Sunteți pe pagina 1din 466

TALCU I REA

'FINTEI
EVANGHETII
DE LA LUCA
srANrui rE O F I LACT
ARHIEPI5COPUL BUL6ARIEI

ilt
rr

Rugiciune
ina in te de citirea
din Sfintele Cirfi, alcituiti
de Sfintul Ioan Guri de Aur

Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii


ininii. ca si ascult cuvintul Tiu gi si-l inleleg pe el 9i
si fac voia Th, ci striin sunt eu pe pimint. Si nu
ascunzi de mine poruncile Tile, ci si-rni descoperi
ochii, ca si vid minunile din Legea TL Arati-mi mie
cele nearitate 9i cele ascunse ale infelepciunii Tale.
Spre Tine nidiiduiesc, Doamne, Dumnezeul meu, ca
si-mi luminezi mintea gi gindul cu lumina inlelegerii
Tale, ca nu numai si citesc cele scrise, ci si le gi
implinesc. Ca nu spre osAndi si citesc vielile 9i
cuvintele Sfinfilor, ci spre innoire 9i luminare, spre
sfinfire, spre rnintuirea sufletului gi spre mogtenirea
vietii vesnice. Ci Tu egti luminarea celor ce zac
intru intuneric si de la Tine este toati darea
cea buni 9i tot darul cel desivArgit.
Slavi Tatilui 9i Fiului 9i
Sfintului Duh.
,t
,,r+ri
ll
cr)tl-('ttA ln TLLII{l In 5l;n \ln >(lill'lLIt.\

ilI

TALCUIREA
SFINTEI
EVANGHELII
DE LA LUCA

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

cu binecuv.intarea
Prea Sfinfitului Pirinte
GALACTION
opul Alexand riei
Ep i sc

; i Te le o r m a n u I u i

z;;Fa
Bucuregti . ?l)i)i

I1 DITURA SOPHIA . EDITURA CARTEA ORTODOXA


lma
Pel

antr
asul
Carte apirut.i sut) pa tron.ljul imp
Funcla gici Sfinfii !Iartiri Brincovcni pru tr
pell
Eclilie ingLilit.i dc Il. P Sinc'anr,r 9i L. S. Dcsark^ ici mul
Coprert.r 9i rr inia tura Evanglrclistrrlrri: Ad ri.lur Coi lav Mir
dint
sat
Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a RomAniei cr€.1
THEOPHYLACI ARHIEPISCOP DE OHRIDA, st. dinl
Tilcuirea Sfintei Evanghelii de la Luca / SfAntul n i\'(
l'eofilact, Arhiepiscopr.rl Ohridei gi Btrlgariei; ed.
inglij. de R. P Sineanu gi L. S. Desarkx'ici. - Bucurcgti: cdrt
Editura Sophia; Alt'r.rntlria: Cartc'a Orkrdoxi, 2007 oar(
irrdex. dul-
seY,
ISBn" 978-973-7623-98-0; ISBN 97s-973-1710-29-7
lle a
[. Sineanu, R. P (ecl.) nei
II. Desartovici, L. S. (ed.) sir
226.4.07
i*f
sfin

O Editura Soprhi;1, 0",,1t, prezcnta erlitit: Cri


gre
oh.
ma

int
c.i t
CUVANI. CAI.RE FRA'I'I:I,E CI'TII OR

Irr zilcle noastre. irt carc suntcm bombardali crr intorrnafii, imptcsii ;i
inragini de hr.rtc telurile, ne-am obignuit s.i trecem foarte ugor pe l.inga oanreni,
po l:rngn ctrvinte, pe l.ingi tot ceea ce nc inconjo.rri. $i nici nu este de nrir.rrt'
c.i suntcnr at,rt dc ncsinlfitori, cleoarcct sr-rntcnl invalLriti zilnic de stnlctt:ri
an tr()p()c0ntrice care rre hrdnesc cu acel surogat, rrumit ,,mincinoasa biruirlli
.rsr-rpra ltrnrii". Astizi putem vedr.a c.i viafa liurrtrici, cu cAt ne est('nr.ri
inrpi n1i n t('r1it.i, cu atAt mai p;mAntesc nc cstr gi graiul, pierzAnd dulrr:l ;i
pr-r tt'r'ca carc ii di via;i ;i il susfine (il firro Sus). Aceasta este rula din pricinile
per]tl1r carc.rcurn tr.lim o vrcme in carc clragostca noastri s-.t ricit foa|te
mult. Astiel, neputArrd irrlelegc drept dragostt'.r lni Hlistos, proiect.inr astrpra
lVlArrttr itoru lrri prropria noastr.i imagine dcsplc El, iar act'asta fiincl izvociitti
dirrtru ne.rr.ler'.ir nu nc poate agonisi decit mirrciun.i. Este cu LrLrtinli c.l ace.rst.l
si fie urrr clintre suferinfele istovitoare alc fiecirci generafii ti ale ficc;rrui
crr'gtiu in p.rrte. Dar mila lui DrrmnezL.u cstr. harrric.i gi lucritoarc;i ficcarc
clintre noi, mai mult sau mai pufin,.rm pricePut ori am intuit cA citire. l.r
rrivel infornr.rfional nu aduce putinfa innoirii l.ir.rrrtrice.
Topica lirnbii ve.chi rrc pricinuieltL. o aparcnti ingrtuierc.la citirc, irrsii ct'lrri
ciruia st,sarguic;tt s.i citeasci, graiul vt'chi ii pricinuiegtc o tainic.i bncurie, tr
oart:c.rre indr.rlciro. Iar aceste siml.lminte ni sc trlcituiesc in suflet din pr.rtere..r
d uhor,'rr icc.rsci a cur,intelot carc lru sunt iniormafic str.arpd ti ralionalistii. ci
sevi l.iuntrici, clittikrarc cle via;i ;i lunrina. Dc aceea, graiul vechi ;i krpica sa,
ne aiuti sa fim cu ltrtrrc anrinte la cuvirrtc, si nc apropiem de adincu) lor 5i sa
nc inrpiIt.i;inr dc putcrea lor ficdbarc dc. r'iaIi. Astfcl, pufin cAte pufin, inccl]enr
si nc inrlulcirn dc nriczul cnvintolor;i si priccpt'm c.i izvodirea acestor.l s1l
inrp.irtatit r.le .rclit'rta haruh-ri lui Dnmuezerr. Din.rceasti pricina, Sfinfii sunt
sfin[ikrri ,ri ctrr,'intclor gi ai gr.tiului ficc.lnti ntlrl in 1.r,111g.
Intrc cci c.rre au piizit curati ti au sfirrtit linlba rortrarrcasci estc. si Sfa n trrl
(irigorie Dasc.lltrl, ccl care imprc.rrrri cu Crrviosr.rl (lheror.rtie a t,rlni.icit din
grcac,i /iiicrrirr'rt tt'lor' 7tt1lv11 Etrttttlrlii a Sfintrrlui leofilact. Arhiepiscol'trI
Ohridei 5i lltrlgariei. T.ilnricirile li cuvantul .rcestor-Ctrviogi ltc st.r.l (lr(.pt
nr.irturie ncnrincino.rs.i.
I'('ntnr a .rdc\'ori, nr;lcar si foartc prlfin, pr.th'rea trr.ror cuvintt intrcbr.rinfa tt'
in tilnricirc'a 'liilcttirii, r'om arluce irr nrijloc cetr.\,a graiuri ;i infclesul lor, atit
cit rre-tr fost lr()uii cu putinti s.IJ pitrundcnr.

tl
I'entrtr crrr,iintul ,qrirrr/ avenr in ?i/clirc accsto vari;rntc.: cu,gt't, slcott'llat, ;,r I
so(:otintt1, sla/. (-a r-.idacina, clrvantul ,grirrd arc rrrrguroscul .90,,ri, cllr'al arc la AS
tcnrt'lic verbr-rl lntin r'(\ihl-e,, iar socoftlrlri li socolllti au la bazd latirrescul AC
sr/a( r/i(,r'. Cr:r'tirrtulsfnl art ca tor.nei slavonesctr) si,t,!ri, grai care irr slaVorri.r ch
oclr.islit si tlenumirea tl.rti sfintilor, aceea clc si'irtli/rr/i. La noi cur'6rrtul -r/hl inf
osto intol('s.1stizi crr prrisosinfil caittLlltut,ittdrtunrtrL:,itttri!ti[ttrd,ltotrt!ti,ddstilit, lnr
sltittrirc. itr',ttitIti, rrrri.srnrlirc. Ca vorf ikrri cle limba romAni gtirn cu tofii cit de ac(
lrulin se t()loseltr: azi slhtlrl;i sfituirnr. Lucrul cel m.ri imp()rtant este ci peni ,'C
acr.rnr rroinr.r cuviintului s,4ii inrplici cel pufin doui pcrsoane: ccl care dd sfatr.ll ini
ori sfatr-rie;te si ccl cart'primcgtr. sfattrl, ori e' inrpreuni-sfituitor. Numirea de dir
.Viil data pcrrtru rr?rrrl cste Llna care e izvoditi irrtru ininrile celor care igi trdiau
grirrr/rrl i/r' c.r niit(' sfdlrrri cu aproapele, in irrfelesul ci iiiar-r ci girrdul unui on]
singur om estc o biruirrli sau o caderc pentru intreaga firc omeneasci, din mi
pricini ci noi tofi suntcm u11 singrlr Om, o singuri fire. Agadar, cei care au Pr(
piizit yi au rociit clragostea pcrrtru aproapc.le intnl srifurilr lor, cu dreptate 9ti!
sunt nr"urlifi lunrino;i, frumogi 9i sfinli, adicd szttntiteli, pentru ci nimic nu ultl
estc mai frumos yi mai brrr.r decit s.i se siligh.riasci fralii intru unire - duPi fl'.
cunr spulle Proorocul David (Psnhn 1.12, 1)- doi
Pe accla;i David il pomcnegte M.intuitorul inairrtca farisc'ilot atunci carrd 1.S,
acc;tia ii prihincau pe Apostoli ci irr zi de's6mbiti luau spre hrand grAr.r din int:
lroltle. Da r iat.i ce ne spunc Trilcrrirza de la Luct 6,1-5: "Si invinuinclu-i fariseii tel.r
pe ucenici ci ,,smulgeau spice, le frecau cu mAinile 9i mincau", Domnr-rl il 21,
acluce in mijloc pc Davicl". Vcdem aici ci.graiul zice ci MAntuitorul ,,il aduce rrri
iu mijloc pc Davici", cr"r url inle lcs conte.xtual dc: ,,il pomencgte pe David", ,,il cai
di clrept pildi pe Davicl". Agadar, Domnul nu l-a.tdus Pc David de fafi in Iis'
chigr v.izut gi tlr-rpesc, ci l-a vestit in acel /,rtbc al firii omerregti in care Omul
este unul singur intru Hristos Dumnezeu, iar cur.intul Siu este sfll gi dragoste noi
pcntrr-r firea omcncasc.l cea una. Avind ca rid.icini latine'scul tttt'dius locus, mi:
gr.rir,rl lrryloc rrc aratd ccntrul, aclicd accl loc fald dc carc marginile'salt Punctele loa
de rctcrirr!.i sunt la distanle egale. Miilocul firii or.nc'nepti nu 1-ro.rte fi decAt
l llistos, [)umnczelr-C)nrul, perrtru c:i in jurul Siu gi intru EI noi surrtem ,,una" Gh
(lonn 17. I l). cLt
CAnd iudcii, mai inaintc de vrr-mea [)atinrii voiau sd-L omoarc pe trtr
Manttrikrrr-rl, El ,,trecind prin mijlocul lor" Sc tdinuitr peSine (Ltrcn 1,29-30; ror
lrrrrrr 8, 5!)/. DesPre accstea, inTdlcuircrt de la Lacn 11,25-27 ni se spune astfel:
,,Nr-r Se r'l.iclea pe Sinc iudcilor, ci Se depirta;i prin rnijlocul lor suindu-Se, Se Ll tl
t.iinuia clc rrciga;i". Pcntru a pricepc acc'st cuvAnt ,,sui4du-Sc", trebuie si u 1)

