau, aruncindu-i [pe ascultltori] in pripastia necredin]ei.
$i ii mai numelte pe ei ,,strecuritori de finlari", ca pe unii care se
fereau de gregelile cele mici, iar ,,cimila" - adicd pe cele mari - le inghit gi
Ie trec cu vederea.

23,25-26: Vai, voui, cirturarilor 9i fariseilor fiJarnici! Ci voi curilifi

partea dinafari a paharului gi a blidului, iar iniuntru sunt pline de ripire
9i de licomie2". (26) Fariseule orbl Curili intAi partea diniuntru a paha-
rului 9i a blidului, ca si fie curati 9i cea dinafari.
(23. 25) Marct T,3 | Luca 11, 39 fl.l, l6) Luca 11, 41 / Tit 1, 15

finAnd predaniile bitrAnilor, spdlau paharelc;i blidele intru care

puneau bucatele, dar beau vin gi mAncau bucate din ,,iefuire", care mai
mult le spurcau vasele. ,,Deci, nu cA;;tiga [dobAncli] r'in din "nedreptate"
- gi de aici se va curdta 9i p.-rrtea dinlduntru a paharuluil"
D in edigia de la 1805, in lcx dc ,,cilduze oarbe", se gisettc ,,povifuitori orbi".
r0
in edilia de la 1605, i.n loc de ,,pline de ripire 9i de licomie", se gisegte ,,pline de
jefuiri 9i de nedreptate".
35lJ Capitolul 23 SFANI'L I,'II]OIJILACI AItI ] IIJPIrcOPUL BUT,CARIEI

Sau, vorbegte de ,,pahar" gi de,,blid" inchipuind prin acestea agezarea

dinafard, trupeasci pi cea dinlauntru, duhovniceascA, zicand: ,,Pentru c.l
"cea dinafari" o prefaci spre buni incut'iinlare, in vreme
tu, atezarea ta
ce atezarea cea "diniuntrul" tdu este plini de spurcdciune. Cd
"jefuiesti"
gi<nedreptilegti", insi se cur.ine ca pe cele <diniuntru" sa le speli - adice
pe suflet -, ca impreuni cu curifia sufletului si strdluceasci gi ,,cea
dinaf ari" buni incuviintare".
23,27-28:Vai, voui, cirturarilor 9i fariseilor filamicil Ci semina!i cu
mormintele cele viruite, care pe dinafari se arati frumoase, iniuntru insd
sunt pline de oase de morli gi de toati necuritia. /28) A9a 9i voi, pe dinafari
vi aritafi drepli oamenilor, iniuntru insi sunteli plini de fitirnicie si
firidelege. ll;r lov 36, 13 / Luca 11, .14 / Faptele Apostolilor 23, 3 rl,j/ Lucn 11, 39
$i aceast.i pildi asemenea cu cea mai de sus se infelege, ardtAncl c.i
fariseii gi cirturarii se sarguiaLl a se arita cu buni cuviinfi Ia agezarea cea
,,dinafar5", precum ,,mormintele viruite", care pe. dinafard erau.tlbite
[spoite] cu ghips gi cu var, iar pe dinlauntru erru ,,piine de toati necurilia"
gi de lucrurile cele moarte 9i putrede.

23,29-31: Vai, voui, cirturarilor gi fariseilor fifarnici! Ci zidili

mormintele Proorocilor 9i impodobili pe ale drepfilof r (30) 9i ziceli: De
am fi fost noi in zilele pirinfilor nogtri, n-am fi fost pirtagi cu ei la
virsarea sangelui:2 Proorocilor. (31) Astfel, dar, mirturisiti voi insivi ci
suntefi fii ai celor ce au ucis pe Prooroci. 12.1, 31) Luca 11,39-49

Ii ticilogegte pe acegtia nu pentrLr cd ,,zidesc mormintele Proorocilor"

- cdci acest lucru este pl.icut lui Dumnezeu -, ci pcntru cd numai din
fildrnicie ficeau aceasta. Dar prihinindr.r-i pe perinlii lor, mai rele decAt
aceia fdcear.r; 9i covAr;indu-i pe ei cu reutatea, minleau aritat: ,,Ci de-am
fi fost in zilclc pirinlilor nottri, n-am fi omorit pe Prooroci", dar ci ca
turbalii ciutau a-L omori chiar pe Stipinul Proorocilor. De accca pi zice:
23, 32-33: Dar voi intreceli misura pirinlilor vogtri! (33) $erpi, pui
de vipere, cum veli scipa de osinda gheenei?23
r2-3, .l:r Facere 15, 15 / 1 Tesaloniceni 2, 16 r:.1. -lJ/ N{atei 3, 7; 12, 3.1

Prin cele ce zice aici Domnul ,,voi implini!i misura pirinfilor vogtri!",
nu le poruncegte nici nu-i silegte se-L olnoare pe El, ci \.oiette sA le arate

']1
In edilia de la 1805, in Icx de ,,impodobifi pe ale drepfilor", sc gdsette ,,impodobifi
gropile dreplilor".
i In edigia de ia 1805, in loc de ,,pirta;i cu ei la virsarea singelui Proorocilor", se
gaseFte-,,pirtati lor intru sAngele Proorocilor".
r In edilia de la 1805, versetele 32-33 sunt: ,,Dari, voi implini!i misura pirinfilor
vogtri! $erpi, pui de nipirci, cum vefi scipa de judecata gheenei?"
IEI TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 23 359

cele ce urmeazi: ,,Fiindcd sunteti <gerpi> gi <pui> ai acestui fel de pirinli

ti pentru ce intru atata reutaie v-ati prdpdstuit, incAt de vindecare vi firi
1e aflali, sArguifi-vd degrabi a-i intrece pe perinfii vogtri! Iar aceasta se va
irt plini [- adici, a-i intrece pe pdrin]ii vogtri -l omorAndu-Mi pe Mine, cici
la insugi vArful rautelii veli ajunge, ,,implinind" intru acest chip uciderea
-'a care a lipsit pirinlilor vogtri. Deci cum intru acest fel [de riutate] fiind
voi, veli scepa de muncd [cazna gheenei]?"
:u
34:De aceea, iati, Eu trimit la voi Prooroci 9i inlelepfi 9i cirturari;
23,
;a
dintre ei vefi ucide 9i vefi ristigni; dintre ei vefi biciui in sinagogi 9i-i
ra
veti urmiri din cetate in cetate2a. (23, 34) 2Patalipot'r'ena2q 27-22; 36,75-76 I
s1
lsai,a7, 27; 47, 27-28 I Matei 5, 12 / Luca 11, 49 / Faptele Apostolilor 7, 52
39
ii vedelte ca mint atunci cAnd spun ci n-ar fi ucis pe Prooroci, griind:
,,De am fi fost noi in zilele pirinfilor nottri, n-am {i fost pirtagi lor
intru sAngele Proorocilor" (Matei 23,30/. Cici zice [Domnul]: ,,Iati, Eu
trimit la voi Prooroci gi inlelepfi gi cirturari; dintre ei vefi ucide 9i vefi
I
ristigni". Iar acestea le spune despre Apostoli, cdci SfAntul Duh 9i cu
invdlituri impodobindu-i pe ei, ,,cirturari" i-a fdcut - adici invdfdtori ai
ti norodului gi ,,Prooroci" gi plini de toatd infelepciunea. 9i spune: ,,Eu
le
trimit", aritAnd stipAnirea Dumnezeirii.
ta
:i 23, 35-36: Ca si cadi2s asupra voastri tot sAngele drepfilor rispAndit
t9 pe pimAnt, de la sAngele dreptului Abel, pAni la sAngele lui Zaharia,
fiul lui Varahia, pe care l-afi ucis intre templu 9i altar. (36) Adevirat gri-
n iesc voui, vor veni acestea toate asupra acestui neam.
(23, .15) Facee 4 E / Psalm 101, 27 / Ielemia 26,15 / Lruca71,5-l lT loan 3, 12 / Apocalipsa 18, 24

n Zice IDomnul] ci peste iudeii care erau atunci va veni tot sAngele care
s-a vdrsat cu nedreptate; gi ci mai cumplit se vor munci. [cdzni] decAt
pirinfii lor, fiindcd nici dupi atAtea pilde nu s-au inleleplit - dupd cum gi
Lameh mai mult decAt Cain s-a muncit [cdznit], degi nu gi-a omorAt fratele,
ri
ci fiindcd nu s-a inlelepfit cu pilda lui Cain (Facere 4,24).
t.l Deci, zice Domnul: ,,Va veni peste voi tot sAngele, de la Abel pAnd la
Zaharia". insi in buni vreme a pomenit de Abel, cdci precum Abel din
pizmd a fost ucis, aga gi Hristos fiind zavistuit a fost omorAt. Dar, de care
,,Zaharia" pomenegte aici? Unii spun cd este vorba despre unul din cei
ti
ln edifia de la 1805, in loc de ,,dintre ei veli biciui in sinagogi gi-i veli urmiri din
'14

cetate in cetate", se gisette ,,dintre ei vefi biciui in soboarele voastre gi-i veli goni din
orag in orag".
'?s
in edilia de la 1805, in loc de ,,si cadi", se gdsegte,,si vie".
350 Capitolul23 SIAN I U_I,TEOFILACT ARI I]EPISCOPUL BULCARIEI

doisprezece Prooroci, anume de Zaharia Proorocul (Zahario 1, 1), iar alfii

spun ce este Vorba despre tatal ina intemerga toru lui loan.
Cdci din prcdanic se gtie cA in templu era un loc intru care stdteau
fecioarele. Deci Zaharia, arhiercu fiind, dupe ce NAscAtoarea de Dunmezeu
a ndscut pe Hristos el a pus-o la un loc cu fecioarele pe cea care a ndscut.
$i pentru aceasta maniindu-se iudeii, l-au omorAt pe Zaharia. $i nu este
nimic de minunarc ci sc potrivesc numele acestor doi Zaharia, precum Fi
numele pirinlilor lot cdci pi despre unul 9i despre celilalt se spune cd este
,,fiul lui Varahia". $i este cu putinld ca aga cum s-au potrivit numele
Proorocilot tot astfel si sc potriveascd ;i numele pdrinf ilor lor.
23,37-39:lerusalime, Ierusalime, care omori26 pe Prooroci gi cu pietre
ucizi pe cei trimigi la tinc; de cAte ori am voit s; adun pe fiii tii, dupi
cum aduni pasirearT puii sii sub aripi, dar nu afi voit. (.38) Iati, casa
voastri vi se lasi pustie; (.19) cici vi zic voui: De acum nu Mi vefi mai
vedea, pani cAnd nu veti zice: BinecuvAntat este:s Cel Ce vine intru
numele Domnuluil
/1.1, 3/) Deuteronom 32, 11 / Psalm 16, 8; 90,7 | lsaia7,27t37,5l Luca 13, 3{ f23, 39) 3 Regi 9, { /
Ps.lm 1.17, 26 / Ieremia72,7;22,5 | Matei 21, 9 i l-uca 13, 35 / Ioan 12, 13
De doud ori rostegte Domnul numele Ierusalimului, cu durere gi cu mild
chemAndu-I. Cici ca 9i citre o fcmeie iubiti cu infocare, dar care a defiimat
pe cel care a iubit-o griie;tc, r'rAnd sd aduca asupr.i-i munca [cazna].
$i invinuiegte lcrusalimul ca pe un ucigag, zicinclu-i ci de multe ori
\.rand Hristos si-l miluiasci pe el, acesta ,,nu a voit". Ci, mai vArtos,
supunAndu-se diavolului - care il risipette gi il dcpirtcazi pe el cle la
Adevdrul Cel Care are puterea de. a uni - pe Insuti Domnul Cel Care il
,,aduni" nu I--a primit. Cici nimic mai mult rru risipegte gi desparte de
Dumnezeu precum p.icatul, dup.l cum nimic nu ,,aduni" citre Dumnezeu,
precum cunogtinfa cea buni. $i ardtAndu-$i dragostea, pune inaintea lor
pilda gdinii [pisirii] 9i zice mai apoi: ,,De aceea, r'lc vreme ce nu [Md]
yoifi, Ias
"s151" Itemplull "pustie"".
Deci ne invalim de aici c.1 pentru noi locuiegte Dumnezeu in biserici,
iar cAnd noi vom fi dezniclijduifi, atunci gi bisericile se lasa Isunt pirisite
dc DAnsull.

26ln edifia de la 1805, in lcx dc ,,care omori", se giscltc ,,cela ce ai omorat".

r; in edilia de la 1fi05, in lcrc de ,,dupi cum aduni pasirea", se g;seFte ,,in ce chip
aduni giina".
:t in edi;ia de la I 8t15, in lt)c de Binecul,antat este", sc gi selt!'
,, ,, Bi ne este cuvantat ".
 TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MA EI Capitoiul23 361
tIEI

llii ,,Nu Mi veti mai vcdea pend Ia a doua Venire" zice Domnul, cici
atunci chiar fdrd voie se vor inchina Lui gi vor zice: ,,Bine este cuvantat
Cel Ce vine [intru numele Domnului]".
au
Iar,,de acum" inseamnd ,,dupi cc Mi veli ristigni", iar nu ceasul
eu
acela in care vorbe4 cici L-au mai vizut clupi aceea de multe ori, dar
ut.
ite
dupi ce L-au ristignit, nu L-au mai v.lzut [iudeii] pe Dinsul, nici nu-I-
vor mai vcdea pani ce va sosi Venirea Lui [cca de a doua].
9r
;te
rle

re
)i
SA

ai
ru

1/

ta

rl
t^

il

),
)r
il

i,
e
362

CAPTToLUL 24
Ddrdmarea lerusalimului. A doua Venire a lui Hristos
pi sfhrpitul lumii. C6nd aa zseni ceasul acela?r

24,1-2: $iiegind,Iisus din templu, S-a dus 9i s-au apropiat de El ucenicii

Lui, ca si-I arate clidirile templului. (2) Iar El, rispunzAnd,le-a zis: Vedeli
toate acestea? Adevirat griiesc voui: Nu va rimAne aici piatri pe piatri,
care si nu se risipeasci. (24. ir Marcu 73,71L\ca27,5(24.2)3 Regi 9.7-8 /
Ieremia 26, 18 / Miheia 3, 12 / Marcu 13, 2 I Lu.a79, 44;21, 6-7
,,Ie9ind din templu", a aritat [Domnul] cd se va muta [va pleca] de la
iudei gi precum a zis ca ,,ee va lisa casa voastri pustie" (Matei 23, 38), aga
cu adevirat gi face.
$i le spune dinainte ucenicilor despre risipirea IddrAmarea] templului,
pentru ci-i vedea pe ei cugetand cele pemantegti, uimindu-se de fru-
muselea zidurilor gi parcd intristAndu-se ce se va lisa,,pustie" de cdtre
DAnsul o zidire atAt de minunati. $i-i indepirteazd pe ei spre a nu se
pironi la cele pimAntegti gi-i trimite2 la Ierusalimul cel Ceresc, zicAnd c.i
aici [in Ierusalimul cel de jos] ,,nu va rimAne piatri pe piatri".
Iar prin cuvAntul: ,,Nu va rimAne aici piatri pe piatrl, care si nu se
risipeasci", Domnul face inaintevestirea dirAmdrii Ierusalimului, lucru
care cu covArgire s-a gi fdcut [implinit]3.
24, 3: $i Muntele Mislinilor, au venit la El ucenicii, de-o
gezAnd. El pe
parte, zicAnd: Spune noui cAnd vor fi acestea 9i care este semnul Venirii
Tale gi al sfArgitului veacului? (24, 3) Matctt 73, 3-4

Vn 1a El ,,d.e-o parte" , fiindcd voiau s5-L intrebe despre lucruri mari.

Cdci oentru doui lucruri intreabd: ..cind vor fi acestea?" - adicd stricarea
[dirAmarea] templului gi robirea Ierusalimului; gi,,care este semnul
Venirii Tale?"
tinedifiadelal805,titlulcapitoluluieste:,,Pentrupustiirealerusalimului2istricaret
templultti. Pentru semnele sfirsitrlui ltrmii gi a Venirii ltri Hristos. Penlru zin ;i ceasul acela,
cum cd ninreni nu gtie" ,

ridici, le inalta cugetul cetre Ierusalimul cel de Sus

'?Adici Ie
3 Romanii asediazd gi distrug lerusalimul prin Tit, la anul 70 dupd Nalterea

Domnului Hristos. Din acel rnoment, templul a fost ddrAmat, sinedriul a fost suprimat,
iar cultul evreiesc de la templu a incetat.
fA LCL IIIE'\ SFI\TEI E\.\\Clll:Lll D[ LA\1A1E] CrprtoLui l-1 363

RispunzAnd, Iisus le-a zis: Vedeli, si nu vA amegeasci cineva.

24, 4-5:
(5) CAci mulfi vor veni in numele Meu, zicAnd: Eu sunt Hristos, gi pe
multi ii vor amigii. fl,l,lr Marcu 13,5/ I-uca 21,8/ Efeseni 5, 6 / 2 Tesaloniceni 2,3
f:1. :;l lerernia 1{, 1{ 29,9 I }/'atei 7,22;24, 24 / Marcu 13, 6 / Luca 21, 8
Le spune cd vor veni mulfi care se vor propovAcltri pe ei ingigi a fi
hristotl. I)entru ca ti Do\itci Samarineanul splll1e,1 cA el este Proorocul
propor'.iduit mai inaintr. c-lc \loise (Deutarlnonl 1S, i8,. Inca Sinron ;l
Samarineanul se nrlrnca pc srnc,,puterea lui Dumnezeu, numiti cea
mare" (F'rottle Aottst,.tlilor S, !l-11l.
21, 6-8: auzi de rdzboaie 9i de zvonuri de rizboaie; luali seama
$iveli
si nu vi speriafi, cici trebuie si fie toate, dar inci nu este sfArgitul. (//
Cici se va ridica neam peste neam si impirifie peste impirifie 9i va fi
foamete si ciumi si cutremure pe alocuri". io"/ Dar toate acestea sunt
inceputul durerilor. rl.l, . 2 Paralipomena 15,6 / Ieremia.1,27; 5, 10 /
l\larcu 13,7 ll, i; Isaia 19,2 / Agheu 2,21,/Lucr 21, 10 r2-1, Jr i\tarcu t3. 8
,,Rizboaiele" desprc c.rre vorbette aici sunt cclc ale romanilor impotriva
iurleilor. $i nu numai ,,rizboaie'' zrce ca vor fi, ci yi ,,foameli" gi ,,ciume",
;rritinc'l ca urgia cea.lsLlpril itrcleilor, de la llumrrczer-r va fi trimis.i. C;rci
claci despre rizboaie se poate spune ci sunt cic lr oirrneni fpricinuite cle ei],
,,foametile" 9i,,ciumele",,le niciieri de altundcva rru vin, ci cr: ac-levirat
num;ri de I.r Dumnezctr.
Afrt'ri, ca sa nu socoteasci lcrcacli] eici sf.ir';itlrl lrrr.uii va fi inaintt'tle prt>
povittlr.rirca lor, le spune: ,,,.Si nu vi spiimintati,,, c.ici lrrc;t rru r;r fi :f.irprtui,
cici nu clinrpreuni crl surf).lrca Icrr-rs.rlinrului va fi 5i sfirgitul cel de obytc".
Iar spunAnd ci ,,se va ridica limbi fneam] peste limbi [nearn] si
impirifie peste impirifie",.rrrrti riutitilc ccrro \'or vcni asupra ir,rcleilor,
carc sllnt ,,incepituri a durerilor". Cici prccr.rm cc.r carc trcbuic sir rrasc;i
arc intii clurcri ;i abia apoi nn)te, tot ata Si vc.lcul dd acLrm, dupii tr-rrburiri
gi razbo.ric va na;tc p('ccle ce vor sa fic.
21,9 13: Atunci vi vor da pe voi spre asuprire" gi vi vor ucide 9i veti fi
urati de toate neamurile pentru numele Meu. al()l Atunci mulfi se vorsminti
9i se vor vinde unii pe alfii; 9i se vor uri unii pe alfii. (1i,t $i mul1i prooroci

I Ine.litia dc la 1E05, irr loc rlt' .,ii vor amigi', sc u.r\ctkr ,,vor ingela".
'in edilra de la 1t05, r'erst'tc|.,tj-i sunt: ,,Si veli auzi de rizboaie 9i de veiti de
rizboaie; ciuta!i si nu vi sp;inranta!i, cici se cuvine si fie toate, dar inci nu este
sfiriitul. Cici se va ridica limbi peste limba 9i impirilie peste impiri!ie si vor fi
foame'fi 9i ciume ti cutremure pe alocuri '.
' in eclitia de la 15t15, in 1rt .tr' ,,spre asuprire . sr'qar:(,;tc,,in necazuri".
364 Capitolul24 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

mincinogi sevor scula gi vor amigiT pe mulfi. (12) Iar din pricina inmulfirii
firtrdelegii, dragostea multora se va rici. (13) Dar cel ce va ribda pini la
sfirsif acela se va mintui. (24,9) Psaln 49,77 |
Matei 10, 17 / Marcu13,9 | L!.a 27,72,77 | loan 75,20 I Faptele Apostolilor 4, 1-3 /
Apocafipsa 2, l0 (24, 10) Luca 21,76 /2Ttmobi7,75 (24, 1,1) Deutercnom 13, t-3 / Marru 13, 6 /
2 Petru 2,7 (24,13) Marcu 13, 13 / Evrei 3, 6 / Apocalipsa 2, 10
Spune de mai inainte relele care se vor intampl4 indrdzneli fdcAndu-i
pe ucenici prin a le grdi lor acestea de mai inainte. Cici intAmplare anlpraz-
nice obignuiette a inspiimAnta gi a turbura. Deci, [e potolegte fric4 propovd-
duind mai dinainte rdutd!ile ce vor se fie: zavistiile, vrdimdgiile, smintelile,
proorocii cei mincinoti - care sunt inaintemergitorii lui Antihrist -, care
pe mulli vor ingela ti ii vor arunca cAtre tot chipul fdridelegii [intru toati
firidelegea]. Si pentru cd din ingeldciunea lui Antihrist se va inmulti
fdrddelege4 intr-atAt se vor silbdtici oamenii, incAt nici cdtre cei de-aproape
ai lor nu vor p;zi [vreo] piciturd oarecare de dragoste, ci ,,se vor vinde
unii pe al}ii". Iar,,cel care va ribda pAni in sfArgit" gi cu suferire va
ingidui'q, fdri a se sminti ti fdrd a se sldbdnogi de cele aduse asupri-i,,,se
va manfui" ca unul care s-a arAtat iscusit ostag.
24,14: $i se va propovidui aceasti Evanghelie a impirifiei in toati
lumea spre mirturie la toate neamurilelo; gi atunci va veni sfirgitul.
(24,74 Marcli73,7O / Romani 10, 18 / Coloseni 1, 5
,,Nu vd vor impiedica toate acestea sa propovaduili. Deci, indriznili,
caci se va propovddui Evanghelia la toate
"limbile" ["neamurile"], "intru
mirturie> - adicd intru mustrare -, intru vinuire [osAndire] celor care nu
au crezut <gi atunci va veni sfArsitul", dar nu al lumii, ci al Ierusalimului".
Cd mai inainte de a fi robit Ierusalimul s-a propoviduit Evanghelia, dupd
cum ti Pavel zice ci ,,Evanghelia s-a propoviduit la toati fiptura cea de
sub Cer" (Coloseni 1,23).lar cum ci despre sf6rgitul Ierusalimului vorbegte
aici, se vede din cele care urmeazd:
cind vefi vedea uriciunea pustiirii, ce s-a zis prin Daniil
24,'15: Deci,
Proorocul, stind in locul cel sfAnt - cine citegte si infeleagtr.
(24,15) Daniil9,27; 12, 11 / Marcu 13, 141 Luca 27,2O
,,Uriciunea pu stiini" (Daniil 9. 27) numegte stAlpul [statuia] indlfat de
cel care a cucerit cetatea, stalp care l-au asezat s; stea htru cele mai dinlduntru

7In edi;ia de la 1805, in loc de,,vor amigi", se gdseFte

,,vor in9ela".
8ln editia de la 1805, in loc de sfir9it", gisegte,,pini in sfArgit".
,,pini la se
'qAdicd. suferindu-le pe toate.
ro
in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,spre mirturi€ la toate neamurile", se gdsette ,,intru
mirturie la toate limbile".
IALCUIREA SFINTEI EVANCI IELII DE LA \4ATEI Cnpitolul 2{ lr.5

templului. Iar ,,a pustiirii" zice, pentm ce cetatea a fost pridati [gi
a.le
pustiitil. Iar ,,uriciune" zice, fiindci statuiJe gi chipurile [zugrivite ale]
oamenilor, evreii le numeau urdciuni, urAnd ei inchinarea la idolitt.
24, 16-18 Atunci, cei din Iudeea si fugi in munli. (17) Cel ce va fi pe
casi si nu se coboare, ca s5-9i ia lucrurile din casirr. (18) Iar cel ce va fi in
larini si nu se intoarci inapoi, ca si-9i ia haina.
(21,1t')Marr1t73,74l Luca 21,21 f24, 18) leremia 6, 25 / Marcu 13,1r77 lLtca77,31;27,33;23,29
ArdtAnd primejdiile cele multe cie carc nu vor putea scepa, spune c;r
se cuvine a fugi fdri de intoarcere inapoirr, neingrijindu-se de nimic din
cele ce sunt in case, nici de haine nici de alt fel de verse.
lar unii care Iprin] ,,urAciune a pustiirii" il in]eleg pe Antihrist - ca pe
cel care va se fie spre pustiirea lurnii gi spre stricarea bisericilor gi va si
gadd in bisericd [templu] (2 Tesaloniceni 2, 4) - o infeleg ;i pe aceasta intru
acest chip: ,,cel ce va fi pe casi" - adicd intru indllimea faptelor bune -, sd
nu se pogoare dintru inilfimea fapteior bune, ca sd ia pe cele ale trupului,
cici,,casi" a sufletului este trupullr. $i se cuvine gi de la,,farini" a se
depdrta - adicd de la cele pdmAntegti -, ci ,,tarini" este viata aceasta;;i
nici ,,haina" si nu-gi ia - adicd riutatea cea veche de carc ne-am dezbricat.
24, L9:Yai, de cele insircinate 9i de cele care vor alipta in zilele acelea!15
t24, 79) leremia 6,25 / Marcu 13, 15-17 / Luca 17,31,;21,31 23,29
,,Cele care vor avea in pintece" nu vor putea si fugd, fiind ingreunate
de sarcina pAntecelui. Iar ,,cele care vor apleca [alipta]", din pricina
milostivirii fald de prunci gi pentru c; nu vor putea nici si-i lase, nici sd-i
poarte cu elc ca dimpreund sd sc mantuiasci [izbiveascd], nici ele nu se

irSfintul Nlaxim Mdrturisitorul tAlcuie;;te aici: ,,Dracii iau prilejurile de-a stirni in
noi gindurile pitimage din patimile aflitoare in suflet. Ire urmi, r.lzboindu-ne mintea
prin aceste gAnduri, o silesc la consimfirea cu picatul. r\stfel, biruiti fiind, o duc la pdcatul
cu cugetul. lar acest pAcat sdvirgindu-sc, o ciuc in sf.irpit, ca pe o roabi, la fapti. Dupa
aceast4 cei ce au pustiit sufletul prin gAnduri se dep.lrtcazi impreun.l cu ele gi rimine
in minte numai idolul picatului, despre care zice Domnul: "Cind vefi vedea uriciunea
pustiirii stAnd in locul cel sfint, cel ce citegte si inleleagi", ci loc sfAnt gi biserici a lui
Dumnezeu este mintea omului, in care dracii, dupi ce au pustiit sufletul prin ginduri
pAtimate, au agezat idolul p;catului" (Filocalia rotnAnettscii, vol.2, A Llaua sut'd o capetelor
despre drogoste, cap 31, ed. Humanitas, Bucure;ti, 1999,p.71).
': in edilia de la 1805, in loc de ,,lucrurile din casi", se gisegte,,ceva din casa sa".
r-Adici lrebuie s; fuSi hri *a prirt ascd in urmi.
rr Vezi gi nota tilcuirii de Ia Matd 10, 27.
i! in edigia de la 1805, versetu] este:
,,Vai, celor care vor avea in pAntece gi de cele
care vor apleca in zilele acelea".
 366 Capitolul 24 SFANTUL TEOFTLACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

vor scepa de urgia care va fi atunci. Sau, aratd Hristos gi mancarea copiilor
de cdtre pirinfi, cdci Iosif Flaviu spune cd fiind foarnete, din pricina impre-
suririi cetdfii Ierusalimului de citre romani. o femeie gi-a ucis gi gi-a mAncat
copilul dupi ce l-a friptl6.
24,20: Rtgali-vi, ca si nu fie fuga voastri iarna, nici sAmbtrta.
(24, 20) leqke 75,29 | Zahaia 74,l, 6 I Marcu 13, 18
Cetre iudei spune aceast4 in fala Apostolilor, cdci Apostolii au apucat
sd iasd din lerusalim. Deci iudeilor le spune si se roage ca se nu fie fuga
lor ,,iarna", fiindci nu vor putea si fugd din pricina greutilii vremii [vremii
rele]; nici ,,sAmbita", cdci atunci se indeletnicesc dupi porunca Legii gi
nu vor indrizni si fugi.
Dar tu,9i aga sd inlelegi: cd se cuvine sd ne rugdm str nu fie ,,fuga"
noastre din viala aceasta - adice sfArgitul - ,,simb5ta" - adicd intru nelu-
crarea faptelor bune, nici ,iarna" - adicd intru nerodirea celor bune -, ci
Isi ne fie sfArgitul vie]ii] intru inseninare - adicd intru linigtea sufletului -
gi netulburare.

24,21.-22: Ciciva fi atunci strAmtorare mare, cum n-a mai fostu d€ la

inceputul lumii pAni acum gi nici nu va mai fi. (22) $i d,e nu s-ar fi
scurtat acele zile, n-ar mai sclpa nici un truplE, dar pentru cei alegi se
vor scurta acele zilele.
loil2,Z I Matc!13,19 (24,2D lsaia 65, 8-9 / Marcu 13, 20
(24,21) Daniil9,26;72,7 I
Nevoie [urgie] de nesuferit cu adevirat a fost atunci, ce s-a dat poruncA
ostasilor romani si nu aibi de nimeni mili. Iar Dumnezeu, pentru cei care

16
Desprc aceaste cumplitd fapte vezi Deutelonom 28, 53-57 Vi Eusebiu de Cezaree4
Istoria biseiceascd (Martiii din Palestina), ed.IBMBOR, Bucuregti, 1987, vol. I, cartea a trei4
cap. VI, pp. 104-109 (sau anexa editoriali din volumul ?Il cuiii Sfintei Eaanghelii de la Luca\.
r7 ln edi;ia de la in loc de,,strAmtorare mare, cum n-a mai fo6t", se gasegte
1805,
,,necaz mare, care n-a fost".
13ln edi;ia de la 1805, in loc de,,n-ar mai scipa nici un trup", se gesette,,nu s-ar fi
mantuit tot trupul".
re
Cuviosul Nichita Stithatul ne invali pentru curdlirea mintii, astfel: ,,C6nd pacea
g6ndurilor e tulburatd de duhurile riutifii, hdatd sunt trimise, firi incetare 9i sdgelile
aprinse ale poftei impotriva minlii care aleargS sprinten spre hdlfimi, de cdtre dracii vanAtori
9i iubiiori de trup. Iar mintea fiind opritd astfel din migcarea spre cele de sus, cade in
mipciri necuvenite ti amestecate. 9i ag4 trupul incepe sd se rizvriteasce fdri rAnduiali
impotriva duhului, trdgand mintea cu gAdi-liri gi cu aprinderi gi dorind s-o inmormAnteze
in groapa plicerilor $i dacd n-ar scurta Domnul Savaot zilele acelea pi daci n-ar ddrui
slugilor Sale puterea ribddrii, nu s-ar mantui nici un trup" (Filocalia romkneascd, vol. 6, A
d.oua sutd a capetelor naturale, cap 75, ed. IBMBOR, BucureVti,1977, pp. ?61-262). Cu multd

tl
i.\-,. L IRI \51 l\liil\.\\, l,l,l r 1..1 \1.\ r. L.r priolul 11 i{r;

ave.ru sa cre.rdi tlintre ir-rdei, sau li pentf u aei care crezrtser;i de mai inainte ,
n-.r lisat sa tie pierclufi cu tofii, ci li necazr-rrilc ai r:izboiul le-a scurtat, cici
de ar fi linut rizboitri mai lrlult, tofi cei clur cet:lte ar fi pierit de foame.
Iar r.rnii inlclcg acestea ca spusc pontrlr zilcle cAnd va veni Antihrist,
ldar nu cstc aga,] ci clesprre lobirca lerr.rsalimr-r lr-ri vorbe;tc. Iar cclc desprc
Antihrist [abia] c-le arci ir-rcep, cici .rsculti [ce zice']:
21, 23-25: Atunci, de vi va zice cineva: Iati, Mesial' este aici sau
dincolo, si nu-l credeti. i2.l) Cici se vor ridica hristogi mincinogi 9i pro-
oroci mincinosi si vor da semne mari 9i chiar minuni, cr s.i am.igeasci,
de va fi cu putinli, gi pe cei alesi. t2:lt lati, v-am spus de mai inainte.
i:-1, lir\lrrcu l3/
I3,21 /Lucal7.2'1 23i21 21) Deuterononr-13,
Mitei 2J, 5 / Marcu 13, 22 / li, Nlarcr.r 13. 21 23
.\pocrlipsr 13, l3 r") 1.

I:iirrdca r"Lct'nicii au intre'bat dcspre doui lr.icruri dl'sprc robia Ieru-

salimuhri gi clespre \/enirel DLrr.nnulni -, cir-rpii ct'a vorbit El despre robic,
vorbL-ttc c'ic aici yi desprc Vcnirca Sa gi clcspro sf.iryitr'rl lumii. Iar acest cllverlt
,,atunci" nu arati ci indata dtrpi robia lerr,rsalimului sr'\'or Petrecc ccle
despre care vorlregte nrai pe nrmr.l, ci arati vremca iIr carc va szi t'ie Antihrist.
Deci ceea ce zicc fDonrrrul] estc intm ace'st c'hip: ,,"Atunci" - adici atunci
cinc'l ya si I'ieAntihrist - r'9r fr,,hristogi mincinq65i" gi.prooroci mincinogi,,
mul;i, amagintl spre ingelare ochii ccior ce r':rd, foiosinclu-sc de nalucrri
clialole;ti, aga incat de nu se \-or tre zi, chiitr gi clre-p!ii sc vor iltgela. Iati, mai
inainte vi spun volli toate. I.rta, mai in.rirrtc \/-itm sPus volla, nr.r avcfi pncind
lde riispunsl, caci putcfi sa nu ti[i inpclaliri".

rscusinfi,.\r'r'a Er'.rgrit'rrt. irrr'.tl.i ttrt Iucnt clo nrar('ttt'[.tliIrti Ptrltrll !remurile Pt'carc le
triiDr.rcLlnr: ,,Dar, ct- s.i zict'nr Jcsp|r'cir.rcul ..rre f.rcc srltlciulnesllnfit? Cici mA t.nl .r li
scrie rlcspre e1. C;lntl na vil. y te ,rceLr, iesc :ullt'tui .lttr st,itc.t :;i ftreasci 5i leapaclii culiirr!a
yi frica Dorurului, iar picntul ntr-l n'..:ri sercoteite pacat, fariclt'lc'gc.t Ir-o m.li soLot('ttc
iirirlelegc ;i la osintl;r fi )a munca velrric.r sc g,irclcpte ca Ia rtiite vorbe eoale. [)e
.uirt:rrLlfulpurtator.lt'focel ricle l'r'L)unrr',/rLr e tln'pt, llnlJrrLlriscite,ills.iP()rLlll(lle
I-ui nu le cinstc;tc. Dt-i bati in 1.rcpt cirn.1 sc nrisc.i sPf.'Picitt, nu sintc; de-i vorbesti dirl
Scriptr.rri, ('cLr totul imfrietrit 9i nu.rsculti. ii an1ir'\tettl de ocara oantenilo:-gi nu o ia in
tl
seam.r. L)e o,rmeni rrtr m.ti .trc rugirtc, c.r porcul care a intirts ochii si a sP.rrt $.rrclul. I'e
tlracul acesta iL a,.1Lrc q.itrdrtrile irrlechrtr ale slavei de;arie. ,,$i daci nu s-ar scurta zilele
acelea, nimeni nu s-ar mintui". [...] lar ci!i s-rrr fdgaduit sa crnstc.sc.t pc' l)umttezt'lt,
lrlcrrind l.rolalta crr Lulttc.i, s.i se Pize.rsca .le.rcest alrl.. Carci a lice sau a scrit'nl.li mtlite
.lespre el, mi ru;inez ;r .1t' o.rttcni" (.1 t1,,crr1t,t r.o'ttriitt',rsi,i, I ol. l, Crrpc| rlcsplc rJr'rrsr'lrtrr',i
prrfirlrlor sr qrirrririlr/c,r', cap ill, etl. flul]rlnlt.ls, Btrct-tLcytr, 1')q9, P. 7()).
r in cdilra rle la 1805, irr loc r-lc,,i\'lesia'', se Fisc)tc,,llristos .

:' -.\rlica ,,Dt'ci, actstc;r stijrtdr,r'le,

Pr,rt(.tj si rru fiti iIsL'lali rlc Autihrist, iir dc \'; \'('fr
irrgel;r, rrtr vcIi i]\,('.r cuvant cle lrispuns".
368 Capitolul 24 sfA NTL L TEOFIL^ C I ARH I[ptSCOpUL BULCARIEI

24,26-28: Decir2, de vi vor zice voui: Iati, este in pustie, si nu iegifi;

iati,este in cimiri:3, si nu credeti. (27) CAci precum fulgerul iese de la
rlsirit gi se arati pAni la apus, a9a va fi si Venirea Fiutui Omului. (28)
Ci unde va fi stirvuFr, acolo se vor aduna vulturii.
(2.1, 2ai) Mnrcu 13, 21-23 ()1, 27) L\ca 17,24 alJ. ln.l lov 39, 30 / Avacum 1, 8 / Luca 17, 37
Zice [Domnul]: ,,De vor veni ingelitorii, zicind ci a venit Hristos, dar
este (in pustie" ascuns sau in oarecare casi saLr intru celc mai dinliuntru
locuri ale accstcia, sd nu vi lisali ingclali, pentru c; Vcnirea lui Hristos nr-r
are nevoie de cineva ca s-o arate, ci prea aritati va fi tuturor, (precum
fulgerul" - pcntru ci fulgcrul este ii fdri dc vcstc ti tuturor prea ardtat".
Deci, aga gi Venirea Domnului va fi aritatd tuturor celor din lume, cici nu
se va muta atunci DAnsul din loc in loc, ca la Venirea cea dintai, ci ,,intru
clipeala ochiului" [intr-o clipiti] va fi de fa)i (1. Corinteni 1.5, 52).
$i duph cum peste trupul cei mort [,,sGrv"] indat.i sc aduni ,,vulturii",
aga gi unde va fi Hristos vor veni tofi Sfinlii, cci ce zboare la cele inalte - gi
,,in nori vor fi repti" (1Tt'sttlonicerti 4, 17) precirm ,,vulturii ". Si cu adevdrat
,,ciziturd" [,,stirv"), adici trup rnort este Hristos, fiindci a cdzut pentru
noi gi a murit, dupd cum gi Simeon zicc2s: ,,Acesta este [pus] spre cidere"
(Luca 2,34).

24,29: lar indati dupi strimtorarea:" acelor zile, soarele se va

intuneca si luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cidea din cer 9i
Puterile Cerurilor se vor zguduiri.
.13,
f2.{, 29) Isaia 10 / Ieremia 15, 9 / Iezechiil 32, 7; 38, 19 / Amos 5,20 | loil2,10,3, + 4.7916 I
Avacum 1, 8 / Zaharia 14, 6 / Marcu 13, 24-25 / Ltca27,25-26 / Apocalipsa 6, 12
Dupi venirca lui Antihrist, care pulina vrcmc va stdpani, aratd Domnul
ca indat.l ,,soarele se va intuneca" - adic.l sc va innegri - nu pierind, ci
fiind biruit de lumina Venirii Sale gi ci asemenea va fi gi cu,,stelele" gi
,,luna". Cdci ce trebuinli [nevoie] mai este de o lumini ca aceasta sim]ita,
nemaifiind noapte si Soare.le Dreptitii ar.it.lndu-Se?
r: In edilia dc la 1805, in i<r de ,,deci", se gdsegte ,,inci".
Aceastd exprimare ,,este in cimiri", este asenlcnea cu cea griiti desprc Domnul
r3

Hristos, Care ,,intrAnd iar59i in Capernaum, dupi cAteva zile s-a auzit ci €ste in casA"
(Marcu 2,1).
l in edifia de ia 1805, in loc de ,,stirvul", se giscatc ,,cizitura", cu urmitoarea nota:
[1805] ,,Cizitura" sau trupul ccl mort, cici acesta este cuvintul in izvodul cel grecesc ai
zice cu adevArat cizituri, insa insemreazi trupul cel mort.9i pcntn-r aceasta gi Sfantul
Teofil.rct face milr j(rs aceJqt.i tJliuirc.
j Vezi 9i tilcuirea Sfintului Teofilact la Lucn 2,33-35.
r" in edi;ia de la 1805, in lrr de,,strAmtorarea", se gisette
,,necazul".
,,se vor zgudui", sc gisepte ,,se vor cliti".
:7 in edilia dc, la 1805, in loc de
IALcUIITEA SFINTII [\'A\CHELII DIl I-.\ \1ATEI Capitolul 2{

Atunci gi ,,Puterile Cerului se vor cliti", adici se vor insPiimanta tl

se vor cutremura, r'izAnd prefacerea zidirii 9i Pe tofi oamenii de la Adam
incoacc dAnd cuvint de rdspuns Judecdtorului.
Atunci se va arita pe Cer semnul Fiului Omului 9i vor plinge
2,1, 30:
toate neamuriler" pimAntului gi vor vedea pe Fiul Omului venind pe
norii cerului, cu putere 9i cu slavi rnulti.
Daniil 7, 13-141 Z'aharia 12,70 | Marc]u 73,26;14,62 / Luca 21, 27 / APocalipsa 1, 7
t2,1, -10)

,,Atunci se va arita pe Cer" Crucea, strilucind mai mult decat soarclc,

spre mustrarea iudeilor. Cici, dupi cum dacd ar fi cineva rinit de piatri, ar
arita piatra [ca tcmci al invinuirii], aga va indrepta Domnul Cmcca impotnva
iudeilor. $i numegte Crucea,,semn", ca una cc este Purtdtoare dc biruinli ;i
steag impdrdtesc. Atunci ,,vor plAnge toate seminliile pimAntului", iudcii
plAngAndu-;i nesupunerea 1or. Dar Fi toti cei carc cugeti cele pimAntcpti,
micar de ar fi pi cregtini, r'or plAnge gi ei, cici ,,seminlii ale pimintului" se
numesc cei ce sunt alipili de cele pimAntegti. Iar Domnul, degi va i'cni
imprcund cu Cruce4 va veni gi ,,cu putere 9i cu slavi multi".
$i va trimite pe ingerii Sii, cu sunet2u mare de trimbiti, 9i vor
2.1, .31:
aduna pe cei alegi ai Lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor
pAni la celelalte margini. I

121, Jlr I's.rlm.l9,5/ Daniil 12,2/N{atei 13, 41/ l Corinteni 15,52 / I fesaloniceni-1,6

Va trimite ingerii sd-i adune pe Sfinli gi pe cei care vor invia dirr morli, ca
si-l- intAmpine pe EI ,,in nori", cinstindu-i pe ci gi cu chem.rrcr prin Ingelr.
Iar daci Par.el spune ci ,,vor fi ripifi in nori", nu este nici o ncpotrivire, cici
dupi ce ii vor aduna Ingerii, ,,vor fi ripifi in noi" (1 Testtbniceti 1, 17 ).
Iar,,trimbila" va fi spre mai multi inspiimintare.
21, 32-33:invdtafi de la smochin pilda: Cind mlidila lui se face fragedi
9i odrislegte frunze3{', cunoagte}i ci vara este aproaPe. (33) Asemenea gi
voi, cind vefi vedea toate acestea, rt u,t!t .ir::i:,
il":."i1;;i_i;tJ,_ ,,, ,, .,
Zice [Domnul]: ,,CAnd vor fi toate acestea, nu este dcprarte sfir;itui
lumii gi Venirea Mea". Iar,,vari" numegte veacul ce va si fie gi lini;tea
carc urmcazi dupi iarnd, insi pentru cei drcPfi, cdci Pentru cci p.icitoyi
mai virtos va fi iarni gi turburare. Deci, zicc: ,,Dupd cum atunci catrel
:'in edi;ia de la 1805, in lcx cle ,,neamurile", se 6asr';ie,,seminliile .
:'' in edigia de la 1tJ05. in loc de ,,sunet", se g;selte ,,glas".

'" in edilia cle la 1E05, in ltx de ,,se face fragedi 9i odrislegte frunze", se gast';tt'
,,este moale gi infrunzegte".
'r in edilia de la 11t05, in lcx de. ,,la ugi", se gisepte ,,lAngi ugi .
 SFANTUL TEOFILACI ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

vedeli mldditele smochinului ti frunzele nidiiduili in venirea verii, a9a 9i

semnele despre care v-am vorbit vdzAndu-le -,.soarele,, gi ,.luna''
schimbAndu-se (Matei 24,29) -, sd atteptati Venirea Mea".
24,34-35: AdeviraF2 griiesc voui ci nu va trece neamul acesta, pAni
ce nu vor fi toate acestea. (35) Cerul gi pimintul vor trece, dar cuvintele
Mele nu vor trece. (24,34) Marcv 13,30 lLuca27,32 (24, 35) Psalm 118. 89 /
Isaia 40,6; 51, 6 / Matei 5, 18 / Marcu 13,31ILn a 21,33I2Petru 3, 10 / Evr€i 1, 11
,,Neam" este numit aici nu cel care era pe vremea Lui, ci cel al credin-
ciogilor, ca gi cum ar fi zis aceasta: ,,"Nu vi trece,, neamul credinciogilor
"pini cAnd nu vor fi toate acestea>. Cici sd nu socotili [crede]i] ci neamul
credinciogilor va pieri din pricina acelor
"foameti" gi "ciume" despre care
veJi auzi, ci va rdmAne gi nici un riu nu-l va birui".
Iar prin ,,toate acestea" unii inleleg doar robia Ierusalimului, nu gi a
doua Venire. Drept acee4 ei gi tAlcuiesc astfel: ,,<Nu va trece neamul acesta>,
adici neamul vostru, al Apostolilor, pAnd nu va vedea urgia Ierusalimului".
$i ade{erind [intdrind] Domnul cele ce s-au grdit, zice ci mai curAnd
vor pieri ,,cerul 9i ptrmAntul", stihiile acestea intdrite gi nemigcate, decAt
si ,,treaci" - adici si nu se implineasci intru totul - ,,cuvintele" Sale.
24,36:lar de ziua 9i de ceasul acela nimeni nu stie, nici lngerii din
Ceruri, nici Fiul. ci numai Tatil33.
(24, 36) Zahaia7{,7 / Marcq 13, 32 / Luca 17, 20 / Faptele Apostolilor 1, 7
Aici Domnul ii invali pe ucenici sd nu caute a afla cele care covArgesc
mintea omeneasci. ZicAnd ,,nici ingerii" ii opregte sd caute a afla atunci
ceea ce nici ingeri! nu gtiu. Iar zicAnd ,,Tat5l Meu singur", ii opregte gi
mai pe urmd a cduta rAspuns. Dacd ar fi zis ,,Eu gtiu, dar nu vreau sd vd
spun", ei s-ar fi mAhnit, ca gi cum ar fi [socotindu-se] nebdga]i in seamd
de El. Iar zicAnd cd nici Fiul nu gtie, ,,firi numai Tatil singur", ii oprette
de a cere [a mai intreba]. Cici gi pdrinfii, avAnd ceva in mAini gi cerAnduJe
copiii gi ei nevoind si le de4 ascund lucrul acel4 zicand ,,nu avem ce
cerefi" gi aga copiii inceteazd de a mai plAnge. La fel gi Domnul, ca si-i
facd pe Apostoli si inceteze de a mai cauta sI afle ziua pi ceasul acel4 a
rispuns: ,,Nici Eu nu gtiu, flrd numai Tatil singur". Dar cd El ptie gi ,,ziua
9i ceasul", este cu adev5rat ardtat din multe altele, cdci spune: ,,toate cAte
are Tatil, ale Mele swt" (Ioan 16,1.5;17,10). Deci, daci are Tatil cunogtinla
zilei aceleia, gi Fiul o cunoagte. Dar mai aritat [vddit] este de aici: cum ar fi
cu putinld a nu gti Fiul ziua aceea, de vreme ce toate cate se vor intAmpla
in editia de la 1805, in loc de ,,Adevirat", se gdselte ,,Amin "
3'z

13
in edifia de la 1805, in loc de,,nici Fiul, ci numai TatAl", se gesette,,flri numai
Tatil Meu singur".
,TALCUIREA
SFINTEI EVAN.GHELII DE LA MATEI Ca?itolul 24

mai inainte de ziua aceea Ii sunt cunoscute? Cici Cel Care i-a adus pAnd
in pridvor - care este lAngd ugd -, fird incloiald gtie gi uga, insa pentru
folosul lor n-o deschide. Cici nu ne este de nici un folos si gtim cAnd va fi
sfArgitul, ca sd nu ne lenevim, cici aceastd necunoagtere ne line intru trezvie.
24, 37-39: fi precum a fost in zilele lui Noe, a9a va fi 9i Venirea Fiului
Omului. (38) Cici precum in zilele acelea dinainte de potop, oamenii
mAncau 9i beau, se insurau 9i se miritau, pane in ziua cAnd a intrat Noe
in corabie, (39) 9i n-au gtiut pini ce a venit potopul 9i i-a luat pe toli, la fel
va fi si Venirea Fiului Omului. (24, 37) F acete 7,7 I Luca 77,25 I 7 Petnt 3,20
(24, Lt a 77, 27 21, 39 ) F acerc 7, 23 I Ll.lca 77, 30
38 ) F acerc 6, 2-S / (

Spre adeverirea nemincinoaselor Lui cuvinte pune pe cele care s-au

intAmplat in zilele lui Noe. Cdci precum atunci unii socoteau batjocurl
gdtirea [pregltirea] coribiei p6nd cAnd a venit primejdia gi i-a pierdut
[pripedit, potopit] pe toti, aga gi acum batjocoresc unii cuvir-rtele grdite
despre sfArgitul lumii.. $i spune cd pierzania va veni in chip nipraznic ai
mai arati cI dupi ce va veni Antihrisf3bi', desfitarea ii va stipAni pe oa-
meni, gi se vor pleca mai cu ocari spre nunli gi dezmierddri, ca gi uriagii
cei din vremea lui Noe (Facere 6, 4).
24,40-11: Ahrnci, din doi care vor fi in larini, unul se va lua 9i altul se va
lisa. (41) Din doui care vor micina la moari, una se va lua 9i alta se va lisa.
(24,41) Facere 7,23 I Ll.rca77,37-36
Atunci, fiind togi fera de griji pi lucrAndu-9i lucrurile lot unul ,,se va
lua" intru intAmpinarea Domnului in vdzcluh (l Tesaloniceni 4, 17 ) - adicl
dreptul -, iar altui ,,se va lisa" jos - adici plcdtosul. $i chiar daci unii vor
fi slugi gi ,,vor micina", gi dintre acegtia unii ,,se vor lua" - cAli vor fi
vrednici -, iar alfii ,,se vor lisa" - cAli vor fi aflali nevrednici. Deci ne
invilim gi de aici cd nici sluga, nici partea femeiascd nu sunt impiedicate
de la fapta cea buna.
24,42-44: Privegheali deci, ci nu gtili in care zi vine Domnul vostru.
(43) Aceea cunoagtefi, ci de-ar 9ti stipAnul casei la ce straji din noapte3r
vine furul, ar priveghea 9i n-ar lisa si i se spargi casa. U4) De aceea 9i
voi fifi gata, ci in ceasul in care nu gindili, Fiul Omului va veni.
( 21' 14) Matei 25' 73,f".*ll,ii;lil,lTi:i;"'l
il,'ii:ff ljil;ll;]i J
Poruncegte sd priveghem gi si ne gitim [sa fim pregdti]il - adicd si
avem lucrarea faptelor bune mai inainte adunate ca intru o comoare -, ca

13b" Yezi Anaxele editoriale (4) 9i (5) din acest volum.

3r ln edifia de la 1805, in loc de ,,la ce straii din noapte", se gdsegte ,,la care ceas"
 Capitolul24 SFANTUL TEOFILACT ARI IIEPISCOPUL BULCARIEI

si avem a da cand va veni Domnul Hristos, cerAnd ceva din cele ce voiegte
Ide la noi]35.
Incd vezi ci nu zice ,,nu gtiu in care ceas va veni furul" ci, ,,nu 9tifi".
Iar ,,tur" nume9te sfArgitul lumii 9i moartea fieciruia dintre noi gi se arate
de aici cd Venirea Lui va fi noaptea. ,,Deci, precum vine furul pe neag-
teptate, aga va fi gi Vcnirea Mea. De acee4 nu vi lenevili, ci vA trezviti [fi]i
plini de trezviel". Cdci [cu adevdrat], dacd am fi gtiut cAnd r.a fi sfArgitul
nostru, numai in ziua aceea ne-am fi sArguit a bineplicea lui Dumnezeu,
iar acum negtiind, ne trezvim pururea citri lucrurile faptei cclei bune36.
Cine, oare, este sluga credincioasi gi inleleapti pe care a pus-o
24, 45-17:
stipAnul peste slugile sale, ca si le dea hrani la timp:7? (46) Fericiti este
sluga aceea, pe care, venind stipAnul siu, o va afla ficind asa. (47) Adevirat
zic voui ci peste toate avuliile sale o va pune. (21,45) Luca12,42 |
Faptele Apostolilor 20, 2E / 1 Corinteni 4 2 (24,47) Luca 72,37, 43-45 /Apocalipsa 16,15
Se face [preface] Domnul cd nu se dumiregte [nu gtie] cine este ,,sluga
cea credincioasi 9i inleleapti pe care a pus-o stipAnul peste slugile sale",
ca sA arate ci rar gi cu anevoie aflat este unul ca acesta. Insd doui lucrun
sL'cer de ia oric;rrc iconom: credinld 9i infelepciune; cdci dacd este numai
credincios - adicd nu furi nimic - dar nu este gi inlelept, in depert risipegte
avulia; sau de este inlelept, insi furd, nu este de nici un folos. Deci, cel
care va fi aflat atunci 9i ,,credincios" gi ,,inlelept", acela va dobAndi gi pe
cele mai de sdvArgit IdesdvArgite] - adicd Impiri]ia Cerurilor. Cdci Sfin]ii
vor fi mogtenitori ai tuturor ,,avufiilor" lui Dumnezeu.
Incd ,,slugi credincioasi gi infeleapti" este oricare dascil care ,,di hrani
la vreme" fieciruia dintre cei care invafd de Ia dAnsul, aga cum era Pavel,
acum ,,cu lapte hrinind" (1 Cointeni 3,2), iar altd datd ,,inlelepciune propo-
viduind" (1 Corinteni 2,6), fiind ,,credincios sluiitor" (Coloseni 4, 7; 7 Timotei
2, 7) cel care mai inainte era ,,hulitor" [,,prigonitor"] (1 Coritteni 15,9; F ilipeni
3, 6). $i ,,infelept" era acest4 ca unul care gtia viclegugurile vrdjmagului.
$i fiecare dintre noi carc am luat de la Dumnczeu vreun dar - ori bani,
ori stdpAnire, ori incepitorie38 - datori suntcm gi cu ,,credinti" ti cu
,,inlelepciune" a le chivernisi pe aceste4 ca unii care vom da socoteald
pentru ele.

35
Adici, cerAndu-le Domnul pe ale Sale.
36
Adicd, suntem pururea cu trezvie gi ne lngrijim in toati vremea pentru lucririle
plinitoare ale faptei celei bune.
1;
in edrlia de la 1805, in lcx de,,la timp", se gasettc,,la vreme'.
rs
Aici ,,incepitoric" este cu putinta sd aibi infelesul de ,,dir prcotesc ;i in\'5letoresc".
Ii\LcUIREA SFlN flll EVAN(ilJl:l-ll DE LA i\lATE1 C;rplk)lul 2.1 373

21, 1E-51: Iar daci acea slugA, rea fiind, va zice in inima sa: Stipinul
meu intirzie"', (49/ 9i va incepe si bati pe cei ce slujesc impreuni cu el,
si minince gi si bea cu befivii, (50) veni-va stipinul slugii aceleia in
ziua cdnd nu se agteapti gi in ceasul pe care nu-l cunoaste, (51) 9i o va
tiia din dregitorielt' 9i partea ei o va pune cu filarnicii. Acolo va fi
plingerea 9i scrAgnirea dintilor. --J. J.i Luca 12. 37. {3-{b / Apocalip\.r lb. l5
lll, l9r Psnlm .19, 16 ( 21, .0) Luca12,16 2-1. 51r Psalm 20, 8 / Matei 8, 12; 13, ,12 / Luca lf, .15
|

Dupd ce arati cinstca care i se va da ,,slugii celei credincioase", acunl

slrurlc cum r'..r fi rnunciti cea ,,rea". Cici dupi ce cuiva i s-a incredinlat
iconomia vreunui clar insi nu ia aminte c.l trebuie s.i c-lea socoteali
Stipainului ;i zice cd ,,Domnul ziboveste" - adici nu indati gi numaiclecit
aducc muncn [cazna, pedcapsa], ba gi indelunga ribdare a lui Dumnczcr-r
o facc pricin:i t'le rdutate, ,,bitAnd" pe cci imprcuni cu el slugi - aclic;i ii
smrrrtegte 9i ,,bate" cunoltinfa lor [iuntric.i], cicr slugile, r'.izind c:i ccr
care le stdpAnesc riu uncltcsc ffolosesc] cele care li s-au dat se rdnesc intrtr
cuno;tinla lor;i smintindu-se se vatimi -, unul ca acesta ,,va fi tiiat in
doui". Adici se va goli atunci acesta de darul carc este la e'i gi atunci se va
arita lcu ader.irat] in cc icl a fost 9i va fi aruncat intru intuneric, cici mai
inainte prin prcfacere If.lf.lrnicic] inye la. In ce fr: I Itot intru acest chipl mul]i
dintre arhierci sc socotesc sfinli pe ci ingigi pentru clregitoria lor, dar clupr;i
cc sc va lua cle la ei darul, ca nigte f.ifarnici vor fi muncifi [cizni]i], din
pncini ci intr-un fel erau si intru altul se ar.ltaurr.

r' In edilia de la 1805, r'ersetul -18 estt': ,,Iar de va zicc acea slugi rea intru inima sa:
Domnul meu zibovegte".
'' in editia dc ]a 1805, in lcr de ,,o va tiia din dregitorie", se gasestc ,,o va tiia in
do ui ".
' I)entru pild a sluliii creclnrcioase;i inlclepte, Diorrisic din Funra ne rndici.rct'asti
zugr'.rvire: ,,Biscrici pi i.niurrtru un sfint arhrereu bitrin, irlvalan.i; 9i un sfint prt'ot,
avitnd un potir in m.iinr, 9i un sfint diacon frnind un cliscuiej pe capul siu, li altii,
furiintl in miini ficlii ii cadelrlilc, ii.llfi cilu6.iri pi popor mult rugirndu se;;i Hristtrs
dc.le.rsupra ii binecuvinteaz.i".Iar pcntru pilda slugii rt,lc, alent.rcest izvtrd: ,,C.r:c >r
intr-insele oamcni cregtini: clcrici, cilugiri yi mireni, rnincind 9i bind, cu jocuri gi cu
tobe, iar allii bit.indu-se intre ci. Si deasuprr lor Hristos, li moartea .rproape, cosintltr-i
'ccen h m:iini. fi lingi c.rscle
clr c().rsa; pi prinrprcjr.rrul lui I Iristrrs lugcrr, linand ;i ,..r
acclt'a, itdul cu mari \';pai, .rr ind iniuninr llecredincioti ti eretici, ;i demonii ir trag
intr-irrsui pe oanreni cle prin c.rsele acelt'a" ([nrrinrrr ,tit!unt biztttltrtt, etl. cit., p. IlSl.
371

Caprror-ul 25
Pildela celor zece fecioare si a talantilor.
Iudecata oiitoarel

25, 1-5: impirilia Cerurilof se va asemina cu zece fecioare, care

luAnd candelele lor, au iegit intru intAmpinarea mirelui. (2) Cinci insi
dintre ele erau firi minte, iar cinci inlelepte. (3) Cici cele firi rninte3,
luAnd candelele, n-au luat cu sine untdelemn. (4) Iar cele infelepte au
luat untdelemn in vase, o dati cu candelele lor. (5) Dar mirele intArziind,
au afipit{ toate gi au adormit. f25, 5/ 1 Tesnloniceni 5, 6 / 2 Tesaloniceni 1, 6
Prin,,fecioare" ne di pilda despre milostenie, intrucAt de vreme ce
lucru mare este fecioria, cel care a indreptat-o Ia cAgtigat-o prin plinire], sd
nu se leneveascd oarecumva de la alte fapte bune!
Sd gtii insi cd fdrd de milostenie, chiar de ai feciori.r, impreuna cu
curvarii vei fi gonit afari gi, cu cuviin|5 [pe buni dreptate], cel neindurat
gi nemilostir. este gonit afari, mdcar feciorelnic de va fi. Cdci cel curvar a
fost biruit de o patirnd tiraniceasci Icumpliti] gi fireascd, iar cel ncmilostiv
este biruit de patima banilor. Deci, mai ugor fiindu-i lui si i se impotriveasci
acestei patimi, pentru aceea nu este iertat. Inci gi,,nebun" este unul ca
acesta, tocmai pentru aceast4 ci a biruit fireasca infocare, dar s-a lisat
biruit de patima mai mici a iubirii de bani.
Iar,,dormitare" este moartea; gi ,,zdbavi" a Mirelui, a nu fi degrabd a
doua Venire.
25, 6-73: Iar la miezul nopfii s-a ficut strigare: Iati, mirele vine! Iesiti
intru intimpinarea lui! (7) Atunci s-au degteptats toate acele fecioare 9i au
impodobit candelele lor. (8) $i cele firi minte au zis citre cele infelepte:
Dafi-ne din untdelemnul vostru, ci se sting candelele noastre. (9) Dar
r In edilia dc la 1805, titlul capitolului esle:,,Pc lnt ccle zece.fccioare. Pertfru ccl ceo
Iuat tnlantii. Petttru Venirca Iui Hristos ln ]udccatd".
I in edilia de la 1805, in lcx de ..impirifia Cerurilor". se giseite,,Atunci lmpirifia

Cerurilor". Prin cuvintul ,,atunci", devine evident c; tertul crrpitu'1rrlrii 25 este continuarea
fireasci a versetelor anterioare din cnpifolul 24.
r in ediiia de la 1805, h versetele 2-3
9i 8, in loc de ,,firi minte", se gdsegte .,nebune".
{ in edigia dc'la 1805, in loc de ,,dar mirele intirziind, au afipit", se gisc$te ,,ti
zibovind mirele, au dormitat".
'ln edigia de la 1805, in kx de,,s-au degteptat", se giseite,,s-au sculat".
TALCUIREA SFll,vTEI E!A^-CHELII DE LA N'IATEI (-aprtolul 25 375

cele intelepte le-au rispuns, zicAnd: Nu, ca nu cumva s; nu ne ajungi nici

noui 9i nici voui. Mai bine mergeli la cei ce vAnd gi cumpirali pentru
voi. (10) Deci plecAnd ele ca si cumpere, a venit mirele gi cele ce erau gata
au intrat cu el la nunti 9i u9a s-a inchis. (11) Iar mai pe urmi, au sosit gi
celelalte fecioare, zicAnd: Doamne, Doamne, deschide-ne noui. (12) Iar
el, rispunzAnd a zis: Adevirat zic vouS: Nu vi cunosc pe voi6. (13) Drept
aceea, privegheali, ci nu gtifi ziua, nici ceasul cAnd vineT Fiul Omului.
(25,6) Marei24,37l7 tsaloniceni 4, 15 (25,7) Ltca72,35 (25,10.) Luca 13, 25 / l Tesaloniceni 5,2 /
Apocalipsa 79,7 (25, i1) Mntei 7. 21l Luca 13,25 (25,'LD l'salm 5,4 / Avacum 1, 13 / Luca 13, 25 /
Ioan 9,31 (25, 13) Matei 24, 42 / Marcu 13, 33..14,381 L'u.a12,40;21,361
Faptele Apostolilor 20,37 /1Petu) 4,7 I "l Corinteni L6, 13 / Apocalipsn 15, 15
Spune ci ,,la miezul noplii s-a ficut strigare", ca si arate ci ata feri
de veste va veni Domnul, cdci la miezul noplii toli dormim somn adanc.
$i cu ,,strigare" va veni, ce ,,trambila va suna" intru a doua Venire (1
Corintati 75,52).
Iar ,,candele" sunt gi sufletele noastre, incA gi mintea fiecdruia ,,candeli"
este, care atunci se aprinde, cAnd are ,,untdelemnul" faptelor bune gi al
milosteniei. Iar cu adevirat ,,nebune" sunt fccioarele;i pentru aceea ci,
atunci cer ,,untdelemn", cAncl nu mai era vreme de ne'gulitorie. Iar,,cele
infelepte" zic: ,,nu cumva si nu ne ajungi nici noui 9i nici voui". Pentru
cd fapta bund a aproapelui abia va ajunge accstuia spre rdspundere [a
Judecatil, cum dar [mi-ar ajunge] gi mie? Cici fiecare dintre noi din Iucrurile
[faptele] sale se va indrepta, iar nu dintru cele ale aproapelui.
Iar ,,cele nebune", se duc citre ,,cei ce vAnd", adicd la siraci. Iar ce'ea
ce ne spunc intru acest fel estc: se cdiesc cele. ucbune pentru cA n-au f.icut
milostenic gi abia acum afli ci de la sdraci se cuvine si dobAndim noi
,,untdelemn". S-au indreptat deci cu tot cugetul citre siraci gi au inleles
ce lucru bun este milostenia, dar li,,s-a inchis u9a", cdci vreme de pciciinld
gi de lucrare nu mai este dupd ducerea [iegirea] din aceastd via]d. Deci, le
zice Domnul ,,nu vi gtiu pe voi", cici Iubitorr.rl de oameni gi Milostivul
nu le ,,gtie" pe cele nemilostive. Cdci cum le-ar gti pe cele striine de DAnsul
gi neaseminitoare Lui?n

'ln c-ditia de la 1805, in lcrc dc,,Adevirat zic vouS: Nu vi cunosc pe voi", se gis(.tte
,,Amin zic voui: Nu vi gtiu pe voi".
: Lr editia de Ia 1805, in lcr de-
,,ceasul cAnd vine", se gisette ,,ceasul intru care vine".
d
lar Sfintul Grigorie Sinaitul ne invafA: ,,Cei ce s-au ficut cu totul trup ti .'ru imbrititat
iubirea de sine, robesc pldcerii gi slavci desartc. In ei irrriditLrat pizma Cici, topirrclu-se
'-c
de inr.idie pi privind cu amiriiciune la faptelt'bune alc aprorfelui, bArfesc ccle trr.rne ca
pi cdnd ar fi rele gi roade ale ritiicirii. Ei nu primesc gi nu cr,-,tl nici ccle ale Duhului pi rru
pot vcdea sau cuno;i5te nici pe Dun.urezcu, dil pricur:r pr.rfirrci lor credinle. Unii c.t .rccatia,
 Capitolul25 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

incd cunoagte [inlelege] ci orice suflet este ,,candeli" gi luminare are de

la Dumnezeu. $i ,,toate fecioarele se scoaltr" intru intAmpinarea Domnului,
cici toate poftesc [doresc] sd-L intAmpine gi cu Dumnezeu si se uneasch. insi
Dumnezeu, dAnd luminare gi ,,candeli", sufletele cele ,,infelepte" prin
lucrarea cea bund pun ,,untdelemn", iar cele ,,nebune", ldsind ,,candelele"
lor fdrd ,,untdelemn", sunt incuiate afar5, neavAnd lucruri [fapte] bune prin
care sd aprindd lumina care este intru ele. Agadar, de nu vom lucra pe cele
bune, am stins lumina lui Dumnezeu, care este intru noie.
25,74-79: fi mai este ca un om care, plecind departe, 9i-a chemat
slugile 9i le-a dat pe mAni avutia sa. (15) Unuia i-a dat cinci talanli,
altuia doi, altuia unul, fieciruia dupi puterea lui, 9i a plecat . (lOlndatd,
mergAnd cel ce luase cinci talanli a lucrat cu ei gi a cigtigat al;i cinci
talanli. (77) De asemenea cel cu doi a cigtigat alli doi. (18) Iar cel ce
luase un talant s-a dus, a slpat o groapi in pimint gi a ascuns argintul
stipAnului sdu. (19) Dupi multi vreme a venit gi stipinul acelor slugi
9i a ficut socoteala cu ele. Q5.14) Matei 21,33 I Lucatg, 12 Q5,19 Romani 12, 5 /
1 Coiinteni 12, 7, 11 I Eleseni 4, \7 (25, 19) Matei 18, 23 / Luca 19, 15
Dupi mai sus a spus: ,,nu gtifi in care zi vine Domnulvostru" (Matei
ce
24,42), adaugir gi pilda aceast4 ardtAnd [din nou] cd fdrd de veste va veni.
,,Ca un om care pleaci departe" a9a gi Dumnezeu a chemat ,,slugile"
Sale, rAnduindu-i fiecireia lucru pAni la Venirea Sa. Spune cd S-a dus departe
Hristos, Cel Care pentru noi S-a ficut om sau pentru ci S-a suit in Ceruri
sau pentru cd indelung rabdi gi nu cere indati lucrareA ci agteapti Iroadele].

dupd orbirca 1i pr4ina lor credintd, vor auzi acolo cu dreptate, spunAnduJi-se: "Nu vi
cunosc pe voi". Credinciosul care intreabd trebuie sau sa creada, auzind cele ce nu le
ttie, sau si le invefe pe cele pe care le crede, sau se invete pe allii cele pe care le-a cunoscut
ti sA inmulteasce fdre pizme talantul in cei cel primesc cu credinld. Dacd nu crede cele
ce nu le gtie gi dispreluiegte pe cele pe care nu le cunoagte 9i invald pe alfii cele ce nu le-a
invdlat el insugi, pizmuind pe cei ce le hvald cu fapt4 partea lui va fi, fird indoiali, cu
cei ce au mult venin de amirdciune, fiind impreund certat cu aceia (Fapt{'le Apostolilor I,
28)" (Filocalia romhneascd, vol.7, Capete foarte folositoele dupd acrostih..., cap L25, ed.
Humanitas, Bucuregti, 2001, pp. 14&149).
n
Peniru pilda celor zece fecioare, Dionisie din Fuma pune inainte urmatorul izvod
de zugrivire: ,,Raiul, gi Hristos induntru, privind afari: gi dinapoia Lui cele cinci fecioare
infelepie, finindu-gi candelele aprinse, gi cele cinci fecioare nebune afari de Rai gi avin-
du-9i candelele stinse gi bdtind in uga raiului, griind: nDoamne, Doamne, deschide-ne
nouil" Iar Hristos le zice: "Adevirat zic voui: Nu vi cunosc pe voil" $i mai hcolo
morminte 9i iarigi cele zece fecioare ies din ele, gi deasupra lor trimbiteaz; ul inger"
(Eruinia picturii bizantine, ed. clt., p. 725).
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 25