firn cr.r lrr.rlc aminte la elragostca Domnului Hristos pentru intreaga fire tlnrc- a()/i
rrt,.rscti. Agadtrr, ,,S-a triirluit" de acegtia, inrpreund-pdtim ind 9i neirrcetAn- Ac
tlu-$i tlragostc.r pentru ei, pentru ci S-a pogorit ;i a luat asupra Sa nePutinla AS
fi piicatr-rl lor;;i ntr nr.unai al lor, ci al intrcgii unrarrit.ifi. Iar pogor'are.r nce.rst.l
a sirviirgit-o Dornrrtrl flriskrs in chip clefrlir.r verrind in i.rd si onrorirrd nr()arteil.
Ace.rst.i dragostc Lriruik).rre e a)tcpttit.i gi c.iutata cit' tLrt omul ce vinc in iume,
chiar clac.i r.itacirile rlo.rstre sunt atlcst'rtri .rtat dc s[asicto.rrq si r-lc
intrico;itoare. Si llunul rtostru Donrn, biruirrrl Fentru rroi toti nroaltc.r prir.t
lnviclc,S-lsrritintrtrcclt'c.rrclsccuvirrOnrtrlr-ri.Accstracreclr:nrc.rirrsr';rnrn.i
accl grai cc zicr ,,suirrclu-Se", gi am luat clrcpt tcnrei cuvintt:le M.ilr tui torului:
,,Cine se va inilla pe sine se va smeri, gi cine se va smeri pe sine se va
intrlta" (MrLtti 2.1, ll) si: ,,Nimeni nu s-a suit in Cer, decit Cel Care S-a coborit
din Cer, Fiul Omului, Care este in Cer" l1trrrrr.l, I-l/.
[)c toatc c.jt('lr-;r tacut Donrnul, intru cltrnrrrezeiasctr dragostc Pentru tirea
oorerl€nSCci le-.r i.icut, pcntru c.i lnsu:i nr.irtrrrrsestc crr snreLcni.r S.i: ,,8u, in
nriilocul vostru, sunt ca unul ce slujegte" (Lricrr ll, 17,r, i.rr loarr Botezahl Lrl il
propovaduieltc', gr.iirrcl c.i ,,in mijlocul vostru Se afli Acela pe Care voi nu-L
stifi" {1onl 7,2trl. Noi in;inc la prazr.ruirc.r Bott'zultri Dorlrtului nc irrtampin;inr
unii pe.rl1li 61' .u','intele : ,,FIristos in mijlocul nostru" li rAspundern: ,,Estc ;i vtr
fi". $i cum nu trr fi in r;14/rrcr/ rrostru Cel Ctrre nc-a grdit cd acolo,,unde sunt
doi sau trei, adunafi in numele Meu, acolo sunt gi Eu in mijlocul lor"? (Mttti
ll, l0). NIArrtu ikrrrrl Iisus Hristos cstc Ccl Cr le a iost pus pre Crucc ,,in rnijloc"
intle tilhari /ltrnrr /9, 1o'1, irrtnr a Sa putcrc a sf.i;iiat prin ,,mijloc" catilpet(.asnla
tenr;rhrlui (Lum 23,15);i clupi lnvierea S.r a st.rt irr ,,mijlocul" uccnicilor {Lrrcrr
24, io: ktntt 20, 19, 2() ). Iar mangiierea uoastra c:,te Lleplin.i, pentru ca Dornnui,
prirr ucenicii Siii, nc-a ddnlit astfel de cuvinte: ,,Copiii mei, acestea vi le scriu,
ca si nu picitui!i,9i daci va picitui cineva, avem mijlocitor citre Tatil, pe
Iisus Hristos cel drept" (7 loan 2, 1).
lntru aceastd Vicfuire pamanteascd este cu nr:putinld a nr-r gre;i, iar gre;elile
noastre vin dintrr.r s,4riurilc noastre. De nu no vonl sArgui a pazi intru sfrful
ntinfii cd victnirca no.rstr',r pe acest p.inlent oste n)arginita gi hot.irniciti in tirnp,
fo.rrte cu ant.r'oie vorn prriccpc spre a Cui plirratate trr'.ern Lrrin aceast.i vinf.i.
lr.r tilmacire.r
'lrilcrtlril lrt Ei'rial'/rL'/i i,
Sfnrrtu I Cirigorie Dasc.ilrrl 9i Cuviosul
Ghc'nrrrtit'au irrtrebuin!.rt .rdesea pentru rir'.lurrc cuvintr-rl lt,i r(,r'arr,, foartc
cu dreptate s;rVargind ;tcest lucm. Au 11u c:,tc Vi.rfa noastri panr:rntc.lsc.i /)r,
lrr'ce';'c'? Cu aclcvarat, cstc o adancirt- strito.rrc irriru piiciintd, dupi cLrnr tutlr-
ror nc-o clezr'.lltlrc slalttl clurnnezeiesctrln i I'.rrinte Sofronie Saharor'.
Un alt cur ant cuprins in graitrl Tiltttirti, cste ,r ri;rr,/ii cu sensul rle rr Ir/o-sl,
/1 i,ili'l?llirlll]. Astizi rr r /rr'/l r esto in !ele.s crr p risosin !i illtr-o ltoinl.i re.t, .r Il u n1c:

r/ {)/'{rllll:r? lrd rlSalirS. a ittlrtprutlt itI ttitlti, n aan(t', t] l)tfiI ltl CLllr u Ct,ntll0l, tl
aollsln Ll, tt ain iunl, rl lil-:1, r? ias('. Rielicin.r Verbu lu i rt ll /tr'/ti cstc crlvanttrl l/l/L,a/iri.
Acest grai s-a intocnrit in limlra rom.in.i clirr dou.i cuvinte un([b] + nlttllrl.
Agaclar lrrcnlirr ost(] cca c.rrc cstc alcituit.i rlin rrrr,y't';i nlfc'lc;i prin care ornul
tace r/,r(t{r Fi tclr'* adic; pe toate ccle dinafari. Dcci, prin mrultd,ca printr-un
/}i
cur.Ant, omul lt'agi lumca sa cuvantetoarc'de lumea necuvdntdtoaro, insigi
partca cllvantAtoare din noi fiincl lucr.itotrre asemcneit unei ritry'h'. ,,Si cla
Dornnul tuturor tleopotri\'.i, cd krli cleopotriva sr:nt cuvintitori, deopoh'ivi
de sinegi stapanitori, iar unii cu socotinld uneltinr slobozenia aceasta, iar allii
gi rretrebnicim dumnezeiescul dar" (Tfrlt:uircn de la l-uca 15,11,16).
Foarte adesea ni se intin-rpli si girndim c.i Sfintii au ajuns la sfirrlenie 9i
au dobindit desivArgire.a ca pe o stare neschimbitoare, de sine st.itAtoare li
incl.ris.l in sine. Proiectdm astfel asLlpra Sfinlilor 9i sfinleniei propria noastri
gAndirt ralionalisH ii fragmentati $i, apoi, in chip firesc socotin-r ci sfinfcnia
cste o stare dc ncatins; iar Sfinlii, fie sunt niste cazuri aparte alt br.rnivoinfei
lui Dumnczeu, fie aparfin mai nult vrenrurilor indepirtate decit zilelor
noastre. Iatd, a;adar, cum noi inlinc seminand indllarea nlandriei, culegem
ad.lncul deznidejdii. Ridacina cuvAntului fini este aceeagi cu a graiuh.ri sfnt:
slavonescul sr'tlfr gi derivatul sdu szdnlll Forma de inceput a graiului s/i,lf
este aceea de suhnt, care s-a pestrat in lirnba ronrAni pin.l spre inceputul
'veacului al XVIII-leal, preschimbdndu-se treptat in y'rinf , astfel cd in tipiriturile
ronaneiti de la inceputul secolului al XIXlea il regasim cu prisosinfd sub
cea de a doua form6. Agadar, Sfinfii sunt dcopotrivi purtitori ai lunrinii ;;i ai
frumusegii, precum 9i ai 96ndului, ai st'att ui lui Dumneztu pentru om. Si
plinind sfalal lui Dumnezeu pentru om, ne cuprind gi pe noi bfi in s/af u/ lor
$i astfel intru ei ne facem,,una" - Lrrecum Fi intru Hristos,,una" suntem /Id/il
1/, 11)- Irentru ci gi ei s-au idcut asemenea cu Domnul (2 Pt,tru 1,1).
Dar cum au izbutit Sfinfii a ajunge la desiv6rgire? Poate c.1 anr fi mirati
dacd am afla cd nici un Sf.int nu a fost dc.srilrirslf, ci fiecare dirrtre ei a fost dd
sriair;it. Dealtfel cuvAntul tlesdtirslt este intAlnit in tdlmdcirea Tilcuirii ln
Et;anghalii numai ca dc sdoir;it. Astfel, avem: ,,cuvintele cele mai de sti-ohrsit"
in Ioc dc ,,cuvintele celc mai desdttirFite";,,irrlclegerca mai dr: srilrir;rl" in lcrc
c-le ,.irrlelegerea mai desdt'hrsitd" ,,omul estc. nai clc sriarir-sit dec.it toatc zidirile "
in loc de ,,omul estc mai drsirArsit decat toate zitlirile"; ,,sdttirsiren" irr loc de
,,dcsd-o1rsirea" , iar exemplele ar putea continua.
,,Se sPuns2 dcspre Avva Sisoe, c:i atunci cAnd era sd sc srinilsdrrscri, gezirrd
pirintii linga d6nsul, a stralucit fafa lui ca soarc.lc. Si le-a zis lor; Iat:i, Avva
Antonie a venitl $i dupi pufin a zis: Iatd, ceatii Proorocilor a venitl $i iarigi,
fala lui mai mult a strilucit. $i a zis: Iat.i, ceata Apostolilor a vcnit. Si s-r

' De pild.i, Siantul VoicvLrcl \1,ltir C(rrstarltin llrincovcanu, ill anLrl l6till, in pisarlin
Lliscticii ctitorite ln \1t{oloaia, scria:,,5i'ri,rlrr iidunrnczeiirsc,i Lrise cn.lcc\rst,r. al car-ichlanr
L'str'-Sz'ri,,/,r/(lhc()r'ghc..."(cf.Nicolaclof{.:n,/,rs.flrlr./ir,isrrir'l/, llortrirt,'i, r'ol.II, I}ucur-etti,
lqOS, P. 5).
-'-

indoit lirrnrrrlfit in stralucirel fala lui iara;i. $i se pirea, ca pi cunr el ar fi


vorbit crr cirrcva gi s-au rugat Biitrinii dc ei, zi<-and: Cu cine vorbcgti, Parirrtc?
I.rr t'l a zis: lata, lrrgcrii au vcnit sa mA ia ii n1a rog sa fiu lAsat s.i n1a pocaiosc
ptrfin. $i i-au zis lui Bdtrinii: Nu ai trebuinli s.i to p()c.lielti, I'.lrintc. $i le-a
zis lor Bitrinul: Cu adevirat, nu m.1 ttiu pe rnine s.l Ii pus irrceput. Atunci an
cunosclrt t()ti c.i este r/csriirrirsit. $r iarigi, dc rriprasn.l s-a f.icut fa[a lui ca soarcle
ii s-au tilnrut tofi. El le-a zis: Veclefi, Donrnul a verrit. lar Domnul a zis; Adu.
ct'fi-mi pe vasul pustiuluil $i inclati ;;i-a clat duhul. $i s-a f;icut ca trn iulger yi
s-a rrmplut t()ati casa (locul) cie btrni mire.rsn1.l".
Istoria srilrirslril Sfintulrri Sisoc ccl Marc anr .rlczat-o aici dupa Pott'ric'ttl
cgi7tlg1111:. Dupir cum ni sc spune in Cutittlttl i;tailh', ;rcc'asti \'orsiuno este
diork)sitA dup.r o eclifie tipalit.r la llanrnic. h anul l9l3.r iost prutrlicat la lagi
Prtlericrtl cL'cuprintlL: in sinc cttititttr lttlositonrt rtlt, Slitrlilor Btitt'tini- du1ta L,ditiu
ditt 182E, ingrijttti dc NlitroltLtlitul Criroria Dnscilul. Cu t()ate ci nici r-rna din
ct'le trei edigii vechi ponrcnite mai sus nu nc L.ste. cunoscut.i ncmiilocit, inclinam
sii credcm c;.rici, in loc de,,Atunci au cun()scut bti cA estc i/csdrril'll/" s-ar
afla ,,Atunci au cunoscut k)fi c; este rlc s.ii)rir;sif ".
Dar cine era Avva Sisot'? Acela desprc care el insugi sprunea in chip tiirruit:
,,De ag ii avut urtul din cugctele lui Avva Antonie, nr-ay fi iicut krt ca focul;
insa ptitr un on1 care cu ostencal; poate sii poarte cugetul sau". lar cugetul,
sIaIril lui A\'\,a Antorlie t:ra acela pe c.tre il invifase de la crrrt'larul din
Alexanclria: ,,Iofi sc vor mintui, eu singur voi pieri". Agaclar, ltr siilrirsil'ri
Ar'r,ei Sisoc vine mai intii Avva Antunic, ccl de un gind, de un s/ilt cu el.
Apoi vine ccata I'roorocilol aceia care au vestit slujirea gr dragostea ,,Mielului
lui Dumnezeu, Cel Care ridici picatul lumii" ( Ionn 1 , 29 ). Dupd a6st11. tin.
ceata Apostolilor, cei care s-au fAcut ,,tuturor toate" (1 Cttrintetti 9, 22) ;i
,,pirta9i dumnezeiegtii firi" (2 Pctru i, 4). Apoi vine ceata ingcriL,r, c.rrc
sunt ,,duhuri slujitoare, trimise ca si slujeasci, pentru cei ce vor fi mogte-
nitorii mintuirii" (Etrci I, l1). Iar c6nd Av.,'a Sisoe le cere accstora sdl
ingacluie si pun.i inceput, nu prinreyte dc l.r lngcri decat un inclumnezeit
surds, pentru ci smerenia lui Sisoe e'stc cea a lui Hristos. Apoi, intru aceasta
snrerenic, di nr.lrturia ser spre folos firii oment'yti gi abia atunci a verrit de fafi
nrirrurratul rlostftr Mentuitor, Fiul ,,Tatilui tuturor, Care este peste toate ti
prin toate si intru tofi" (Elirscrri 4, {r). $i cere Domnul ,,r'asul pustiului", pentru
ci vasul este prrs in, nrliloctrl nostru, in mii[t)cul firii omenelti, spro a noastri
slrrjire 9i folosinti.
Agaclar sllrlrrl Avvei Antonie a rodit intm Sisoc. s,4rfrl ncmincinos ci ,,rru
a pus incepr,rt", adicd cste dc srit,rirsil nu dcsrilrir,si/.

: l'Lrblicat la ed. llOIl, Alba'lrrlia, 1990, pp 20tt-2{)9.