Iar,,slugi" ale Lui sunt cei cdrora li s-a incredinlat slujba [slujirea]
CuvAntului: arhiereii, preolii, diaconii 9i cei care au luat daruri duhor-
nicegti; gi unii au luat daruri mai mari, al;ii mai mici, fiecare dupd puterea
s4 adicd dupi misura credinlei gi a curdliei [sale]. Cici intru mirimea
vasului pe care-l vom da lui Dumnezeu, intru acela ne pune [El] darul
Lui; de voi da [vas] mic, pu]in dar pune, iar de voi da mare, rnult.
$i ,,indati", cel ce a luat,,cinci talanfi", s-a dus de a lucrat. Vezr osArdia
lui! Ci deloc nu s-a lenevit, ci,,indati" a lucrat, indoind ceea ce a luat.
Cdci cel care nu numai pe sine se folosegte - sau cuvAnt de are, sau bogdlie
sau stdpAnire lAngi impirafi, sau meftetug sau orice alt fel de putere -, ci
ti pe allii voiegte a-i folosi, unul ca acesta indolegte Iinmul]egte, dubleazi]
ce i s-a dat lui.
Iar cel care a ingropat talantul este cel care se ingrijegte numai de folosul
sdu,^iar nu gi de al altora; deci, fiind el trAndav, se gi osAndegte.
Incd gi de vei vedea vreun om istef gi iscusit cd riu igi iconomisegte
Ifolosegte] istetimea la negu]itorii gi vicleguguri gi la lucruri pimAntegti,
sd ptii ci unul ca acesta,,a sipat" gi a ingropat ,,talantul" sdu,,in pimAnt",
adici intru lucruri pimAntegti.
Iar,,dupi multi vreme vine" Cel Care a dat,,argintul" sau cuvintele
Lui, cdci ,,argint limurit in foc" sunt cuvintele lui Dumnezeu (Psalm 1.1.,
6) sau, simplu spunAnd, orice fel de dar care-l face strdlucit gi sldvit pe cel
care-l are -,,argint" se poate numi. pi face ,,socoteali" cu ei, cerAnd gi
luAnd seama la cele ce au dobAndit [slugile].
25,20-30: $i apropiindu-se cel care luase cinci talanfi, a adus alli
cinci talanli, zicAnd: Doamne, cinci talanti mi-ai dat, iati alfi cinci talanfi
am cAgtigat cu e i. (27) Zis-alui stipinul: Bine, slugi buni 9i credincioasi,
peste pufine ai fost credincioasi, peste multe te voi pune; intri intru
bucuria domnului tiu. (22) Apropiindu-se 9i cel cu doi talanli, a zis:
Doamne, doi talanfi mi-ai dat, iati alfi doi talanfi am cAgtigat cu ei. (23)
Zis-a lui stdpinul: Bine, slugi buni gi credincioasi, peste puline ai fost
credincioasi, peste multe te voi pune; intrX intru bucuria domnului tiu.
(24) Apropiindu-se apoi 9i cel care primise un talant, a zis: Doamne,
te-am gtiut ci e;ti om aspru, care seceri unde n-ai sem5nat gi aduni de
unde n-ai impri9tiat1O, (25) 9i temAndu-mi, m-am dus de am ascuns
talantul tiu in pimAnt; iati ai ce este al tdu. (26) $i rispunzAnd stipinul
siu i-a zis: Slugi vicleani 9i lenegi, gtiai ci secer unde n-am semdnat gi
r0
in edifia de la 1805, h versetele 24 9i 26, in Lx de ,,n-ai inprigtiat", se giseite ,,n-ai
risipit".
378 Capitolul 25 SFANTUL TEOITII-ACT ARHIEPISCOPUL BUI-CAItIEI

adun de unde n-am imprigtiat? (27) Se cuvenea, deci, ca tu si pui banii

mei la zarafirr9i eu, venind, ag fi luat ce este al meu cu dobAndi. (28)
Luafi, deci, de la el talantul 9i dafi-l celui ce are zece talanli. (29) Cici tot
celui ce are i se va da 9i-i va prisosi, iar de la cel ce n-are, si ce are i se va
lua12. (30) Iar pe sluga netrebnici aruncati-o intru intunericul cel mai
din afari. Acolo va fi plingerea 9i scrAgnirea dinlilor.
( 25, 20 )L\<a 19.76 ( 25, 21) lsaia 67,7 I Daniil72,2-3 I Matei 24, 4H7;25,3'1 1 Luc 16,10;19,17,"19
()^",22t Luca79,78 (25,13) Lvca79,79 (25,2$ L!.a19,zLn (25,251 Psalrn 52, 6 / Luca 19,21
fl5.16l Matei 18,32-3311.uca79,22(25,27)Luca19,23(25,281Lu.79,24(25,)9)Marei73,72/
Manu 4.25 / Luca 8, 18;79,26 / loan75,2 (25, 30) Matei 8,72;\3,42, 50;24 51/ 2lbsaloniceni 1, 8
Cei care au lucrat cu cele ce Ii s-au dat sunt leudali la fel de Stepan,
auzind amAncloi: ,,Bine, slugi buni 9i credincioasi".
lar ,,slugi buni" sd infelegem cu adevirat pe cel iubitor de oameni gi
darnic, cale-9i revarsi bunitatea gi asupra semenilor sdi. $i peste pufine
ardtandu-se el credincios, peste multe este pus. Pentru ci de ne gi
invrednicim aici [in via]a aceasta] de daruri, nimic nu sunt acestea fali de
bundtdtile cele ce vor sA fie.
iar,,bucurie a Domnului" este veselia cea neincetati pe care o are
Dumnezeu, r'eselindu-Sc dc lucrurile Sale, precum zice David (Psalnt 91,
1; 103,35). Dcci cu aceasti veselie se veselesc;i Sfinlii de lucrurile lor,
precum gi pdcdtogii se intristeaze de ale lor lucruri rele gi se cdiesc. inca pi
bogifie avAndu-L pe Domnul Sfinlii, se bucuri de DAnsul.
Si vezi ci si cel care a luat ,,cinci talanti" 9i cel care a luat ,,doi" se
invredniccsc de aceleagi bunitifi. Cici, chiar daci cincva a luat puline,
dar acest r.nic c1.rr ce i s-a dat lui, bine l-a iconomisit, acecagi cinstc va lua
ca cel care dc mai multe s-a invrednicit gi bine a lucrat; cici fiecare pe cAt
a luat, pe atAt gi de sdvArgit [desdvArgit] se va arita, daci va lucra bine.
Deci, intru acest fel sunt ,,slugile bune gi credincioase".
Iar ,,sluga vicleani 9i lenegi" intru alt chip [fel] rispunde 9i [grdiegte
cuvintel vrednice [eneviei] lui, numindu-l ,,aspru" pe Stdpan. Precum gi
acum mul;i din cei care invali [discilesc] zic: greu lucru este a cere
ascultare de la oameni intru care nu a pus Dumnezeu ascultare, nici n-a
semanat intru ei supuncrea. Cici aceasta arate, zicAnd ,,seceri unde n-ai
seminat" - adici ,,de la cel intru care nu ai semdnat supunere4 ceri de la
dAnsul supunere". insi numind sluga,,aspru" pe Stepan, pe sine se
rrln edilia de ia 1805, in loc de,,si pui banii mei la zarafi", se giseqte,,sE dai
argintul meu schimbitorilor".
tt in edigia de la 1805, in loc db
,,si ce are i se va lua", se gasette,,gi ce are i se va lua
de la dAnsul".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 25 379

osdndepte, cici de vreme ce ,,aspru" er4 era dator ca mai mult sd se sileascd,
precum unul care avea StipAn aspru 9i neimblAnzit, intrucAt, dacd pe ale
altora le cere, cu atdt mai vArtos pe ale Sale le va cere. Deci, se cuvenea sd
inmulleasci cele ce a luat 9i si facd ucenici de la care ar fi cerut datoria,
cici prin ,,schimbtrtori" l,,zarafi"l pe ucenici ii numegte, ca pe cei care
primesc cuvantul de bun sau il leapddd de rdu. Iar ,,dobindi" cere de la
ucenici prin aritarea faptelor, cici ucenicul, dupi ce a luat [primit] cuvAntul
de la dascil, il are pe el gi-1 dd intreg, insd di impreuni cu cuvAntul primit
gi ,,dobindi", adici lucrarea faptei celei bune. Pentru aceasta se ia darul
de la ,,sluga cea vicleani 9i lene9i"13.
Cici cel care a primit oarecare dar spre a-i folosi pe allii gi nu l-a
iconomisit [folosit] cum se cuvine, il pierde gi pe acest4 iar cel care mult
se silegte, mai mult trage [a|rage, primegte] 9i darul. Cdci celui ce are osArdie
i se va da mai mult dar, ,,gii va prisosi", iar de la cel ce nu are osArdie, gi
darul ,,ce i se pare ci-l are se va lua de la el" (Luca8,78). Cici cel ce nu are
osArdie gi n-a lucrat cu cele pe care le-a primit nu are dar, ci numai ,,i se
pare ci are", deoarece l-a innegrit [intunecat] prin lenevirel{.

rr Aici, Dionisie din Fuma indici urmitorul izvod pentru pilda talanlilor: ,,Raiul, 9i
dinafard Hristos, pezAnd ca un imp5rat pe scaun ti imprejurul lui ingeri; gi in partea din
dreapta Lui, un sf6nt arhiereu gi un sfant preot, finand in miini Evanghelii 9i privind la
El, Ii arati dinapoia lor mul;ime de Sfinli, b;rba;i 9i femei, iar Hristos ii binecu\.inteazA.
fi in partea de-a stAnga Lui, un dascil, cu o meni ii dd lui Hristos EvangheliE iar cu
cealaltS, aretanduJ-o, li grdiepte:
"Iati ai c€ este al T]au"" \Erminia pictuii bizantine, ed.
cit., p. 1.24).
tr Sfintr-rl
Grigorie Sinaitul ne indeamnd se ludm aminte: ,,Amagire4 marea dugmani
a adevdrului, atrage azi pe oameni spre pierzanie. Ea natte nettiinta intunericului, care
s-a intipdrit in sufletele celor lenegi, instrdin6,ndu-i de Dumnezeu. Acettia sustin cd nu
este Dumnezeu Cel Care ne-a nescut pe noi din nou 9i ne-a luminat, sau Il cred 9i ll
cunosc numai prin cuvAntul simplu pi nu cu lucrarea, sau spun cd S-a ardtat numai celor
de demult, nu ti noue. Ei hulesc credinta in Dumnezeu, socotind mirturiile Scripturii
despre Dumnezeu simpld pdrere ti tAgeduiesc evlavia ce urmeazi din cunogtinfa Lui.
Citesc Scripturile numai trupette, ca str nu zic iudaicette, ti de aceea tagAduiesc in"'ierea
sufletului, dorind sd locuiascd in chip inconttient in morminte. Amigirea aceasta are ca
pricini aceste trei patimi: necredint4 viclenia gi trinddvia Acestea se nasc ti se suslin, de
altfel, una pe alta" Cdci necredinta este invdfdtoarea vicleniei, iar viclenia este insoiitoarea
trandeviei. Sau intors; trAnddvia e mama vicleniei, cum zice Domnul:
"Slugi vicleani gi
lenegd"; iar viclenia e mama necredinlei. Iar cel ce nu crede e gi netemetor de Dumnezeu.
$i aceasta naite tranddvi4 maica disprefului prin care se nesocotette tot binele 9i se
sdvargette tot rAuI" (Filocalia romineascd, vol. 7, Capete foarte folositoare dupd auostih...,
cap 135, ed. Humanitas, Bucuregti,2001, pp, 157-158).
380 CAOitOIUI 25 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

25, 31.-33: CAnd.va veni Fiul Omului intru slava Sa, 9i tofi sfinlii ingeri
cu El, atunci va gedea pe tronul slavei Sale. (32) Si se vor aduna inaintea
lui toate neamurilels 9i-i va despirfi pe unii de alfii, precum desparte
pistorul oile de caprel6. (33) Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprelerT
de-a stanga. Q,,3uzl.hanau,s lMatei73,49;16,27 IMarcu 8,38/ Fapt€le Apostlilor 1,11/
Iuda 1, 14l Romani 2, 16 / Apocalipsa 1, 7,16 (25,32) Psalrlrl.,Sllezahiil20,37-38;34,77 I
Matei 13,41,49 / Romani 14,10l2Cori,lo I Apocalipsa20,l2($,33) lsaia4,77 lZa\aia70,3
Venirea cea dintAi a Domnului a fost intru necinste pi ocar;, iar aceasta
despre care vorbegte aici va fi ,,intru slava Sa", cdci la a doua Sa Venire
intru slavd va veni, inconjurat de ingeri.
$i intAi ii va deosebi [,,despirfi"] pe Sfinfi din cei pdcdtogi, izbdvindu-i pe
dAngii de groazd, 9i pr:nAndu-i ,,de-a dreapta Sa", atunci greiegte cdtre dingii.
,,Oi" ii numepte pe Sfinti pentru blAndele gi pentru cd dau rod gi folos
precum oile, gi lAnd ne aduc - adicd acoperimAnt dumnezeiesc ai duhovni-
cesc -, dar gi lapte - adici hrani cuviincioasils. Iar ,,iezi" [ii numegte] pe
pdcdtogi, cdci prin pripistii umbld gi firi de rAnduiali sunt ti fere roade,
precum ,,iezii".
25, 34-40: Atunci va zice lmpiratul celor de-a dreapta Lui: Venifi,
binecuvAntalii Tatilui Meule, mogtenifi impirifia cea pregititi2O voui
de Ia intemeierea lumii. (35) Cici flimAnd am fost 9i Mi-ali dat si
minAnc; insetat am fost 9i Mi-afi dat sI beaui striin am fost gi M-a!i
primit. (36) Gol am fost 9i M-afi imbricat; bolnav am fost 9i Nl-afi
r5
In edilia de la 1805, in loc de ,,toate neamurile", se gasegte ,,toate limbile".
16ln edifia de la 1805, in loc de
,,oile de capre", se gasette ,,oile de iezi". in limba
greacd cuv6ntul iprgo< inseamnd ,,capr{", iar cuvAntul ipigLov, ,,ied", avAnd riddcind pi
formd apropiatS. ln textele Sfiniei Evanghelii, aici este folosit indeobgte cuvintul ,,capri",
insi in izvodul dupd care SfAntul Teofilact face tAlcuirea se adevereite ci se af\6 ,,ied".
Astezi acest cuvAnt iptgrov (ied) mai este inkebuhlat in tdlmdcirile Sfintele Evanghelii
doar in pilda fiului risipitor, anume in versetul de la Luca 1.5, 29: ,,Ql mie niciodati nu
rni-ai dat un ied, ca si mi veselesc cu prietenii mei".
17
in edilia de la 1805, in loc de,,caprele", se gdsette ,,iezii".
13
Oaia este un animal domestic care trdiette in preaima omului. E un simbol al
curdfiei, jertfel.:riciei pi bl6ndefii. Capra este un animal care Poate trAi 9i Pe lAngd casa
omului dar gi in sibeticie. Ea e foarte sprintend, fiind pentru aceasta adesea un simbol al
nestatomiciei. ln Orient se zice ci ,,oile erau albe gi caprele negre" 9i astfel erau ugor de
deosebit; iar pentru zburdilnicia gi neastAmpirul lor, caprele nu erau tinute in acela9i
staul cu oile, ci oseblt (Diclionarul Noului Testament, ed. cit., pp. 80, 351).
1e ln edi;ia de la 1805, in Ioc de
,,binecuvAntafii Tatilui Meu", se gdsette
,,blagoslovilii Pirintelui Meu".
'?o
ln edilia de la 1805, in loc de,,pregititi", se gisepte ,,gititi".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul25 381

cercetat; in temnifi am fost

9i afi venit la Mine. (37) Atunci dreplii Ii vor
rispunde, zicAnd: Doamne, cAnd Te-am vizut flimAnd qi Te-am hrinit?
Sau insetat 9i fi-am dat si bei21? (38) Sau cAnd Te-am vizut striin 9i Te-am
primit, sau gol 9i Te-arn imbricat? (39) Sau cAnd Te-am vizut bolnav
sau in temnifi 9i am venit la Tine? (40) lar, impiratul, rispunzAnd, va
zice citre ei: Adeviraf2 zic voui, intrucit afi ficut unuia dintr-acegti
frali ai Mei, prea mici, Mie Mi-afi ficut.
(25, 34) D aniil 7, 22 1 Mare| 20, 23; 25, 21, 46 I loa 74, 2 l Efeseni 1, 4 / n1 Petru 1, 4, 9; 3, 9 I
Apocalipsa 21, 7 (25, 36) Pilde 14, 31 / lsaia 58, 7 / Iezechiil 18,7 | 9ftah7,27,35;77,77-18 I
2 Timotei 1, 18 / Evrei 73,7-2 | lacov -1,27;2,75 (25, 40) Pilde 14,37;79,77 I
Matei 10,42 / Marcu 9,47 I Evrci 6,70
Domnul nici nu cinstegte, nici nu muncette [osAndegte] mai inainte
de a face Judecatd, cdci este iubitor de oameni. $i pe noi tot aceasta ne
invafd, sd nu muncim [osAndim] mai inainte de a cerceta, ca astfel. fdrd de
rdspuns sd fie cei care se vor da muncilor dupd iudecatd.
Si-i numegte ,,blagoslovifi" pe^ Sfinfi ca pe cei care sunt primili de
Tatdl gi mogtenitori ii face pe dAngii Impdrdliei, ca sd arate ci Dumnezeu ii
face pirtagi siavei Sale ca pe nigte fii ai Sii, cici nu a zis ,,luafi", ci ,,mo9te-
nifi" ca pe o oarecare avufie pdrinteascd23.
Iar ,,frali prea mici" ii numegte fie pe ucenicii Sdi, fie pe cei siraci, cdci
fiecare om sirac este frate al lui Hristos, pentru cd El insugi intru sirdcie a
petrecut.
Dar vezi gi dreptatea lui Dumnezeu, cum ii propoviduiegte pe Sfinfi.
Vezi gi buna lor cunogtinj6, cici din smerenie tdgiduiesc ci ar fi fdcut ceva
din cele ce spr.rne El. Dar Domnul, pe cele fdcute siracilor, la Sine le primegte2a.

?r
ln edifia de la 1805, in loc de ,,Ji-am dat si bei", se gdsegte ,,Ji-am dat de ai biut".
" in editia de la 1805, in loc de ,,Adevirat", se gisegte ,,Arnin
'?3
Adice Sfinlii vor dobindi plinirea figiduinlelor pe care le vestea SfAntul Apostol
Petru: ,,Dumnezeiasca Lui putere ne-a diruit toate cele ce sunt spre viali 9i spre buni
cucernicie, ficAndu-ne si cunoagtem pe Cel Care ne-a chemat prin slava Sa si prin
puterea Sa, prin care El ne-a hirizit rnari gi prefioase figiduinfe, ca prin ele si vi
facefi pirtagi dumnezeiegtii firi, scipind de striciciunea poftei celei din lume" (2
Petru 1. 3-4).
2i
Asemenea ne invafi 9i SfAntul Simeon Noul Teolog: ,,Nu ne mAntuim miluind pe
unul, dar ne trimite in foc disprefuirea unuia- Cdci, cuvintele: "am flirnAnzit gi am
insetat", nu s-au spus pentru o singurd datd, nici pentru o singurd zi, ci pentru intreaga
viafi. Domnul gi Durnnezeul nostm a mdrturisit cd primegte si fie hrenit, adipat gi
imbrdcat gi celelalte, nu o dati, ci totdeauna ti in toti, de cdtre slugile Sale" (Filocalia
romineascd,vol.6, A do asutdacapetelor teologice si practice, cap 91, ed, IBMBOR, Bucuregti,
1977 , pp.92-93\.
 Capitolul25 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPITOPUL BULGARIEI

25, 47-46: Atunci va zice 9i celor de-a stanga: Ducefi-vi de la Mine,

blestema!ilor, in focul cel vegnic, care este gitit diavolului gi ingerilor
lui. (42) Cici flimAnd am fost 9i nu Mi-afi dat si minAnc; insetat25 am
fost 9i nu Mi-afi dat si beau; (43) striin am fost 9i nu M-afi primit; gol 9i
nu M-afi imbricat, bolnav 9i in temni!i, 9i nu M-ati cercetat. (44) Atunci
vor rispunde gi ei, zicAnd: Doamne, cAnd Te-am vizut flimAnd, sau
insetat, sau striin, sau gol, sau bolnav, sau in temnifi 9i nu fi-am slujit?
(45) El insi le va rispunde, zicAnd: Adevirat zic26 voui: lntrucAt nu ali
ficut unuia dintre acegti prea mici, nici Mie nu Mi-afi ficut. (46) $i vor
merge acegtia la osAndi vegnici, iar dreplii la via!5 ve9nic527.
(25,11) Psalm 5,8 I lsaia 30, 33 / Matei 7,23;\3,40, S0 I Ltrca 13, 27 / Apocalipsa 20, 10
(25, 43) Iov 22,6-7 (25, 45) Pilde 14, 31; 17, 5 / Faptele Apostolilot 9, 5
(25, 46) Daniil72,2 | Matei 25,27.34 / Ioan 5, 29 / Romani 2, 7

Pe cei ,,de-a stAnga" ii trimite ,,in focul ce este gitit diavolului", cici
dracii sunt firi de milostivire gi neimblAnzifi 9i cu vrdjmdgie cdtre oameni. $i
cu cuviinfd se invrednicesc de aceeagi ,,munc5" [,,osindi" cu diavolii] gi cei
care au acelagi nirav gi care dintru insegi lucrurile [faptele] 1or s-au fdcut
blestemafi.
$i vezi ci
Dumnezeu n-a ,,gitit focul" pentru oameni, nici ,,munca"
[,,osinda"] nu a ficut-o pentru noi, ci pentru diavol, dar eu insumi md fac
vinovat ,,muncii" [vrednic de ,,osAndi"]. Deci, infricogeazd-te o, omule,
pricepAnd din cele de aici! Cici iati, acegtia nici ca nigte curvari, nici ca furi,
nici ca rdpitori, nici pentru cd altceva riu au gregit, ci ca unii care n-au ficut
binele, pentru aceea vor fi muncili [vor fi pururea ciznifi].
Pentru ci de vei socoti bine, cu adevdrat ripitor este Fi cel care are multe
gi nu miluiegte, chiar dacd nu va nedreptdli cu nimic [in chip] aritat, cici
cAte are mai mult decat trebuin'4 cu adevirat ie-a ripit de Ia cei care au
trebuinld [sunt in nevoie] gi nu le primesc de la cel bogat. Cici, daci le-ar fi
pus pe acestea de obgte, n-ar fi fost aceia liPsili, iar acum Pentru cd le-a
incuiat [zivorAt] pe acestea gi le-a fdcut ale sale, Pentru aceasta unii sunt
siraci. Drept aceea, cel nemilostiv, [cu adevirat] rdpitor este, pe atA]ia
nedreptetindu-i, pe cAfi i-ar fi putut milui gi nu i-a miluit. De aceea vor
merge acettia ,,in munca cea vegnictr" gi care niciodati nu are sfArgit, ,,iar
drepfii in viafa cea vegnici"28

5In ediJia de la 1805, in loc de ,,insetat", se g;sette ,,insetoiat"

'?6
in edilia de la 1805, in lcrc de ,,Adevdrat zic" , se gisette ,,Amin griiesc".
'z7ln edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,la osAndi vetnici, iar
drepfii la viafi ve9nici", se
gesette ,,in munca cea vegnici, iar drepfii in viafa cea vegnici".
?3
Cuviosul Isaia Pushricul ne indeamni la luare aminte inaintea lnfricogdtoarei
Judecili: ,,latd-i pe cei cc gi-au pierdut sufletul lor in aceasti scurti vreme, cum l-au aflat in
{,

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI

Pentru cd, precum Sfinlii au neincetati bucurie, aga gi nedrepfii nein-

cetatd munci [,,osAndi"]. Mdcar degi, bArfind [hulind], Origen ipune cd
va fi un sfArgit al muncii [,,osAndei"] gi ci nu vor fi muncigi pururea cei
picdtogi, ci va fi vreme cAnd vor merge [Fi ei] la locul drep]iloa fiind curilili
prin-,,munci" [,,osandi"]2".
Insi aici este infruntat Origen in chip ardtat: mai intAi dintru cele ce
grdiegte Domnul, anume ,,munci vegnici" - care niciodati nu se sfArgegte;
ia1
1lo1
dintru cele prin care ii insemneazd pe drepli cu ,,oile,,, iar pe
picdtogi cu ,,iezii" . Cici, dupd cum iedul nu poate si se facd vreodjtd
oaie, aga nici picdtosul nu se poate curdli vreodatd gi si se facd drept30.
Iar in ,,intunericul cel mai dinafarl" este cel care este mai depaite de
Dumnezeiasca Lumind gi dintru aceasta gi mai cumpliti face ,,munca,,
[,,osAnda"].
La acestea putem spune ti aceastd pricind Iacest cuvAnt]: pdcdtosul 9i
aici are intuneric, cdzAnd de la Soarele Dreptdfii, dar fiindti mai este
nddejde de schimbare, pentru aceea intunerkul acesta nu este,,cel mai
dinafari". Dar dupd ce va muri [picdtosul] gi va sosi cercetarea celor pe
care le-a lucrat, il primegte pe el gi,,intunericul cel mai dinafari,,, cd nu
mai este nidejde de schimbare, ci de sivArgit [desdvArgitd] lipsire de
bundtifile lui Dumnezeu primegte. Cdci in cAtd vreme este aici, se
impirtdgegte in parte de buniti;ile lui Dumnezeu, de cele simfite ale zidirii,
gi pare cd este oarecum rob al lui Dumnezeu, in casa Lui, adici in zidirea
aceasta petrecand gi de El fiind hrdnit gi povi;uit. insi atunci
Ila Judecatd],
de sivArpit [desivArpit] se va tdia de la Dumnezeu, de nici una dintre
bunitSfile Lui impirtigindu-se. Acesta este ,,intunericul,, care se numegte
,,mai dinafari", fiind aseminat acesta citre cel de aici, care nu este ..mai
dinafari", fiindcd nu de sivArgit [desdvArgit] se taie de aici picitosul.
Tu insd fugi de nemilostivire gi fd milostenie 9i trupegte, dir mai vArtos
duhovnicegte!
Si-L hrdnegte tu pe Hristos, Cel Care este ,,flimAnd,, de m6ntuirea
noastri. $i pe cel ,,flimind" de invdliturd de-l vei hrdni gi-l vei addpa, pe

de nevoie, primind platd inmulFti pentru cele ce au arteptat se o primeascd. Iar cei
'remea
ce ti-au lmplinit'oiJe loq, au pizit sufletul lorin acest veacpdcitos, amdgifi de dererteciunea
bogdtiei lor ti nepizind pomncile lui Dumnezeu, au socotit cd vor rdmAnea pdnd la sfArgit
i. r'eacul acesta De aceea se areta ruginea orbirii lor in ceasul Judecafii gi vor fi capre
'a
blestemate gi vor auzi hfricopata hotdrare a Judecet orului" (Filocalia romineascd, vol. 12,
Cut'intul VII: Despre uirtute, cap 73, ed. Harism4 Bucuregti, 1991, p. g1).
l Vezi nota delaMatei 3, I2c,
{ Aici Sfintul Teofilact se referd la starea picatosului
de dupe moarte,i dupi Judccata
de Apoi, c6nd nu se mai poate severgi pociint.i.
384 Capitolul25 SFANTUL TEORLACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Hristos Il ,,hrinegti", ceci in cregtin viazd Hristos Fi credinla se hrinegte 9i

cregte prin inveteturd.
Dar gi de vei vedea pe cineva ,,striin" de Patria cea de Sus, ,,primegte-1",
adici dimpreune cu a intra tu in Ceruri, bagdJ 9i pe acel4 astfel ca nu altora
propoviduind, tu netrebnic sd fii3t (1 Cointeni 9 , 27 ) .
Iar de gi-a lepddat cineva haina nestricdciunii - pe care prin Botez o avea
gi este ,,gol" -, ,,imbraci-l" pe el, gi pe cel slab intru credintA, primegte-I,
dupi cum zice Pavel (Romani 1.4, 1),
$i pe cel inchis ,,in temnifi" - in trupul acesta irtunecat - ,,cerce teazi-l" ,
dAndu-i lui, ca pe o oarecare lumini, sfdtuirea [sfat bun].
Pe toate aceste lase chipuri ale dragostei sdvArgegte-le gi trupegte dar
gi sufletegte, ci indoitd alcituire avAnd noi - suflet gi trup -, pot acestea
indoit a se isprivi [implini]3'?.

31
Cerceteazd-l pe cel striin, indemnAnduJ la r6vnd pentru lmpdrdlia Cerurilor, ins6
nu altora propovdduind, tu sd te faci netrebnic.
32
Pentru cele ce se vor sdvArgi la sfArgitul vremurilor vezi gi Anexele editoriale (6) Si
(/), din acest volum.
 385

Caprrorur 25
Vestirea cea tlin urnui a Potitrtilor lui lisus. Ungcrt'a tlin Betttnia.
Citttt cetr tle Titnd. SuferLntele tlitt Gltctsnnuri.
Trdtl:trtLt lui lutla. Printlcrt:n lut listLs.
i rtliil i;ared inLtirt tett ttrhiereilor. LeTttidorett I ui P ctr u)

26, 7-2: lar dupi

ce a sfirsit toate aceste cuvinte, a zis Iisus citre
ucenicii Sii: $tifi ci peste doui zile va fi Pagtiler si Fiul Omului va fi
(2)
dat si fie ristignit3. fltj, l/ Iegrre 12, 15 / \'larcu 14, 1/ Luca 22,1/ |oa 71,57;73,'l
Fiindci a pomenit de Impirdlie gi rasplitirc, in buni vreme !a timp
potrivit] \'orbegte;i despre Patima Sa ti num.ri cit nu zicc [numai ci nu
adaugil aceasta: ,,$i cei care M-au ristignit pe Mine, de foc sc vor irr-
vrednici".
26, 3-5: Atunci, arhiereii gi bitrAnii poporuluir s-au adunat in curtea
arhiereului, care se numea Caiafa. (4) $i impreuni s-au sfituit5 ca si-L
prindl pe Iisus cu viclegug si si-L, ucidi. (5) Dar ziceau: Nu in ziua
praznicului, ca si nu se faci turburare in popor6.
f:6,5.1 Psalm 2.1-2;82,3 /Mrrcu 14,1 2 / l.ucr 22,2/ Ioan 11,47-53/ Fiptele Apostolilo.l,27
Legea poruncea ca arhiereul si fic. arhiereu pe viald, dar ci ficcau
fdridelegc, schimbindu-se in fiecare an7. De aceea, r, in ei la arhiercul anului

' in e.clilia clc'la 1805, litlul capitolului csic: ,,Prrrilu Pastile IL.gii. lrutnt ceen c( a ltns
pa Do|lttttL cri lir. Pctlfru c(lL,ca it:is lutlu dc nur. Peulru rin,l,'rt',t lut HrisfLts. PL,tttrtt Cintt ce,t
Llc land,yctrfru rugicuurca LuL Hrrftts liltttttrtt ptittdtrtt I-ILL Pttrtnt tittcerca lui Hrislos /,]
Caiafa Petttru lcpridareLr lui Pttru".
I Unir Pirirfi ai tsisericii ne spun ci t:sie inleleapt.i .rcea ascm. n.tre dirtre cu!irrtul
posha (<1e l.r care. r ine cuvintul ,,Pa;ti'' - cvrciette p.sar) yi culintul grecesc ;raslreirr
cate inseamn;i ,,.r suferi" pi ne indeanrni si hiil-L aminte h sirins.r lcg;ituri dintre ,,Pa;ti"
;r Iratimile f)omrrlui IJristc's.
I
ln edigia clc.l.r lcr cle,,va fi dat si fie ristignit",
1E05, in s.. g;selte,,Se va da si Se
ristigneasci".
r in edigia tle la 1E05, in lcr cle ,,arhiereii gi bitrinii poporului", sc giseyte ,,arhiereii
si cirturarii 9i bitrAnii poporului".
I in edifia de h 1Etl5, in 1oc de
,,impreuni s au sf;tuit", s(. gise)te ,,sfat au ficut".
'' In eLligia dc la lELr-;, in lit dr: ,,in popor". se g;rselic.,,intru norod".
TVeziEusebiu deCezareeain 1:lrrr,r hisr,rrc.:rtsrri IBlt{BOlt, i}ucuregti, 19117,,,o1
ie.c1
I cartea a I, cap. X, pp. 55-56), Jrr;i nola tilcuirir dc la,\1alri.2, -1.
 Capitolul 26 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

acelui4 se se sfAtuiascl cum ,,si-L ucidi" pe Domnul. $i in mijlocul sfatului

celui fdri de lege sti arhiereul, cel care se cuvenea ca mai vArtos si
munceasci omorAtoriis. Iar ,,arhierei" ii numepte pe cei care impliniserd
un an in rAnduiala arhiereascS.
Si voind ei sd faci uciderea cea fird de lege [asupra Domnului], nu de
Dumnezeu se tem, ci de ,,norod". Cdci se temeau ca nu cumva de-L vor
omori in ziua praznicului, se va scula spre rispldtire norodule; sau gi din
pricina uciderii lor spurcate, se temeau cI nu va aduce poporul jertfele
cele^legiuite gi astfel igi vor pierde ei cAgtigurile cele din jertfe.
Inci poate ti pentru aceasta se temeau ei, ca nu cumv4 fiind ucis
Domnul in ziua praznicului, sd se vesteasca gi mai mult sd se sldveascd
moartea Lui - cdci ei ar fi dorit sd se piardd de pe pimAnt pomenirea Lui.
Deci, acei4 intru acest chip se sfituiesc inainte de praznic, ca, poate, dupe
praznic sd-L omoare.
Iar El [Hristos], ardtAnd ci nu cAnd voiau ei, ci cAnd a voit DAnsul
atunci pdtimegt e (Ioan 70, 39 ), a slobozit Iingiduit] lor ca in vremea Pagtilor
si-L prindd. $i aceasta s-a fdcut pentru ca atunci cAnd sdvArgeau ei Pagtile
cele inchipuite, si se implineascd gi Pagtile cele adeviratel0.
Mai putem inlelege de aici gi pornirea 1or turbaiS spre ucidere, cdci cu
toate ca nu voiau a-L omori in ziua praznicului, atunci cAnd dau de
vAnzitor, nu mai bagi [;in] seama nici de popor, nici de praznic, ci ntrmai
voia lor s-o faci [implineasci].
26, 6-7: Fiind Iisus in Betania, in casa lui Simon Leprostl, (7) s-a
apropiat de El o femeie, avind un alabastru cu mir de mare pre!, gi l-a
turnat pe capul Lui, pe cAnd gedea la masi.
( 26, 7 ) Matei 27,17 l Mar.u 14, 3 / Luca 7,37 l loan 11,2;12,3
Unii spun ci trei sunt femeile cele care L-au uns pe Domnul, despre
care gi pomenesc cei patru Evangheligti. Algii spun ci sunt numai dou5, cea
de la Ioan (Ioan 12,3), care este Mari4 sora lui Lazir, gi cea pomenit; acum
de Matei, care este aceeagi cu cea de la Luca gi de la Marcu (Luca 7,37;
Marcu 1.4, 3).
Iar acest Simon Leprosul, zic unii ci ar fi fost tatil lui Lazir, pe care de
leprd curdfindu-l [Domnul], ucrlm il osFata pe D.insul. incd se spune ci
3
Adici, se cuvcnea ca arhiereul nu numai si-i inipieciice pe uneltitori de la una ca
.rceasta [apt.i, ci si-i ti pedepseasci.
'Adici, se va rdscula 9i-i vor pedepsi.
t0 Pagiile, ata cum erau pr;znuite de vechiul Israil, sunt descrise Ia le;irt cap. 12.
Aceste Pagti au fost o inchipuire umbroasd a Pagtilor celor adevarate praznuite de crettini,
Israilul cel nou.
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul26

Domnul, zicAnd ucenicilor sd meargd la un om care Ie ,,va ardta un foigor

agternut" (Luca 22, 10-'12), la acesta i-a trimis gi de aceea de dAnsul a fost
primit gi la el a sivArgit Domnul Pagtile.
Deci, vdzAnd femeia ci ,,leprosul" s-a curdfit, a ndddjduit ci va primi
9i ea iertarea picatelor gi se va curdfi de ,,lepra" cea sufleteascd. $i a ardtat
credinld multi, virsAnd mir atAt de scump gi necrulAndu-1 pe acestal1. $i
il varsi ,,pe capul Lui", dAnd cinste pirlii celei mai alese [a trupului].
Deci, 9i tu, de ai ,,lepri" sufleteascd gi fariseici - adicd trufie gi des-
pirfire de Dumnezeu -, primegte-Lpe Iisus ,,in casa" ta gi unge-L cu ,,mirul"
faptelor bune; cici, dupd ce te va curili pe tine Iisus de lepri, pofi sd-I gdtegti
,,mir" gi,,pe capul Lui" sil tomi.
Dar, care este ,,cap'ul" lui Hristos? Aretat Ivadit] este ci Dumnezeirea
Lui, cdtre care se aduce [indreaptd] buna mireasmd a faptelor bune. Cdci
zice psalmistul: ,,Si se indrepteze rugiciunea mea ca tXmiia inaintea
Ta" (Psalm 740, 2). Dect, adu Dumnezeirii lui Hristos buna mireasmd a
,,mirului" duhovnicesc, care este alcituit din multe fapte bune. Agadar, gi
atunci ungi cu miresme ,,capul Lui" - adici Dumnezeirea 54 bogoslovind
Iteologhisind] pentru dAnsa -, cind il vei dogmatisi Imirturisi] pe Hristos
nu numai [ca] om, ci gi [ca] Dumnezeu [adevirat].
26, 8-11: $i vizAnd ucenicii, s-au miniat 9i au zis: De ce, risipa
aceasta? (9) C ci mirul acesta se putea vinde scump, iar banii si se dea
siracilor. (10) Dar Iisus, cunoscAnd gindul lor, le-a zis: Pentru ce facefi
supirare {emeii? Cici lucru bun a ficut ea fafi de Mine. (11) Cici pe
siraci totdeauna ii aveli cu voi, dar pe Mine nu Mi avefi totdeaunal2.
(25,10) Matei 27,77 / Marcu 14,4-6 / Luca 7,37 112,4-7
(25, 11) Deuteronom 15, 11 / Marcu 14, 12 / Ioan 12, 8; 13, 33; 14, 19
Ucenicii, auzind multe despre milostenie gi purtAnd multd grijd pentru
aceasta, au prihdnit [invinuit] pe femeie, ca gi cum Dumnezeu mai mult ar
fi ciutat mila decAt cinstea Sa.
Iar El ii dojenegte pe ucenici, fiindcd flrd de vreme au prihinit-o
[invinuit-o] pe femeie. Cb nu se cuvine a cere pe cele inalte de la cei care
de curdnd au venit [a credinJd] - gi mai cu seame de la o femeie neputin-
cioasd -, ci a primi gi pe cea pulini credinld a 1or. Cdci atunci cAnd cineva

rr
Adici, vdrsAnd mirul din belgug.
" in edilia de la 1805, versetele 8-11 sunt: ,,Iar ucenicii vizAnd, le-a pirut riu, zicAnd:
Pentru ce se ficu aceasti pagubi? Ci se putea vinde acest mir drept mult, gi si se dea
siracilor. Iari Iisus gtiind, a zis lor Pentru ce dali supirare ferneii? Ci bun lucru a
ficut cu Mine, ci pe siraci pururea ii aveti cu voi, iar pe Mine nu mi ave;i pururea".
 Capitolul26 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

aduce iui Dumnezeu dar, nu-l intoarce pe el, nici nu-i sfirAmd osArdia
trimifdndu-l sd deasdracilot ci-l lasi sd implineascd aducerea.
Iar dacd sfAtuindu-se cinev4 te uneltegte pe tine sfetnic, care din doud
se cuviner3 - lui Dumnezeu sau sdracilor si dea -, sfituiegte-l sd dea sAracilor.
Iar dacd acesta a miluit cu prisosinli pe sdraci, atunci se cuvine a-l indrepta
pe el 9i cdtre Dumnezeu. $i in scurt [a zice], se cuvine mai inainte de toate sa
alegem cinstirea lui Dumnezeu, mai mult decAt insigi milostenia"
Dar nici sd nu socotegti ci - de vreme ce pentru iubirea de oameni Hristos
primegte asupra Sa milostenia fAcute seracilor (Matei 25,35-36) - se cuvine
si trecem cu vederea pe Dumnezeu gi numai pentru milostenie si ne nevoim;
de vreme ce daci ar fi at4 de aici am putea socoti cA se cuvine a fura cele
sfinte ti dintru cele furate a face milostenie - insi nu este aceastala.
$i ca si pricepi cA nu este acelagi lucru a-i milui pe siraci gi a-L cinsti
pe Hristos gi a-l sluji Lui, asculti ce zice Domnul: ,,Pe siraci pururea [tot-
deaunal ii avefi cu voi, iar pe Mine nu MI avefi pumrea [totdeauna]".
Deci, vezi ce una este a cinsti pe Hristos pi alta este a-i milui pe sdraci,
degi, din marea Lui iubire de oameni, Hristos la Sine [e] primegte pe cele
ce se fac cdtre siraci.
26,12-13: Ci
turnind mirul acesta pe trupul Meu, a ficut-o spre
ea,
ingroparea Mea. (13) Adevirat zic voui: Oriunde se va propovidui
Evanghelia aceasta, in toatd lumea, se va spune 9i ce a ficut ea, spre
pomenirea ei15. ( 26, '12) Marcs 74, 8 I loan 72, 7 26, 1, Pild,e 70, 7
(

Ne invafi ci femeia dupi oarecare dumnezeiascd iconomie a ficut

aceast4 inchipuind mai inainte moartea Lui gi ingroparea trupului, cdci
nu ar fi suferit [ingdduit] Domnul si fie uns cu mit de nu taind oarecare
ar fi insemnat Iaceasta]r6.
$i, ca un Dumnezeu, spune mai dinainte ce va sd fie [- adici propo-
vdduirea Evangheliei -], cd spre lauda ei se va spune pretutindeni lucrul pe
care l-a fdcut aceasti femeie. insd vezi gi iubirea de oameni a lui Dumnezeu,
Care risplitegte cu mare dar femeii! Cd face ca pomenirea ei si se rispAn-
deasci atAt cAt se va [propovedui pi] pizi Evanghelia Lur.

r3
Daci te va intreba ci:rev4 cer6nd sfat cui se cuvine si diruiasci.
raAdici, aceasti fapti este lipsiti de dreaptd-judecatd, fiind nedreptate pi fdridelege
lucratd in acelagi duh intru care s-a grdit:,,Cel ce se va iura pe templu nu este cu nimic
legat, dar cel ce se va jura pe aurul templului este legat" (M ei 23, 16).
t5ln edilia de la 18'05, in loc de,,spre pomenirea ei", se gdselte,,intru pomenirea ei".
16
Dacd intru aceastd ungere nu ar fi fost ascunsd ti o taind a iconomiei dumnezeietti.
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul25

Dar, de ce era nevoie de mir ,,spre ingroparea" Lui? Acesta era obiceiul
la iudei, ca sd unga cu mir trupurile, cum fdceau gi egiptenii, pentru ca sa
se pezeasce Itrupurile] neputrede ti de impuficiunelT. firi
$i zice Domnul: ,,VdrsAnd mirul, femeia aratd cd trupul Meu se va
ingropa". $i acestea toate le spune, infruntAndul gi ruginAndu-l pe Iud4
prin^care avea si fie dat ingropirii.
Insi, inlelege [cunoagte] gi dupi inalta inlelegere ce ,,lepros" era
poporul cel dintre pigAni, iar ,,femeie picitoasi", adunarea gi biserica
cea dintre neamuri, care ,,a turnat mirul" - adicd credinta - peste ,,capul"
lui Hristos - adicd peste Dumnezeirea Lui. Cdci tot cel ce crede ce Hristos
este Dumnezeu, ,,mir toarni" peste ,,capul" Lui. Iar,,Iuda", certAnd-o pe
femeie, dupd cum ziceloan (72, 4-5), este chip al iudeilor, al celor care inca
gi acum cArtesc gi se turbeazi asupra Bisericii.
26,14-16: Atunci, unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul,
ducAndu-se la arhierei, (15) a zis: Ce voifi si-mi dafi 9i eu ll voi da in
mAinile voastrel8? Iar ei i-au datle treizeci de arginfi. (16) $i de atunci
ciuta un prilei potrivit'?0 ca si-L dea in mdinile lor.
(26,11) MateiTO,4 | Marctr74,10 | Lsca 22,3-41 loa\72,4;13,2,27 (26, 15) Zah.aria77,l2l
Marei 27, 3 l LtJ.ca22, 5 (26, 16) Psal'lj 4iJ, 9-10 / Pilde 1, 18/ Marctil4,l7 l Luca22, 6
CAnd acea femeie strdini, curv4 atAta cinste a ardtat [Domnului],
atunci ucenicul se duce sd-L vAndd. Cdci nu in zadar se spune aceasta:
,,atunci, ducindu-se", ci ca si arate neruginarea lui luda. $i adaugi
,,Iscarioteanul", ca mai cunoscut siJ faci pe el, cdci mai era 9i un alt Iud4
care se numea gi Levi (Matei 10, 3; Luca 6, 16), iar vAnzitorul era dintr-un
sat ce se numea Iscara.
Iar ei,,i-au pus treizeci de arginfi", adicd s-au tocmit, au rAnduit sd-i
dea [gi] nu precum mu\i infeleg ci au drimuit. Deci ,,ciutau vreme cu
prilej", gi pentru ca singur pe El ,,si-L dea [in mAinile lor]"; cdci ei se
temeau de norod ti pentru aceasta l-au tocmit pe Iud4 pentru ca si le
vesteasce 1or cAnd va fi [Domnul] singur.
26,17-19: in cea dintAi zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus gi L-au
intrebat: Unde voiegti si-!i pregitim si mindnci Pagtil e? (18) Iar El a zis:

r7
Adicd, sd fie ferite de putreziciune gi de duhoare.
'8ln edifia de la 1805, in loc de,,il voi da in miinile voastre", se gdsegte,,il voi da
pe Elvoui".
" ln edifia de la 1805, in loc de ,,i-au d,al" , se gaseFte ,,!au pus lui".
'?o
in editia de la 1805, in loc de ,,un prilei potrivit", se gisegte,,vreme cu prilet".
3S0 Capitolul 26 SFA\1 L L TEOT'II,ACT ARHIEPISCOPUI, BUI-L].\R]EI

Mergeti in cetate la cutarerlsi spunefi-i: Invititorul zice: Timpul Meu::

este aproape; la tine vreau si fac Pastile cu ucenicii Mei. (19) $i ucenicii
au ficut precum le-a poruncit Iisus 9i au pregitit'?3 Pagtile.
llb, 19r Iesire 12, 5, 15 / }4ircu 1,1, 12-76 I L\tca 22,7-73
,,Cea dintii zi a Azimelor" era ziua cea mai inainte de Azime - cici
vineri seara avca sd minAncc Pagtilc - Fi accasti vineri se.numea ,,a
Azimelor". Decr, Domnul ii trimite pe r.rcenici joi, zi pe care Evanghelistul
o numegte,,cea dintai zi a Azimelor", cici era inairrte de r.ineri, intru carc
vineri seara se mincau azimele.
Deci vin ucenicii gi intreaba unde voiegtc s.I I se giteasci Pagtile, c.1ci
nu aveau nici ei gi nici El o osebiti casi a lor. Si i-a trirnis pe dAngii citre un
om pe care nu-l cunogteau, nici cl nu-i cnnogtca pe ei - cum a fdcut gi cAnd
i-a trimis sd-l aducA o asini.lar prin aceasta arata Domnul c.l gi numai din
graiurile [cuvintele] Salc poate pleca gi pe cci care nicidecum nu-L cunosc,
ca si-L primeasca pe El. Si r.oia s.i sdvArgeasci Pagtile ca sA nu pari ci esic
impotrivitor [potrivnic] Legii. Iar ,,vremea Mea" numcgtc junghierca
[rastignirea Lui], ca si in]elegem ci nu firi si gtie ;i fdri de voie Sc junghic
[Hristos, Mielul lui Dumnezeu]. $i rnai adaugd: ,,La tine vreau si fac
Pagtile", adicd ,,irr casa ta, li acesta imPreun.i cu ucenicii Mei". Accstca lc-a
spus, pentru ca se se faci gdtire Ipregitire] indeajuns, fiindci rnulfi aveau
s6 minAnce.

26,20-22: Iar cAnd s-a ficut seari, a ;ezut la masi cu cei doisprezece
ucenici. (21) $i pe cind mancau, Iisus a zis: Adevirat griiesc voui, ci unul
dinhe voi Mi va vinde2r. (22) $i ei, intristindu-se foarte, au inceput si-I
zici fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? /:5. :r, \,tarcu 14, t 7 I Luca 22, tJ
(25, 211 Psalm 40, 9 / Marcu 14, 18 / Ioan 13,2,27 (26, 22) Marcu lil, 19 / loan 13, 22
Dintru aceasta [de aici] urrii socotesc ci in anr-rl acela Domnul n-a
r-nincat Pagtile. Cici ei zic ci mie lul sc mAnc:r stind in picioare, iar Hristos
,,a seztt" , agadar n-a mancat Pagtile. Dcci, rispundem acestora cd Domntrl
a mincat intAi Pagtile stAnd in picioarc, apoi atezandu-Se, a dat Taina Sa,
cici dupi ce a sivarlit [a plinit] pe ccle carc erau inchipuitoare, apoi le-a
sivArlit pe urmd gi pe cele adevdrate.
$i mai inainte \/estegte ceie pentrr.r luda, ca sa-l inclrepteze pe danslrl,
rupin6ndu-se accsta daci nu cic altccva, micar de masa cea de obgte gi
:1
In edifia de la 1805, in lcx de,,in cetate la cutare". se giscpte,,in orag la oarecine"
, in edilia de la 1805, irr loc de ,,timpul Meu", sc gisegte ,,vremea Mea".
I in edilia d<. la 1805, ir1 acestc Yersete, in loc de .,pregitim/pregitit", se gdsegte
,,gitirrvg;tit".
'?r
in edilia de la 1805, in loc de ,,Mi va vinde", se Fasegte ,,va si Mi vAnze".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Crprtolul 26 ?91

cunoscand ci pe Dumnezeu - Care cunoatte inimile - ,,va si vinze" [are

si-L vAndd].^Iar ucenicii se infricogeazd cdci depi aveau conttiinta curata,
mai curand Il cred pe Hristos - Cel Care bine gtie [cu adevirat cunogtea]
inimile lor -, decAt [se incred in cugetele] lor.
26,23-25: Iar El, rispunzAnd, a zis: Cel ce a intins cu Mine m6na in
blid, acela Mi va vinde2s. (24) Fiul Omului merge precum este scris despre
E125. Vai, insi acelui om prin care Fiul Omului se va vinde2T! Bine era de
omul acela daci nu se nlgtea. (25) $i Iuda, cel ce L-a vindut, rispunzAnd,
a zis: Nu cumva sunt eu, Invilitorule? Rispuns-a lui: Tu ai zis.
(25,23) Psaln 40,9;54, 14-15 / Marcu 14,20 I Luca 22,21 | loan 73,78,25 (25, 24 Psalm 21 /
Isaia 53 / Daniil 9, 26IMarct9,7Z74,27-22 /Lnca 22,22;24,25-27 Iloan\7,12 /
Faptele Apostoliloi 77,2;26,221 7 Corinreni 75,3 (25, 25) 7 Codnteni 11, 23
[in chip] descoperit il aratd pe vAnzdtorul, de vreme ce, tiinuit des-
coperindu-l [ardtAnduJ, vddinduJ], nu s-a indreptat; deci, pentru aceasta
il gi aratd [vddegte] pe el, zicAnd ,,cel ce a intins cu Mine [mina in blid]",
ca mdcar aga sd se indrepteze. Dar Iud4 neruginat fiind, intingea intru
acelagi blid [cu El].
Dupd aceea zice: ,,Fiul Omului melge precum este scris pentru El".
Acestea aratd cd degi mai inainte [de veci] s-a hotdrAt sd pdtimeasci Hristos
pentru mAntuirea 1umii, iuda [- cel prin care se mijlocegte implinirea
sfatului Preasfintei Treimi -] cu adevirat nu este vrednic de cinste pentru
aceast4 ci ,,vai" lui! Cdci nu slujind voii lui Dumnezeu a fdcut aceast4 ci a
sa rdutaie implinind.
Pentru ci, de vei socoti bine, Hristos dintru inceput nici nu voia [- ca
om -] sd Se ristigneascd, ceea ce se vede din rugdciunea prin care cerea sd
treacd de la El ,,paharul" acela (Matei 26,42; Marcu 14, 39).Dar, de vrerne
ce giia mai dinainte de toli vecii cd nu este cu putinli a-i mAntui pe oameni
intru alt chip (din pricina riutdlii vrdjmagului), voitd se face Lui ceea ce
dintru inceput nu era voitd.
Iar zicAnd ci ,,bine era de omul acela daci nu se n59tea", arati cd mai
bine este a nu fi [defel], decAt a fi intru pdcate [gi rdutate].
Vezi incd gi cuvdntul acesta, ,,merge", care arati cA mai vartos ducere
[trecere], iar nu moarte va fi murirea Lui28.

'?s
In edi;ia de la 1805, in loc de ,,Mi va vinde", se gisegte ,,va si Mi vAnze".
'?6ln edigia de la 1805, in loc de ,,despre El", se gesette ,,pentru El".
27ln edilia de la 1805, in loc de
,,se va vinde", se gdsette ,,va si se vinze".
:3 Domnul nu in moarte va rimAne duptr ingroparea
Lui, ci ducAndu-se, adici trecAnd
prin ea, a intrat intru inviere, biruind toate murirea cea omeneascd.
392 Capitohrl 2i SFA\TUL TT:OFIL,\CT ARHIEPISCOPUL t]ULCAItI II
26, 26:lar pe cind mincau ei, Iisus, lu6nd pAine 9i binecuvintdnd, a
frAnt 9i, dind ucenicilorl, a zis Luafi, mAncafi, acesta este Trupul Meu.
(26,26)Matcr 6,41;14,22-23 I L!.a 22,19-23 lloan 6,53 / 7 Corinteni 10, 16; 11, 23-25; 15, 3
Pcntru aceasta adauga ,,pe cAnd mincau ei", ca sd arate neonleni.r lui
Iuda, cdci la masi gi la impirta;;irea dintru accleagi bucate, chiar gi fiari
de ar fi fost, mai blAnd s-ar fi ficut. Atunci [cu ader'5rat], chiar gi vidit
fiind, n-a infeles gi chiar din Trupul Lui gustend, nu se pocdiegte.
Iar unii spun ci dupd ce a iegit Iuda afari, atunci a dat Domnul Tainele
celorlalli ucenici. Dcci gi noi aga suntcm datori a fact', gi pc cei rdi a-i opri
de la Taine.
$i cu ,,mulfimire a frant painea", mai intii ca si ne invefe gi pc noi cu
mulfimiti si mAncim; incd;i sd ne arate cA primett.'cu mulldmiti
,,frAngerea" Trupului Sir"r, adici murirea [moartea], pi nu Se necAjegtc
ImAhnegte] ca pentru oarccare lucru fara de voie. finci a ficut accastal ca
gi noi [si nc invdfim] si primim cu mulfimiti muccnicia.
iar zicAnd: ,,Acesta este Tiupul Meu", arati cd insugi Trupul Domnului
este painea care sc sfinlegtc in Altar, iar nu inchipuirc. Cd nu a zis: ,,aceasta
inchipuie Trupul Meu", ci ,,acesta este Trupul Meu". Iar Trupul Domnr.rlui
cu negrditi lucrare se preface, dcgi noui ni se'arate a fi ,,pAine". Ci de
vreme ce suntem neputinciogi,;i nu am fi primit si mAncim came crudi
gi trup de om, de aceea ,,paine" ni se- arati, dar trup cu adevArat este.
26,27-28: $i luind paharul 9i mulfimind, le-a dat, zicind: Beli dintru
acesta toli, (28) ci acesta este Singele Meu, al Legii celei noi, care pentru
mulfi se vars;, spre iertarea picatelor.
rl5,271 N{arcu 6, 41; 11,22 23 /Lu.a 22,79 23 / Ioan 6, 53 / 1 Corinteni 10, 16; 11, 23-25; 15, 3
(26,2E) lesire 21,8 /Levitic 14,25 / Zaharia 9, 11l Matei 20,28 / M arcr 14,24 | Evtei 79, Z?
Precum Legea cea Veche avea junghiere ti sange, aga gi cea Noui are
sAnge gi junghiere. Si zicc ci ,,pentru mulli se varsi" in loc dc a zice ,,pentm
toli", c.ici cAnd zice ,,mulfi" se infc.lcge ,,tofi". Dar pentru care pricinA mai sus
nu a zis: ,,Luafi, mAncaji tofi", iar aici zice: ,,Befi dintru acesta toli"? Unii
spun ci pentru Iuda a spus agA cici Iuda pArnea a luat dar n-a mancat-g ci a
ascuns-o, ca si arate iudeilor cd Iisus nurnc;te piinca Trupul Siu. lar biutura,
chiar fird voie a biut-o, cu adevirat neputAnd sA o ascundi pe ea- Aladar
pentm acesta a zis: ,,Beti toti".
Iar alfii, dupa mai inaltd infelegere, spun ci aceea - adicd a primi hrana cea
tare - nu este a tuturor, ci a celor mai de sdvArgit [desivArgifi], iar a se addpa

" in edilia de la 11.t05, in loc de ,,luind pAine 9i binecuvintAnd, a fr6nt gi, dAnd
ucenicilor", se g.isegte ,,luAnd piine 9i mullimind, a frAnt 9i a dat ucenicilor".
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 26

[abea] este al tuturor. Deci pentru aceasta aici a zis: ,,Befi tofi", cdci a primi
pe cele mai de jos [cele mai mici, mai lesne de in]eles] dogme3O este al tuturor.

26,29: $i vi spun voui ci nu voi mai bea de acum din acest rod al
vilei, pAni in ziua aceea, cAnd il voi bea cu voi, nou, in Impirifia Tatilui
Meutl (26, 29) Matc! 14,251 Lvca 22,18
Dupi ce a gustat din pahar se leapidi de acum de bdutura trupeascd
gi fdgiduiegte un oarecare chip nou de bduturd ,,intru Impirilie", adici
intru Inviere. Cici dupi ce a inviat [Domnul], a mAncat gi a biut intr-un
oarecare chip [fel] nou. [Iar Domnul] nu a gustat [dupi inviere] pentru cd
avea nevoie de hrani trupeasci dupi legea firii, ci pentru ca si-i incre-
dinlezc pe ucenici de firea cea adev5ratd a trupului [Siu inviat].
$i cu cuviinli numegte ,,imp5rifie" invierea Sa, cd atunci a stricat
moarte4 aritAndu-Se cu adevirat Impdrat32.
Sau gi aga ai putea inlelege: ,,biuturi noui" este descoperirea tainelor
lui Dumnezeu, cici la a doua Venire se vor descoperi cu totul noi, fiind
toate intr-un fel in care n-am mai auzit altidati. Iarigi se spune cd le ,,bea"
pe acelea Hristos impreund ,,cu noi", fiindci folosul nostru [mAntuirea
noastri] il socotegte ci este hrand gi bduturi a Sa.
26,30: $i dupi ce au cAntat laude, au iegit la Muntele Mislinilor33.
(25, 30) 2 Regi7s,30 I N,arc|I74,261Llrca 22,39
Dupd ce au cinat, ,,au dat laudi", ca sd invAldm cd aga se cuvine sd
facem gi noi.
Si merge,,in Muntele Mislinilor" gi nu intru alt loc, ca sI nu pard ci
fuge, ducAndu-se in loc nettiut, ci se duce intr-un loc cunoscut de iudei.
Incd se duce din cetatea cea vArsdtoare de sAnge, pdrisind-o, ca si fie gonit
dinapoi Isd-I vind degrab din urmi], gi sd-i^mustre pe dAngii mai pe urme
[mai apoi] cd gi ducAndu-se El de acolg ei Il goneau pe El.

r Definilia pe care o gdsim indeobqte h manualele de teologie ne spune ci dogma

este un adevir de credinfd cuprins in SfAnta ftripturd 9i in Sfanta Tradilie, fiind formulat
de Biserici in vederea mAntuirii. in adincul ei, dogma este insiti temeiul pociinfei. De
aceea toate cuvintele gi lucririle Sfinfilor - care sunt sivArgite intru Duhul Sfdnt - sunt in
esentA dogmatice, deoarece ele izvorisc dintr-o cunottinld lAuntrice care, prin pocainla
intru porurci, s-a po8orit htru smcrenia Intrup.irii Adevirului. lar aceastil Intrupare s-a
sdvArgit prin unirea neamestecatd a celor doud firi intru Hristos Domnul.
3' in edi;ia de la 1805, in Lx de ,,in lmpiritia TatSlui Meu", se gdseFte ,,intru
impirifia Tatilui Meu".
3':Domn al viefii pi Stipin gi Biruitor peste moarte.
33
in editia de Ia 1805, versetul este: ,,fi dAnd laudi, au iegit in Muntele Mislinilor".
391 Capitolul 26 SFANTUL IEOFILAC'IARHIEPISCOPUI BULCARIEI

26,31-32: Atunci, Iisus le-a zis: Voi, tofi vi vefi sminti intru Mine in
noaptea aceasta, ceci scris este: Bate-voi pistorul si se vor risipi oile
turmei. (32) Dar dupi lnvierea Mea3r, voi merge mai inainte de voi in
Galileea. (26, 37) Zaharia'13,7 / Mrtei 11, 16 / Marc! 14,27 /
loan 16,32 rl{., i2l Matei 28,7. 16 / Marcu 11,28;16.7 /Ioan21,l
Ca un Dumnezeu le spune mai dinainte cele ce vor sd fie. $i ca sA nu
se sninteascd - ca gi cum ar fi cle'vetiti de DAnsul -, adar.rgd ci este scris:
,,Bate-voi pistorul gi se vor risipi oile turmei" (Zaharta 13,7), aritirnd
aceasta: ,,Eu vd lineam pe voi, iar ducerea [plecarea] Mea vi va risipi pe
voi". Si zice ci Tatdl ,,bate" pe Fiul, fiindcd din voia Lui, adici cr.r slobozirea
[ingiduinfa] Lui L-au ristignit iudeii pe Domnul, Cici IDumnezeu] putand
a opri [a impiedica pe iudei], insi neoprind, pentru aceastd pricinl se zice
cd a slobozit fingeduit] Tatdl sd fie ,,bitut" Fiul
Apoi, risipindu-le intristarea, Hristos ie binevestegte ca ,,Voi invia gi
voi merge mai inainte de voi in Galileea", aritind de rici ca va p;rasi
Ierusalimul gi la pigAni va merge, cici in Calileea locuiau paganii.
26, i3-34: Iar Petru, rispunzind, I-a zis: Daci tofi se vor sminti intru
Tine, eu niciodati nu mA voi sminti. (34lZis-a Iisus lui: Adevirat zic tie,
ci in noaptea aceasta, mai inainte de a cinta cocogul, de trei ori te vei
lepida de Mine. fl5..l.ll Marcu 14,29 /:6, -l-l) N{arcu 14,30lL!.ca22,34lloan13,38
Din multi indrizneali, numai Petru singur fagicluie;te crl nu sc va
sminti. De aceea l-a lisat pe cl flristos si cadi, ca sri-l invele a nu-gi pune
nidelclea intru sine insugi, ci intru Dumnezeu 9i si socoteasci mai
credincioasc cuvintele lui Hristos, decAt pe a sa cunoltinlA35. $i spunAntl
acestt'cuvinte ,,daci toli se vor sminti intru Tine, eu niciodati nu mi voi
sminti", [Petru] se arata pe sine cum cd este trufag 9i cum cd nr.r cllnoalte
pe a sa neputinfd. Iar DomnLrl ii spune mai dinainte gi ccasul, zicAnd ,,in
noaptea aceasta, mai inainte de a cinta coco9ul", dar 9i numiirul lcpi-
dirilor [i-l arati, zicind] ,,de trei ori te vei lepida de Mine".
26, 35-36: Petru i-a zis: Si de ar fi si mor impreuni cu Tine-', nu mi
voi lepida de Tine. f i toli ucenicii au zis la fel. i.jot Atunci, Iisus a mers

', ln edigia de la 16t15, in loc de ,,dar dupi Invierea Mea", se gis€'tte ,,iar dupi ce
voi invia".
5 Adic.i si
lini cuvintele lui Hristos mai pr('5u5 dc ctrgetele salo liuntrict'.
'" ln edilia de la 1E05, in loc dc ,,Petru i-a zis: Si de ar f i si mor impreuni cu Tine",
se giseite,,Zis-au Petru: De mi s-ar intimpla 9i a muri impreuni cu fine".
.|-

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA \'lATEl Capitolui 26 395

impreuni cu ei la un loc ce se cheame Ghetsimani3T 9i a zis ucenicilor:

Sedeli aici, pAnI ce Mi voi duce acolo gi Mi voi ruga.
(26,35) Marcu14,31/ Lsca 22,33 (26,30 Facere 22, 5 / Marcu 14,32 | L!.a 22,39 lloan78.7
Petru, voind sa arate cd adevirati dragoste are [pentru E1], impotrivd
grdiegte MAntuitoruluis8. Cdci dupd ce a scdpat de frica vinderii Lui, din
dragoste, dar gi din iubire de slavd, a inceput a se scula impotriva celorlalli
gi [chiar] lui Iisus Ii std impotrivd. $i, Ia fel ti ceilalti ucenici, dintru necu-
noFtinld se fdgdduiesc inainte de cercarea [incercarea] ispitelor lucruri pe
care nu puteau si Ie implineascd.
$i Se duce lDomnul] in loc osebit si Se roage, [ca sd ne inve]e] cd
rugiciunea are trebuinJi de indeletnicire gi de osebire [de lucrare gi de
netulburarea cea din afard].
26,37-39: $i luAnd cu Sine pe Petru ;i pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a
inceput a Se intrista si a Se mAhni. (38) Atunci le-a zis: intristat este
sufletul Meu pdni la moarte. Rimineti aici gi privegheati impreuni cu
Mine. (39,) Si mergAnd pulin mai inainte, a cizut cu fafa la pim6nt3e,
rugAndu-Se 9i zicind: Pirintele Meu, de este cu putinti, treaci de la
Mine paharul acesta!{0 Insi nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiegti.
(26, 37 )2 Regi 75,30 / Psalm 114, 3 / Mafei 4, 21l Malcu 14, 33 lloar.72,27
(26, J8) Psalm 41, 6, -121 Marcu 14,31 | Luca 22,40 (26. 39) Matei 20,22 |
Marcu14,35-36/Lu.a22,47-42/loa 5,30.r 6, 38 / Filipeni 2, E / Evrei 5, 7-8
Nu-i ia pe tofi ucenicir, ci pe cei trei, cirora le aritase slava Sa in Tabor
(Mntei 17,1-B),casd nu se sminteasci viz6ndu-Lcd Se roagd ,,Se intristeazi".
9i
Dar gi pe ace;tia ii lasd dcoparte gi mergind,,mai inainte", Se roaga.

3:
in editia de Ia 1805, in loc de ,,la un loc ce se cheami Ghetsimani", se gisegte ,,in
satul ce se nurneste Chetsimani". ,,Ghetsimani" inseamni ,,teasc de misline". Gridina
Ghetsimani era o livadi de mislini aflat.l la poalele Muntelui Mdslinilor (Eleonului),
spre ris;rit de Ierusalim. h aceastd grddini obi;nuia Domnul Iisus ca si Se retragd adesea,
pentru a Se ruga (Dictionarul Noulrti Testnnrcnt, ed. cit., p. 196).
3s
Adici ii rdspunde iaraii Mantuitorului, ardtindu-se impotdvitor.
3" in
edilia de la 1805, in loc de ,,cu fata la pimint", se g;se9te ,,pe fala Sa".
{ ArdtAndu-ne cum putem implini acest cuvant prin lucrare, Cuviosul lsaia Pustnicul
zice: ,,Acest cuvdnt ni se face gi el al nostru, in intelesul cd, daci \.oie9te mintea si se suie
pe Cruce, are nevoie de multi nlgiciune ti de multe lacrimi gi si se supunA in toati clipa
lui Dumnezeu, cerAnd ajutorul bunitifii Lui, ca si o intdreascd gi sd o pizeasci pini o
va invia pe ea innoirea sfinti 9i nebiruitd, deoarece, in ora Crucii este o mare pr.imcjdie.
$i rugAndu-se, are nevoie de Petru 9i de Ioan, si fie cu e4 care inchipuie credimla s;nitoasi
Fi bArbitia inimii, sau lidejdea gi iubirea de Dururezeu" (F ocalia ronilteoscti, t'ol. \2,
Cuuhntul XIII: Despre cei cc s,dlt lupt.lt;i s-tru tlesitirsil, cap 2, ed. llarism4 Bucure;ti,
1991, p. 105).
396 , Capitolul26 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPIscOPL'L BULCARIEI

$i cu iconomie ,,Se intristeazi 9i Se mAhneste", ca sA fie adeverit

tuturor ci om era cu adevdrat, cici este lucrare a firii omenegti a se infricosa
de moarte, pentru cd 9i in afara firii [in chip nefiresc] a intrat moaftea ti de
aceea firea fuqe de ea.
incd a fdcut aceasta gi pentru ca si nu-L cunoascd diavolul gi [din
aceastd pricini] si sari asupra Lui - ca asupra unui simplu om - sd-L
omoare pe El, gi astfel sd se zdrobeascd diavolul [de cdtre DAnsul].
Dar gi intru alt chip: daci ar fi sirit [s-ar fi repezit] Domnul la moarte,
ar fi dat iudeilor pricind de rispundere, ce nu au gregit omorand pe Cel
Ce singur a sirit [s-a repezit] la Patimdal. Dintru aceasta ne invd]dm pi noi
se nu ne aruncdm singuri in ispite, ci sa ne rugdm si ne izbiveascd
IDumnezeu] dintru acestea. De acee4 nici nu se duce prea departe [,,mer-
gind pulin mai inainte"], ci rdm6ne aproape de cei trei ucenici, ca auzindu-
L pe DAnsul, sd-I urmeze gi ei [Lui] cAnd vor cidea in ispite 9i asemenea
si se roage.
Iar ,,pahar" numegte Patima 54 sau pentru somnul cel [ce vine] dintru
acest4 sau pentru cd s-a ficut noud pricinuitoare de veselie gi de mAntuire.
$i voiegte ,,si treaci" de la El ,,paharul", fie ca sd ne arate cd dupi legile
firegti, ca un om se feregte de moarte - cum s-a spus mai inainte -, sau
pentru cA nu voia ca iudeii si picituiascd una ca aceasta picituire, incAt
dintru aceasta sa se face stricarea templului gi pierzare norodului. Insi
voia cea Pirinteasci [a Tatdlui] voiegte si se facd, ca 9i noi sd ne invifim
cd, degi firea noastrd impotrivi ne trage pe noi, se cuvine a ne supune lui
Dumnezeu gi mai vArtos voia Lui sd o implinirn.
26,40-47: $i a venit la ucenici 9i i-a gisit dormind 9i i-a zis lui Petru:
Aga, n-afi putut un ceas si privegheafi cu Mine! (41) Privegheafi 9i vi
rugafi, ca si nu intrati in ispiti. CIci duhul este osarduitor, dar trupul
neputinciosa2. (26, 40) lerc''].ia \2, 5 I ]|larctr 14,37 I
Lsca 22,45 (26,41)Marcu 13,33;14,38 / Luca22,40,46lEfese i6,78
Fiindcd Petru era indriznef gi tot aga gi Iacov ti Ioan, ii mustri pentru
neputinla lor, ca cei care mai cu indrizneald grdiseri. $i mai vArtos lui
Petru ii spune: ,,,,Un ceas n-a!i putut priveghea cu Mine,'; cum, atunci,
at gribire s-ar fi dat pe Sine Domnul la moarte, ar fi dat cuvA,nt de rdspuns
Dacd cu
iudeilor, anume cd El singur S-a repezit la Patimd, iar ei nici o vind n-au, chiar dacd
voiau si-L omoare.
12 Cuviosul Petru Damaschinul ne invafd cum se cuvine a lucra acest cuvint al

Domnului: ,,"Fdrd atenlie ti fdra privegherea minlii, e cu neputinfd sa ne mantuim ti sd

ne izbdvim de diavol, care umbli rdcnind ca un leu pe cine sd inghitd (1 Petru 5,8b' de
acee4 Domnul zicea adesea citre ucenicii Sdi: "Privegheafi 9i vi rugafi... ". Prin aceste
TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Crpitolul 26 3e7

sufletele voastre le veli pune pentru Mine?" pi iardgi, pentru cd prin

mustrare a rdnit, vindecd prin a zice: ,,"Duhul este osArduitor" dar nepu-
tinfa trupului ii std impotrivd", adicd ,,de iertare vd invrednicesc pe voi,
cd nu din nebdgare de seami ali adormit, ci clintru neputinti. De acee4
fiindcd sunteli neputrnciogi, nu vd semelili, ci <vI rugati>, ca nicidecum
"si nu intrafi in ispiti"".
Iar allii pe acest cuvant: ,,si nu intrafi in ispiti", il inleleg in loc de:
,,sd nu vd biruili de ispitd". Deci, cei ce aga tAlcuiesc, zic ci Domnul nu a
poruncit si fim neispitili - pentru ci ispitele sunt cele care ne incununeazd
- ci si nu fim biruili 9i inghilili de ispiti, intrAnd in pAntecele ei ca intru
cel al unei fiare. De aceea poruncegte Domnul sd ne rugdm, pentru cd mai
mare trebuinJd are de rugdciune cel ce s-a biruit de ispitd, cdci a intrat
intr-ins4 adicd a fost inghitit de dAnsa.
26, 42-44: larilqi ducAndu-Se, a doua oari, S-a rugat, zicAnd: Pirintele
Meu, dacX nu este cu putinli si treaci acest pahar, ca si nu-l beau, faci-se
voia Taa3. (43)
$i venind iarigi, i-a aflat dormind, cici ochii lor erau
ingreuiafi. (44) $i lisAndu-i, S-a dus iarigi 9i a treia oari S-a rugat, acelagi
CUVAnt ZicAnd. Q6,42)Matei 20,22lMarctt 14,39 (26.43 )Marcu 14, & (26,44) Marcu 14,41
invafS-te, q omuie, a te ruga adeseori intru ispite, auzind cd gi Domnul
de multe ori Se ruga!
$i aflAndu-i pe ei iardgi dormind, nu i-a mustrat ca si nu-i mAhneasci,
ci i-a lisat. pi mergAnd s-a rugat,,a treia oari", adeverind firea Sa ome-
neasci - cdci numdrul cel de ,,trei" aratd adevirul gi incredinlarea
26,45-46: Atunci a venit Ia ucerfici 9i le-a zis: Dormifi, de acum gi vi
odihnifi! Iati s-a apropiat ceasul 9i Fiul Omului va fi dafa in mAinile

cuvinte EI le vorbea mai irxainte tuturor despre gindul morfii, ca si fie gata spre o apirare
bine primiti, spre cea din fapte 9i clirr luare aminte. Fiindci dracii, cum zice Sfdntul
Ilarion, sunt netrupegti 9i fdri somn 9i toati grija o au si ne rizboiascd pe noi gi sd ne
piardd sufletele, prin cuv6nt, lucru 9i gind. Iar noi nu suntem al4 ci: uneori ne ingrijim
de desfdtare gi de slava trecdtoare, alteori de lucrurile vielii gi totdeauna de alte multe. 9i
nu vrem si ne luim nici mdcar o parte din vreme ca sa ne cercetem viaf4 ca din aceasta
rnintea sd poatd dobdndi obignuinfa gi si ia aminte, firi incetare, la sine insdgi" (L-ilocalia
romdneascd, vol. 5, Esfe cu neputitlti sd se mhntuiascd cineaa fdrd atenlia nnfinlmlifi 2i fdrd
paza tnintii, ed. Humanitas, Bucuregti, 2001, p. 67).
a3
in edilia de Ia 1805, in loc de ,,daci nu este cu putinli si treaci acest pahar, ca si
nu-l beau, faci-se voia Ta", se gdsegte,,de nu poate trece acest pahar de la Mine, ca si
nu-l beau pe el, fie voia Ta".
a{ In
edi;ia de la 1805, in loc de ,,va fi dat", se gasegte ,,se va da".
398 Capitolul26 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUT, BULGARIEI

picitogilor. '(46) Sculafi-vi si mergem, iati s-a apropiat cel care M-a
vindut. (26, 45) Mar.tr74,41(25,46) Marcu 14,42
AritAnd cd nu are trebuinf; de ajutorul cel de la ddngii, cAnd urma si
fie vAndut, Ie spune: ,,Dormiti de acum 9i vi odihnifi!", poate gi cu ironie
o zice aceast4 ca gi cum ar fi zis a9a: ,,Iati, s-a apropiat vanzatorul, ;i de
vd place voud gi vremea este prielnici, dormili!"
Deci ii scoalS pe ei din locul unde Se ruga ti vine c5tre cei care voiau sd-L
prindd pe El, pi mai inainte ii intAmpini pe dantii, ca gi cum ar fi vrut s5-i
dea Iaceia] oaretce [pricinuitor] de veselieas. insi gi rugdciunea cea dinainte
gi intAmpinarea prinzitorilor Sii s-au ficut din a Sa dumnezeiasci purtare
de grija. De aceea voia El sd nu pdtimeasci, pentru ca si fie izbdvili iudeii
din pierzania ce avea sA-i ajungd pe ei, pentru picatul sdvArgit asupra Lui.
26, 47-50: $i pe cAnd vorbea inci, iati a sosit Iuda, unul dintre cei
doisprezece, gi impreunl cu el mulfime multi cu sibii gi cu ciomege, de
la arhierei gi de la bihAnii poporului6. (48) lar vinzltorrul le-a dat semn,
zicAnd: Pe Care-L voi siruta, Acela este: puneli mina pe El. (49) $i indati,
apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucuri-te, invSfitorule! Si L-a sirutat. (50)
Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au
pus mAinile pe Iisus 9i L-au prins. Q6.47) Marc\ t4,4s tLuca 22,42 ttoantl, s t
Faptele Apostolilor 7,\6 (26,48) Matcu74, M lL'uca22,47 (26,48) 2Regi20,9l
Marcu74,45 (26,50) Psalm,$,9 / Marcu 14,451L\ca22,4E Iloa 73,27
Vezi armele arhiereilor? Ciomege gi s5bii, ata erau ei de pagnici gi
atAta duh al blAndelii aveau!
$i zice Evanghelistul: ,,unul dintre cei doisprezece", minunAndu-se
cum, degi ales gi cu cei dintAi rAnduit, s-a dat pe sine diavolului.
Drept acee4 gi tu, o, omule, teme-te, m;car de-ai fi din cei de-aproape
[ai lui Dumnezeu], ca nu cumva lenevindu-te, sX cazi!
$i Iuda ,,di semn", fiindcd era 9i noapte gi nu-L puteau ei cunoagte
Idupi chip]; iar mai vArtos pentru ci cei care au venit si-L prindd nu erau
atAlia din norod, cAfi erau din slugile arhiereilor, care poate nicidecum
nu-L cunogteau pe Iisus. Iar ucenicul il arati pe invildtor prin ,,sirutare",
cici gtiind acesta iubirea Lui de oameni, indrdznegte a-I da gi sirutare. Iar
Domnul suferd pAni in ciipa cea din urme, nevoindu-Se IsArguindu-Se]
ca prin indelunga [Sa] ribdare a-l dobAndi pe el; iar cAnd vede cd nici aga

{s Cu adevirat, dintru a Sa inainte-cunottintS, Domnul intAmpind ceata celor ce

veneau s6-L prindd, ca ti cum acettia i-ar fi adus veste de mare veselie.
o'ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,de la arhierei gi de la bitrinii poporului", se
Basette ,,trimigi de arhierei gi de bitrinii poporului".
TALCUIRhA SFINTEI EVANCfIELII Dll LA NIATEI Capitolul 26

nu s-a inlelepfit [luda], ii face pe ostaFl sA cadd la pAmant, Precum Ioan

zice (loan 78, 6), ca micar prin cidere sd cunoasce [uda] puterea Lui. $i
cAnd vede cd nici aga nu s-a indreptat din indrizneala riutdlii lui, atunci
Se di pe Sine [Se lasd prins]. Si cu ironie il numepte pe luda ,,prieten",
cdci sdrutare ca de prieten Ii diduse. $i-l intreabi: ,,Pentru ce ai venit?",
adici ,,Ce gAnd te-a adus aicea? Oare ca un prieten? Atunci nu se cuvenea
cu sdbii sd vii! Ca un vrijmag atunci? Si cum de-Mi dai sdrutare?" Deci il
mustra pe el ca pe un viclean.
26,51-54: $i iati, unul dintre cei ce erau cu Iisus, intinzAnd mina, a
tras sabia{7 9-i, lovind pe sluga arhiereului, i-a tiiat urechea. (52) Atunci
Iisus i-a zis: Intoarce sabia ta la locul ei, ci tofi cei ce scot sabia, de sabie{n
vor pieri. (53) Sau, !i se pare ci nu pot si rog pe Tatil Meu 9i si-Mi tri-
miti acurn mai mult de douisprezece legiuni de lngefi? (54) Dar curn se
vor implini Scripturile, ci a9a trebuie si fie?J"
(26, 51) Marcu 14, 47 / Llu.a 22, 49-50 I loan 18, 10 f26, 52/ Facere 9, 6 / Numeri 35, 33 /
2 ReEi 2,26 / Lr.ca 22, 51 / Apocalipsa 13, 10 /:6, 53 ) 4 Regi 6.77 I Daniil7,10 |
Luca 2{, 25 fl6, 5-l) Psalm 21 / Dnniil 9, 26 | Malei 26,24 | Lr.a 24,25
Petru era cel care a scos ,,culitul" [,,sabia"], dupd cum zice Evanghe-
listul Ioan (18,10). $i avea cufit, caci jungiriase de curAnd mielul pe careJ
mAncaserd [de Pagti]. $i sii nuJ prihinim [invinuim] pe Petru, cd nu pentru
sine ci din rAvnd pentru Invdldtorul a ficut aceasta5'). Iar Domnul indrep-
tAndu-l pe el spre er.angheliceasca petrecere [r,ie]uirel, il invafi si nu
unelteasci [foloseascd] cu]it [asupra aproapelui], mAcar degi pentru
Dumnezeu i se pare cuiva cd izbAndegte [cd face accasta]. Iar Petru ,,tiind
urechea" aratd ca iudeii boleau cu neauzirea Isurzenia].
Apoi gi cuvAntul Scripturii [Vechi] pune [Domnul,] cd ucigagul ase-
menea se va ucide, fiindci ,,tofi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri"5t. $i
arati in chip umbrit ci iudeii care au ,,scos sabia" asupra Sa, r,or fi tdiafi
,,de sabia" romanilor.
^ $i nu spune MAntuitorul: ,,Pot Eu si aduc douisprezece legiuni de
Ingeri", ci cu iconomie spune: ,,[Sau, !i se pare ci nu] pot si rog pe Tatil
Meu [9i si-Mi trimiti acum mai mult de douisprezece legiuni de

'i In edilia dc la 1805, in l<x de ,,intinz6nd mina, a tras sabia", se gasette ,,tinzindu-
gi mAna gi-a scos culitul siu".
as
in edigia dc la 1805, in versetul 52, in loc de ,,sabie", se liise9te,,cu!it".
ro
in edigia cle la 1805, r'erselul 5-t ester ,,Dar cum se vor umplea Scripturile, care zic
ci aga se cuvine si fie?"
r0 (loLnt 18,10).
Adicd I-a ranit pe Nlalhus, sluga aririereuiui
51Yezi Fscare 9,6
si lercntia 75,2.
 SFA \'1 L I- 1 EO Fl L..\CT,{RH I Ept sL-OpU L BULGA I{ E I

Ingeri?]", zicAnd acestea ca un om - pentru a lor neputintA -, cici multc-

patimiri ale firii oment'gti I a ra tat IDomnrrll a tunci: suclorilc cele cu sjnge,
intristarea, mAhnirea gi infricogarea; gi n-ar fi pdrut ci grdiegte adevdrul,
zicAnd: ,,Eu insumi pot aduce de fa1.i ingeri. Deci, de ag fi voit, in locul
celor doisprezece r.rcenici, pentru Mine ar fi stat de fali clouisprezece cete
de Ingeri" - cd legiunea este ceati preamarc, de gase mii de cil.lrefi.
$i spune [Domnul] ci s-au f;cut acestea toate pentru ca ,,si se
implineasci Scripturile", care mai in.rintc au grdit despre lucrurile dc
fafi. Dar iudeii nu sunt rdi pentru cd mar inainte au pomenit Scrioturile
ale lor riutili, ci pentru ci din voinla lor cea rea s;r,ar9esc rautite, de
aceea mai inainte au fost acestea puse in Scripturi de Duhul.

26, 55-56": in ceasul acelas2, a zis Iisus multimilor: Ca la un tAlhar ati

iegit cu sibii gi cu ciomege, ca si Mi prindefi. in fiecare zi gedeam in
templu 9i invifam gi n-afi pus minas3 pe Mine. (56) Dar toate acestea s-au
ficut, ca si se implineasci scripturile Proorocilor!.
f.lo, 551 Marcu 1.1, 4E 49 I L\ca 22,52 (26, 5t;',)Psalrrl 27,7j I
Pl,ingeri'1, 20 / Marcu 14, 50 / Ioan 16, 32
Arati Domnr.rl cd prinsoarea lor estc firi cle srxoteali ;;i cum cd nu din
putcrea lor L-au prins, cici zice: ,,C.ind cram in templu, afi vrut sd Mi
prindcfi, dar fiindca nu .lm slobozjt \ oun ,lcci5ta, nu ati putut, iar acum de
bund voic Md dau pe Mine insumi. C"1ci ;tiu ci este cu ncputin;i s; minta
Scripturile, cele care mai inainte au splrs [au aritat] a voastri riutate,,.
25, 56t'-58: Atunci, uceniciisi, lisAndu-L, au fugit. ( 57 ) Iar cei care L-au
prins pe Iisus L-au dus la Caiafa, arhiereul, unde erau adunafi cirturarii
9i bitrinii. (58) lt Petru il urma'o de departe, pini a ajuns la curtea
arhiereului 9i, intrind iniuntru, gedea cu slugile, ca si vad; sfArsitul5T.
(2ti, 5/) Levitic 4, 15 / Marcu 14, 53/ Luca 22,54llojtl.18.1214.24
l2{', 5,9) Marcu 14, 5,1/ Luca 22, 54-55 / Ioan 18, 15
Ceilalfi ucenici au fugit, iar Petru, mai fierbinte afl6nc1u-se cAtre invi-
fitorul, ,,mergea de departe". insi yi Ioan .,mergea", dar nu c.t un ucenic,
ci ca un cunoscut al arhiereului (loan 78. i5t.

rr in edilia de la I805, in loc de ,,in ceasul acela", se gAsegte ,,intru acel ceas,,.
't in edifia de Ia 1805, in ltt- de,,n ali pus m6na,,, se giseFte,,nu M-ati prins,,.
'r In edifia de la 1805, in loc de ,,si se implineasci scripturile,,, se giserte .,si se
plineasci scripturile".
t'in cdifia de la 1805, in lc,,-: ele,,ucenicii", s(,gisr,tte
,,ucenicii toli,..
" in ediyia de la 1E05, in k'c de ,,il urma", sc gisL.gte ,,mergea dupi E1,,.
'^ in editia de la 18{15, in loc de ,,ca si vadi sfirgitul", se gaseste ,,si-l vadi sfAr9itul,..
i,\LcL th.\ st,l\ ll\'A\ct 'Llt DIl I .{ \1..\t LI
I EI Crpih,lul 2ar -.101

25,59-r:0": Iar arhiereii, bitrinii 9i tot sinedriulin ciutau mirturie

mincinoasi impotriva lui Iisus, ca si-L omoare . ( 6A ) 9i n-au gisit, degi
veniseri mulli martori mincinogi:".
l:(,. i9l Psaltn 26, 16; 3.1, 1.1 / Marcu -14,55 ()6, 60') Dcuteronom 19, 15 18 / 3 l{exi 21, I3 /
2l / \larcu 1{, 57 / Faptele Apostolilor 6, 1l l3
Psilm 26, 16; 3.1, l1; 93,
il duc p-rc Iisus la Caiafa - cici
acesta era arhiereu al anului .rccluia -,
urrclc;i ccilalli pctrcceiru noaptea, nerrLirrcind ci atunci Pa;;tilc, ci agtcptind
sii-L omoartr pe Domnul ;i cilcinr.l Lcgea (.lonil i8,28). Caici Dornnul ;r
minc;rt Pa;tile in vrcrnca cc.r lcgiuiti, iar ei rrurnai ca si-L omoarc pe
Flristos, nr,i baga so.rm.r nici tie Legc.
urmi insi au venit doi si au spus'"': (61t Acesta a
2t,, b)t'-(',1": Mai pe
zis: Pot si dirim templul lui Dumnezeu gi in trei zile si-l clidesc. (tj2,
$i sculindu-se, arhiereul i-a zis: Nu rispunzi nimic la ceea ce mirturisesc
acestia impotriva Ta? (6.31 Dar Iisus ticea. $i arhiereul I-a zis: Te iur pe
Dumnezeul Cel Viu, si ne spui noui de egti Tu Hristosul, Fiul lui
Dumnezeu. f6.1) Iisus i-a rispuns: Tu ai zis.
ilh, Matei 27,40 / Marcu 1{, 58 60 / loan 2, 19lltj. 6-l) Levitic 5, I / 3 l{esi 22. I61
r;21
Isaia 53, 7 / NIatei 27, 12 / i\larcu
.l{, 61/ Lncd22,67 /Erptele ,A.postolilor 3, 32 3i
Cu .rcler arnt, lceiti.r au fost martori mincirrogi, cici Donrnul llristos
n a zis ,,pot si tliiriim", ci ,,dirimafi" 9i n-a zis ,,tcmplul lui Dunrnczctr",
i" in
e.litia.le la 1E05, ir loc tle,,sinedriul", sc glselte,,sfatul". Sinedriuls.ru ,,nr.rr',.,1e
sfrt" r'r;t ct'l mai inalt for cle judeclti al iudcilor, cu sedirrl in lcru:rLul lu r rc.rn..r
Donnului Hrrstos, sinedriul era al(itult tln 7l .ie rncmbn. int.rra claLi, sint'r.lritrl a lost
organizat tlupi robi.r babilonica. \lemL.rri lui proverrr'.tu cin trtl a.tteg()nl \.ru ,-last. I'n ni.t
er.r ce.r a arhrereilor (saducheilor) sau.i capetcniilor prcoliior - c,i;eir ai it,lor'li Je
i.lnrilii pr('olclti, dintrc care se,rlegt'ari rrhicreii. A dou.t clasi era ct'.r .r lt'giLrrtr.rrilor;r .r
c,lrtur.rrikrr apa zi;ii ,,rabi" (duttre cirtur.tri s('p.rr(,ci era;i \rcoclin.r hirrr j, I iIi .\
tr('ia clisi crau ,,b;rtrinii pc'porulrri" s.ru cipetcrriiL: popen-1lui. c.rrc er.ru c.rpti prrl. r-
p.rlclor fanrilii clin Ierr.rsalim si dinafara ti eratr reprezt'nt.rrlii ,,eclrii ntrbjlinu l.lirrtle
ac( itia se p.ire ..r iicea parte ti Josif rlin i\rimatcc.r - r\lalci 2i, l/ 59). ,,\rhrt'reir np.lrlrnr'.r Lr
partidei srduchcilor, ill ..rrturarii, p.rrtidci iariseilLrr. \tr se ;tit cart' era ntrmalul
urcrnbrilol .rccstor clase, irr alcatuirc.a shedriulr-ri; se'cuno.rtte,.loar, ca erarr it), l-,lu>
arhierr.'ui arrului, c;u! fi prezidn. A;aclar, rnembrii sint:driuluier.rtr arhiert'ii 5i prr.olii s.ru
saciuclrt'ii, i.rrisr,ii, cartLrr.rrir ;i b.itr,lnii [rop()rLrlui. Sinec]riul jticleca abatcrilc 5i rnnrllr.
ci'[' n].lr gr.rve ii ]rlltc.l a()n(linln.l ahiar Ia no;rrto,.-rs.r cum arL ficrLt cu DomrrrLl I lrjslL ':.
pe (iarc intii L a jrrtlec.rt, L a condamnat gi .r cerut apoi lrri Pililt ri\tignir('.r l-trr. Silcdr iLrl
.onstrtrr.r, Lie.i, nr.rrc.r tor!; a Ireolrmli, c.rrc plin el 5i prin aut()rrtnie.r 5n llne.l nr.r'.1
ruLlt'ili,rin:uprrrtert'aformaliaI-egii(l)iclitrrrrrrir/N,,rrlrrilLsl,rrrr'iri,erl.cit,pp J7o iisr
i" Irr cclilia de la lt05, r'ersetul 60ri tsto: ,,Si multe mirturii mincinoasc viind dc
fali, nu au aflat".
" In c.rliii.r .ic l.r 1Sl)5, in k,c .lt' ,,insi au venit doi gi au spus", se gist'yte ,.viind
doui mirturii mincinoase, au zis"
J02 Capitoiul 26 SFANIL-L TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

ci ,,templul acesta" - adica trupul Sdu -;i iardgi n-a zis ,,il voi zidi" , ci ,,il
voi ridica" (loan 2,19). Deci, este vddit ca martori mincinogi au fost, fiindcd
unele a spus Hristos gi altele zic ei cd a zis [Domnul]. De acee4 vdzAnd cd
adunarea gi judecata lor este firidelege lnelegiuitA], ,,Iisus ticea". Cdci
pe cei care nu i-au plecat minunile, cum i-ar fi plecat rdspunsurile Sale?
Iar arhiereul, voind si-L arunce pe Domnul in hul5, intreabi: ,,Egti Tu
Hristosul, Fiul lui Dumnezeu?", pentru ca de va zice: ,,D4 Eu sunt Fiul
lui.Dumnezeu", ca pe un hulitor si-L osAndeasc5, iar de Se va lepid4 pe
El Insugi s.i-L aibd martor impotriva Sa-
Dar Domnul, Cel Care pe cei inlelepli intru me9tegugirea [infelepciunii]
lor ii prinde (lou 5, '12-73; L Corinteni 3, 19), rdspunde: ,,Tu ai zis" , adicd
,,gura ta a mirturisit cd Eu sunt Fiul lui Dumnezeu".
26,64t': $ivdspun inci6l: De acum veli vedea pe Fiul Omului gezAnd
de-a dreapta puterii 9i venind pe norii Cerului. (25, 6.1'') Psalm 109, 1 /
Daniil 7, 13 / Matei 76,27 I M^r.li74,52 I Luca 22, 69 I loan 1,5\ 6,62 I
Faptele Apostolilor 1, 11/ Romani 14, 11 / 1 Tesaloniceni 4, 16 / Apocalipsa 1, 7
Din proorocia lui Daniil le vorbette lot ca acela zice: ,,pe norii Cerului
vcnea cineva ca Fiul Omului" (Daniil7,1.3). $i pentru cd Il socoteau pe El
c.i cste ingeldtor, fiindcd Se arita in chip smerit, le spune: ,,Md veli vedea
atunci, cu putere venind gi pezAnd impreund cu Tatdl", cdci,,putere" aici
pc [cea] a Tatilui [o] zice. Si nu de pe pamant, ci din Ceruri va veni
IN'l6ntuitorul Iisus Hristos].
26, 65-56: Atunci, arhiereul qi-a sfAqiat hainele62, zicAnd: A hulit! Ce
ne mai trebuie martori63? Iati acum afi auzit hula Lui. (66) Ce vi se pare?
Iar ei, rispunzind, au zis: Este vinovat de moarte6a.
l Ezdra 9, 3 / Faptele Apostolilor 14, 14
(26, 65) 4Regi78, 37; 19,7 l
(26,66) Levitic24,76l lercmia 26,77 lll{arcru74,6 | loai79,7
Era obiceiul la iudei ca atunci cAnd venea ceva nenAddtduit asupra
lor, si-gi rupd [sfAgie] hainele. Deci, gi Caiaf4 ca pentru o oarecare arAtatA
[adeveritd] huld, face aga ca sd ingele poporul gi si-i arate ci greu a hulit
IDomnul] gi astfel si-i sileascd pe ei sa spuni ci [El] ,,Vinovat este morfii".
Insd, cunoagte [in]elege] gi cI rupAndu-gi Caiafa hainele, semn s-a fecut
pentru sfarlitul preoliei Legii celei Vechi.

or
in edi;ia de l;r 1805, in ioc de,,9i vi spun inci", se gdsegte,,insi zic voui".
o?
in edifia de la 1805, in loc de,,9ia sffuiat hainele", se gdsepte ,,9i-a rurnpt hainele sale".
63
in edi;ia de la 1805, ir.r loc de,,martori", se gSseite ,,alte mirturii".
61in edigia de la 1805, in loc de,,Este vinovat de moarte", se gdselte
,,Vinovat este
mortii".
TALCUIITEA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul26

in obrazul Lui, bitAndu-L cu pumnii, iar unii Ii

26, 67-68: Si au scuipat
dideau palme, (68) zicAnd Proorocegte-ne, Hristoase, cine este cel ce Te-a
Iovit. (26,68)Psalm27,7llsaia50,6;53,3/Marcu14,55/Luca22,63-65lloa 79,3
Dupd ce L-au osAndit, au sdvArgit asupra Lui cele de ocari gi L-au
ba$ocorit, acoperind cu haind fala S4 precum alt Evanghelist zice (Marcu
14, 65; Luca 22, 63-65). $i pentru cd Il aveau [socoteau] ca pe un Prooroc,
pentru aceasta Il gi batlocoresc intru acest chip.
26, 69-75:larPetru gedea afari, in curte. pi o slujnici s-a aproPiat de el,
zicAnd: $i tu erai cu Iisus Galileianul. (70) Darel s-a lepidat inaintea tuturot
zicAnd: Nu gtiu ce zici. (71) $i iegind el la poarti, l-a vizut alta 9i a zis celor
de acolo: $i acesta era cu Iisus Nazarineanul. (72) $i iariagi s-a lepidat cu
jurimAnt: Nu cunosc pe Omul Aeesta. (73) Iar dupi pufin, apropiindu-se
cei ce stiteau acolo au zis lui Petru: Cu adevirat 9i tu egti dintre ei, cici 9i
graiul tiu te videgte. (74) Atunci el a inceput a se blestema gi a se jura: Nu
cunosc65 pe Omul Acesta. $i indati a cAntat cocogul. (/5) $i Petru 9i-a adus
aminte de cuvAnful lui Iisus, Care zisese: Mai inainte de a cAnta cocogul, de
trei ori te vei lepida de Mine. Si iegind afari, a plAns cu amar.
(26,69) Marcr74,6G67 I Llo.ca22,s5-56lloan18,7G77 (26,70) N{arcu 14, 68 / Luca 22, 57 /
loan18,17 (26,7'l) Matctrl4,69 I L1r.a22,58 (:5, 72) Marcu 14, 70 | Lnca 22,58
(26,73) tsde.dtoi72,5-61Marc1r14,7o lLuca 22, 59 / Ioan 18, 25-27(26,74) Marcu74,71 |
Luca 22, 60 / Ioan 1E,25.27 (26,75) Marc\74,72lLuca 22,67-62 | loan \3,3q 78,25-27
Petru, fiind biruit de nemirginiti frici, uitd figiduinlele gi slujegte
neputinlei celei omenegti ca gi cum ar fi fost mort de fricd [spaimd] gi nu
gtia ce zice.
Dar gi dupd inalta inlelegere, cunoagte cA Petru este vddit de ,,slujnici"
- adicd de neputinta cea omeneascd -, aceasta fiind mici gi in rAnduiali
de slugi, pAnd cAnd, ,,cAntAnd cocogul", este adus el intru simlire. Iar
,,cocog" este cuvantul care nu ne lasd pe noi a ne lenevi gi a dormi, ci zice:
,,Privegheali [9i vE ruga]il" 9i ,,degteapti{e cel ce dormi [9i te scoali din
morli 9i te va lumina Hristosl" (Matei 26,41; Efeseni 5,14). Deci, de cuvAnt,
ca de un oarecare ,,cocos" fiind degteptat Petru, ,,a iegit afari" din ,,curtea
arhiereului" (Matei 26,58,) - adici din inchisoarea minfii celei intunecate
- pi ,,ie9ind" dintru nesimlire, ,,a plAns cu amar". Cici, cAt a fost in ,,curtea"
minlii celei intunecate nu plAnge4 pentru cd nu simle4 iar dupd ce ,,a
ie9it", :;i-a venit intru simlire.

55ln edi;ia de la 1805, in loc de,,Nu cunosc", se gisegte ,,Nu gtiu"

l0l

Captrolur 27
Iistts itt'tintea lui Ptlnt. ludtt se sptlttzurd. lisus si Bardba.
/i-srrs r/n t sptt tlt()tlrtc. Biciuiren. bntjocortrca. rn>tignirea, tnoorter:,
i t t n tor n t in t oret si o ttztt tno r n fi rt t tLI t t il

'1-2:
27 ,Iar ficindu-se dimineaf i2, tof i arhierii 9i bitrinii poporului
au linutr sfat impotriva lui lisus, ca si-L omoare. (2) $i, legAndu-L, L-au
dus si L-au predat dregitorului Ponliu Pilatl.
fl;. l) Psalm 2,1 2 / Miheia 2, 1 / M,rrcu 15, 1/ Lucn 22,66;23,11
Ioan 18, 24 f-2;, 2) Matei 20, l9 / Marcu 15, 1 / Luca 23, t / loin 18, 28
\-ezr cum cliavolul i-a stipAnit pe krli, plectindu-i la ucidcre, in zile
accstea Ialc Pa;;tilor] intru care se cuvenea sd aducd jertfe gi prir,oase pentru
alkr piicatc. ii era trebuinli de sfinlenie 9i cur.l|ie? Iar ei gi Il ,,leagi" 9i Il
,,duc" [pe Domnul] la Pilat care era din Pont', insi fiind supus romanilor, a
fost tnrtris sii fie ,,dregitor" al Iudeii. Deci i L-au ,,dat" pe lisus lui Pilat ca
pe r.rn rizvrititor, gi ca gi cum ar fi cugetat impotrila impiratr.rlui ICezarului].

27, .3-5: Atunci luda, cel ce L-a vindut, vizind ci a fost osindit', s-a
ciit si a adus inapoi arhiereilor 9i bih6nilor cei treizeci de arginli, (4)
zicind: Am gregit vAnzind singe nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne privegte pe
noi? Tu vei vedea. (5) $i el, aruncind arginlii in templu, a plecat gi,
ducindu-se, s-a spinzurat. f.2;. Jr N'latei 26, 1.1-15 /2i, i) lnlelepciune 2, 13
| 27,5)2 Regi 17,231 leremia 32,7 | Zaharia 77, 13 / Faptele Apostolilor 1,18
^
In urm.i, luda igi dd seama Ipricepe] ce-a f.lcut pi se ciiepte, dar nu
bine [sc ciiegtc]. Pentru ci a se prihini [invinuij pc sine este bun lucru,
dar a se spinzura, dr;ccsc. Ci nesufcrind oc.irile ccle de pe urm.1, se lipsegte

I ln tditia dt'la i805, titltrl capitolului este: ,.PL,rl,'r tLuct'rtLi liri Hristtts lLt Ptlat Llut
Pofll Pt,rtru lrrrlc cc s-rr cdiL. Pcntru judecata, ocnrn, ltdluiu, nwtcilc ;i nisli,qrircrl L)otn;ttlui
Petttrtt xrtrct trulului Datniuluisri sc introapc. Pctttru strdlrit tttrtnttritttultti" .

: in t'di1i.r de la 1805, in loc c1e,,iar ficindu-se dimine'afi", se giseite,,iar daci s-a

f;cut ziui".
' in e'di;ia dc la 1E05, in loc de ,,au linut", se gisegte ,,au ficut".
'in e.1i;ia cle l.r 131-15, in loc de,,Ponliu Pilat", st gisc5te,,Pilat din Pont".
'Pilat din Pont er.r originar din pontul r\siei N'[ici, r fost guvern.rtor roman a] Iuelcii
irltre lnii 25-3{i, in re rne ct la l{oma er.r imp.irat 'fibcriu (t.4-j7). Pontrtl era un.l dilrtre
"
pro!inciile Asiei Nlici, situiti intre llitinia, Clilatin Capaclocia, Nlica Arrnenrc 9r ]! art'.t
Neagri sau Pontul Euxin (L)iclrt'rrcrrrl Norr/rriT.sltt rcnl, ed. cit., pp. 397, {0q).
" in cdilia de la 1805, in loc,:le ,,osAndit", se g.iseite ,,iudecat spre moarte".
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI C.:pitolul 27

pe sine de viate, trebuinli fiind sd licrdmeze Isa-Fi plangi pdcatui] 9i sd-L

imblAnzeasci pe Cel pe Care L-a vAndut.
Iar unii zic ci Iud4 fiind iubitor de argint, a crezut ci el va dobAndi
bani de la iudei, vAnzAndu-L pe Iisus, dar ci Acesta nu va fi omorAt, ci va
scepa de iudei, precum de multe ori a scdpat (Luca 4, 30; loan 8, 59). Dar
atunci, v5zand cd a fost judecat gi osAndit la moarte, ,,s-a ciit", fiindcd nu
dupi cum a socotit el s-a petrecut lucrul; de aceea s-a gi spAnzurat, ca si-L
apuce pe Hristos in iad gi rugAndu-L, si dobAndeasci mAntuire. Insi sa
gtii ci gi-a pus gtreangul de grumaz, spAnzurAndu-se de un copac, insi
plecAndu-se copacul, [Iuda] a mai trdit pe urmi, Dumnezeu vrAnd si-l
pizeascd pe el sau spre pocdinli, sau spre pildi gi rugine. Cici spun Iunii]
ci a cizut in boali de idropici, incAt pe unde trecea cu lesnire o clrufd, el
nu putea si treacdT; apoi cizAnd [el] cu fafa in jos s-a spintecat, adici a
cripat, precum [SfAntul] Luca spune in Faptele Sfinlilor Apostolilor (1, 18).
27,6-10: Iar arhiereii, luAnd banii8, au zis: Nu se cuvine si-i punem in
vistieria templuluie, deoarece sunt pre! de sAnge. (7) $i linAndl0 ei sfat, au
cumpirat cu ei Tarina Olarului, pentru ingroparea striinilor. (8) Pentru
aceea s-a numit farina aceea farina SAngelui, pAni in ziua de astini. (9)
Atunci s-a implinit cuvintul spus de Ieremia Proorocul, care zice: $i au
luat cei treizeci de arginfi, prelul celui prefuit, pe care L-au preluit fiii lui
Israil, (10) gi i-au dat pe farina Olarului, dupi cum mi-a spus mie DomnulI.
(22 8) Faptele Apost olilot 1,79 (27,9) letelr.ia32,9 | Zahaia17,72-73
,,Corvana" numeau ei vistieria care se afla in templu, intru care puneau
darurile cele ce se aduceau lui Dumnezeu. Si vezi cum Dumnezeu i-a scos
din mingi [i-a innebunit] pe dAngii, ca sd se vesteascd [,,pAni in ziua de asGzi"]

7
Adici atit de mult s-a umflat incat nu putea trece prin locul prin care ar fi trecut
lesne o ciruj;.
3ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,banii", se gesette
,,arginfii".
" In edilia de la 1805, in loc de ,,vistieria templului", se gisegte ,,corvana".
ro
in edigia de la 1805, in lcr de ,,!inAnd", se gasette ,,ficind".
'r [1805] Zigaben spune cA aceast; proorocie nu se afli in cartea lui Ieremia care se
citegte indeobgte, ci in cea ascunsi de citre iudei, Inci este cu putinte ca aceastd proorocie
sd fi fost scoasd din carte din pizma gi rdutatea iudeilor, precum ti la alte cuvinte Fi
proorocii ale Scripturii au ficut. In. e.] Pentru nota agezate aici de Cuviopii Gherontie 9i
Crigorie vezi gi Eutimie Zigaben, Tdlcuirea Psaltiii,lapi, 1850, pp. 24-26. Aceasta carte a
fost tradusd in greaca noud 9i imbogiliti cu numeroase note de catre SfAntul Nicodim
Aghioritul, cel care ne spune cA prin nepurtarea de griie a iudeilor s-au pierdut cirlile a
opt dintre P rooroc i. Thlcuirea Psaftiii a fost tradusd in rornAnegte de vrednicul de pomenire
Mitropolitul Veniamin Costachi.
 Capitolul2T SFANTL'L TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BUI-CARIEI

voinla [voia] lor cea vArsdtoare de sange? Cdci ,,pAni astizi" se numegte farina
aceea ,,Tarina Singelui", incAt tofr sA pomeneasce uciderea Domnului.
Cunoagte inca Fi aceasta: c.i gi la iudei atat era de cinstitd iubirea de
strdini, incat pentru ingroparea lor se cumparase locul acela. Deci, sd ne
rugindm noi, cei carora ni se pare ca avem viala mai de sivArpit [desd-
vargitd], iar pe strdini ii trecem cu vederea.
iar,,prelul celui preluit", adicd al lui Hristos, al Celui Care este
nepretuit, insi,,L-au preluit fiii lui Israil", adicd,,preful" Lui l-au pus
fiii lui Israil, fdcAnd ei tocmeale cu Iuda si-i dea ,,treizeci de arginli".
27, 11-14: Iar lisus stitea inaintea dregitorului. fi L-a intrebat
dregitorul, zicAnd: Tu egti regelel2 iudeilor? Iar Iisus i-a rispuns: Tu zici.
(12) $i la invinuirile aduse Lui de citre arhierei 9i bitrAnil3, nu rispundea
nimic. (13) Atunci I-a zis Pilat: Nu auzi cAte mirturisesc impotrivar{ Ta?
(?4) $i nu i-a rispuns lui nici un cuvAntrs, incAt dregitorul se mira foarte.
(27,11) Matcn 75,2 / Luca 23, 3 / Ioan 18, 33, 37 / l Timotei 6,13 r27,12)Psalrn37,73-74 | lsaia 53,7 |
Matei 26, 63 / Marcu 15,3 / Luca 23, 9 / Ioan 19, 9 (2;, 1-l) Maicu 75,4 (27, 11)Marcu"l5, S
A fost adus [Domnul] la Pilat, ca gi cum ar fi fost pArAt pentru vreo vind
impotriva stdpAnirii. Drept aceea Il gi intreabi [Pilat] pe Dornnul dacd S-a
sculat impotrivi IS-a rdsculat] gi daci S-a ispitit si impiri]eascd peste iudci.
Iar Iisus ii rdspunde: ,,Tt zici", dAnd rispuns preainfelept, cici nici nuzice
,,nu sunt", nici ,,sunt". Ci aga se poate infelege: ,,Sunt precum zici", dar gi
aga: ,,Nu Eu spun aceasta, ci tu zic|" .lar altceva ,,nimic n-a rispuns", cici
vedea cd fdri de socoteali era judecata ce I Se ficca. Deci, ,,se minuna" [,,se
mira foarte"l Pilat de Dornnul, intAi pentru ci El nu biga searna [nu Se
temea] de moarte, iar apoi cum [El], cuvAntircf fiind 9i avAnd milioane
[sumedenie] s.1 puni inainte spre rispunderer6, ,,nimic n-a rispuns", ci pe
cei care-L invinovilear-r ii trecea cu vederea.
Deci ne invdfim 9i noi de aici a nu spr-rnc nimic [in ap.irarea noastri],
daci cu nedreptate suntem judecafi, pentru ca si nu stirnim mai multi
turburare, nici sd nu ne facem pricinuitori de mai multd osandire celor ce
nu asculti rdsounderile Irisounsurilel noastre.

': in edigia de la 1805, in )oc de,,regele", se gise$te,,irnpiratul".

rr irr edigia rle la 1805, h loc de ,,9i la invinuirile aduse Lui de citre arhierei
9i
bitrani", se gaseite,,gi cind il cleveteau pe El arhiereii 9i bitrAnii".
r{ in edi;ia de Ia 1805, in loc de
,,impotriva", se giseite ,,asupra".
I5 ln edifia de
la 1805, in lcx de ,,nici un cuvint", se giseite ,,nici spre un cuvant".
16
Domnul avea ,,milioane" de rispunsuri 9i cunostea ii cunoaFte totul in chiP
desiYArgit ca un Ziditor al tuturor celor vizute ti nevdzute. Deplir ii cunogtea pi pe cet
care atunci erau de fali gi il iudecar-r spre noartc, insA taccrea Lui nu o poate judt'ca nimeni.

!t' -
'iALCUIIit;A Sl;lVl El t \,ANCl IELII I)F. I-.\ \'1r\1 l:l ( al.,ik)1lrl l;

27, 15-1E La sirbitoarea Pagtilorr;, dregitorul avea obiceiul s;

elibereze mullimiil'un intemnilat pe care-l voiau. (7 bl Si aveau atunci un
vinovat vestit, care se numea Baraba. (17) Deci, adunati fiind ei, Pilat le-a
zis: Pe cine voili si vi-l eliberez, pe Barabar'' sau pe Iisus, Care se zice
Hristos? (1E) Cici gtia ci din invidie2r L-au dat in mina lui.
r:i.i5tMnr(u15,6/Luca23,17lloan18,39127 16/l\tircu15.7/Luc,r23,1&19'::. l;rltatei21,11/
Ilarcu 15, E-9 / Luca 23, 1E-19 / Ioan 18,39 JO li,', lo'r trIatei 21, t1 /'Marcu 15, l0
Pilat se silea sd-L slobozeasc.l pe Flristos cu toatc ci ficea aceasta rnai
cu moliciunc.lecet i se cuvenea, cacir sc c;rde.r lr,ri s.r ste.r inlpoiliv; pentru
adevirrr.
Deci, int;li L-a intreb.rt pe Dornnul: ,,Nu auzi ce mirturisesc acestia
asupra Ia?" Sr a intrebat pentru ca, rispunzAncl Hristos, si aib.i pricini de
a-l- siobozi pe Dirrsul, I)ar, de .,'reme ce l)onrnul n-a raspuns, fiindca gtia
cu rrdevirat c;i, chiar do va rispunde, nrr va fi slobozit, l)iiat treco l.r alti
calc;i aleargi de aicr la obiceiul Pagtilorl gr r-rumai cd n-a zis itrdeilor:
,,Dircd nu voifi si-L slobozi!i ca pc Lln ncr inrrvrt, nric;rr ca pe un osindrt
diruili-L pe Ei praznicu1rri". Caci, cum .rr fi socotit l)rlat ca vrl cerc si fio
rastignit Iisus Cel nevinor at, iar pe tilh.rn-rl ccl vestit il vrrr siobozi? Deci,
;tiirrd ci Acesta nu estc vinor'.it, ci e>tc Ipc nctlrept] zavistuit [dc rr-rdei],
dc acee.r ii intlcabii Ipe cirre vor si-l elirr.ri.rsca pr.rznicului, r-r-ll.
'hrbozinc]
Drcpt aceea dc aici se vcde c;i [Pilat] err moaie, ciici st: LuvuneJ ]i sc )i
prinrcjcluiasci pentru ltrcrul cel br,rn. Dc aceca gi vlt'clnic elt,os.irrcliro cste,
ca unul care. a .rconerit adtvirul.
lar ,,Varava" ie tilcuicgtc ,,fir.r a1 tatalr-ri", c;ici ,,r ar" ilrsc.rrnna ,,iiu",
i.rr ,,avva", ,,tati". Dcci, iutleii.rr-r ccrut p(' fiul tat.ilLll krr', aclica al
cli.r vollr ltri|, i.rr pe I Iristos L-arr ra s trgn it. irrca ri f,ina rcrr n i, c1t' fiul tatiiui
1or, c1e sc lipesc Ialip-rt:sc], iar tlc l lristos sc 1t'ap.idai.
'\r'rtihrist
'hr e(lifir dt,
la 13t)5, ir loc dt ,,la sirbitoarea Pastilor", st t.is{ )tc ,,iar la Praznic"
'in ttli;ia Jc Ir lSl)5, in loc clt' ,,si elibereze mullimii' 5c t.r5,-it(, ,,s.i slobozeasca
norodului ".
:' in cditi.r.ir. l.r l,\()5, ur loc dr,,si vi-l eliberez, pe Baraba . se ga:t;tc .,si vi I
slobozesc, pe Varava '
' Lr e.liii.r tlr'la lstl5, in loc tlt ,,din invidie", sl q.r\e)rr ..pentru pizmi' .

-i ,\rlrc.r s,i scoata ia lumina arler irul ;i s.i fic poirilnrc nedrcptiilii.

'\tlici Iril.rt inc('.lrc;r.rlt:r c.rlr:i le a.luce irarntt,L,bicr,rrrl Pr:trlLrr.

r'\lintr-rjtorr-rl Illisios lt'-r sptrs f.rliserlor mal inarnt( \'lfnrc: ,.Voi sunteti din Lrtil
vostru, di.tvolul si vreti s.i faccti poltele tatilui \'ostrrr Iil, de lr inceput, n fost ucigitor
de oameni gi nu n stilt intru adevir, pentru ci nu este adevir intru el. Cind griiegtt'
minciuna, griieste dintru ale sale. cici estc mintinos 5i tairl mill.junii' t/,r,rrr f -li:
.108 .l.]|I9\'l 27 ___lFAiiry!
27 ,79-26: $i pe cind stitea Pilat in scaunul de iudecati, femeia lui i-a
trimis acest cuvAnt: Nimic si nu faci Dreptului Aceluia. ci mult am suferiFr
azi, in vis, pentru El. (20) insi arhiereii ii bitrinii au af ifat mulfimiler5, ca
si ceari pe Baraba, iar pe Iisus si-L piardi. (21) Iar dregitorul, rispunzAnd,
le-a zis: Pe cine din cei doi voili si vi eliberezz"? Iar ei au rispuns: Pe
Baraba. (22) Si Pilat le-a zis: Dar ce voi face cu Iisus, Ce Se cheami Hristos?
Tofi au rispuns: Si fie ristignitt?7 (23) A zis iarigi Pilat: Dar ce riu a ficut?
Ei insi mai tare strigau 9i ziceau: Si fie ristignitl (2q 9i vizind Pilat ci
nimic nu folosegte, ci mai mare turburare2s se face, luAnd api 9i-a spilat
mAinile inaintea multimii, zicind: Nevinovat sunt de sAngele Dreptului
Acestuia. Voi veti vedea. (25) Iar tot poporul a rispuns 9i a zis: Singele
Lui asupra noastri gi asupra copiilor nostril (26) Atunci le-a eliberat pe
Baraba, iar pe Iisus L-a biciuit2o si L-a dat si fie ristignit.
(2i, 19 ) F acete &,5 (27, 20) Psalrn 21, 12 13 /M:rcu 15.1.1/ Luca 23,18/lorn 18.40 /
Fap tele Apostolilorfl7, : 1 -lr ) in lelepciune 2. 20 / Ma rcr.r 15, *'14 t Luca 2i,17j3 l loan 18,39
3, 14
a2l,21) Deuteronom 19,70;27,6ILuc 23,24(22 25) Deuteronom 19,10 /zReg'7,76 /3 Reg)Z32 |
Psalm 10E, 14 / Faptele Apostolilor 5,28 (27, 261 ls.ria 53, t6 / Mrrcu 15, 15 / Luci 23, 25 / Ioan 19, 1, 16
O, mrnunc! Fiind judecat cle Pilat, infricoga Domnul pe femeia lur gi nu
Pilat vedc visul, ci femeia s;u lar aceasta s-a ficut sau pcntm ci era el nevredrric,
sau pentnl ci nu ar fi crezut, sau poatc chiar de ar fi crc'zut, s-ar fi pirut cd
indreptilegte pe Domnul. inci poate ar fi tacut de ar fi I'izut visul, ca pi ccl
care era judecitor. Si lucru al proniei estc vislrl ti nu s-a fdcut pentru ca si-L
slobozeasci pe Hristos, ci ca sd se mAntuiasci femeia fiui Pilat].
$i dc ce nu L-a slobozit? Pentru ci nu e'ra firi primejdic pentru Pilat
si-L slobozeasci, cici Domnul era clcvetit cd umbld si Se fac.l impdrat.
Insi s-ar fi cuvenit ca Pilat sd ceari dovezi: daci a adunat ostagi, daci Fi-a
ficut armc, dar el ca un utor ti nlolatic, se plcaci [a minciunile iudcilor].
De aceea rrici nu este nevinovat, de vreme ce pe cel vestit in r.lutate il di lor,
iar pentru llristos intreabi: ,,Dar ce voi face cu Iisus, Ce Se cheami
Hristos?" $i astfel ii face pe iudei stipAnitori ai judecilii, degi Pilat cra dre-
gitorul 9i ar fi putut si-L rApeasci pe El precum a ficut comandantul cohortoi
r1
In edilia in loc de,,am suferit", sc gisettc ,,am pitimit".
dc. la 1605,
r5
in cdi;ia de la 1805, in I()c de ,,au afelat mulfimile", se gisette ,,au plecat mul-
timile".
" in cdi;ia de la 1805, in Versetele 21 9i 26, in loc de ,,eliberez/eliberat", se giscltc
,,slobozesc/slobozit".
'lr in edilra cle la 1805, in versetele 22-2.1, in loc de ,,Si fie ristignit!", sc gas('tte,,Si
se ristigneascil"
r'in e.digia dc la 1805, in lc,e- de ,,mare turburare", se giseFte ,,mult; gilceavi".
:'il] t'clilia dc la 1f105, irr loc dr.,,biciuit", se gis!.9te .,b;tut".

t
TALCU]REA SFI\"TEI EVANCI IFLI] DE LA MAI.EI Capitolul 27 -10c)

cu Pa\.el (Fdptelc Apostoliktr 21,30-37).Iar ei zic ,,Sd se ristigneascil", r'rAnd nr.r

numai ca si-L omoare, ci gi vind rea [osAndd de necinste] sd aducd asuprdJ,
pentru ci Crucea era mturcd fchinuire gi moarte] hotirAti celor riir".
Iar Piiat ,,9i-a spi!at mAinile", ca pi cum s-ar fi aritat pe sine ci este
curat de spurcdciunea nedreptilii, dar riu socotea acestea, caci degr L-a
numit ,,Drept" pe Iisus, L-a dat pe El ucigagilor.
Iar ei [evreii] prirnesc asupra lor munca [osAnda gi blesternul.] pentru
omorirea lui Hristos, [munci] care i-a gi ajuns pe ei, romanii aducArrd
pierzarea lor 9i a fiilor lor. inci gi astizi evreii, fiind fiii acelora care L-au
omorAt pe Domnul, au ,,asupra" lor sAngele Lui, cici pentru necredinfa
lor in Hristos, sunt ei gonili [prigoni]i] de tofi gi nici o indrizneald nu au
ei fafi de prigonitorii lor, tocmai din aceastd pricind3r.
Iar Pilat a poruncit si iie ,,bitut" Iisus, ori fdcindu-le hatArul ir-rdeilot
ori ardtAnci ci gi el [Pilat] l-a osAndit pe DAnsul, pi nu om nevinovat voiau
ei si rdstigneasci, ci unul plin de necinstc ti ocard. Deci, s-a implinit gi
cuvAntul: ,,Spatele l-am dat spre bitii [9i obrajii Mei spre pilmuiri 9i
fala Mea nu am ferit-o de rusinea scuipiriiorl" (lsnin 50,6),
27 , dregitorului, ducind ei pe Iisus in pretoriu3z,
27-30: Atunci ostagii
au adunat in jurul Lui toati cohorta3s, (28) 9i dezbricAndu-L de hainele
Lui, I-au pus o hlamidi rogie. (29) $i impletind o cununi de spini, I-au
pus-o pe cap 9i in mina Lui cea dreapti trestie; gi, ingenunchind inaintea

:J'rAdici pentru cei invartogali intru m.rli rdutiti ti fir;ldelegi.

rrlar Sfintul Ioan Hrisostom zice: ,,Atunci cind iudeii au pronuntat sentinfa asupr.r
lot atunci Pilat a ingicluit si se faci voia lor. UitS-te ti acum cat e de mare nebunia lor!
Atat de mare e furia lor, at6t de cumpliti e pofta lor cea rea cd nu-i iasi deloc si vadi ce
trebuie si faci pi ce nrr. !'rcfi sd Vi blestemati pe voi inlivi? Blestemafi |i! Dar pe'ntru ce
mai aclucefi blestemul gi asupra copiilor vo;tri? Cu toate erceste4 iubitorul de oamenr
L)umnezerr n-a intdrit sentinfa pronunlati de ei, nu numai peste copii, dar nici chiar
peste ei, depi s-au foiosit de o atat de nrare furie gi impotnva lor ;i impotlir'.r copiilor lot
ci i-a prinit pi i-a invrednicit de mii ti mii de bunAtili pe aceia dintrc ci gi dintrc. copiii lor
care s-au poc.iit. Dintre ei era Pavel; dintre ei, miile de. i:rcdinciopi ditr li:rusalim: "Vczi,
frate, cAte mii de iudei au crezut?" i'LtptcLe Apostolilor 21, 20) Daci unii s-au inddritllicit,
apoi pecledpsa sa ;;i-o socoteasci lor-r.rSr" (Onilii la Matai, LXXXVlll, traduccre, introducere,
indici 9i note de Irr. Dumitru Fecioru, ed.IBMBOII, Bucure;ti, i99-1, p.968).
'r Pretoriu era numirea dat;i locuinlei magistratului roman, carc cra insircilrat cu
justifia (in cazul de fati Pilat) Tot a;a se rrumca ;r palatul ocupat de un prefect sarr de un
procurator, de pildi palatul lui Irod din Cczareea (Fnpfele ATtostolilor23,35) - Diclionnnti
Noului Testatrtt!, ed. cit., p. 420.
31ln edilia de la 18C5, in lm dc giseite,,toati mullimea ostagilor".
,,toati cohorta", se
410 Capitolul2T SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Lui, igi biteau joc de El, zicAnd: Bucuri-Te, regele3a iudeilor! (30) $i
scuipAnd asupra Lui, au luat trestia 9i-L biteau peste cap.
(27,27-28) Judecltoi 9,241 Psal'r.21,,17 lMaltu 15, 16-17 / Luca 23, 11
(27, 29 30) ltd,ecAtoi 16,25 | lsaia 53,3-7 lMarcu 15,17-19 / Luca23,77lloa 79,2-75
Aici s-a plinit cuvAntul lui David: ,,Ocari celui firi de minte M-ai
dat pe Mine"3s (Psalm 38,12), cAci ostagii ,,firi de minte" fiind, [lucruri]
vrednice de ei [de starea lor] ficeau, ci L-au imbrdcat [in batjocuri] ca pe
un impirat pi I-au pus ,,hlamidi ro9ie" in loc de porfird, trestie in loc de
sceptru gi cunund de spini in loc de diademd. $i I Se inchinau Lui in
batiocuri, cici [cuvAntul],,ingenunchind" aratd inchindciunea.
Si vezi cum totchipul [felul] de ocard au sir.Argit [asupra Lui]36: fafa cu
scuipiri, capul prin cununa cea de spini, mana prin trestie, iar restul trupului
prinlrlamidd gi urechile prin cuvintele cele batjocoritoare, ocdrand ei.
Insd, degi aceia toate le fdceau in batjocurS, tu inlelege ci acestea au
fost sivArgite de Iisus gi mai cu taind. Cici ,,hlamida rogie" aratd firea
noastrd care sAngeroasi fiind gi ucigagi, a luat-o [Domnui] asupri-$i gi
imbricAndu-Se cu e4 a sfinlit-o; iar,,cununa de spini" sunt picateie care
s-a intAmplat de s-au sevarFit din pricina grijilor viefii, pe care Hristos le
pierde cu Dumnezeirea S4 cX aceasta inseamnd ,,capul" Lui. Iar ,,trestia",
este semn al trupului nostru putred gi neputincios, pe care l-a luat Domnul,
precum gi David zice: ,,Dreapta Domnului m-a inilfat pe mine" (Psalm
117,16). $i primind prin urechi ocirile, a vindecat goptirea [cea mincinoasd
al garpelui, care a intrat prin urechile Evei.
27, 31,-32:lar dttpi ce L-au batjocorit, L-au dezbricat de hlamidi, L-au
imbricat cu hainele Lui,9i L-au dus s5-L ristigneasci. (32) pi iegind, au
gisit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta l-au silit si duci
Crucea Lui. (27, 31) l'Idecitoi 76,25 I lsaia 53,3-7 | Marcu 15, 20 / Luca 23, 11 /
loan 19, 15 (27, 32) Numeri 19, 3/ Marcu 15,27 I Luca 23,26 | Ioan 19, 17 / Evr€i 13, 12
Trei Evangheligti spun cd Simon a dus Crucea lui Iisus (Marcu 15,21;
Luca 23, 36), iar Ioan spune ci Domnul $i-a dus Crucea singur (Ioan 79,17)
Deci este cu putinfd si fi fost amAndoui, adicd intru inceput Iisus si-$i fi
dus Cruce4 nevrAnd nimeni si o ducd, iar pe cale aflAndul [ostagii] pe
Simon, l-au pus pe el sa poarte Crucea
Iar tu gi aceasta invara-te, cd ,,Simon" se tAlcuiegte ,,ascultare" Deci
acela care are ascultare, acela ridici gi poarti Crucea lui Hdstos. Dar Pentru

! In edilia de la 1805, in loc de ,,regele", se gdsegte ,,inpiratul".

3s
Trimiterea facuti aici la Psalnri este rcprodusi dupd edifia din 1805.
36
Adicd tot trupul Lui cu tot felul de ociri L-au batiocorit.
'IALCUIIiE-\ SFI\TEI EVA\CHI]LII I)E I-A \1A'll:l Caprtolul 27 {11

cd Cirene era ti una dintre cele cinci cetafi [Pentapolis]3:, suni inchipuitc
aici gi cele cinci simtin care sunt silite si ridice [;i sa duce] Crucca.
27, 33-37: $i venind la locul numit Golgota, care inseamni: Locul
Cipifiniis', (31) i-au dat si bea vin" amestecat cu fiere; 9i, gustind, nu a
voit si bea. (35) Iar dupi ce L-au ristignit, au impirfit hainele Lui, arun-
cind sorti{r', ca si se implineasci ceea ce s-a zis de Proorocul: impar-
!it-au hainele Mele intre ei, iar pentru cimasa Mea au aruncat sorli. (it;i
$i ostagii, gezind, il piz"o.t acolo. (37) $i deasupra capului au pus vina
Lui scrisi: Acesta este Iisus, regele iudeiloll.
/:;, .33) Numeri 19, 3 / Marcu 15. 22 / Luca 23, 33 / Ioan 19, 17 / [vrei 13, 12
r:i, .lJ -l;l Psalm 21, 19 20; 5E, 25 I Matei 27, .l{} / Marcu 15, 22 24 I L!.a 23,31 36 I
Ioan 19, 23 f::. J6,r Matei 27, 5,1 ::..3;lMarcu15,26lLuca23,38/Lu.a19, 19
Se numea acela,,Locul Cipifinii", pentru cd spunc o preclanie a
Pirinfilor cii acolo a fost ingropat Adam 9i, precum toli intm Adarn am
rnurit, a9a irrtru i lristos se cuvenea sd inviern (Rontant 5,12,11 15,18,19;
I CLtrtrttat lS, 21-22).
inca s.i nu te turburi dacd ii auzi pe Evangheligti, zicind fNlate i]: ,,i-au
dat si bea otet amestecat cu fiere", iar Marcu ,,vin amestecat cu smirni"
(Marcu 15,23), iar Ioan ,,9i era acolo un vas plin cu olet; iar cei care il
loviseri, punind in vArful unei trestii de isop un burete inmuiat in ofet,
l-au dus la gura Lui" (lotut 19,29).Cdci, fiinci mr.rl;imca far.i rinrluitrla, unii
ficeau unelc, iar altii altele. Dcci, c cu putinli ca unul si fi aclus ,,vin", iar
altul,,otet cu fiere",
Si ir.r r-nultc feluri era savArgita pcdeapsa cu nloartea, dar I lristos cste
omorAt Iristignit] pe Cruce, pcntru ca s.l sfin]casca gi lemnul prin carc am
fost blestemali pi pe toatc sd lc blagosiovcasci [binccr.rvirrteze]: pc cclc
cereqti - care sc aratA pnn partea c1e sus a Crucii -, pc ccle de sub panrint

r: Pent.tpolisul, numit dtrpi cr-.lt'cilci orrte.rk. sale, a fost o colonir grt'aca in.\fri..r
de Nord, pe coast.l d<'r'est a [giptului.
'n Golgota este numclc evrer,:sc rl derlului sau stincii pe car('a fost ristignit Donrnul
Hrjstos. f.l poart.r nrrurelc dr' ,,Locul Capifinir", pentru ca stirrrca .rct-c.r s(.rrr.ina.Ll Lur
cap dr. on. Urrii sfur.r ci numcle rcestii i s ar fi dat pcntnr ci acolo se afl.rrL multe cap.l!.ini
dc oarneni morfi. Sfirrtul \/asile cc'l Nl,rre'zice ci lceasti tlenumirc i-.rr fi .,r.nit tlin t.rptrrl
ca - dupi o veche tradilie' iudaici - lici s-ar fi gasit ingropat capul prrimultri om, Aclan'r
\Dtctt()tlerul Norilrri Ti'sfarrtr,rti. ed. cit., p. 196).
" in ccligia dc la 1805, in lcrc de ,,vin", sc giseltc ,,otet".
'" In edilia de la 1805, in loc de ,,aruncAnd sorti", se giscatc. ,,puind sorli".
t' in edifia de I;r 1805, in kx dc ,,Acesta este Iisus, regele iudeilor", se'giseptc .,Acesta
este impiratul iudeilor".
412 Capitolul2T SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

- care se arat; prin partea de sub picioarea2 [a Crucii] - gi marginile

pdmantului - Rdsdritul gi Apusul, care se arata prin pdrlile cele de-a
curmezigul [brafele Crucii]. f,i Hristos igi intinde mAinile [pe Cruce], ca sd
imbriligeze gi si adune [a Sine] pe fiii lui Dumnezeu, cei dsipifi.
$i ,,au impirfit ostagii hainele Lui" ca ale unui om serac care nimic
altceva nu avea.
Iar ce s-a scris pe Crucea Lui, Ioan numegte ,,titln" (loan 19,19), iar
Matei ,,vini", cdci s-a scris pentru care ,,vini" [pricin;] a fost rdstignit
[Domnul], adici ca un,,lmpirat al iudeilor" gi ca un scornitor de luciuri
noi. Deci aceea ce s-a scris deasupra [pe Cruce] spre clevetire Idefdimare]
- adicd ,,impirat" -, aceastd mdrturie este credincioasi, cdci chiar de
vrdjmagii Lui a fost adusd, anume ci ,,impirat" este Domnul, Care pentru
insdgi aceasta a venit, sd-i mAntuiascd pe,,iudei". Dar, pentru ci ,,iudeii"
cei trupegti n-au vrut ca si impdrdleascd El peste dAngii, Se face impSrat
al ,,iudeilor" celor duhovnicegti - adicd al celor care se mdrturisesc -, ci
,,iudeu" se zice [este numit] cel care se mirturisegte.
27, 38-44: Atunci au fost ristignifi impreuni cu El doi tAlhari, unul
de-a dreapta 9i altul de-a stAnga. (39) Iar trecitorii il huleau, clitinAndu-9i
capetele,(40) gi zicAnd: Tu, Cel Ce dirimia3 templul gi in trei zile il zidegti,
mintuiegte-Te pe Tine insuti! Daci egti Fiul lui Dumnezeu, coboarS-Teq
de pe Cruce! (41) Asemenea 9i arhiereii, bitindu-9i joc de El, cu cirturarii
gi cu bitrAnii, ziceau: (42) Pe alfii i-a mintuit, iar pe Sine nu poate si Se
mAntuiasci! Daci este regele lui Israil, si Se coboare acum de pe Cruce, gi
vom crede in El. (43) S-a increzut in Dumnezeu: Si-L scape acum, daci-L
vrea pe El! Cici a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu6. (44) in acelagi chip il
ocirau si tAlharii cei impreuni-ristignif i cu El.
(27, 38) lsaia 53, 12 I Marcn 75, 27 I L]uca 23, 32 I loan7g, 18 (27, 39) Psalm \, 7 ; 6a, 2q 7M, 25 I
Marcu 15,29 / Luca 23,35 (27,4042) Matei26,61/ Marcu 14 58i 15,3G32/ Luca 23,3t37lloa 2,79
Q7,43)Psalm2T,S llnlelepciune 2,13,18 (27,44 Danlil3,75;6,21/ Marcu 15, 32 / Luca 23,39
Spre ocara lui Hristos, rdstignesc impreuni cu El doi tAlhari, ca gi El
si fie socotit cdlcdtor de lege, precum aceia. Iar acegti ,,doi tAlhari" au fost

r?
,,Partea de sub picioare" este lemnul pe care au fost pironite picioarele Domnului,
lemn ce poate fi numit ,,agternut al picioarelor", dupi proorocia lui David care zice:
,,inilfali pe Domnul Dumnezeul nostru gi vi inchinafi agtemutului picioarelor Lui,
ci sfant este!" (Psalnt 98, 5)
13llt edilia de Ia 1805, in loc de,,dirimi", se gdsette
,,strici".
aa
in edi;ia de la 1805, in loc de ,,coboarl-Te", se gisegte ,,pogoard-Te".
45
in editia de la 1805, versetele 41-43 sr.rnt: ,,Agijderea 9i arhiereii, bitindu-9i joc
de El, cu cirturarii 9i cu bitrAnii gi cu fariseii, ziceau: Pe alfii i-a mentuit, iar pe Sine
TALCUIREA SI--INTEI EVANCHELII DE LA MA'TEI Capitolul 27 413

chip al celor doue noroade [popoare], al celui evreiesc Ai al celui pdgAnesc,

ci amAndoui erau cdlcltoare de Lege 9i-L ocdrau lbatjocoreau) pe Hristos,
precum gi acetti tAlhari amAndoi au ficut la inceput. Insi, mai pe urme,
unul cunoscandu-L, L-a mdrturisit ,,impirat" 9i pentru aceea ti zicea:
,,Pomenegte-mi, Doamne, intru Impirifi a Ta" (Luca 23, 42). Deci intnt
acest chip [tot a9a] gi norodul cel pdgAnesc L-a mdrturisit pe Hristos. Iar
celdlalt ,,tAlhar" - adicd norodul iudeu - Il hulea.
$i diavolul a goptit celor ce ziceau: ,,Daci egti Fiul lui Dumnezeu,
pogoari-Te de pe Cruce!", ca si-L ispiteascd si Se pogoare gi si se ziddr-
niceasci mAntuirea tuturor4 cea prin Cruce. De aici se vede cd Hristos Fiu
al lui Dumnezeu este, ce nu S-a supus vrdjmagului; ca ti tu, si te inveti cd
nu se cuvine a te supune megtegugirilor diavolului, ci pe lucrul cel bun a-l
face [implini], chiar dacd oamenii vor avea rea binuiald citre [pentru] noir5.

27,45-49: Iar de la ceasul al gaselea, s-a ficut intuneric peste tot

pimAntul, pini la ceasul al noudlea,(46) iar in ceasul al nouilea a strigat
Iisus cu glas mare, zicAnd: Eli, Eli, lama sabahtani? Adici: Dumnezeul
Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai pirisit?r7 (47) lat unii dintre cei
care stiteau acolo, auzind, ziceau: Pe Ilie il strigi Acesta. (48) $i unul
dintre ei, alergAnd indati^9i luind un burete, gi umplAndu-l de ofet 9i
punAndu-l intr-o trestie, Ii da si bea. (49) Iar ceilalfi ziceau: Lasi, si
vedem daci vine Ilie si-L mintuiascS{6.
(17, 45) 8, 9 / Lttca 23,44 (27, 16) Psalm 21, 1 / Marcu 15, 3,1 / Evrei 5, 7
Amos
(27, 17)Matctt 75,35 (27,18) Psaln'l. 68.25 I Matei 27,34 | Marcu 15, 35 / Luca 23, 36 /
loa 19,2&29 (27,19) Daniil 3, 25 / inlelepciune 2. l7 / Marcu 15, 36 / Luca 23, 35-37
,,intunericul" care s-a fdcut flisat] nu era dupd rAnduiala firii - care
se face firegte din intunecarea soarelui -, cdci niciodatd la paisprezece zile
ale luminii lunii nu se face intunecare a soarelui - adicd ceea ce se numegte
nagtere Ieclipsd] -, ci cAnd esie lund noui, atunci se fac intunecirile firegti
ale soarelui Ieclipsele solare].
iar in vremea Ristignirii, cu adevdrat de paisprezece zile- era lumina
lunii, cici atunci se sivArgeau Pagtile iudeilor (Iegire 12, 6, 18). De aceea,
mai presus de fire a fost patima soarelui gi in toatA lumea a fost intunericul,

nu poate si Se mAntuiasci! Daci este impirat al lui Israil, si Se pogoare acum de pe

Cruce, gi si credem intr-insul. Nidijduia spre Dumnezeu: Izbiveasci-L acum pe
Dinsul, daci-L vrea pe El! Cici a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu".
'o Adici ne vor de'fdima intru clevetire lirrntrici.
r?
in edifia de la 1805, in Icrc dc ,,pentru ce M-ai pirisit?", se gdsegte ,,cAci M-ai lisat?"
o3
in edigia de la 1805, in lcrc cle,,si vedem daci vine llie si-L mintuiasci", se
gisette,,si vedem au veni-va llie si-L mAntuiasci pe El".
474 Capitolul2T SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

nu numai [ca la eclipsi] intr-o parte a lumii - precum ar fi in Egipt -, ca si

se arate cd intreaga zidire plAnge pentru Patima Ziditorului 9i ci de la
iudei s-a depdrtat Lumina Sd vadi deci, iudeii care cereau ,,semn din
cer" (Matei 16, 1-4), cum se intunecd acum soarele!
$i fiindc; in ziua aceasta s-a zidit omul (Facere 1.,26-31) giin ceasul al
gaselea a mancat din pom - cici acesta a fost ceasul mAncirii - Domnul a
doua oari zidind pe om pi gregeala lui vindecAnd-g in ziua a gasea4e 9i in
,,ceasul al gaselea" pe lemn Se pironegte.
$i in limba evreiasci rostegte cuvAntul cel proorocesc ,,Eli, Eli, lama
sabahtani", ca si arate cd nu Se impotrivegte Scripturii celei Vechi.
Iar ceea ce zice: ,,Cici M-ai ltrsat?" [,,Pentru ce M-ai plrdsit?"] (Psalm
21,1), o spune ca s; arate ce om a fost dupi adevdr, iar nu dupi nilucire
[inchipuire], pentru cd omul in chip firesc are poftd [jinduiegte gi suspind]
dupd viald, iubiior de viafd fiind. Deci, dupd cum S-a infiorat gi S-a intristat
mai inainte de C ruce (Matei 26, 38; Marcu 14, 34; Luca 22, 40), arit6nd frica
cea care in chip firesc este in noi, aga gi acum spune: ,,Cici M-ai lisat?"
[,,Pentru ce M-ai pirisit?"], ardtAnd fireasca noastre iubire de via!i, pentru
ci era om cu adevirat gi intru toate asemenea noud, afari de picat.
Iar unii a9a infeleg aceste cuvinte: ci MAntuitorul, fafa iudeilor luAnd-o
asupra Sas, zice: ,,Pentru ce ai plrisit, q Tht5, poporul iudeilor, ca sd facd
atAt de rnare pdcat gi si se dea pierzlii?" Iar MAntuitorul spune aceast4 ca
unul Care a fost dintre iudei - ,,Cici M-ai lSsat?" [,,Pentru ce M-ai pirisit?"],
adici ,,pentru ce ai pdrisit neamul Meu, norodul Meu ca si-gi faci un atAt
de mare riu impotriva Sa?"
Iar norodul, neinfelegAnd cele ce le spune4 cXci erau oameni simpli gi
neinvdfali in cele proorocetti, socotea cA il strigi pe llie, pentru cd nu toti
iudeii gtiau cele proorocegti [proorociile], dupi cum nici acum, Poate, nu
tofi cregtinii cunosc pe cele ale Evangheligtilor [Evangheliile].
$i il adape cu ,,olet", ca sd moard mai degraba, mai inainte de a veni
[Proorocul] Ilie si-I aiute Lui. Pentru aceasta ceilalti zic: ,,Lasi, si vedem
au veni-va llie s5-L mAntuiasci pe El?" adicd ,.nu-L face pe El si rnoari
ca sd cunoagtem de ti va aiuta Lui Ilie".