1r)

Aceasta cstc pricina pentru care noi crcclc'nr cii in iskrrisilea siarir;ir-ii A."'r'e.i
Sisoe sc cadc si citim ,,Atr,rnci au culroscut toli ci estc tle sfudrsit" irr loc dc
,,Atunci .ru cunoscut tofi c.i este dcsrii,rilsil".
Precum clirr cuvAntul Avvci Sisoe sc'r'ede ci a rodit ruqiciunea curelarului
din Alexanclria, k)t astf€l clo roadd a aclus in graitrrile sale gi Sfintulr"ri Crigorie
Dasc.ilul. Spre mirturie, cstc r"'rcdnici de ponre.nirc intamplarca cc s-a petrccut
la insciunarea sa ca intaist.ltitor al Uneror'lahiei.
in iarna anului 1823, Cuviostrl Crigorie D.rsc.rltrl a fost clremat spre a fi
ales mitropolit. A plecat clc la Crilclirugani pe jos, prin frigul tdios. Noaptea
trL'cL.a prin satul Tr-rnari de l6ngd Bucurcgti, iar prcotr.rl din sat, r..iz.lrrclu-l
prost inrbricat, I-a prins gi I-a inchis, socotind cd c'ste un c.llugdr hoinar, ori
vreurr prefdcut in vegminte cilugdregti. $i nu l-a inchis oriuncle, ci in coteful
Porcilor. Aici a trebuit si r.imani Cur,iosul Grigorie panA a doua zi, cand
preotul cu pricina urma s;i factl o cc.rcetare. Dar, pe cind se lun"Lina de ziui, o
slugi milostir.d i-a dat cirunrul Cuviosului. Afar.i era un gor nipraznic. Asttcl
a ajuns Cuviosr.rl Grigorie la Bucuregti. Dupi ce a fost hirotonit mitropolit,
preofii din preaimi ar-l venit si ia blagoslovenie de la norrl ierarh. Cind preotrrl
clin ltrnari a vizut pe cinc a inchis in cotelul porcilor, s-a spiimintat $i nu
inclraznca sa vini inaintctr arhit'rcului. Atrrrrci StAntul Grigoric i-a zimtrit;;i
i-a gr.iit cu l.rlindcfc: ,,NLr tc tL.mc, p.irirrte, caci porcii siinliei talo s-au purtat
bine cu mine".
in aparen!.i, acesto cuvinte al mitropolitulni erau o rostirc glunrea!tl, cc
ave;r in ea blindr:lea mustririi. Dar cei care se afltru atunci in acea obgte gi
ilvoau Lrrcchi dL. auzit, putcau sA priceapi care cra nlisura colui carc cr.r insc.i-
unat mitropolit. lati cc putcm citi in Tilcuirea clc la Lrcn 15, 11-1b Ttilda fiului
(

risipitor): ,,To}i cei care se tA\';lesc in noroiul faptelor celor de necinste pi al


patimilor celor materialnice, "porci" sunt, dcoarece ochii porcului nicioc-lati
nu ;--rot Vedea cc'le de sr.rs, fiindcd au ciudati alcdttrirc. Pcntru accasta si porcarii,
cAncl prind vroun porc Fi nu pot sa-l faci sa taci, il intorc cu c.rpul in sus 9i il
fac pe el de strigi mai pufin, cici viind oarecum sprc veciert'a cclor ce rticioclatti
nu le-a vizut gi, privinci cele de sus, se spiimintt'azi 9i tace. intru .rccst fel
sunt ochii celor carc crcsc intnr cele re'le, Iriciodatd nu vid c('le cle Sus". Agadar,
Cuviosul Grigorir. nici nu-l judcci, nici nu-l osandcFtL. pc accl prcot, ci
zAnrbinclr.r-i gi cu blirrdele grdinclu-i, ii spr.rne: ,,Nu te teme, pirinte, Lrcntru
cA porcii din coteful in c;rre m-ai inchis s-au purtat birre cu mine ii nu n1i-.1u
ficut nici r.rn rir-r. insi nici ginclurile tale, care sunt porce9ti - pentru ci Pe
om, f.iptura cca cur.Antitoare o pui inrprcuni cu porcii cci necuvantdtori -
nu mi-au ficut nici un riu, pcntru cd lc'-am luat asuprra mea ti le-an prlrtat
intm dra6;ostea hliHrisk)s pcntru tirea omeneasci gi astfel s-au purtat birle ctt
mine, cici slar.a gi dragostea pe care o di Hristos este.rsemelrea pentru mine,
ll
precun gi pclltru tine. Deci, ia amintc la celc dinl;iurrtru alc talc, gi prinrind
-t'ntrrl 9i rugdciunea me4 fd-te dr srit,irrit" .
lrrtru acest chip, llefrecerm liuntrici a Cut'iosului Grigorie s-,r aritat .r fi
,,ascunsi cu Hristos intru Dumnezeu" (Colosctti 3, 3).ltrt.i, dar, ci gi Cuviosr.rl
Grigorie Dasciltrl s-a socotit pe sine rlc sdlr1r,sil gi nu r?csa-z,rir;if .
Sfinfii, ca unii care se socote.sc dc srilrir;ll, i;i lllr,lfcsc cr.rvintclc sliifl/itl lor
intru o nevoinfd irr care prin clragostea lui Dumnezeu nu circumsrliu rricj
cuvintele, nici lucrurile, nici fapturile, uicr firile, nici ipostasurile. Pentru ci,
intAi de toate, tot ceea cc sc circumscrie poate fi supr-rs lucririi slavei degarte
gi rresmerenici; in ai doilea rAnd, circunrscrierea, nrijlocind irrcl.ridcre.r in sinc,
ne despartc. dc dumnezciasca clragostc, iar in al treile.a rAnd, aceasti lucrarc
de circumscriere nu este proprie fiinf.irii dumnezeie.gti.
Fie, dar, ca gi noi si ne pelrcccrn aceasti rriafi lrrrclflril crrvintele noastre
intrtt sfatul cel da sdairpit, iar Durnnezeu, atunci ciind va socoti de cuviiufti,
ne va facc. pirtagi ai suspinului Duhului SiAnt.
Acestea fiind spuse, nu ne rdnrAne dec.it sd n.id.ljcluim ci aceastd cditie a
77/crilril Sf6ntului Teofilact va ad uce un oarccare folos indeobpte. lrr:r in te de .r
incheia, cerem iertare tuturor acelora care ar fi sir.irsit mnlt mai binc r1ec.1t
noi aceast.i munc.i. intru osteneala cliortosirii nt-t am purccs filindu-nc ,,cu
caii gi cu cirufele" noastre (.I)-sahl 79,8), ci ca unii care stim c.i irrtru .ttlcvir
suntem sleiti dc foame;;i de sete,,,nu foamete de p6ine gi nu sete de api, ci
de auzit cuvintele Domnului" (Anns 8,11). lertafi-ne, frafilor.;;i vi rugim s;i
plinifi cu rug.iciune toate ne.tjungerile gi neputir.rtele noastre.
Arluccnr nrulfun-ririle noastrc: MihacL.i Voicu 9i ltri Nicolac Ghincca,
directorii Editurii So;rhia, pentru inlelegcrea statornici pe carc ne-au ar.ltat-o
pAnd la finalizarea edifiei; lui Marcel Bourog, pre;edintele Funcialiei Sfinqii
Martiri Brincoveni, pentru prietenia 9i sprijinul cli care ne-il intiimpinat;
doanrnei dr. Mccia Hotea, de la scclia Colcclll SlttcialL a B.C.U. Cluj-Napoca,
precum gi doamnei Mariana Soporan, pentru gcnerozitatr.a lor; Cosminci
Tdmag, pentru sf.ituirea lingvistic.i dati in realizarea acestei editii; Adrianei
Goilar', ptlntm realizarea copcrtelor gi a miniaturilor Evangheligtilor; lui Florin
Todea pentru br.rnivoinfa sa ti petltru tot nlaicrialul bibliografic, ;rrccr.rm gi
tuturor cclor care n€1-au aiut;rt in chip gtiut, sau negtiut dc l1oi.
L. S. Dcsarloi'icl
ll

DESPRE EDTTIA DE FATA

in seria tiilcuirilor pa tristice lii Noul Testarnen t inauglrra ti cle editura Sophia,
TiilcrLit't'rt Et anElnliai dc ln Lucn este cel de-al treilea voJurn publicat sprc intlegirca
comerrtariului Sfintului Teofilact al Bulgariei la Sfintelc Evar-rghelii.
Clitcriile ttiinfci texk)logico modernc au impus ca metoda in imprim.rrc.r
tcxtelor cle literaturi vechr., redarea acestora in ve;nrintul lingvistic in care au
fost elaborate. Sustinern intm totul accste rigori ttiinfifice in cazul in care se doregte
o editie academicd, critici, destinati in exclusivitate specialigtilor. Deoarece edifia
de'fafi a scrierilor SfAntulrri Teofilact se dore$te a fi o unealtd duhovrriceascii in
mAna oric.lrui cre$tin care ia aminte la poruncile Domnului, mekrda folositi irr
tiiortosirea gi red actarea Tilcuirii Ia Eunnghelii a fost in armonie cu scopul propus.
Textul llilcll'li In celc ltnh'u ETtnnghelii a fost translitelat din chirilicd dupi
eclitia dc la 18t15, fiincl apoi verificat ti comparat din nou cu edilia originald.
Forma transliteratd verificati a stat la baza diortosirii textr,rlui. Diortosirea cla
absolut rlecesar.i p!'ntrll c^a textul sd devind in intregime accesibil ti inteligibil
cititorului conternporan. In loculile - pr.rfin numeroase, clc altfel - irr care .rrn
intdmpinat difictrlti9i in precizarca sensului, am consultat cateva edilii (mai vcchi
sau conternporane) ale Tilnirii la Eaanghalii a SfAntului Teofilact. Apoi forma
finali ti diortosirii a fost confruntati gi comparatd din nou cu cclifia oliginali de
Ia 1805, f.icAndu-se astfel o ultimi verificare asnpra muncii intreprinse. Ne-.rm
strdduit si intrebuintim instrumentele lingvistice astfel incAt profunzimea Fi lirlta
dr-rhovniceascd a tilcr:irii'si nu fie deloc pigr-rbit6, cu atat rnai mult cn cAt in
tilnricirr,'a Cuviogilor nemfeni se cuprinde un ader.irat tezaur de dr.rhovnicie gi
de limbi romAneascd veche. Bogifia materialLrlrri lexico-semantic, articulat intr-o
topici flexibild cu nuantd retoric-discr.rrsive este specifici textelor cu caracter
omiletic din literatura noastri veche. Ne-am dorit ca prin munca de diortosirc si
nrr umbrim gi si nu pdgubim lirnba Tiilcrir-il, care este plini de frurnusefe, \'italitate
pi adAncirne, pdstrend infelesurilc adAnci ale graiultri bisericesc. Din aceastd
pricind, au fost evitate cu totul neologismele, fiind pistrate mai toate cLrvintele
vcchi carc pind astizi sunt intrebuinfate in textele bisericegti gi liturgicc.
In ce prive;te redactarea gi structurarea confinutului lucrdrii, sunt rrecesare
nrai mr"rlte preciziri.
Atit viafa Sfintuh.ri Luca scrisd pe scr.rrt de Sfintul Sofronie, cAt;i cea scrisi
de Sfintul Mucgric Dorotei, .ru fost inlcxuite cu viafa Sfintului Apostol Lrrc4 scrisii
pe lirrg;i ptrblicat ir in Vle tilc Sfirtilor - edilia iugrijiti dc Pirintele Ioanichie Bilan.
.,,Capetele Evanghelie'i" (care nu sunt altceva decat tithrrile capitolelor)
prezente in cdifia 1805, au fost trecute de noi irL cadml Crrprinsllui, iar titlului
fiecimi capitol clin editia de fafi i-am subordonat printr-o noti titlul original al

r \/t'zi tilcuire| Si.irltului kofilact la /lloirri 5, 1.3.

-I
L3

c.rpitolulLri din cclilia 1605. l)entrtr irrlesnile;r unt'i priViri clc ansantblu asupra
shlLctrrrii Evarrghc'liilor, s n .ric;tuit la fiec.rrc Evanghelie o Sr'rlrria irIitrcrrrlri| Aici
srurt infifilato i11 idei rez u rrati\-L' t().r tc cele prez('r'lt.1te irr c.rpitolele hr'.rngheliilor;
f iintl inclic.rtc si r-erst'tcle corespunz.itoare.

in ce priveyte textul Stinhlirr Er,,rrrghelii, ;rccsta a fosl actualizat dupa edifiir


sinodalir.r.S/irrh'rSLrriprlrrri tlinarrr.rl l9lJfl, ricoaf('ce .rceusti !'(lific.l cunoscut(tupii
i9S!) nlai urLrltc rcerlitali ;i st' Lrrrcur'.i in m()nr(,lrtul rlc I.rla cie ccl nr.ri largi
rasl.ranciile irr rantlul cr(,rlinciogik)r. .\colo unrlt'r'\ist.r rleosr'bjri intre lclst'lelt'
t.llcLrite in etlili,r cle Ia l805 si edi!i,r nr.ri srrs p()nrcnit.1, ciift'r't,nfcLt'sunt l)rcciz.rtc
prin nurlttlir,rst' notc.
ft'ntrLr a r'nlcsni o vetlclc unilar,i asupr.r ir.rtrcgii tirlcuiri a Sfiintului lcofilaci
la Evanght'lii, clar;i asr.rpra intrcgii Scrlplrrrr priu intertrrcdittl talctririi, am
subordon.rt fiec.irui vcrsct (sau grup dc verscte) trirniterilc biblice'prezentc in
ed ilia din lfi05, cumuiinclu-le cu ce lc clin edif i.r d in 19{18 a Sliirtu,l Scrlpirirl. Aceste
trinriteri .ru fost confruntatc. Si inrLro*.itite cu cele din cdili.r Norlr/ Trstatnntt
aorlrlrloi nl il'S Bartolonrer.r Valeriu Anarria.
Scoliile yi insernnirilc Cuvio;ilor Gherontie 5i Crigorie sunt marcatc prin notc
prrecedatc cic irrclicafia: [18051. lbatc cclelalte note 5i ir-scmn.iri at.'arfin editici dc fala.
l)entru inlesnirea utilizirii actstei tilcuiri, in antelul iit'cirt'i l.ragini este irrdicat
n umi rul capitoluh,ri din Lvanghelie; in;rintea fiocirui vcrset (sar.r gnrp clc versete)
cstc indicat capitolrrl ;i nurnarul versetului, iar irr alciit-rtrc.r irrdicikrr uu s-a ficut
trilrriterc la nrrrn.irul cle pagini, ci la versetrrl sarr glupul cle versete ttilcuite.
Refe.rinfcle bibJice cl irr textul ta lcuirii sunt ct,le clin edifia 11t05, insi accstea au
fost corrplet.rte cu trimitc'ri scripttrristice la to.rle textele citate in cadrr.rl talcuirii gi
care nu sLrnt identificate irr traduct'rt.r Cuviogilor (iherontie yi (irigoric. Toate rt'te-
lingele biblict' din irxtul Lilcuirilor .rrr tost sistem.rtiz.rte intr-un 1/rdi.. s.r/ltrrrislr..
Pcntrrr o ()rientarc lelnaticii ir'r c.rdrul liilcrrrlll, s-.r .rlciituii un Itrla-r'rcnl 1i
olorloslic prin intelmediul ciirtria cci interes.li \'or pute.1 afl.r grabnic carc este
irrr',if.ittrra Sfarrtultri lirrfilact privitor la cliferitc tcrnc'.
S-a alc.rttrif, tle .rscururca, u11 Itt'litL, ,tl tttttrttlor ttrttlu it t'ilcuIlt de catrt'Sf.intr.rl
Teofilactgi vnIttL]icetrI rLftritttry'rrrr'r'nrrtlcllccirsr)ri(tlit!ufsLttt t't'suntinlrcbtriuttttt'
r/r'si'orl. Accst.r,-lin ulnrri ne poatc fi foarte r.rtil celor carc ntr curroagtr..rn integral
textr"rl Evangheliei, ci eloar-arn rtlirrrrt anLrrrite pasaie prirr irrtermetlirrl lt'ctrrrilor'
particul.rlc s.rrr a citirilor clir.t timptrl sfintt'lor sltrjL.rt'.
Acc,sitrl irrclici li se a Lituri in .rcest lolrrm (cr ,rrrer.i eclit oriali): Pdturtit ilt iudailL,r
Lliu tnut'n Ctttrultri Cnurs CtligtLItt nnii 37-11) si ltrittri lu tlirriuutrtu ltrusLtlittttrltLi rlirL
(