Ie E vorba de ziua de vineri intru care Domnul S-a rdstignit, Ia iudei aceasta fiind
cea de a gasea zi a sdptimAnii.
s Adicd Domnul face acestea ca cum ar fi chip al poporul iudeu (i-ar inchipui), 9i
ti
intru adAncul smereniei pi al dragostei Sale, Cel Care Patimette pe Cruce arate cA este
impreune-pitimitor cu tot omul ce se afli despirtit cle Durnnezeu
'I I-CU IItil^ SFINTEI E\ANC]I i Ii I,I I DE LA N,IATEI Capikrlul 27 .1 Ii

iarisi cu glas mare, 9i-a dat duhul. (51,t Si

27, 50-53: Iar Iisus, strigand
iati, catapeteasma templului s-a sfigiat5r in doui de sus pAni ios,9i
pimantul s-a cutremurat si pietrele s-au despicat; (52) mormintele s-au
deschis gi multe trupuri ale Sfinlilor adormifi s-au sculatir. /5.3) $i iegind
din morminte, dupi invierea Lui. au intratir in cetatea sfAnti si s-au aritat
multora5r. /ll,
5() iJ i legire 26, 31 / 1 Regi 1, I / 2 Parnlipomena 3, 1,1/ Daniil 3, 25 /
Inlelepciune 2, 17 / Mntei 28, 1 / Marcu 15, 37-421 Luca 23,38-19 /loan 19, 3G37 / llvrei 1-0, 20
Iisus strigi ,,cu glas mare", ca sa cunoaFtcm ci ceea ce zicea: ,,Eu Imi
pun sufletul, ca iarigi si-l iau. Putere am Eu ca si-l pun gi put^ere am
iarigi si-l iau" (Iontt 10, 17-18) era adevirat, cici cLr stApanire I;ii lasa
sufletul. Si ce spune? ,,Pirinte, in miinile Tale incredinfez duhul Meu"
(Luca 23,16), cdci nu de sila [nu silit], ci de r'oie Si-a lisat [dat] duhul ca
aceasta inseamnA ,,incredinlez". Aratd inci gi accasta: ,,Ca iarigi sa-l iar-r
inapoi", cici lucrul incredinlat, iarigi se di irrapoi. Deci, har sa fre'
Domnului, ci dupd cc a rnurit El, pi duhul Siu in mAinile Tatilui l-a
incrcclinfat, de atunci 9i suflctele dreplilor in maiinilc lui Dumnezeu se
pun,9i nu ca mai inainte, intru cele mai de jos ale'iadului. Deci, sfinlire a
noastri s-a fdcut moartea lui Hristos.
De aceea cheami EI ,,cu glas mare" moartea, ncindriznind aceasta sa
se apropie de DAnsul, de rr-ar fi fost chemati.
lar ,,catapeteasma templului" era o oarecarc pAnzi atirnati irr mijlt,r.:ul
templului, carc despirfea pc cele dinduntru [sf.lnta sfintelor] dc cc.le din
.rfari, ca oarecare pdrere in mijkx. Si ,,se rumpe" [,,se sfigie"] accast4 ;rriitind
Dumnczeu c.i partea templului cca neumblati, cca nevizuti, ale c;ircia po
ccle rlin.iuntru le despirfca [acopcrea] ,,catapeteasma", atat de mr-rlt r,a fi
rrecinstiti ;i spurcati, incit t1e hrfi va fi ca]c.rta lin picioare] ti vazLrti.

'' In e.1i1ia de la 1t05, in loc dc ,,s-a sfisiat", se gdsc;te ,,s-a rumpt".

:
llE05] ,,Multe trupuri ale Sfinlilor adormifi s au sculat ', spre aritarea puterii
Lru ;r sprt infrrco;.rrea iudcilor-s n facut, ca sd cutloasci cr cir ,\cr'la, Carc pe cet ntorli al;t
cu lcsnile i-.r inviai, cu nrult utai ]cslr i-al fi puiut onlori irc cci v ii. L-ica gi sple adri erirr';r
invit'r'ii ce va s;i fie, s-ar: ficut rct.stc.a (clupd Zigabcn).
'' in ecligia cle la 1805, in loc tlc ,,au intrat", se qiscttr' ,,au venit".
'' IS05] ,,Si s-au aritat multora", adic.i au intrat in Icrr.rs.rlin ii s-au aritat, cn s.i nLr
p.rr'.r c.r rlrrpa nirlucire este ,-les,.-hi.1cre a ntormintelor 9i inVierea celor adormifr. lr ,,dupi
Invierea Lui ' au iegit din morrlintc:i.lu Lntrat in sfaltta cctate gi ,,s-au aritat multora",
ca cljn i:rvie're.r accstora sa se indrcptezt, iudeir 5i si creadi ;i in lnvierea Lui, socotind ci
ca Ace la. Crre l.e aceitia i-..r ir1\'iJt, ctr mult mai r,Srtos pe Sirre S-a hliat. $i ,,SIinfi" au
invi.rt, c.r si fic vrednicr de crt'dinfa grind ei pentru ldesprel Hnstos. $i ,,aritAndu-se",
iaripi au adormit (dupi Zrgabcn).
{16 Capitolul 27 SFANTU L'TEOFILACT ARI]IEPISCOPUI- BUI,(]r\ItiEI

Iar alfii gi alte pricini [infelesuri] zic [aicil, cici spun ei ci ,,rupAndu-se
catapeteasma", se insemneazA Iarati] ridicarea slovei Legii ;i dcscoperirea
cclor ce mai inainte erau ascunse de slovd, ca de o oarecare ,,catapeteasmi",
iar celc care mai inainte erau ascunse 9i intunccate, acum sc vor arita,
sivirgindu-se la Hristos (2 Corinteni 3, 14-16).
D:rr ;i aceasta este cu putinle a zice [sc poate infelege]: ci fiind la
iuclcr obiceiul ca sd-gi rupi hainele pentru hulclc impotriva lui Dumnczcu,
ti acum dumnezeiescul templu, ca gi cum i-ar fi pirut riu pentru moartea
lui [Hristos-]Dumnezeu55, gi-a rupt haina Sa, care este ,,catapeteasma",
Inci gi altele ar fi putut cineva a zicc, insi acestea sunt dc .rjuns.
Iar stihiile,,s-au cutremurat", ardtAnd mai intAi cd Cel Care pdtimea
era Ficitorul [or], iar apoi insemndnd ci lucrurile se vor schimba, cici
Scriptura unde rAnduiegte ,,cutremur", schimbarea lucrurilor o aratis6.
Dcci s-a ficut mutarca ccrceterii lui Dumnczcu de Ia iudei la ncamuri gi
,,pietrele" - adicd inimile cele impietritc alc pigAnilor - ,,s-au despicat"
9i au primit pe sdmanla adevirului.
$i cei omorili de picate au inviat;i ,,au venit in sfinta cetate", in
Ierusalimul cel de Sus, gi ,,s-au aritat multora", [adici celor] carr. cilitoresc
lrL. ,,calea cea lati"
(Mntei 7, 13). $i ,,aritindu-se", s-au ficut lor chip clc
viali buni gi de intoarcerc, cdci omul care'l-a vizut pe cel ce mai inainte
era omordt de patimi ci s-a intors gi a aiuns ,,in sfAnta cetate" care este in
Ccruri, cu adevArat ii urmeazd [celui ce st.i drept pilde] gi sc irrtoarce gi
acesta. Iar acestea mai cu luare aminte fmai aminuntit] s-au infcles'7.
Iar tu cunoatte cd invierea morlilor care s-;1 ficut la Crucea fPatima]
Domnului arati gi slobozirea sufletelor celor din iad 9i cei care au inviat
atunci ,,s-au aritat multora", ca sd nu pari ci este ndlucire ceea ce s-a
ficut. fi au inviat accgtlar spre a fi semn; ti ar.itat cste ci iardgi au murit. Iar
unii zic ci dupd ce a inviat F{ristos, au inviat ti acegtia gi n-au mai murit,
dar accasta [invd]ituri] nu gtiu de se cur..ine a o primi.
27,51-56:lar sutagul 9i cei ce impreuni cu el pizeau pe Iisus, vizind
cutremurul 9i cele intimplate, s-au infricogat foarte, zicAnd: Cu adevirat,
Fiul lui Dumnezeu era Acesta! (55) $i erau acolo multe femei, privind

" Vt'zi ;i tAlcuirea dc Ia A,lrrh'i 25, 65 55.

"'YcziinVcchirLTastan(nt:1Rcgi4,5;11, 15;2Rcgi22, E;-3Rc.f i19, l1 l2:Ps't[ttt]7,
9; 59, 2; 67, 9; 113, 17; Isaia 29, 6; tL'zcchiil 27, 35; 36, 19; Atttctutt 3, 10: IoiL ?. 10. Antos I, 1;
I r\'lir./rl'ci 1, 29, iar in N()ll1 li'sf/ rtu,,rf: Nl.'tci 21,10: ?1,7: 23,2.1; FLtptt'lc Ayoslohlu 1, j1
I t ,2r:: AlLtcLthpsn t5,12: 8, 1i; 1 1 , 1.3. 19; 15, i 8, precum 5i in multc alte locuri scnptLrristice.
'- .\rlici au fost tilcuit(' nl.ri in amrnr-mfine dupa inft li:sul ccl indrept;tor dr. niravrrri.
TALCUtII,EA SFI\'TEI E\'\NCHELlI DL L,\ \IAfEI Cnpitohrl 27 ll7
de departe, care urmaseri din Galileea pe Iisus, slujindu-L (56l Intre
care era 9i Maria Magdalena 9i Maria, mama lui Iacov 9i a lui losi,9i
mama fiilor lui Zevedeu. f2;, 5{ 56/ N,larei 28, 1 / Marcu 15, 44,'17 / Luca 23, 52-55
Sutagul ccl ce era pigAn, din scnrre crede, dimpreuna cu cci care er.ru
cu el. lar iudeii, cei care i-au auzit pe Prooroci gi Lcgca, rdm6n nccrcdinciogi,
at.lt de rau Icumplit] lucru este riutatea! Si mai apoi sutagui acesta s-a
f.icut ;i mucenic pentru Hristos5r.
Iar ,,femeile" - ncamul care s-il osandit -, cele ce sunt miloase mai
vartos decat toti, privind cele ce. s-au fdcut, t-iobindesc cele dintii vederea
celor bunc. Cici ucenicii fug, dar fc.rneile stau IramAn].
Iar,,Maria, mama lui Iacov 9i a lui Iosi" o numeFte pe N.iscAtoare.r
de Dumnezeu'|, cici Iacor' 9i Iosi erau fii ai lui Iosif de la cca dintAi a lui
femeie. Deci, de vreme ce Ndscitoarea de Dumnczeu a fost datd lui Iosif
ti toti o socoteau a fi femeia lui, cu cuviirrt.i sc spune ce este maice a fiilor
lui, adica Imama loll \ itreg;.
Iar ,,mama fiilor lui Zevedeu", Saiomeea sc numea yi se spune ca yi
aceasta era fiici a lui Iosif.
27,57-61:lar ficindu-se seari, a venit un om bogat din Arimateea, cu
numele Iosif, care gi el era ucenic al lui Iisus. f5cg/ Acesta, ducindu-se la
Pilat, a cerut trupul lui Iisus. Atunci Pilat a poruncit si i se dea. (59) $i
Iosif, luind trupul, l-a infisurat in giulgiu curat de inot', (60) gi l-a pus in
mormintul nou al siu, pe care-l sipase in stinci"r, 9i, ptivilind o piatri
mare la uga mormintului, s-a dus. (61) Iar acolo era Maria Magdalena 9i
cealalti Marie, sezind in fata'r mormintului. il;, ;;r iuarcu 15,.13 /
Luca 23, 50-51 / loan 19, 33 rl;, 5J t,ll Matei 28, I / \lircu 15, {.1-{7 / Lucr 23, 52-55
Iosif din Arimatcca care m.1i inairrte se asculrrlca Itainuia], iar acum mare
lucru indr.lznegte punincl suflctuIsiu pcntru trtrp-'Lrl1nu1t5,o.ului gi primind
atAtca vrijmigii de la tofi iudeii. Si ca urr mare dar I'ilat ii di trupul Domnului,
cdci ca un turbr,rritor frizvratitor] fiind omorit Hristos, era cll urrnare ca
trupul l-ui si fie anrncat neingropat. Dar Iosif, fiincl bogat poatc cil i-a gi dat

5n Il vorba de Sfintul Mucenic Longhirr sut.rgul. c.rre ('ste praznuii in IJiseric.r

Ortodoxi h 16 octontlrrit,.
" \/czi pi Sfintul loan (iura de .\ur, L) tntlir i,i Lintu,I XXXVIII, ett. IB\1lJ()R, Brrcure5ti,
199-1, p- 965 (traducere, introducerc, utdici ir rlote de Pr'. DrLntitru Fecroru).
'' In edifia de la 1E()5, in loc de,,l-a infigurat in giulgiu curat de in'', sr'gisegte ,,I-a
invilit in giulgiu curat".
o' in cdigia de la 1805. in loc de,,in stinci", se giseite
,,in piatri".
" in t,digia Ce la IE05, ir.r lc,.: de ,,in fata", se giiscttc ,,in preajma".
.11u Capitolul?7 SI:i\NIUL1EOIill-,\(II ARHIEPISCOPUL BULC.\ltlLl

1ui Pilat aur. Si luandu-L, il cinstegtc pe El, pr-urindu-L,,in mormAnt nou",

inhr: care nime'ni nu miri fusese pus ntciodati. Iar acest iucm este al iconomiei
lui Dumnezeu, ca nu cLrmv.l dupi cc r.a invia Hristos, sd poati zice cincva cd
poate alt mort a in\.iat; pcntru accca ,,nou" estc ,,mormantul".
Iar Maria Magdale'na gi cealalt; Marie - adici Nirscitoarc;r de Dumnezeu
pe care mai sus a numit-o,,mama lui Iosi gi a lui Iacov" -, acestea d()ua
,,sedeau in preajma mormantului", agteptand ca de va inceta turbarea
Iiudeilor], si meargi si imbrati9eze trupui ti s.i-[- ungd pe El cu mirn2. Dcspre
aceste femei zice Isaia: ,,Femei venind de la vedere, venifi! Pentru ci nu
este norod care are pricepere"6' (lsdn 27, 11) - circi aritat este ce despre
norodul iudaicesc, carc L-a rastignit pe DonlrlLll a spus Proorocul cd ,,nu
are pricepere"n (Luca 23,34). Drept aceea le chcami pe ele, sd_lase poponrl
cel nepriceput gi sb vini la,,\postoli ;;i si le binevcsteasca lor Inviere.r.
27, 62-56: Iar a doua zi, care este dupi vineri, s-au adunat arhiereii 9i
fariseii la Pilat, (53) zicind: Doamne, ne-am adus aminte cA amigitorul
Acela a spus, fiind inci in viafi'ii: Dupi trei zile Mi voi scula. (61) Deci,
pomncegte ca mormantul si fie pizit pAni a treia zi, ca nu cumva ucenicii
Lui si vini gi si-L fure 9i si spuni poporului: S-a sculat din modi. 5i va fi
riticirea de pe urm;* mai rea decit cea dintii. (65.t Pilat le-a zis: Aveti stra.i;"-,
mergeti gi intirifi cum gti!i. (66) Iarei, ducindu-se, au intirit mormAntul cu
straji, pecetluind piatra"s. ll;. {i: {j.l.r Mafei 16,27 -17,23;20,79 26.6-l /
Marcu 8, 31; 10, 3J / Luca 9, 22i 18, 33; 2{, 6 I loan 2,1q 7,72'2:, oli6l Psalm .10, 8 / Daniil 6, 18
Ziua dc sAmbiti nici rru o ntrrncgte .,sinib,rti"/ '. ca nici rllr era sambiti,
din pricina riutilii iudcilor. Caci Legea oprea sii sc mitte cineva din locul

"r ,,Omorit ai fost, dar nu Te-ai despirfit, Cuvinte, de trupul pe care l-ai luat; ci
de s-a 9i stricat templul Tiu in vremea Patimii, ;i a;a unul era Ipostasul Dumnezeirii
9i al trupului Tiu; ci in am.inoui, Unul esti, Fiul 9i Ctrvintrrl lui Dumnezeu, Dumnczeu
gi om" (Cri,rrrrcri c Vl-tt Llitt Cttttttul SirtLtftct ulei NIrtri).
or
in edil ia tl irr 1968 a Sf ir'r tei Scrip trr ri, r.'ersetul Llt' la lsoit 27, l l cstc: ,,Cind crengile
se usuci, se rup 9i cad, femeile vin 9i le dau foc. Acesta este un popor firi minte 9i nici
Ziditorul lui nu Se milostive;te de el gi nici Ficitorul lui nu are mili de el".
- Cu inlelesul dc: ,,r!r\ p()[r(]r fira ,-lr'rrintc"
65
In i'digia cle la 1805, irr loc dc ,,amigitorul Accla a spus, fiind inci in viali", st'
giseqte ,,ingelitorul Acela a spus. inci fiind viu".
* in cclilia cle la 1805, in lc'c de .,dc pe urmi", st giscite .,de apoi".
"- irr ecli;ia c1e la 1805, ir.r r ersteie b5-6d, in lc( dc ,.straji". sc g,.lsotte ,,custodie".
[1805] ,,Pecetluind piatra',.:rdica nu trttmai c.i atr intarit pi.rtra pundnd dt'.rsr.tpra
6$

pe.cefi, ci gi alt'gind ostali pt'carc i-au voit - i-au pLls si siraluiasc;, iir acettra stllll cel
p('care ii lrunreite ,,custodie" (dulra Zit,lrr'r1).
" Ci o nunrt.;te ,,a doua zi, care cste dupi vineri".
TAI-CUIRI]A SI]IN I'IJI IrVAN(;IITt-I1 I]L LA \1AT!I Capitoltrl 27 -119

Iui sAmbdta (Dcutcrorront 5, i 4), iar cilcdtorii de I-ege iudei, in loc de legiuita
lor adunare,,se aduni la Pilat", care era de alti semintie.9i acettia din
riutatca lor se pornesc de vin la Pilat gi ,,intiresc mormAntul", Iar aceasta
iconornia lui Dumnezeu a fost, ca sa merturiseasca invierea chiar vrijma;ii,
pcntru pecetluirea mormAntului gi straja care s-a pus.
lnsd se cuvine sai cercim [cercetim] de urrde gtiau iudeij ci a zis: ,,dupi
trei zile Mi voi scula", cdci Domnul nu a zis aceasta [in chip] irritat;i
clcscoperit. Dcci este cu pr"rtinfa .r zicc ca din pilcla Iui Iond au cunoscut
Iei] aceast4 cici Hnstos a zis: ,,Ci precum a fost Ioni in pAntecele chitului,
trei zile 9i trei nopfi, asa va fi si Fiul Omului in inima pimAntului ftrei
zile gi trei noplil" (Mntei 12, 10), Sau din cuvintele: ,,Dirimafi templul
acesta [9i in trei zile il voi ridica]" (loan 2, 19) pentru ci, daci mai inainte
ei n-au inleles cuvAntul acesta ti socoteau cd despre templul ir.rdaicesc
vorbette Domnul, au mirturisit impotriva Lui7r. Dar acum, cunoscAnd ci
,,templu" [,,biserici"] a numit trupul SEu, se tem. Si-L numesc ,,inselitor",
neincetind din r.rutatt,.r lor ni. i dupi m()artea Lui.
Iar ,,custodie" se numL-gtc Ia romani straja. Deci pe osta;ii cei care alr
fost rinduiji spre a pezi ii numcatc ,,custodie"71.

;') tilcuirea dc la A,laici 26, tijb 64n.

li
Vezi
' .\;;rl;rr iuder nu num:i .i au intirit mornantul pLrnand deasupra peceJi, ci .ru ;i
ales cstaiii care si-l strdjuia-.ci.
.120

CAPTToLUL 28
inaierea lui Hristos. Ardtdrile MAntuitorului.
Pctrtntca Botezulttil

28, i-8: Dupi

ce a trecut simbita, cAnd se lumina de ziua intAi a
siptimAnii [Duminici]'?, au venit Maria Magdalena 9i cealalti Marie,
ca si vadi mormAntul. (2) $i iatA s-a ficut cutremur mare, ci Ingerul
Domnului, coborAnd din Cer 9i venind, a privilit piatra gi gedea
deasupra ei3. (3) $i infifigarea lui era ca fulgerul gi imbricimintea lui
albi ca zipada. (1) $i de frica lui s-au cutremurat cei ce pizeau gi s-au
ficut ca mor,ti. (5) Iar Ingerul, rispunzAnd, a zis femeilor: Nu vi temefi, ci
gtiu ci pe lisus Cel ristignit il ciutali. (6) Nu este aici; cici S-a sculat precum
a zis; venili de vedefi locul unde a zdcut. (7) $i degrabi mergAnd, spunefi
ucenicilor Lui ci S-a sculat din mor,ti gi iati va merge inaintea voastrir in

' in edifia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pantru inpict n Donuutlui. Penlnt cerLftetet:l
ftntilor la nornhttt. Potru sfrdierii ntornfintului, ce au fost uurtori ai Inoicrii. Pent'ru ordtar,-'Lr
l i Hristt)s AL)ostDlilor si ftttrcilor itt Caltleea".
I in edifia din 1805, in versetul afld: ,,Iari sAmbiti tArziu, intru ceea ce lumina
1 se
spre una din sAmbete", cu urnitoarea notd: [1805] Sfdntul Dionisie al Alexandriei zice
cd acest cuvintel - ,,tirziu", ur.tii socotesc ci vre.r si arate seara sAmbetei, dar cei mai
pricepufi nu socotesc ag4 ci inleleg ,,noapte addnc5". fi cum ci ,,t6rziu" arati aici noaPtea,
iar nu sear4 cunoagtem dintru ceea ce a addugat ,,intru ceea ce lumina spre una din
sAmbete". incd gi Eutimie Zigaben zice ci prin ,,sAmbita tArziu", sau,,tarziu dupi
simb.iti" (dupi cum este Evanghelistul a aritat sfargitul tuturor
ii in greceite),
simbctelor, adicd al celor gaptc zilc ale siptimduii pe care evreii Ie numeau ,,sambcte"
Ci;i noi, zicincl ,,ziuaterzi\r", sau ,,noaptea tArzir"r" ardtim sfirtitul acestora. Iar sfirgit
al celor ;apte zile ale siptimAnii este mai v.irtos sfAr;;itul sAmbctei. Deci, ca se nu s(rotetti
cum ci la sfirgitrrl sirnbetci au vcnit la mormint femeile, ci la inceputul mAnecirii
Dumir.ricii, a adiugat: ,,intru ceea cc lumina" - adici ,,in ziua ceea ce lumin4 ceea ce se
arati". fi mai lirnurit ficdnd cuvAntul, a adiugat pc urmi ,,sPre una din sAmbete". Iar
,,una din simbete", adici cea dintdi din zilcle siptimAnii, este Dumirci $i apa scrrinei
Evanghelistul, a aritat inceputul miuecirii Duminicii.
I in edi;ia de la 1E05, in kx de,,coborind din Cer gi venind, a privilit
Piatra", se
g,iseqte ,,pogorAnd din Cer 9i venind, a privilit Piatra de Pe ugi
'Lr ed4ia de la 1805, in loc de,,inaintea voastri", se Bdsegte ,,mai inainte de voi".

,"!' ti
')!
.'{'
' | .,::r ! l i,: iiili ,
TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LAMATEI Capitolul28

Galileea; acolo Il veti vedea. Iati v-am spus voud. (8) Iar plecAnd ele in
grabi de la mormant, cu frici 9i cu bucurie mare au alergat si vesteasci
ucenicilor Lui. (28. 1) Matei 27 , s6, 61 I
Marru 16, 1 / Luca 23, !,6;2\1l lcq m,|Q8,2) Maror 16,35/ Luca 24,4/ Ioan m, 11-12
(28, 3)Daniil 10, 6 / M arcu76,5l Luca24,4 (28,4) Marcu76,5 /Lucaz4,5 (28,5) Malf1t76,6l
Luca 24 5/ loan m,13 (28,6) Ma!eil2, N;75,X)77,Z3lMar<!16,61L|te 24,6Q8.7)M^Ei ,32l
Marc\t7{,28;16,7 lLuca 24, 5 / Ioan 21, 1/ Faptele Apostolilor 1 ,3;10, Ml I
1 Corinteni 15, 5 (28, 8) Iudecitori 13, 22 / Marru 15, 8 / Lu(a 24, 910, 22

Aceasta ce zice,,simbita tArziu", este deopotrivA cu cea zisi de Luca

,,la mAnecare" (Luca24,1) gi cu cea de la Marcu ,,foarte de dimineafi, pe
cAnd risirea soarele" (Marcu 16,1), cici prin ,,soare" aici ni se cuvine si
inlelegem zorile soarelui celui de dimineaJd, cici dupi ce apuc; ceasul al
VIII-lea al noplii, de atunci se socotette incepdtura [inceputul] zilei ce va
si fie [ce urmeazi] gi diminea]a incepe. Deci atunci era noaptea sAmbetei
gi incepaturi a Duminicii - pe care ,,una din sambete" o numette, cdci
,,sAmbete" numeau zilele siptimAnii, iar ,,una" pe cea dintai. intrucAt
,,Duminica" este,,una din sAmbete", adici cea dintAi a zilelor sdptdmAnii,
cdci dupd cea dintai se zice [se numdri] indatd gi cea de a dou4 apoi gi ce
de a treia 9i pe rAnd toate celelaltes.
Deci a inviat Domnul Hristos cAnd piatra incA era deasupra ,,mor-
mAntului", iar dupd ce a inviat DAnsul vine 9i ingerul ca sd ,,privileasci
piatra", gi sd dea ferneilor intrare la mormAnt. $i se face ,,cutremur" ca si
se degtepte strdjerii gi sd cunoascl lucrul ce1 nou care s-a ficut.

i Agadar atunci cind a inr.iat Donnul Hristos era noaptea simbetei gi iucepAtura a
Duminicii, iar aceasti Duminici Evanghelistul o numegtc ,,una din sAmbete", pentru cd
evreii ,,sAmbete" numeau zilele siptiminii. Denumirea de,,sambAte", ca 9i cea de
,,sdptimani", legatd de e4 au rimas in Noul Testament ca un ebraism, sau ca un fel de
exprimare evreiascd, fel care nu corespunde modului nostru de gindire gi exprirnare.
Trebuie gtiut ci evreii nu cunogteau sau nu foloseau ,,sdptdmana planetard", cu denumirea
zilelor sdptdmAnii dupi zei, cum o aveau romanii: Lun4 Marte, Mercur, Jupiter, Venus,
Saturn gi Ziua Soarelui. Ci iudeii, ca gi elinii (grecii), numdrau zilele siptdminii, zicAnd:
,,prima zi a sAmbetei (sau a sdptimAnii)", ,,a doua zi a simbetei (sau a siptdmAnii)"...
iar a taptea se numea ,,sabat". Acesta era un fel greoi de exprimare a zilelor. De aceea,
treptat, au adoptat Fi cregtinii - dupA romani - numirile zilelor, hcAt la inceput, Ziua
Domnului era numiti ,,Ziua Soarelui", pind cAnd s-a creat expresia ,,Dies-Dominica",
numire care traducea expresia greceasci ,,Kiriaki imera" - Duminic4 ,,Ziua Domneascd"
sau ,,Zlua Domnului". Aga se explicd de ce ziua in care a i:rviat Domnul Hristos este
numita cand ,,una a simbetelor" sau ,,ziua intii, prima a siptiminii" (Matei 28, 1;
Marcu 76, 2,9; Ioan 20, i, 19l, adici Duminica, cAnd ,,prima zi de dupi sAmbiti" (Luca
24, 1 ) - dupiL Diclionarul N oLtlui Testanet, ed. cit., p. 451.
122 Capitolul 28 SFAN]'UI-'I LOFILAC1 Ait}IIEPITOPUL BULCARIEI

Iar Domnul a inviat a treia zi. Dar, cum se numere ceie trei zile? Intru
al Vl-lea ceas6 al vinerii a fost ristignit, de la acesta pdna ia ai IX-lea ceas a
fost ,,intuneric"; - ristimp pe care noapte sd-l socoteFti. Iar de la al IX-lea
ceas a fost Iumina - aceasta este zi. Iati, deci, o zi ti o noapte. Iardgi, noaptea
de vineri gi ziua sAmbetei, a doua zi gi a doua noapte sunt. Iar noaptea de
sambiti, pAni cAnd se lumina de ziui - c.lci de la luminarea de zi toati
ziua se numiri -, iati a treia zi gi a treia noaptei.
incd gi in alt chip [altfel] pofi sa nLrmesti liocotesti] cele trei zile: vineri
gi-a dat Domnul duhul, aceasta este o zi; sAmbiti a fost inmormantat, aceasta
este a doua zi. Iar in noaptca Duminicii [pe cAnd sc lurnina de ziud] a inviat
- deci din parte se numiri gi Duminica in loc de alt.i zi. Si aga iati ccle trei
zilel Cici 9i la cei adormifi, de va muri careva pe la al X-lea ceas [spre scard],
iar altul pe la ceasul I al aceleiagi zile [dimineafa], sc spune ci amindoi au
murit intrrr aceeagi zi.
Am gialti pricina s.r-f i zic la aceasta, fanume] cum trei zile gi trci nop]i
se vor numira. Decr, ia anrinte: joi sear;r a fdcut Domnul Cina gi a zis uce-

'in cultul crettin, ziua litrrrgici nu incopt cu miezul rropfii sau cu dimineala, ca in
misuritoan'.1 laici a timprulrri, ci cr.r sear.! Ziua liturgici cste, deci, interr'.tltrl de timp
dintre doui st.n consecutive; dc .rcee4 sirbatolirea gi slujba rrricarci zile litr"r:'gice incepe cu
vecemia din ajrurul zilei (laice) respective, carL, este cca djntii clintre laudclc bisericepti
zilnice. Datina aceasta estc nlolteniti din tradilia iudaica dc s()cotire a iinpultti, a5a cum o
vedem c(nrcretizat.i, de extrnplu, r'rr reier.aitrll.iblic al ziclirir lrrmir, unde zilelc clt'afiei sunt
numiratt' incepind cu se.rr.r ii continuincl cu dimirca!a: ,,!i a fost seari gi a fost diminea!i:
ziua intAi" (Fdctrc 1,5). TLrt din cultul itrclaic a nro;tenit Bist'ricr cre;tind ii inpirlireil
zilclor in Cc.rsuri. Lisdncl l.r o p.rrte noplile (cart'er.ru impirf itc, ca;i la romani, in patru
sferturi, numitc ,,str.iji" sau ,,r'cgheri"), ziua (.rdici irrterYalr.rldc timp de dinlincita Pani
seara, socotit de 1? ore) era inrpi4iti in prtrr"r sferturi de cite trci ore fiecare., gi anume:
Cea-sr1 /, cuprinzind primele trci ore ale diminqii (inhe orcle 6-9); Cc,rsrr/ rr/.111-1t',r, crrprilzild
a doua parte a dimine;ii (intn'orele 9-12); Crnsrrl,rl I//-/c,r, cul.,rirrzand al treilt.a sfcrt al ziiei
(irtre oreli' 1? 15, adicd amirza); Ceasrr/ rrl /X-l'rr, cuprinzirrcl ultimul sfcrt al zilci (intre
orele 15-18, adici seara).Biserica C)rtodoxi a rclir'\ut aceasti I t'cht'impdrfire a zile'i, folosirrc{-o
in cultul ci, rnai ales pentnr indicart'a gi denumirca cliferiielor Irromente d.' rtrgacirrne'clil
cursul zilei. Rinduiala .ceast. se pistreaz:r fi .lstiizi in progr..tntrtl ziluic de mg.icir.ure <ih
m;ndstiri (cu denumirile clin Ccaslor') -.lupi Pr. Ent'Ilrani;te, Liflrl.qi.r td'lrrrr/d, er1
IBMBOR, Bucurcpti, 1993, pp ll9-lli).
7
,,Iar de la ceasul al gaselea, s-a ficut intuneric pestc tot Pimantul, P6ni la ceasul
al nouilea" ( ivlatci 27. 15 ).
" Iar Cleopa, in dntm sltre Enrrus, it 'l.t,tt. imPr"rttr;r-( 'llitorLlltti: ,,Astizi este a
treia zi de cind s-au petrecut acestea" (zi care incepuse c.ind st' ,.lumina spre una din
sembete")- adici e ,,a treia zi" de la ristignire.l, moartea 5i ingroparea Domlrttiui {1-ttcn
21, 19-21).

r..$ -
TALCUII{EA SFINTEI EVA1.wCHELll DE LA MATEI Capitolul23

nicilor: ,,Luafi, mancafi, acesta este trupul Meu" (Matei 26,26). Deci, de
vreme ce st;penire avea de la Sine a-$i pune sufletul Sdu, aritat este ci de
atunci S-a junghiat pe Sine, de cAnd a dat ucenicilor Sii trupul, cdci nimeni
nu minAncd ceva, de nu va fi mai intAi junghiat. Deci, numdrd: din seara
cAnd igi dd trupul Siu gi pind vinerea, in ai Vl-lea ceas - o zi gi o noapte;
iardgi intunericul cel de la al Vilea ceas pAnd la al IX-lea gi lumina de la al
IX-lea ceas pAnd seara - a doua zi gi a doua noapte; noaptea de dupd vineri
gi ziua sAmbetei - a treia zi 9i a treia noapte. $i ,,sAmbiti tArziu" a inviat
Hristos. Iati, agadar, plinirea Inumdrului] celor trei zile gi trei nop]il
Matei a zis cd Ingerul gedea pe piatri, iar Marcu zice cd dupd ce a
rdstumat piatr4 gedea inlduntru in mormAnt, de-a dreapta (Marcu 16,4-5).
Oare, este aici vreo nepotrivire? Nu, ci cu urmare este ci mai intAi s-a aritat
Ingerul pe piatrd, apoi, intrAnd femeile, Ingerul a mers mai inainte pi iardgi
s-a aretat inlduntru, in mormAnt, gezAnd de-a dreapta. $i femeilor le zice:
,,"Nu vi temeti" voi, cdci strdjerii vrednici sunt de a se tcme, dar voi,
ucenilele Domnului, nu vd temefi!". $i dup; ce le izbdvegte de fricd, le
binevestegte lor Inviere4 ci se cuvenea mai intAi a scoate frica [a le izbdvi
de fricd], apoi a le binevesti. $i nu se rugineazl a-L numi ,,Cel ristignit" pe
Hristos, fiindci intru Cruce, ca intr-un semn de biruinld Se laudd, pentru cd
toate bundtdJile ni le-a pricinuit noui Crucea.
28,9-10: Dar, cind mergeau ele si vesteascie ucenicilor, iati Iisus le-a
intAmpinat, zic6nd: Bucurafi-vi! Iarele, apropiindu-se, au cuprins picioarele
Lui gi I s-au inchinat. (10) Atunci Iisus le-a zis: Nu vi temefi. Duceli-v5 9i
vestitilO fratilor Mei, ca si meargi in Galileea, gi acolo Mi vor vedea.
418, 9) Marcu 16, 9-10 / Luca 8, 2 / Ioan 20, 1,1 f28, 10) Ioan 20,17 | Evtei 2,7-l
Le zice femeilor: ,,Bucurafi-vil", cici de vreme ce neamul femeiesc a
fost osAndit a se intrist4 Domnul, prin invierea Sa, Ie-a pricinuit bucurie
gi le-a binecuvAntat pe d-Ansele. De aceea gi ele, din multa sfiald gi cinste
[ce aveau] cdtre D6nsul, Ii ,,cuprind picioarele", dintru evlavie neindriz-
nind de alti parte a trupuiui s; se atingA, fird numai de pirfile cele mai
de pe urrnd ale trupului lui Hristos.
Iar unii zic cI inir-adins au apucat ,,picioarele Lui", ca sd cunoascd
daci a inviat cu adeverat gi nu cu nilucire gi si vadd de nu este cumrra
duh, cdci aveau bdnuiali ci este duhrt. Deci, atunci aceste doud Marii s-au

'' Ir
editia de la 1805, in loc de,,si vesteasci", se gisegte,,s; spuie".
'o in editia de la 1805, ir loc de ,,ducefi-v; 9i vestili", se gasette ,,mergeli de vestili".
rr
Cici poate se sminteau intru a lor minte din pricina necuprinsei puteri a minunii
invierii Domnului.
 121 Capikrlul rs _ s\\l!! rlgl]ljllt\RHrEprscopLn BL r_cARrFr

atins dc ,,picioarele Lui". Iar Ioan spune c.i Maria Magdalena se ispitea si
sc atingi de Dornnul (lontt20.7/), clarnu i se di voicpentm ci voia s.i fic
pururca cu DAnstrl, ca mai inaintc [clc ristignirr.a Sa]; ;i poatt mai r'.1rtos
pentru aceea nu isc cii voie, ci t:ra ca iscoditoare. Cici, de vrcme ce s-ir
atins dc picioare.le I-ui, dupi cr-rm zice Matci, ce ncvoie mai era sA se ating.i
inci o clatd. Deci ca pc ceea ce este iscoditoare, o indepirteazi pe ea.
$i plecind ele, iati unii din straji, venind in cetate, au
2E, 11-15:
vestit arhiereilor toate cele intimplatell. (12) $i, adunindu-se ei
impreuni cu bitrinii 9i finind sfat, au dat bani multi ostasilorrr, (13)
zicind: Spunefi ci ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe cand noi
dormeam; (14) 9i de se va auzi aceasta la dregitorul, noi il vom indupleca
si pe voi firi de griii vX vom faee. (15) Iar ei, luind arginfii, au ficut
precum au fost inv.ilafi. Si s-a rispinditrr cuvAntul acesta intre iudei,
pini in ziua de azi.
Striile ni au vestit toatc catc >-.rLl intimplat: ca s-.r f.icr.rt cutremur, ca singr.r-
ri s-a c'lat la o partc piatr4 ci r-i, in fricogAndu-se, au cizut ca nigtc morlr.
I.rl iudeii, nici pr-ntru mirrunile care s-au f.icut Ia Patimi, nici pentru
cclc ce s-au mArturisit Ia mormint, nici rnicar de strijcri rutinindu-se, cu
patima lor stric.i L-rt ostati - adici cr-r iubirea dc argint -, supuniindu-i si
zici cr.rrn cd uccnicii l--au furat, lucru cart cstc mai ncbuncsc ai mai
1-riginesc decAt toatc! C.Ici, cum L-ar fi furat, o, nebunilor, uccnicii, ei c.tr,'
cr:ru incuiafi in casi clc spaimri gi nicidecum nu inclrizneau si iasi afara?
Si clac;i l--ar fi furat ca pe un mort, cLrm, mai apoi ar fi murit pentn t DAnsttl,
pnrpovicluind c.i a iru'iat Domnui cu ader.'drat, pentru minciun;i facAn-
du-se rnucenici?
2E, 16-20: Iar cei unsprezece ucenici au mers in Galileea, la muntele
unde le poruncise lor lisus. (1/) Qi vizindu-L, I s-au inchinat, ci care se
indoiserir'. (18) $i apropiindu-Se Iisus,le-a vorbit lor, zicAnd: Datu-Mi-S-a
toati puterear', in Cer ;i pe pimint. (19) Drept aceea, mergind, invilafi
toate neamuriler:, botezindu-le in numele Titilui si al Fiului gi al Sfintului

r: ln ccli;ia dc Ia 1805, in loc de,,cele intamplate", s('giscfte,.cele ce s-au facut".

'' in odi;ia dc la 18()5, in loc de ,,finind sfat, au dat bani mulli ostatilor", se gise,.tc
.,ficind sfat, au dat bani mulfi slujitorilor".
'ln edifia dr. 1.r 1E(15. in loc cle .,s a rispindit", sc g.r.rclte ,,s-a vestit".
'ln edigia cle la 18t)5, in loc clt',,ei care se indoiseri'', sL'Fiseite ,,iari unii s-au
'indoit".
lu in edilia de 1.r 18(15, in lt-r cle,.puterea", se giseptc ,,stipinirea".
'- in c.li1ia dt'h Itl-l-i, in lix cte ,,nt'amurile", se gasest(' ,,limbile".
.1 -

IALCUIRE/\ SFI\TEI L\/1\NCHEI,II L)I] I-A N.IAII]1 ( apitulul 2,'i

Duh, (20) invilAndu-le si pizeasci toate cAte v-am poruncit voua, 9i iati Eu
cu voi sunt in toate zilele, pini la sfArgitul veacului. Amrn.
/lE, 1ii ) Matei 26. 32; 28, 7 / Marcu 1.1, 28 i28, 1il Luca 2-1, 52 /1.J, I5r Psalm 8, 6 / Daniil 7, 13 1.1/
.1,
II.rtei 11, 27 / Lucn 32; 10, 22 / Iorn 3, 31 ,35;5,2\ 73,2,7;,21 I Petru 3, 22 / Romani l{, I /
I Corinteni 15, 2{ / Efeseni 1. 10, 22 / Filipeni 2, 9 / Coloscni 1, 16 / Evrei 2. 8 /
Apocllipsa 17, 14; 19, l6 ll5, I9l Isrir 52, 10 / Mnrcu 16, 15 / Lucf, 24, 47 /
Ioa n I s' I 6 / r-aPtere Aiff
l']li,'; ll',ilill,li i ,l l;liJ l.iffi
Dupa ttrm zicu lr)iln, intii S-a aritat lisus ucorriciior ir.rtru insegi Zir.ra
invierii (lonri 20, 19), intrAnd la ei prin u;ilc incuiatc. Apoi S-a aritat tlupil
opt zile, cinr-l gi Toma a crezLtt ( Ioan 20, 26), iar dLrpii aceca, fiinclcd ci .rvcan
sii meargli in Calileea 9i inci nu se adun.rse ra toti impreuni ci unii dintre
ci pre5glrial., la m;rrea Tiberiaclcr -, S-a aritat nr"rrlai ceior care pescr.riau,
carc erau ;apte la numdr (/ocn 21, 1).
Deci, ceoa ce spune acunr N'[atei, s-a fircut m.ri pe r,rrmi, ciupi cele pe
carc le spune Ioan, cici de multe ori S-a ;.rritat lor Hristos Cr'l in.,'iat, r'renre
Itimp] de patruzeci dc zile viincl gi ctucandu-Se, fiindc.i nu prrrurea pi in
toat; vremea era irnprcuni cu ucenicii in cele patnrzeci cle zile. De.ci cei
unsprezcce ucenici carc crau verhovnrai. imprcrrn,r cu toli ceilalti s-au
inchinat lur Hristos,,,iari unii s au indoit". Deci, sc cuvinc aga si infe legi:
cei unsprczcce uccnici au mcrs in Galilcca gi s-au inchinat I-ui, ,,iar unii"
froatc o.rrccare din cei gaptczeci -,,s-au indoit" tle Hristos, dar mai pe
urmtl s-au incredinlat ti accttia:". Iar unr spun c.i \4atci ntr-i pomcncpte
pe cei carc ,,s-au indoit" gi ccca ce n-a spr-rs cl -:rnurne ci Tirrna s-a indoit
spunc loan (20, 25). Dcci, sc cuvinc .r;a si inlelcgi: mcrgirrtl in Clalilecii
s-au inchin.rt Lui; iar ace5tia cllrc s-.lu inchinat in (lalilce.r ,,s au indoit"
nrai inaintc in Ierusalim, prccunr zicc [Nlirrcu (16, 11-11);i] Luca (21, 11 ).
Agadar Iisus le-a griit lor: ,,Datu-Mi-S-a toati stipAnirea Iputerea], in
Cer 9i pe pimAnt". Iar aceasta intru acest chip estc: ,,Ca un Dumnezr,r.r 9r
Ziditor aveam "stipanirea" tllturor" - ca toate sunt roabe lrri Dumnc'zeu,
dtrpi ctrm zice David (Psnlm 88,12;118.91).,,Dar supunerca cea de [buni]
vr>ic nu o aveam gi acum voi avea-o ti pc aceasta, cici se vor supunc Mie
toate, fiirrelci prin Crucc .rm ['irLrit pe ccJ c.rre .1\ r'r 5tiFanirc.l morfii". Ca
indoiti cste supunerea: fdr.i clc voic - fiindci k)'i suntcm robi ai lui
Dumnezcu, chiar firi voia noastri, cum sunt gi clracii - gi cle' voic, clr,rpi

I'Dupa curn ne tilcuie;te Si.rntul ft'oiilact:r.cttra c<irc st irrdois,'r.r ('rau p(Lrt(' .iin
ce.tt.r celor iaptezeci pe r'arc ii alest'se Nl.intuitolul (Lrrcri l{1, 1,,. Iar cl.tca ne snrintrl
sorotind c;i trrnrai cei p('clrc r-a llt: lr{Antuitorul ,,s-au indoit' dt lrrrrctcl Lur, s.t
curnpinim liuntrlc dac.i ll Praznjcul irrr renr lrt'nrrrlLlu i, rri 'r rn)rltc gr.rjni intru dr!.ptnte
5i .i,-lelar: ,,llristos a ijrr rltl"
I

126 Capitohrl23 SIANTUL TEOIIII-ACT ARFIIEPISCOPUL BULCAITIEI

cum era Pavel rob al lui Hristos (Galsteni 1,10; 2 Tintotei 1, 8). Dar, mai
inainte numai supunerea cea firi de voie avAnd-o de la tofi Domnul, se
pdrea ci oarecum doar pe jumetate avea MAntuitorr,rl ,,stipinirea" tuturor.
Iar dupd Cruce, fiindcd s-a intins cunogtirlta de Dumnezeu la krli [oamenii]
pi cu supunerea cea de voie s-au supus toli, cu cuviin;i [pe drept cuvAntl
zice Domnul cd acum a luat,,toati stipinirea". ,,Cd mai inainte, in parte
aveam .stipinirea" - c.ici numai fdrd voie Imi slujeau N{ie, pentru cd sunt
Ficitorul Ior] -, iar acum gi cu cunogtin]d slujindu-Mi Mie oamenii, <toati"
9i deplini "stipanire', Mi 9a dat", [cdci zice: ,,Datu-Mi-S-a toati stipinirea,
in Cer si pe pimAnt"]. Dar de la cine I S-a dat Lui? Aritat este cu adevirat
c.i de la Sine gi de la a Sa srnerenie, cd de nu S-ar fi smerit gi de nu S-ar fi
lovit cu impotrivi luptitorul prin Cmcer', nu ne-ar fi mintuit pe noi. Deci
accea ce zice ,,Datu-Mi-S-a toati stipinirea [puterea]", aga si o in]elegi:
,,Pnn ale N1ele nevoinfc gi lupte am mintuit pe oameni gi Mi s-au ficut c1c
acum soartS:0 gi norod al Meu". Deci, peste' tot ,,pimAntul" arc Hristos
,,stipAnirea" - fiindci tot pdmAntul L-a cunoscut pe El -, dar gi ,,in Cer" -
fiindcd plata gi petrecerea fvie]uireal celor care cred intru El este in Ceruri.
inci gi intru alt chip [infelege]: de vrcme ce firea omeneascd, cea care
mai inainte era osanditA, unindu-se cu Dumnczeu Cuvintul dupi ipostas:1
in Ceruri yade Ipctrece], fiind inchinata dc ingeri, cr.r cuviingi zlce: ,,Datu-
Mi-S-a toati stipAnirea [puterea], in Cer". C.lci firea onreneasc.i, cea carc
mai inainte sluiea, acum intru Hristos stapanegte toate.
$i cuprinzdtor si spun, ccca ce zice ,,Datu-Mi-S-a toati stSpAnirea
[puterea]", aga si infelegi. Daci o vei lua [pe aceasta] cum ci despre
Dumneze u-CuvAntul se zice, sd o inlelegi afa: ,,"Mi S-a dat toati
stipinirea", fiinclci 9i nevrind gi vrind trcum Mi cunosc pe Mine
Dumnezeu, cei care mai inaintc dupi chipul supunerii celei firi de voie
imi slujeau Mie". Iar dacd o vci infelege cum ci se zice ca desprc firea
omeneascd [a Mdntuitorului], aga si o inlelegi: ,,Eu firea cea [omcneasc.i]
care mai inainte eram osAnditii, iar dupi cea cdtre Fiul lui Dumnczeu, firi
de amestecare unire, Dumnezeu f iind, am luat stipAnirea asupra tuturot
ca si fiu inchinat in Ccr gi pe pimAnt slivit de toate marginile".
Apadar, ii trimitc pe ucenici nu numai citre iudei, ci - Pentru ca are
,,stipAnirea" tuturor, toat.1 firea omeneasci sfinfind-o intru Sine - cu
" Adic.i dac; nu s-rr ft luptrt prin Cruce cu potrivnicul ii pizma5ul filii omenegti
r0
Acest cuvAnt poate avea atet inlelesul de r?cslirr. nenira, yutc, sorc,circ, LtrittLid, f\e
. ('L de i',r-.r\lrld,.ti{'.1:ri /')t,\1trt, ri ,'/i,,.r.ri.
:r
lAici] Ipostas - fiecare dirtre ccle trei Persoaut-: T.rtil, [:itrl yi Sfintrrl Dtrh, sub carc'
este infiliiat Dunrrrezerr.
L\l CL lRE,\ rl I\ li i E\.\\(,1 ll t ll l)! L', l'l ',I I I r r;. r ,lL,i lr I );
cLlviirl!i ,,toate neamurile" ii tfinritc, ponlir.inL'lu-l(' sii boteze ,,in
1:r
numele Tatilui 9i al Iriului si al Sfintului Duh' .

[)cci, rr.ryincze-se Aric:] ;i Sabe lii'- . I)e Alit', p('ntnl ca a zrs l-lristos c.t
sa sc botczc in rrurnelc Cclrrr Jrt'i, c.rr('null1L'rrntrl estt-, iar pc Sabr:lic,
lir:ntru cd )i Po toate eelc trei Irett''r lt'-.t pomcnit []onlrtrl, ntt nttnrai o
[]ati, precr.rm,r.i'la hr,rle,r, c.r s.r Jilr,r tlt:i nlrnre, ;i uneori .rtlic.i sii St'
nunlLrasci Tat.\, iar aite.crri lrrlr, 1.rr ili(-ori Dr-rh, cj nr.ri vartos p-r1r Trei Ft,!c,
carc arr Ur1 [singLrr] nnrrre, .trlici Dlrrrtnezeu.
r\poi, cl r: \'rr'lle ce rrrr esto de ajrrrrs .r se boteza, ci se cuvine 5i .r lucr.t
f,tptt'lt celt'l-'tutr,drtp:i Iit)tl:z *frur'rL lJt'nrnul . irrvatindu-i frc ei "si
pizeasci toate cete am poruncit voui.'. r',r.r ur'ri.] sall tlotrfi, ci ,,toate',
;ronrncile Nlclo". Deci, s.i no intric(lliiln, o, frafil()r, socotln('i cri c1c ne r'.r
lipsi rroui un. .lintrr: porurrrcir", nrr sulrteln clt.sar';ir;it Icle s;ivrir';;it] robi ai
llri ilristosl Ca ni se cerL'pc iorte sa lc F.171n11
Yezi, tlar', cr.rrn clrr'.rntrrl I)trrrrnirllripr.)n-rin(l()r-l.i capctr'lL, lterncliiit']
crc;trn.itatii lc ctrPrinilq; bogoslLrVia Itt'okrgra] $i t.pt.r bulrii a('.1 h.lcriitoar('.
Cac:i, spr.tniinrl cii sc cur int' s.i sc b()lczc in rrumt'lc Proaslirrtei Treinri,
bogosirrr ie Itcologic] rrc rl,i nrr'.rii, iar zicrlnd s.i nt'irrvete sa yi pazinr pLr-
rlrrrcile, ne .rr.rtar lapta LrLlnar aea llrcr.rl().rfc.
Si imL.,a rl'a lanrlll-i p1:1,i11;11, tlo vLi:nre ct'ii trinriiea Ia Pagani ;i la
junghit'ri [nrtrct:rricii] gi ia prlnrcjdii, zi( (r: ,,Nu r a inir.icogati, caci Eu i oi tr
cu voi ..pini la sfirgitul veacului ". Si Lri,nrcnt,:te cle ,,sfirgit", ca :.i i
__
-\r'ie.r l()\t l,r,.,t ir \l, r,rn.1r.r :r I 'n.l.rL.,r-l i,.,rr'/rt r,rr.rnisn.r.rlu:..1'n.i.rnrn.rt.r l.r
Srno,-lLrl i ciurrt,rrii, .irrr ,',llrl l-'i .\rr,ur:nrLrl ri'nq. !,!l.rllt.lir.r liulir.Lr I.rt.i1, f..,in.l
dinIrrrlprim,r,r(,.rluf;rillni.rlLlr;irregarr,l.Lllr'r l)rrlrr.,z,,iri a l-rri l:r't'zi,r lLri-\rir a lo:t
a{)r)lb(itrLt;r Jf SIJIl t,.ll .\t.iI1 .r.r,. .el \1rrr',5l,ri.tu! -'..ii,,i.rt. \f.rniul 5piIi,1,'ir, 5ril]ttrl
.\lcrantiru )i nrLllli.1ill Sfrnii l'.rrrnti ..\r',..1 nrrtfLi,.r.|rr,rL ll''.i IIr
Sabelit,.r t!,iit in \ e.r.ulai Ili ira sl,,r.r i.r,'L,t in lir'nr.r I llzr.r.r str.ttrta.a.elt tr.r
I'r'rsoarrt aje Sfrnlcr lre imi rru .Lrnl .lccil tlci ,r.l.r'ctc a1,.,rrrrtr :ingr.Lrr, 1-.t'r''L'.rric Sabt'lit nit
st rnai nurnc.rrr ;i rnotl,rli5ti In\.ititrrrl lLri s,rl., lit l fo:',,,,rnl..llrrta tlL Sl,rntLrl l)ionj:rt
al \lr''.antlriti l)i,,nj'ie rl Il,,rrrri. lfL,lri;i lt rtLrLirir:r c,'rrrl.rnrnati Jr Srn,,.lLrl .rl ll l..r
(,.ult( r'1ia..1irr.rrrrr lSl
' ,,lra!.1 nLtnrtrtc aiL:j L, i'r'r'.r,.tna, ulr if,.!.rs .tl ilr:rtt,r lr'.rmi i.LrrirrtLrl glr'..:.
1
r '';, ,. .rrr lllllr.' rl.l r.: , ..1 L I ' l-,i.r I

" Llurnrtczti, sr LrL ),llrirri n,- in\.rti Lrir)r.rl().rral.,, I'r'rn,.url"uc. tL,i (,rrLrl a.rff '.1
bLrt,-zat in nunr.'li I|r'inrii L)rr:rrIltztrt':ti :r,ir' .l.r!.r t.ir,rt''.rrr', i|tl-'r.rc:.i tllr.i tr,.1lr'.il, .l
P(rrLrrr!it DrrirlrrLrl l)in.rtr.r-ia frl-i!irln l,)(irrrrr.il .1 illflfLrrr.ii l,nrlla.r trrlLlr()t l.orLrlr!11(it
crrI)r'r',rptaCrr'tlint,i,;tiind.,irrtr ,- (rL Pirliflil \i .!lLl(.r,'llrui!r rrr.inltrr|t'.r nunl.11 ulr.l
,.Littltc' elt, dcspiflil.r tle r:clr'l.rltc r/ rl L iir r,'rrr ir', rsr'ii. r r,l l. ! r.,,ill ,r',, lr, , a.lp I r',1
Ilrrrl rrr.r... l ,: rr' ..' 1 -
 degtepte pe dAngii, ca mai vArtos sd nu bage de seami la cele de durere,
cici zice: .,,SfArFit" vor avea toate ale lumii, ori dureri de vor fi, ori
bunitdfi; de acee4 si nu vi lisafi biruifi de cele de durere, cd trec; nici de
cele bune si vd lisali ingelafi, cd se sfArgesc". insd nu numai Apostolilor le
figiduiegte acestea - adici a fi impreund cu dAngii -, ci pi tuturor ucenicilor
Lui, cici nu aveau Apostolii si trdiascd ,,pAni la sfirgitul veacului". Deci
gi noui gi celor de dupd noi ni se figdduiegte aceasta. $i nu numai pAnd la
sfArgit va fi, iar apoi va lipsi, si nu fie aceasta! Ci de atunci mai vArtos
impreuni va fi [cu ai Lui], mai strdiucit gi mai aratat; cd acest cuvAnt
,,pAnA", unde s-ar afla in Scripturd nu leapidd vremea cea de pe urme26.
Deci, mulldmind Domnului Celui Care aici este cu noi gi tot binele ni-
I di pi iarigi impreun; cu noi va fi, mai de sdvArgit ldesevarlit] dupd sfargit,
sd sfArgim aicea tAlcuirea Cd Lui I Se cuvine toate mullemita gi slava gi
cinstea, in vecii vecilor. ,,Amin".

SfArgit al tAlcuirii SfAntului Teofilact

la Evanghelia cea de la
Matei
i
,,r+tl
,l

ll

2o
Vezi telcuirea de la Malei'1, 25a.

,:i
'r++"&*+++++++*++
I]IANI IS A'IVIUOJIOE EXENV
+*++++"&+++++"&*+
430 ANEXELE

(1)
Zilele de prdznuire ale Sfinlilor Apostoli

ln Biserica Ortodoxe, Sfinlii Apostoli sunt priznuifi in urmatoarele ziler:

Simon Petru - 29 iunie gi 5 septembrie;
Andrei -30 noiembrie, 20 iunie 9i 13 ociombrie;
Iacov al lui Zevedeu - 30 aprilie:
Ioan al lui Zevedeu (Teologul) - 25 septembrie gi 9 mai;
Filip - 14 noiembrie;
Vartolomeu (Natanail) - 11 iunie gi 25 august;
Toma - 6 octornbrie gi 20 iunie;
Matei (Levi) - 16 noiembrie;
Iacov al lui Alfeu - 9 octombrie;
Levi Tadeu - 30 iunie;
Simon Cananeul sau Zilotul- l0 mai;
Mati4 cel ales in locr.rl lui Iuda - 30 iunie;
Pavel, Apostolul neamurilor - 29 iunie.
In ziua de 30 iunie se serbeazd Soborul Sfinlilor 12 Apostoli.

(21
Despre tdlcuirea aersetelor 46-50
din capitolul 12 al Eaangheliei de la Matei

TAlcuirea acestor v ersete (Matei 12,46-50) o face, mai pe lary Sfintul Ioan Guri de Aut':
,,in aceste cuvinte se arate cu multi strdlucire ceea ce va sDuneam si mai inainte, ci
toate sunt de prisos, dac6 lipsette virtutea. V5 spuneam c; gi vArsta gi firea gi locuirea h
pustie gi toate asemenea acestora sunt firi de folos, dacd lipsette voinla cea buni. Astdzi
invdtem ceva ti mai mult, ceci nici purtarea in pantece a lui Hristos, nici natterea aceea
minunatd nu are vreun cigtig, daci lipsepte virtutea Aceasta se Yede mai cu seamd din
cuvintele Evanghelistului: .Inci griind El mulfimilor,I-a spus Lui cineva: Mama Ta 9i
frafii Tii Te cauti". Iar El ii rdspunde: "Cine este Mama Mea gi cine sunt fralii Mei?>
Domnul n-a grdit aga ca si facA de 16s pe Mama Lui sau ca sd Se lepede de Aceea care L-a
nascut. Dace I-ar fi fost rugine de Ea, nici n-ar fi trecut prin paniecele Ei, ci ca sd arate ca
nici Mama Lui n-are nici un folos de pe urma acestei nagteri, dacd nu face tot ce trebuie.
Ceea ce incercase marna Lui pomise dintr-o ambiiie detartA. Voia str arate poporului ci
are putere, ca are stepanire asupra copilului Ei. Mama Lui nu-gi inchipuia ceva mare
despre El. De aceea a ti venit la El intr-un timp nepotrivit. Uiii-ie gi la mindria Ei gi la
m6ndria frafilor Luil Ar fi trebuit, daci au venit, sau si asculte cu poporul sau, dacd nu
voiau, si fi atteptat panA termina de vorbit ti dupi aceea si se fi apropiat de El. Dar ei
nu. Il strigd de afare; ti fac asta in fata tuturor oamenilor, aritAndu-pi ambitia lor detartd.
Vor si arate ci Ii poruncesc cu multi putere, Acesta o aratA ti Evanghelistul, atunci cand
a spus:
"Inctr griind El mullimilor". Ca ti cum ar fi spus: "Nu puteau gesi un alt timp?
)Vezi Mineiele savVielile Srnlilor pcntru respectivele luni.
: Sfentuf loan Hrisostorn, Ouilii Ia Malei, XLIV, ed. IBMBOR, Bucuresti, 1994, pp. 519-522 (traduc€re,
introducere, indici ti note de Pr Dumitru Fecioru).
EDIfOI{IALE

Nu puteau si-l vorbeasci indcosebi?,, Dat ce voiau sa-l spuni? Dac.i voiau sd-l- intrebe de
dogmele adevirului, ar fi trebuit s; o faca in auzul tuturor, si griiascd inaintea tuturor, ca
sa se foloseasc; gi ceilalli; iar dacd voiau s.r-L intrebe despre alte lucruri, care-i priveau
numai pe ei, n-ar fi trebuit sd fie ala de gribili. Dacd Hristos n-a dat voie ucenicului Siu sd
se duci s5-9i inplroape pe tatdl siu (,A,lalei 8, 21-22), pentru ca si nu-i intrerupi mergerea
dupi DAnsul, cu atat mai mult n-ar fi trebuit intrerupta cuvintarea Sa, pentru lucruri fdri
insenmatate. Lucnll acesta arati cd au facut aceasta numai din slavd degartd. Acelapi lucru
il aratd gi Evanghelistul Ioan cind spune: "Nici frafii lui nu credeau in El" (loan 7, 5).
Evanghe[stul [oan, ne dd pi cuvintele lor, plire de mu]ti prostie, spunend ci frafii Lui
voiar,r si-L ia cu ei la lerusalim, nu pentru alta priciri, ci ca sd cule'agd 9i ei slav6 de pe
urma minunilor Lui. "Daci faci acestea", l-au spus ei, ,,arati-Te lumii; ci nimeni nu face
ceva in ascuns, ci cautd si se faci cunoscut !" (l0at1 7 , 1). I)omnul i-a mustrat ti a osandit
gindul lor plmintesc (Iodir /, d8,). Pentru cr iudeii Il b.iltearr gr spuneau: *Nu este Acesta
Fiul teslarului, pe al Cirui tati 9i Mani noi ii cunoagtem? Fratii lui nu sunt oare printre
noi? " ( NIatei 13,55-56; Marcu tt,3)De acee4 iratii Lui, \'oind si gteargi din mintea oamenilor
aceasti origine joasi a neamului lor, li cercau si faci mi-nuni. Aceasta c pricina ci Hristos
ii refuzi; voia si le vindece patima rnindriei gi a slavei degarte. Daci Hristos ar fi voit si Se
lepcdc de Mama Lui, ap^oi S-ar fi lepidat dc Ea atunci cind iudeii il batf"n.,. Drr nu S-a
lepidat de Ea, pentru ci ll vedem ci are atat de multi grija de E4 incet, atunci cand era pe
Cruce, o lasi in seama celui mai iubit dintrc ucenicii Sii, avind foarte mare griji de Ea.
Acum insi, cu acest prilej, nu face asta, ci are o alta Brij:i pentru Mama lui gi pentru fratii
Lui. Pentru cd Ei vedeau in El un simplu om 9i se mindrr.au, Hdstos cautd sA le scoati din
cap mindria. Nu-i c",-irdgte; ii indreapti. Nu nrr te uita numai Ia cuvintele lui Hristos, care
au in ele ln pic de mustrare, ci gi la nechibzuirfa pi hdrazneala iralilor Lui ii la Cine era
Cel Ce i-a mustrat! Nu era simplu om, ci Fiul, UnulNiscut al lui Dum-rrezeu. Ce a urmdrit
Donr-nul prin mllstrarea Sa? N-a vrut si-i facd de ocari, ci s;-i scape de cea mai tiranicd
patimd, mAndria; si-i faci incetul cu incctul si aibi despre El ideea ce I Se cuvine gi si
convilgi pe Mama Lui ci El rru e numai Fiul Ei, ci 9i Stipinul Ei. Vei r,edea ci mustrarea
Sa este pe misura Dumnezeirii Sale, dar de folos gi N'lan.rei Lui. In afara de acestea este L)
mustrare bl6ndi. Ci n-a spus: "Du-te gi spune Mamei Mele: Nu egti Mama Mea!" Nu, ci a
spus celui care spusese cd Mama Lui sti afard: "Cine este Mama Mea?" Irdn aceasti
intrebare Domrui a mai urmirit ii altceva Ce anume? Si nu neglijeze nimeni virtutea, nici
aceea nici al;ii, bazindu-se pe inrudirea cu Hristos. Daci n-ai nici un folos, nici daciJ e;ti
mam.i, de nu egti virtuos, cu atat mai pulin se poate mantui altcineva, nlrmai pentru ca se
inrudegte cu Hristos. Existi o singuri inrudire cu Hristos: sA-I faci voia LuilAceasti inrudire
este mai bun,i 5i m.ri proprie decit inrudircJ dc sange.
ftiind. dar, acestea, sd nu ne mandrim cu copiii:rogtri buni, daci nu avem 9i noi
virtutea lor, nici cu parintii nottri vrednici, daci nu ar,em gi noi purtarea lor. Se poate si
nu fie tatd cel care are copii;r si fie tati cel care n-are copii. De aceea, Hristos, altidati,
c6nd o femeie i-a spus: "Fericit esle pAntecele care Te-a purtat gi pieptul la care ai supt"
"Nu M-a purtat pantecelel',, r.rici: .Nu am'11,supt la piept!", ci;
(Luca 11,27), nu i-a spus:
"Cu adevirat sunt fericili cei care fac voia Thtilui Meul" (Lrrca 26) Yezi, dar, ca
Hristos, in toate imprejuririle, nu tigiduiegte inrudirea Sa de sAnge, dar mai adaugi;i
inrudirea prin virtute. C6nd lnaintemergitorul spunea: nPui de vipere, si nu credefi ci
puteli spune c; avem tat; pe Avraaml', ( Matei 3, /, 9), nu vrea si spunA cA nu sc trigeau
din Avraam dupi trup, ci cA nu le este de nici un folos ci se trag din Avraam, daci nu se
inrudesc gi la purtad cu Avra,lm. Acelagi lucru fa aritat ii Hristos prin cuvintele: "Daci
132 ANE\EI-E
afi fi fiii lui Avraam, afi face faptele lui Avraaml" (Ionn E,39) Nu-i lipsegte pe ei cle
hrudirea lor dupi trup cu At'raam, dar ii invali si caute li inrudirca cealalti, mai mare
ti mai proprie decdt ace;rsta, inrudirea dupi virtute. Lucrul accsta l-a urmirit Hrisbs ti
acum, dar o spune rnai bl6nd, m.ri cu grij.i. Vorbca lvlamei Ltril N-a spus:
"Nu este Mama
Mea, nici aceia nu sunt frafii Mei, pentru ci nu fac voia NIeal" Nu i-a ocdrit. nici nu i-a
osandit, ci i-a f;cut stripini pe voinfa lor;;;i, gr.lindu-le cu blindefe. a spus:
"Cel ce face
voia Tatilui Meu, acela este fratele Meu, sora Mea 9i mama Mea" (Matd 12,50).Dect,
de vor sA fie ata, sa me.rrgi pc aceasti calel CAnd femeia aceea a strigat, zicind:
"Fericit
este pentecele care Te-a purtat", Hristos n-a spus: "Nu este'N{ama Nlca", ci:
"Dacd vrea
sd fie fericitS, si fac.l r,oia Tatilui Meu. Unul ca act'sta imi este frate fi sori ti mami!"
Vai, ce cinste! Vai, ce virtutel La ce inaltime amelitoare urc; Hristos pe cel ce face
voia Lui. Cite femei n-au fericit pe Sfdnta lecioari gi pantecele [il Cate femei nu s-au
rugat si atungi astfel de mamel Ar fi dat oricel
Dar ce le impiedicd? Nimicl IatA, Hristos ne-a deschis cale largd ii a dat putinli nu
numai iemeilor, dar Fi birbalilor sa ajungi la aceasti vrednicie. Dar, mai bine spus, la urr.r
cu mult mai mare. Ci faccrea voii lui Hristos nc face cu mult rnai mult rname ale lui Hristos
decdt durerile nagterii. Dcci, daci meriti si fie fericiti N,[aica Domnului, apoi cu mult m.ri
mult trebuie si fie fericili cei ce ajung mane ale lui Hristos, prin facerca voii Lui, cu cit
aceasta din urm.l este ti mai proprie. Nu te mirgini numai si doregti si fii mamd a lui
Hristos, ci pipeptt cu multi ravni 9i pe calea care te'duce la implinirca dorinfei.
Dupd ce Hristos a rostit acestL'cuvirtc, a ie;it din casi. r\i v.izut c; Domnul i-.t gi
mustrat pe fratii Fi pe Mama Lui, dar a gi ficut ce doreau? Acelapi lucru l-a ficut li la nunta
din Can.r Calileii (lcwn 2, 1-11). $i acolo o linuse de riu pe Mama Lui, ci-[ ceruse Lrn lucnr
intr-un tunp nepotrivit; cu toa^te aceste4 ii face \,oia. Cind o ;inr. de rdr.r, ii indreaPti pireriie
Ei gregite despre El, iar cind Ii facc voia, l;;i arati dragostea fafi de Mama Sa.
Tot apa gi acum, cind L-a chernat si iasi afari din casi: i-a timiduit Fi boala slavci
degarte, dar i-a dat \,Iamei Sale 9i cinste cr-rveniti, ie;ind afari din casi, degi li ceruse
Iucrul acesta intr-un timp cu totulncpotri!'it".
Daci pentru slAbiciunea noastri aceste cuvitrte ale Sf;intului Ioan Guri de Aur se
par a fi pricini dc poticneali, punem inainte un lucrr.i ade!crit al dumnezeiegtii prorrii'r
,,SfAntul Chiril, patriarhul Alcxandriei, om fiilrd, micar ci era atat de inaintat in
sfinlenie, avea inci oarecare patimi omcneasci, dar a indreptat-o pe aceasta in chip
minunat. Ascultali care era patima ii indreptarea ('i: Iriind marele Chiril rudenie gi nepot
patriarhr,rlui Teofil, r'rd;magul Sfintului ioan Hrisostom.9i crezind adevirate tonte
mincinoasele invinuiri pe care le griia unchiul siu Teofil contra SfAntului Ioan Hrisostom,
nu din riutate, ci clin prea marc increderc in unchiul siu, Fe'ricitul Chiril se pornise ti el
asupra Sfinfitului gi Dumnezeir.scului Hrisostom, .rvAnd minie asupra lui, nu num.ri
cand acesta trii4 ci gi dupi moartca lui. Pentru accasta, nu vora nici sii-l pomcneasci in
pomelnicele celorlal;i patriarhi, precum e.rn gi obicciul.
Deci, Apotic, atunci patriarh al Constantinopolului, a scris citre fericitul Chrril
scrisoare, aritind cd yi el a fost o vreme vrijmagul lui Hrisoston, dar, mai pe urmi,
cunoscind nevinov;lia ii curdtia .rcclui birbat si,int, s-a pociit dir greleala lui gi a pomenit
numele lui Hrisostom cu ceilalfi Siinti; Fi-l sfituia frilr'9te pe Siintul Chiril, si scric numcle.
lui Hrisostom in pomelnice gi sa-l pomenerscr. lnsi, Chiril nu I asculta, nevoind si
defaime sinodul impotriva lui Hrisostom, pe vremea unchiului siu, Teofil.
'inut
I r'1,n.r/.,.\1. \1rlr.f.'1r,.Oltcnr.r.( r,r, r.r 1.",1 pp {ll U:
ELE EDITORIALE

ri de A mai scris cdtre Chiril patriarhul ti SfAntul Isidor Pelusiotul, ca unul ce-i era rudenie
nare ti mai batran cu varsta, sfAtuindul ci nu se cuvine a judeca pe cineva din oameni, pAnd
os ti nu va cerceta el singur, amenuntit, pricina gi grepeala omului aceluia Inci gi altd epistoli
ama a mai scris Sf6ntul Isidor citre Chiril, in care-i zicea:
"Md numetti cd sunt pirintele tiu ii
u i-a mi tem de osAndd. Asculte-md pe mine, sd nu te osandegfi ti tu de citre Dreptul Judecitor,
face Cel Ce nu cautd la fali; IeapdddJi mAnia asupra celui mort gi nu tulbura Biserica celor
)eci, vii, pricinuindu-i nelinigte".
ricit Deci, citind scrisorile Sfantului lsidor, a inceput Fericitul Chiril a se indrepta gi a-ii
vlea cunoagte gregeala" Dar s-a hdreptat desdvArgit, avAnd un vis ca acesta: I s-a aritat Sf6ntului
11" cd se afla intr-un loc de negriiti frumusele 9i bucurie. Vedea acolo pe Avraam, Isaac ;;i
face lacov gi Sfinli mulli din Legea Veche pi din cea Noud a Evangheliei. fi a vizut in acel lq-
5-au o Bisericd luminati, de neintrecutA frumusefe, iar inlduntru popor mult, care canta o
dulce cintare. fi intrand Sfantul in bisericd, s-a umplut cu totul de bucurie gi de dulceald
inu in inima sa, cd vedea pe Doamna noastre, NAscAtoarea de Dumnezeu, de ingeri mulgr
una inconjuraii ti stralucind de negriiid slavi. Mai vedea acolo gi pe Sfdntul Ioan Hrisostom,
rstos st6nd aproape de Niscitoarea de Dumnezeu, cu mare cinste si strdlucind cu minunati
mai lumind, ca r.rn lnger al lui Dumnezeu, gi Jinind h mAini cartea invdfiturilor sale. fi mai
r cit erau Fi multime de berbali slevti, care stdteau cu dAnsul ca nigte slujitori, inarmafi tofi,
I lul ca gi cAnd aveau de dat o lupta oarecare,
Deci, dorea fericitul Chiril se se inchine Stdpanei, Ndscitoarei de Dumnezeu, gi
-a tl pomind, a alergat spre Ea ca si-i faci inchiniciune, dar indati Sfintul loan, impreund cu
unta purtAtorii s;i de suliti, au alergat cu manie impotriva Lui gi nu numai ci l-au oprit de .r
tcru se apropia de Maica Domnului, dar pi din biserica aceea l-au izgonit. !i cum sta Sfintul
enle Chiril, frdmAntAnd intru sine mania sa contra SfAntului Ioan Hrisostom, care-l izgonise
din biserici, iati, a auzit pe StApana noastrd, Nescitoarea de Dumnezeu, mijlocind citre.
aVet Sfintul Ioan, ca sd-l ierte ti se nu-l goneasci din biserica aceea, zicind: "larti pe Chiril, a
ruse zis PreasfAnta cdtre loan, ci din necunogthla a luat pomirea lui cea rea impotriva ta ii
vei vedea cAnd igi va da seama, cd dirt nettiinte, a ajuns la acea pomire rea". Dar Ioan se
.I se arata ci nu primea sd-l ierte. Atunci, PreasfAnta Ndscdtoare de Dumnezeu a zis cdtre
nii': Sfintul loan: "Pentru dragostea mea, iartal, ca mult s-a nevoit pentru cinstirea mea,
rtin ruginAnd 9i infruntand pe Nestorie, ocirdtorul meu, iar pe mine, Niscdtoare de Dumnezeu
:hlp propovdduindu-mi oamenilor. Iarte-I, ca mult s-a ostenit pentru mine". Acestea auzin-
rPor du-le Hrisostom de la Niscdtoarea de Dumnezeu, indati s-a imbldnzit pi, chem6rrdu-l
)ate inlduntru, a imbrdlipat pe SfAntul Chiril, ca un prieten pe prietenul sdu gi cu dragoste il
om, siruta. $i astfel, s-au impacat gi s-au imprietenit Sfhlii amAndoi, in visul acela, prirl
;i el mijlocirea Niscitoarei de Dumnezeu.
mai Deci, SfAntulChiril, delteptandu-se gi socotind in aminunt acest vis, s-a pociit mu.lt
aln gi singur se certa pe sine, pentru o patimd degartd gi nesocotiti impotriva unui birbat
Sfint pi bine plicut Iui Durnnezeu. 9i, adunAnd indati pe toli episcopii Egiptului. a ficut
riril mare sdrbdtoare lui Hrisostom, a scris numele lui in diptice gi-l pomenea impreuni cu
mA, Sfinlii cei mari 9i in fiecare an il fericea pe el cu cuvinte de laudd. $i aga s-a ridicat pata
3nrt aceasta de pe sfintenia Sfantului Chiril".
rele Despre aceastd aparentd controverse legati de invdldtura despre Maica Domnului,
vezi mai multe in studiul (in Iimba rusd) SfAntului Ignatie Briancianinov, legat de cinstirea
Preasfintei Ndscatoare de Dumnezeu, publicat in cel de-al lV-lea volum al operei sale
complete (in curs de publicare in limba romAnd la editura Sophia).
1l-l A\I]\EII:

(3)
Sfintul Maxim Mirturisitorul
A trL'irt suti cr ctlatclor iespre dragostc - copeteb 27-361

t -ll r D u nrrre'zcu Se cLuloa5te pe Slnu insu5r, d a r turroc;t. yi cck' ficr-rte ele Fl. Sftntele

Irr,rteli. tlr'.rscn1cnen, cullo\c pc l)umnezeu ll cllnos. li celc i.icute cie Duntnezeu. L)ar,
nn crrnr St crrr-roa5tt' Dumrrezeu pe Sitr(' 5i celc ficutc dc Ll. cunosc Sfintelc l)rrteri pt
I)unrnczeu sr ccle f.tcute tlt, Ei.
(.1.'l Drrnrnezt,u Sc cullo.tste pc Sitrc in fiirrf.r Sa ccr f('riciti; iar cele ficr,rtc clc lll clin
irttr'k'l',-tur,e.r Sa, |1i11 6.r.' 9i irr care .r ficut toate. Dar Siinteit' I)uter-r il ctrnosc l-e
l)unrnt'zeu Prin F.rrticip.rrc, Ei Iiind doasupr.r participirii; rar c,.'lr: ficrLte dc lii pr r
percorr('r!.a .lspectelor si st'r'rstrrrlor clirl cle.
t ':jr Lrrcrurjic [.icutc sunt irr .riari de mit]tc; d.ir ea prillt!.tte r-nliuntrLrl ei !e.ler('n
Ior. liu tcrt asa cste l.r L)umnczeu cel vc;r'ric, rrernarginit pi nesf.irpit, Care a tlaruit ct'lol ct,
sLlnt.rt.rt e\l'tr'nlii,.it )i c\rst..nt.r fcriciti ti dr'-.r purr.rrca.
1 lr Frini.t rafiorr;rli ;i mintala se inpirtiscFte cle DurlnezcLr Ccl Sfint, aclica dt'
t)tu.lrt.rie.r 5i intelepciunea Lui, prijr insu5i fiptul .i e\ista ii prin capncitaten de a lr
l('ricri.'. .l ir [) n l-r,1nl] de n diinrri vcirric. Prin aceasta cunollte pc L)umnezeu. lar cele
iacutt' .lc El le cunonlte, cum s-d zis, prin perceperea infelepciunii.rrtisticc coittl:mpl.lt(,
in l-ipiLrri,..rro este. stmpli li fari ipostns propriu,.rfl.rndu-sc nunrai in nrntr-.
ll.,t l)ltrtr cliltre insu;irile dunmezcielti cart suslxr, pizcsc pi izbivt'sc cel(,c('srut,
l('.'inrirnrta:it Dumnezeu pentru bunit;rtea S.i desilirr5iti, rcluc.irrci la e\rstcnl.r fiinl,r
r.rtr,)n.ri.r Si nrinlali: (.\istenla, existcnla velnici, bLrn.itittca ii infelepciLlnea Dintrr.' icestc.r,
pr imt,lt' cioui lc-a dalruit f iintei, i.rr ultimelc r1oua, ldici bun.it.itca ii intclepciune,t,
..1r-.icjt:rtii rle a roi. :\ceasta pelttr-u ca ccca ce Lr El prin frrnli, si njrut8.r ft zr.tlrr'.r pnlr
rnrDnrt.ifire. I'(,ntru ilccsteil sc spurre desprc ea cn s-l [,icut dLlpt'l c]ripul gi .rse'ntirr.trea lui
I )rtmtrcze.u; clupi chifrul e\istentei, ca cxlstenli si dupil chipul t'r.istentei ve5r'ric!, cil ('\rstelrin
r r-'5nre.r; cici, tiegi nu e fir;t de incL'put, este fdr.i de sfirtit;9i clupi ascrnin.rr('a Cclui Lrun
:i drept tlpp; tiint.i, cr-'l bun ji inlclelit rlupi h;rr. r\drca to.rt.i firea r.rfionali estc drrpi
ihiprul lui Dumnezerr; dar numai cer buni tr cei infelepli sunt dupa nseminnrca I-11i.
(2tr) fo.rti filea r.rfion.rli li mintali se imp.rrte in cloui: rdrcd in firea ingercasci ii irl
Iifea onrenc.rsca. Si toata firea il'rgcrL'.lsci se intp.trte i.lr;Si [t dotri]t grupe gcnerill('ii ill
tlor-ti leluri do loinlt'gene.rale: intr-una sfinta gi i:rtr-una pacitoasi; adici in Sfintclc
I'uteri 5i in clrlcii rrt'curaJi. Iiirer omeneasci sc impartc num.ri in rloui fcluri dc r ointc
qcnera le: e\'lnvio.tse li necu!rods.,.
l2 i J Dumnt zeu, ca cel ce este insi;i c'xistcnfa, insi5i bturit.rtea fi insisi intelcpcir.tne .r,
rrr.ri.rcit'r'ir.rt lorbind chiar 9i deasuprl tuturor acestora, nu are niIrric cultr.lriu. I);tt
i.lpturile, carc toate irlr existcnfil prin particip.rrc Ai har, iar cele r.rtionalc ti mlnt.lle, ii
cJpacit.rtea c1c bunitlte gi intelepciune, au cevn col'ttr.triu. Sr .rnunrc existenlei lor li se
r)pun0 rlcexistL,nla, iar capacitifii dc bunatatc lr intelepciune rdutat('a ii lr('itiint.r. Deci,
cn el!. s.i cxistc cle-a pururi s.rrl si nu existe, sti in puterea Cclui Ce le-a filcut; d.lr ca s.l
prriicipc la burlitatc.r 9i la infelePciunc;r Lui, sau ca s. nu p.rrticipc sii in |oia furllel()r
rafionalt'.

lri.l.'l]r't'.r'r,tnt.'rs.'i,\o]],;1lr.]n.llniJi'r1r,|r.ltl|.n.5/,/€.1nl{lrj1J,l'J11un.1nrlJ5,
EDITORIALE

(2,9/Elinii, spundnd cd fiinfa lucrurilor existi impreuni cu Dumnezcu din veci gi cA

numai caliti;ile din jurul fiinlei le au de la El, suslheau ci fiinla nu are nimic contrariu
ti contradiclia este numai intre ca[tati. Noi insd zicem ca numai Fiinla dumnezeiasc; nu
are nimic contrariu, ca fiind vetnici ti infiniti gi ddruind ti altora vegnicia. Fiinla lucrurilor,
insd, are contrard ei neexistenla. Deci, sid in puterea Celui ce este cu adcvdrat ca ea si
existe de-a pururi sau sA nu existe. Dar, fiindci Lui nu-l pare rdu de darurile Sale, ea va
exista vegnic ai va fi suslinutA prin puterea Lui atottiitoare, chiar daci are nimicul
contrariul ei, cum s-a zis, ca una ce a fost adusi la existenJi din nee\istenli li sti in voia
Lui ca ea sa fie sau si nu fie.
(29) Precum riul este lipsa binelui 9i nettiinta - lipsa cunottinlei, tot ata ti neexistenla
este Iipsa existenJei; dar nu a existenlei celei adevirate ;i proprii, cacr ,rceer nu are nimic
contrariu, ci a celei ce existd prin impdrtilire de e\istenla cea adc'\,iriti, Lipsa celor
dintai atami de voinla fdpturilor; a celei de a doua atirnd de vointa Ficitorului, care
vrea insi, pentru buritatea Sa, ca fdpturile si existc veinic ti \.eFnic sii aibi parte de
binefacerile l.ui.
(30) Dintre fdpturi, unele sunt ralionale gi mintale 9i capabile dc cele contrare, ca de
pildd de virtute pi picat, de cunoitinlA ti nettiinlil, altele sunt corpuri dc diferite soiuri,
constititoare dir elemente contrarii, adici din pimant, aer, fcx ti api. Ccle dintAi sunt
cu totul netrupeiti ti nemateriale, chiar daci unele din ele sunt legate de trupuri; cele
de-al doilea sunt alcituite numai din materie gi formi.
(31) Toate trupurile sunt dupA fire inerte; ele sunt mitcate de suflct. Uncle de suflet
rafional, altele de suflet nerafional, ii iarigi, altele de suflet f;ra simlirc.
(32l Dintre puterile sufletegti una hranette ti susline cretterea, alt.r este imaginativi
gi impulsivi, iar alta este ralionald pi intelectual;. De cea dintAi se impirtiiesc plantele.
Fiinlele nerafionale, pe IAngi aceasta, se impdrtetesc ai de a doua. lar oame'nii, pe 16ngi
acestea doui, gi de a treia Primele douA puteri sunt supuse stdc;ciunir, a treia se dovedette
nestricicioasi gi nemuritoare.
(33) Sfintele Puteri, comunicAndu-gi una alteia lumila precum o comunicd 9i firii
omenegti, impArtigesc sau din virtutea lor, sau din cunottinla care este in ele. Impartdgind
din virtute, adica dintr-o bundtate ce imiti bunatatea dumnezeiascd, isi {ac bine atAt lor
insepi, pi una alteia, 9i celor mai prejos de ele, devenind toate deiforme. Iar impirt;tuld
cit
din cunogtin|5, dau sau ceva mai inalt spre Dumnezeu, sau ceva mai adinc despre corpuri,
sau ceva rnai cu de-am6nuntul despre fiinlele netrupetti, sau ceva mai limpede despre
Providenli sau ceva mai ldmurit despre JudecatS.
(34) Necurdjia minlii constd intai in a avea cunoltinti mincinoasii al doilea, in a
ignora ceva din cele universale (zic acestea despre mintea omeneasci, ciici lngerului ii e
propriu si nu-i fie necunoscut nimic din cele particulare); al treilea, in a avea ginduri
pitimage; iar al patrulea, in a consirnli cu picatul.
(.35) Necurilia sufletului constd in a nu lucra dupi fire. Cir:i, dir aceasta se nasc in
minte gindurile petimaie. $i lucreazi dupi fire atunci cind putcrile ei pitimitoare
(pasionale), adicd iufimea 9i pofta rim6n fdri patimi in intalnirea cu lucrurile pi cu
in9elesurile (chipurile) lor.
(36) Necurdlia trupului este picatul cu fapta.
{36 A\EXEI,E

('t )

SfAntul Ioan Damaschin

Cua int dcspre ttenirca lui Antihristl

St cuvine si so ltic ci trebuie si vind Antihrist. Este antihrist tot cel car| nrr
mirturise;te ci Fiul hri [)rrmnezeu a venit in trup (1 lontt 1, .1;2 loau /.), ci cste Dumnczcu
cle.sivir'yit ti ci s-.t ficLrt orn desivir;it, fiind in acelaSi timp gi Dunrnczeu. Dar in setls
i,r()pIillsi sprcial, An tih rist se numegtc acela carc v inc la sfirSitul ve.rcuh.li alldici 1-1,-11);
lJ,5l. Trt'burc, insi, m;ri intii si se propoviduiasci Er'.tnghelia la to.1te nr:amurile, dupa
.um a slrus Domnrrl (I.1,rft i 21. 11). 91 ntunci Ya Veni sprt: mustrarca iudeilor potriYnici
lrii Dunrn<'zetr. Domnul le a spus lor: ,,Eu am venit in numele Tatilui Meu gi nu Mi
primili; vine altul in numele lui 9i pe acela il veli primi" (lonn 5, 13).Iar Aposkrlul:
,,Pentru acee.r, pentru ci n-au primit dragoslea adevirului ca si se mantuiasci, va
trimitc lor Dumnezeu lucrarea ingeliciunii, ca si creadi minciunii, pentru a fi osandi!i
toti acei care n-au crezut adevirului, ci le-a plicut nedreptatea" (2 Tcsalomceti 2, 1l)
.12). -,\;adar, irrdeii rr-au primit pe Domnul Iisus Hristos li Durnnezeu Care este Fiul Iui
Dumnczeu, dar vor primi pe ingelitor, pe cel care se numegte pe sinc Drrmnezeu. Cii sc
va rrunri pc sine irsugi l)umnezeu, il urvali Ingerulpt Danirl, spunintl .rga: ,,Nu va fine
seami dc Dumnezeul pirinlilor lui" (DLttiiL 11, 37).lar Apostolul spune: ,,S5 nu vi
amigeasci pe voi nici intr-un chip, ci va veni mai intii lepidarea de credinti si se va
ar;ta omul picatului, fiul pierzirii, potrivnicul, care se inalli mai presus de tot ce este
Dumnezeu sau este inchirrat, aga incit si gadi el, aritindu-se pe sinegi cun ci ar fi
Llumnezeu" (2 Tcsqlonicrni 2,3-,1). Cind spune Apostolul ,,in Biserica lui Dumnezeu",
nrr vorbegte c1e Biseric.r noastri, ci de ce'a veche, de cea iudaici. Cici Antihrist nu r.a veni
l.r noi, ci la iudci. Nu la vcni pentru Hristos, ci contra lui Hristos; pentru acest motiv s('
5i rrunre'9tc Antihdst.
Trel.ruie mai intii si st'predice Evanghelia la toatc rreamurilc- (Mntai 21, 14). ,,$i
atunci se va arita cel firi de lege, a cirui venire va fi cu lucrarea satanei, cu toati
puterea 9i cu semne 9i cu minuni mincinoase, cu toati amigirea nedreptitii la cei care
pier, pe care Domnul il va omori cu graiul gurii Sale 9i-l va pierde cu venirea aritirii
Sale" (2 ?sa/oniccni 2, il-9). Deci nu insugi diavolul se frce om a;a cum S-a inome'nit
Domnni - si rru fiel - ci sc'natte om din r'urvie;i prim{'gte toatd encrgia lui satan. Cici
I)umnr:zeu, cunoscind mai dinaintc toiti perversitatcr vointei lui, p('c.rre o \'r r\'( t,
ingicluic ca si lc"-:uiasci diavolul in el.
Sc n;rgte, dcci, din curr it, drrpi cunr anl spus, estc crescrtt in ascuns ti pe nealteptatc
se riscoal,i, se impotriveite ti impAr.lfcpte La inceputul inpiraliei lui, cl.rr mai degrabi
a tiranir'i lui, ia chipr.rl sfinteniei, dar cind ajunge stipAnitor, persccuti Biserica lui
Dumnezeu (Mtrtei 24,6-10) gipi facc 6ulroscutd toati riutatea lui. Va veni cu ,,semne 9i
minuni mincinoase" (2 TrsLrltnicuri 2, 9), ingeldtoarc ;i rrtt adevirate gi pe cei carc ru
slabi gi neintiriti temeli.r mirlfii ii va ingela pi-i va despirli dc Dumnczeul cel viu. inc.it
,,s; se sminteasci de va fi cu putinti 9i cei ale9i" (lvlald 21,24).

I
Sf k n Damaschur, D,{rrdlxrd, irnd!cer. drn lunba grcaci do l'r l)Lrmitru Fccr()rtr, oJ ScriPta, Bucur|tti,
1993, Fp 2tl0-202
IDIf()RI,ALI li;

Vor fi trinripi Enoir 5i Ilie Tezviteanul lt4tltLthi 1,5; Matei Ii, I0-12; MLtrcu 9, 1l J2), Sr
(

,,vor intoarce inirna pirinlilor citre copii" (ivlqletlu 1, ii), adici silagoga citrc Domrul
nostru Iisus Hristos li citre predic.r Apostollor, dar ei Vor ii ()morati dc rhtihrrst. $r r'.r
veni Donuul tlir Cer, in chipul in care Sfinfii Apostoli I--au vizut nergerrcl Ia Ccr (1 riptclL'
./tposttlilor 1 , I I./, Dumrrczcu desivirpit qi onr desir .ir;it, cu sl.rvi ;r putert' il.rrcrr 2 i. 2 il ;i
va onrori pe onrul iirirlelegii;i pe fiul prerzarii cu Duhul guni Lur (l I'srrlot?iLrrrr l, n'r.
Agadar, nimeni sir nu.litepte pe Domnul rlc pe pim.int, ci clirr (icr, dupi cum L.rstr;i ne-r
dat incredintirc (ivlalti 16, 27; 25, 31 Luct 21, 27).

srar,t.,r lil"^ si..'r

Cuttittt ltrrtnr a dora Verire t Dotttuului,
sfir;itul lunii si ourirea hi Arrtihist

Cum Vor putea err. [:frem cel prea rni. tr picnk)s pi pLin dc gregeli/ s;r sPun ( r'ic ntil
prt.sus tle puterea rnca? Dar, dc'r'rcme ce NIAntuitorul, prrn a Sa milostivirc, pe cei
necnrturari i-.r ir.r\'.llat irrfclepciunea gi pt'crcdinciopii cci de pretutilldcni i-a lunrirrat,;i
pe a noastr.i limbi o va lumrn.r cu hdestulare sprc fc>losul yi zidirea, yi,t mea, .l cclui ce
zic,;i a tuturor.lscultat()nlor fi voi grii intru durt'ri ;r voi spr.tne'ilttru susPint Pcntru
sfirgitul lumii acestelr de- acum pi pentru ccl prea firi de ru;ine gi cumplit balatrr, cel cc
va s.i tulbure pe toate cele de sub cer ii si b.rge teami li impufinare de sr.rflet ii culrPlita
necredinfi in inimile oamenil,or li s; faci oritari ii senlne li irtlricol;ri, iltc;t dc.rr Pute.l
si amitleasc.i gi pe cei ale';i, li prl toli s5-i ingele cu minciloase se'mnc ai crr n.rltrciri de
aritari, care sc \'or face tle citre dansul t'\lrrlr:i 24, 15,r.
I)upe fail.iduirta Sf.intului Dumnezeu, r'a lu.r staprrinirt'ca sa inSele lume.r, iiinclca
s-a inmulgit piganitatea lunii ti prctutindeni tot fclul cle lucrari re lt' sc' lucrt'az,i. fi
pentru aceasta, Pre;rcur.rtul Stapin va slobozi duhtrl inScliciurtii, c.r sal isPite;rs.a Ltrmcr
pentru pi8.irlat.ltea e i, cte vtemc ce oameuii au voit.r se deParta.le Dltmrrezert;l .l-l iubi
pt' r'icle'anul (2 Testlonicctrr 2, 11).
Fralilot mare nevohli va fi in vremurile acclea - mai ales celor crt'dhcioyi . , cirrcl
se vor sivargi semne pi minuni cu nulta stap,inire dc insupi Lraiaurui, cattd se va arata pt'
sine ca un dtrmrrezeu, cu niluciri infricogate, zbur.incl in vizclttlt, gi tr,fi dracii c.r irrgcrlt
in virz-duh irr;il;dndu-se inaintca tiranr-rlui (2 Tesolotucerri 2, .1,). Cd vor stdga cu tirie,
schimbindu 9i chipurile', infricogind firi de misuri pe toli oamenii. Atunci, tralilor,
oare cirte se r'.r afla ingradit ti petrecind neclintit, avand in sufletul s.iu semuul Celut
Unuia-Ndscut, Fiul Dumnezeului nostm, rdicd Sfir.rta Sa Cruce? Cintl va vede .r ttecazul
acel.r nem;ng;iiat, ficut pretutindeni, peste tot suiletul ..rre nu \'.1 Jvea 11c Iriciieri
mingAiere, nici iara;i slibrre pc pamirt;i pe mare, cand |a lcde.r to;iti lurne.l tulLrLrrata
9i va fugi fiecare si sc ascunda in munti, unii adica murind de foarlt-, iat altii c.r ce.rrn
toprndu-se de sete cumpliU pi nu va Ii cine si-i nriluiasca pe ei, cind va vedca toate
fe;ele licrim.ind pi cu tlorirc intrebind daci nu cumr'.r se afld vrt'utt cuvatrt al lui
Dumnezeu pe pinarlt. $i nicaie ri rru-l r'.r auzi.
Cine, oare, va suft'ri zilele.rct'lea? $i cine va ribcla necazul cel nesufcnt, citrtl vl veni
amestecarea popoatelcrt cc vor veni de l.-r margilile p.trn.lntului Peni!u ve,.lerea tir.lrlulul )i
 ANEXT]LE

multi inchinandu-se inaintea tiranului, strigand cu cutremur: ,,Tu etd mantuitorul nostrul"?
Marea se Va tulbura gi pimdntul se Va usca, cerurile nu yor plouo hrlpinile se yor vett.,ji ii
toli cei ce vor fi pe pimAntul risiritului, citre apus vor fugi de multi fricd. 9i iarigi cei ce vor
fi la apusul soarelui vor fugi cdtrr- ras.irit; \,or fugi cu cutremur. Atunci, luir.rd obrazlicul
stipanire, va trimitc draci in toate marghile pamAntului, ca si propor'sclulrsci plhi de
indrdzrrire: ,,lmpdrat mare s-a aritat ctr siavi. Venifi de il r,eclefi pe el.

Cine, oare, r'a avea suflet de dianlant, incit si sufere viteieste toate smhtelile' acelea?
Cine, oare, \'a fi acest on, precum am mri zic, ca toli in5;crrr sir-l fericeasci pe el? C.i eu,
frafilor iubitori de Hristos;i desivArgi!i, nr-am infricctgat numai din ponenirea numelui
balaurrrlui, cuge'tAncl in rninc necazulce va fi oamenilor in vrernurilt'acc'lea li in ce f('l se
va arita acest balar-rr pangdrit li aspru neamului omen!'sc. Iar mult Inai amar se va arita
Sfinfilor, cclor cc \.or putea birui ndlucirile lui. Ci atunci vor fi multi cei cc se vor afla
binepliculi lui Dumnezeu ii se vor putea nrantui in mrrnli 9i in dealuri pi in locuri pustii,
cu multe rugiciuni 9i plangeri nesuferite. Ci Sfintul Dumnezcu, r'izindu-i pe dirrgii
intru plingere neminBAiatd gi intru credir.tti curati, sc va milostivi sprc ci ca un Pirinte
iubitor de fii 9i ii va pizi pe ei unde se vor ascr.rnde. Ci preapengiritul nu va incc-ta
ciutand pe Sfinti ti pe pimint ti pe mare, socotincl ci a impirilit cle acum inainte pe
pdmant, ti pe t(ti ii va supune. 9i va socoti ticilosul sd stea impotrivi in ceasul accla
infricogat cind va Yeni Domnul clin Cerud, negtiind ticilosul a sa neputinld 9i mindrie,
pentm care a gi c;zut. Cu toate acestca, r,a tulbura p;mantul yi va infrico;a pe toate cu
mincinoasele sernne vrdjitorelti;;i nu va fi in vremea aceea, cAnd va veni balauml, sldbire
pe p;mant, ci necaz mare, tu Iburare ti amestecare, morli ti infometali intru toate marBinile
pdmAntului. C.i insugi Domnul nostru cu dumnezeiasca Sa guri a zis: ,,Ci unele ca
acestea nu s-au aritat din inceputul zidirii" (Mdtti 24,21).
Iar noi, p.lcitolii, cu ce vom asem.lna nevoia cea peste m;surd de marc a ei, illci Fi
netAlcuitd, daci Dumnezeu aFa a numrt-o pe d.insr? Tnsi s.i-5i prni fiecare mintc'a sa cu
dinandinsul intru sfintele cuvinte ale Domnului gi Manhtik)ruhli nostru, cum ci pentru
neyoia ii nccazul ccl prea mare, \,a scurta zilele necazrrlui aceluia, prirr a Sa mil()stivire
sfituhdu-ne pe noi gi zicind: ,,Rugati-vi ca si nu fie fuga voastri nici iarna, nici sAmbita"
(Matei 21,20).li ritrdti: ,,Privegheali totdeaun4 adeseori rugandu-vi ca si vi faceli vrednici
a scipa de necaz gi a sta inaintea lui Dumnezeu, ci vremea este aproape'' ( Lucn 20, 36). )i
intru aceasti r5utate stem tofi ti nu credem, dar si ne rugim nccontenit cu lacrimi ii clr
rugicilrni, noaptea 9i ziu4 cdzind la Dumnezeu, ca si nc mirrtuim noi, picitogii.
Daci are cineva lac mi ti umilinli si se roage Domlului, ca si ne izbivim de necazul
ce va fi pe pimant; ca sd nu vadi nicidecum nici pe fiara, nici si audi infricogirile ei, ci la
fi pe alocuri faamete, cutremure;i morfi de multe feluri pe pim;int. \lteaz suflet va avea
cel care va putea s;-9i tini viaga sa in mijlcrul smintelilor Ci dacA putin va slibi c'mul ir.r
credhli, lesne va fi inconjurat pi va fi robit de scmrele balrurului celui riu 9i vicle.an.9i
neiertat se va afla unul ca acesta la Jude'catd, intrucat siesi vinzitor se r.a afl4 ca unul ct' a
crezut tiranului de bundvoie. De multe rugiciuni gi lacrimi avem trebuirj5, o, iubililor, ca
sd se afle cineva dintre noi intirit intru ispite. Fiindci multe vor fi nilucirile fiarei, cele ce
se vor face, pentru ci luptitor fiind impotriva lui Dumrezeu, pe toli va voi si-i pi.rrdi.
Luati aminte, frafii mei iubitori de Hristos, ce a ficut israclitenilor in pustic citrd
iegeau din Egipt, cum i-a amigit pe ei ticilosul li preaspurcatul, ca si faci toli acel picat
preacumplit, ci a invifat pe Valaam ca si de-a lui Balac, impiratul madianifilot sf.rt r. u
EDITORIALE .139

9i pe popo! si-l amigeasci spre desfrAnare, ca deodatd si-i piardi pe ei, dupa ce toti se
vor desfr6na cu femeile, ca nigte dobitoace. $i au pus femei cu ochi neruginati li mcsc
pline de stropiri gi de jertfe inaintea porfilot pe tofi trdgAndu-i spre moarte, ca acela care
va vrea si se desfraneze cu spurcatele acelea, mai inarinte si aduci jertfar ti apoi si intr:e la
dAnsele. Cd ftmeile nu luau plata de Ia popor, ci ii sileau pe toti cei ce veneau Lr dinserlc
si jertfeasc.i. $i au pus haintea boierilor pe fiicele boierilor; agijderea 9i bogafilor, pe
fiicele bogaiilor; iar pe cele mai nlulte dintre fenei, de obgte, la t()t poporul cel de jos,
vrdnd pe tofi deodatd si-i vineze spre moarte, ca nici bogatul si nu sc ingrelogeze dc cci
siraci, r'rici boierii de fiica cea siracd a celui de jos (Nunteri?5).
Vezut-ai lucrarea nedreptilii gr viclean; megtegugrre, cum tuturor le-a sapat gropi
spre moarte? Vdzut-a cineva dintre voi candva vr.un lucru ca acesta fira de rugine? Pe
desfrAnare a thut-o ca pe sabia cea cu doui tiiiuri, cdci cu doui morli cumplite sece'rau
femeile pe cei intrau Ia dinselc: ii ca si jertfeasci, ti si se destraneze. Ci in acest iel va
face tiranul, ca toti si poarte pecetea fiarei cind va veni in vremea s4 la p.lurirea vremurilor;
sd amegeasca cu serrrne pe tofi, ti apoi, a9a sa cumpere acetti.l bucate gi tot felul de
trebuinfe; li si puni cirmuitori de popor, ca toli si sivArgeasci porunca lui.
Luati alninte, fralii mei, la covArpirea fiarei;;i megtegu6;irilc vicleniei, cum dc la
pantece iti hcepe lucrarea: ci dupi ce se va strimtora cineva de lipsa de buc.rte, sa fie
silit a primi pecetea acelui4 piginescul chip, dar nu peste toate madularele tmpului, ci
peste mana dreapti, agijderea gi pe frunte, ca si nu aib; stipAnire onrul a se pecetlui cu
mana dreapti cu semnui Sfintei Cruci, iar pe frunte nicidecun a se insemna cu Sfintul
Nume al Domnului, nici cu Preasliivita ti Cinstita Cruce a iui Hnstos gi a Mintr.ritorului
nostru. Cd;;tie ticdlosul cd, daci se va pecetlui cineva cu Crucea Donrnului, se risipepte
toat; puterea lui gi pentru aceasta pecetluiegte dreapta omului, ci aceasta este cea cale
pecetluiette toate midularcle noastre. Asemenea gi frunte4 care este cil un siepnic cc
poartd pe fati ficlia luminii, adicd semnul Mentuitorului nostru.
Deci, fralii mei, infricotati nevohld va fi tuturor oamenilor cclor iubitori de FIrisb!,
ca pini in ceasul morlii sd nu se teami, nici si stca in molegire, cind va inchipui balaurtrl
puterea sa in locul Crucii Mintuitorului. Cd in acest chip va face c.r Numc'lc Domrrului gi
Nldntuitorului ncrstru nicidecum si sc porneneasci in \ remurile accstuia. $i acerst.r o r'.r
face, fiindci se teme li se cutrcmur; neputirciosul .1e Sfinta Pr,rierc .r \lintuitolulrri
nostru. Cd de nu se va pecetlui cirreva cu pecete.r aceluia, nu se la robi cle nilucirilt. lui gi
nici Domnui nu Se va depirta rlc'la unii ca acegtia, ci ii va lumina yi ii va trage citrc Sirre.
Se cade si infelegem noi, fragilor, cu tot dinadinsul, cd nilucirilc vrijmatului sunt
nemilostive gi firi de omenie. lar Donxlul nostru cu linigte va verri la noi, la toJi, ca sa
goneasci de la noi megtegugirile fiarei. Deci, noi, fin.inrl neabitut.i crL,dinla lui Hristos,
crr ugurinfi vom birui puterea tiranului. Cind neschimbat s:r r1(' cistig.im li buni
statornicie ti se \.r dep;rta de i.r noi neputinciosul, nerland c!'s.i n(' lilca.
Eu, preamicul, frafilor, r'i rog pe voi, iubitorilor de Hristos, si ntr ne molegim, ci
mai vart()s si ne. facem puternici cu puterea Crucii. Netrecuta nc\'()inli este l6ngi ugi.
Platoga credinlei si o ludm tofi. S; scoatem cu dr.rgoste din izr,,'rul cc.l dumnezeie'sc
nidejdile niintuirii sufletelor noastre - pe neziclitr, zic, iubililor [ra!i. Treimea ce.r dc o
fiinfi, Care cstc izvor ce izvoriite viata. Daci se va ingridi cLt ace.si fel de arme suflctul
nostru, nu va fi cilcat de b;rlaur. Cu toate aceste.r, sc cade noui .1 ne ruga ca si nu illtrim
in ispiti, nici si fugim iarna.
 A.\t\F:t.i:
Dcci, figi gata, ca nrite rolri credulcioii, neprimurd pe .rltr-rl. Irurul gi pierzitorul gi cel
fara dr omenrc, mai intii va vcrri irrtru ale salc vremuri, ca s,i fure ti sd junghie gr s.i
piardi turna cea ale.rsi . lui Flristos, Adeviratul Pisior. Caci va lu;l asupra sa chipul
,\de'virratului P.istor, ca si iltielc oile tumrei. ins.i cci cr vor cunoatte ardtat glasul cel
si.int al Acleviratului Pistor, furclati il vor cunoagte. Ci glastrl pierzitorului nu sc ascnrini
crr cel al Adcviratului Pistor, fiindci este rinitor. Cllasul fiind plnr de chipul furrrltri,
incl.rti sc cllnoilgte in ce fel cstc acest;r.
L)eci, si ne inveitirn, g prieteni, cu ce fel cie chip va venr pe pimant;arpele cel f.iri
cle nr;ine, fiindca N4.intuitorul, r'rinc1 sd mentuiasci nc.lmul omenesc. S-a niscut din
I:ecioari gi prin clripul omulrri .r amdgit pe vrijmagul cu Slinta Putere a Dumnezt.rrri
l-ui. Si bi.ind pi smerit .r fost po pimint, ca pe noi si ne inal!. do la p.imant la Cer Cici cu
incrt'dinfare gi cu ;rdevirat, Dumnczeu Cel Ce 9a zimis]it. Acelagi intmpAndu-Se, AceLrli
n.isc:inclu-Sc din Sfinta Fecioari cu trupul nostru, a mintuit prin prtima Crucii tot n('amul
onrcnc'sc, cl;ind porunci. $i iariyi va si vini in ziua cca mai tlc pe urmd, si tudece viji ti
morfii gi s.i r:ispliteasci tuturor dupi faptele lor, drepfilor li necredincioFiior, ca rrn Drept
Jud(:c.ltor Aceasta cunoscend-o vriimagul, ci iarigi va si vini din Cer Domnul cu slav.
L)ulnrrezeirii, a socotit ir accsta si ia asr-rpra sa chipul venirii l-ui pi s.l ne ingele pe noi.
lar Donnul nostnr va veni pc pdmint pe nori !umirrogi. cl un fulger infricog.tt /Mrln'i
:1.2;-)6). Dar',rijmalul nlrvnveni aia, ci este viclean Sc va naitc, cu adevarat, dintr-o
h'(i()iri spurcati care va fi r-rnealta lui. $i nu el insugi se- r'a ir.rtrupa, ci cu acest fcl de chi;r
vr veni pr(.pen8iritul, ca un fur, c.r s;i in;ele pe toli: smerit, liniltit, urind cele nedrepte,
dirrsprt,idoli intorcinduse, evlat'ia mai mult cinstirrdu-q bun, iubitor de siraci, peste
miisrtri cie irunros, prea i11 lruni a;ezare, blAr..d citrt'toli, cinstind cu cuviirli n('an]ul
irrdt'ilor, fiinclci ei atteapti vcnirca accluia. $i, pe l.lngir toltc acestc. semne, va face aritiri
;i irrfricogiri crr multi stipinire. Se va fifimici cu viclc;rrg sii placi tuturor, ca clegrabi
si f ir' irrbit dt: citrc mulli. D,lrr.rri nu \'.1 lua, cu manie nu va grii, mihnit nu se va ar;t. li
cu chipul bunei rinduicii va lnrigi lumea, pini ce se \'.1 ficc impir.rt.
Si dupi ce multe norr',a.le 5i gloatt vor vedea niit('faptr,bune ca acestea ti puteri,
trrli crr o socerteali se lor face 9i cu brrcurie mare il vor pr,rpovidui pe el irrp;rat, zj.ind
urlii c;ltIc iltit: ,.Ar1, cloari, se rnai .rfli vreun onr burl li drcpt ca ncesta?" $i, mai mtrlt,
l.roporrrl cel ucigag al iudt ilor il r';r cinsti ii se va bucur.l dc impirifi.r Iui. Pentru accca, ca
rrnul ce vil cinsti mai mult l,.n-ul ;i tt'mplul evreiesc, va arita lor ci are purtare de griji
rrcntrrr ciinsii.
Si cind va impdrili balaurul pe pimint, cu marc sirguinti toatc popoarelc i se vor
flce ntutitoare. Edorn gi Mo.rb, inci ;i fiii lui Amon, i sc vor inchina gi ei cu bucurie ca
unui adevirat irnpirat; se vor face cei dintdi apir.ltori ai lui. Se v;r intin indat.i impirilia
.r(--east.l ii \'.r bate cu mAnie trei impirati mari. Apoi, se va inilfa inima lui tr va virsa
b.rlauml amiriciunea sa" pun.ind inalntea celor din Sion vcnirlul morlii. Tulburind lume a,
r'.r clinii malginile, \'a rr.rciji io.rte, \'a pangiri suflete. Cici nu se va mai ar;ta ca un
cu.e mic, ci cu totul intru toatf .lspnr, iir.l de omenic-, iute, rninios, curnplit, nestatomic,
infricopat, slut, u16cios, grcfos, s;ilbatic, pierzdtor, obraznic li sirgrrindrr-se - intru a s.r
nebunie - a alunca in groapa pig.lnatdfil tot neamul onlcncsc. Cu tntnciuni va irmulli
st'nrnt' in multime. Sr slinil in.rintc multe alte popoarc gi Jiuc-linclu-l pe el pentru l1.lluciri,
v.l strig"r cu itias mare, ir..it sc r',1 ciinti ii lccul irrtrn care popo.rrc'le vor sta inaintc'a lrri,

rS -: ti
EDfIORIALE l-11

li le va grii cu indriznire: ,.Cunoatteti toate popoarele puterea Fi stipiltirea mea. Iata,

inaintea voastri n tutrrror pomncesc acestui muntc ce cstc de cealaltd parte, ca acun si
se mute de aici, de aceaste partc de mare, prin cuvantul meu". fi va zicc spurcatul: ,,'fic
ili poruncesc: Muti-te dincoace dc. marel" $i va alerga muntele in ochii privitorilor, insi
nicidecum cl;tirdu-se din tcmeliile sale, cici cele ce Dumnezelr Cel Pn'ainalt dhtru
inceputlrl zidirii le-a intirit gi le-a inillat, asupra accstora preaspurcatul stipinire tru
arc, ci va am.1gi lume.a cu ndluciri r.rijitoregti. $i, iariii, altui munte ce va sta in adincul
mirii celei mari, fiind ostrov foarte marc, ii va porunci sd se duci ti pc uscat si stea in
firmuri veselitoate spre veselia privitorilor, ostrovul nicidecum din mart: migcAndu-sc.
Iar balaurul igi va intinde mAinile sale gi va adr.na mulJime de taratoare gi de pisdri.
Agijderea va pigi pe deasupra adincului Fi ca pe uscat r.a umbla pcstc tlinsul gi le va
niluci pe toate. 9i mulli vor credc ai il vor sldvi pe el ca pe un dumnczcu tare. Iar ochii
inimii celor ce vor avea pe Dunnezcu intru ei se vor lumina ti cu de-.rminuntul vor
privi prin credinJa curati ti vor cunoagte ingelSciunc.r lrri. Dupi aceasta se va sui pe ap.r
mirii ;i aqa va umbla pc api ca pc uscat. fi aga va niluci 9i va ingela hunca gi mulgi r,or
crcde' lui gi il vor slivi pe el ca pe un dumnezeu tarc. lar cigi vor avea frica lui Dun.rnczeu
irrtru din;ii ;i ochii inimii lurninali, vor cunoagte cu adevirat cd nici muntcle nrr s-a
migc.rt din locul siu, nici ostrovul nu s-a mutat din marc pe piment.9i toate acestea
intru rtumele siu le r'.r sivirgi Antihrist. Ci nu va primi si numeasci pc curatul nume. rl
Tatilui gi al Fiu)ui qi al Sfdntului Duh, cdci este luptitor de Dumnezeu ;i fiu al pierzdrii.
Acestea ata fdcardu-se Fi popoarele inchinAndu-se lui 9i ca pe un dtu-rrrezcu ldudAndu-
l, din zi in zi se va mirria Cel Preainalt din Ceruri, igi vr intoarce falr Sa dinspre el gi se vor
face ciume cun-rplitt', foamete necurmatA, cuhemure neincetate, foamete yi stramtorar('
pretutiideni, necaz mare. morli necontcnite, temere infricoiata li tremur nepovestit. At!u]ci
cemrile nu vor ploua, pdmanhrl nu va mai rodi, izvoarelc'r'or lipsi, r.iurile vor scc4 iartra
nu va mai cxlrisli, verdeata nu va mai risdri, copacii din ridicini se vor usca fi nu vor rnai
rodi, pegtii rndrii pi chilii dintr-insa vor muri. fi, ag4 mdrca va trinite putoare pierzdtoarc
gi sunet infricopat, incit vor slabi li vormuri oameni dt fric.i.
Atunci va plinge. cumplit tot sufletul gi va suspina; atunci toli r'or vedea necaz
rremingiiat cuprinzindu-i pe dinpii noaptea li ziua ii r.riciieri nu vor afla si se saturc dc
bucate, ci povdluitori aspri de popoarc se lor pune in k)t l()cul. Si d.rci cint'r'a r,'a aduce
cu sine pecetea tiranului pe frunte sau pe mana drcaptir, \'.r cumpira pulirre, bucate clin
celc ct se vor afla. Atunci vor rnuri prunci Ia s6nul maicii lor, va muri gi maica deasupra
pruncului ei;i vor muri tatdl impreuni cu femeia gi cu fiii in ulife 9i nu va fi cine si-i
ingroape gi sd-i stringi in mormintc. Din morticiunile ccle multe ct vor fi aruncate in
ulite sc Va face rea putoare pretutindeni, care Va r.rcciji Pc toli cei lii. Dimincnta toti Yor
zice cLr durere tj cu suspinurir ,,Cind se va facc scrri, si dobindim odrhni?'' Verind
sear4 iarSgi cu lacrimi prea amare vor griii intru dingii: ,,C)are cind se \'.r lunina, ca s;
scipim de necazul ce ne sti asupri?" $i nu va fi unde si fugd sau si sc ascundd, ci sc
vor tulbura toate, marea ti uscatul. Pcntru aceasta nc-a zis noud Donrnul: ,,Privegheati
deci, ci nu 9ti!i in care zi vine Domnul vostru" (NIntci 21, 12).
irr mare;i pe pimint va fi rea putoare, foamete, cutremure; h mare - tulburare, pc
pimint - tulburare; lnfricogiri in mare-, infricogiri pe pim;nt. Aurul mult ;i argintul 9i
hainele cele de m.itase. nimic nu vor folosi cuiva intru rrccazul acela, ci toli ii vor ferici pe
 ANEXELE

mor'tii cei ingropati mai inainte de a veni necazul acela mare pe pimAnt. Cd atunci va fi
aruncat pi .rurul 9i argintul in ulile 9r nu r.a fi nimeni cine siJ i4 fiir.rdci vor fi urate toate.
Ci togi se Yor sdrgui a fugi gr a se ascunde gi nicaieri nu va fi cu putinJd sd se ascundd de
necaz. ]nsd impreuni cu foamea 5i cu necazul 9i cu frica se vor afla fiare ii taratoare de
trupuri rnif .';todre, m u>carrd u-i.
Dinlduntru iricd pi dinafari cutrenur. $i noaptea 9i ziua pe uiife vor fi morticiuni,
in ulile putoarc', in casc, putoare; in uli1e, foame gi sete - in casc, ioame gi sete; in uiite,
glas de plingere - in case, glas de plAngcre; h uli1e, gAlcevi - in case, gilcevi; in uJige,
amar - in casc, amar. Unul pe altul cu pldngere il va intimpina: tatil pe fiu ti fiul pe tatej
mama pe fiicd ii tii!-a pe nlami; pfieteni pe prieteni, in ulite imbr;titendu-se, vor legina;
ti frati cu frali imbri;igAndu-se, r'or muri. Se va vegteji Fi frumusetea fetei a tot trupul Fi
se vor facc fcfele lor ca de mori. \ra fi gretoasd ti urati chiar frumuselea femeilor. Se Va
veFteji tot trupul pi pofta oamenilor.
fi tofi cei ce s-au plecat cumplitei fiare gi au luat pecetea aceea, adici piginescul
chip al spurciciunii, alt rgAnd citre dinsul, r'or zice Iui cu durere: ,,Di-ne noui si mincdm
9i sii bem, ci toti lnur im de fo.rme, cumpiit stramtorindu-ne, gi goneite de la noi fiarele
cele inlenin.rtc". $i, neavand, ticdlosul va rispunde cu nulti asprime, zicAnd: ,,De unde
si i, i dau e u voui, o, oanrenrlol sa mancati ii sA beti? Ceru l nu voiegte si dea pimintului
ploaie gi pimantul iari;i nicidccum nu a dat seminle sau roade".
Auzind accstea, popoarele vor plinge gi se vor tdngui, neavdnd nangaiere din
pricina necazuiLri, {i necaz peste necaz va fi lor nemAng.liat, cdci de bunAvoie au crezut
tiranului. Ci acela, ticilosul, nu va putea nici luigi sd-;i ajute; deci, cum pe dingii ii va
rnilui? in acele zile va fi nevoie lcaznil mare din necazul cel mult al balauruiui, ti din
frici ;i din cutremur 9i din vuietul mirii ;i din foame ;i din sete gi din mr-rgcirile fiarelor.
Si toti cei ce vor Iua pccctca lui ,Antihrist gi se vor inchina lui ca Dumnezeului Celui
Bun nu vor avea nici o parte iniru lnrpirilia luj Hrisios, ci impreuni cu balaurul sc vor
ardt.r in gheer.r.1.
FericiL va fi act'la cc se va .rrit:r preasfint ;i preacredincios ii va avea inirna lui firi c1t'
indoiaii citre Dtrnurezeu, c:r firi de frici va lepdda toate intrebirile lui, defiirnindu-i 5i
muncilc, pi nalrrcirile ( ;\TtocnlipsLt 17. 31).
I.u mai inainte de a se face acestea, Dormrul - ca un milosti\'- r'a tlimite pe Ilie
Tczviteanui;i pe Enoh - spre a se face cunoscuti dreapta creclirrfi neamului omenesc gi
si se propor'.idrriasci tuturor cu indrdznirc cunogtinla de Dumnezeu, ca nu de frici si
creadi tiranului -, cci care Vor stngi ;i vor zice: ,,lnlelntor este. r''. oamenilor! Nimeni si
nu creadi lui nicitlecum sau sa il asculte pe luptitorul de Dumnezeu. Nimeni djn voi si
nu se infricogeze; ci se va surpa acesta degrabi. Iati, Domnul Cel Sfint vine din Cer si
Judecr'pe toli cei ce s-au plecat semnelor lui".
irrsd p'.rfini vor fi atunci cci cc vor vrca si ascultr:9i si creadi propor,iduirii
Proorocilor. Iar aceasta o va face Mantuitoru l, ca sd i;i arate negri rta Sa iubire de oameni,
ci niciotiatii el nu loieite moartea picitosului, ci voielte ca toli si se manluiasci. Ci nici
in vremca accca nu va lisa ncamul omenesc firi de propoviduire, ca fdrd de rAspuns si
fie toJi la Judecati.
Deci, mulgi dir Sfinfi, cili se Yor afla atunci la venirea spurcatului, r'or Vdrsa riuri
dt' lacrimi cu suspinuri citre Dumnezeul Cel SfAnt, ca s5 se izbiveasci de balaurul 9i cu
LDII'ORIALIT lll
mare sarguinli \ or tugi ilt pustietali ii ilt munti, ti ir1 pelteri cu fricd se vor ascunde. Si
vor pres.ira panlant ti firirri pe capetcle 1or, rug.indu,se riua gi r'toaptea cu multi
smcrenie. $i li se va dirui lor.rceasta cle la Dumlezeul Cel SfAnt 5i ii Ya povafui pe dantii
in locuri hotiratc ii sc vor mantui, fiind ascungi irl giuri gi in pettcri, nevizancl senltcle
5i in fricogirilt' lu i Arrtihrist. C.i ce.lor ce au cunoltlnl;, cu lesnire le va fi cunoscut vctrlre.l
acestuia, iar celor ce-li au rnir]tea pururea intru lucruri lumegti Si iubesc ccle pam;t.ttesti
nu le r'a fi lesnc arit.rti aceasta. Ci cel ce clc-a pururi este legat de lucruri lumegti, micar
de ar;i.iuzi, nu credr, gi urigtc ccle ce, isr. spun. Pr.utnr act'.rsti1 SfinJii prin.resc put(.re d('
.r scip;!..i k)ati ir1\'aluirca ii griji ri(.lii acestcja,ru lepddat-o.
Atunci r a plingt'tot pim.intul. N.{area li .lenrl vor pL.inge, irtrpreuni ;i dobitrraceL,
cele silbaticc cu p.ls.iriie cenrlui. \br plinge munfii 5i rlealurrle gi le.mnclt'c.imptrlui.
\br pljngg inca;i lunjnatoni cerului cu stelele, pentru r'te.tn1ul omcrles., ca tolr s-.lu
.rLritut dt la Dumnezeul Cel Sfint, Ziditorul tuturor si au crerut inFelatorului, f.rrrrnrnti
chipLLl spurcatulut;i de L)umnczcu luptitorului, irr ioctrl fic.ito.rrci de viaJa Cruci .i
\lintuiiorului. \';i pl.ingc palmintul;i mart,r, ca de naphslra cu totul va inccta gLrsrrl
I'salmultri ii i1 rutiiciunii clin gura omrrlui. \br plangc toatc brscritile lur llristos cu
plingere m;rre, car nu se va m.ri sluji Sfinfirea ti Prinosul.
lar rlupi cr. se vor inplini trei vremi ti iun'tatat('alt'stapirririi spurcatului ti al(,
t.rPh'lor lui 5L dupi ce '.t,r'or r'nrIlini toate smintolil('ii k)t fam;tntu1 - dtrf.ri cunr zrcc
gr.1l..r I)orrnulrri , atunci va r, eni l]onrnul, \f.intlritorul n()strLl, c.t un iulgt,r' stri]Lrcl]tLl
din Cer, Cel Sfirrt 5i Lrfrico;;at 5i Pr.,a'lavit, Drrmn,-zeul n,r'trtr ;i inrpir.atrrlSi Nlirelt Ct l
Iiri de nroartc, pe n()rL cu sllvi n!.ascnlanata, alcrginel irrlirrte'a sl.rvei I_ui rirrdtrielilt,
ingeril,rr, alt,\rhanghclrlor, krfi fiincl vipai tlr foc yi r'.iLr pLLn dc irtc, cu inirico)at r ujt,i
llcrrrvinrii arind Lxhii in jos 5i Serafimii zbtrlinrl gi fetelc ii picioartle a,cun,.inilu-:r
intrtr.rri;.ile hr cr'lc,.le iLr,:, strig.ind cu grr)az.i 9i zicanrl trnul cit|c rltLrl inlr. rt 5l.ir,t
irttreii Sfint, inh.titSf.irrt Dorurrull" li tlis dc tf.inrbili, ijrnin(l !Lrilici: ,,ScLrl.rfr ',a,ciLL
tlornrilii lata .r \ !'nit \lirel!,1"
,,\tunci se vor cieschidr: ltronltitltcle )l vi duzr t;llnnil pLltrczit.t ;i irrtliir,;.rt.i \i'nirt,
.t Nlintuitorrrlr.ti li, r.r intr-o cllpe.rla tle rlchi sr. \'or scula t().tl( sentrnlirlc fr ! ol .aul.t l.r
trunlrrsele.r ceJ sfirlt:r a \liltlui. $i nilioane Lie ntiliLrrne;i nrLi tie nrri ,.lt lngtrr;i ilr'
Arhlngheli 5i nenum.ir.tt('oStise \'()r'bLlcLlra cu btrcurie m.tLe. ,\tunci Sllnlii)j l)r-cprii ;r
t()fl c.rre rlLl \ ()r- li lu.tt pccete.r balauruLui celui pagin se vot' bLLcula.
Si se r a atlticc trr.InlrL leg.It dc lngeri imprcr,lna ctr toJr dracti itralrie.t L)ir'.inulru yr
ast\renen cei .c .lu lrrat 1-'e6('1e1 lui ti toli P,tgAnii 9i Pacatoyii st' r'or aducc l|g.ttl Sr
Inrpra r.rtul va t1.r lsLrpr.r lor hotiirirea cca aspr.i il os.indt't celri vt'snicc irr irtcrr I cel nc*t rn:
Si tolr ctice nrr au luai pe.ctc.r lui,.\rrtrlrrist gi toficcidin 1-ri'11gt, sr. r or [Trrcrtra intprruna
cr-r \lirele cu b ucttrie n('gr,rit;r, irt c.tml r.t c..r \'L snr(it 5l !el L n 5(,i, inr preuni cu t(,ti Slr ntii.
intnt netreculii lt'ci .ri vecilor. Amrn.

iiil
lt,
ll.1 ,\NhXELi:

(6)
Citeva rugiciuni din rAnduiala liturgici a'friodului
Du nr in i c,t hfitos,il otrei lulcc a t i

Cind la ii si vii si f,rci jr.rdi.c.rti dreapti, PrcaclrcptLrle Juclccitor, ;ezir.rd pe scaunirl

slalri J.rlc, r.tu.le ioc infricoyiincl, \'.r tr.rgL, in.riut('.1 clivanului Tiu ;.rc tofi, stind inaintea
Ta prrtelile ctreyti, li ormcnii cu iric.i vor fi juclcc.tfi, fit'c,tre prccum .r lucrat; atunci, s.i-1i
fic mili rle noi, ti sl r.r(' invrednjcelti, Hri!,toase, tle Pallg;1 celor nrintrrili, cr Lur in(Llrrnt
lS/ilrrr.ri ri,' 1,r li',-r'rrr ic.).
Cirgilt'se vor dcschide Si se \'or.rrita faptcle oamenilol lnaintea tlir'.rnrrlui Titr
cclui ilc neindrrrat; Fi va risuna to.rti valea plingc.riicu groaznici scriinirc, r'izind pc
toti cti cc au pacituit, trinrili in chirrurilc cele vefnicc, cu cilc.lpt.i judt,cata Ta, ;i filii clc
fi,lor plj1g.111.l, Inr.lurate. Pcntnr aceasta, Te rug.irn pc Tine, ISunult', sa-Ji fie mili de
r.toi, cci ce Tt'liudirn, Untrle, mrrlt-milostive (Sttlttrri dc lt \it,ctrttil
Trirrbitclc \'()r suna, 5i mormintt lt' se vor Llc5('rt.r, ii se la scul.r toati iiro.l
omcncitsci, culremurinclu-s('; cci c('au ficut binc, cu bucLrrie se !or bucura, a5tep-ttit-tt1
sa l.r Plat,li i.rr ce i ce au pic.ituit Vor tremur.r, cumplit Vtiit.in(lu-se, fiurrl tnn1i$l lil chururi
pi de cei aleyi d t'sparfr rrd u-se. Doamne, al slaVei, milostir'elte te spft'noi, ca un brrn, )i
nr inr recinicegtc Pr rroi dc parte;r celor ce. fe-au iubit p-re l irre (Sttitn 'i J. /r1 I ( aL r',ri('/.
t'ling 9i ma tirrgtriesc, cirncl imi vine in sintire focul ccl vcgnic, intunericul cel m.rr
dinai.rri 5r t.rrtarul, r'icrmele ccl cumplit si scrafnirea dinlilor cea nelncetati, ;i drttclca cc
\'.r sa he c(-l()r ce aLr gr('irt peste rnisura, ti pe Tilc, Cel llrc.rbun, cu viclean,i r oic Te-att
nr.ini.rt, tlinire c.rrc urul li cel dintei strnt eu, tic.ilosul. Ci, Judt'citorule, ca un incl!rr.rt,
ltt.rrrtuit;tc-ma cu miln Ta /-Slilrilri ,?t /ri I i'r:r'r'rtrr'r.
Cinti st ntera scauncl(' ;i sc vor deschidc carfilr' )i Dultr:rezeu r,r scdt'.t l.r
r rrr
lLrr.lecata, o, ce irici ra fi atuncil [r.rg.rii 'tinLl in.rintL cu fn..t;r riul rle frr crirg.inl1, ct
vom f.rc('iltunci, noi oarncnii cei vir()!ali Lle mult('picate? Si ciir-rd il r'..,m auzr ch,'nr'in.l
pr: cei bineculintaJi ai Tatiiui. intru imparalie, iar pe cci p.ic.itoli trimilinclu i la chitturr,
crnt'r r srrferi lcca infi'icoy.itoare hotlrire ? Ci Unule, Itrbitonrle clc oamt'ni, \'{.irrir.titorult',
Impir,rte r1 \'r)acrrrilor, mai inaintc p;llri ce r'.r sosi sfir;itr.rl, prir p(Xirnla, intorcandu mi,
rnrluit ste mi (Stihiri L1t' Ia ltece rni
Cur()sc;rnd ponurc e Dtrmnului, ala si viL'fuim: pe cei f1.lnanzi si-i hrirrim, pt'cei
in\ctati si-i adipam, pe cei goi sa-i imbrdcim, po straini si-i aducen in casi, pe lroLrayi )t Pe
cei din tenrnili sa-i caulim; ca si zica gi cahT n()i Ccl Ce r'.r si judcce tot Pamarrtul: \rcrili,
t'intcur intatii T;rtilui \1eu, de mo;tet\iF LcnFaratr.r cc s-r gatit \ oui tStihut dt LLt Litttl
Gin.lesc l.r ziua ac!-r..r yi la ceasul cind avem 'i st;nr toli g,oi ca nigtt'osandili,
in.rintca nemitarnicului Judecitor; c.i atunci tr.imbi!a r a surla tdrt., 9i temeliile pimatr
tulrli se vor clatin.l, ti morlii dur mornlintc vor invi.r, ti tofi de o varsti se vor [ac{'; fl
cel('a5cunsr'.tle tutur()r \'or sta.le i.rla inaintc.l Ta. $i vor plinge yi s('v()r tingtli, tl ill
icrclrl et'l m;ri ,.lin.rfari r',lr mt rge cei ce nici odinioari nu s-itu p(lc.iiti i,rr ccaia DrePJrlor'
r a intr.r irt bucurie ;i in lcselit', itr cimara cereasca i /,liL,rttcli,i't't 1.,rrr,/t'l
Vri, tnic, innegritr.rle \uflctol Pirri cilrd dc l.r riuia{i ntr te mai curmt'zi? I'irti,'intl
z;rci in lerre? Dc cc nrr-f i lduci .rminte dt'iniricoSitorLtl ccas.rl morfii? I)t ce nLt tt'
.utrenluri cu totul tle infricopatoare.r Judc.c.rti a Nlinttritoruhti? ().rrt, ct vr( r 5i ri\PLr n1r,
\aLl cum vr('i si dai sc.rnra? I-ucrurile talc stilu Lle i.tfn, sPre Irtlstr.lre.l ta, i.tPtclI te
EDI'IORIALI

vddesc, parendu-te. Deci, q sufletel Vremea a sosit, alearga, apucii inamte gi cu credinfn
strigA: Cregrt-am, Doamne, gregit-am Tie; dar gtiu, Iubitorule de o.rmeni, bunitatea fa;
Pdstorule cel bun, nu mA despirti pe mine de la starca cea de-a drt'apta T4 pentru m.rrc
mila Ta (Sti/rir'a de la Stilnaand).
La ziua cea infricotitoare a Judecitii 9i a slavei lale celei negriite gdndincl, rni
ingrozesc cu totul, Doamr.re, pi trcn.turind strig cu fllcd: C.ind vci veni, Hristoasc
Dumnezeule, cu slavi pe pimint, ca sd judeci toate c.ite sunt, atunci si mi izbivegti de
toati p('deapsa pe nrine, ticdlosul, inVrednicindu-mi a sta de-a dr!'apta Ta (Lutln nnii).
La ceasul cercetidi;i al Venirii celei infricogdtoare a Stipinului Celui iubitor dc
oamerri gindind, cu totul mA cutremur ti, intristAndu-md, strig citrc Tine, preadrepte
Judeciitorul meu pi Unule, mult-indurate: Primegtemi pe mine', ccl ce md pocaiesc,
pentru rugdciunile Nisciitoarei de Dumnezeu (Lwttininda).
O, ce ce.rs Ya fi atunci, gi ce zi infricogitoare, cAnd va gedea Judocatonrl pt' sc.ru|rrri
cel infricotitorl Cirfile se vor deschide pi faptele se vor vidi, tl cele ascullsc.rlc
intunericulur se vor arita; ingerii vor alerga imprejur, rdunind toatc neamurile. VL,niti
dc auzifi impdrali 9i domni, cei robili pi cei liberi, pacitogri;i drepfii, bogalii 9i cci
sdraci, ci vine Judec;torul, Cel Ce va si judece toati Iumea. fi cine va putea sta inilintea
fefei Lui, cind ingerii vor sta vidind lucrurile, cugetele 9i gAnduriic cele drn noaptc;i
cele din zi? O, ce ceas va fi atuncil Ci, mai inainte de sosire.t sfitgitului, sarguiettc-tc'
sufletc, strigind: Dumnezeule, intoarce-md gr md nintuiegtc ca !rn indurat (/dr{rrlrcri
'1.
Ia Laudc,.qlos aL Vl-lta).
Daniil proorocul, birbatul doririlor fiind, daci a v.1zut putere.r lui Dumnczetr,.r9ir
a strigat:Judecitorul a pt'zut yi cirlilc s-au deschis. !'czr, suflete al mt'u, de postrlti, nu
defdrma pe vecir.rul tdu. L-erette-te dL. bucate, dar nu osi'rncir pe fr"rtcle tiiu; ca ltu cullrYd,
fiind trinis ln foc, si tc topetti ca ceara; ci firi impiedicare si tc duci Hristos intru
impardlia Sa (ldiLtnn'ld dt la Lnr.dc, g|tsul ol Vlll-lat).
Cind vei veni, Drrmnezeule, pe pimint cu mirire'gi toate sc vor cutremura, yi liul
cel de fix inaintea clivanului va curgc, cdrlile se r,or deschide pi cele ascunsc se vor
vddi; atunci sd mi izbavesti ele focul ccl nestins gi s.i ma inYrednicctti .l sta de-a dreapt.l
T4 Judecdtorule preadrepte (Cotrd,r., tlnsul I).
De infricogitorul Tiu dir an aducandu-ni anintc, preabunulc Doamne, 9i dc ziua
Judecilii mi infricoFez ti md tem, vidit fiind de cugetul meu. Cdnd vci gcdea pe scaunul
Tiu gi r,ei face cercetarc, atunci nimeni nu va putca tdgddui pic.rtele', adevirul va,.iin-
du-le, gi frica cuprinzir.rdu-1. Ci tare va suna atrurci fcrul gheenei, ;;i picdtogii vor scri;ni;
ci mi miluiegte, mai inainte de sfargit, 1i rnA iarti, Judecitorule preadrepte (.lcus/.
Sosit-a ziua, iati, ilr.rintea uiilor rstL. Judecata; suflctc, pdveghe.rzA! Aici impirafii
inpreuni;i domnii, bogalri, siracii se vor aduna gi ipi va lua fiecare ()m dupd vrcdnicia
faptelor. Intru a sa rirrduiaii, srhastrul ;i arhiereul, bitrinul gi tir.rirul, sluga gi stip.inul
vor fi cercetali; viduva 9i fecioara sc vor irdrepta; ci, \'ai atunci dc tofi cei ce nLr vor
avea viali nevrnovatA. Nemitamici este Judecata la, neingelat divanul Tau dt graiul
celmettctu6it, ci nu ascunde Volba cea rscusitd a ritorilor dreptatea, nici nu o amigette
aducerea de nariori; ci la Tine, Dumnezeule, celc ascurrse ale tuturor stau de fata. Sa
nu virr la pamintul plingc.rii, sd nu vid locul intunericului, Hristoasc al meu, Cuvilte,
nici leg.lndu-mi de miini 9i de picioare si liu lcpidat afari din cdmara Ta, avincl
imbricdmrntea nestriciciunri intinati, cu nevrednrcul. Cind vei despirli pe picito$i
de cei drepli, judecirrcl lume4 rindurr,gtc'-mi a ii una din oile Tale, aleg6ndu-mi clirrtr c
caprc, Iubitomie de oameni, ca si aud glasul Tdu cel binecuvantat (dir Chnfnrtt,t l\
,l{6 ANEXELI
Cutrenur ncpolestit li frici |a fi acolo; cd va Veni Domnul, ti impreuni cu Dansul
lucrul fieciruia tlintrc oameni. $i cine, dar, dc arcea nu se va plinge? Riulcel de foc mi
tulburd, md topcttc, ma road('scragnirea dinlilar Fi intunericui adAncului; deci, in ce
chip 9i cum voj face si induplec pe Dumnezeu? Iarti, Doamne, pe robul Tiu, ca nu
cindva si m.i dai chinuitor ilor celor amari, ingerilor ceior cumplili, intre care nu se
poate afla acolo oclihna. Domnul 9i conducitorul dimpreurri acolq bo6;atul pi cei nelinut
in cinste, cel mare impreuni gi cel mic, se vor indrepta intocmai; ct vai, fiecirui4 care
nu va fi gata. Slibegte, lasi, Doamne, ti iart5 cate Ti-am gregit Tie,9i si nu mi arili
acolo inaintea ingerilor, in osinda focului 9i a ruginii celei fdri de sfArpit. Fie-li mili,
fie-li, Doamne, de zidirea Ta; gregit-am Tie, iarti-mi; ci din fire curat numai Tu e;ti pi
altul afara de Tine nimeni nu este f;ri intiniciune (dnt Cintnren a V-o).
La infricoyitoarea Ta Venire Hristoase, cand te vei ardta din Cer,9i se'\'or pune
scaunele, gi sc vor deschide cdrlile, sd-Ji fie mild, atunci, Mintuitorule, de zidirea Ta.
Acolo nimic nu va putea ajut4 fiind Judecitor Dumnezelr; nici invifitura, nici megtegugul,
nici mirire4 nici priete5ugul; f.ird numai puterea t4 cea din fapte, o, suflete al meul Acolo
imprer.rni va fi domrrul ii conduc.itorul, siracul 9i bogatul, sufletel Nici tate, nici mami
nu vor putea ajtrta. nici Irate rru r,'a putea izbivi de osdndire. Cugetind la infricos;toarea
intrebare a Judecitorului, suflete, ingrozegte-te de aici, gdtette-li rdspunsul, ca si nu fii
osindit in legiturile cele vegnice. Si nu aud, Doamne, zicAnctu-ni-se: Ia-ti al tdu! 9i si fiu
gonit de la Tine; nici: Du-te in lcrul cel blestematl Ci si aucl glasui cel dorit al Drepfilor.
Din porfile iadultu izbavegte-m.1, Doarnne: mantuiegte-mi clin pripastie qi din intunericul
cel adAnc, dil ct'lt'de dedesubt aie pdmantului 9i din fcxul cel nestins, gi de oricare alti
pedeapsd vepnicri (riirr Chriaru Lt VI 01.
Si cddem, credrnciogilor, pi si pldngem mai inainte de.ludecata aceea; c6nd cerurile
vor pieri, stelcl(' \,or cidea gi tot pimAntul se va clStina; ca si aflim miiostiv, la sfargit, pc
Dumnezeul pirinfilor. Nemitarnic.l r,a fi intrt'bare4 infricofdtoarc r'a fi acolo judecata,
undc inaintea Jrrdc.citoruiui nu se va tiilui rrimic, unde nu va fi ctr putinti a se iace
fildrie cu darurij ci, fie-li mili cle mine, Stip.ine, ti ma apiri dc minia Ta cea infricogitoare.
Domnul vine si judece, cine va suferi ar.ltarea Lui? Infricotcazd-te, ticiloase almeu suflet,
infricogeaz.l-tc, ii-li Bitegte lucrurile tale spre icpirea ta; ca s.i atli milostir'9i indurat pc
Insu;i Dumnezcrrl pirinfilor. Focul cel nestins ma tulburi, 9i hgrozirea cea JnrJri .l
viermilor; iadul ccl stricdtor dc suflet mi sperie, gi indeajurs de umilit nicitlecum nu mi
fac; ci, Doarure., Doanrne! mai inairte de sfirgit, int;reste-mi cu frica Ta. Cad ilaintt'a Ta
gi aduc Jie, ca nipte lacrirni, graiurile mele. Cregit-am, cum nici pAcitoasa n-a gretit, gi
firidelege am ficut ca altul ninreni pe pdment; ci, Te induri, Stipdne, spre fiptura T4 9i
iarigi mi cheami. Intoarce-te, ciieste-te, descoperi cele ttscunse, zi Iui Dumnezeu, Celui
ce toate Ie gtic: Tugtii ascunsurile' mele, Unule lvlintuitorule; Tu lnsuli ma miluiefte, Precunl
canti David, dupa mare mila l.r (dttr Ciinlarut u \/ll-n).
CugetAnd la int6mpinarr:a infricogitoarci Venirii Tale cclei de a doua, Doarnne, mi
cutremur dc ct'rtarea Ta, mi tem de minia Ta gi strig lie: N4antuiegte-md de ceasttl
acela, in veci. Cind vei judeca Tu, Dumnezeule, toatc, cine dintre pirn.iuteni, tiitrd
inconjurafi de patimi, \'a putea suferi? C.i atunci {ocLr1 cel nestitts 5i viermeie ccl
neadormit Va cuprinde in vcci pe cei osandifi. Cind vei chem,r toata sufLarea iaoialti,
ca si ie'i seama, Hristoase, mare frici va fi atunci, mare nevoie, deo.rrecc numai fapte.le'
singure vol ajuti in veci. )udecitorule a t()ate, Dumnczeul meu 9i Doamne, fd si aud
atunci glasul'l'iu cel dorit, si vid lumjna Ta cea mare, si privesc Ia corturile Tale, si mi
uit l.r slava Ta, frtrcurindu-mri intru loti vecrt (drrr ChntarLt a Vlllt).
EDITORIALE .ll7

(7\
Vedenia SfAntului Nifon
despre lnfricogitoarea Judecati'

lntr-o seard, dupi ce gi-a terminat obitnuita rugdciune de noapte, Cuviosul Nifon
s-a inths sA doamri pe patul sdu de pietre. Era miezul noplii ti el inca veghea, privind
cerul instelat 9i luna. Singur i;;i socotea pdcatele sale gi se tanguia cu mintea, gAndindu-se
la infricopatul ceas al Judecilii. Deodatd, vede ci se trage taria cerului ca o perdea gi se
aratd Domnul nostm lisus Hristos intr-o slava negr;iti. In jurul Lui, in vizduh, stdteau
toate ogtile ceregti: ingeri, Heruvimi gi Serafimi erau in minunate ti infricogate cete.
rAnduite fiecare dupi felul, frumuselea gi strilucirea Ior Domnul a griit cdtre cimruitorul
uneia dintre ccte, iar acela s-a apropiat luminos, cu fricd ti cutremur.
,,Mihaile, mai-marele Agezim6ntului, pregAtette cu ceata ta tronul de fcrc al slavei
Mele pi mergi in valea lui losafat. Acolo si-l agezi ca intdi semn al Venirii Mele, pentru ci
s-a implinit ceasul cAnd fiecare va lua plata dupi faptele sale. Grdbette-te, ci a sosit
ceasull Voi judeca pe' cei ce s-au inchinat la idoli gi s-au lepidat de Mire, Fdcitorul lor. Pe
cei care s-au inchinat pietrelor 9i lemnelor, pe care le-am dat spre trebuinla lor. Pe tofi ii
voi sfdrima ca pe ,,vasele olamlui". Tot ata li pe vrAjmatii Mei, pe ercticii care au indriznit
sd coboare Duhul Mingdietor in rAndul fipturilor5. Vai de ei, ce foc ii agteapti!
Acum Mi voi arita ti iudeilot care M-au resiignit gi n-au crezut in Dumnezeirea
Mea. Mi s-a dat toate stdpanirea ti puterea gi sunt Judecitor drept. Atunci c6nd eram pe
Cruce, ziceau: "Huul Cel Care dirAmi templul gi in trei zile il zidetti. Mantuiegte-Te
pe Tine insuti...,, Acum a Mea este rizbunarea, le voi r;spl;ti! Voi judeca, \'oi cercet4
voi pedepsi aspru neamul jidovesc, cel stricat gi viclean, pentru ci nu s-a pociit. l-e-am
dat vreme de pocdinfi, dar au nescxotiFo; vor lua acum rizbunare.
Le voi risplAti ti sodomifilor, care au spurcat pdmAntul gi vizduhul cu nelegiuirea
lor l-am ars atunci ti iardti ii voi arde, pentru cd au urAt plicerea Duhului SfAnt;;i au
iubit plicerea diavolului. Voi pedepsi pe toti desfranalii, neruginalii gi intunecafii care se
aseamind cu armdsarii. Nu s-au indestulat cu cdsnicia lor legiuiti, ci s-au bilicit in
fdridele'ge ti satana i-a aruncat legafi in prdpastia de foc. Nu au auzit ci "infricogat
lucru este a cidea in mAinile Dumnezeului Celui Viu"? Nu s-au temut cd voi virsa
peste ei minia Mea; i-am chcmat la pocdinti, dar nu s-au pociit.
\trijudeca pe toli tilharii care au ficut noian de rele, precum gi pe ucigagi gi pe toli care
au fdcut nullime de picatc. Eu le-am dat timp s; se pociiasci, dar ei n-au luat in seamd.
Unde sunt faptcle lor cele bure? Le-am dat pildi ti icoani pe fiul cel desfranat gi pe multi
alfii, si nu se deznidijduiasc.l de picatele lor. Ei hsd au dispreluit poruncile Mele gi s-au
lepidat de Mine. S-au indepirtat dc Mine gi au iubit striciciunea; pe Mine M-au nescrotit ii
s-au ficut robi ai picatului. Si meargi, deci, in focul pe care ei singuri l-au apnns.