i\?nn llri'lil (ttwl 70) ltscrisr'r/r' /.risclrirr rit, Cr':rutttt ;i lo.'il I'lni,ttr.
\e-am sb.iduii ca pfirr tot.rp.rrntul atixili.rr, 'lli/, ri,r',r /,r Ei'r]/r,g/it/ri s.r ricVina un
instlunrrnt rrtil ir.r stlaclania cle infclegert'li plopoviduirt' l Ctrvintului ltri
L)umrrczeu, clal nrai cu se,rni ;i intiii tle ftlatt'nc rlorim ca .rccst,r si fie un sprijin real
Ircr.rtru c('i c.lr('so sirgtricsc si fie crr lir,rlc.rrninte irt vi.rt.t Iiiunlfici. \4oti\',rfin c.rre.I
stat l.r baza .rlc.ituirii inciicilor cslc rur cuvint al Siintulrri Ign.rtic Blianci:rrrin,rr. y.rin
c.rrc rrc, inr'.r!.1 .i5.r: ,,Ji ,r vcnit irr nrirrtt' Lrn g.intl lrrrn? (.)frrettr' tc] In nici trlt c.tz nu tc
t.l

gindi s.i-l prri in plactici firi a-l c'xanriu4 tiri a rned iLr. Simli in inirni i'reo inclinafic
bun.l? ()pre;te-tel Ntr tc liisa clus cie ea. Consultii Livanghelia \tzi claci grinclrrl t;iu
cel brrn, inclinafia ta cea bun.l sLurt c()nformecu sfinttle it-tvitituli ale Domnulrri. Vei
veden i().1r'tc rcpcdc cii nu c\ist.i nici o le'gituri intrc bineie cvanghelic i binele firii
omeno;ti cizute. Bintic firii noastre cizute este amestecat crr rtiul, de aceea e) irrsugi
a cicvt'uit riu, du;ri cum o mancar(' delicioasi ti sin.itoasi clevine otravi cincl t'ste
al-n!.stecat.i cu :rceasttt "l.
Cc'i c.rre iau amintc la ac.'st cuvant al Sfintului lgn;rtie vol irrfelege c.i acegti
indici sunt de neapirati trebuinl.l, atat din pricina imprigtielii minlii, dak)ratd
feluritelor pricini, cAt;i clin cauza neputinloi gi rritilrii, cdrola, ca urlii ce sur'rtcm
oamcrri, tofi ne supuncln intr-o misuri mai rnarc sau mai rnic;
Unele adnot.iri din edilia de fali cuprind ldmurili asuprtr textului, dar 5i
cateva pasaje din unele scrieri ale lliringilor fikrcalici. Aceste pasaje patristice nu
au scoprrl de a-i cxalta pe citibri prrnandu-lc inaintc. cuvintc Ai in\,.if.ituri ale
Sfinfiior, ci int6i de toate completeazi pi clezvoltii tilcuirea Sf6ntrrlui Teofilact,
dar tleonotlivd ne arati si cit estc de mica ndsura duhovniceasci a celor care
triim ii aceste vremuri. in privirrfa citirii sfintelor cuvinto, Sfantul Nil Sorski
(1433-+1508) scria: ,,Cei impovirafi de rnulte Ficate li barltuili de patirri sunt
nevrednici chiar li sd aude asemcnea cuvinte. lus.l, ptrninclrr-ne niclejclea in
harul lui Dur.nnezeu, sLrnten indcrnnafi si jinern cuvintelc' sfintekrr sclie:'i in
minfile noastre, ca rn.icar s.i sporim in conttiirrfa decicle'rii in care umblirn"'.
Inlelegem de aici ci apropit'rea ntnstri de sfintele cuVinte se poate face num.ri
prin rugdciune gi prin citire cu luare aminte. Din aceastd pricind, am age'zat in
primcle pagini alc accstci c.fu fi Rrrgric i1ne| itlninft Ll( ciLirea Llin Sli tel( Cirli alciituiti
de c.itre Sfintul loan Cr.ud de Aur. F'iind a;ezati astfel, cititorr.rl o \.a gisi foal te
ugor de fiecare dati c.irrd va dori si citeasci din Tiloriret Ei,nuNlttlia[.
I,r in zibor.irca in rugdcir-rne gi prr.in implinir.c;r poruncilcrr cvanghclicc Vom
clobindi luare aminte li vonr inlclege cu adcvirat cele care se pretrec iu via!.r
noastri liuntric.i gi nr.indoielnic este c.1 vor)r plict'pe gi pnrncia cluhovrriceasci
in care se afli crettirliitatea zilelor rroastre.
Irrtr-urr articol .rl sitr, intitr.rlat Cttttintc ptnfru ,,trL'nut dL'1tr'trrirtri"r, ac.tdctni-
ci.rnul Mrgil Cincleir ne spunea ci.rstiizi mai rnrrlt c.r oricind invi!;turilc Slintilor
ne sunt foarte la indemani, cleoarecc ,,cirfile lor cu greu obtinute, tilnlacite, c()piat!'
in trocut, ne altc.rpt;, colbnitc, pe r.rfturi, sau rrc imlric in crlilii frumos tip.irite'gi
accesibile in libr.ilii, la pangar s.ru irr chiopcrrri, pc uliJc;i in pig1g".
lntre .rceste cirli sc rlumiri gi Tfrlnircu tL'[or ltttnr Et'ttttlnlii a Sfirrtului
Tcofilact, cale n;ldijtluim s.i nrr tle vina o carte ,,coltruit.i" !lin pl'icin.i ci st'afl.i ptr
r.rfturilc [ribliotecilor 5i nu este ccrcet,rti cle nime ni. Transc[iinel clin chirilici texttrl
tilctririi dc la 1805, anr putut vctlca ci pe uulttcroaselc iile.rlt'c.irfii cle acum
dou,i ve.rcrrri sunt prosdr.rtc rnr.rlle picittrri cle cc.rIii, c..rrc rre spun ir.t chip tainic

Si.ln tu l ISr.rtie []riin.i.rnino\; fiilirtil rrril (\p'iitiltri, cd. EOR ;\lba lrr lia, c.r p. \'ll, p. l{.
'Ci. C-uvi(r:iul P.ri5ic (lc Lr \c.rnl, arrrrr:irrlr'i, ctl. Dcisi\, SiLlru, lc)q6, P 14.
'Lrhl'r('(,rffur
' in rtvista -sclrilrl,arr'n in iiriri, nr.3, 19()7, fr. l.
l5

c.i aceast.i Tdlcuirt a iost pricir'ri cle sfirrtc Prileilh('ri. De .rceea, se cuviltt's.l tte
.rcluccm aminte cle nealnul d i11 c.rre ne t r.rgcm )i s:l I'lu Ltita t)t c.i l.r I rt llic, r)i h '.r I L ,t
Jrrtlecati in sAnrrl nearnului lomAltcsc ltt'r,ortr rfl.r diurptcutra ctr toli irraint.tgii
nottri car('pi-.ru siirrfit viitl,r pritt inrp)inirca f'rortttrcilor 9i prin rlr.rgostca ce.r
l1enlincillo.1s.l.r Evarrgheliei. Dupa.rceste polrrltci r.or fi jutlcc.rtr. t(rat('\ e.lculilc,
toate neanrurile;i fiecale ditrtre noi itt frarte.
Mullurrrind tutirr(x ce.lor ce s-au s.il'iluit ii au tr.u.lit in iclurit('chiliuf i slujin(l
aceilsti cartc, lladiiduinr c;ltrc f)olnnul, Cel Calr rrimic nu ttc-ce cu vetlere.r 5i
Froate si r.lsplitc.rsc.i prin trelgug dc rlaru[i ;i nti]r.rstiVire. I'ult.irii Sale clc grij.i
r.1in drtrgostea pcntru on, rlator.lm orice luclr-r burr, du;.r.i cutr ni se :l.utre ii itt
Ctrthttttrl cdlrc c'itiior.rl Cr.tviogllor Clrcrorrtie 9i (irigorie; ,,Dcci, toli c('i cc voili s;
vi factli fii ai zilc'i ;i.ri lttmittii pi si ntr umblafi iutrtt itrtutreticttl n('itiirrtei; toli
cci ce voifi sd avefi viafa Domnului, ca o oglirrtl.i iuaintea ochikrr lr-r;tri celttr
sr-rfletegti, yi dup.i dArrsa si unrlali; toli cei cc \'oiti s.l $tifi tainele lntrtrpirii
Dornnului,;i dogmele credinlci noastrc, ca si puteti dn r,ispuns, dupa cltvirrtttl
Apostolului, pentru crcdinga cea dirrtnr voi; krfi cei ce voili si vi pol'Atuifi l.r
calea mAntuirii qi s.i nu vi poticnifi in prtipistiilc pierzilii, plin-LiJi-o cu br-rcurie
si o cetiti cu osirdie, rnr.rllrrrnind ltri DrrmnezeLt Ccltri Ce a icotromisit dc a
dobirrdit gi Neanrul nostru aceasti vistierie".
inainte de a incheia, \'ont cerc iar"lti iertarL'ttltLrrof cititolilor; ptrrrand inairrtc
o parte din cuvirrte.le tipoglafilor eclifici din 1805: ,,lar cci ce r'-afi invrednicit cu
luminarea min;ii, a privi in oglinda r,larulni, btrctrlafi-r'.i intrtr Domnrrl. $i orice
gre;eali vefi afla, indreptafi-o ctr duhul blindr'fclor, ci irrtru irrdeltrng.lta vrcttle
sivArgindu-se acest lucrr-r cle strflet fokrsitor,;lim ci 9i gre;eli vor.n fi iictrt: tttrele
perltru rlr.rlta osteneali, fiiucl firea ingrer.riati, i.)r.rltcLe pentru sttpiirarea rroplii,
cici gi noapte.r de nrulte Ori o .r ur a\ttt in ioc clc zi. Cu plccircitttre, d.t t ii, ne t ugit trr
c.i s.i ne icrtati, c.ici gi noi ttantcni sttttteur cuprrittgi cle slibiciune;l iitii, c.rre rltt
lasd pe nici un txr .r fi fird de grege.rli".
Fie, clar; ca toli climprcrrnii, iertindu-ne unii pc allii, s.i p.izinT elragostc.r lrri
Dumnezeu gi prin accast.r fiincl gi noi ,,pizili clc DtrInnezeu"', cu frici, .tr cre (1irr,t.i
gi cu inimti cur.rt;i si ne trptop.rigm tlir Sfintelc-laine.rlt'lLri I{ristos, c.trc l'te \'()r
innoi in infrifilca vcsclito.rrc yi r,e5nici cu k)fi cci mantuiti. Iar cl,rci .rccst lttcrtt
se va sivar;i prirl fapte, irr chip tairric Sfirntul Tt'ofilact \'.r rclilsa ii ,rstrpra n(r,1slri
bincculintarea sa', zic;ind: ,,Fic ca Dttmnczctr, al(-arui.t egti ;i Carc tc are,5.i t('
pizeasc.i dc tot riirrl gi neuoLociLe;r, s,i te jr.rtlccc cu clrr'lltate dtrPi ntilele Salc
des.ivArsite si, ciinrl tlr vci fi elcvcnit nrirosrrl bttnei nitcstnc a lui Hristos, El s,i tc
irralle pe altarul cc'resc gi si faci din line c.i(lelnilA intclcg.ito.rrt', c,r s.i r.liltrii'gti
c.1 iertfi toate damrilt'nriinilor ;i lrrcr.irilor tale ;i c.r .rrrlcre dr tot si,r(itr.i
mireasln.r bineplicut.i ti binoprimiti a iuturor virtufilor tale".

',, fc()filnct'' inscnnrnd,,pillil cle DLlnrnczcu '

'Siiintrll 'feofilnct inchci.t crr nceist.l L'infcu!int.rr( tln.1 clinirc \crisori['srlc ciiro ll)tta
inrpirite.rs.'f \{.rrin (.f Il C.1uticr, }ht'tlhuldttt l .AchriL i /-,'1i,1'j, I.'s.rlonic, lqs(,, Pf lltl l-11 )
l(;

p
C

DESPRE CELE PATRU INTELESURI s


ALE SFINTEI SCRIPTURI' f;
t.
rl
S

Patru sunt chiprlrilc in care se tAlcuiegtc Sfinta Scriptr"rri: isfonc, adici F


potrivit literei gi dupi istolie; arrdgosir, adicA dupi inalta in;elegerc; nlegoic,
aclici sub cele spr.rse se inleleg altele, ascunse; Si tropologic, aclic.i pentru d
irrclreptarca niravurilor. b
hrfelesul isfodc esto cel care cuprinde lncrnri trecute, care nu trebuiesc
altfel in;elese gi nici ntr sunt ir.rchipuire a altui lucru. p
Anngogic, cAnd, prin spusele Scripturii ne suim de Ia Biserica pimAnte;rsci s
la cea cereasci, c-le la oameni la lngeri, de l.r zidiri l.r Ziditor, pane la Cea Una I
Sfinta gi Preainalta Treime, -cle unde nu este cu putint; a trece. mai inaintc.
Adica atunci cAnd zicem: ,,Intru inceput a ficut Dumnezeu Cerul gi pi- c
mAntul".(Faccrc 1, '1.), prin ,,Cer" inlelegem pe Ingeri, iar prin ,,pimint", pe lt
oanreni. Inci gi ceea ce zice Davicl: ,,Ci M-am jurat intru mAnia Mea; "Nu L
vor intra intru odihna Mea." (Psalru 94,72; Ez,rti 3,11); s-a ittat, zice Domnul, t
sd nu intre evrcii cei ncascultdtori gi impie'trili la inimi in pimintul flga-
duinfei, in I'alestina. Potrivit spuselor, adici dupi chipul istoric, inlelegem
chiar pinrdntr.rl Palestinei; dar anngogic, adici dupd inalta inlelcgcrc, infc-
legcm viala coa vegnici, adicd accca ir1 care cstr. adevirata odihrri.
Iar nleg.onc, este chiprul in care potrivim cele spuse in SfAnta Scripturi la
Hristos, la Trupr-rlSiu tainic ai la l3iserica cea p.lmanteasci. Aclici: Avraam a
avut, potrivit cuvintelor', dcci potrivit istoriei doi t'eciori, unr,tl clin Ag.rr slu jrrica
flsnrail] gi altul din Sarra cea sloboda [Isaac]. Alegoic, adici dupri chi;:ul in
carc Llna se spune;i alta se inlelege, Avraam inchil-ruit'pe Dumnezeu, Carc
are doi fii: iudcii din sinagogi ti cre;tinii din Biserici - crottini care sunt iu
slol.rozenia daruh-ri lui I{ristos -, iar iudeii sunt sub slujirca gi robia inchipuirii
Lcgii lui Moise, dr.rp;i cum talcuiegte marele I)avel in Epi-sfolrl cdtrc Cnlattni
(,1, 22-30).Inci gi prin arca lui Noe - av6nd ciobitoace curate gi neclrratL. -,