' Sf.intul Nrfon, episcopul Constan!iinci Ciprulur a victuit in rercul al IV-le.r ti ostc pr;znuit do Riseric.r
Ortodoxi in ziua dr''23 dcccmbrie. \rcdenia Sfintului Nifon desprc lnfricogitoarea Judecat; este reprodusi
du pi yi,ll.r s i inldl,ll
r/ /i Ic SIin I ului lcntll Nifo| (t rad u cere di n limba grcacl de Protosinghel Petron ru Tana so, ed.

EFiscopi.'i Romanului9i Hugilor 1r)e3, pp 61-79). Vidta ri inl'dtdtur L'SlAnt ui lerorh Nifot a fost scrise dc citre
unul dintre ucenicii SfAntului, martor contemporan al virtulilor ti minunilor slvarlite de acest mare ierarh al
Bis.'ricii lui Hristos.
6
E yorba dc pnevmabmahi, care nea8tr Dumnczcirea Duhului Sfant.
 ANEXELE

Dar, gi pe cei care au murit linAnd minte riul ii voi trimite intr-o infricotati munci.
Pentru ci n-au clorit pacea Mea, ci au fost mAniogi, rAuticiogi li rizbunatori. Pe lacomi,
pe cei ce au luat dobdndi ti pe toli iubitodi de argint, care este inchinare la idoli, ii voi
nimici gi distruge cu toatd mania Me4 pentru ci gi-au pus nddejdea in bani 9i pe Mine
M-au nesocotit, ca 9i cum nu M-a9 hgriji de ei. Pe acei mincinogi creFtini care au invefat
c; nu este invierea morlilor pi ci este exista reincarnarea sufletelorT acum, aici, pe pamant,
ii voi topi pe toli in gheeni ca ceara; atunci se vor incredinla de invierea mor;ilor. Magii,
vrdiitorii ti toli cei care se indeletnicesc cu magia vor fi zdrobiti.
Vai gi de cei care au petrecut cu chitare ii cu instrumente; au cAntat Fi s-au imb;tat,
au jucat, au vorbit necurSlii gi s-au dedat la relel l-am chemat;i nu M-au ascultat, ci
\I-au luat in ris. Acum viermele le va roade ilima- Le-am dat la tofi mili gi r.reme de
pociin';, insd nici unul nu a luat aminte. Voi inchide in intuneric ai pe cei ce au nescrcotit
Sfirrtele Scripturi, pe care le-a scris Duhul Meu prin mijlocirea Sfinlilor Voi;udeca pi pe
cei ce se indeletnicesc cu superstiliile gi se hcred in cufite, furci, gilefi gi altele asemenea"
Atunci vor inlelege ci trebuiau si nidijduiascd in Dumnezeu 9i nu in zidirile Lui. Se vor
tulbura gi impotrivi atunci, dar nu vor avea nici o putere, deoarece "a Mea este rizbu-
nare4 Eu le voi rispliti".
Voi pedepsi pe impiralii gi pe carmuitorii care M-au amirat necontenit cu nedreptifile
lor. Au judecat nedrept gi cu mAndrie, disprefuindu-i pe oameni. $i acegtia vor pl;ti. Dnrapta
Mea putere este nemitamic;. Ii voi pedepsi dupi firddelegile lor Atr.mci vor intelege ca
sunt mai infricogat decet toti impdralii pimantului. Vai de ei, ce iad ii aiteaptA, pentru c.i
.ru fost cruzi gi au viirsat senge nevinovat, sangele copiilor gi al sofiilor lor.
Cu ce urgie voi pedepsi pe acei slujitori care n-au fost p;stori adevirali ai Bisericii,
care N'[i-au piriginit via qi Mi-au risipit oile! Ca au pastorit aur ti argint 9i nu suflete pi
au cautat preofia pentru interes. Ce pedeapsi vor lual Ce tAnguire! Voi virsa peste ei
toata mania Mea ti urgi4 pi-i voi zdrobi. S-au strdduit sd ciptige oi gi boi care piet iar de
turma mea cea cuvantAtoare nu s-au ingrijit. Voi pedepsi cu toiag firddelegile lor gi cu
bici nedreptdtile lor Dar gi pe preolii care glumesc, rad ti sc'cearti in bisericd ii voi
arunca in foc ai in tartar!
Am venit 9i vin! Cine poate si-Mi stea impotd\.d? Dar; vai gi amar de cel picdtos,
care va cddea in mina Mea! Pentru cA fiecare se Va infiliFa ir'ru1trlqq N4sa "gol gi
descoperitu. Cum va indrizni atunci sd se arate neruginarea picitogilor? Cum vor privi
fafa Mea? Unde-gi vor ascunde rupinea? Se vor umple de rugine inaintea Mea 9i a
preacuratelor Puteri Ceregti.
\bi judeca gi pe monahii care gi-au trecut cu vederea canonul ti au nesacotit
fdgiduinJele pe care le-au ficut inaintea lui Dum-nezeu, a Ingerilor gi a oamenilor. Una
.ru figiduit gi alta au fdcut. Din inillimea norilor ii vor arunca in priipastia iadului. Nu
s-au indestulat cu pieirea lor, ci au pricinuit ii altora sminteali ucigitoare. Mai bine le-ar
fi fost si nu se fi lepddat de lume, decAt si se lepede ti r;u si triiascd, intru desfrAnare.
"A Mea este rizbunare4 Eu le voi rispliti tuturor celor ce nu au voit si se Pociiasci.
ii voi iudeca pe toli ca un Judecitor drept..."".
Cuvintele acestea pc care Domnul le-a rostit cu glas de tunet citre Arhanghelul
N'[ihail au umplut de spiimantare nenumdratele Puteri hBeregti.
Apoi, a poruncit si-l aduci cele gapte veacuri de la facerea lumii. Mihail a primit
porunci si indeplireasci 9i acest lucru. De aceea, a mers degrabii la casa testamentului
-
\letempsihozi.
 s:lii : I

t.l, Jlrr

EDITORIALE

a. gi le-a adus. Erau ca nigte cirli mad, pe care le-a pus in fafa Judecdtorului. Apoi a stat de
ri, o parte, privild cu cutremut cum risfoiegte Domnul istoria veacurilor. $i a luat primul
Oi veac, l-a deschis gi a zis: ,,Aici scrie intdi de toate: Tatil, Fiul gi Duhul Sf6nt, un Dumnezeu
IE in trei Fe!e. Din Tatdl 9a niscut Fiul ii Fdcitorul veacurilor; deoarece cu cuvdntul Tatilui,
at prin Fiul s-au ficut veacurile, s-au zidit netrupegtile Puteri, s-au intdrit cerurile, piminiul,
It, adAncurile, marea, rAurile gi toate cele ce sunt intr-insele".
ll, Apoi, dupi ce a citit putin mai jos, a zis: ,,Chip al Nevdzutului Dumnezeu este
primul om, Adam, cu femeia lui, Eva. Atotputemicul Dumnezeu ti FecAtorul tuturor
celor vizute 9i al celor nevizute a dat lui Adarn porunci. Aceasta era legea care trebuia
ci tinuti cu toatA puterea gi scumpetatea, spre cinstirea Ficdtorului sdu gi ca si nu uite ca
le Dumnezeu se afli deasupra lui".
rit Dupi putini vreme, a citit mai departe: ,,Nelegiuirca in care a cdzut chipul lui
)e Dumnezeu prin rgeldciune sau, mai bile zis, din neluare aminte ti nepurtare de griji. A
ta cdzut omul gi a fost izgonit din rai cu dreaptd judccata gi hotirare a lui Dumnezeu. Nu
CI putea si stea intru aceste bunititi incepitorul nelegiuiriil"
u- Mai.jos a citit: ,,Cain s-a aruncat asupra Iui Abel pi l-a omorat, dupd voia diavolului.
Se cade sd ardi in focul ghcenei, pentru cd nu s-a pociit. lar Abel va trSi ln vetnicie".
.le in acela;i chip a rdsfoit gi celc yapte carli alL'\'eacurilor. In sfirgit, a luat a taptea
ta carte ti a citit: ,,lnceputul veacului al \/ll-lea inseamnd sfAr;;itul veacurilor. Incepe si se
ca imprittie intru toate reul, desfrinarea, nemilostivirea. Oamenii veacului al Vll-lea sunt
ci rii, invidiogi, mincinogi, cu dragoste filamici, iubito de stipinire pi de argint, robiti de
p;catele sodomicegti gi de celelalte picate".
lt, A trecut putin mai departe, a citit ceva gi, indatd $i-a ridicat in sus privirea mihniti;
pi a sprijinit o mini pe genunchi 9i cu ccalalti 9i-a acoperit fala gi ochii 9i a stat ata cugetand
ei in sine multi vreme, apoi a goptit: ,,hrtr-adevat acest veac a irtrecut cu nedreptatea gi cu
le riutatea De toate celelalte".
:u Apoi a citit mai jos: ,,Grecii, cu idolii lor, au fost spinzurali cu lemnul, cu sulila gi cu
oi cuiele care au pironit trupul Meu de viali purtetor".
A td(ut cateva clipe gi iarigi 9a aplecat asupra cirtii: ,,Douisprezece cipetenii ale
Marelui Impirat, albe ca lumin4 au tulburat mare4 au inchis gurile fiarelor, au inecat
9r balaurii cei g6nditori, au Iuminat pe orbi, au siturat pe cei flim6nzi;;i au siricit pe cei
vl bogafi. Au pescuit multe suflete din moarte, dindule din nou viali. Mare este plata lor... "
a 9i apoi, dupi pulin, a adiugat: ,,Eu, Iubitorul de oameni, am alcs marturisitori care
s-au ardtat biruik)ri cu ajutorul Meu. Prietenia lor a ajuns panA Ia Cer gi iubirea lor pind
trt la tronul Meul Dorul lor pini- la inima Mea 9i jertfa lor Mi arde cu putere. Slava ti
na puterea Mea este cu ei!"
Dupi ce a htors multe foi, a loptit cu un zdmbet de mullumire: ,,Omul care a tinut
cu cinste cArma celor tapte coline (Constantinopolul) 9i a devenit irnpiratul lor a fost
te. slujitorul dragostei Mele. I se cuvine Impdrilia Cerurilor, pentru ci a fost ravnitor ti
urm,itor al Domnului Siu".
Apoi, trecand peste multe foi, a zis: ,,O, Preafrumoasi gi PreacinstitA Mireasd! Cali
ul vrijmagi s-au striduit si tr. pingireascd. Dar tu nu M-ai hgelat pe Mine, Mirele Tdu!
Nenumirate erezii te-au amenintat, dar piatra pe care ai fost ziditd nu s-a mitcat, pentru
rit ci "porfile iadului nu au biruit-o"".
.ui Mai jos erau scrise toate picatele oamenilor, pc care moartea lc-a gdsit netterse prin
pociinfi. fi erau aga de multe, ca nisipul mdrii... Domnul Dunrnezeu le-a citit nemultumit
gi a dat din cap, suspinAnd. Nenum;rata multime a lngerilor stdtea trcmurAnd de frica
 ANEXELE

dreptei mAnii a Judecitorului. C6nd Domnul a ajuns la jumdtatea acestui veac, a zis:
,,SfArgitul lui este plin de putoarea picatului, de lucrurile omenetti, care sunt toate
mincinoase pi intinate: zavistie, urA, minciuni, huli, dugmdnie, chefuri, befii, desfrAndri,
ucideri, avorturi, ldcomie, iubire de argint, finere de minte a riului. Dar ajunge! ll voi
curma Ia jumdtate! Sa inceteze stdpanirea pdcatului!"
$i zic6nd aceste cuvinte pline
je m6nie, Domnul a dat Arhanghelului Mihail semnul
pentru Judecatd. Deindatd, acela cu ceata lui au luat preastrilucitul gi negrditul tron gi
au Plecat.
Era aqa de numeroasa ceata aceea incat pdmantul nu o incipea. $i fugind, strigau
cu Slas de tunet: ,,SfAnt, Sfdnt, Sfint Domnul Saoaott. Plin este cerul si pdmdntul de
slaua Luit" $i de acest infricotat striget se cutremura cerul pi pimdntul. ,,Sfdnt, Sfdnt,
Sfint, mare gi infricogat, minunat 1i prosldztit este Domnul irt ztecii oecilo/' .
Apoi a pomit Gavriil cu ceata lui, cAntind; a urmat al treilea mare Arhistrateg,
Rafail, cu ceata lui, indlldnd cdntarea ,,Unul Sfdnt, UnuI Domn lisusHistos, intnt slaaa
lui Dumnezeu Tatdl, Amin" .

in sfArgit, s-a pomit ti ceata a patra. CArmuitorul ei era alb gi luminos ca zdpad4 cu
privirea dulce. fi, fugind, cAnta cu putere. ,,Dumnezeu, Domttul dumtezeilor aaorbit gi
a chemat pdmdntul de la rdsditul soarelui pind la apus. Dit Sion mdtelia frumtrselii
Lrti. Dumnezeu ardtat oine, Dutnnezeul nostnt si nu aa tdcea. Foc inaintca Lui aa merge
Vi in juntl Lui aifor maret" $i cAnta apoi tot psalmul. Iar cipeteniile ii rispundeau: ,,Virc
Dumnezeu sd judece pdmintul. Cd Tu stdpAflesti peste toate flearnuile" . Cirmuitonrl
acelei ogti se numea Uriil.
Dupd pulin, au adus inaintea Domnului Preacinstita Sa Cruce, care strilucea ca un
fulger infricogat gi revdrsa o negr,iit; mireasmA. in urmi veneau cu multi cinste cetelc
StipAniilor gi ale Puterilor. Privelittea era de o mArelie uimitoare. Nenumiratele Puteri
cAntau cu o nemaiauziti armonie. Unii ziceau cu multi teami: ,,hdlta-Tc-aoi Duwezeul
meu 7i Impdratul meu gi voi binecuudnta nunele Tdu ht aecit" AlJiiziccau: ,,lndlfali pc
Domnul Dumnezeul rostru si ad inchinati attemrtuhti picioarelor Lui, cd 5f6nt este.
Alilui a. Alihiq. Aliluial."
Apoi a iariti putemicul cArmuitor de ogti, Mihail,
dat dumnezeiascd poruncd si vind
se siea lange tronul Domnului. In acea clipA s-a aritat un Inger care tinea o trambifd. A
luaro Judecitorul in mAna 54 a tr6mbifat de trei ori gi a zis trci cuvinte; apoi a dat-o lui
Mihail: ,,Mergi la Golgota, unde Miam intins preacuratele mAini gi trAmbileazd pi acolo
de trei oril"
lndatE ce a plecat Mihail, Domnul a chemat ceata I.ncepitoriilor li a zis carmuitorului
acesteia: ,,lli poruncesc sA iei dumnezeiasca ta ceatd ti si vd imprittiali in toatA lumea,
ca sd aducefi pe nori pe Sfinfi, de la reserit 9i de la apus, de la miazdnoapte 9i de la
miazdzi. Si-i aduceli pe toti, ca sd Mi intAmpine cAnd va suna irambita".
DupA toate acestea, Dreptul Judecdtor a privit spre pdmant 9i a \,Azut negurA ti
intuneric, jale gi vai 9i multd tanguire, dirr infricogata tiranie a satanei. Turbeazi 9i urld
balaurul. A dirAmat totul gi le zdrobette ca pe iarbi, pentru ci !ede Pe Ingerii iui
Dumnezeu ci ii pregdtesc focul cel vegnic.
DacS a vezut toate acestea, Judec;torul a chemat un inger de foc cu infalitare asPri
gi infricogatd, firi de mili; era cArmuitorul cetelor lngerilor, care vegheazd asuPra focului
iadului gi i-a zis: ,,la cu tine toiagul Meu, care leagi gi zdrobette. Ia gi nenumirata mulgime
de Ingeri din ceata ta ti pe cei mai hfricogafi care sivArgesc pedepsele celor din iad. Sd
mergeli la marea cea gAnditoare, ca si gdsili urmele stipinitorului intunericului. Apucd-l
EDITORiALE l5i
cu putere li-l tine bine, lovind u-l fird rnild cu toiagul, p6ni cAnd va preda ceata duhurilor
celor rele. Leagi-i apoi tare pe toti cu puterea toiagului Meu, dupi porunca Mea pi apoi
amnci-i in chinurile iadului cele mai groaznice gi fdri de mild".
Cand toate au fost gata, s-a ficut semn Arhanghelului care finea trambi14 sA
trambileze puternic. Inclati s-a fdcut o ticere de moarte, ca ti cum s-ar fi linigtit toate.
La prima trambitare s-au alcituit toate trupurile morlilor. La a doua, Duhul
Domnului a pus sufletele in trupurile moarte. Spaimi ti cutremur a cuprins toate; cele
cerepti pi cele pimantegti tremurau. Atunci a sunat a treia oari ti cea mai infricopati
trambiti, care a zguduit toatA lurnea, cind morfii au inviat din morminte ,,intr-o clipi".
lnfricogati priveligte! Erau mai mr.rlli decAt nisipul nrirrr. Lr acelrgi timp se coborau dir.r
ce'ruri ca o ploaie deasi spre Tronul Judecifii Cetele Ingeregh, zicAnd cu glas de tunet:
,,Sl6nt, Sfint, Sfitrt Domnul Sauaot, pliu este tot pdmitrtul de ficd si de cuttemurt"
Tot pimintul 9i mullimea nenr-rmdrata a Cetelor Ingereiti stiteau atteptand.
Tremurau plini de spaimi in fata infricoiatei stipAniri dumnezeiegti, care se coboard pe
pdmAnt. $i pe cAnd toli priveau in sus, au inceput cutremure, tunete gi fulgere in Valea
Judecilii 9i in vizduh 9i tofi au fost cupringi de groazi. Atunci tiria cerului s-a strins ca
ocarte gi a apirut cinstita Cruce, str;lucind pi scdnteind ca soarele. ingeri o finealr inaintea
Domnului nostm lisus Hristos pi Judecitorul lumii, Care venea. Apoi se auzca un imn, cr
cntare strdini: ,,BinecuvAlt.rl este ceI ce aine ?ntnr numele Dortrnului, Dutrtezeu este
Domnul, ludecdtor, Stdpinitot 1i Domr pdcii".
indati ce s-a siv6rgit accasti puternicd slavoslovie, a aparut Judecitorul pe nori,
9ez6nd pe tron de foc. Cu preacurata Lui strilucire invipiia ceml ti p;mentul.
Ahrnci, din mulfimea morlilor care inviaseri, unii au inceput si str;luceasci arcmenea
soarelui 9i indati au fost ripili de nori in vdzduh, spre intampinarea Domrulrri lor. Cei
mai multi insi au rimas jos. Nimeni nu i-a luat la cer. Se tinguiau cu amar ci nu s-au
invrednicit gi ei si fie rdpifi de nori gi mihnirea gi durerea umpleau de am6racirrne sufletele
Ior Au cdzut toli in genlmchi in fala Judecitorului pi apoi s-au ridicat. [n iricotatu I ludec;tr,r
Se agezase dcja pe tronul Judecdlii pi in jurul Lui se adunaseri toate Puterile Coregti cu
frici gi cutremur. Cei ce fusc.scri ripifi pe nori pentm intAmpinarea Lui stdteau de-a dreapta;
ceilalli se aflarr cle-a stAnga Jtrdecitorului. Cei mai mulli dinhe acegtia erau iudei, cirrmuitori,
Arhierei, preofi, impirati, mul|ime de monahi 9i mireni. Stiteau rtrpinafi gi se, jcleau de
pierzarea lor. Fefele lor erau ticilogite gi strspinau cu adinci miturire. O tAnguire de moarte
s-a lisat peste toli ti nici o mdngdiere nu le venea de niciieri.
Dar cei ce stiteau de-a dreapta Judecitorului erau veseli, lunrinoqi ca soarele, cilstifi
gi sl5r,ili, albi ca lumin4 parci apringi de o dumnezeiasci lumini. Ca sd ildriznesc s-o
zic. semdnau cu Domnul si Dumnezeul lor.
Deodati, infricogatul Judecitor $i-a aruncat privirea intr-o parte ii in alta. S-a uitat
de-a dreapta, bucuros li a zambit. Cind insi S-a intors sprc stirrga, S-a tulburat; S-a
maniat tare ti 9i-a intors indat; fala Atunci, cu glas puternic ;i dumnezeiesc a zis celor
din dreapta: ,,Venifi, binecuvAntafii Pirintelui Meu, de mogtenifi impirifia care a
fost gititi voui de la intemeierea lumii. Cici am flimanzit gi Mi-afi dat si minanc,
am insetat ii Mi-ali dat si beau, striin am fost ti M'afi primit, gol 9i M-agi imbricat,
bolnav 9i M-ali cercetat, in temnifi gi afi venit la Mine".
Atunci, aceia s-au mirat gi au intrebat: ,,Doamne, cand te-am vizut flimAnd 9i
Ji-am dat si mininci, sau insetat gi te-am adipat? $i cind Te-am vizut striin gi te-am
primit, sau gol gi Te-am imbricat, gi cind Te-am vizut bolnav gi in temnili?"
Illlllli;iliilllli
:

J5: ANEXELI]

,,Amin zic voui, intrucit ali ficut unuia din acegti frafi ai Mei mai mici, Mie
Miali ficut".
Apoi S-a intors ti catre cei ,,de-a stanga" gi le-a zis cu asprime: ,,Ducefi-vi de la Mine
blestemalilor, in focul cel vegnic, care este gitit diavolului 9i slugitor lui. Cici an
flimAnzit 9i nu Mi-afi dat si m;nanc, am insetat gi nu Mi-afi dat si beau, striin am fost
9i nu M-afi primit, gol si nu M-afi imbricat, bolnav 9i in temniti ti nu M-ali cercetat".
Aceia i-au rdspuns nedumerifir ,,Doamne, cind Te-am vizut bolnav Si in temniti
9i nu Ji-am slujit Tie?"
Le-a rispuns Domnul: ,,"Amin zic voui, intrucit nu afi ficut aceasta unuia dintre
acegti mai mici, nici Mie nu Mi.afi f5cut". Pierifi din ochii Mei, blcstemali ai pinrAntului!
ln tartat ir1 scratnirea dinfilor, acolo va fi pldngere gi tinguire fdri dc'sfArgit!"
Cum a rostit Judecdtorul aceasti hotirire, dhspre risirit s-a pornit un uriag riu dc
foc, care curgea vijelios spre aprrs. Era lat ca o mare intinsa. Vizandu-I, picik)iii dir
stanga s-au ingrozit gi au inceput s; tremure de spaimi, intru deznddejdea lor Atunci,
rremitarnicul Judecitor a poruncit ca toti, drepti ti picatoti, s; treaci prin rdul cel rrzitot
pentru ca si fie inccrca;i prirr frx.
Au inccprrt cei din drcapta, care au trecut toli li au ielit ca aurul curat. Lucrurile' lor
nu s-au ars, ci s-au arAtat, prin inc('rcare, mai luminoase ti mai limpezi, iar ei s-au umplut
de bucurie.
Apoi au inceptrt si tr('aci ti cei din stanga prin foc, ca si fie incercate 9i lucrurile lor.
Dar. fiindci erau picitoti, flicdrile au inceput si-i ardi, linandu-i in mijlocul r6ului. $i
lucrurilo lor au ars ca pleava, iar trupurile au rimas intregi, ca si.rrdd ani 9i veacuri
nesfartite, inrpreuni cu diavolii. Nici unul nu a izbutit si iasd din acel r6u de foc. Pt tofi
i-a |inut focul, pcntru cd erau vrednici de osdndi 9i pedcapsi.
Dupi ce picdtogii au fost predali iadului, Infrico;atul Judecitor S-a ridicat de pe
tron ti a pornit citre dumnezeiescul palat, dimpreuni cu toti Sfintii S.ir. Il inconjurau cu
multi frici ti cutremur Puterile Ceregti, centand: ,,Ridicati cdletenii portile aoqstrc ,i
t,d idicali porlile cele pernice ,i ua intra Impdrrtul slauei, Domu gi Dumnezeul
dumtezeilot, inltrcutrd cu tofi Sfifiii Lui, care se aor bucuto de uesrica noStettire".
AIti ccati rispunde'a Si zicea: ,,Birecut)Artat este Cel Ce aire ittru utmele
Domnului, cu cei pe core i-a tflvred icit Hanrl Sdu sd sc turmeascd fii ai lui Durutrezeu.
Dutrutezeu cste Domtul, imprcurtd cu fiii Noului Siorr gi S-a qrdtat troud".
Iar Arhanghelii, care mergeau dupi Domrul, II slavoslovcau, c;urtand pe rand o c,intare
cereasci: ,,Vextfi sd ne bucurdn tle Dornnul fi sd stigdm lui Dunnezeu, Mdntuitontl
ostnt, sd ittdmpifin fala Lui cu mdrhtisire gi in psaltni sd-I cdtrtdu Lui" .
Iar alta ceata raspundca armonios: ,,Dumnezeu mare este Domntl ;i Impitat nurc
peste tot pdmAltnl. Cd ir niua Lui sttnt morginile pdmdttului 9i indllinite mwtlilor
sle Lui sunt".
Accste.r 9i multe alte cantiri rrmonioasc cantau Ingerii, incit tofi carc le auzcau se
bucurau de o negriiti bucurie. Astfel cintdnd, au intrat Sfinlii cu Domnul lisus Hristos
Ia ospiful cel ceresc din dumnezeiescul palat 9i inimile lor sdltau tle bucurie. 9i irldnti
portile palatului s-au inchis.
Atunci, impiratul cercsc a chemat pe mar-marii ingerilor. Cei dintii atr venit lvlihail,
Gavriil, Rafail, Uriil tr conducatorii cetelor. Au urmat .rpoi cel doisprez!'ce lunrinitori ili
lumii, Apostoiii. Lor le-a dat Domnul slavi strilrrcita gi dor.lisprezece tronuri ca de f<rc,
c.l s; stca cu nlulta cinstc lingi lnvalitorul lot Hristos. Chipul lor scinteia c{e o t.tegriiti
EDITORIALE

lumind ve;;nicd hainele lor striluceau ;i erau luminoase ca 9i chihlimbarul gi cdpeteniile

gi
ingerilor ii cinsteau. Apoi li s-a dat gi douisprezece coro-ane minunate, impodobite cu
pietre de mult pref, care strAluceau cu o lurnin; orbitoare gi Ingeri sl;vili ie frneau deasupra
capetelor lor.
Au venit apoi inaintea l)ornnuiui cei gaptezeci de Apostoli. De asemenea ;i acegtia
au primit cinste gi slavd, dar cununile celor doisprezece erau mai ninunate.
Acum a venit;i rindul Mucenicilor. Acettia au prinit cinstea gi slava marilor ogti
lngeregti, care s-au privdlit di.n Cer imp^reund cu Lucifer. Adici, Mucenicii
au devenit
lngeri 9i conducitori ai cetelor ingeregti. Indatd li s-a adus o mul;ime de coroane care au
fost puse pe sfintele ior capete. Cum strdlucegte soarele, aga strAluceau gi coroanele.
Astfel, Sfinlii Mucenici, indunrnezeili, se bucurau cu nespusi bucurie.
Apoi a intrat ceata sfAnti a lerarhilor, Preolilor, Diaconilor gi a celorlalli clerici. Au
fost incununali gi ei cu cununi vegnice, potrivit cu ravn4 ribdarea gi lucrarea lor. Cununi
de cunund se deosebea in slava ei, precum se deosebegte stea de stea. fi mulli preofi 9i
diaconi erau mai slivili gi mai luminogi decAt mul;i arhierei. Lor li s-a dat gi c6te o biserici,
pentm ca si aducd pe jertfellicul cel intelegitor SfAnta Jertfd gi slujbe binepldcute lui
Dumnezeu.
A intrat apoi cuvioasa ceata a Monahilor. Chipul lor revirsa o tainici mireasm6 9i
scAnteia ca soarele. Domnul i-a impodobit cu gase aripi 9i prin puterea SfAntului Duh au
devenit asemenea cu in{ricoga}ii Heruvimi gi Serafimi gi au inceput si cante cu glas de
tunet: ,,Sfdnt, Sfint, Sfdnt Dotnnul Sauaot, plin este tot pdmintul de slaoa Luit" SIava
lor era mare, negriiti qi cununile lor felurit impodobite gi luminoase. Potrivit cu luptele
pi cu sudorile lor, au primit ti cinstea.
A urmat apoi ceata Proorocilor. Lor le-a daruit impir.:tul CAntarea CAntdrilor,
Psaltirea lui David, timpane ii hore, Iumind nematerialnici, strilucitoare, negraiti
bucurie gi slavoslovia Duhului SfAnt. Atunci, StipAnul dumnezeiescu.lui ospi' Ie-a
cerut si cante ceva. 9i au cantat o cantare aga de melodioase, incat toti sdltau de fericire.
Dupd ce Sfinlii au primit aceste daruri din preacuratele mdini ale MAntuitorului,
agteptau acum pe acelea pe care ,,ochiul nu le-a vizut 9i urechea nu le-a auzit 9i la
inirna onului nu s-au suit".
A intrat apoi toati ceata oamenilor care s-au mdntuit in lume: sdraci ti domni,
impirali 9i supugi, robi gi liberi. Au stat toJi inaintea Domnului, care a osebit dintre ei Pe
cei milostivi gi curafi pi le-a dat desfitarea raiului din Eden, palate ceregti gi luminoase,
cununi de mult pre;, sfinlenie 9i bucude, sceptru gi tronuri 9i Ingeri ca s6-i slujeascd.
Apoi au venit toli cei ce din dragoste pentru Hristos s-au fdcut siraci, ,,siraci cu
duhul". Acum au fost sldvili foarte mult. Din insiti mana lui Hristos au primit cunund
strdlucitd ti mogtenirea impirdliei Cerurilor. Apoi,,,cei ce plang picatele lor" 9i-au
primit marea mdngaiere a Sfintei Treimi. Pe urmi, ,,cei bl6nzi" ti fdr; de rdutate, care
au mogtenit cerescul pimAnt, unde se afli dulceala gi mireasma Duhului Sfint. fi ei au
fost cupringi de o negrditi bucurie 9i pl6cere, vdzdnd cd s-au invrednicit sa motteneasce
pdmentul cel fericit; cununile lor ca de trandafiri, sc6nteiau. Au urmat ,,cei flimAnzi
9i insetali de dreptate". Lor le-a dat plata dreptdfii, ca sA se sature - gi cu buna ior
agezare s-au bucurat, vdzind ci Impiratul Hristos este indlfat qi sldvit de Ingeri. Apoi
au intrat ,,cei prigonili pentru dreptate". Lor le-a diruit sfdnta slavoslovie 9i preami-
nunata viatd. S-au atezat pentru ei tronuri minunate, pe care si stea in Impdratia
Cerurilor. Coroanele lor erau de aur sf6nt gi nemateriahrice gi strdluceau aga de tare,
ir.rcAt de slava lor sd se bucure gi cetele ingeregti. A intrat apoi ceata celor ,,prigonifi
 l

A\h\l-Lll
pentru Hristos", Marcle' [)trrnnczeu ;r lV{antuitonrl sullet(.1()r ]toilstrc. I)c ci i-.1 ili('zat
pe tronuri tle aur 5i aLr fost laudali dt'l)unlrezeLr
l)upi acestia a jr'rtrat m.ucil mullimc clc P.igif i. r-art, nLl iLr cllrloscut Lect'a lili
Hrjstos, dlr clin fire.rrr,turrrt-o,,tscultind .l.,gla'trlc',n)tiirrt.i l(,f \lulti -(trnlucrnu ci1
soart'lc, de nevinovilir Fi crrrifin lor 1i Dontnul li-.r clat Parrdisul 5i ctrrrr.uti lr.rnrirrr,.rse
irnplctite cu tranclafirr fi crini. f).rr, pcntnr ca rrr fost lipsili de DLrmrlezcirrcuI llotr.z crau
orbi, pcntrtr ci Sfintul Bot('z estr. lumirra si ochiLrl suilt'ttrlrri Si nrr veclcitu rleloc slar'.r
lui L)umncueu. De accc.i. cine nu e5te botez.rt, dc5r nlostcnr,5ti. brrcurr.r R.riulLri 5i :rrntt'
ct-r'a ciin mireasnra si dulcenta ltri, ntr vtdc nimic.
[)up. ,)ceiti.], a \'.izut (lLrviosul Nifon o certa de Sirnli,..rre {rralr c()piii .rcstrnilor
fofi p.irt'arr s.l fie ca tlt tleizt'ci dt'ani. Nlirclo i-a privit cu fafa vtst'i.l 9j le-.1 7is: ,,Halr1.
IJott'ztrlui cste, intr-adL'\'at iira pati, fapte insa clcloc. \'or-ri. ct'si i,i ia,:1"
Atunci ;i ei nu raspuns cu indrizne.aii: ,,I)oamne.,.rm iost lipsi!i dc bunatililc fak'
ce.l!. pimantelti, cel l.rutin sa nu ne- lipst5ti de ct,lc ctr.t':trl '.\ zamlrit \fi:.elc :i ]c .r dat
bunitilile ce'le r:t'regti. Au prinrit Si cununn nevino\ itiei li n neriLrtalii ii b,1tc ()itiie
cerc:ti i-au.rdnlirat. llraminunat..i-r.rLrzipr'\trntn inl, rL trr. Lrr,,:r,rindu-se ncsPus dc
vcderea luluror Ccte[,r Sfinfilor, cintru clu]cr cantiri.
Dupi to.rtc acectc.i, \'.rl!- Slintrrl \iion ca linc in,rint{'.r \lirelui o durnnezcr.rsci
Mircasi. in jtrlrrl ci se revirs.lu miresrne dtrmrrtzt'rr.-str ji nlrr rlLrmn('zcies. I)('
preafrunosul ei cap purta o ne.rscmuita sr inlpiriteisci di.r,lt'm.i, cart'scintei.r. Lrgerir
o privoau trimifi pi Sfinlii coplegi{i. F{arul Sfintrrlui l)uh o imbraca in haini arrriti 5i
lrc.l in Inr r)r usct.r t.r
Cind a ajrrrrs lingd N4rrelt: Hristos, nrarea lmp.rr.tcnsa s-.r incirinat cit' trt'i ori,
imp.rc'qn; cu sfintelo fecioare. Atunci,,,Cel Preafrumos'' iri \'.rzut-o;i 5-a L.trcurai Si-,t
plecat capul gi a cinstit-o ca pe PrcacurilLl S.r N,laic,r. Ac('.rsta s-.r apr()piat crL r.nr.tlti r.\'lavie
fi cinste lj ,r s.iru Lrt ncnlrl ritolri li nearlomrilii Sai(,.:h j, l)r'r'cun1 tr induler.rtuie SaLe miirri
Dupi dunrnezciascir sirutilre, Domnrrl a r.l.rt ft'cio.rlclol hain.r striltrr:itoar('ii.Lrnuni
prealumilroase 5r apoi au lcnit t().rlc J'uterile Ct'rc5ti, ..ir1t;nd sr ft'ticin,.l-o ii sli!rnd o
pe PrcacurJta-
,\tunci, \lrrclc S-.r ridlcai rie pe lrollul S.iu, .ri in,.l d.-.r (1r!'lpta pr \Iaica Sr, rar la
stanga pe cinstitul l)roor()c gi i rrain ti'me rgiio ru I Siu, a ieiri din p.rl;rt yi a mcrs la
[)umnezeie'scul ospal, unde sc aflar.r lrunatifi]e,,pe care ochiul nu Ie-a v;zut, urecher
nu le-a auzit ti la inima omului nu s-au suit", pregiltitc pcnlrLr tofi cL'i cc.M itrbrt P('
L)umneze'rr. In trrnta !cneaLt toli Sfintii. Accitid, cur-n nu !a7rlt bL1rlit.-llilt', s-.rtt trnll.lrtt
<le o nespusi bLrcurie 9r.lu inccput si umble, pr-iznuxld la nrintrnatttl ospill. D.lr, Pr
acestc.a robul lui Dumneztu Niforr uu .r n,ri l-.utut sa ll] descrie. I)csi i-.rtrr silit tlt'rl1ultt'
on, nu mi-(r splrs micar c.it de pufin fi zicca suspinarr,rl: ,,Nrr pot, fiuk', sa irrfitilez crl
limba sau si asomuir.sc cu vreun iucttt pii-nirttosc ltrcrttrik',rce'l,'4. F.r.rtt mai Prcstrs dt
oric(. cugotar€. li inclripuirt', dincolo rit, toate cele vizutc ti lrr'\'i7ute".
l)eci, dupi ce Dr.mnui .r inlpartit Siintilor t()ilt€' lrrlnit.itilc ct'lc nt'gr.irte :i
nem.riauzitc, a porrlncit I{eru\/inril,)r si illc()njoare veinicui osP:ll, iPa cum zidlti
inconjo.lrl o^cctatc. :\ ponlncit ilPoi cil Ser'.tiirlri \i-i ill.orrir).re f(' Helu\ i1ri, Donlniiit'
pe Tronuri. Incepitoriilt' fc L)()n1nii, Stapirliile pc lncePltorii ;r, itr sfirgit, Ptrtt'nlt'
Cerurilor pt Stipinii. PlecLu-n un zld inconjo.rri tttt ttt'.r;, a5.r sicett'le cer('sii sc irrcotrloala
una Pe alt.l.
l)e-r Llreapta osl.ifului leacrrrilor statt'a cu nlare cirsl. .\rh.ingl..elLrl \Iih.til cLt cc'ata
lrri; la stinga, C.rvrijl cu ccata lui, l,rliil stiti'a Ia apLts 1i Il.it.ril l. r.is.ifit T().rte .l.est.',1
 1iu I I]I I OIiI.\ I f
i c/;11 s au i.lcut cu l.onrn.i Domltrlui nostru IisLls Hristos, .r \larelLri I)umrrezltr ;i .i
N'finttrit()rului tutrLIor Sfinfilor'. .,\.est('p.rlrL1 cote rr.ru i()ar-lc n\arr ii inrpr|Lu],i cr cctel(,
.t till [)re.]curatt'ior Prrteri inconjurau ospilul lui l)unrnezelr.u nr. (,\tr,rllrclre
rLt aa Cin.l t()ntr acestca s-au tornlinlt, atunci Instrsi Drrnrneztrr Orrrul IisLrs S-a srrpq.
CeLLri ce-l supus0se to.rt., )i I .1 prcdat toati stapAnia si domni.r )i puterea p('c.rr(, (r lLr.t\r,
de l.r ll1.:\l-rt,i I:l .r rntrat la dunrnezt'rt-scul ospal, cn M()ftr'nitof al [atalLl, Ir]rParnt.i
-,-t\.1 r\rhrcrt'u impreuna moit('r'lrtor.u loll Stir-ilir
.lrll lL,
La siir;rtrrl tuturor-t.lillel()r pt' c;rrt'ir-'-a \a/ut Stintlrl Nrf(,n,.1 vilzui lr c(,; !l-l(u
intricoi.it.i,.ltscoIcrirr. insulr lrtai IirulLrr Untri-\ascr,rt, \asr:.itorrrl, Lumrna,:r:.r
lll(rr rlc.firopi.rta li rretriiti, a risarit deodilta, luminir.l cleasupra preacur.tel()r I)ut|rr,
iarna ,.1easupr.r tuturor (erurikrr yi a Ccitlor'(ereSti I-unrrn.i prste pre.rcr.rf.iLrl i)spn! ( Lr]l
Irrnrirrcazi soarrle lunrea..\)ii slr.rlucla'l.rialmllostr\ iriior. Si plecunr bur"1..1,;lr.,oall-rt
fa lc
5i line vinul, aya 5i Slinfii lir.i cle crunrart,se rrntpleau irr r.e'cii rt'crlor rlt ntsprrs.r
I !1.1t l)umnt'zeire a T.rtilui:i Ir-npiratului. I)r acunt Itu m.ri era pcr]tnl ei nr.l lr'rJPtr nr, | ,/r
r\tllr
Flra numai Dumnezt'r.r 5r Tatal, Ijiul 9i Duirul, luntini 5i l'rrnn.l, \ i.lt.i ti \lr,i1u,. trt. L,r.rcrrrit'.
vt:sr.lic gl ,,1t.statare in l)uhul Sfini.
Apoi s-il f;l.rit o.1d.inc.r tacclo ()chii SialrtLllur Niion.trr l.r'inlt o iumini.urnt.r,
neamestc..td, c.i sa vada. I)rrnter cr'te, calt'inconjur.r r,spitul, l s a r.induit sn snvaf5o,r...r
i'r,
cr cint.ire lreintrt'rupta ii llesi.irliti. E.r.r Iost cuprinsa dt o rlctr;rita li n('spu5n bucurie
qe fll
Indati,.lunntzcrasc.t ;i inirico;ata ceat. n inceput () lr('gr.rrta siavoslo\ le. Inrrnrk'SirnJiior'
ta )r
sili.ru de bLrcurit ij tlesiat.rrr'. Dc la pr-inra cr.1tar, nr.ir-e.rl.r c.urt,tre c1c slar oskl'rc.t trt'crrt
la cc.rta a dorra a Scrafimil)r r\ ilr.eput airulcr tj .rcr'e,r s;.nnte cu multa nriit':trr,,,,
c.intare tair'ric,i. I'rccum o irr5i'ptiti clulceafi, rga ristrrrr sl.rvos loi ia yt in !r r!'chiL' 5i r'\!r lor,
:l ,'r
,t\ tI
care sc bucurllu ncgriit.u toate simturile lor. Ochir \r'de.ru lunrinn.t,a ne.rpr'dFri.iin,
nr ilosu I l<_rr m iroseir mircasnrJ I )untnt'zcirij, rlrrchile l!rr .r 11./eaLl cintnren rl rr mnet,.r.i:ca
,rirr
rluri a prt'acr.tr,rtt.lor I'utcri, gltr.r lor grrsta Trrrprrl ;i S.rngelt'DL,nrntrlrti listr: llrt'to:, n,rrr,
rJ-r, irrtnl IDlpJr-atin ( elrrrilor, nirinile lor l'ii,:ljnu \ esuicelL' lruniti!i ii f icro.111lq lor salt;rr
la ospaf..,\sift'1, kratc sirnturilc lor se s.ltufau de n(,griiiia bucullc
tf t,l [)]-lp.i pLrtlrl, a !lorra ae.lt.r n trinsn] is .raL'n c.rlrtare (lunrner(l.lsai1 act('i ,r ir(i,1 i.l .l
patr.t ;r pini ia ct'a tl rn urmi, prodlrcand clr cl ttlt c'a!l carrta n r plnccre :r bucu ltc irr rn inr ilt'
hea Siinlilor. $i era urr'nitor car c('te[']'ru .antau n]!'rcu .lcccnii c.rrtire, ci era o iclLtrinrt
: P| n('martinit.r (lc c.lntari li r]out.rt('in cirntarik'pr'carc Ie carrt.rrr. (.rnci cole fnpte !:r,r-.Lrn
- lri I
ale ct'telor au intretit prea.ur.rt.r lor sl,ri osloi i.., a inccpLlt.r'.rin .\rh.rngheliiol cintalca

i, c('i intr('it sfnnti ,r.;rrtat J\liharl ;i .r r.rs1.uns (iarriil;.rfioi ii c.rntnt Ilafarl pi a r.lsprrrts
I ltL Uriil. St'.ruzt'a o !rrmonit' c('lru p(rat('ti crrpr-insa cLr mjnir.r Ct'i p.rtru stilPr tlt lrrt,
ill Arhanghelii, oraLl mai presus; cintare.r lor er.i ir-rfl.rcirata si pilr!u-rznto.rrc.
.1c l\4i;cali cle..en negriit,l dulcra!ii au inceput;rtunr.i\r tt)li Sfinlji dt'l.i ct'r't'riul
ospit sa cirlte mir.'tiile lur Drrmrrezt'tr. Aslfcl, pretutindt'ni, iniLlntru ;i inairrr, r.i5Lrr.l
calrtarc inger('.rs( i. .,\cL'a cnntilrc prcasfent; inflncira siinlc'le irrimi cu o fericita plact,rt'
1L]l in r.t'cii ntsfaryili.
I)uPa a(. L'-il \ azut pc t(Lri(,.rct'stca, cle tlei ori [ericitul Nilon, carrd se lfln in mJrf
rnpirr ll vtdcrc, .r .rrLzit glasul lur f)ulrnrze rr, zic,rnclu-r: ,,Nifonc, Nrfortt', hrrnro.rri .r
iost pr,:,,.rlrcasc.r ta rt'tlenjc. Scrit', d,rr,.u nmnnLllltLrl to.rtt,ctI c('al ln,/ut li .]Llrrt.
lrfntril a.l.r),r 5('\ (,r- intimlla. fr lc-.rn].ir.itat llr', petrtru cfr init c5ti l.rieten crt'dincto:, titt
al \lcu iuL.it ii nlrrit('nrtor al irnpllalr. r \lr:I i n c r , .l t".r z.r te, Jcir, .rcrrr]r- .ano le ,url
rr r

irrvrednicit si vezr infler.rtaicle taurt,,.1c, n...tfr',r \1ra rirl'rrt .1c o.rnrerri l.r!,r.it'ct'r ct''t
]L
.
inchind cu smerenie lmpArdfiei gi StdpAnirii Mele, pentru cd Eu mi bucur si privesc spre
cel blAnd si smerit si care se cutremurd de cuvintele Mele".
Dupi ce i-a spus aceast4 Domnul l-a slobozit dintru acea infricogati gi preamimnatd
vedenie, care il stdpdnise vreme de doud siptimAni. Cdnd gi-a venit in sine, stdtea ingrozit
pi se tinguia indurerat. Lacrimile ii curgeau giroaie pi zicea: ,,Vai de mine, ticilosul! Cel
atteaptd pe bietul meu suflet! Vai de mine, migelul! Oare in ce stare me voi afla acolg eu,
pecdtosul? Cum md voi indreptdfi inaintea Judecdtorului? Ce scuzd voi aduce pentru
picatele mele 9i unde voi ascunde mullimea fdrAdelegilor mele? O, intinatule gi
ticdlosule!... Suspin nu am, nici lacrimi gi nici poc6inte nu aflu; milostenie deloc,
nerdutatea gi blAndegea se afld foarte departe de mine. Vai, mie! Ce sd fac eu, nevrednicul
ti intinatul? De unde sd irxcep se-mi mantuiesc sufletul? Haina Eotezului am intinat-o,
Botezul l-am spurcat, sufletul mi l-am irxnoroiat, mintea mi.am intunecat-g viata mi-am
cheltuit-o <in pettecei gi in befii,,. O, pdcdtosul de minel Nu gtiu ce voi face. Ochii mei
privesc lucrurile cele de mtine, urechile ascultd cantece lumegti, mirosul adulmecd dupd
miresme, gura imi este pomitd spre licomie. Vai, mie, ticilosul! MAinile mele se bucuri
in pdcate; trupul meu dorette sA se tdvdleasci in mocirla fdrddelegii 9i caute paturi moi
<i minerp ;la:c;
O, o, nelegiuitul, intunecatul pi intinatul! Unde si merg nu gtiu! Cine md va scoate
djrr acel foc amar? Cine mi va izbdvi din intunericul cel mai dinafard al infricopatului
tartar? Cine md va izbdvi de scrAgnirea dinfilor? Vai, vai, mie, scArbosul gi nelegiuitul!
Mai bine era s; nu m; fi n,lscutl...
O, de ce slavi md lipsesc eu, innegritul! De ce cinste gi de ce cununi! Ce bucurie pi
veselie voi pierde, fiindcd m-am robit de picatl Ticiloase suflete, unde iti este umilinta,
unde luptele, r.rnde virtulile? Vai, rie, intinatulel in ce Ioc te vei afla in ziua aceea? Ai
fdcut vreun bine, ca sd placi Lri Dumnezeu? Vei merge in vdpaie. Curn vei rdbda vaiul 9i
scrAgnirea? O, iniinate suflete, cum ai pofiit sA te teveletii mereu in necurdlie, cum ai
slujit necontenit pAntecelui?
Nelegiuitule gi stricatule, ce rugine vei suferi in fafa lui Dumnezeu? Cu ce ochi te
vei uita la dumnezeiasca Sa fald? Spune-mi! Spune-mil Ai vdzut acele preaminunate
priveligti pe care Domnul le va infdptui cAndva- Spune-mi, deci, o, suflete, ai vreo fapti
vrednicd de acea slav6? Cum vei intra acolg dupi ce ai intinat dumnezeiescul Botez? Vai
de tine, ticdloase suflete al meu! Vei mogteni focul cel vegnic ai unde va fi atunci pacatul
9i taiil lui, si te rn6ntuiasci? Ci, Doamne Dumnezeul meu, mantuiette-md de foc, de
scrAgnirea dinlilor gi de tartar..."
Cu aceste cuvinte se ocAra pe sine fericiiul, rugindu-se. in zilele urmdtoare, il vedeam
cd se plimba tArdndu-9i picioarele, ofta cu amare suspinuri, tanguire Fi lacrimi. Se gAndea
la lucrurile minunate pe care le vizuse ti facea tot ce se putea ca sd le cdgtige.
Adeseori, cind se gAndea mai adAnc Ai mai curat la vedenia s4 iegea din sine. Ardea
dupi vederea SfAntului Duh gi zicea: ,,O, ce bucurie, ce slavd, ce strilucirea ii agteapta
pe Sfinfi in Cemril Cdt de tare mi tem si nu fiu lipsit de elel" Apoi suspina adAnc ai
spunea: ,,Doamne, ajutA ti mantuiette intunecatul meu suflet!"
 .1r;

IC SCARA
INTOCM]RII SFINTl]I I\/ANC IJEI,II
1.1
,ir DI, LA NI,,\T'I-I
't
C'1|.'t!al l1

l, l-6 Cirtr'r nt'.rnrrrlui i.tr Jr'usJl:rrlrr'. IJ, lr .\r r.rair i.r i)rr r.l
! , [-11: Dt la Devir] l.r ic,ri.r.
7, tt-li D('l,r Ilhoni.t i.r IIn'tr,s
I, 18-2.1 lnqeruiilinrredril.:rr.iP!'1r,5rii1\is,.u)t(xri(!r.riur l;rr,r'epirne,t.-inl'Lnre.riilrrr.r\l.r'ra.
l, 25 \r;h rt,r;r nunrelr' L)onrrrlrluL Irsus

L'tt1titulttl 2

2, l-2 \lagrr \',id ste.rua l)omnultrr;r vin in lertr'aiit:r

-', i-o lr.,.i :r 1. -( lLl.l'rr.i F, 'rrrr \(-t ., \ ,r: tit i I |
r.r5..fl : Ll. I I r .r r . | . ,.(i ,

1,7-11 \lrgii sc incllina in Br,tleorn I'rrrncuLui. i.lucindu.i d.rrun rlt rrr, snrrrn.i t1 tinr.i).
l, lJ-i5 ltrsti, lu.rnLl ingtrinlnrc ir\ r ts, r,r I'nrr:cul 5r pe Fu l('.rf.r :t lLrgt' in Fgilt
I, l6 Ilocl LriiLi,,prLrncLr
2, l7-lS: i'i,nirt'.r prtxrrrrrcL lui Ierr'n1tn l.t uctderf.r Pr.ln.! L,r
l, 19-l.l \ii,.rrtL.r lur 1r.r,l inh,arccrcr ilrn |;Lp.t;r.rtrrarr.1 ln \az.rrri

C npitolul .1

)l
), l, r'-J I'roiroli.luireil Sr (hrFuidc \ ietLrire.rl lui loir lJotrljt(,rtrl
l, j-6. loan boic.rzi nruitlnre Jr n,)rr !u b()iezLll iro.ilnt|'l
3, 7-12. in.rintenrerg:torltl ii mustri pc i.rrisci ii sildLrchcl )r lr-l- \'rsteftr irc \lesi.l
.i, l3 \liniurtLrrLrl \ rne I.\ lrr.(l.tn \: ii( boter.rtJf .ilfr 1,,.11
3, l,l-1i ioan I sr pleici lLri Ilfrsto5 9i nri]l .rfoi IlLiot(,.i7i.
l, 1b-l; l.,t Eotr'7!tl I)onrnLtlur C.rLtrrl.,st ,ie:Lirr.l l)Lrhri 5(,p{rt().r1.r il rlup {l('p()rLrnrlrcl r,ir
ql.rsrrl l.rtalur m.lrtLLnsrite dirL ( ei

I ( 1
'tllitolltL
i
l, 1-1I irrtrt'rtr ispitlrc a Dumnezr!llul-L)n.. lls!i.
4, 12-16: Dupri intcrnnifrrea lrri lr.rn, l)onrnul S,r nrllti Jin \iz.rret i11 CaL.errr.runr Flrrrrn.l r:
Pr(xnocl,r iLu lsaia PentIr-r (,.rlilt'c.r n( nmLrrilor
J, lZ lisus jncel'e sri 1,ropi,r'rdui.rsc.i, zicind .l'ociiti-v;, cici s-a rpropirt lorpnrrtir Ceruril('l
4, l6-20: Clfrenrandu-r s.i-l urrnrzc l-ui, I'ctrlr li An.lrcr nr( rrj dupr lil
l, l1-21 DomnLrl .hrrn.i pc Irco,, rl iut Zcr edcLl 9r pl lo.ur fr.rtei, iLu. r,l lif f tl(r IMrntf a./.1
4,2.1r Iisus strab.tte to.rt; (;alilocir, prop(rvidoin(l E\'.r rlglrr'11.r lnr!r.ir,ilrcr )r t.inridLlrn(l to.rt.r L.o.rl.r
)i neputrnla (lrn p()p0r.
1, 2,1-?5: Rasp:i rcl rnd rr-sc \.ost.a Jtsprt lil. I s,, .r.1'.rc sprc tinridrrrrc'tr!Lrjitr slrf, nn,,r I1rLrltin(,
marr urnrJndr.l-l l,!l l.

('tyt olul 5

5, ?-2 \'iizintl llrulfrnlilc, lrsus Sc rrrci in nrLrntr )r in.r'pe .r Ln\:til.

j,.l-11 ljerr.:rrlt.
5, I3-16 Uct,nicr 5unt sare,r fimirLtui.n;rj lumtnn lu ii.
j, i7-1S Domnul estc DititorLrl li Plinitorul IeErr.

j
 SCARr\ INTOCNIIRII SFIN I[l

5, 19: Dak)riafafi de poruncile ,,foatte mici"

5,20-26: \4ania citre aProaPele ti PedeaPsa ei.
5,27-32: Desfranarca;i desPirtirea de femeia legiuiti.
5,33-37i l-ep:darea jurdmintelor tl simPlitatea in cuvant.
5, 38-.12: Nepomenire.i r.iului li mirininli, strfl etului.
5,43-.lS: Sfintenia po.rle fi dobinditi Prin iubirei fati dc vr'lin1aii'
Cupitolul 6

6, 1-4r Milostenia trebuie ficut; in tain:

6,5-8. Itugaciunea trebuie feriti de sia|a delirti, ficr'Lti Puline cu{inte ti cu incredrntart'r ci
'l.rtil 'u
itie t()t ce ne este cle lolos.
6, 9-13; Rugiciune'a,,Tat;l nostru".
6, 14-15: Numai aga ne iarti Tatil daci 9j n()i iertim aPf()iPelui
5, 16-19: I'ostul trebuie sivirlit in tiin;9i cu bucurie-
6, 19-21; Defaimnre.l avuliilor PirnArrtetti ;i osirdi.r dupa comoriie ccrcati
6, 22-23: Luminitortri trr.rpului tste ochiul
5,24; Neputinta slujirii la doi donrnr
6,25-34; Izbir,irea din Povara griiiiot ti ingrijor:rilor'
Cnyitolul T

fafirnicre a st'menului.
7, 1-5: Judecarea ctt
7,6; Luarea aminte la impirfirea darurilor'
Z 7-12r Puterea stiruinlei in rugicrune
7, 13-I4 Poarta cea stramt:
7, l5-23: Proorocii cei mincint)ti li osAnda rostiti asuPrn Ior de Domnul
7,24-27: Casa ziditi Pe stanci ii cea cliditi Pe nisiP'
7, 28-29: SfirFitul Predicii de Pe munte ti uimirt-a mul!imilor dintru Puterea
invifiturii lui Hristos

Copitolul E

8, 1-4: Vindecarea unuilePros

8,5-13: \/indecarea slugii unui sutnt din Captrnaum
8, 14-I5j insin;k)lirea soacrei lui Petru.
S, if-iZ On..t.rt.,l ii sunt aduii nrulli suferjnzi ti demor'\izati Pe 'are
ii t;miduieite cu ctrviintul'
8, 18: Domnul Hristos Poruncette ucenicilor si treaci de ce'rlalti Parte a m;rrr'
8, 19-23r Cu ce rivn.i se cuvine sa urmim Mintuitoruiur lisus?
5,lJ-27 Domnul P('tolcitc furtunl J( Pe m'rr<
\tindecindu-i pe cei doi indrdcrIr rltn ]rnutr'rl CrJ:rrenrlt'r flrr'los ingiduie demonrlor
sa
8; 2G34r
intre in turma de Porci.

Capitolrtl9

9, 1-8: Vindecarea paraliticului clin Capernaum

9.9-1.J: Chemarea lui Nlatei li osPitarea ciati ile acesti
g, t.l-l z, Ucenicii lui ioan il iritr.'ati pe Llonrnrtl de cc ttccrrrcii I-ui nu Postesc ii Primesc un rasPulrs
r.rldu itor.
a, lJ-25 lnvrere., frrc, r lui l.rrr ri r'ln.leirrer lr'nleii rl - tlrge'c Je 'irri'
9, 27-3I; Mndecarea cclor dor orbi.
9,32-34: Vindccarca trnui demonizat 9i huln fariseilor'
S, 3i-:i, Oo-nuf ui I Se face mili tle norord'l' fare P;sk)t ttiind
ci seceriguleste n1!rlt iaf secef ik)rij
p Lllrn r
l,\"\\(,ltLLlt l)1, L.\ \r.\ r {ae

C nl,ttoltl lu
lll, I lr:Lis il at,r.rllar i., :.:..r. 1,( \lr,:tL,L, .1.t:rLlu-it iriirrr ,,\ri,,ii.t .iLrjrLlnl()l r.cctir.rte )l r\ilL)rir
I,,)lllor )l nrpLrttlrleiof.
l/l l-J \ .rr r.r | . \: r. i
/,;-l''rlr .:; .: :,
11,, lb-ll Cun) \.r Pt-lt)tL lLrrtrr..r.\i-.\)'t()lll 5t rrlr\,irLrl
l,r()l(,\,i.l.rllt Ir\.tn{irr,irel \lrrntnf_/r,i.rs.ii
l]iiiJr(.rlr.!ii.r.a\itl,.lsLt..r.l .\ir,t.!.. llirrrl .l.rltr'lt, it.llL|r.rl(l_rL,rtrn,.|iir,,ttreLt.crlLcL
111,-ll'.i9 I).rt,,rr,lirlLnrnttiL:r\rp..,il ,tr,.||r.rLI:t',r,,.rrrtr:rl,,r:r,r:.rr,ir,rl.\irtrtif.Lni;rr(,.r(fr,.1L
/il,;lU-Jl lir5fi.rl.r ccl,rr .i-r I'rrnre.r fe.er in0l:1 ri, l)()nrrirL

Ctyrtolu I 11

ll, 1-ti lrLnr;:r Lri: Lr.rr llottzetLrrul >: ra\.i!ln.rilr.r r.lr, lt-l].lrnlLr:t,,rLil
t|. -1, ), -1.. ...i.,. ...:, I ,.. ,.r'.:....:i. ..1
ll, 16-11) DoDrrrul i i(r.:tr ile. ILll lur[,rior .,i r5te intr u Llsul..1r.lie.] \t n0st.)il)rntcti nrnt .

/1, l{flJ tlrrrr,,- r:iLr\li iei.|rlr, li,'r.rzl]r,;-Lrr, i]|,tsirJ',r >i (,rf! rn,,- rrLL..i.
11,).-)) I lr.i, irirrr.i l,r' l.rtitt fr|lr.t...,..:.rLrt,'.i.i.'-,rl.rritrprriir!riL,r.
li,25-.ll) Crrr'r)r,ll{,r .,)lfr.ci iDr'r'!)\'.-|,rtr pr iu.rrt,.r jrrgLrlLrr lur llnstt,'

C,tlt!oLul l)

ll, l-S \fi..1..:. .lrrr, intur:r :,irrf it,

ll,9-Ii Ir.u: r rl.ltr.r 5.rrnb.it.r llt:ur.rl;!,L(i p( iur i)iti (Lt ntinr ri5{:,it.l
Il, i-1 l.rr:.trr st,.i.tir.rLis. sii i. r,r.rrJr p,.Donrnul.
ll, 1{ll linr.r.lLrn.t i:rLi1rL.,,::r.rrjlfi.r,f!il...i.lr,sr:r.r I de.r ILrrrr.r,:r,rn.,,il,,r.i.tr.rrll}.irrri,.r:l.i
js,)t,r l.rrri iLrr Dulrrru.
l)r\\rr().rr lr11 Pi.rLtr L/ eLr
1.1,ll \ r:rlei.rri i tl..rrL,rrrzatLtlLl ',r'1, ): rr,-rl
Jl, li- ii Iret.rlLrl lt-r. r :: illp, i r., r l )rlrLll,,Lt 5l:tr\i t. jt. !t:i:.1 r., -i:.
I2,3n'-1.; l,rrrs,'Lrcer,ir l,i Dr,IrnLri ,,,rrrrr,tiir l:ii: r.ttlr'5l|,r.r,l]rr \(,rr tor.e.r re.l\untlir\. {\,r.rlj
lrl .l nrl l]l iar';-if :arlrllr',1
/:,fb-.;l/ .\.i.\.)r.rt!1. :L,i:e.r.,,ur ll, ....

anlttri l ll
?.1, l-3 iir,Lls qr.ilellL, rrrLiliir|r LLr pli(1.
i l, l-1) I'r .i:r ', r.,rnit, r.rl-ii
I l, ? {.i- l; Dr'.fLrir..t,:).rrr.r,r.,r.ir.cl,,l
I l, 18-l ]: lilcLrLrt'.r f,rlrlri serrrinniL'fLil1l.
ll, l-1-l/l I'rlJ,r f!qhr:r.L Ji:'t.ir: r.l
.1.3, J/-iJ l r..i.r gr,ilnt-irr rrr rrri't.l
/.1,3.1-.1) I)il.l.L .r rr,rtLrlLrr si qriif!r nurrr,l Inn rr.r.rl.Liic
/1, lb-Jl Ir,.L,r:r.t',ir,Lt',t .u I
',{i,rir.,.lrr i:r)|r_i
? i, {J i'r1.le .:Lr ..,rr,r,1.) .ri.tLli:.r iit t.r I lr.r.
l l,.i5-.11' lrlJ.r rrf .t.rt.ri,,r uliri, li r:rrr'.r.rlrLrr,' l. rlc
/ i, l;-;l l'..1., r.)..\1..,..1
1i,-;l';S lrti!. Ln\.il,,l.l irr \Lri.r,:,,s,r , r .\.r,,,1:Li,-'!,lrtr.r'.,i.tL|,.IL '{,.nlf.te.nr iOtnr I . r.rr
\ijr. !rI ,i,r, ,.,,,.,1 rr,. L.fir('r,r i,..i f.r.t .tcoir' l1Lr,lt, '.r:nLt|:

(,tltitt|l|: i.1

1-1,l-ll li:i'r.., ,.1,r r. \iir i.r.L1i;.,,.r Ll.t.-,rt,,rr:.

ll, Il i.l Uir'nrL I lLit i(i,in iL , , \l, s! IlL,ntnLrirrr rlo,rr lr',t lLrr lLr,rrr [i()1f,,,rtoflll, t.l l)onrrrul s.: tltp.ir
1.,r/i i:r l.,l ' i ii.
t60 SCARA iNTOC\,1IRII SI:INTI] I

l'1, 13-21r trvor*l mult de prin ceti!i ii urnlcazi L)omnuiur, i,rr Lur iic.ind. I-Se nril,i, in.r.rlte.-.
pirni pl doi pelti 9i satur; cinci mii (ie birbi!i afar.ii i.1e f.nrei yr ct,prr.
_ _ ^- -c]n!i
14,22-33r Iisus Se ro.rgi singur in m(rnte, iar mii apoi rrmbli
Pc nrert, merginei s|re Lr..i: .. -
invSluili de furtuni. l)etru intru a sa indriznei)i fiind crrprins rrc.pe r'ste izb;\ it clf i),,ir. ..
14,34-36; in finutr.rl (;honizn r!'tulu i. k)ri bolnavii cir re se ir ting dt' ]raina M.intu ikrrulqi, se t; mi d ure5c.

Caqitolul75

15, 1-9: I:ariseiill invrnrriesc pe Domnulcn ucenicii s;i calci dntjni bitrinikrr la spilarea nr.iinilor,
inr Hrrstos ii videttc pe far-isei ci intru ei se plinette profcli. hri Isara, c,r intrrr rrnii c{,
propovicluiesc invitituri omeneth li nu dumnercietir
15, 10-11r Iisus, (henrind ulfimik', le spune ce.nume il spur..i intrLr.rdevir p< (xL
15, l2-14r Faris('ii se scrnd.rlizeazi, ca unli cc sunt ciliure o.1rb(,orbil()r
15, 15-20 Donlnul, l.r ccrerel lui P('tnr, linlurestr ucenrcilor pilcli, sprr11inLl11-1.- ci cele cc pornesc
clin inimi sprrrci pe om
15,21-2ll \4ndL'c:trea fiicci femeii ca n.rneience pnn sirqurnla ma ntei in r cere milosiivirca L)onrnului
15,29-.11: Domnul virre ling.i Marca Galrleri.;i urcintlu-Se ir1 muntc vindec.i mullime nrare rlt,
pchiopi, orbi, ciungi li nluti ce ii urmeazi
15, 32-33; A t-ioua inmullirc a piinilor ii s;turareil celor pntru mrr rle oanrenr.
15, 39, I lristo" sloboz('lte muitim'lt. )i purccde sprc
linurui lvl.1gdal.r.
Cdpitolttl l6

16, 1-4: Cerind si le.rrnte llristos semn clin cer, foriseij )i saduiheii \Lrnt vildili inc.i () dat; ca (l1l
\1)inln I()r cea rca nu pricep semnele. Sentnul lr.rr Iona
16,5-12r Ucenicii sunt indenrnati si sc ferensci dc.rluntul fanscilor;i al sadrrcheilor.
16, l3-1-9r \lirturisrrt'.r pentru Dumnezerrea Fiului, pt, care o fac uc(,nicli prin petru, ir1
lrnutLr
Cezarcii lui Filip. Flnstos ii fericepte pe Pe,tr.t, figiduintlLr-i chcrlc impiriliti
16, 20-21: Iisus poruncette uccnicilor s.l nu spuni niminui ci Il r.stc I lrrstos, silirirnd tot{)di]ta :
\-.1 d:nt.ri ! -:,lltu l,lrrmit >,r1,
16,22-23: Petrr Il indt';rmn.i pe DontnLrl si Se fereasci tlt,Patinti, iar Iil ii spune: ,,Vergi inrpoi.:
Mea, s.rtanol"
16,24. Lep.idrrea dc sine gr urnarca iui Ilristos, lrin purtnre.r Crrrcii
16, 25-27: Adev;rata mintuire a sufletului 9i rispl.rta ei lr a ,jLrrra \ enirt a l:irrlur Omuiur
16,28r Vestirea Schimbinr Ia faii.

Cnpitolul lT

17, 1-9: \'lintuitorul Se schinrbi la fafi, impirtigindu,le lui Petru, Iorn ii Iac()v slava Dumnczer::
S.r le.
17,10-13: La cc:borAreit de pe muntd, ucenicii intrcabi Llcspre vL'lliren lLri Ilic;i priccp cele tlesp:.
loan Botez.ik)rul
17, l,l-1li: Vindecarea fiului lunatic.
1Z 19-21: Ucenicii nu pot si-i vindcce lic cel lunatic, din pricrna pqinei l(Jr cteclin!c I'.r-
rugiciunii gi i]l postulLri.
1Z 22-23i Adoua vestire a Pitimiior.
17,24-27 in Capernium. \lAntuik)rul gi i)etru plitesc darea prntru temphr in chr! n.:: --.
Pesculrea unul ban drntr-un pegtc

C,rpito\ul1R

\\,\-5. Qsre es\e rnu nrare\r.\srp"ara1,r ter.lr\oi)

18, G9: C)s'anda sn\rn\r\ot\\or jr cum s,: tur\n,: I du!c\u!\n cu sm\\\e\\.-.
EVANCI.IELII DE LA MATEI .l6t

18, 10-11: Si nu-i disprefuim pe cei ce sc smeresc ti se mi.foreaze pe ei pcntru impirilrr Cerufll,rr
ii se nfl: in purtarea de griji a luantuitorulut.
18, 12-14: Pilda oii riticite.
18, 15-17i Randuiala iertirii aproapelui.
'18,78-20: Pulerca legiturilor a bunelor invoiri.
ii
18,21-22: De cale ori vom ierta pe aproapele.
18,23-35r Pilda celui ce datora zece mii de talanlr.

Capitolul l9

19, 1-2: M6ntuitorul pleaci din Calileca pi se duce in h()tnrele Iudeii, dincolo de Iordan, vrnclecind
mullime mare de suferinzi.
19, 3-9r Fariseii ll ispitesc pe llomnul Hfistos in leg;turi cu cele ce privesc desfacerea c;s;k)riei.
1t 10-12r Arvuna insuritorii li prisosulinfelepciunii desivAriite.
I9, I3-15 Irsu, brnecuvrnleaza coplll
19, 1622: lntristarea tan5rului bogat care a fost primit de M;ntuitorul.
79,23-24: Cet de $eu va intra bogatul in Imp;rilia Cerunlor?
19,25-26: Cine poate si se m;ntulasci?
19, 27-30: R;splata celor ce au lisat toate pentru a urma ljiului lui Dumnezeu.

Capitolul20

20. l-15: Pilda lucrdtoriior tocmili la vre.

20,17-79: A lrera vestire a Pattmilor
20,20-24: Ceretea fiilor lui Zevedeu de a sta de-a dreaptn ti de-a stinga Sr, rnlru impdrnlrc
20,25-28: Cetta ucenicilor pentru inteietate gi tAmiduirea lor de citre Domnul.
24 29-34: \4ndecarea celor doiorbi.

Capitolul2l,

21, 1-3r Mintuibrul trimiie doi ucenici dupi asini.

21, 4-5: Plinirea cuvintelor Prqrrocului Zahana.
2I,6-Z Ucenicii implinesc porunca Domnului gi aduc asina.
21,8-11: l^trarea Mantuitorului, cu slav5, in lerusalim.
27,72-13: Iztonnea yinzetorilor )i schimb.itorilor de bani din templu.
21, 14: Domnul lisus vindeci in temph-r orbi gi pchiopr.
21, 15-16: Minia nrhiereilor ti a c;rturarilor asupra Domnulur.
2t, 1Z Mentuik)rul pleaci in Betania
21,18-22: Uscarea snlochinului neroliitor ii minunarca ucenicilor.
21,23-27: Arhiereii ;i b;tranii poporului il ispitesc pe Domnul pentru putcrca cu care s;vArlelte
lucrurile Sale, iar Domnul le videite fdlirnicia prin intrebarea despre botezul lui loan.
2J, 28-32: Pilda celor drr fri yi phnirea ci.
21,3347: PrUa lucritorilor celor rdi.
21,42-44: Pratra cea din capul unghiului li puterea ei.
2I, 45-42 lnteleg;nd ca au fost vidili, arhiercii ii fariseii voiesc s5-L prrndi pe Domnul, dar se tenl
de popor.

Capitolul22

22,1-14: Parabola nuntii fiului de impirat.

22, 15-16r Fariseii fin sfat ca si-L prindi pe Iisus li tnnlit pe irodiani ca s,i-L ispiteascd.
22,76-22: Dinarul Cezarului pi rAnduiala dudrnezeiasci.
22, 23-33: Saducheii li ispitesc pe Ntintuitorul cu pild; mincinoasA, defiimind lnvierea. Rispunsul
minunat al Domnulul.
 SCARA INTOCMIRII SFINTEI

22,34: Fiind biruiti in cuvant de Hristos, faris€ii se unesc cu saducheii.

22,3540: Un invllltor de Lege ll ispitette pe Domnul, intrebindu-L care porunc; este mai mare
din Lege.
22,41-46j Mentuitorul inchide gura adunirii fariseilot intrcbAndu-i al cui Fiu este Hristos.

Capitolul23

23, 7-5: ln fala mullimilor pi a ucenicilor Sii, MAntuitorul mustri firidelegile fariseilor gi ale
cirturarilor vidindu-le riutrtile ti fetdmicia. Domnul indeamni poporul si plineasci pi si
pizeasci toate cele ce fariseii le spun dup; Legea lui Mois€, insi oprette a urma faptelor
cdrturarilor si fariseilor.
23, 6-10i ,,Unul este lnvltitorul vostru; Htistos, iar voi, toli sunteli Ilali"
23,71-72: ,,Cine se va inilfa pe sine se va smeri 9i cine se va smeri pe sine se va inilla".
23,13r Fariseiipi cirturarii sunt osandili pentru c; inchrd lmpirifia Cerurilor.
23, 14; OsAnda pentru asuprirea viduvelor gi rugiciunea fifarnicd.
23,15-22r Faris€ii 9i certurarii sunt ciliuze oarbe gi nebune, careimping cAke gheen4 prin mdiestria
viclegugului lor.
23,23-24: Clliuze oarbe care strecoari taniarul ti inghit cdmila.
23, 25-26: Fariseii ti cArturarii sunt asemenea blidelor culilate pe dinafari, dar pe dinleuntru sunt
pline de ripire gi licomie.
23,27-28: Mormi^te v;ruite pe dinafarS, iar pe dinlauntru, pline de toati necurdlia.
23,29-35r Fariseii ii cirturarii sunt fiii celor ce i-au ucis pe Prooroci. Mantuitorul le aratd ce va
trimite citre ei prooroci ti intelepli ti cirtumri, insi adunarea fariseilor 9i cirturarilor se va
pomi cu ucidere ti prigonire asupra celor trimigi de Domnul, gi din aceastA pricine se vor
osandi cu osandi prea mare.
?3,36-39: Domnul, mustli Ierusalimul, cel care ucide pe prooroci - ti-i vestegte dirimarea.

Caeitolul24

24, 1-2: lnaintevestirea d;16m;rii lerusalimului.

24, 3: Ucenicii cer Domnulur si le arate vremea gi semnele ce vor vesti deramarea lerusalimului,
Venirea Domnului ti sfargitul veacului.
24,4-8; Rispunsul Domnului. Inceputul durerilor, hristogii mincinoti, rezboaie ti zvonuri de
rizboaie, foamete, ciumi 9i cutlemure pe alocuri.
24,9-13: Zavistiile, vrijmipiile, smintelile, proorocii cei mincinoli sunt inaintemergitorii Iui
Antihrist, care vorintela pe mulfi gi ii vor arunca pe muui intru toati firddelegea ii intr-atat
se vor sdlbitici oamenii, incat nici citre cei de-aproape ai lor nu vor mai avea picituri de
dragoste, ci se vor vinde unii pe altii. Iar cel care va ribda pini la sfargit, suferind toate,
firi a se sminti ti firi a se slib;noEi de cele aduse asupri-i, se va mentui, ca unul care s-a
ardtat ostat iscusit.
24 14i Propovtrduirea Evangheliei in toati lumea.
24, 15-18; Uriciunea pustiirii ti izb;virea prin lepidarea de cele trupetti ti materialnice.
24,19-22: Alte necazuri ;i stramtoriri la d;ramarea lerusalimului gi uiurarea acestora.
24,23-25: ln vremea Antihristului, vor fi prooroci mincinopi mulfi, care, folosindu-se de nd|.rciri
diavolegti, vor voi si inqele qi pe cei alegi.
24,2628: Prcnrocli mincinogi din vremea Antihristului. Chipui Venirii preaslivite a Fiului lui
Dumnezeu.
24, 29r La Venirea Domnului, soarele pi luna se vor intuneca, iar Puterile Ceregti se vor zgudui.
24,30: Atunci se va arita pecerCrucea Domnului 9i toate popoarele vorplinge, vizand Pe Domnul
Hristos, venind De norir cerului.
2d lngerii vor fi trimigi si-i adune pe alegii Domnului.
31;
24, 32-33: Se cuvine se cunoagtem vremurile de apoi prin semnele lor
24,34-35r Neamul celor credincioqi va diinui pane la sfargitul veacurilor.
 .Nl

EVA\Cll lEt li l)l 1,.\ \IATH

21, 36: Ztua ;i ct',rsul Venilri Dtrnrnului.

2,1,37-.19; Cn )i in vr('men lLli N()e, plerzanin va verlr in .hip n.iprnznic, iar dupi ce Ya veni r\ntihrist,
onnr!'nri \'()f ir stiipiinili lie desf;tare ii se lor pk'cl mni mult spre nunti.
24, 40-42r lnrl,:nrn l.r prrr'6'ghgt..
24,43-4,1: Sfiryilul lunlii \'.r reni noaptea, pe neittept.rtc, nsemcnea unui lur.
24,45-47r Sluga crcdincioasi ii risplata ei.
24,48-51: Siuga cca rea ii vicleani ii pedepsirea ei.

Capitolul25

25, I-12: Pild.r cclor zccc fcci(Jare.

25, lJr lnJemlr In pfl\'( Eht,rc rle. urmJti.
?5, l4-30r I'ilel.r l.rian{rlor'.
25, 31-33r JuJecat.r lumii.
25, 34-40i Drcplij, rispunsul lor li risplitjrea lor in veyrricie.
25,41-J5 |.ic.rtr ;ri. r,i-pun<ul I.-rr;r plata lor r'eelrrcl.
25,46 Oset'irca drlplilor cle p;citoii, r^n Yecii ceinesfiryifi.

Capitolul26

26, 1-2r Cca din urmi vestire a Patimilor.

26, 3-5r Sfatulplin de vicle9ug al arhiereilor ti b;trAnilor poporului, pentru a-L prinde ;;i a-L ucide
pe Donlnul.
26,6-l3 Ungerea \lintrritorului in Betania de citre femeia picit()asi li nedumerirea Apostolilor.
26, 14-16: Iuda se tcrnlcate cu nrhiereii peniru vanzarea Donlnulul Hristos.
26,77-19: Preqdtftea Cirrei cclei de Tarn;.
26,20-25: Iricincitrse seari ti mincand Domnul, il vesteitc il viidette pe Iuda vanz6torul.
26,26-29: Domnul d.r uc!-niciior spre mancare 9i b;uturi trupul gi singele Sau in chipul p;inii ii
vinulur. Iertarci picate[rr. \rrnu] nou in Impirifi. I.rtihu.
26,30-32: \lergind in i\luntele \lislinilor \'lintuitorul le spunc uccnicrlor ci se lor sminti intru El,
insi ii mingiic cu vcstca Invienr.
26,33-35: Indriznealn lui l)etru ti .rtotitiinla Domnului Hrist()s.
26, 36-45r Ilugiciunea din gridina Chetsimani.
26,46-50: YAnzatea Domnului de citre Iud4 sdvergiti printr-o si^rutare.
26,51-56: Dornnul influnti prin bl6ndele pe cei ce au venlt ca si ilpri|rdi, iar ucenicii ii pirisesc.
25,57-56: Dontnrrl este dus in curtea lui Caiafa, iar Petru Il urnrcizA dc departe.
25,59-62r infilitnrea innintei arhiereilor. Sinedriul ll invinuiegte pr' Domnul prin martori mincin())i.
26,63-65: Arhiereul il silette pe Domnul si-i spuni daci: tl este Hristos, iar MAntuitorul ii di
rispuns pe potrjvi cererii.
26,66-68 Arhie'reul iti sf.itie hainr, iar Domnul este b.rtjocont cu scuipiri, cu pumni, cu palme ii
cu cuvinte.
26,69-71: Cele trerlepadiri ale lui Petru 9i cantarer cocotilor.
26,75: Petru pricepe ci se plinesc cuvintele Domrruiui pi, cirndu-se, plinge cu arnar.

Cayitoltrl2T

27, 1-2: Domnului Iisus I sr rinduie;te hot;rire de moarte (lln pnrtea arhiereilor 9i b;trinilor
poporului li rstr dat dre8;torului Ponliu Pjlat.
27, J-5. ludr \( i.ir(:,1(.u ,1.'zn.rJ.;dr', irr mri ,lp.,r -c sf.in,/urn.
27, 6-10: Plinirea prt)()rociil()r pr:ntru,,Tarina Singelui".
2Z 11-14: MAntuitorul Ilristos inaintea lui Pilat.
27,15-18: Prlat irrcr',u-ci si-L elibereze pe [Jon1nul, dupi obiceiul ce era statornicit, prin care, ]n
Pagti, crn slobozit un vinovnt.
27,19: Femeia lui Pilat ii vesteite cele desprc Domnul.
27,20-23: Mullimea, aJelnti de arhierei ii bitrini, cere eliberarea tilharului Baraba Si risti,anirea
lui Hristos.
2Z 24: ,,Nevinovat sunt de singele Dreptului ncestuia. Voi veli vedea".
27,25. ..Singele Lui rsuprr no.rstri si nsupra copiilor nottri!'
2Z 26 Pilat elibereazi pe Bnrnba, iar pc D{)nrnul HrrJtoc ild.r IJ hr(rurrc ii ristignire
27,27-30: Ducindu L in pretoriu, ostagii rontani Il batjocoresc pe Donrnul prin h)amid; rogi.,, cununi
de spini. scuipiri, bitai peste cap cu trestia 9i cuvinte plinc cle defirm.rre.
27,31-32; Mintuitorul estc dus la r;slignrre, intru icenqta c: lc Srnron Cirineul ii poart;i Crucea.
2Z 33-32 Domnul este ristignit pe Golgota. 'rr Plinirea proorociei JLr: David. Tiblila sc si: ,,Acesta
este Iisus, regele iudeilor".
2Z 38-44: Doi tAlhari, ristignifi impreuni cu Donlnul. Hula trec5torilor, . arhiereilot a bitrinilor
)i a talharilo..
27, 45:Intuneric peste tot pintintul, de la ceasul al iaselea pinA la ceasul al nouilc'a.
27, 46:,,Eli, Eli, larr.a sabahtani?"
27,4749: Cdndunle noroduiui. Trestia cu buretcle inmuiat in otet.
2Z 50. Dr'nrnul lsi Ji Jrrhrrl pe Cruce.
27,51-53: Sfigierea catlrpL'tesmei, cutremurire.r pimentului, dt'spicarea pietrelor, deschiderea
mormintelor ii scularea multor trupuri ale Sfintiior adormifi, care s-au.lritat multor. in
cet,ltea sfent;
2Z 54r Credinfa sutagului.
27,55-55: Femeile lAng; Cruce.
27,57-61: losrf din Anmateea cere de la Pi)at trupul Domnului, 9i infigurindu-L cu giulgiu de in,
[--a aiezat in mormintul siu nou, fiind de fali femeile mironosite.
27,62-66: Arhlercii ii fariseii ii cer lui Pilat straji la mormAntul Domnuiui pentru a nu-l fi furat
trupul. Pilat ii slobozegte si p;zeasci si s; pecetluiasci mofmAntul-

Capitolul 28

2fl 1: Maria Magdalena gicealalti Marie la mormintul Domnului.

28, 2-4: Pogorirea lngerului, infaligarea sa gi pri\,:lirea pietrei de pe mormAnt.
28, 5-7r Ingerul veste;te femeilor lnvierea Domnulni ;i le spune s5 vesteasci ucenicilor
c; Domnul
inviat va meree inaintea lor in Calileea.
28,8-9r lvlergind degrabi si vesteascd ucenrcrl,,r invierea, femeile.rrnt intampinate dr'Domnul,
iar ele I s-au inchinat.
28, l0: Domnul le spune si vesteasci ucenicilor invierea Sa.
28, 11r Strije ivestesc arhiereilor toate cele intimplate.
28, 12-15r Arhiereii cu b:trinii, finAnd sfat, au dat t'ilni mulli ostalilor, pentru a spune ci ucenicii
Domnului au venit noaptea ii au furat truprrl. Strijerii prinlesc banii ii risp6ndesc iceasti
vcstc.
28, 15-20: Cer snsptczece uccnici merg in Galileea unde, aritindu,li-Se, Domnul le porunceite si
propoviduiasci E!'lnghelja ii si boteze t().te nenmurile in num€,le Tat;luigi al I:iului 9i al
Sfintului Duh. Donrnul figiduiegte ucenicilor Sii ce va fi crr .'i in toate zilele, pAni la sfirpitul
veicunlot.

IN l)lCE Al. RLFLRINTELOIT EVANCIHEI.ICE
USOR DE RETINUT
SAU DESEORI iXIRTSUINT,TTI.
A lui Dumnezeu 9i in ttei zile si lclidesc
A (;zut ploaia si au venit riurile marr sr au
\ufl.!t r;nlurile \i .ru rzbil casa acee.r 'si a
c;zut .\JrItai;. i:
,A. c.izut plonin, nu venit rir.trile nrari, au suflat
vinturile 9i au bitut in casa aceea, dar ea
n a c;zut, tiindci era intemei:!t; pe st;nc; -
,\1,rl, i I li
A certat vinturile gi marea 9i s-.r f;cut linigte
deplin;i r\'l,rh1 .i. .l(i
A luat cele;apte p.iini ti pettii gi, mulfumind,
a frint si a dat ucenicilor, iar ucenicii mul
timilor,\1,rter /5 .lf'
A m.rnr a cu miin i nespilrte nu rpurcr pe om
\1,r/.r 1;. l(l
A treia zi si inviere .\t,r1, r 1r,, l/
A ucis pe toti pruncii cate erau in lletleem si in
toate hotarele lui, de doi ani ti mai ios, dupi
timpulpecareiJaflasedelamagi .\loh;: 1tl
A vizut pe soacra acestuia zicind, prinsi de
friguri Mirit1 S, 1.1
A venit t:iul Onrului, n,inc.ind ti bind ti spun:
Iati om mincicios si biutorde vin, prieten
:rl varnesilor;i al picilotilor .\lrrl.r /1. l()
A lenit Ioan l.r voi lfariseilor 9i cirturarilorj
in c;lea dreptitii ;i n afi crezut in el, ci
vamctii gi desfrin.rtele au crezut, inr voi
:rti vizut:i nu v ati c;it nici dupi aceea, ca
si credeli in el .\lirtr'r 11, .'jl
A venit loan, nici mincind, nici bind, gi spun:
Are demon .\l,rltr 11. iS
Aceasta cste Legea gi I'roorocii 7 12
-,\lrtltr 1tj, I
Aceasta, pentru ci n-am luat piine^4alci
'\(Lrt ne.rm de demoni nu resc deait num.ri cu
rugiciune si cu post - ,\lalt i 1i ll
Acesta este [:iul N'lcu Cel iubit intru Care anr
binevoit ,\ I,r| r .1. /i
.{cest,r este Fiul \leu Cel iubit, in Carc am
binevoit; pe Acesta ascu ltati-L - ,\ldtu'i l:, 5
Acesta IHristos] este Ioan Botezitorul; el s-a
sculat din motti si de aceea se fac mrnunr
prin el -,\|ri,'i lJ, J Adevirat gr;iesc vou;r nu veti sfirti cetitile
Acesta Illristosl n! scoate pe demoni decit cu
Bcelzebul, c,lpetenia denronilor,\ lrlri ll, :1
-16 i
Acesta Ilristos] a zis: I)ot si rlir,im tcmplul
,\1,rl.r:r.. i l
A(estn lHristosl v; vi boteza cu Duh Sf;nt si
cu foc -,\lrtl i 3. 11
Acesta este Iisus, Prooroc!l din Nazaretul
Calileii ll. ll
,\ 1,ti,'t
Acesta este Iisus, tegele iudeilor ,\1,th'r li l-
Acesta este nostenitorul; vcnili si lomorim
gi si avem noi mogtenirea lu i - r\ 1.ri,'r .2l. .;,\
Acesti hulette . ,\1'rlri:1. l
,,Acesta neputinlele nolstre a luat si bolile
noastre le n purtat'f/rnr,r 5.1. .lr r\1,r/i'r J. ll
Acestea toate Ti le voi dr Tie, iiac.i vei c.l.le.r
inaintea mea ti Te r'ei inchina mie' .' r :1, :
Ace\li.r de pe urm,i ru f.rcut nrt , e.r. .i i ai I'u-
deopotrivi cu noi, caie am dus greutate:r
zilei si a15ita .\J,rtdr :{1. i:
Acolo era Matia Magdalena ti cc.lnlti \larie
sezind in fata rnonnintului ll'tft r li t,l
Acolo va fi plingerea ti scrignirea dinlilor
,\lrlci S. ll. 1 l. l:; -l:. I I li. llr:
,A.devirat griiesc voui ci nrulti Proorocr sr
drepli au dorit si vadi cele ce privili voi
gi n au v;zut, sisi audi cele ce auzili voi
9i n au auzit \1,ri.'i 1l l,
Adevirat griiesc vou.i: c.i vimesii si tlesfri
nrlcle merg irrainte.r vo.rstr.r irr irnpjrjtr.r
lui Dumnezeu .\ l,rl.r l l. i /
.\devirat griiesc voui: c,i unul dintte voi \1,i
va vinde I1r7l.i laj. ll
Adevirat gr.:iesc vouir nlai utor va fi pimin
tului Sodomei ;i (ionrorei, in ziur iu(lecriii.
decit cet;tii aceleia .\fti,'i 1/r. l;
Adevir,rt griiesc vou;: ii au luit plat.1 lor
,\1,ri., r;, /{;
Adev;iat gr;iesc vouii: D.rci ve!i iver (redinli
si nu ri tcti indoi reti f.r.e nu numai .e
s-a ficut cu smochirrul, ci si rnuntelur
acestuin, de veli zice: Ridic; te ti aiunc.i to
in mare - va fi asa-.\1,rl,rll ll
Adevirat griiesc voui: la nimeni, in lsrail.
n am g.:sit atitr credinli .\ Ir?i.r S, /1/
lui Israil, pini ce va verri Fiul Omului
lvlu tei 10,23
 REFERINTE EVANGHELICE

Adevirat griiesc voui: Oricete veli lega pe Apropiindu-se fariseii gi saducheii gi ispitin,
p;ment, vor fi legate ti in Cer,9i oricite du-L, I-au cerut si le arate semn din cer -
veli dezlega pe piment, vor fi dezlegate gi Matei '16. I
in Cer - Malei 1,9, 18 Arati-te preotului gi adu darul pe care l-a
Adevirat griiesc voui: Sunt unii dincei ce stau rinduit Moise, spre m;rturie lor- A,fnlei 8, 4
aici, care nu vorgusta moarte4 pantr ae nu Are demon [oan Botezitorul] - Mdtci 1i, 18
vorvedea pe Fiul Omului, venind in impi- Aseminatu-s-a Impirilia Cerurilor omului
refaSa - Mdtei 76,28 implrat, care a voit si se socoteasci cu
Adevirat griiesc voui: ti-au luat plata lor - slugile sale - Mafci 18, 23
Mntei 6,2; Matet 6,5 Asemenea este Impirifia Cerurilor aluatului
Adevirat zic !ie: ci in noaptea aceasta, mai pe care,luindu-1, o femei€ l-a ascuns in trei
inninte de cocogul, de ttei ori te vei
a centa misuri de fiini, pini ce s-a dospit toati -
lepida de Mine - Mntr'i 26, 3,1 Matei 73, 33
Adevi-rat zic voui: ci un bogatcu greu va intra As€menea este impirilia Cerurilor cu o co-
in Impirifia Cerurilor - Mntei '19, 23 moartr ascuns; in tarini, pe care, gisind-o
Adevirat zic voui: cl voi .ei ce Mi-ati urmat un om, a ascuns-o si, de bucuria ei se duce
Mie, la innoirea lumii, cind Fiul Omului gi vinde tot ce are gi cumpiri ln na aceea -
va tedea pe tronul slavei Sale, veli ledea Matei13,41
9i voi pe douisprezece tronuri, judecend Asemenea este lmpirilia Cerurilor cu un
cele douisprezece seminlii ale lui Israil - nivod aruncat in mare gi care aduni tot
Mntei'19,28 felul de petti - Mafei 13, 47
Adevirat zic voui: intrucat ali ficut qnuia Asemenea este Impiri;ia Cerurilor cu un
dintr-ac€iti frati ai Mei, prea mici, Mie negulitor care cauti mirg;ritaie bune -
Mi-a ,ti ficttt - Matci 25, 10 Matei'13,45
Adevirat zic vor.li: De nu vi veli intoalce ti Asemenea este impir;iia Cerurilor omului
nu vefi fi precum pruncii, nu veti intra in (are a semlnat simanli buni in !anna sa
Impirilia Cerurilor - Matet 18,3 Matci'13.24
Adcvirat zic voui: lntrucat nu ati ficut unuta Astfel nu este were inaintea Tatilui vostru, Cel
dintre a.egti prea mici, nici Mie nu Mi-a;i din Ceruri, ca si piar,i vreunul dintt-acegtia
f:acut- Motct 25,15 mici - Motei 18, 14
Adevirat zic voui: Nu vtr cunosc pe voi - [4rta 25, i 2 Astfel vor fi cei de pe urmi intei gi c€i dintei
Aducefi-l airi la Mi^e - Motei 17,17 pe urmi, ci mulli sunt chemali, dar pulini
Adunati-vi comoriin Cer, unde nici molia, nici alegi - Mntci 20, '16
rugina nu le strici, unde furii nu le sapi 9i A9a incit nu mai sunt doi, ci un trup [birbatul
nt le furi - Matei 6, 20 '19,6
9i ter.eial - Malei
Aflend un mirgiritar de mult prel, s-a dus, a Aga si lumineze lumina voastri inaintea
vindut toate cate avea gi l-a .umpirat - oamenilor, incit si vadi faptele voastre
Matci 13,46 cele bune pisisliveasci peThtil vostru Cel
Ai venit aici mai inainte de vreme, ca si ne din Ceruri - Mnlci 5, 16
chinuiegti? - Mdfei 8. 29 Atunci a in(epqt Iisus si mustre cetilile in care
Ajunge zilei riutatea ei - Matei 6, 31 se f;cuseri cele mai multe minuni ale Sale,
Altele Iseminte] au cizut intre spini, dar spinii ctrci nu s-au poctrit - Matei 77,20
au ciescut $i le-au i^^bu'il - Malci 73,7 Atunci poruncit ucenicilor Lui si nu spun.i
a
Altele [seminle] au ctrzut pe loc pietros, unde niminui ci El este Hristosul - Mnlri i6,20
n-aveau pimint mult ti indati au risirit, Atun.i arhiereul gi-a sfagiat hainele, zicind:
ci n-aveau plmant adinc - Mdtei i3, 5 A hulit! Ce ne mai trebuie martori? lati,
Altele Iseminle] au cizut pe pimant bun 9i au acum ati auzit hula Lui - Motei 26,65
dat rod: una o suti, alta taizeci, alta treizeci - Atunci au inleles ci nu le-a spus si se fereasc;
Matei 13.8 de aluatul piinii, ci de invit;tura fariseilor
Am gregi t, vinzand sange nevinovat - Mn lcr 2 /, .1 9i a saducheilor - Mafel 16, 12
Amvenitsi despaitp€ fiude tatil $u, pe fiicide Atunci cei din Iudeea si fugi in munli -
mama sa, pe nori de soacra sa -Mrts 10,35 Matct 24,16
 ilCtl iN REBUINTATE I]ESEORI J67

Prttn- Atunci cei drepli vor striluci ca soarele in lm- Au, nu este sufletul mai mult decit hrana 9i
pirilii
Tat;lui lor - Matei 13,13 trupul decit imbr;.imintea? &Ini.r ij, 25
Atunci, de ce-ati iegit? Si vedefi un Prooroc? Au, nu mi se cuvine mie s,i fac (e voi€sc cu nle
re l-a Da, zic vou:,9i mai mult decil un Prooroc - Nldt.t 20,15
Moltt'1'1.9 Au,'l].ele?
nu se numegte mam. Lui Maria 9i frafii
. tf Atunci I s-au adus copii, ca si-li puni mainile Iverii] Lui: Iacov 9i Iosif gi Simon 9i luda? -
nului peste ei 9i si Se roage - Matei 19,13 Matei 13, 55
ci cu Atunci multi se vor sminti si se vor vinde unii Au, nu se vind dou; vrlbii pe un bnn? 9i nici
pe al;ii; 9i se vor u ri u nii pe allii - Mnt a 21, 10 una din ele nu va c:de! pe pimant, firi
rtului Atunci se duce gi ia cu sine alte tapte duhuri gtirea Tatilui vostru - Matci70,29
in trei mai rele decat el 9i, intrind, siligluiesc aici Au, trestie clitinati d,e vAnt? lvlatei 11, 7
oati - ti se fac cele de pe urmi ale omului aceluia Aur, timiie ti smirni- NInl.i2, 11
mai rele decAt cele d itttii - Mnlai 72,15 Auzi ce zic aceqtia? - Mnl.i21,16
Atunci se va ar;ta pe cersemnul Fiului Omului Auzind cuvintul acesta, tanirul a plecat intris-
;lnd o li vor plang€ toate neamurile plmintului tat, cici ave.r multe avulii r\ldiet 19, -22
: duce
ti vor vedea pe Fiul Omului venind pe Aveli straii; melgeli ii intiriti cum gtili -
norii cerului, cu putere ti cu slavi multi - Nktti 27, b5
Mntei2l,30
au un Atunci toti ucenicii, lisindu-L, au fugit - B
nn tot Matci 26,56
Atunci va veni s{artitnl - Matei 21,11 Baraba - tr{nlci 2i, 16
au un Atunci vi vorda p€ voi spre asuprire 9i vi vor Bateli 9i vi se vr deschide -,&l.rtci /, /
une ucide 9i veti fi urifi de toate neamurile ,,Bate-voi pistorul 9i se vor risipi oile turmei"
penku numele Meu - Matei 21,9 (Znharia 13, 7) - Mdtei 26, 31
mului Atunci zice ldemonul]: MI voi intoarce la casa Birbafii din Ninive se vor scula ln judecati cu
me4 de unde am iegit; li, venind, o afli neamul acesta li-l voros,indi, ci s-au pociit
goliti, miturati ti impodobil;- Nlatei'12, U la propoviduirea lui Ionn; iati, aici este mai
ru, Cel Au, doari, culeg oamenii struBuri din spini sau mult decit lona - Mirlci 12, .ll
lccttra smochine din mlrlcinl? - MateiT,']l6 Beli dintru acesta toti, c; acestaeste SangeleMeu,
Au gisit pe un om din Cirene, cu numele al Legii celei Noi, care pentru mulli se varsi,
dintii Simon; pe acesta l-au silit s; duci Crucea sprc iertarea p;catel or - NIntui 26, 2i 28
putini Lui Matei 27.32 Bine era de omul acel4 daci nu se nittea
Au impirlit hainele Lui, aruncend sorti - Matei26,21
rbatul Mtle i 27, 35 Bine, slugi buni gicredincioasi, peste putine
Au intirit moimAntul cu straji, pecetluind ai fost credincioas;, peste multe te voi
rin tea pia&a- Matei 27, 66 pune; intri intru bucuria domnului tiu -
oastre Au mincat toti 9i s-au s;turat gi au strins Mottt 25, 2 );25, 23
:ru cel rlftStitele de fi rimitu ri, douisprezece Bolnav am fost ti M-ati cercetat - Mrici 25, -16
coguri pline - Mnlt'i 14, 20 Botezindu-le in numele'Iatilui 9i al Fiului gi
t11care Au, n-a!i citit ce-a ficut David cend a flSmenzit, Sfintului Duh - Mnlrr 2o', I9
al
e Sale, el gi cei ce erau cu el1 - Matei'12, 3 Botezul lui loan de unde a fost? Din Cer sau
Au, n-ali citit niciodati in S(ripturi: ,,Piatra pe de la oameni? NlnLtt 21,25
sPu ni care au nesocotit-o ziditorii, aaensta a aiuns Bucurali-vi 9i vi veselili, ci plata voastri
|t, 20 si fie in capul unghiului. De la Domnul a mult; este in Ceruri, ci a9a au prigonit pe
:icind: fost aceasta gi este lucru minunat in ochii Proorocii cei dinainte de voi Mdlsi 5, 12
? lati, nostri"? (Psnln, 117,22-23) - Motci 2'1,42 Bucurali-vi! lar ele. rpropiindu-se, au cuprin;
-i Au, niciodati n-ali citit ci din gura .opiilor gi picioarelc Lui ti I s-au inchinat - Mdter 26'. 9
'reasca a celor ce sug Ti-ai pregitit laudi? - Bucuri-Te, lnvilitorule! Si L-a sirutat [udn
iseilor Matci 21.16 vinzitorull - Ilafci 26, 49
Au, nu este Acesta fiul teslarului? Au, nu se Bucuri-Te, regele iu deilotl Matei 27,29
unli - numegte mama Lui Mariagi fra;ii lveriilLui: Bunule lnvilitor, ce bine s; fac, ca si am viata
Iacovgilosifgi Simon 9i Iuda? Molei 13,55 vetnici? Malcr 19, ltl
-168 ITEFER]NTE EVANCI-IELICE

C Care este mai mare intre voi si fie slujitorul

vostru iYlattt 23, 1l
Ca la un tilhar ali iegit cu sibii gi cu ciomege, Crre intre voi va vrea si fie intiiul si vi fie
c..t si Mi prindeti - lylLttci 26, 55 voui slugi - Mnici 2L), 27
Ca si cadi asupra vonstri tot singele drepfilot Care intre voi va vrea si fie mare, si fie sluji-
rispindit pe piminl de la s.ingele dreptului toru I vostru l\,lalti 24,26
Abel, peni la singele lur Zrharia, fiul lui Cartea neamului lui lisus Hristos - Alntu'i 1, l
trhrahia, pecarel ali ucis inketemplu ti altnr ,,Casa Mea, casi de rugiciune se va chema, iar
,\4,rf.i :.3, .lj voi o {ace!i pe;teri de tilhari!" /lsnia 55, ll
Ca si nu ismintim pe ei, mergind lr rnare, Mntrt 2l,13
arunci unditlr 9i pegtele care va ie;i intii. Crtnpeteasma templului s a sfigiat in doui de
ia-l si, deschizindq i gura, vei gasi un statir sus pini jos 9i pim:ntui s i cutremurat si
fun ban de argint]. Ia l;i di-l lor pentru pietrele s-au despicat - Mnlci 27, 5i
Mine si pentru tine Miitei 17, l7 C.ite piini ave!i? Ei au r:spuns: tapte ti pulini
la si se implineasc5 ccea ce s a spus prin Isaia peitisori it?fci 15, 34
Proorocul, care zicer ,,Acesta neputinlele Ci a Ta este impirilia ti puterei gi slava in
noastre a luat gi boliie nc,astre le a purtat" veci - A,fnfci 6, 1-l
llsait 53.1i - Mutct 3, 17 Ci de veli ierta oamenilor gregealele lor,
ilade-se, oare, a vincleca sinrbital -,\1rrh'i J2, 10 iertr-va si vou; Tat;l vostru Cel Ceresc -
Ciinii m.inlnci din firimiturile care cad de itlatei 6, 14
i.r mas.- stipinilor lor ,\1nici 15,2i Ci tumind mirul acesta pe trupul N'leu, a
ea,
Cind duf :' :,ecurat a iegit din om, umbli prin f;cut o spre ingroparea NIea -,\laf.i 25, 12
locun r.iri Jpi. (irtind odihrr.i si nu ga- C; smintelile ttebuie si vini, dar vai omului
se;te - \lrrfri 12, .13 aceluia prin care vine sminieala Mttei 13, i
Cind faci milostenie, nu triml'rta innintea ta, Cici fl;mind am {ost gi N'ti-ali datsi m;ninc-
.um fnc fifarnicii in sinagcgi;i pe uli1e, Llntei 25,35
ca si fie slivili de oameni I4dt.i 6,2
Cici mirul JcertJ se putea \jnde scump. iar
'-inJ postiti, nu {iti tristi cr f;trmicii c; ei ifi banii, si se dea sira.ilor Mrtei 26,9
smolesc felele, ca si sc arate oamenilor ai
postesc ,\1dfr,, 6, 16
Cici mulli sunt chemafi, dar pulini alegi
|vlalei 22, 11
Cind se lurnina de ziua intii a siptiminii
Cici multi vor veni in numele Meu, zicend:
IDuminici], au venit Maria Magdalena 9i Eu sunt llristo. .9r pe multi ii vor amigi -
ccalalti Marie, ca si vad.i mormintul -
]viatei 21,5
l\,1nt.i 28,1
Cind veni ljiul Omului intru sl.va C mincino.i si prooroci
aci se vor rid ica hristoyi
va Sa ti fofi mincinogi gi voi da semne mari 9i chiar
sfinlii ingeri cu El,.tunci va teden pe
tronul slavei Sale l\Ini?i 25, 31 minuni, ca si am;geasci, de va fi cu putin!;
Cind vi rugali, nu fi!i ca fifarnicii. citota le 9i pe cei alegi - i4ntu'i 24, 24
place, prin sinagogi gi prin colfurile ulife- Ci(i, tot celui ce,lre i\e va da
'i-i v.r prirori,
lor stind in piciorre. ri se ror8c. cr .; se iar de la cel ce n-are 9i ce ate i se va lua -
arate oamenilor Mdt.'r 6,5 Nlafet 25,29
Cind vi rugaf;, nu spuneti multe, ca neamurile, CSlSuze oarbe, care strccura!i linfarul gi inghi-
ci elc cred ci in multa lot vorbirie vor fi !ifi cimila! - Mnlci 2J. 2.1
ascultate l{al.i 6, ;' Ciliuze oarbe, orbilor - Mtfci 15, L4
CAnd vi urmiresc pe voi in c€taten acelsta, Cirturarii si fariseii au tezut in scaunul lui
fugiti in ccal.rlti: adevirrl griiesc vou;: nu Moise - Mntu'i 23, l
veli sfirsicetilrle lui Israil. pini ce va veni Ciutali mai intii impirifia lui Dumnezeu 9r
Fiul Ornului M,ttei 10,23 dreptatea Lui ti toate acestea se voradiuga
Cind vi vorda pevoi in mina lor ia drep;itorilor voui - Mdfci 6, lJ
pi a regilor], nu vi ingriiili cum sau ce vefi C;utati si i.'eti atla - Matci 7. 7
vorbi, cici se va da voui in ceasul acela ce Ce a impreunat Dumnezeu omul si nu desParti-
si vorhiti Mnfei ?0, i9 Mnfci 19,6
 INTREBUINTATE DESEORI 169

Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai pe templu, se juri pe el gi pe Cel care locu-
venit aici mai inainte de vreme, c! si ne iegte i^ el - Matci 23, 20-21
chinuiegti? - M,rtei 8, 29 iuri pe Cer, se iuri pe tronul lui
Cel ce se
Ce cugetali in voi ingivi, pufin credinciogilor, Dumnezeu 9i pe Cel Ce gade pe el -
ci 4-afi luat piineT - Mntei15, I Mat.i 23.22
Ce este mai lesne azice: Iertate sunt p;catele tale, Cel ce seamini simenla.ea buni este Fiul
sau a zice: Scoali-te ti umbli? Mrt., 9, 5 Omului - Mnici 13, .37
1
Ce este mai mare, darul sau altarul care sfin- Cel ce va da de b;ut unuia dintre acegtia mici,
tr
tegte darul? - tlnfei 23, 19 numai un pahar cu api rece, in nume de
ce Mi ispitili, filarnicilor? - NIatcr 22,18 ucenic, adevirat griiesc voui: nu va pierde
Ce ne privegte pe noi?T!veivedea- l,ldtci 27,4 plata sa - Matei 10, 12
le
Ce s-a zimislit intr-insa este de la Duhul Sfant Cel ce va face 9i va invita, acesta mare se va
sl
Matti1,20 chema in impiri;ia Cerurilor - M,rlci 5, 19
Ce !i se pare, Simone? Regii pimintului de la Cel ce va fi in larin;, si nu se intoarc,i inrpoi.
nl cine iau diri sau bir? De la fiii lorsau de la ca si-ti ia haina - Mdfci 24, 18
sttiini? - Mntei 17,25 Cel ce va fi pe casi, si nu se coboare, ca si-9i ia
tn Ce vi Daci un om ar avea o suti de oi gi
se pare? lucrurile din casi - Matci 21,17
una din ele s-ar ritici, nu va lisa, oare, in munli Cel ce va ribda pini la sfirgit, acela se va
,r, pe cele nouizeci gi noui 9i, ducindu-se, va mintui - Malei 24, 13
ciuta pe cea rit;citi? Matei 18,12 Cel ceva skica una din aceste porunci, foarte mici
Ce voili si vi fa.? lvlatei 24,32 ti va inveh ata pe oameni, foarte mic se va
,a Ce voili s;-mi dati 9i eu ll voi da in miinile chema in Impirifia Ceruilot - Malci 5,19
12 voastrel Mnt.i26,15 Cel Ce vine dupi mine, este mai puternic decit
LUt Ce-ali ieiit si vedeli in pustie? - &{nlc'i 11, / mit\e - Malei 3, 11
Ceea ce este dr. dn; si ceea ce esle nu. nu; iar ce Cel mai mic in Impiri$a Cerurilor,este mar mare
c- e mai rnult decit acestea, de la cel riu este- decitel [oan Botezilontl]- Malci ll,'ll
lvktei 5.37 Celece ies dingurS pomescdin inimi 9i acelea
iar Ceea ce vi griiesc la intuneric, spunefi la lumini spurci pe om - A4alei 15, 18
9i ceea ce auzili la ureche, propoviduili de Celui care cere de la tine, di-i - Mdter .5, 42
pe case - Molei 10, 27 Celui care va zice cuvant impotriva Fiului
Cei ce mincaseri erau ca la cinci mii debirbati, Omului, se va ierta lfi - lv'lntei'12, 32
rd: afari de femei 9i de copii - Matei 11, 21 Celui care va zice impotriva Duhului Sfint, n!
Cei de pe urmi vor fi intii - Mafei i9, 3il i se va ierta lui, nici in veacul a.esta, nici in
Cei mai mulfi din mullime iti asterneau hai- cel ce va si fie - Altlci 12, 32
nele pecale, iaralfii tiiau ramuridin copaci Celui ce are i se va da 9i-i va prisosi, iar de la cel
iar ti le agterneau pe cale - Mntei 2i, 8 ce nu are, gi ce are i se valua- Matai l3, 12
nli Cei unsprezece ucenici au mers in Galileea, la Celui ce bate i se va deschide - Mnldr ;. E
muntele unde le poruncise lor lisus - Celui ce voiegte si se judece cu tine gi si-fi ia
)si, Matei 28,16 haina,lasi-i 9i clmala- Mntei 5,40
Cel care caut;, afli - Malei 7, 8 Ce-mi mai lipsette? Matei 19.20
Cel ce a intins cu Mine mina in blid, acela Mi Cereli ti vi se va da - lvlatti 7,7
hi- vavinde - Mnlei 26,23 Cerul gi pimintul vor trece. darcuvintele Mele
Cel ce are urechi de auzit, si audi - Mnlei i3, 43 nu vor trece - Malei 24, 35
Cel ce iubegte pe fiu ori pe fiici mai mult decit Cerurile s au deschis 9i Duhul lui Dumnezeu
lui pe Mine nu este rred nic de Mine - Mntei 10,37 s-a vizut pogorindu-se ca un porumbel 9i
Cel ce iubegte pe tat; ori pe mami mai mult venind peste El - Mrfci 3, 16
r9i decit pe Mine, nu este vrednic de Mine - Chemind la Sine pe cei doisprezece ucenici ai
rga Matet 10,37 Sii,le-a dat lor putere asupra duhurilorcelor
Cel ce nu-si ia Crucea qi nu-Mi urmeazi Mie, necurate, ca sl le scoati gi si timiduiasci
nu este vrednic de Mine - Matei 10, 38 orice boali 9i orice neputinti - Mnl.r 10, 1
ti- Cel ce se juri pe altat se juri pe el gi pe toate Chemind la Sine un prunc, l-a pus in miilocul
c;te sunt deasupra lui, deci cel ce se jur,i lor - lt4atei 18. 2

ffif_
J70
Ci mai degrabi mer8eli ctrtre oile cele pierdute
ale casei lui Israil - Mnfer 1(1. 6
Ci, to.rte cite voili si vi faci voui o.rmenii.
asemenea 9i voi faceli lor, ci aceasta este
Legea 9i Ptoorocii lvlatei 7, 12
Cineareurcchi de auzilstraud,i Malei l'1, |5;13,9
Cine dintre voi, ingriiindu-se, poate si adauge
staturii sale un cot? itlntr:i 6,27
Cine este Acest4 ci gi vinturile si marea as-
culti de El? - A'ldh'i.9,2/
Cine este Acestn? i\lnlri :1, 1l)
Cine este mama Mea si cine sunt frafii Mei?
lvln!ci12,43
Cine i9i va pierde sufletul pentru Mine, il
- NIatti 16, 25
afla
Cine Mi primegte pe Mine, primegte pe Cel
Ce M-a trimis pe Mine l1,ilc'r 10, ](,
Cine nu aduni cu Minc, risipette- Mdi/i 12,3t)
Cine nu este cu Mine, esteimpotriva Mea sicine
nu aduni cu Mine, risipegte -,\'1nlei 1J, .30
Cine nu vi va primi pe voi, nici nu vn ascultn
cuvintele voastre, iegind din casa sau din
cetntea aceea, scuturati prafu I de pe picioarele
voastre- llla|ei 10,11
Cine poate inlelege, si inleleag; - Mnt.i 19, 1:
Cine primegte pe un drept in nume de drept,
risplata dreptului valua - NIntei 10,11
Cine primegte prooroc in numede prooroc, plaE
de prooroc va lua; 9i cine primette pe un
drept in nume de drept, risplata dreptului
va lua - Il,r/t'i 10, 11
Cine s a insurat cu Ifemeia]cea l,:sati sivir$egte
adulter I'lnl.i 19, 9 Cu adevirat, Fiul lui Dumnezeu ela Acestal
Cine se va inSlfa pe sine, se va smeri; si cine se
va smeri pe sine, se va inilfa - Ilnfr'i 23. 12
Cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela
este cel mai mare in impiri;ia Cerurilor -
ildfu', lS, l
Cine se va smeri pe sine, se va inilla
Matt:i 23. 12
Cine line l.r suf letul lui, il va pierde; i.rr cine-si
pierde sufletul lui pentru Mine, il va gisi
Mrtci 10, 39
Cine va a;dea pe piatra aceasta, se va sfirima,
iarpecinevacide4ilvastrivi .[rrhr21,!
Cine va fi intre voi omul care va rvea o oJie si,
dc vJ cnde.r ea simb,it.r in groap.i. nu o vr
apuca 9i o va scoate? - i\'1n1 12, 11
,,Cine vn lisa pe femeia sa, si-i dea carte de
despi4ire" fDdrl(','onont 21, 1) - lv'1alei 5, 31
Cine va primi un prunc cr acestn in numele
REFERI\TE EVA\CHELICE
Meu, pe Mine Mi primette 18. -i
^ldfdr
Cine va sminti pe unul dintr-acegtia miai care
cred in Mine, mai bine i-ar fi lui si i se
atirne de Bit o piatri de moari 9i si fie
afundat in adincul mirii - Mdiei iJ, 6
Cine va voi si-9i scape sufletul, il va pietde;
iar cine i9i va pierde su fletul pentru Mine,
il va alla - Mntei 15, 25
Cine va zice fratelui siu: nebunule, vrednic va
fi de gheena focului - tr'foi,'i 5, 12
Cine va zice fratclui siu: netrebnicule, vrednic
- va fi de judecita sinedriului Mrrfr'r 5, 12
Cine vi primette pe voi, pe Mine Mi primegte;
va 9i cine Mi primegte pe Mine, primegte pe
Cel Ce M-a trimis pe Mine - Afdtlri 10. .10
Cine zic oamenii c: sunt Eu, Fiul Omului? -
llntd 15,13
Cine, onre, este mai mare in lmpirifia Cemrilor?
Nkt.i18,1
Cine, orre, este sluga credinciois; 9i inlelerpti,
pe crre a pus-o stipinul peste slugile sale,
ca si le dea hrani la timp? - if,iidi:.1, J5
Cine 9i pierde sufletul Iui pentru I\'[ine, il va
gisi - Mntci 10, J9
Cinstette pe t.rlil l;u si pe mrmJ tr. iar (ine v.r
blcstema pe tnti sau pe mam.i, cu moarte
si se sfergeasci - .['lnt.i 15, -1
Credeli ci pot si fac Eu aceasta? - Ilafr'i 9. 18
Cu adevirat ti tu etti dintre ei, c,ici 9i grniul te
videgte - ]\ldlcr 26, i-l
Cu adevirat Tu egti Fiul lui Dumnezeu
Mirlcr 1.1, Ji
Mnlei 27, 5l
Cu cit se deosebegte omul de oaie! De aceea,
se cade a {ace bine simbita - Mnti'i 11, l2
Cu ce putere faci acestea? 9i cine Ti-n dat
puterea aceasta? - .\ latci 21, )3
Cu domnul demonilor scoate Pe demoni
Nlatri 9, .)1
Cu judecata cu care judecali, vefi fi judecali -
l)lntti 7, 2
Cu m.isuri cu c.rre mi\urrti. vi se vn m;\urr
i\ldlti i, 2
Cu noi, oare, ce va fil NLtlci 19,2i
.,Cu urechile veli auzi, dar nu veli inlelege;
ti
cu ochii vi veli uita, dar nu veli vedea'
(lsaur o,9t lvlatet 13, 1J
Cum nu inlelegeli ci nu despre piini v-am zis?
Ci, ferifi vi de aluatul fariseilor 9i al sadu-
cheilor- Il,rlrr 16, il
INTREBUINTATE DESEORI
Cum poate cineva si intre in aasa celui tare ti
si-i jefuiasci lucrurile, dac; nu va lega intai
p€ cel tare gi pe urmi si-i prade casa? -
Matti 12, 29
Cum s-a uscai smo.hinul indati? Mn|.i21,20
Curifi intii partea dinliuntru a paharului 9i
a blidului, ca si fie curat5 9i cea din afat; -
Mntai23,26
Cuvintul vostru s; fie: Ceea ce este dn, da;
ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decit
riu
acestea, de la cel este - Ildf.i5, J7
D Daci ne scofi afari, trimite-ne in turma de
Da, Doamne!- Nlafcr 9,28
Da, Doamne, darti ceiniimininc; din
turile crre cad de la masa stipinilor lor
Matti 15,27
Da, Pirinte, .ici aga a fost bunivoirea inaintea
'fa Nlalci 71,26
Dicl astfel este pri(ina omuluicu femeir. nu
este de folos si se insoale - Mdlci 19, 10
Daci doi dintre voi se vor invoi pe piment in
privinla unui lucru pe care il vor cere, se
va dn lor de citre Tatil Meu, Care este in
Ceruri - r\Iolei 18, l9
DJc: este cJsa Jceea vrednici. vini pacea
voastr; peste ea, iar de nu este vrednici.
pacei voastri intoarci-se la voi - Mn['t 10, 1J
Daci este regele lui Israil, si Se coboare acr,rm
de pe Cruce, gi vom crcdcinEl- Mak'i 27,42
Daci egti Fiul lui Dumnezeu, coboarl-Te de
pe Crucel - Matri 27,10
I)aci Eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii
vottri cu aine ii scot? De aceea, ei vtr vor fi
jude.itori ltlatei 12, 27
Daci iarba cimpulu i, care astizi este ti maine
se arunci in cuptor, Dumnezeu astfel o
imbraci, oare nu cu mult mai mult pe voi,
pufin credinciogilor? - Mnlei i;, 30
Dacl iubili pe cei ce vi iubesc, ce risplati vefi
avea? Au, nu fac 9i vamegii acelagi lucru?
lvlalci 5, ,16
Daci imbritisiti numai pe fralii vottri, ce fa-
celi mai mult? Au, nu fac ti neamurile
acelagi lu(ru? - rvldiei 5. -ll
Daci iti vei aduce darul tiu la altar si acolo ili vei
aduceaminteci fratele tiu areceva impotriva
ta, lasi darul tiu acolo, inaintea altarului 9i
mergi intii giimpaci-te cu fratelc tiu 9i apoi,
venind, ndu dnrul tin Mttn 5, ).1 21
J71
Daci luminn (are e in tine este intuneric, dar
intunericul, cu cat mai multl Mnt'.r 0,23
Daci mana ta cea dreapti te smintegte pe tine,
taie-o gi o arunci de la tine, cici mni de
folos ili este si piari unul din midularele
tale, decet tot trupul t;u si fie aruncat in
gheeni - Aldfi 5, 30
Dacd mini ta sau piciorul tiu te sminlegte,
ti taie-l 9i arunci-l de la tine, ci este bine
pentru tine si intri in viali ciung sau
gchiop, decit avind amindoui miinile sau
amindoui picioarele, si fii aruncat in focul
cel vegnic - Malct 13, 6
porci Alrri cr 3,31
Daci ochiul tiu cel drept te smintegte pe tine,
firimi- scoate-l qi irunci I de la tine, cici mai de
- Iolos ili este si piari unul din midularele
tale, decit tol trupul s; fie aruncat in
gheeni r\4oit'i 5, 29
Daci ochiul t;u te smintegte, scoate-l gi
arunci I de la tine, ci mai bine este pentru
tine si intli in via!; cu un singur ochi,
decit, avind amindoi ochii, si fii aruncat
in gheena focului - A'lnlei ll-. !)
Daci orb pe orb va ciliuzi, amindoi vor cidea
in groap; - Ilirl.i 15. 1.1
Daci pe stipenul casei l-au numit Beelzebul,
cucitmaimultpecasniciilui?-Alrrl'r 1(1. 25
Daci s-nr intimph 9 o 8;seasci. rdevir gr.iiesc
voui c.i se bucur.i de ea [de oair cea
pierdutil mai mult decit de cele nouizeci
ti noui, .are nu s-au riticit - Mrl.i 13, l3
Dac: satann scoate pe satana, s-a dezbinat in
sine; dnr ntunci, cum va diinui impir;fia
luil r\'lnri'i 11, 26
Dac; itiati cc insennrn;: Mili voiesc, iar nu
jerti,i, n'a!i fi osindit pe cei nevinovali -
Nlnt.i 1),:
Daci to!i se vor sminti intru Tine, eu niciodati
nu mi voi sminti - M/rtci 26, .lJ
Daci Tu qti Finl lui Dumnezeu, arunci-Te ios'
- Mah'i 1, i;
Daci un om ar avea o suti de oi 9i una din ele
s-arritici, nu va lisn, oare, in munli pe cele
nou;zeci ti noui 9i, ducindu-se, va ciuta
pe cea rit;cit;? - ,\1.7/.r 1.s, il
Daci veti aver credinli in voi cit un Briunte
de mutt.1r, veli zice muntelui acestura:
Muti-te de aici dincolo, gi se vn muta; gi
nirnic rru va fi voui cu neputinli
17, 20
^latti
I
1/-2
Daci veti avea credinti si nu v: veti indoi, \'eti
face nu numai ce s'a ficut cu smochinul, ci
9i muntelui a.estuia, de veti zice: Ridici-te
si arunci te in mare, va fi a;r
Daci voi, rii fiind, gtifi si dati darqri bune
fiilor vogtri, cu cit mai mult Titil vostnr
Cel din Ceruri v.r da cele bune celor care
cer de la El7 LlalLi t, 1l
Daci voicst; si fii desivir;it, du-te, vinde
rvcrcJ tJ. di osir.rcilor5ivei rveit(omorri
in Cer; dupi aceer. llno si urmeazi \Ii
il,ILtltr 19,2i
f)rci tr.r cin,.r'.) r.r rin.i dup.i \line sa.e
lepcdc de sine, si-9i ia Crucea si si-Mi
urrneze \,Iie .\lrlrr 16 ll
Dar, ca si gtili c.i putcre are Fiul Omultri pe
pinrint a icrta picatele, a zis slibinoguiui:
Scoali te, ia ti patul ti mergi la cas:r ta
l\, rt.t 9, 6
Dar, ce voi face cu !isus, ce se cheami Hristos?
Nlntci )i,2)
Dar, cel ce va ribda pini la sf,irgit,
mAntui - I1r?h'i lf, l-l
Dit cine poate si se tnintui.-r5cii? I'fd['i l:r, ]i
Dar, cu cine voi nsemina neamul acesti? Este
rsemcnea copiilor cnre sed in piefe ii stiig;
.itre .rltii, zi..indi V-am c,intal din fluier si
n-a!i iucat; v am cintat de jale gi nu v-ali
tinguit -;llirir'i lJ. j6li
Drr, de ce.rti iegit? Si vedeli un om imbr;cat
in hainc moi? - ilrrtr ll. S
Dar, ei rideau de El ,\lrrtt'r !1,21
Da r, fericiti sunt ochii vogtri, ci vid si urechile
voastre, c; aud ,ALrtcr 1.1, it;
Dar Iisus ticea ,\,lrr1r'r 16, 6.1
Dar, intelcpciunea s'a dovedit dreapti din
faptele ei trl,?ld'i 11, 19
Dar toate acestea sunt inceputul durerilor
,\lntr'r -21, S De ce Mi zici bun? MLttcr 19,17
Dar, voi, cine ziceti ci sunt? -,\lirlri
Dar voi intreceti misuia pirinlilor vogtri!
.\1'ttL.i23,32
Dar vor verri zile, cind mirele yi fi luat de la
ci 9i atunci vor posti - ,Vful.'i 9, 15
Dntu-NIi-s.a toati puterea, in Cer ti pe pimint
Alnlci 26, 1S
Dali, de.i, Cez!ruluicele.e sunt ale Cezaru-
lui gi lui Dumnczeu celc ce sunt ale lui
Dumnezeu 1,1!it.i )2,21
Dati-le voi s; minince ,\1,ri.r 11.
Dafi-ne din unklelemnul vostru,
c.rndeltl{' noastfc - -\ Iil,fr li.
ItEI;ERINI Il EVr\\GI IELICI
Di-mi, aici, pe tipsie, crpul lrri loan Botezitoml
l\4i1td 11,6
De acee4 $e cade a face bine simbita- I4rtr'i 1:, 1l
- ,\later 11,21 l)c acee.r *ivoi (itignta, c.i in ce.r:,ul in crre nu
gindili, Fiul Omului va veni - ,\'lntci 1.1, J4
De aceea, o ce c:rturnr cu invilituri despre
Impir.lli.l Cerurilor esle rsernener unul
om SosPodat, care scoale din vistieria sa
noi gi vechi -,\'ldl.r 1.3,5:
De acum inainte si nu mai fie rod din tine, in
veac! Si smoclrinul s-.r usc.rt indit;
lvlntu )1 , 1\l
De.rcunr nu \li veti rnai vedea, pini cind nu
veti zice: Binecuv.intat este Cel Ce vine
intru numele Dornnului -,"lrrl r li, .l:l
De a.um, veti vedea pe Fiul Omului gezind
de-r dreJplr pulerii si venind pc norii
cerului r\lilti) :0, 64
Dc am fi fost noi in zilele p;rinlilor nogtri,
n .rm fi fost pirt.r\i cu ei In vir\.rr€J \inge'
lui I'roorocilor l\1rta 2.), 30
acela se va De rtunci a inceput lisus si le atate ucenicilor
I ui ci El trebuie si meargi lJ lerusnlinr ti
s.i pitimeasci multe de l. bitrini 9i de Ia
athierei si de l.r cirturari si si fie ucis ti a
treia zi si invieze - Malri 1a,21
De ce le ! orbesti lor in pilde? - Ii/r/r .1.1, 1l)
De ce noi n-am pufut si-l scoitem? - Mtti 1 / , 19
De ce risipa aceasta? Mnfu'r 2b, .c
De ce 9i voi cilcali porun.a lui f)umnezeu
pentru dntina voastri? -,\lal.r 15,.1
De ce vi este frici, pulin credinciogilor?
,\lnldr o".26
De ce vezi paiul din ochiul fratelui t5u, 9i bima
din ochiul tiu nu o iei in seami? IJirl. r 7. .3
De cel ce se va lepida de Nline inaintea oame
nilor si Eu M; voi lepida de el inaintea
Tat;lui Meu,Care estein Ceruri .\'fultr 10. -l-l
16, /5 De egti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi .a pietrele
- acestei si se fac; piini Mrtll 1,3
De imbriciminte de ce vi ingrijili? .Ll,?ir'i 6, 2f
De la ceasul al gasele:r, s-n f;cut intuneric pcste
tot p;mentul, pani l.r ceasul al nouilea
l,1nto )7 15
f)e la cel ce nu are, gi ce are i se va lua
,\i,ii, i 1.1, 11
De la cel cc voiegte s; se imprumute de la tine,
nu intoarce f.rlr ta itlalr't 5,12
1r, De nu r-.rr fi scurtal n(ele zile. n-ar mai scipJ
ci se sting nici un trup, dar pentru cei alegi, se vor
,t scurt. rcele zile - ,\1:icr l.l. ll
INTI{]BUINTAI E DrSltOnI
De nu te va asculta Ifrrteletiu], ia cu tinc inc;
unul sau doi, ca din gura r doi sau lrei
martori si se statorniccasc; tot cuvintul -
Ma!ci 15,16
De nu va asculta nici de Biserici. si-!i fie fie
ca un pigin 9i vnmet .Lfufri 1t, 1l
De nu va prisosi dreptatea voastri mii mult
decit a c;rturarilor ti a fnriseilor, nu veli
intra in impirilia Cerurilor ,\tif{',5, ll)
De nu vi veti intoarce;i nu veli fi precum prun-
cii, nu vefi intra in Impiritia Cerurilor
l,In!.i lE,3
De nu vefi ierta oamenilor gregealele lor, niciTa-
gl vostru nu vi va icrta grefealele voastre
Mntu 6, 15
De nu-i va asculta pe ei [fIntele tiu], spune-l
Bisericii -,\'latel 18, 1/
De s-ar fi ficut in Sodoma minunile ce s-nu
ficut in tine ICapernaume], ar fi rimas
pini.st.izi Iful.r 11, -l-l
De te va sili cineva si mergi o mil;, melgi cu
el dou5 - Matci5, J1
De unde are El infclepciunea aceasta 9i
puterile? - Mdi.r 13, 5.1
De unde are El toate acestea? - i,Jnlcr 13, 56
De unde si avem noi, in pustie, atitea piini,
cet si situ!im at;ta mullime? - ,\1,iei 15, 33
De va fi ochiul tiu riu, tot kupul tiu va fi intunecat.
Deci, daci lumina care e in tine este intuneric,
dar intunericul, cu cit mai mult!- i,lnl.i6,2J
De vi va zice cinevai Iati, llesia este alcl sau
dincolo, si nu-l credeli rUni.ili, l-l
De vrei si intri in viati, pizegte poruncile -
Mttti 19,1/
De ar Fti stipinul cnsei la ce straii din noapte
vine furul. ar priveg,hea si n-ar li5r si i se
spargi casa - Mnlcr 2J, J.3
Deasupra crpului au pus vinn Lui sc si: Acesta
este Iisus, regele iudeilot ,11dh'i:/, -ll
Depirtali v; de la Mine cei ce lucrali firide-
Ie9ea- Motti /, 23
Depirtati-vi, c;ci copila n'a murit, ci doarme
Mdl.t 9,21
. Deschide-voi in pilde gura llea, spune-voi
cele ascunse de la interneierea lumii"
(Psnlnt 7), 2) - itint l3, 35
Destul este ucenicului si fie ca invilitorul gi
slugii ca stipinul - l,"lntti 10,25
De-|i va gregi lie fratele tiu, mergi, mustri-l
intretine9ielsingur-I{nltr 1ti. l5
pe el
Din cuvintele tale vei fi gisit drept 9i din
cuvintele tale vei fi osaftdit - MaLet 12, 37
173
Din doi care vor fi in larini. unul se r,.r lua 9i
nltul se va l,isa irlnlti 21,10
Din doui care vor m.icina la moar5, una se va
fua;i afta se va lisa - Molei 21,11
.,Din Egiptam chemat pe Fiul Meu" (Nrratn 11, 3;
Osrl 11, l)- Mrttt 2, 15
Din inimi iesr ginduri rele, ucideri, adultere,
desf rin.iri f urti;aguri. marturii mincinoa\e.
hule - Itri.i 15, 1!l
Din pricina inmullirii firideiegii, iutrirea mul-
- torn se vn r;ci - M,?lri.2-1, 12
Din prisosul inimii griiette gura - I4oi, i 11, J.l
Din zilele lui Ioan Botez.ilorul pini rcu m, im-
pirilia Cerurilor se ia prin striduinti gi cei
ce se silesc mini pe ea ilii(r
pun 11, 12
Doamne, aiuti-m; - Matd 75,25
Doamne, bine este si fim noi aici; dac.i voie;ti,
voi face aici trei colibe: Tie una,9i lui Moise
una, si lui llie una ,\Jnier 1/, J
Doamne, cind Te-am vizut flim;nd gi Te-am
hrinit? Sau insetat gi Ji-am dat si bei? -
l\1n lti 25, .17
Doamne, cind Te-nm vizut flimind, sau
insetnt, sau striin, sJu gol, sau bolnav, siu
in temnit; gi nu Ti-.rm slujit'- ,\,lalcr 25, jj
Doamne, cinci talanfi mi-ai dat, iati alti.inci
talinli anr castigrt .u ei - i'1nlt'r 25, lli
Doamne, daci esti Tu, poruncettc s; vin la Tine
pe npi -,tldl{l '1.1, l8
Doamnq dac.i voietti, poF s.i lrr.i curiletti- l\l, 1 r", ]
Doamne, di-mi voie intii si mi duc Ai si
ingtop pc tatil meu ,\1.riJr.\,:l
Doamne, de cite ori va gre;i fa!i dc rnine
frrtele meu gi-i voi ierta lui? Oare p.ini de
i.pte ori? - A,ldlci IS, 21
Doamne, Doamne, deschidene noui r\i,ti,r l.i, l1
Doamne, doi talan!i mi-ii dat, iat.i rlli doi
talanli .m cittigat cu ei -,\lrtL'r 2j, ll
Doanrne, ingiduie;te-m,1 ;i ti voi pl;ti lie tot -
Mn/t r 13, 25
Doamne, nrantuiette-ne, ci pierim -,'vlcl i .1, 25
- Doamne, miluiegte pe fiul mcu, ci este lunatic
gi pitimett€ riu, cici idesea cade in foc si
adesea in api l\1rlet 1:, 15
Doarnne, n-ai semirnt fu, o.rrc, siminti Lrun,i in
larim Lr? Deunde,da4 are n.€hii[i? - Irr.r ]J, l/
Doamne, ne-am adus nminte ai amigitorul
Acela a spus, fiind inc; in viati: Dupi trei
zile, l\l.i voi scula - lldlti 2i 53
Doamne, nu sunt vrednic si intri sub a.opcri$ul
mtu. ci nttmaizr cu cuvinful si se va r iniecd
sluga mea - Mnfti d, ii
474
Doamne, str se deschidl ochii nottri - i,tata 20, 33
Doamne, scapi-mil - Matei 14. 30
Doamne, sluga mea zace in casi, slSbinog, chi-
nuindu-se cumplit - Mntei 8, 6
Doamne, te-am ttiut ci egti om aspru, care
se€€d unde n-ai semlnat gi aduni de unde
n-ai imprittiat; 9i, temandu-mi, m-am dus
de am ascuns talantul ttru in piment; iati
ai ce este al tiu - I4atei 25, 21-25
Domn este 9i al sirnbetei Fiul Omului - A4nlei 12, 8
,,Domnului Dumnezeului tiu si te inchini gi
Lui singur si-l sluiegti" (Deut':rL)notfl 5,'13;
10.20) - Marei 1.10
Dormiti de acum gi vi odihnilit - Matei 26, 45
Drept aceea, mergind, invilali toate neamurile,
botezindu-le in numele Tatilui 9i al Fiului
9i al Sfintultri Duh - Mntei 28,19
Drept aceea, privegheati, c5 nu gtili ziua, nici
ceasul cAnd vine Fiul Omului - Mnlei 25, 13
Duce;i-vi de la Mine, blestemafilor, in focul
cel vegnic,.are este gitit diavolului gi
ingerilor lui - Matei 25, 11
Duceli-vl fi vestili frafilor Mei, ca si meargl in
Galileea 9i acolo Mi vor vedea- Matei 28,"10
Duhul este osArduitor, dar trupul este neputin-
cios - Matei 26,41
Dumnezeu a zis: Cinstette pe latil tiu gi pe
mama tt, iar cine va blestema pe tat; sau pe
mami, crr moafe si sesfarg€ascl- i4afa 15,4
Dumnezeu poate ti din pietrele acestea si
ridice fii lui Avraam - Mntei 3.9
Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce
l,}'-ai pltisit? - Matei 27, 45
Dupi credinla voaslri, tie vonlt - Matei 9, 29
Dupi cum se alege neghina ti se arde in foc,
a9a^va fi la sfirgitul veacului - Malei 13, 40
Dupi Invierea Me4 voi merge mai inainte de
voi in Galileea - Mnlci 26,32
Dupi roadele lor ii veli onoalte - Maht 7, 16; 7, 20
Dupi toate acesten se striduiesc neamurile
Mntci 6.32
Dupi trei zile Mi voi sctla - Mntei 27, 63
Dugmanii omului [vor fi] casnicii lui
Matei 10, 36
Dugmanul care a semin.t-o, este diavolul -
Matei 13,39
Du-te, fie lie dupt cum ai crezut - Matei 8, 13
Du-t€. si se duc€ - Mafei 8. 9
REFERINTE EVANCHELICE
E
Ea va natte Fiu gi vei chema numele Lui: lisus,
cici El va minlui poporul Siu de plcatele
lor - Motei 1,2l
El Iloan Botezitorull este llie, cel ce va sl vini -
Mtltei 11,14
El are lopata in meni ti va curila aria Sa ti va
aduna greul in iitnili, iar pleava o va arde
cu foc nestins - Mdlei 3, 12
EI este acela despre care s-a scrisr ,,lati, Eu
trimi! inaintea letei Tale pe Ingerul Meu,
care va pregtrti calea Ta, inaintea Ta"
(Maleahi 3.1) - Mntei 11 . 10
El face si rlsarl soarele 9i peste cei rii gi peste
cei buni li trimite ploaie peste cei drepfi 9i
peste cei nedrepti - Mat?i 5,45
El trebuie sl meaqgi la lemsalimgi si ptrtimeasci
multe de Ia blhini ti de la arhierei gi de la
cirturad 9i si fieucis, qi a heiazi sI invieze -
Mntei '16, 2'1
Eli, Eli, Iama sabahtani?, adicl: Dumnez€ul
Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai
plt;.sit? - Matei 27, 15
Era un om, oarecare, sUpan al casei sale, car€
a si.d,it vie - Matei 2'l , 33
Este vinovat de moarte - Matei 26, 66
Eu am trebuinli si fiu botezat de Tine 9i Tu
vii la mine? - Matei 3,14
Eu, insi, vi spun voui ci Ilie a gi venit, dar ei
nu l-au cunoscut, ci au ficut cu el cite au
voit; aga;i Fiul Omului va pitimi de la ei
Matei 17, '12
Eu iti zic fie, ci tu etti Petru ti pe aceasti piatrtr
voi zidi Biserica Mea gi porfile iadului nu
o v or bittri - Matei 16 , I1
'
,,Eu sunt Dumnez€ul lui Awaam 9i Dumnezeul
lui lsaacgi Dumnezeullui lacov" (lcpire.3, 6)-
Mttei22,32
Eu trimitla voi prooroci li inlelepli gi cirturari;
- dintre ei veli ucide ti veti ristigni; dintre
ei veli biciui in sinago8i gi-i vefi urmiri
din cetate in cetate - Matei 23, 31
- Eu unul vl botez cu api spr€ pociinF - i4nlt1 3, 11
F
Faceli, deci, roadl vrednictr de poclinlt -
Matei 3,8
Fariseii s-au sfituit impotriva Lui, cum si-L
piatd,l - Matei 12, 14
I:iTREBUINTATE DESEOITI

Fariseule orb! Cur;li intii partea dinliuntru Fiti, dat infelepli ca gerpii 9i nevinovati ca
a paharului gi a blidului, ca si fie curati gi porumbeii - Mai, r /r/ 15
cea din afari Nlttci 23,26 Fifi, dar, voi desivirgifi, precum Tatil vostru
Fi aceasta, gi face Mnfci 8, 9 Cel Ceresc desivirtit este A'ldfer -;. .18
F5cindu-se seari, a venit un om bogat din Fiul Omului venit si caute 9i si mentuiasci
a
Arimateea, cu numele losif, care 9i el era pe cel pierdut - Mi?lsr 18, ll
un ucenic al lui lisus - Mnlci 27, 5/ Fiul Omului insi nu ire unde si $i plece capul
Filamice, scoate intii bima din ochiul tiu 9i Mtlt.i 3.20
atunci vei vedea s; scofi paiul din ochiul Fiul Omului merge precum este scris despre
fratelui tiu - i.1,rt?i 7. 5 El - Matci 26, 21
Fitarnicilor, fala cerului ttili s-o iudecali, dar Fiul Omului n-a venit sA I se slujens(i, ci cr s,i
semnele vremilor nu putefi! - I4dlei i6, J sluy'easci El 9i s.i $i dea sufletul riscum
Fericit este aceln aare nu se va sminti intru pirare pentru mulli - Matti 20, 2E
Mine - AJdf('r 11, 6 Fiul Omuluivasi fie dat in miinile oamenilor -
Fericit egti Simone, fiul lui lona, ci nu trup ti Mntci 17,22
sange li-au descoperit !ie aceasta, ci Tat;l Fiul Omului va si vini intru slava Tatilui Siu,
Meu, Cel din Ceruri - Nlnlei 16, 17 cu ingerii Sii;9i atunci, va rispliti fieciruia
Fericigi cei blAnzi, ci aceia vor mogteni pimAn- dup; faptele snle - Matdi 16, 2/
tul AJdt. r 5,5 Fiule. du-te istizi ;i lucreazi in vir mea -
Fericiti cei ce fliminzesc
si inseteazi de drep- Matui 21, 28
tate, c; aceia se vor situra - Mr?fci 5, 6 Furtuni mare s-a ridicat pe mare, incit corabia
Fericili cei ce pl.ing, ci aceia se vor ming.iia se acopelea de valuti - Mnl.i 8, 21
Mntti 5,4
l-eticili cei curali cu inima, .i aceia vor vedea
pe Dumnezeu - ,\4irtc, 5, I
G
Fericili cei milostivi, ci aceia se vor milui -
lv1al ci 5,7 ,,Glas in Rama s-a auzit, plAngere ti tenguire
Fericili cei prigonili pentru dr€ptate, ci a lor mtrltS; Rahela igi plinge copiii gi nu voie;te
este Impirilia Cerurilot - Mnlci 5, 10 si fie mingiiati, pentru c; nu sunt"
(lL,renrn 31,15/ - Ilirt.r l, 1S
Fericiti cei siraci cu d uhul. ci a lor este imp;-
rilia Cerurilor - Mcft'r 5, 3 ,,Clasul celui ce strigi in pustie: Pregitili calea
Fericifi ficitorii de pace, ci aceia fiii lui Domnului, drepte faceli ciririle Lui"
Dumnezeu se vor chema - tlnlli 5,9 flsnrr? J0, 3) - ll,rir'i i, 3