' I)r'ntru ci .lceista cnrt!'sc adre':,('Jz.i itltlii dc t{)Jtr'crrgtiiilQl sinrpli cart'ravnesc l.r
irnpliDit.t'a portrncilor ;i poate ci nu tutuL()ra le este cull(tscut ce nrrurlle rePrezirtti fiecare dilr
in!('lesurile .srlt/( i .S.r-irlllrl, .rl('ziirn In,li jos o insemnare [rrivitrd dcslr'r9i|ea ar:t'stori. Accastil
linrurir-e o qisim in ecligia r-onr.ineasci a '/iilr'rririi Sfintulrri 'lt'r)filact, nnuore ca n(*; .'xPlicltivi
in comentariultlt'la I1,?tr; 12. ;-3.

ffit6y-**ll'lt$$uflunui
1;

p()trivit chipr.rlui ol(:Soric (le infelegerL. r'edcnr Biserica cea Pinranteasc.i, c('
cuprinclr si dlcprfi si picak)ii.
lar tropologir cste chipul intlreptitor de n.iral'rrri [moraL] carc, prin
Srr'4,flri nror.rr.urilc o.rrnenilor gi viii!a lor le irrclreapti (lc la r.iut.rtc, catrc
iapta cea l.run.r. A;a estc c.ipikrltil l2 cle la.[1r?lci, capitoh-ll 1l rle la Lrrcrl ;i 3 clc
l,t Nltrttr, in care se .rrat.i lisus scofand dracul, dupa care cel mut yi strrcl
griie stt'. Aici, tropologic - aclici dupi chipul ceJ indreptiikrr de nronvrrri -
se inlelcgc pr.icatosul, ,,surd" ci nu voielte sd audir dr.rnr nezciegtilc cuvintc;i
,,nrut", ci nu prinloste spoveclania; ,,drac" este pacatul cel dc moarto; iar
p.icatosrrl venind la Hristos - adici la preotul lui Dunrnezeu - ;i nrirtLrri-
sindu-;i pdc.rtele sale se izbivegte prin iertarea preoleasci cle p;lcatele cele
de nroarte ti flr;iclte, binecur.intand pe Dumnczeu prin Iucraroa faptclor
br:ne. Inci gi cele spuse de Dumnezeu in Dcrrferonolr: ,,Si nu legi gura boului
care treierS" ( DL'utcron()ru 25, 4), dtty'tir slovd s-au spus pentru boi, dar fro-
ltologic, se infele'ge pentrr-r invifdtori, care invitand poporul, nLl sunt oprili
si se hrintasci clin h-rcrurile gi veniturile Bisericii, dupa clrrn tAlcuiepte marek:
Pavel in E|isklrr intiii cdtrc Corittttti (9,-l-18).
Dcci, in patrrr feluri se face citirea Sfintei Scriptrrri: isforic - potrivit
cuvintolor; arrrrgogrc - cluPi chipul unei infclegeri mai inalte; nlegoric -cincl
infele.gc'nr altceva cL'cAt cele spuse rt tropologic - adici in chipr-rl indreptitor
de n;iravuri {morall. Se cuvine a gti cA nu toate cr.lvirltcle Scripturii pot fi
talcuite in toate accste fcluri, ci urrelc. se talcr-riosc nurrai intr-un fcl, altt'lc in
dou.i sau in trei gi altele in toate aceste patru feluri.
lti

VIATA SFANTULUI APOSTOL


9I E\A\CHELIST LUCA

Sf;intr-rl El anght'list Luca era rlt neam din Antiohlr Siriei gi din tinerc[e. a
cleprins in [clt;-rciunc'a elineasci ;i me;tegugul drrctoricesc, ticAndu-se dockrr
iscusit. APoi a fost;i zrrgrav alc.s. Cunogtea birrc limba egiptealri 9i greacd gi,
deprinzandu-se cttplin ;;i cu itr\'5f.1tura evreiasc.i, a mers la Ierusalim.
In acea vreme, Domnul r.rostru lisus Hriskrs, petrecind pe pdmint cu
oilmerrii, se miua sdnlanta cuvantului mintuirii, care, crescand gi in inima lui
Lr-rca, iiind un pimant bun pi, risirind, a adus rod irrsutit; cici Luca, auzind
in\';tatrlra inlelepciunii din gura lui Dumnezetr, mai multi $tiinli a scos de
acolo decit din ;colilc elinetti gi cgiptene, pentru cd a invilat a cunoagte pe
adevdratul Dumrreze.u, a crede in El gi a-i invii!a gi pe allii creclinfa. El a fost
r.rnul din cei paptezeci de Apostoli, despre care chiar el pomenegte in
Evanghelia sa, zicand: ,,A aritat Domnul 9i pe mulfi alfii gaptezeci 9i i-a
trimis, cite doi, inaintea fefei Sale, in toati cetatea 9i locul" (Lucn 10, 7).
Fiind 9i Luca din aceeali ceatA apostoleasci, umbla inaintea felei Domllului,
prin propovdcluirea cea sfantd, gitind calea Lui 9i increciinfdnd popoarele ci
Mesia, Carc era attcptat, a venit in lume .
i(
In vremea m6ntuitoarelor Patimi, cAnd fiind bitut Pastorul s-au risipit
c
oile turmei, accst fericit Luca umbla tanguindu-se gi prlAngAnd pentnl Domnul
f
siu, Carc clc voic a binevoit a pitimi. $i prccum a sem;nat cu lacrimi, cu
c
bucurie a sccerat risplitirc. C;ici inviind Flristos, pe c6nd Luca gi Cleopa (
mergeau in Emaus gi vorbe.ru intrc ei cu jale despre pAtinlirile irrbitului lor
!
hrvifitor, Insugi Donrnul nostru Iisus Hristos, prin aritare.a Sa i-a m.ingAiat
gi a pters lacrimile dc pc ochii lor, c.ici, aprol.riinclu-se c-le clingii, Ie-a zis: ,,Ce
l
sunt cuvintele acestea de care vi intrebafi intre voi mergAnd qi de ce sunteti
trigti?" (Lrrcn 21,17) Si a fost atullci cilator Sfentr-rl Luca irn;rreuni cu Acela
C.rrc. a zis pcntru Sino: ,,Eu sunt Calea, Adevirul;i Viafa" (lodl 1-1, tr). Deci
rnerginci 9i vorbinr-l cu lll, a rostit Domnul adrinc negr.iit de infclepcir"rne..
Cit dc scumpi ii era Sfintului Luca invirfiitura Dornnului nostru lisrts
Hrisbs cind lisus cu gura Sr cca dulcc gr;ia, inccpiind dt' Ja Moise gi dc la tofi
Proortrii ;;i lc tAlcuia l()r toate Scriptunle cele p('nlru DAnsrrl! De aceca Luca,
Lrtrnul rrccrric al lui Hriskrs, inviftind t.rirre le ltri Dumnezeu, a aclus gi el lar sfinta
cre.dinfii toatc cctatilc Bcolici qi pc mul;i clin cei ce. crau in irrtunericul
necuno;tinfei de Dunrne.zen i-a lunrinat cu lumina inlelegerii Sfintei Evanghelii.
Mai intii tr pezut in Emaus cu Hristos la cini, urmind si mtinAnce cu El prinz
intru Inlparatia lui Dunrnczeu. Apoi a cunoscut in frAngcrca piinii pe Firrl lrri
Dumne,zcu, pe Care Iuda, la Cina cea de Taind nu a voit si-L cuno.rsc.i.
Ftrcul clragostei citre I)umnezeu c.rre se ascurrdea in irrirna Sfarrtr"rlui l-r,rca a
iegit la vedere prin aceste culintc: ,,Oare nu era inima noastri arzind intru noi,
cind ne griia noui pe cale gi cind ne tilcuia Scripturile?" (Luctr 2J,.32t $i ca sa
rrrt fie rritata ponrenirea Domr.rului, pe Care ,.lirr to.rti inimn Il iubea, dupi
cincisprezece arri rlt' la lnalfarea Lui la Cer, cu k)at.i .ldcverirea I-a scris Evanghelia
$i a scris nu num.ri cclc cc singur a vdzllt ti lc-a ar.rzit, ci gi pc cclc pc carc lo avca
scrise in irrirna s4 nr,r din conclei, ci din rlragoste . De asemene4 le-r povestit $i pe
.rcelo;r pe care mai in.rinte cl le-r viznt cle la cei cc nre'r'sc'seri c-lupi I{riskrs. I.rr
nrai pL. Llrnla, apro.rpc rlc Ihtimilc lui Hristos,.r inceput.r unrlrla dupi Darrsul,
precunr sc scrie l.r inccputul Evrnghcliei: ,,Ne-au dat noui cei ce au fost din
inceput, singuri vizitori gi slujitori ai Cuvintului" (Ltrrt 7,2t.
Sfantul Lr-rc.r .r fost p.irtai durerilor'gi ostenclikrr lui Pavel irrtrlr Lru-
n.i\,estirea lui Hristos, p('lrtrlr c,i ii urnra lrri prropovticlr.rir.rdu-L pe I llistos nu
ntrmai iudeilor, ci gi nr:anrurilor. El a iost in Iltrrla la dinsul, precum arati
Lrt1ttr'!t Altrtstolilt)r, po clr(' tot el le-r scris 5i er,r foarte iubit c]e Itavr:I. Scliirrd
citrc Cokrscni, Apostolrrl I'avcl zicr:: ,,inchin.r-se vuur Luca, doctorul cel
iubit" lCrr/rrscli +, l+). L,r iel, in Epistola catrr'(olinteni, Pavel il latrrli pe
Luca, zicirncl: ,,Dar nu numai atAt, ci este 9i ales de citre Biserici ca tovarig
al nostru de cilitorie, avind darul acesta, spre slava Domnului insu;i gi
spre osirdia noastri" l2 Corinttni .S, lllt. Aici Sf,l:tttrl lelonint irltolcge ci
Apostolnl l'.rvei il l.rtrdir Lre Lucn.
Apoi Luc4 plecincl din Roma, a mers spre risarit, bincvestinci pe I lrist()s
gi sLrferind dureri 9i ostoncli pe.ntru sf.1ut nur.ncle M.lntrri torulu i. Str..ibitiind
toarti Libia, a r.ners in Egipt, unde a luminat Tcbaicla, cta nrai cle sus zisa, ;rrin
burravestire li in'livele (cctdlile) Beoliei a rAnduit bisericile, hirotoni:rd prcoti
pi diaconi. Apoi pe cei bolnavi cu trupul gi crr sufletr.tl i-a t.imaduit
ii, pitirlind
nru)te, s-a odihnit intru Domnul, avand ntai nrult de optzcci de ani.
Pe lrrul unde s-a pus sfanhll lui trup, Dumnezr'u, prcamarind p plicutul
S.Iu, a plor-rat colirie (api limpede) care tdmdduielte rlurcrctr de ochi, in scmnul
me;;tegugului ct'lui dtrtoricesc. Pentru aceasta er? gtiut dc crcdinciopi nrornrinhrl
lr-ri, cdci se vinclecau de diferite boli, cu rugiciunile SfAntului Apostol. A;roi, afltind
Constanhe, fiul impiratului Constantin cel Mare, de rnoa;te'le lui tamaduik)are,
a trimis pc Artcmic, cArmr-ritorul Egiphrlui, care urai pc urmi a fost chirruit pentnl
Hristos de Iulian Paravatul, 9i a adus cu mare cinste in cetatea inlpiirateasci
moai;tele SfAntului Aposbl 9i Evanghelist Lr-rca.
SI
CAnd s-au adus cu c6nt6ri gi cu laude in cctate sfintele ntoagte, urr farncn al
palatului impirdtesc, anume Anatolie, zdcAnd de multi vrcme in patul durerii
ii cheltuind a\,ere multi la doctori, cautand temiduirea pe care n-o putuse afla
de niciicri, auzind ci se aduc ir1 cctaie moagtele Sf6ntului Apostttl Lrrca, s-a
rugat cu toat; osArdia cdtre Sfinhrl. $i, pc c6t ii ora cu putiltt; lui Anatolic, s-a
sculat de. pe pat, poruncind sd fie dus la timicluitoarea rarcli .r Apostolului.
CAnd a ajuns gi s-a atins de ea cu crcdinli, inchinindn-se moagtclor Sf6nttrlrri,
s-a vindocat inclati de boald gi, cagtigand dcplirri s.lndtatc ii tdrie, a purtat pe dc
umerii sii, impreund cu ceilalti oameni, racla cu moagtele Sfintului Apostol
Luca in Biscrica Sfinfilor Apostoli. Acokr, sub Siinfita l\,lasd, unde erarr Sfirrfii le
Andrei ;i Timotei, au pus sfinfitelc. moagtt' alc Sfantului Ltrca. A
Se spune despre dinsul ci el a zugrdvit minunat chiprrl Prcasiintci (L
Niscitoare de Dumnezeu, purtind in brale pe Pruncul ccl mai inainte de veci, S.
pe Domnul nostru lisus Hristos. Apoi a zugri\-it gi altc dorr.i iccxrnc alo SC

Preasfintei Niscitoare de Dumnezeu gi lt-a adus la Maica Domnului, spre a 1.,


r.edca daci ii vor plicea; iar ea, r'izAnd acele chiptrri alc sale, a gr.iit astt.cl: E.
,,Darul Cclui Care S-a niscut dir.r minL. gi al mou si fic cu icoanelc acL-stca".
Sf6ntul Apostol Luca a mai zugrivit pe lemn gi chipurrle Sfinfilor 5i Marilor' l-l-
Apostoli Petru gi Ptrvel 9i de la dAnsul s-a inceput in toata lnmea ace'l bun;i n
preacinstit lucru, adicd zugr.t'irea siintelor icoane, intru slaVa lni Dumnczeu,
a Maicii Lui gi a tuhrror Sfinfilor, pentru impodobirea Bisericii gi sprre lrlenhlirca
P
credinciogilor, celor ce cu dreaPti credin[i cinstesc sfintek' icoane. Amin. a
TALCUIREA
SFINTEI
EVANGHELII
DE LA LUCA
SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

INAINTECUVANTARE

Durnnr.zcicscul Luca a fost dupa patrie. arrtiohiern, iar cu mcategugul


tloctor gi intru inlelepcir,rnc;r cea eiint'asci era mare precum gi intrtr ce.r
evleiasctl procopsit era. Iar cind Domnul nostrr.r invita, s-a clus gi Luca in
lerusarlir.n. Pcntn-l aceasta zic unii cA gi cl a fost urrul din cei ;aptczcci dt'
Apostoli 9i, inviir-rd Hristos din morti, in-rpleur-ra cu Cleopa L-;ru htAmpirrat
(Luco 21,751.
$i ctupa cc Domnul S-a inilfat, gi mai apoi a crL'zlrt gi Pavel,
s-a f;icut L-uca impler.rni-c;ilitor 9i urndtor al minurratului Pavel, gi a;a ;r
scris }:l'anghe.li.r in t()at.i amallunfime4 precum ti inccptrtul t'i o .rratA t1 irirr
1, 3). Insii dupi cincisprezece ani de la Inillarea Don-rnr.rlui Hristos a scris
L,r'anght-lia sa. Si o scrie pcntru dregitorr-rl Tcofil, poatc fiind accst"r cdpc-
tonio, pentru ci numil:tr aceasta: ,,preaputernice" la cipetenii yi la ighc-
nroni se punca, prL'clrm 9i Pavel zice citre igher.r.ronuI Festus: ,,preaputer-
nice Festus" (Loytttlt' t\ltttstoli.lor 26, 25).
irtci 9i tot omul cel ir-rbitor dc Dunmezeu gi care.r luat pr.rtcre irnpotlir'.r
p.rtinrilor l:ste ,,preaputemic Teofil"t, c;rrc gi vredrric cste cu acle r';irat dc
a ascu lta [:r'ar]shelia.

I
I lE{15 j I'en tfu ci ,,Teofil" in lirr[ra romrincasci sc tiilcu ictte ,,iubik)f de L)u mn( rfu"

I
lii
I

l rl

l]W r
TAL-C I

llll a]

dintr
Cnrrrorul 1
;i inr
Ctt,tiil bincitt'stcstc lui ZLrlnria;i Mtriei. Cintarn Mnrit'i. I
Nn5fu'ru'a lui lonn Botezdtontl. Cintoren lLti Zalnriar te-ar
mai i
dAnc
mulli s-au incercat si alcituiasci o istorisire despre
1, /--l: Deoarece nesc
faptele deplin adeverite intre noi, /2) a9a cum ni le-au lisat cei ce le-au Oaml
vizut de la inceput 9i au fost sluiitori ai CuvAntului, (.3) am gisit 9i eu obigt
cu cale, preaputemice Teofile, dupi ce am urmirit toate cu de-aminuntul scrir'
de la inceput, si |i le scriu pe rind, (.I) ca si te incredinfezi despre ci ar
temeinicia invifiturii pe care ai primit-or. Evar
al. :l loan 15, 27 / Evrei 2,3I'I Pefir5,1 l2Petru I, 16 /.t loan l, I i /. .l) Faptelc Apolitolilor 1, I
cun
Carc au fost acegti mulli ce s-au apucat si scrie? Apost()lii cei ntincil-logi!
strnt
Cici mr.rlfi atr scris un oafccarL. chip de er,anghelii mincinoase, precum
acoea car'(' sc rlurnette F,tntryhelh agiptnilor gi cea pe carc scrie numirca
cun(
Et'rtn.g/it'/il cci irr' ,1()ispr1':r... Accgtia irrsii numai s-au aprucat, r.iar nu au sfArgit,
incrr
cici fari tlc tl trnrne'zeiescul clar s-au .rptrcat;;i pcrltnl ace.rstti pricini nici
rru arr sir';irgit lucrul inceput. A;adar, binc.r zis Sfintul l.uca clcsl-rre acettia:
,,mulli s-au apucat". din
Dar cei pufini, precurn Matei gi Marcu, nu numai c;i ar.r inceput, ci au 9i s€
gi sAvilrgit, pcntru cd ci ll aveau pc Drrlrulccl sAvAr;itor. $i ar,r zis ci ,,lucruri
adeverite", perltru ci nu lucruli de rint-l 9i dupd sterp age'ziimAnt sttnt
chif
cele ale lui Hristos, ci intru aclei'irr;;i intru credinli acleveritd gi cu toati
catr
interneie rc;r.
gi I(
Dar rurn sLllrt.rcostea ,,adeverite"? Spunc, o, Luc.r!
din
,,Precum ne-au lisat noui cei ce dintru inceput au fost singuri vas
vizitori si sluiitori Cuvintului". Dintru aceasta ar.itat este cunr ci Luca Hri:
drt;
49,
'ln cciilia de la 1805, titlul capitoltrlLri cstei,,Pr',rtlr/ l.t,iuttit ltrt loott Bt)lt'zdtotul ii
l.tlrrL nllu(dlri.PL\ltttLi clinitcittttr',t,rtr'r'r/rl/c,iirt,\lnIh.PLrl
'/Lrlnria
titrltuttiaiunnMariL'i
r:,ifn' fli-sril,t1,r l)otlt u tt.l.\Lltr.::, Linrl,ii lui ii ptl!nt lroL,nlcto Iut". adc
r in e.iitia 1,905 \'L'rsL'tclc 1-.1 figur.'.rz.r c.r it ntt tltt trr,ittl nrt t Er'.rnghc'lic'i, iar primul vol
vcrs€'t nl .lpitr)lultri I t'stc'r'crsctul i din eLiili.r I988 a Sfintei Scripturi. Inti fornla Er';
I naittlL,L ti',itrt,in i dtn ed ili.r l8()5: ,,Deoarecc mulli s-au apucat r alcitui povestire pentru
lucrurile cele ce au fost adeverite intru noi, precum au dat noui cei ce dintru inceput
au fost singuri vizitori gi slujitori ai Cuv6ntului, pirutu-mi-s-au gi mie, urmand toate
vat
dintei cu.rmiruntul, pre rind a scrie gie putemice Teofile, ca si cunotti intirirea
cuvintelor de care te-ai invilat".
T,,\I-CUIIIE,\ SFI\I EI E\/.\NCIIELII I]I] L,\ I-UCA Crpit(,lul I

al;ii au fost cei ce


rlLl a fost dintrr.r incepr-rt ucenic, ci nr.-ri :rprri s-r tacr.rt; ca
dintru inceput.ru fost uccnici, precum Petlu ;i fiii lui Zevedeu, care l-au
;i invdfat pe Luca toate cite el nu a r:;izut, nici nlr .r auzit el insu;i.
Dar ce este aceastar cc zicc: ,,Ca si cunosti intirirea cuvintelor de care
te-am invifat"? in doui chipuri po.rte fi inft'leras.i accasta. Mai intAi: ,,Ca
mai inainte, fir.i a scrie, te-am invitat pe tirre, o, Tcotilc, iar:rcunr in scris
clAndu-fi Evanghclia, iti irlt;rcsc ninte;r tn, ca si nu uite cele cc irr chip
nescris fi s-au clat". [ar in al doi]ea r.ind, putem infclcge aceasta: rroi,
oanenii, atur.tci cinci ciner';r ne spune nou.i fiir.i a scrie cele rostitc, adescori
obigrruim si avern birruiali .rsupr;r acclrria c;i poate a nrin!it. Ial cind ;i
scrie cole cc spune, atunci creclcm, c;i dt'nu.rr fi fost incrcdillat accla cr,un
ci adcvilat gliiitgtt, r.m lc-arr fi scris. Deci, pL{trll ilceasti pricini zice
Evanghelistul: ,,Ti-am scris Evanghelia, ca pc cele ce nesclis le'ai inr';l!at,
cu mai mlrlti intirirc si le tii, crczAntl mai virtos acum ci, atit dc mult
sunt en irrcretljnlat dc ct lc lrcscrise, incit gi in scris le a;;ez pe acestea".
Vezi ci zice inci;i accasta: ,,si cunosti", ca rru a zis,,si ;tii", ci,,si
cunogti", adici in al doilea r6ncl mai rnulti curloitinta si aibi, precum;i
incrcdirrtarc si intirir:c ci Evanghclistr,rl tru a rnirr!it in Evanght'lia sa.
i,5: Era in zilele lui Irod, regele ludeii, un preot cu numele Zaharia
din ceata preofeasci'a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aarolr
9i senumea Elisabeta il, )/ 1 paralipomeri 2J, 5; 10, 19/Neemia12,{, 17

Irornr.ne;tc ci: inrpirilia lui Irocl, rnai intii ca sa povesteascd dupa


chipul Proolocilor - ci acoia a;a incep: ,,Cuvintul Domnului care a fost
citre Osea, feciorul lui Beeri, in vremea domniei lui Ozia, Iotam, Ahaz
9i lezechia, regii din Iuda, gi in zilele lui Ieroboam, fiul lui loa9, regele
din Israil" s-au facut ilcestca { L)sr'r 1. I ). inr.r f i }re rrtnr ca clesPre Hristtts
va si istoriseasc;, pentrll;rccasta pourene;te tle lrod, ca si arilte cum c.
Hristos cr-r adcviirat a venit in ziiele lui lrocl. C.i Irod ;tccsta a fost cArr.nuitor
dr,rpi cc au lipsit stipinibrii de la iudei, dup.l prtxlocia lui lacor,. (Facr'rt'
19,'101, de unde se vide;te cum ci a venit Hristos in trup.
lnca gi altcevtr s;ivarteFte Evanghelistul prin ar spune vrernurile - arata
adcvirati Evanghtlia; c.i prin pomenitta vrcnrurilor cli voic cclor ce vor
voi s.i ccrccteze ca gi clin cLlrgerea vrernurikrr si se invete adevirul
Evanslreliei.
Si cu cuviinti incePc dc Lr Zaharia;;i dc la rragtcrea lui kran, caci fiindci
va s.1 spuie pentrn nagterea hri Hristos, iar;i Inaintcn-Lergitoml h.ri Hristos

' lrr lclsc.tul dc la 1805, in loc de ,,din ceata preotensci", se g.ist';tc',,din rindul zilelor"
SFANTUI- 1 EOI:ILAC"T /\RI III]I'ISCOPUI, ItULC.\RII]
L\I I
a fost lo.rn, cu cuviint.i nlai inainte dc nagte rea h.ri Hriskrs povcste;te cic a
Iui loan, nici aceasta firi de minune fiind. Ca de vreme ce a\,o.1 s.i r1.1sc.i lui i
Fc'cioara, mai inirinte.l iconomisit daml dunrnezeiesc ca sA nasci bitrand sLllt'
prih
IElisabeta], nu dupi lcgile firii, macar dcgi cu birlrat.
Dar ce este aceea ce zice: ,,din rAndul zilelor lui Abia"? Oarecare a;ir
infeleg, curn ci doi preofi au fost cei care s.ir.irteitr slujba pe lind, r.rnul ami
dupd altr"rl, adici acesta care se numette aga, Abia,;i Zaharia. Deci, dup,i cc
Abia a sivAr;it cele prc'ofegti in slujba, dupd rAndul zilelor aceluia, slujea
curl
Zaharia hrsi se vede ci nu este aga, ci Solomon, dupi ce s-a isprdt'it tcmplul,
a agezat gi rindrrri de zile, adici sdptirnAni,;;i intru o sdptrimArri a agezat pe
imb.
fiii lui Core, iar intru alta pe Asaf, iar in alta pe Abia, gi in alta pe altul (2
Paralipotnena cLtp. 1-8). Deci, ceea ce zice cd cra Zaharia ,,din rindul zilelor ,,zi'
lui Abia", a9a se cuvine a se infelege, cum cA e ra din siptin.rAna lui Abia, rru
cum cd dupi saptdmarla lui Abia lua el slujirea, ci atunci ar fi zis: ,,dupi sePl
rAndul zilelol lui Abia", iard acum zicAnd ,,din rAndul zilelor lui Abia", a intr
ar;tat cum ce era din rinduiala ti siptimena lui Abia. timl
Iar vrAnd sd arate ci dupi Lege, din amAndoui pdrfile rrdscitorilor
sii, ioan era de neam preo;esc, zice: ,,iar femeia lui era din fiicele lui
Aaron", cd nu era cu putinla birbatului si ia femeie de alti scniinlic, ci
<lintrtr aceeagi cuasarN nft,ri36,6-9t.lnsa,,Elisabeta"sctAlcuie.gtc,,alui
lir
Dumnezeu odihnd", iar ,,Zaharia" ,,,pomenire a Domnului".
inr
fie c
1, 6": $i erau amindoi drepfi inaintea lui Dumnezeu. rod,
( 1. tt') Facerc7,l;17,113 Regi 9,.1/ a Regi 20,3 / 2 Paralipomena 15, 17 / Iov 1, 1,8 / Psalm 118, 5 Sfin
De multe ori unii sunt drepfi, dar nu irraintea Iui Dumnezeu, ci tltrpd
Sali
ardtare gi inaintea oamenilor. Iar aceia ir:laintea lui Dumnezeu erau a;ia.
1, 6r': Umblind firi prihani in toate poruncile gi rinduielilea Domnului.
(1,6') F^cere77,-l |3 Regi 9,4 / Iov 1,1,8 / Psalm 118, 5