Fericifi veli fi voi, cind vi vor ociri gi vi vor Col am fost ti M-ali imbricat t4rrll't :5, 36
prigoni ti vorzice tot cuvantul riu impokiva Golgota - Iloici 27, 3J
voastri, minlind din pricina Mea- trf,rici 5, 11
Ferili-vi de oameni, cici vi vor da pe min.r I I

sinedrigtilorqi in sinrgogile lor vi vor bate

cu biciul -Mirlei i0, 17 I s-. idus un datornic cu zece mii de talanti
Ferili-vi de proorocii mincinoti, care vin la voi Matei 18,21
in haine de oi, iar pe diniluntru sunt lupi Ia ce este.l tiu gi pleaci - rualfr 20, 1J
ripitori Matei 7,15 Ia-l 9i di-l lor pentru Mine ti pentru hne -
Fie !ie, dupi cum voietti - Ildtei i5, 28 MaLei 17,27
Fie-li mili de Tine, si nu Ji se intimple Jie Iar cel ce va ribda pini in sfirgit, acela se vr
aceasta - Mnt.i 16, 22 mintui - Mrttei 10, l2
Fiica mea a murit de curind, dar, venind, pune Iar daci Eu au Duhul lui Dumnezeu scot pe
mina Ta peste ea $i va fi vie - lldlci 9, 13 demoni, iati, a ajuns la voi impirilia Iui
Fiii impirAtiei vor fi aruncali in intunericul Dumnezeu lvlatti 12,23
cel mai din afnr; - Mnl.i 8, 12 lar de ziua 9i de ceasul acela nimeni nu gtie,
Fiindci nu voi sunteli care vorbiti, ci Duhul nici Ingerii din Ceruri nici Fiul. ci num.ri
Tat;lui vostm este Care griiegte intru voi- Tat;l Matei 21,36
!\4at( 14. )0 lar ei i-au dat treizeci de ar8inli -,\[rit'/ 25. ]5
476
Iar El dormea - r\lirfrr J, lJ
Iar El, intorcindu-Se, a zis lui Petru: Mergi
inapoia N{ea, satanol Sminteali Imi ettij c.i
nu cugefi cele ale lui Dumnezerr, ci cele ale
oamenilor - ,\,flfr'r 16, lJ
lar plecind ele in grabi de la mormint, cu frici
gi cu bucurie mrre nu alergal si vesteasc;
ucenicilor Lui .lf,rl,! :8, f'
lati, a ietit semin.itorul si semene - i lirli'r 1-3, i
Iati, aici este mai mult decit lona - ,\,lntir 12, 41
Iati, nici este m.i mult dec.it Solomon -
.\1,rtr'r il. -l:
I.rti, Eu cu voi sunt in toate zilele, pini la
sfeititul veacului ,\lrrlei lS. l{l
l.rti, Fu trimit indinleJ Ietei T.rle pe lngerul
Meu, care va pregiti calea Ta, inaintea Ta"
I.\LrI{'.r/ri -l, 1) lliri!'r ll,1{)
l.ti, Eu v,] trimit pe voi ca pe ni;te oi in
rnijlocul lupilor; fiti, d.r, infelepti ca terpii
ti nevinovati ca porumbeii .\Ii?1ci lll, 16
,.lati Fiul Ileu pe Care l- am ales, iubitul Meu
intru CJre r binevoit fletul Meu: pune-r oi
'u
I)uhuJ Ileu peste El si judecati neamurilor
va v€sti" lisi?rr] Jl, 1)-l\1n||l 12,18
Iat,i, mamn Mea si fratii Mei - ,\1,rh i 11. 19
Iati, m,rmn Ta gi fralii Tii stau afar,i, ciutind
si-Ti vorbeasc.i -,{,fotci 12, J7
I.rti, ne suim la lerusalim;i Fiul Omului va fi
dat pe m:na arhiereilor qi a c.irturarilor 9i-L
vor osindi la moarte r\ldtl'i lll, i8
lrti, noi im l;sat toate gi Ti-am urmat Tie
.\1lli, r 19,:;
lati, om mincicios ti biutor de vin, prieten al
vamelilor;i al pic,itosilor -,\l,ih'i 11. 1!
Iati, s-a apropiat ceasul ii Fiul Omului \'i fi
dat irr miinile picitotilor ,\1,rtu'r 16. l5
Iat.i, securea sti la r,id.icina pomilor gi tot
pomul crre nu face roadi buni se trie gi se
arunci in foc l\Irt .1,10
Iat;, vorstr.l ! i se lnsi pustie Iliirrll.-l.i
casa
Inti, cei ce poart; haine moi sunt in caselc regi-
lor - ,\litlci 1l.lj
,l,rti. Feciorra va avea in pintece si va
Fiu si vor chema numele Lui [manuel,'lrste
care
se tilcuiegte: Cu noi este Dumnezeu"
,/r,ir.r;, lJl ,\1,ri{,r 1,l.l
l.rti, mirele vine! lelili intru intempinarea luil
.\f,rir l.; 6
l.rli u(e icii lii l.rc ceel cc nu \e cu\i|lc si
faci sirnbita Malcl 12,2
I ru dat si be.) vin amestecnt cu ficre -
.\1,rir'r ll, 3-l
RIrl
jllRl.r"l L L\A\CHlL.l('ll
I au pus o hlamidi rosie - IJ,ri lr 2r-. lS
lerusalirne, Ierusalime, care omori pe Prooro.i
9i cu pietre ucizi pe cei trimiti lr tine; dc
cite ori am voit si adun pe fiii tii, dupi
cum aduni pasirea puii s,ii sub aripi. dar
nu ali voit -,\t.riir :.1, .l;
Iesind rfari, a plins cu amir - ,l1rll.r -lh, /5
Iisus a fost dus de Duhul in pustiu, cr s,i fie
ispitit de ..:tre diavolul ,\l,rir, L i
Iisur J vazut un orn care *t.dea la rami cu
numele Ilatei si i n zis acestuia: Vino dup.i
Mine - .\l,r/i'r 9, il
lisus la certat;i dcmonul a ie9it din cl si
copilul s a r'indecat din cersui acel.r
Ihlrr 1i. ll
lisus S-r rninunat- IJ,rtur S. lll
Iisus. ilrtinzind indrt; minn, ld rpucai si .r
zis: Pulirr credinciosul{:, pentru ce te ai
in.toit? ,\ l,rir'r l.l, .11
Iisus, strigirrd iarili cu glas nrarc, Si a dJt
dulrul rU,rh'r l;. il)
lisu_s. vizind credinli lor, a zis slibirlogului
lndriznette, fiulel Iertate sunt picatclr
tile! - i'1rrl.r 9, l
Ilie, intr-adevir, va l eni 9i vn atern ln loc toatr
.\lalri 11. I I
lnima acestui popor s a itlvertoslt gi cu
urechile aude greu ti ochii ltri s-au inchis,
cn nu cumva s; vnd,i cu ochii 9i s.i aud.i cu
urechile ri cu inim.r si inleleJgi 5i si *(
inlo.rr(J *i Eu \i itimiduie\c pe ci
,\ l,?i.i 1-l. l5
lntrinrl in cr\.r. au vr/,trt pe l'runc rrrrpreur.r
cu llarii, rrrama Lui;i, ciz:incl lr pimint,
s-au inchinat Lui;9i deschizind vistieriilt'
lor, I-au adus I-ui daruri: Jur, t;m;ie si
smirni -.\l,rlfr:, 1l
Intrati prin polrta cc. strimti, ci lrr!i.i este
poirta si liti
este cilea care duce la picire
fi mulfi afli .\l.tl, r . . il
sunt cei c.rre o
Ioarr avea imbriciminter lui din p,:r de c;rnili
si cirgitoare de picle imprejurul nrijlocului.
iar hrana era l.lcustc gj miere $ilbatici
Ilri.r.l, J
losi f Idin Arimateea], luind trupul, I .r
infiiurat in giulgiu curit Lle in si I a pur
in mormintul nou il siu - r\4iri( i l;, ill hll
Iosif, logodnicLrl ei, drcpt fiind gi nevrind s o
vidcrsc,i, r voits oliseinrs.uns-,\1'rld l. /')
Iosife, {iul Iui David, nu te terne a lua pe Nt.ria.
logodnic.r tr, a,i ce s n zimislit illtr insa cstt
dc l.r Duhul Sfint .\1r1, r l, l{l
INTITERUIN'f,\TL DESI]OR]
Iubirea multora se va r;ci - Mdlrr :J.
lubifi pe vrijmagii vogtri, bine{uvintati pe cei
cc v; blestemi, frcelibinecelorce vi urisc
Si rug.tli-vi pe tru cei ce vi vrtimi 9i vi
prigonesc, .a s; Iili fiii Tatilui vostru Celui
din Ceruri Nltttet 5,14 15
I indriznegte, Iiici, credinfa ta te-J mirrtuit. Si
ii invifa pe ei cr Unul cnre nre putere, inr nu
cum ii invilau cirturarii lor - ,\ldlri ;, :9
-Impaci-te cu parAsul tiu degr.rbi, pin; eiti cu
el pe c.le, ca nu cumva, pirisul si te dea
judecitorului gi judecitorul slujitorului
s: fii arun.at in temnili - I1ntui 5, 15
lmpirifia Cerurilor aseminatu-s-a omului
impirat carc r ficut nunt; fiului siu -'
r\ 1,rtu'i l:, l
lmpirifia Cerurilor este isemenea griuntelui
de mugtar, pecare,luindu l, omull
nat in lnrina sa - ilo/cr .i-1, .11
impirilia Cerurilor este asemenea unul om
stipin de crsi, c!re a ie;it dis-de-dimineafi
si tocmeasci lucritori pentru vla sa
!\latd 2l),1
Impir.i!ia Cerurilor se ia prin striduinli 9i cei
ce se silesc pun mina pe ea -,\'l,rft'i 11, 1l
impir5fia Cerurilor se va asemina cu zece
fecioare care, luind candelele lor, au iegit
in intimpirrarea mirelui A{otr'l 15, .l
^
,,lmp;4it-au hainele Mele intre ei, iar pentru
cimasa NIea au aruncat so4i" (frr/,r Ji. 2{))
lll/lfdl - , -1 '
impletind o cunun.i de )pini. I au pu5 o pc c.rp
in mina Lui cea dreapti, trcstie l,laht 27,29'i,
^ln aceste dou.i porunai se cuprind toati Lcgea
gi Proorocii ivlnlei 22,11)
irr calea piginilorsi nu mergeli 9i in vreo cetate
de samarineni si
^In ceasul al nouilea a nu intrafi ltln!ti 10, 5
strigat lisus cu glas mare,
zicind: EIi, Eli,lama sabahtani? -.\'1,rici 2i, lti
in dat ali luat, in dar si da!i - ,&fnlt i 10. S
ln fiecare zi gedeam in templu ti invilam
n-ali pus minr pc Mine -' ilaiti 26, 55
^
,,ln numele Lui vor nidijdui neamurile''
(lsa i 1,1A) ltlatti 1;,21
in orice cetate sau sat ve!i intra, cercctali cine
este in el vrednic gi ncolo rimineli, pini
cr reti iegi Mnttt 10, i I
in temnit.i.rm fosl 9i ali venit la Mine
l\Inl.i 25,36
177
lf inainte de a trece cerul ti pimintul, o ioti sru
o cirti din Lege nu va tre".', pira cc se v()r
face toate .Llnfri 5, lS
ind.rt; J c.lnt.rl co(o\ul .\1.r/,r l 7;
indati dupi str.imtorlrea acelor zile, soarele
se va intuneca si luna nu v! m,ri da lumina
ei, iar stelele vor cidea din cer ii puterile
cerurilor se vor zgudui ,44,rft'r l.l. l9
s-a t;miduit femeia din cersul:rcela
lvla lci 9,22
indriznegte, fiule! Iertite sunt picatelc tnlcl
ltlatet 9, l
indriznili, Eu sunt; nu vi temetil lr\a!t1J.2l
gi
ingerii lor, in Ceturi, pururea vid fnla Tat:lui
Meu, Care este in Ceruri ilrfei 1S, 1/l
ingerii, venind la El, ii slujeau \lntt:i 1. 11
insetatam fost si Mi rti dat si beau,\trl(l l.; .'15
intinde mina ta. El a intins-o si s-i ficut s:n.i-
toasS ci 9i cealalti - Al'rfci ll, l3
a semi- ^Intoarce sabi,r ta ln locul ei, c; toti cei ce scot
sabia, de sabic vor pieri - ,\1rh r lb, .;:
intristat este suftt'tul Meu p,ini ln moarte
Mdi.i 16, -18
Inleles-ati toate acesteir^ Zis au I ui: l)a,
Doamne -,\lali,i l.l. 51
invifiodu le si pizeasci torte cite v-am
poruncit voui - Ilrttrr 18, lr)
^Invitati de la smochin pilda. Cind rnlidita lui
se face fragedi;i odrisle;te frunze, cu-
noa$teti ci vara e aproape - ,\l rl, i 2J, 32
^lnv;t,1!i toate ne.rm(lrile, botezindu-le in
numele Tatilui 9i al Fiului 9i al S{intului
Dtrh -,\lirlri lE, i:l
invi!a!i-vi de la Mine, ci sunt blind 9i smerit
cu inima 9i vefi gisi odihni sufletelor
voistre - ,\J'rldi I i, 19
invilitorul vostru nu plitegte darea? - I,lrtlcr 17, 2J
intititorule c.rre porunci este m.ri mrre in
Lege? - l"ltrttt 22.3t5
inv,ifitorule, gtim ci egti omul adevirului 9i
intru rdevir inveti crleJ lui Dumnezeu \i
nu-Ti pasi de nimeni, pentru ci nu cnuli
ti la fala oamenilor - ,Alntt i 22, 16
lnvilitorule, Te voi urma oriunde vei merge
M,rl!'i 3, 19
invifitorule, voim si vedem de la Tine un
semn - ,!1nlel 12, Jd
Iti r oi da cheile Lnpnrdtiei Cerurilor
si orice vei
lega pe pimint vn fi le8at 9i in Ceruri, 9i
orice vei dezlega pe p;ment va fi dezlela.r!
si in Ceruri -,\1nlci 15, i9
478
I Legafi-l de picioare gi de miini gi aruncafi-l in
Iugul Meu e bun ti povata Mea este usoari
Matei 11, 30
L si-ti
La a patrastraii din noapte, a venit la ei Iisus,
umblAnd pe mare - Matei 14,25
La dregitori si la regi veti fi duti pentru Mine,
mirturie lor t i ptgar\ilot - Matei 70, '18
-spie
La Inviere, nici nu se insoari, nici nu se mirig,
ci sunt ca lngedi lui Dumnezeu in Cer
Matei 22, 30
La oameni aceasta e cu neputinti,la Dumnez€u
insi toate sunt cu purinli - Matei19,26
La voi insi 9i perii capului, toli suntnumirafi
Matei'10.30
Largi este poarta
ti lati este calea care duce la
pieire 9i mulli sunt cei care o afli -
Morei 7,13
Lasi, acum, c; aga se cuvine noui si irnplinim
toati dreptatea Matei 3,15
Lasi si scot paiul din ochiul tiu 9i iat;, birna
este in ochiul tiu? Mafei ,', 4
Lasi, si vedem daci vine Ilie si-L mantuiasci-
Matei 27.49
L-au intimpinrt doi demonizafi cnre ieseau
din morminte, foarte cumpliti, incat
nimeni nu putea si treaci pe calea aaeea
Matei 8,28
Limuregte-ne noui pilda cu neghina din farini
Maf ei 13,35
Lisali copiii 9i nu-i oprili si vini la Mine, cI a
unora ca acettia este Impiritia Cerudlor
Matei 19.'14
Lisati si creasci impreuni 9i griul gi neghina,
pini la secerig 9i la vremea seceritului/ voi
zice seceritorilor: Plivili intai neghina gi
legali-o in snopi/ ca s-o ardem, iar griul
adunati-l in iitnita mea Motei'13,30
Lisafi-i pe ei; sunt ciliuze oarbe, orbilor;9i
daci orb pe orb va ciliuzi, amendoi vor
cidea in groapi - Mafei 15, 14
Le place si stea in capul mesei la ospete gi in
bincile dintii, in sinagogi pi si li se plece
lumea in piele gi s; fie numili de oameni:
Rabi - Matei 23.6'7
Leagi sarcini grele 9i cu anevoie de purtat gi
le pun pe umerii oamenilor. iar ei nici cu
degetul nu voiesc sele migte - Matei 2.3,4
REFERINTE EVANGHELICE
intunericul cel mai din atari- Matei 22,13
Locul CtplFnii - Mdtei 2Z 33
- Locul este pustiu 9i vreme4 iati. a trecut; deci,
dI drumul mullilnilor, ca si se duci in sate,
cumpere mancate - Matei 14,75
Luali aminte ca faptele dreptilii voastre si nu
le faceli inaintea oamenilor, ca si fili vizuii
de ei; altfel, nu ve'i avea plati de la Tatil
vostru Cel din Ceruri - Matei 6,'1
Luali aminte 9i ferifi-vi de aluatul fariseilor
si al saducheilor - Mafei 16. 5
- Luali, deci, de la el talantul ti dati-l c€lui ce
are zece talangi - Matei 25, 28
Luali jugul Meu asupra voastri gi invifalivi
de la Mine, ci suntbland gi smeritcu inima
- gi veti g:si odihni sufletelor voastre -
Matei 17.29
Luafi seama la crinii cimpului cum cresc: nu
se ostenesc, nici nu torc - Mltei 6,28
Luafi s€ama si nu vi speriafi, cici trebuie si
fie toate, dar inci nu este sfArgitul -
Matei 21,6
Luati, mancati, acesta este trupul Meu -
Matei 26.26
Lui nu sunt vrednic si-I duc incillimintea -
Matei 3,71
Luminitorultrupuluiesteochiul;devafiochiul
tiu curat, tot trupul tiu va fi luminat -
Matei 6, 22
- Luna nu va mai da l]umi'J.a ei
- Matei 21,29
-
M
- Magii de la Risirit au venit in lerusalim,
intrebind Mnfei 2, 1
Mai bine mergeli la cei ce vind 9i cumpirafi
penttu voi - Mat ei 25, 9
Mai lesne este si treaci c;mila prin urechile
acului, dec;t si intre un bogat in lmpiri;ia
lui Dumnezeu - Matei 19, 24
Mai mare decet templul este aici - Mnlei 12, 6
Mai ugor va fi plmintului Sodomei 9i Gomo-
rei, in ziua iudecltii, decat cetilii aceleia -
Matei '10, 15
Mama 9i fralii Lui stiteau dfa!tr, ciutand si
votbeasct cn El - Matei 12,46
Mama Ta gi fratii TIi stau afarl, clutind si-fi
\otbeasci- Matei 12,47
Maria a niscut pe Fiul siu Cel Unul-Niscut,
Ciruia I-a pus numele lisus - Mdtei 1, 25
i r.*TRE BU I NTATE DESEORI
Mirturisi!i voi inqivi ci sunteti fii ai celor ce
au ucis pe Prooroci - Mntei 23,31
Mergind, invilali toate neamurile, botezan-
du-le in numele Tatilui 9i al Fiului gi al
Sfintului Duh Motei 28,19
Mergeli, deci, la rispAntiile drumurilor 9i pe
cifi veli gisi, chemafi-i la nunti -tr4nici 22, 9
Mergeli in satul care este inaintea voastri gi
indat; veli gisi o asini legati ti un minz
cu ea Matci 21,2
-
Mergeli;i cercetati cu de-aminuntul despre
Prunc ti. daci ll veii rfla, vestiti-mi 9i mie.
ca,venind si eu, si mi inchin Lui- Molei2, 8
Mergefi gi spunefi lui Ioan cele ceauzi;i9i vedefi:
Orbii i9i capiti vederea 9i gchiopii umbli,
leprogii se curitesc gi surzii aud, morfii
inviazi ti siracilor li se binevestegte -
Matei 11, 1 5
Metgi r^napoia Mea. satano! Sminteali imi egti;
ci nu cugefi cele ale lui Dumnezeu, ci cele
ale oamenilor - tr4nlri 15, 23
Mili imi este de mulljme, ci iati, sunt trei zile
de c;nd asteapt: lingi Mine si n-ru ce s;
mjn;nce; si si-i slobozesc fliminzi nu
voiesc, ca si nu se istoveasci pe drum -
Matei 15, 32
Mili voiesc, iar nu jertfi; cA n-rm venit si chem
pe drepli, ci pe picitogi la pociinfi -
Mntci 9, 13
Miluie;te-mi, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea
este riu chinuiti de demon- Matci 15,22
Miluie;te-ne pe noi, Doamne, Fiul lui David!
Matci 20, 3A 3'l
Miluiegte-ne pe noi, Fiule al lui David l4rtei 9, 27
Moise gi Ilie s-au aritat lor, vorbind cu El -
Mdtci l/,3
Mormintele s-au deschis 9i multe trupuri ale
sfinfilor adormifi s- a! sclul^t- Mntei 27,52
Multi de Ia risirit 1i de la apus vor veni si vor
sta la masi cu Avraam, cu Isaac gi cu Iacov
in impirifia Cerurilot - Matei 8, 1'1
Mulli dint.ii vor fi p€ urmi, gi cei de pe urml
vor fi intii Mnter 19, 30
Mulfi imi vor zice in ziua aceea: Doamne,
Doamne, au nu in numeleTiu am proorocit
;i nu in numele Tiu am scos demoni gi nu
in numele Tiu minuni multe am ficut? -
Mdtci 7,22
Mulfi prooroci mincinogi se vo! scula gi vor
amigi pe mulli - Matei 21, 71
Mulfi sunt chemafi, dar pulini aleli - I4tiei 20, 16;
22,11
479
Mullimile erau uimite de invifitura Lui -
Mntei 7,28
Mut.ite de aici dincolo- ti se v.r muta;ti nimi(
nu va fi voui cu neputint; - Maf.i I /, 20
N
N-r ficut acolo multe minuni, din pricin.r
necredinfei lor-Matei 13, 58
N-am venit si chem pe drepfi, ci pe picitogi
la pociinfi - Mnlei 9, 1J
Nagterea lui lisus Hristos aga a fost: Maria,
mama Lui, fiind logoditi cu Iosif, firi si
fi fost ei inainte impreuni, s-a aflat avind
in pintece de la Duhul Sfint - Mnici 1, 18
N-ati citit ci Cel Ce i-a ficut de la inceput, i-a
IIcut birbat gi femeie? - Matet 19, +
N-ati cititin Legeci preofii, s6mbita, in templu,
calci simbita gi sunt firi de vini? -
Malei 12,5
N-ali putut un ceas si privegheali cu Mine!
Matei 26,4l)
N-au trebuinli si se duci; dali-le voi si mi-
nince - Matei 74,'16
Nazarinean Se va chema Mdfei 2, 2.3
Neam viclean 1i adul ter cere semn ti 5ernn nu
se va da lui, decet numai sernnul Iui lona
MaLei 16,1
Neam viclean gi desflenat cere semn, da! semn nu
i se va da, decit semnul lui lona Prootocul -
MnLci'12,39
Nebuni 9i orbi! Ce este mai mare, aurul sau
templul caie sfintegte a\ tl?-Matet23,17
Nebuni gi orbi! Ce este mai mare, darul sau
altarul care sfinlegte darrtl? - Matei 23,'19
Neghina sunt fiii celui riu - Maici 13, 38
Nevinovat sunt de singele Dreptului acestuia!
Voi velivedea - Matci 27,21
Nici de cele gapte piini, la cei patru mii de
oameni, ti cite coguri ali l'ual? - Matei 16, L0
Nici Eu nu vi spun cu ce putere fac acestea
Matei 21,27
Nici inv5litori si nu vi numifi, ci lnvititorul
vostru este unulr Htistos - Matei 23, '10
Nici Solomon, in toatA mirirea lui, nu s-a
imbricat ca unul dintre acegtia- Mdfel 6, 29
Nici traist; pe drum, nici doui haine, nici
incilfiminte, nici toiag; ci vrednic este
lucritorul de hrana sa - Matei 10, 10
Niciodati nu s-a aritat aga in lsrail - Maici 9, .33
Niciodati nu v-am cunoscut pe voi Mrtti 7, 23
 l

-1fio RLFERI\t E ti\r.\ \(;lt I'l_t( l:

\iminui si nu spuneli ceea ce ali vizut, pini Nu este, onre, Acesta, Fiul lui David? ,1l,tl,'r ll .l-l
cind Fiul Omului Se va sculr din morli - Nu iudecali, ca s; nu fili judccafi IJ,rn r :. /
,\1of i Ii, !) ,,Nu numai cu piine va tr;i omul,.i cu tot
Nimcni nu este bun, dec,it numai Unul cuvintulcire ie\edin 61u r.r lui Durnnt.zeu
[)umnezeu ]l,rh'r 19, ll rllJrrlrr.)r.rr S. .lr - ihlrr l, l
\imeni nu poite,i; slujeasci la doi domni, \u oricine imi zice: Donmne. Doamne, vr irrlra
cici sau pe unu I il va uri 9i pe celilalt il va in impirilia Cerurilor, ci cel ce f,rce voir
iubi, sau de unul se va lipi 9i pe celil.rlt il Tatilui \leu Celui din Ceruri ,\J,iifi ;. -'i
va dispretui - ,\ I,rtr'i ti, 2J \u poate pom bun si fac,i roade rele, nici pom
\imeninu puneun petic de postav nou laohaini riu s.! faci roade bunc ,\1,rlirI, r.r
veche, c5ci peticul acesta, ca umpluturi, tlige Nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi;
Jin h.rina.i .ir'fJce o rupturi si m.ri re.) iltmintcrea, burdufurile crapi: vinul 5e
/tj
,\lntr'r 9, varsi;i burdufurile se strici; ci pun vill
\imic nu va fi voui cu neputinfi - tr lrrir'i .li. 20 nou in burdufuri noi ti amendou; se
Nimic si nu I faci Dreptului acestuia, ci mult pistreazi impreuni ,^,1,r1( r !1, 1;
am suferit nzi, in vis, pentru El - rldl.i.2;, 19 Nu puteti si slujifi lui Dunrnezeu lui
Nu aprind f.iclie ti o pun sub obroc, ci in sfeg- mamona - .\ I'll( r a, :r 'i
nic si iumineazi tuturor celo! din cnsi \u r.ispunzi nimic la ceei ce mirturrscsc
.\lri, r .i. .15 rcettia impotriva Ta? IJ,rl", l{i. l,l
Nu aruncrti m;rgiritarele voastrc inaintea Nu s . ridic:rt intre (ei n;scufi din femci unulmai
porcilor. (.1 nu cumvr s.r le calce in picioare <i marc decit Ioan Botezitorul - ,\ f,il, r I i. .l
intorcindu se, s,i vi sfigie pe voi -,\1,r1.'i i. t' \u se cide.r, oare, ca ti tu s; ai mil; de ccl im-
Nu auzi cite mirturisesc ei impotriva Ta? preuni slugi cu tine, Ptecum 9i eu rnr,rvut
i\hl.i )i. l] mili de tinel r\1,rldr lJ,.l:-i.l
Nu avem aici d€c;t cinci piini 9i doi petti Nu se cuvine s,i i punem in vistierin templu lui,
,\ Lli.i I .1, l: deonrece sunt pret de.;inge ,\l,rl'i Ji l,
\u (een (e intri pe gur; \purci pe om. ci ceer . \use r'a (erll. nici nu \r strigJ nu vr ru/i
ce iese din Buii, aceea sPutci pe om - nimeni, pe uli1e, glasul Lui ' 1li,r/rr .l:, I r

,\,lirl'r 15. 7l Lf,ri.r ll, 1!

Nu.ei sinitogi nu nevoie de doctor, ci
bolnavi -.\1,?1ii 9, i:
Nu cugeti cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale
oamenilor Matcr It',23
Nu cumva eu sunt, Doamne? ,lIaI r ]0. ll
\.'u cunosc pe Omul Acesta - ,\'lntr'i :6. ;1, 16. l-l
Nu dati cele sfinte ciinilor - ,\'1rlcr /, 6
\u duceti grija, spunind: Cc vom rninca. ori
ce vom bea, ori cu ce ne vom imbt:ca? -
.\l,rt,r ti, -l/
Nu este aici Iisus]; cici S-a sculat plecum a
zis; veniti de vedefi locul unde a z;cut -
,\l,ricr I o-, (i
\u este bine ri
iei piinea copiilor si s-o.:runci
c.iinilor -,\1,rli r 15, l{i
Nu este prooroc dispreluit decit in patria lui
;i in casa lui - r\hlcr 1j,:ii
\u este ucenic mai presus de
nici slugi mai presus de stipinul siu
irlalci 1L), )J
Nu estc vrele inaintcn Tatilui vostru, Cel din
Ceruri, ca s; pi;r,i !reunul dintr acc;tir
mici .\1,rl, i lS, I I
cei Nu socotiti c; am venit s; nduc pace pe p;mintl
n am venit si adLrc pace, ci sabie - r\lrh r l1l. .l.J
Nu sunt trimis decet c;tre oile cele pietdute
ale c.sei lui Isr,ril ,\1rl,,r l:i. l-l
Nu ttili ce cereli .\1.r1.r l/1. ll
\u ttiu ce zici .\Jrit',i:ti. :{l
Nu toli pricep (u\.intul.rce\tJ. ci rr eir (ilorr
le este dit ,\l'rir'r 19, 11
Nu li se cuvine s o ai de solie -.\l,il,1 I l, i
\u \J rimine rici piJtr.i pc Pirtrr carc )J rrtr
se risipeasc; ilirl., ll, l
Nu vi adunafi comori Pe pimint, unde moli.r
;i ruginr le stric.i 9i unde furiile s.rP,l si le
furi .\ l,rl.r 6. l!)
Nu viimpotriviti celui r.iu,iarcui te lovestc Peste
obrazul drept, intoarce-i 9i pe cclilrlt
,\ 1. rt.'r :i, -ll)
invititorul s:u. Nu v5 ingrijifi dt ziua de miirre, cici ziua dt'
miine se va ingri ji de alc sale ,\lrrtr'r 1., -i I
Nu vi ingrijili pentru sufletul vostru cc veli
minca , nici pentru truPul vostru cu ci'
Ii veli imbtica -.\l'rlfi 1., ::;
Nu v; temeti .\1rrl,'r lS. lfl
iNTIIEBUINI AI.E DESEoRI
Nu vi temeli de cei ce ucid trupul, iar sufletul
nu pot s;-l ucidi; temeli-vi mai curand de
a.ela care poate 9i sufletul 9i trupul si le
piardi in gheena - Ilrrler 10, 28
Nu vi temeli de ei, cici nimic nu este acoperil
caresi nu iasS la iveal,i 9i nimic nscuns care
s; nu ajungi cunoscel - Mntci 14, 26
Nu vi temeli, ci ttiu c5 pe Iisus cel ristignit il
ciutali - Mrtd 23, 5
Nu vi temeli; voi sunteli cu mult mni de pre!
decit pisirile - &lnlt'i 10, 31
Nu veli sfirti cetilile lui Israil, pini ce va veni
Fiul Omului - Matci 10, 23
Nu voi mai bea de acum din acest rod al vitei
piniinziuaacee4 cindil voibea cu voi, nou,
intru Imp;rilia Thtilui Meu - I4rtu'r 26, 29
Nu zic lie pini de gapte ori, ci pini de gapte-
zeci de ori cite gapte - Mald 18, 22
Nu, ca nu cumva, plivind neghina, si smulge!i
o dati cu ea gi griul - ltTulci 13, 29
Numai si mi ating de haina Lui gi mi voi face
sinitoasi Matti 9,21
Numele celordoisprezeceApostoli suntacestea:
Intii Simon,cel numit Peku, gi AIrdrei, fratele
lui; Iacov al lui Zevedeu gi loan fratele lui;
Filip 9i Vartolomeu, Toma 9i Matei vamegul,
Iacov al lui Alfeu 9i Levi, ce se zice Tadeu;
Simon Cananeul gi Iuda Iscarioteanul, cel care
L-a vindut-id?lcl 10. 2J
Nunta este gata, dar cei poftili n-nu fost
vrednici Mnkr 22.8
o care a clidit casa lui pe stenci
O femeie cu scurgere de singe de doisprezece
ani, apropiindu-se de El pe la spate, s-a
atins de poala hainei, Lui - M,tlr:t 9, 20
O, femeie, mare este credinta ta; fie lie dupi
cumvoiesti. Si s-a timiduit fiica eiin ceasul
acela ,&ldlei i5,28
O, neam necredincios ti ind;ritnic, pini cind
voi fi cu voi? Pini cind vi voi suferi pe
voi? Aduceli-l aici l^Mi^e Ma!ti17, l7
Oare, nu sunteli voi cu mult mai presus decit
ele? - Metei 6, 26
Oare, nu te-ai invoit cu mine un dinar?
l\/lntci 20,13
,,Ochi pentru ochi 9i dinte pentru dinte"
I lt;irc 21, 21) - Nlnt.i 5, 3E
Omul cel bun, din comoara lui cea buni scoate
af,rri .ele bune, pe cind, omul cr:l riu, din
18t
comoata Iui aen re4 scoate afari cele rele -
Malei'12. 35
Ori spunefi ci pomul este bun gi rodul lui e
bun, ori spuneli ci pomul e riu gi rodul
lui e r5u, cici dupi roadi se cunoagte
pomul - ,\,falrr 12, 33
Oricite vefi lega pe pimant, vor fi legat€ ti in
Cer; 9i oricAte veli d€zlega pe pimint, vor
fi dezlegate 9i in Cet - l\4atct 18, '16
Orice cetate sJu cas.i care se dezbin,i in sine-
nu va diinui Mntci 12,25
Orice impiri!ie cnre se dezbina in sine, se
pusliegte - Mnlci 12, 25
Orice picat gi orice huli se va ierta oamenilor,
dar hula impotriva Duhului nu se va ierta -
Mdtei 12.31
Orice pom bun face roade bune, iar pomul riu
face roade rele Mttci 7,17
Orice pom care nu face roadi buni se taie gi
se arunci in fo. - Mot.i 7, i9
Orice risad pe care nu I a sidit Thtil Meu cel
Ceresc, va fismulsdin ridicini - Mdter 15, 1-l
Orice vei dezlega pe pimAnt v. fi dezlegat 9i
in Ceruri ,\4nh'i 16, 19
Orice vei lega pe pimint va fi legat 9i in
Ceruri, 9i odce vei dezlega pe pimant va fi
dezlegat gi in Ceruri - Matci 16,19
Oricine a lisatcase sau frali, sau surori, sau tati,
sau mami, sau (emeie, sau copii, sau larine,
prntru numele Meu, inmullit va lua inapoi
9i va mogteni viala vegnici -,\{nfi:i 19, 29
Oricine aude acestc cuvinte ale Melegi le inde-
plinette, asemina-se-va birbatului inlelept,
7, :]
Odcine aude aceste cuvinte ale Mele 9i nu le
^.ftrfei
indeplinegte, asemina-se-va birbatului
nechibzuit, care 9i-a clidit crsa pe nisip -
r\lri.i 7. 26
Oricine cere, ia, cel care cauti, afli, gi celui ce
bate, i se va deschide - MnlciT.I
Odcine se minie pe fratele siu, vrednic va fi
de osindi Mnlci 5.22
Oricine se uiti la femeie, poftind-o, a gi
s;virgit adulter cu ea in inima lui -
tlntei 5.2E
Oricine va face voia Tatilui Meu Celui din
Ceruri. acela imi este frite ti sor5 ti mami -
Mntci 12,50
Oricine va lisa pe femeia sa, in afari de pricini
de desfrinare, o face si sivirgeasci adulter,
gicineva lua pe cea lisati, sivargegte adul-
ter rllnici 5, 3.2
+82
Oricine va lisa pe femeia sa, in afari de pricini
de desfrinare, si se vn insura cu alta, s,ivir-
segte ad ulter - I,latci 71),9
Oricine va mirturisi pe,rtru Mine inainter
oamenilor, mirturisi-voi si Eu pentru el
iniintea Tnt;lui Meu, Care este in Cemri -
L'ltrl|l 10,32
Oriunde se va propovidui Evanghelia aceasta,
in toati lumea, se va spune gi ce-a ficut ea,
spre pomenirea ci - ildt?i 2ti,13
Osan4 Fitrlui lui David! -,\fatu'r 21, 15
Osana, Fiului lui David; binecuvAntnt este Cel
Ce vine intru numele l)omnuluil Osana,
intru cei de Susl- Mntr;21, 9
P impiri;iei Cerurilor, pe cind acestora nu
Pace, casei ncesteia
- !,Inlet 10,12
Paharul Nleu veli bea 9i cu botezul cu care Eu
Mtr botez vi veli boteza, dar r gedea de-a
drenpta ti de-a st6nga Mea nu este al Meu
a da, ci seva dn celor pentru.nie s-i pregitit
de citre Tatil lUeu -,\,1/rici 2l), 23
Piinea noastri cea spre fiinl,i, di-ne-o noui as-
tizi Mirfr'i 6. 1l
Pini c,ind v,i voi sufcri pe voi? - Mnlti 17, 17
,,Plmintul lui Zabulon;i pimantul lui Neftali
spre mare, dincolo de Iordan, Galileea nea-
murilor" llsdrr.q, l.l,t llnfci l, 15
PimAntuI s-a cutremurit gi piekele s-au dcspicnt
]tlnlci 21,51
Pimintului Sodomei ii va fi m.ri usor in ziua
judecitiidec,itlie ICipemiume],\lrrld 17, -21
Pirinte .rvem pc Avrrrm cici vi <pun cj
Dumnezeu poate si din pietrele accstea si
ridice fii lui Avraam ,\ lrlt'i -1. 9
Pirintele Meu, de este cu putinti, treaci de la
\l ine p.rhanrllcestal insl, nu prccum voie.c
Eu, ci ptecum Tu voiegti - t1r?i ci 26. .19
Pe iceisti pi!tri voi zidi tsisericn \{ea si
porlile indului nuovorbirui i\Jrr1.i J6, 18
Pe acetti rii, cu riu ii vr pierde, iar vil o va da
nltor Iucritori, c.rre vor da roadele la tin, pul
lor- Ilrrlcr 11, J,1
Pe allii i-a mintuit, inr pe Sine nu poate si Sc
mintuiascil Dnci este regel€ lui Israil, si
Se coboare acurn de pe Cruce gi vom crede
i^ E.l lvlntui 2),12
Pe cine voili si vi-l eliLrerez, pe Baraba sau pe
Iisus, care se zice Ilristos? \1ntuil;, l:
ITEFERINTI EVANCI IEI-ICE
Pe lisus L-a biciuit 9i l--i dat si fie ristignit -
I4atti 27,2b
pe llieil strigi Acesta Mntd27,J7
totdeauna ii rveti cu voi. dar pe $tine
Pe s.iraci
nu Mi avefi totderuna .\lnh.r lt. /7
pe sluga netrebnici aruncali-o intru intune,
ricul cel mii din afari ,\1nt(,i li. J{)
Pentru aaeea va lisa omul pe tat,il siu si pe
mama sa ti se va lipi de femeia sa ti vof fi
amandoi un trup - Mrtu'i 19,5
Pentru ci ce-i va folosi omului, daci va cigtiga
lumea intreagtr, iar sufletul siu il va
pierde? Sau, ce va da omul in schimb
pentru sufletul siu? - !",ltttei 16,25
Pentru ci voui vi s-a dat si cunoatteli tainele
li s-a dat - Ildlrr 13, 11
Pentru ce cugetali rele in inimile vonstre? -
l\1nl ti 9,I
Pentru ce, dar, zic cirturJrii(j trebuie sa vinA
mai intii llie? -,Vatiri 17, 10
Pentru.e faceli supirare femeii? Cici lucru
bun a ficut en fali de Mine MaLu 26,1()
Pentru ce mininc; invititorul vostru cu
vamegii 9i cu picitogii? ,\{ntu i 9, i I
Pentru ce, noi ;i fariseii postim mult, iar
'Iii
ucenicii nu postesc? ,\{dh i 9, 1'1
Pentru ce, ucenicii Tii c!lci dntina bitrinilor?
C.ici nu-ri sp,rl.i miinile, c.rnd min;nci
p,iine ,\ l,rifi 1:;, :
Pentru ce, dar, Nloise a pomncit si-i dea Ifemeii]
carte de dcspirlire ti si o lnse? ,\J,rl1 r 1:r, :
Pentru invirtosarea inimii voastre, v-a dat voie
Moise si lisafi pe femeile voastre, dnr din
inceput nu i fost asa - Iliriri 19. S
Pentru orice cuvAnt degert, pe care-l vor rosti,
oamenii vor da socoleal; in ziua judecilii
l\'1nt. t 12. 3t;
Pentru pulina vo.rstri credinli. Cici adev;rnt
griiesc voui: Daci vc!i avca credinti in voi
cit un griunte de mugtar, veti zice munt€
lui acestuia: N{uti'te de aici dincolo, gi se
va muta;si nimic nu v.r fi voui cu neputinl.i -
IJnl{ r 1;. lfl
Peste dou.i zilc vi fi Pagtile ;i Fiul Omului v.r
fi dat si fie r;stignit .\l,rl!i :lj. l
Perrrr.co['orindu-se din cotabic. a mers pe lpa
ti venit citre Iisus - -\1rr|'r ll, l9
a
Petru, lu;ndu t- la o parte, a inceput si-L doje-
nercci. zicindu I fie Ti mili dc fine,.i nu
Ti se intinple Tic aceasta i1,rl, r lij. ll
 INTRE BU I N.TATE DESEoRI {83

gnit - ,,Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a Privegheafi, ci nu itili ziua, nici ceasul cind
aiuns str fie io capul unghiului. De la Domnul vine Fiul Omului - Mntel 25,13
a fost aceasta gi este lucru minunat in ochii Privifi la pisirile cerului, ci nu seamini, nici nu
Mine noSd" (Pxlm 117,22-29- Mnta 2'1,42 seceri, nici nu aduntr in iitnife ii Thtil vostru
Piei, satano,ctrci scris este: ,,Domnului Dumne- Cel Ceresc le hrinegte. Oare, nu suntefi voi
tune- zeului tiu sI te inchini gi Lui singur si-l cu mult mai presus decit ele? - Mald 6,25
slujetti" (Derler.orort 6,13) - MaLei 4, 10 Proorocegte-ne, Hristoase, cine este cel ce Te-a
tr Pe Pietrele s-au despicat - Matei 27, 51 lovit - Motei 26,68
vor fi Pltrtegte-mi ce egli d ator - Matci'18,28 Propoviduind Evangh€lia lmpiriliei ti t;rni-
Plivili intii neghina ti legali-o in snopi c.r s-o duind toatl boala ti toati neputinla in
LtuSa ardern, iar griul adunafi.l in.jitnifa mea - popor - Malei 4, 23
il va Motei 13, 3A Propovlduind Evanghelia lmptrriliei pi vin-
rimb Poctrifi-vi, cici s-a apropiat lmptrl;ia Cerurilor- decand toat: boala gi toati neputinla in
Matei 3.2;1.17 popot - Matei 9,35
inele ,,Poporul acesta Mtr cinstette cu buzele, dar Pui devipere, cinev-aaritatsi fugiti de mania
fn nu inima lor este departe de Mine ti zadamic ce va si fie? - Mdtei 3,7
MI cinstesc ei, invitend invllituri ce sunt Pui de vipere, cum puteli sI grliti cele bune, o
re? - porunci ale oamenilor" (lseia 29,'13) - dati ce sunteli rli? Cici din prisosul inimii
Mntei 15,8-9 gtrielte gula - Mntei 12, 31
vini Porlile iadului nu o vorbirui- Mntet 16, l8 Pun vin nou in burdufu noi 9i amindoui se
Poruncegte ca mormantul str fie pizit p6ntr a p:streaz, impreuni - Motei 9, 17
ucru tr€ia zi, ca nu cumv4 ucenicii Lui s: vinl Puteli, oare, si beli paharul pe care-l voi bea
t,10 gi si-L fure ti str spuni poporului: S-a Eu gi cu botezul cu care Eu Mi boiez si vi
ucu sculat din morfi. $i va fi rlticilea de pe botezali? - Mntei 20,22
urmtr mai rea decat cea dintii- Matei 27, 64 Pulin credinciosule, pentru ce te-ai indoit? -
:, iar Poruncind si se aleze mullimile pe iarbA gi Mntei 14.3'l
luind cele cinci paini ti cei doi petti gi
ilor? privind la Cer, a bin€cuventatgi, fringend, R
inci a dat ucenicilor piinile, iar ucenicii mulli-
milor - Motei 14.19 R5m;neli aici ti priveBheali impreuni cu
neiil Pot, oare, fiii nunlii si fie tritti, ceE vreme mirele MineAlntei 2ti..lE
19,7 este cu ei? Dar, vor veni zile cind mirele va
ReBii pimentului de la cine iau diri sau bir?
fi luat de la ei ti atunci vorposti - Mnfei 9, 1-5 Ma!ei 17, 25
din Precum a fost Iona in pintecele chitului trei Regina de la miazizi se va s.ula la judecati cu
zile 9i trei nopfi, asa va fi gi Fiul Omului in neamul aaesta gi-l va osindi, c;c, a venlt
csu, inima p;mintului, trei zile gi trci nopli - de la marginile pimantului, ca si asculte
lii - Matei 12.1A inlelepciunea lui Solomon gi iati, aici este
Precum a Iost in zilele lui Noe, aga va Ii Ve- mai mult decit Solorno'j.- Matei l2.12
irnt Rugafi, deci, pe Domnul seceritului, ca si scoati
nirea Fiului Omului Mttei 24,37
Precum fulgerul iese de la risirit ti se arati lucritori la secerigul Siu - I4nl.r 9, 3S
1te- pini la apus, a9a va fi gi Venirea Fiului Rugali.vi (a si nu fie fuga voaslrtr iama, nici
lse Omuls,i - Matci 21, 27 simb5ta - MnlL,i 21. 20
!i- Prietene, cum ai intrat aici firi haini de nunt.i? -
tula!a 22,12 S
va Prietene, nu-li fac nedrcptale - liatei 20,13
Piietene, pentru ce ai venit? - tr,lrtler 2tj, 50 S-a apropiatde El o femeie, avind un alabastru
rP; Privegheafi, deci, ce nu ttiti in care zi vine cu mir de mare pret, ii l-a turnrt pe capul
Domnul vostru - Mnlei 24, 42 Lui, pe ci-nd gedea I a n0.asi Matei 26, 7
,je- Privegheafi Fi vi rugali, ca s; nu intrali in S-a apropiat lmpirilia Cerurilor - Mnlel 10, 7
nu ispiti. Cici duhul este osirduitor, dar tru- S-a atins de mi^na ei gi au lisat-o frigu le 9i
pul este neputincios - Matei 25. 47 s-a sculat si Ii sluiea Lui - Mntu'i 8, 15
l8-1 Rh|ERINTE E\ANCHEI_ICE

S-a ficut cutremur mare, ci ingerul Domnului,
coborind din Cer gi venind, a privilit
piatln si geden deasupra ei - Ilot.r 2S, !
S-a increzut in Dumnezeu: Si-L scape acum,
daci-L vrea pe El! Cici a zis: Sunt Fiul lui
Dumnezeu ilalu )i, 1.1
S a schimbat la fnli, inaintea lor 9i a strilucit
fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s au
ficut albe ca lumina ,\i,rtu'i ii,2
S'a sculat din morli. 9i va fi r;ticirei de pe
urmi mri rea decit cea dintii - .\,lrit.i .2;. ijl
S.r suit in rnunte. cr s) Se ro.rge singur -
,\1ak'i .lJ. l-l
Singele Lui asuprn noastri ti:suprn copiilor
nottri!- Ilril.r l;, :i
Sau, ce va da onrul in schimb, pcntru sufletul
s;ul r\1,ri.i 16. la,
Sau, cine este omul iccla intre voi carc, de va
cere fiul s;u piine, oare el ii vi dn piatril
,\1,tltt 7,9
Sau, de-i va cere peste, oare el ii va da Sarpe?
,\1,1t4 :, 10
Sau ochiul tiu este r;u, pentru
,\ l,r l,'i ll). ?5
Si fie r,istignitl l,,1altt 27,22
Si iubesti pe aproapele tiu ca pe
trlirh'lll. J9
S; iubegti pe aprorpcle t;u 9i si uritfi
vriimnsul t;u " rL4'r1i. i9,li 13) ,{l,rl{'i5 l.l
Si iubesti pc Domnul l)umnezeul tiu, cu toati
inima ta, cu tot sufletul tiu si cu tot cugetul
t;u - .'!1d].r :: .1'l
Si nu aveli nici aur, nici arginli, nici bani in
cing;torile vorstre - iln!,:t 1l).I
, Si nu ispit€tti pe Domnul Dumnezeul tiu"
ll)c!l.r-ork,rr (r. 16t t)1n1n.1,
,.Si nu turi strimb, ci si tii inainten Domnului
iur,imintele tale" l/r'srr. :{1, / I - ilnl( r 5, -13
,,Si nu sivirgesti adllter" (l$ire 2l),11) -
r\lirlr:r 5, ll
5i nu socotili a; am venit si stric Legea sau
Proorocii; n-am venitsi stric, ci si implinesc -
Mnlci 5, 17
, Si nu ucizi" rl,',:rr. l1l. l3 r -
JlntL I 5, I l
Si nu vi iura!i nicidecrrm: nici pe Cer, {iindci
este ttonullui Dumnezsu, nici pe pimanl.
fiindci r:ste a)ternut al picioarclor l-ui, nici
pe lerusalim, (iindci este cetate a marelui
lmpitrt, ni.i pc crpul tiu si nu te iuri,
fiindci nu poti si faci un f ir de pit alb sau
negru lvlnlfi 5,3-1 3(-l
SAminta cea buni sunt
,\Jnlci / 1, JS
Sconli-te, in Prunculpi pe mama Lui gi {ugi in
Egipt ti stni acolo pini ce-ti voi spune,
fiindci lrod are s.i caute Pruncul cn si-L
ucidi - Mntci 2, 1.3
Sco.rl,i-te, ir Pruncul pi pe mama Luisi mergi
in pim.intul lui Israil, cici nu murit cei ce
ciu tau s; ia sufletul Pruncu lui - ,\ li?fci :. l0
Scoali-te, iaJi patulgi mergi la cnsa ta, Mni.'i ,, 5
Scuipind asupra Lui, au luat trestia gi Lbiteau
peste cap - Malci 27, 30
Sculali-vi si mergem, iati s-r apropiit cel ce
M-avindut l\,1rt.1 26,.lb
Scullti ri si nu vi temeli .\1r',r J.'
Se cuvine si dim dajdie Cezarului, sau nu?
I1ltci 12.'|i
Se cuvine, oare, omului \j-ti lrse femeir \a.
pentru orice pricini? - t1ntui l.9, )
Se fac cele de pe urmi ale omului accluia mai
rele dec;t cele dintAi -,\1nk'i 11. J5
Se sminteau intru El - Mal 13,57
Se vr propov.iduiaceasti Ev.rnghelie r imp,r
rili€i in toati lume4 spre m;iturie la toate
c5 eu sunt bun? neamurile; ti atunci vr veni sfirgitul
Mdtci 2J,14
Se va ridica nenm peste neam ti imp;ritie
tine insuti - peste impirilie ti va fi foamete si ciumi si
cutremure pe alocuri - Matci 21, 7
pe Se vor aduna inainter Lui toate neamurile gi-i
va despirti pe unii de allii, precum desparte
pistorul oile de cap!€ Afntfr 25, .ll
Sec€ritorii sunt Ingerii -,\'lrrlri 1-]. i9
Secerisul e mult, dar lucr5torii sunt putini -
itlatei 9, 37
Seceritul este sf,lrtitul lumii r\lrrtcr lJ,.19
Slobo"egteo, ci skig; il urma noastri -,\1rr[ r 15, ]J
I Slugi viclerni si lenegi, tiiai ci secer de unde
n .rm scnlinJt lindun de undc n-rm impri5-
tiat? Se cuvenea, deci, ca tu si pui banii nrei
la zarafi, gi eu, venind, ag fi luat ce este al
meu, cu dobind; .\l.ri. r.', .'tr-.-l
Sltrgi vicleani, toat; datoria aceea ti-rm icr-
tat'o, fiindc; m-ai rugat ItJld 1S. il il
Sminteali Imi egti; ci nu cugeli cele ale lui
Dumnezeu, cicele ale oamenilot .\lrtlL'r 16, ll
Soarcle se va int\rneca N,lntci 2,1 29
Spune noui cind ror {i acestea ti care este sem-
nul Venirii Tale si al sfirsitului veacului?
[4nir'r 2],3
Spuneli ci uccnicii Lui, vcnind noaptea,l- au
{utat, pe cind noi dormeam tr'lntcl lij. l3
,,Spunefi fiicei Sionului: lati,lmpiratul tiu vinc
fiii Impiritici - h tine blind 9i iezind pe asini, Pe manz,
fiul celei de sub jug" ( Iqut 62, 1'l ) l\lnt ai 2 1, 5
iNTREBUINTATE DESEORI

Spunefi ucenicilor Lui ci S-a sculat din mo4i ti
iati, va merge inaintea voastrS, in Galileea
Mltci 28,7
Stelele vor cidea din cer 9i Puterile Cerurilor
se vor zgudui - I1'?t'di 2.I, 29
Strimti este poarta ti ingusti este .alea care
duce Ia viati gi pulini sunt crre o afli -
Matd 7,1.1
Striin am fostgi M-afi primit Mntei 25,35
Sunt fameni care s-au niscut aga din pintecele
mamei lor; sunl f.rmeni pe cire oamenii
i-au ficut frmeni si sunt fameni cnre s-atr
fi.ut fameni pe ei ingigi, pentru Imptrilia
Ceruilor Matci 19.12
Sunt unii din cei ce stau aici carc nu vor gustn
moarte4 pin; ce nu vorvedea pe Fiul Omului,
venind in Impirilia Sa- lvIatei16,28
I $i va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a
9i s-a insin;totit sluga lui in ceasul acela
Mala 11,13
$i s-a rispindit cuvantul acesta intre lud€i,
pin.i in ziua de azi - Aldirr 28. l5
$i s-a timiduit femeia din ceasul acela l4aler 9, 22
$i s-a tim.iduit fiica ei in ceasul acela M*et 15, 28
fi surorile [veri;oarele] Lui, au, nu sunt toate
la noi? - Mnlei 13, 56
$i tu erai cu Iisus Galileianul - I4dlci 26, 69
,,9i tu, Betleeme, pimintul lui luda, nu egti
nicidecum cel mai mic intre cipeteniile lui
Iuda, cici din tine va iegi Conducitorul care
va pagte pe poporul Meu lsrail" (i\4ilrcrn 5, 1;
Facerc 19,1A) - Mntci 2, 6
inillat pini la
9i tu, Capemaume: N-ai fost
cer? Pini la iad te vei cobori - Mal'i 11, 23
$i va {i r.iticirea de pe urmi mai rea decat cea
dj^tii - Mntti 27, 64
stAnga -Mrrlci 25, 33

$apte Ipiini] 9i pufini pegtigori - Malci 15, 3J
9erpi, pui de vipere, cum veli scipa de osanda
gheenei? - A4ait'r 23, 33
$i acesta eracu lisus Nazarineanul - llnft'r 26, /l
,,9i au luat cei treizeci de arginfi, prclul Celui
preluit pe care L-iu pretuit liii lui lsrail, ii i-au
$tie, doar, Tat;l vostru Cel Ceresc ci avefi
nevoie de ele- Mrrfei 6, 32
9tieTatil vostru de celeceavefi trebuinii, mai
inainte ca si cereli voi de la El Mnlci 6, o'
$tii ci fariseii, auzind cuvintul, s-au scanda-
liz^t? - Matri'15, 12

d.l pe Tarina Olamlui dupi cum mi-a spus $tifi ci ocirmuitorii neamurilor domnesc peste
ele gi cei mari le stipinesc-Molei 20, 25
mie Domnul" (lcn nr.r 32,9)- Itklci27,9-10
$iau scuipat in obrazul Lui, bitindu-Lcu pumnii.
iarunii Ii dideau palne - llnh'i26,6i T
9i ciderea ei a fost marc Matct 7,27
9i dac; voili si inlelegefi, el este Ilie, cel ce va Tati al vostru si nu numili pe p;mint, ci Tatil
si vini - Mntei .ll, l4 vostru Unul este, Cel din Ceruri- Malci 23, 9
$i de ar fi si mor impreuni cu Tine, nu mi voi Tatil nostru, Care etti in Ceruri, sfinteasci-se
lepida de Tine Matei 26, 35 numele Tiu - Ifdici 5, 9
9i ei s-au intristat fonftel - Mlltci 17,23 Tatil t;u, Cale vede in as(uns, ili va rispliti
$i el, aruncind arginlii in templu, a plecat ti, lie - Ilaisi 6, 1i'lti
ducindu-se, s-a spi^zvat- l)4atei 2i,5 Timiduifi pe cei neputinciogi, inviali pe cei
ti erau acolo multe femei, privind de departe - morli, curiliti pe cei lepropi, pe demoni
Mntei 27. 55 s.o!teli-i; in dar afi luat, in dar si dafi
gi ieqind din rnorminte, dupi invierea Lui, au Matci'14,8
intrat in cetaten sfanti gi s-au aritat mul- Te jur pe Dumnezeul cel viu, si ne spui noui
lota Mdtti 27. 53 de egti Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu -
ti indat; s-a curilit lepra lui - ilnlcr o', .l .\1,ri, r 15, 63
$i l-am dus la ucenicii Tii 9i n-au putut si-l Te slivesc pe Tine, Pirinte, Doamne al Cerului
vi^dece - Motei 17. 16 p;mintului, ci.i ai ascuns acestea de
ti al
ti ilrti noui gretealele nonstre, precum ti
ne ti pri.epufi 9i le-ai descoperit
cei intelepli
noi iertim gregililor nogtri - tr1nii'i 6, 12 pruncilor,\'1ni.i 11, 25
$i nu ne duce pe noi in ispiti, ci ne izbivegte Temeli-v; mai curind de rcela cate poate ti
de cel riu Mntci 6. 13 sufletul qi trupul si le piardi in gheena -
$i Petru, iegind afari, a plins cu amar- rlful.'r 25, i5 lv'latti 10, 23

Timpul Meu este aproiper ln tine vreru si fr(
I'istile. cu ucenicii Mei -,\1rlfi :{t 1S
Tinrlui .i Sidorrului le v.r ti mai usor irl zirr.l
judecitii, decit voui [Hornzine si Betsaidol
,\hid l/, :l
To.rt.i lurmJ 5.r rruncrl de pe tirnr in rnrre si
pierit in ipi .\1.rli.i S, .l:
.r
Torte acestea lea vorbit Iisus mullimilor in
pilde si firi pildi nu le gr.:ir nimic
,\.1,r/1i 1J. .i-1
Toatc ncesten le-rm pizit ilin copiliria mt'a
Ce-mi mai lipsestc? ,\lirtc, ,rr). lll
Toate cate r'i voi zice vou.i, f.rceti-le si p,iziti Ie;
datdupifaptelelornu faceti.cieizic,dlr
nu fac
'\iil, r li. .l
Toate citc veti cere, rug;ndu-v; cu crcdinti,
veti primi - .\l,rl,r ll, ll
Toatc faptcle lor le tac.r s; fie priviti dc
ormeni; c;ri isi l.ltesc filacteriilc si isi
miresc ciucurii de pe ponle ,Url, i:.1, j
Toate \{i au fost date de c.itrc Tatil \leu si
rrimeni nu cunonste pe Fiul, decit rrumai
Trtil nici pe lrtil nu I curro.r.te nimeni
decit numaj Fiul ti cel {iruiava voi Fiul
s.i-i descopere ,\J itfj I1. :;
Tot asi si Titil i\reu ceJ Cercsc v.i va face voui,
daci nu veti ierta - fiec.tre fritelui siu -
Jin inirnile \o.r!trr .'.1... '.
Tot nu intelegefi, nici nu vi idu(eti amrnte clc
ctlc cinci piini, la cei cinri mii dc oameni
si cite cosuri ,rli Iurtl - ,\ltlfr /,,. 9
Toti cei ce scol sdbir dc ..rbie r or pieri
,\1nr|r lt,. -51
Tofi il socotesc pe loan de I'rooroc
Toti I'roorocii 5i L€gea au proorocit F;ni la
Ioan - ,\l,rifr ll. l-l
,,Trestie striviti nu va fringe 1i fegtili fumegirr-
di nu va stinge, p.ini ce nu vn scoale, spre
biruinti, judecata" I Isain 12, 3) Ilald12.2l)
Irimite-vr Fiul Omului pe Ingerii Sji ror
culege din impirilia l-ui toite sminteiile
qi pe cei ce fac firidelegea, gi'i vor arunca
pe ei in cuptorul cu foc I1o/r'r l-l, .l i -ll
fu ai zis .\lni.l lr., li, 16, ol, l. . ll
Tu esti Cel Ce vine, sau s; agteptim pe altul?
l,1,il''i ]1.3
Tu etti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celrriviu
.\l,riei 16, 15
Tu egti regele iudeilor? ,\1ir1f/ 2;.
Tu, insi, cind faci milostenic, s; nu stie stinga
tn ce face drcapta ta. ca milostenia t,r r; fie
JtI]FI]RI\I'I] I]\',\\C] I I]I-ICE
intr-ascuns ti Tatil tiu, Crre vede in as-
cuns,iti l,i rispl;ti tie .\1,ih'r 6, l-l
Tu, insi, c:nd postesti, ungc capul t;u si fala ta
o *p.rl.r ,.r <r nu tc rliti n.rmenilor r.r po--
testi, ci Tatilui iiu Circ cste in ascuns
.\ 1:rli'r t; 1i 1S
Tu, insi, cind te rogi, intri in cimara ta si.
inchizind u)i, roagi'te Trtilui t;u, Care
este in ascuns; ti Tatil tiu, Cire cste in
ascuns. iti va r;spl;ti tie \,1,r1,r 6. r.
Tu zici -.\lrlr'r li li
Tu, Cel Ce dirirni templul si in trei zile il
TiJc\ti nrintuiy\tc-le pc Tinc in.util
iJ,rtrr ll..1f
T
Trrin; este Iumea - \1,rt,, 1 1, lJ
I arina Olarului ,\ftt(r:,, ,
Tarina Singt'lui .11.r1.i::. S
U
Ucenicii ru .izrlt cu fata la pimint si s au
spiimintnt forrte - llnl.t 17, 6
Un hogit cu grer \'.1 intrt in lmpiritia Ceruri-
lor ,\ l,rtr'r ll), l.l
L n nor luminos i a umbrit pe ei si iat,i, glas
din nor, zicirrd: Accstn este Fiul l\'leu Cel
iulrit. in Care am bincvoit; pe Acesta ascul-
tnli I. ,\ i,rtu'r 1;,5
Un onr vrijnr.rg a f;cut .rceastJ r\lrt1,'t 1 l. lS
,\1ri rr ll. :r, Unde este comoir.r ta,.rcolo va fi 9i inima ta
.\,',i:ir lj. ll
Linde este regele Iudeilor, Ccl ce S a n;scut?
Cici am v;zut la R.isirit steaua Lui ti im
venit si ne inchin;m Lui - lJn/cr l. l
Unde sunt doi sau trei, adunali in numele
\leu, acolo sunt gi Eu irr mijlocul lor -
,\4,ilf1 1.J.:fl
Unde va fi stin'ul, acolo se ror adun:r vulturii
,\1.rir'i ll. lf
t nde \'oie<ti \ i-Ti pregatim si mininci
Pagtile? .\fuh'i 15 1i
Unele semintc ru cizut ling.i drum si au venit
pis,!rile 9i le-au min(rt it'lalri 13. 1
Unul este ln! it;torul vostru: Hristos, iar voi,
l1 toti suntcti frati ,\'1rh r ll. S
Uriciunea pustiitii -',1rlLr I L l-r
 :E i r\-TRE BU I NIAT E DESEOR I 187
v a
rta
os- Va da fiate pe lrate la moarte gi tati pe fiu gi se
s- vor scula copiii impotriva pirintilor li-i vor
lcide - Molei 10, 21
9i, Va fi atunci stremtorarc mare, cum n-a fost de
are la inceputul lumii pini acum 9i nici nu va
IN mai fi- Mntei 24.21
Va trimite pe lngerii Sii, cu sunet mare
trimbifi 9i vor aduna pe cei alegi ai Lui din
.) II cele patru venturi, de la marginile cerurilor
pini la celelalte matgini - Mntei 21, 31
Vai, de cele insircin!te ti de cele ce vor alipta
in zilele aceleal - Mnlei 2.1, 19
Vai,lumii,dinpricinasmintelilorl Cismintelile
trebuie s; vin;, dar vai, omului aceluia prin
care vine sminteala - Matci 18.7
Vai, omului aceluia prin care vine smintealt
Matei'18,7
Vai, lie, Horazine, vai, tie, Betsaida, (i daci in
Tirgi in Sidon s-arfi flcut minunile ce s-au
ficut in voi, de mull, in sac ii in cenuti.
s-ar li poclit - Mnlei 11,21
Vai. voui, ciliuze oarbe, care zicefi: Cel ce se
va jura pe templu, nu este cu nimic legat,
dar cel ce se va jura pe auml templului, este
url-
legat - Mdtci 23, 1b
Vai, voui, cirturarilor qi fariseilor filamicil Ci
3las dali zeciuiali din izmi, din mirar 9i din
Cel
chimen, dar afi lisat pirlile mai grele ale
cul-
Legii:judecata, mila ti credinla; p€ acestea
trebuia si le faceli ti pe acelea si nu le
28
tn-
Iasali - lvlotei 23, 23
Vai, voui, cirturarilor si fariseilor Iilamici! Ci
inchideli tmpiri;ia Cerurilor inaintea oa-
:ut?
menilor; ctr voi nu intrati gi nici pe (ei ce
am
vor si intre nu-i lis ali - Matei 23, 13
Vai, voui, cirturarilor gi fariseilor f;lamici! CI
Lele
in.onjurali marea gi uscatul ca sl Iaceli un
)r- ucenic;9i daci l-ati ficut, il facefi fiu al
gheenei 9i indoit decit voi - Moiei 2J, 15
V.i, voui, cirturarilor ti fariseilor filamicil Ci
mincali .asele vlduvelo! 9i cu fi;irnicie
nci vi
rugali indelung; pentru aceasta, mai
multi osandi veli lla- Motei 23,14
:nrt Vai voui, clrtuiarilorgi fariseilor fi;amicil Ci
s€minali au mormintele cele virulte, care
voi, pe din aIartr se arati frumoase, inliuntru
insisunt pline deoasede mo4i gi de toattr
necrittrli.a - Matet 23,27
Vai, voui, cirturarilor 9i fariseilor fl;arnici! Ci
voi curilili partea din afari a paharului 9i
blidului, iariniuntru sunt pline de ripire
ti de llcomie - Mnlci 23. 25
Vai voul, clrturarilor 9i fariseilor fifamicil Ci
zidif i mormintele Proorocilor 9i impodobifi
pe ale drepfilor- Mntei 23, 29
Vai, insi, acelui om prin car€ Fiul Omului se
vindel Bine era de omul acel4 dJCi nu se
- Matci 26,24
de
^lqtea
V-am cintat de jale ti nu v-afi [enguit - Irrf.r 17, i;
V-am cintat din fluiergi n-afi jucat - Mnlei 11, 17
Vi ritlcili, negliind Scripturile, ni.i puterea
lui Durnnezeu - Mrrlei 22. 19
Vi spun ci pentru orice cuvint detert. pe care-l
vor rosti, oamenii vor da socoteali in ziua
iudecilii - Mdlcr 12, 36
VizAnd [mulimile], nu vid 9i, auzind, nu aud,
nici nu inleleg - i4nf8i 13, 13
- Vizind mul;imile, I s-a ficut mili de ele, ci
erau necijite gi riticite ca niste oi care n-au
pislor - Matei 9, 36
Vizindu.L umblind pe mare, ucenicii s au
inspiimintat, zicand ci e niluci 9i, de frici,
au strigat - Mdfei 14, 26
Vizandu-L,I s-au inchinat, ei, care se indoiseri -
Matei 28.17
Vede;i, si nu dispreluili pe vreunul din acegtia
mici, ci zi€ voui: Ci Ingerii lor, in Ceruri,
pururea vid fala Tatilui Meu, Care este in
Ceruri - Malei 18,10
Vedeli s; nu v; amigeasc; cineva - I,1,rf.i 2J, .l
Vedefi, nimeni si nu ttie - Mdh,i 9, J
Venind ucenicii la El, L-au degteptat, zicind:
Doamne, mintuiegte-ne, ci pierim -
Matei 8.25
Venind. il voi vindeca - Matci 3. /
Venifi dupi Mine 9i vi voi face pescari de
oameni - illal,i,1. 19
Venili la Mine toli cei osteniti ti impovSrali pi
Eu vi voi odihni pe voi- Mnlei 11,28
Venili, binecuvintafii Tatilui Meu, mottenili
impirifia cea plegititi vou: de la inteme-
ierea lumii - Mnfei 25, 3l
Veli auzi de rizboaie 9i dezvonuri de rizboaie;
luali seama si nu vi speriali, cici trebuie
si fie toate, dar incl nu este sfargitul - uu1
Matct 21,6 l
Veli fi ur6li de toli pentru numele Meu -
Matet 70.22
Veli gisi odihni sufletelor voastre - Alrlei i1, l9
Vie Imperalia Ta; fac5-se voia Ta, precum in
Cer gi pe pimant - Mnlei 5, 1i)
.llJlJ

Vino dupi N{ine -,\lalcr 9, 9 Voiesc, curiteste-te. $i indati s-a curitit lepra
Vino dupi N{ine 9i lasi morlii si-9i ingroape lui - ilnlt'i S, -3
mortii lor r\1/rf(,i,t, 22 Voiegti, deci, si ne ducem ti s o pliviml
Vino,;i vine -,\,l,rfri li. 9 i1,iir'i 13.28
Voi lfariseilorl insi spuneti: Cel care va zrce Vr.iima.ul r seminat neShin.r printre griu *i
tat;lui sir, sau mamei sale: Cu ce te-as fi s-a dus -,\,ln[ r i-], 25
putut ituta este diruit lui Dumnezeu, acela Vrednic este lucritorul de hrana sa i\lnf.i 10, L0
nu va cinsti pe tatil s;u sau pc mama sa;si Vulpile au vizuini gi pisirile cerului cuiburi;
ali desfiinlat .uv;ntul lui Dumnezeu, Fiul Omului insi nu are unde si-$i plece
pentru datina voastri - i.lrrtci /ti,5-5 capul I4ni.r 8, .20
Voi sunteti lumina lumii; nu poate o.etate
aflati pe virf de munte si se ascund; z
,\'1df.r i, 1J
Voi sunteti sarea pimintului; dac,i sarea se va
Zi ca si gadi accati doi fii ai mei, unul de.
\tricJ, cu cc \e vr s.in'De nirnic nu mJi c
dreaptr )i al{ul de.a *tinBa la, intru irnp.r-
buni, decit si fie aruncat; afar; ti cilcati ritia'fa - |y4atti 24,21
in picioare de oameni -,\lrh,r 5, 7.i Ziceli, iar lvoi cirturarilot gi fariseilor]: Cel ce
Voi, toti sunteli frati
- Mnici l.l. "l jura pe altir cu nimic nu este legat,
se va
Voi, toli vi veti sminti intru Mine in noaptea dar cel ce se va jura pe darul ce este deasu
aceast4 cici scris cste: ,,Brte'voi pistorul pra altarului, este legat .\'1rifl -lj, 1f'
gi se vor risipi oile turnJ.ei" (Zailarln 7.1, 7) - ,,Zis a Domnul Domnului meurFezi de ndreapta
Il,rfli l a., J1 Mea, pini ce voi pune pe vrijmagii Tii
Voiesc si dau ncestuin de pc urmi ca ti lic - astehut picioarelor Tale" lPsairrr ?09, ll
J1nltt )0 1J l',Idl.i 22, U
 COLE(TIA TALCU IRI LA 5FANTA 5CRIPTU RA

u, FRATE, FA (EtA Cr-Tr 5pUN. AJUTA-TE CU

crTtREA (ARTTLOR FOLO5TTOARE DE SUFLET
tr FARA 5A rEr 5EAMA, VEr VtDtA O 5CH TMBARE
iN SuFLETUt. rAu. A6oNr5ttrE-fr AiTFEL DE
cAnTI FoLo5IToARE, MAI AtES (EtE 5CRI5E DE
oAMEN || VtRTUOtt CU/v1 tUNT: MARTU Rl-
irREA onropoxA, tALcurRrtt cELoR pATRU
EVAN6HiLT, A EPT5TOLELOR LUt PAVET tr A
EpT5TOLELOR 5OBORNTCEtTT DE TEOilIACT
AL BUL6ARTET 5r ALTELt, DrN (ARE poTr iNlrrtcr
TATNEtE CREDTNTil NOA5TRE, CEr.t DE CARE
ARE NEVOTE FTECARt CREtTTN, VTRTUTTLE
CARE iL APRoPIE PE OM DE DUMNEZEU,
REt-ELE cARe it
iruvnAlBEic cu EL tr /v\ULTE
eLrrLr iN rrcArunA cu T"TANTUTREA TA.

SFANTUL CALINIC DE LA CERNICA

tiltlilililltltillil EF&