,,Porunci" sunt precum si nu prcacun'egti, si nu hld, iari ,,indreptiri", fost


precurn: ,,Cela ce va grii de riu pe tatil siu sau pe mama sa, cu moarte si
moatl" (Lcaitic 20, 9), pentru ci este cu dreptate aceasta Sd gtii insd ci poate
9i ,,porunca" sd se numeascd ,,indreptare", ca una ce-l face pe onr dlept, iar
mai r,,Artcs gi a lui Dumnezeu fiind indreptare, cd in ziua acL.ca, cl o Iar
furdreptare avAnd Dumnezeu poruncile, ne va osAndi pe noi, cici zice: ,,De ascl
n-a9 fi venit 9i nu le-ag fi vorbit, picat n-ar avea" (loan 15,22), gr iardsi: buc
,,CuvAntul pe care l-am griit lor, acela ii va judecapeei" (LoanL2,48).
Dar pentm care pricild, dupd ce a zis ,,umblAnd intru toate poruncile",
a adaos aceea: ,,firi de prihani"? Asculti: de nulte ori unii umbld in Legc'a
n lf
r in c'di;ia de la 1805. irr loc de
,,rinduielile", so gSsestc' ,,indrept;rile"
'I,\LCUIRgA SIIN I EI EVANC}IELJI DE LA LUCA Capiktul I 25

lui Dumnezeu, dar toate le fac ca sd fie vizufi de oarneni. Unii ca acegtia nu
sunt firi dc prihani. Dar Zaharia gi lucra poruncile, pi le sivArgea f.iri
prihani, fiinricti nu ca sd placi oamenilor le plinea pe acestea.
'l,
7: Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpi 9i
amindoi erau inaintafi in zilele 1or. i, i) Facere 16, 1;25,21l1Regi L,2 r

Femeile drepfilor, cl"riar;i cele drepte de multe ori au fost sterPe, ca sd


cunogti tu c; Legea nr.r cere mulginre de copii trupetti, ci duhovnicegti.
$i erau arnAndoi bitrAni gi cu trupul gi cu duhul, pentm cd gi cu sufletul
imbih'iniserd, adici sporise.ri, ,,suiguri in inimi punAndu-9i" (Psa/n t 83, 6), gi
,,2i" avindu-ii viala iar nu ,,noapte", ca intru lumini urnblAnd cu bun chip.
1, pe cind Zaharia slujea inaintea lui Dumnezeu, in rAndul
8-i0; fi
siptiminii sale, (9) a iegit la sorfi dupi obiceiul preofiei, si timAieze
intrAnd in templul Dornnului. (10) Iar toati mulfimea poporului, in
timpul timiierii era afari 9i se ruga.
-l
f7, 1tl Paralipomena 2.1, 19 / 2 Paralipomena 8, 14; 31, 2 l, 9) tegire 30, 7 / Levitic 16, 17 /
1

1-Regi2,28/lParalipomena24,:19/2Paralipomena29,1/Evrei9,6(1,10)Levili.16,17
,,Inaintea lui Dumnezeu" rrumai cei curafi slujesc, iard de la cei necurali
1;i intoarce Dr-rmnezeu fa!a Sa. $i cAnd i s-a intAmplat a t.lmAia? Cu adevirat
i:r vrcmea ruq;iciunii, cAnd numai arhiereul intra in Sfintele Sfintelor. Ca sd
fic cunoscut ci precum arhiercul acesta intrand in Sf6nta Sfintelor a dobAndit
rod, apa 9i Domnul lisus, Arhiereul cel mare cu adcverat, intrdnd in SfAnta
Sfintelor, adic.i in Ceruri Iintr6nd] cu tmpul, a dobAndit ca rotl al Venirii
Sale in trup, a noastrA punerc intru fii gi [a noash'i] mAntuire (Eztrei 4, 14).

7 , 7 1 : $i i s-a aritat Ingerul Domnului, stAnd de-a dreapta altarului timAierii.


(i, 11) Iesire 30, I
Nu tuturor se aratd lngerul, ci numai celor curati cu inima, precum a
fost Zahalia.
lar ,,altar al timAierii" a zis fiindcd era 9i tm alt altar, al jertfelor.
$ivizdndu-I, Zaharia s-a turburaf 9i frici a cizut peste el. (13)
1,12-1.tr:
Iar ingerul a zis citre el: Nu te teme, Zaharia, pentru ci rugiciunea ta a fost
ascultati gi Elisabeta, femeia ta, ifi va nagte un fiu 9i-l vei numi Ioan. (14) $i
bucurie 9i veselie vei avea 9i, de nagterea lui, mulli se vor bucura.
il, 12)Jude(itori6,22;13,6,20IDa iil10,7 / Luca 2, 9 / Faptele Apostolilor 10, 3
11. l.ll Judecitori 6, 23 / Luca 1, 60, 63 / Faptele Apostolilor l0, 31 47. l.tl Luca 1, 58 / Ioan 5,35
Se spairn;inteazi Zahada pentm cui vederea cea neobignuitd gi pe Sfinli
ii insp.limArrtcnzi. Dar hrgerr.rl potoleitL. spiinantarea sa. Ci pretutindeni

'ln cdilia clc la l8t)5, in loc de ,,s-a turburat", sc giseste ,,s-a spiimantat"
SIf\\ TUL I EOFII ,\CI /\RTIIIJPISCOPUI, BU[-(;;\RItIl

[in toati \rrcl]lr'a] acest senlll sd-l ai al vedetriilor cclor dt la Dumnezcu 9i al


cclor drdceFti. De va incepe rninte'a de la inspiimintare pi pc. trrmi se r'.r
agez;r, tlcgrab r;ispdrrdirrdu-se frica, cu adcvtlrat dumnezeiasci este vedcnia.
iirr claci rnai mult va crcpir'frica ;;i inspiinr;int.1rca, dl;ceasc.i este vccltnia.
$i pentrtr c;rre pricirri zice ltlgenll ci s-a auzit rugicitutca lui Zaharia
gi femeia sa Elisabeta ij va rragte fiu, cle vrcrnc ce Zaharia nu se ruga petltru
fiu, ci pentru picatele rrorodului? Zic unii cum ci tocmai din pricini ci
peutru picatele norodului sLi ruga, pentru actrrsta gi avc'a sA nasci fiu carc
sai strige: ,,lati Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridici picatul lumii" /1oarr
1, ?9). Agadaa cu cuviint; zice catre Z.rhali.r ingcrul: ,,Ti-a fost auziti
rulgiciunca p(rtltru iertarca picatelor rrorocluluigi ve'i nagtc fiu, prin carele
sc va mijloci iertarea picatelor'lor". Iar allii aga inteleg cuvintele Ingerului:
,,S-a auzit l'ugiciunea ta, o, Zaharia, gi a iertat Dumnezeu picatele noro-
cltrlui!". Apoi, ca ti cum ar fi zis Zaharia: ,,Dc unde estL. aceasta.lritat?",
Ingerul ii griic.gte: ,,Accst semn ili dau !ie', ca ili va nagte lie Elisabeta fiu,
intruc.it dintru a na;;te Elisabeta I ti fi incredir.rtat ci s-au iertat gi pdcatelc
norodulrri".
1,15-17:Cici va fi mare inaintea Domnului; nu va bea vin nici alti
biuturi ametitoare" gi inci din pAntecele mamei sale se va umple de
Duhul Sfint. 06) $ipe mulli din fiii lui Israil ii va intoarce la Domnul
Dumnezeul lor. (17) $iva merge inaintea Lui cu duhul 9i cu puterea lui
Ilie, ca si intoarci inimile pirinfilor spre copii gi pe cei neascultitori la
inlelepciunea dreptilor, ca si-I giteasci Domnului un popor pregititT.
(?, i,5) Numeri 6, 3 /Judecitori 13, 14 / Ieremia 1, 5 / Matei 11, 19 / Luca 7, 33 / Calateni 1, 15
fl, 17./Isaia,l0,3 / Maleahi 3, 1, 24 / Nhtei 11,14 | Marcu 1,3;9,121L\ca 1,761 loan 1,23
,,Mare" se figiduiegte ingerul cd va fi Ioan, irlsi ,,inaintea Domnului",
fi mari inaintea oamenilor, iar nu inaintea lui Dumnezeu,
c.l mr"tl;i sc'zic a
precum [strnt] filarnicii. Iar,,mare" r'a fi loan ctr sufletul, precum ,,mic"
cu suflctul estc tot cel carc sc sminttgtc, ci nimcni ,,mare" fiind, t-ru sr.
snintette, ci cei n'Lici gi pufini la suflet, perrtm ci zice Domllul: ,,Cine va
sminti pe unul dintr-acegtia mici" (Matai18,6; Marar 9,12).
$i precum coi cc l-au niscut pc Ioan, clrepfi erau inaintea hli Dunxrczell,
a9a 9i fiul lor cra ,,mare inaintea Domnului".
lar,,sicheri" este nnmiti to;rti biutut.r cc poate si pricinuiasci l.re;ie
si nu este din rodtrl viteir.

('
in c.lilia tlc la li.l(15, in loc rlc ,,alti biutur; ametitoare", se giselte,,sicheri"
-
irr cdili.r .1c la lti05, in lrr rle ,,popor prcgitit", se gnsegtc ,,norod mai inainte gitit '.
s
Prin ,,rodul vi[r'i" se inleletr' ,,rr-clrrl vilei de r ie", at]ic.r stnrgurii.
I'ALCUIRIJA SIINTEI EVANCIII]LtI L)I1 LA L-UC,'\ C,1pik)lul I

Si loan, inca in pAnteccle maicii sale fiild, s-a ur.uplut tle Dr.rhul Sfint
cand a venit Maica Dornnuiui citre Elisarbcta 9i .r s.llLrt pnurcul, r'cselirrclu-se
de venirea Domnului.
$i ,,a intors inimile pirinfilor citre copii",.rdici ale evre.ilol citrc
Aposkrli, pentru ca ,pirin,ti".ru fost iucicii, iar,,fii" ai acestora:\poskrlii.
Deci a in krrs inimile iucieilor inspre Apostoli, irrr,afind Icele] pcntlr,r flristos
gi rneirturisind; iar ccl care firi clc irrc'loiala nl.irturiseltc pcntm Hristos, ii
face vrednici de credinfa [ii g.itcate pentru cledinta] gi pe ucenicii sai. $i
r1u pt: toti i-a intors Ioan, ci ,,pe mul!i"; iar Domnul pe tofi i-a luminat,
$i precunr a ltrcrat ciarul [dumrrezeresc] cu tiuhtrl lr.ri llie, a;a gi intltr
Ioan, perrtru ci ;i Ilie oste inaintemtrg.itor.rl Vr.nirii celei dc ir Doua, i.tr'
Ioan al celei Dintii. Lrci gi ,,cu puterea lui llie", cA aceleati pot vcnirile
amAndurora;i a lui Ilie pi a lui kran, cici la Hristos adtrc. Dar ;i in alt chip
;r vcnit lo.rn,,cu duhul si cu puterea lui Ilie", ptntrr-r c;i gi cl era pustnic gi
infrinat Ia r.iati si mustrdtor asemcni hli Ilic.
A intors incd 9i pe iudcii cei nesupupi intru ,,infelepciunea drepfilor",
adic;l prirr invititura Apostolilor, c.i inlelepciunea Apostolilor era rlarul
Duhului ccl dintrr-r dAn;ii, de care orau povi!ui!i.
$i a giiit Domrruhri ,,norod mai inainte gitit", aclici gtitit spre a primi
prc'rpclvdduirea, 1-rrecurn am zice: cirrd venea vreull Prooroc propovitluintl,
nu tofi crcdeau, ci cei m.ri inaintt g.itifi, adici l.trcgitili sprc aceasta. I)entru
ci de ar veni cineva lloaptca in casi, r.ru ioli il primesc pc'el, ci cei clrc
sunt veghetori ti il atteapti pc cel care vine, gi sr.rnt gatiii spro a-l prirni.
Aga;;i loan a gitit Dornnului norod, dar nlr Pe cel nesnpus, ci pe 6g1 ,,-n1
inainte gitit", adica prcgatit 5prc FrintireJ lui Hristos.
'1,18-20:
Si a zis Zaharia citre inger: Dupi ce voi cunoaste aceasta?
Cici eu sunt bitrin gi femeia mea inaintati in zilele ei. (19) Si Ingerul,
rispunzind, i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce sti inaintea lui Dumnezeu.
pi arn fost trimis si griiesc citre tine 9i si-!i binevestesc acestea. (20/ 9i
iati vei fi mut" 9i nu vei putea si vorbegti pini in ziua cind vor fi acestea,
pentru ci n-ai crezut in cuvintele rnele, care se vor implini la tirnpul lor.
il. irSr F.tcere 17, 17 I j, 19, Daniil 8, 16. 9. 2l I L 10, Icze(hiil 3, 26 / Luca 1, 64
M.icar degi cra drcpt Zaharia ;i sfint, itrsi l;t rnintrne.r f.tce lii de copii
ciutAnd, nu credca cu lesnire, pulttru aceLu ii ingoful i9i spurre dregitoria
sa: ,,Eu sunt Cavliil, cel cc stau inaintea lui Dumnczeu. Deci de vreme
ce nu crczi, si fii surd gi neputincl a grdi". $i cu cuviinli le-a pitimit
Zah;rria pc acestca dou5, iidic.i nici.r;rnzi, r'rici.r gr.ii, caici ca unul c.rre

" In t,dilia de la 1605, in lrt tle ,,mut",:e giseth' ,,ticind''


l8 capik,lut 1 SFANTUL TEOFILACI'ARr EpISCdpUL BULCARIEI

IrLl aascultat, se osandegte cu asurzirea, iar ca unul care a griit impotri\..i,


cu ticerea. t
insh acestea toate insemnau mai inainte 9i pe cele ce s-au intimplat c
ir,rdeilor. C.i precum acesta bitrAn fiind gi neroditor 9i necredincios T
cuvAntului, a niscut fiu mai mare decAt Proorocii, aga 9i sinagoga gi preolia
iudeilor, degi se invechise gi neroditoare gi necredincioasi gi neascultdtoare
se fdcuse, insi a llAscut cu trup pe CuvAntul lui Dumnezeu, pe StdpAnul I
Proorocilor, Carele ndscAndu-Se, cei care mai inainte erau neascultdtori, i
s-au strimutat intru credinfa 9i buna gldsuire.
,21-23: Sipoporul agtepta pe Zaharia gi se mira ci intirzie in templu.
1

(22) $i iegind, nu putea si vorbeasci. $i ei au inleles ci a vizut vedenie


in templu; gi el le ficea semne 9i a rirnas mut. (23) $i cind s-au implinit r
zilele slujirii lui la templu, s-a dus la casa sa.
Vezi cum iudeii ,,atteptau" gi ingiduiau pand ce va iegi Arhicreul? (l
Iari noi crcAtinii, dacd nu indatd ce intrim in biserici vom 9i iegi, socotim
c; \,om pAtimi ceva riu. a

$i Zaharia ,,ficea semne" cu mAna norodului, cdci poate il intrebau pricina


ticerii, iar de vreme ce nu putea si griiascd, prin semn le arita lor aceasta I
Vezi inci i;i aceasta: cI pani cand nu s-au sivArgit zilele slujbei lui nu s-a t
dus la casa sa, ci stiruia lAngi templu, ci era departe cu adevdrat de lemsalim ir
Plaiul murltelui, finuhll siu. Si cu toate cd in Ierr"rsalim avea preotul casa sa,
nu-i era slobod lui si iasd afari din curtea templului in vremea siptdmAnii
sale. Iar noi, r'ai! Cum defdimim slujbele cele dumnezeiegti!
Iar aceasta cd ,,nu putea si griiasci" Zahari4 ci,,ficea semn" cu mina
rrorodului, insemneazi petrecerea cea necuvAntitoare a iudeilor. Ci dupi
ce au ornorAt Cuvdrrtul, nu pot str dea cuvant pentm cele ce fac sau gr;iesc,
ci chiar gi ceva proorocesc de ii vei intreba pe ei, li se astupi gura gi nu pot
siJi dea cuvAnt gi rispuns.
Iar dupi aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zimislit 9i cinci
1, 24-25:
luni s-a pe sine zicdnd: (25) Ci aqa mi-a ficut mie Domnul in
tiinuit
zilele in care a socotit si ridice dintre oameni ocara mea.

i'rrA.a tr rii nd Er isabeta,,!, :ilil':Tr':lH' :lT*' ::lir:;i:"'i


:
sine", pcntru ci zirnislise la bdtrAnefe. $i cinci luni sc tiinuise pe sinc,
pAnd cAnd ;;i Maria a zdrnislit. Iat dupd co gi aceea IFecioara Maria] a
z.imislit gi a sdltat pruncul in pintecele ei [al Elisabetei], nu se mai tiinuia
pc sine, ci st gi ar5ta ca o maic5 a unui prunc ca acesta, carc gi nrai inainte
tio a sc nagte, cu dreg;itorie prooroceasc.i era cinstit.
L\1.(Lll{EA SFI\ lLl IlV,\\(lllELll DE l-A LLC.{ Cnpik)lul I lq

1, 26-3(): lar in a gasea luni a fost trimis ingerul Gavriil de la


Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al cirei nume era Nazaret, (22)
citre o fecioari logoditi cu un birbat care se numea losif, din casa lui
David; iar numele fecioarei era Mariar". (:8/ 9i intrand ingerul la ea, a
zis: Bucuri-te, ceea ce egti plini de harrl, Domnul este cu tine. Binecu-
ventatir: eqti tu intre fernei. t-29) Iar ea, vizAndu-1, s-a turburat de cuvintul
lui gi cugeta in sine: Ce fel de inchiniciune poate si fie aceasta? (.30) $i
lngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, cici ai aflat har la Dumnezeu''.
I l, l:, \tatei 1, ltj / Luca 2, .l / l. lfr ludecitori 6, 12 / I_uci 1. 12 11, 27

,,A gasea luni" o rrr.rrlriri pc cea cle Ia zanrislirea ltti loarr.


Si zict'ca s-a logoclit Fecioara ,,cu birbat din casa lui David", ca sa arate
ca;i c.r se tr'.ig,ea clirr ne.rmul lui David, portrrr c;i lege cra ca amAncloui
piltile si fit'tlintru accl.lii nc.r'n yi dirrtru accea;;i fanrilic (Nuncri .16,6-10).
l.rr fiindci Fvoi i-a zis Dormrul ci in scarbe va nagte fii (Frccrt' 3, I6),
drzleagi .rceast;i scirtri bucrrri;r cale o atluce Fecioarei lngerul, zic;ind:
,,Bucuri-te, ceea ce egti cu dar diruiti". $i fiindca Eva s-a blesternat [dr'
c.itrc. [)urnnczt'tr], acesti'ia i se zice ,, Blagosloviti ".
Si cugcta pcntru irrclrinirre in ce chip al fi aceasta: oate nccuvioasi va
fi si cun'easca, prectrm tle la trn birbat citre fecioari? Sau dunrtrezeiascd,
iiindi:i zicc: ,,Domnul este cu tine"l $i irrt6i Iingenrll l'otolettc de fric5
irrima t'i, ca lroturburata fiincl, sa primeasci rispr-rrrsul cel dumnezt'iesc,

" lncJilir rL'l.r IiiO5,in lrt ti' ,,Maria", s(' tas(.itc' ,,Mariam". l-il rrrnrakrarolt'v('rsetc
nrr .rm rnni nrcnti(,nit prin n()tr. ac.nsti difetunti.
I iD edili.r
dt'la lfitlr, i|r k'c rlc ,,llucufi-te, ceea cc egti plini de har", se giseitc
,,Bucuri-te, ceea ce esti cu dar daruiti"
ll in de la 1805, in lct de ,,binecuvintati", se g.isegte ,,blagosl oviti ", cu
".litin
ul nl.it()arr.i insrrtrnarc: I 1Et)al ,,i\dica l;ludati, f!'rrciLi"
I I.ile Lrindr:-ne c,.,lc tlesprc nrrrrta cc.r de tain.r .r lui Dunrntzeu, Sfintui Simeon Noul
'feolog
nc sPrrne: ,,DunrnezeLr li TJtil Domnului nostru Iisus llristos a trinris pe unul din
sltrjihrriiSar,f.e-\rhanghelLrlCarriil,clininillimea.easfirlta.rS.rr'|sahrr.lfl1.l0).Acest.r
cobor.lnd, infifjlr'nzi lrecio,rrt'i t.rin.r ;i-i spune: ,,Bucuri-te, ceea ce egti plini de har,
Domnul este cu tine". 9i impreun.i ctr cuvintul,,r intrat irltret Cu\'intul ipostatic 9i tle t,
tiinla al lui l)umnezeu pi Tat.il in p;ntecele I'eci()arci pi prin venirea;iimpreuni-lucrarea
Sfrntrr lLri L)rrh, Ccl de cr fii11;, lu.rt trup inz!'strat crr mintc'yi cu suflet din singele cLrlat al
" unirea tic nc'griit pi nunta de t;rini .r lui Dumnezeu; pi a;a
('i fi S-il ticu t (rnr. Ac!'ast;r L', deci,
s-r ficrrt sclrinrbrr I lui DLrmnczeu .u oa rrrr'nii, unind u-St, in ch iP nen mr'stccat cu fiinll gi cu
fire,r no.rstr,r stric.icioasa 5i sar.rci (it l nrai presLrs de fire pi ele iiin;i. Dt'ci, I:ccioa rn a z. mislit
)i n niscut dirr.lrrui firi, in chip nrinrrn.rt, adici ,.lin rlunrnezcire fi ()mel1it.rte, pe IiiLrl cel
Unul, [)umnezt,u clesjvir5it pi onr des.ivir;it, pe L)onrnul nostru Iisus Hristos, C.rre n-l
stric.rt njci fecioria ei ti nu S-r clespirtit nici de s.irrul p.irintesc" (/ i/trcri/trI rolrrittr'rlsiri in
traduccrca l'nrintclur [)umitru Stnnilonc, r'ol.6, c,-1. IBN'll]OR, l3ucuregti, 1977, p. l.;51.
CaFiik)iul I SFAN'TUL. fEOFlI-ACT Al{l IIEPISCOPUL BULCARIEI

pentru ce nu era cu putinta ca, turburatA fiind ea, sd audi cu osArdie cele
ce aveall si se irrtAmple.
lar aceasta ce a zis: ,,cu dar diruiti", ca 9i cum ar tAlcui-o zice: ,,ai
aflat dar inaintea lui Dumnezeu, cd aceasta L-ste a fi.cu dar diruiti", adici
a afla dar la Dunrnezeu, a plicea lui Dumnezeu". Dar aceasta este de obgte
gi la altc femei, pentru c.i 9i altele multe au aflat dar la Dumnezeu, ins.i
ceea cc sc adr,rce mai pe urmi nu [este de obgte], cdci zice ingcrul:

1,.11--33: Si iati vei lua in pintece 9i vei nagte Fiu 9i vei chema numele
lui Iisus. (-32) Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt Se va chema
9i
Domnul Dumnezeu ii va da Lui tronul lui David, pirintele Siu. (33) $i
va impirifi peste casa lui Iacov in veci si Impirilia Lui nu va avea sfirgit.
( 1. -ll ) Facere 16, l.t / lsaia 7, 14; 54, 5 / Matei 1,21,23,251 L!.a 2,27 (1, .12) Z Regi7,72 /

2 Paralipo rena 17, 1.t / Psalm 131, 11/ Isaia 9,6:16,5 /Ieremin23, 5;33, 17 / Miheia 4, 8 /
Evreil,8rl,.l.l)2Re8i7,16/3Re9i11,3&39/1Paralipomena22,10/Psalm,l,l,7;88,29,36/
Isaia 9, 7 / leremia 23, 5 / D.niil 2, .l.l; 3, 33; 6,2i)7,14,27 I Nliheia 4,7 | Evrei 1,8;12,28
,,Iati vei lua" acesta cste lLlcrul ccl n'Linurr.it, dc care rrici o alta intrc
femei nu s-a invrednicit. lar ,,in pAntece", a zis ca s; arate pt: Dornnr,rl ci
dirr insi;;i mitra Fecioarei S-a intrupat fire;terr.
$i cu drcpt;rte s-a numit,,Iisus" Cel Care'a vr.nit sprc mantuirca
ncamului nostlu, cici numele acesta in limba elincasci se zice lolrr1lo,,
adici ,,mintuile a lui Dun-rnezeu". ,,lisus" tlar ltorlp, adici ,,MAntuitor"
se tAlcuiegte, pentrr"r ci ;;i ,,Iao" cvreicatc, ,,mAntuirc" se zrce.
$i zice lngcrul: ,,va fi mare gi Fiul Celui Preainalt Se va chema".
Mare cu adevirat a fost gi Ioan, insi nu 9i Fiu al Celui de Sus. lar
MAntuitorul ,,mare" este gi pentlu cd inr,.ifa ca Unul Care avea putere
(Matai 7, 28-29), Si pentm s.l\'ariirea prcasldvitelor minuni (Mnrcu 1,27 ).
$i se numegte ,,Fiu al Celui Preainalt", omul Care se vede, cici fiindci
unr.rl a fost lpostasul, cu ader'5rat Fiu al Celui de Sus a fost omul - Fiul
Fecioarei. Ci gi mai inairrtc dc vcci Cuvintul a fost Fiu al Celui de Sus, dar
nu era numit, uici era cunoscut. Iar dupi ce S-a intrupat gi S-a aritat cu
trup, atunci S-a gi numit Fiu al Celui Preainalt, Cel Care se vedea:ii
r.ninunile sivArgca.
Iar,,tron al lui David", sA nu socotegti a fi imper5tie simfitd, ci
dumnezeiascS, cu care a imparifit Domnul peste toate ueamurile prin
propov.lduirea cea dunlnezeiasci. C.lci ,,casi a lui Iacov" sunt ti cei ce au
crezut dintre evrei, incd gi cei carc dir1 cr.lelalte ncamuri au crezut, ci acegtia

/' Mitra este p,intecelc'cel nisci krr, partea cca nisc;toarL' a pintecelui. ,,lar Domnu I

.din insi;i mitra Ft'cioarei S-a intrupnt fircltc" arati c; dupi zimislirea din DuhulSfint,
Domnul $i-a alc.:tuit trupul clupi lcgea firii. din pintccclc Prcacr.rratei Fecioare.
TALCUIREA Sf lN I l:l EVANcll lElll DE L:\ LUCA C npik)lul l l1

sunt cu adevAlat ,,lacov" $i ,,Israil". Dar cum se zice c; Don.rnul a gczut


pe ,,tronul lui David"? Ascr-rlti: David a fost,,mai mic" inhe frafii lui (1 llcgl
16,11 L7, i4), iar Dornrrul a fost defdirnat gi prih;nit ca un ,,mancitor 9i
biutor de vin" (Matei 11 , 19) 9r fecior de teslar fMafci 13,55),;t de fI-alii
Lui, feciorii lui Iosif, necirrstit (loan /, 5), pentru cd nici frafii Lui ntt credeau
intru DAnsul (Marcu 6,1-6). Don'Lnul fdcirrd bine era gonit (Ionn 7,1-1) ;i
ficAnd minuni era prihinit 9i cu pietre improgcat (Itnn l0,32-33). Hristos
prin blAndefc'a biruit gi a impililit pi pentru blAndele Crucea primind, a
impirilit. Vezi cum se zicc c.i a gezut pc,,tronul lui David"? Ci precr.rm
Dar.id a luat impdralia cea simliti, aga ;i^Don-rnr.rl pe cea ginditi, a cire'ia
nu va fi sfAr;it. Ca nu va fi sf;irgit al lmpilifiei lui Hristos, adici al
cuno;tinfei de Dttmnczeu gi alcre;;tiniti!ii, c;i 9i prigonili fjitrd, str.ilucim
cu dalul lui Hristos.
1, 34-35: $i a zis Maria citre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu
nu gtiu de birbat? (35) $i rispunzind, ingerul i-a zis: Duhul Sfint Se va
pogori peste tine 9i puterea Celui PreainaltLi te va umbri; pentru aceea
si SfAntul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.
(?, lir ,udec;tori 17,29 / D)nti,l9,21 | Matei 1, 20 / Ioan 1, l.l

Nu ca cum nu ar fi clezut Iocioara, a zis ,,cum va fi aceasta", ci ca tt


gi
infeleapt5 gi priceputi, cir,rtind sii ir.rvefe chiprrl lucrttltri, ci nicioclati nrr
s-a ficut vreun lucru ca acesta mai inainte, nici clttpii aceea niciodati nu se
va mai face. Dirl aceast.l pricind o 9i iarta pe ea Ingerul gi nu o osanclegtc
ca pe Zaharia, ci n.rai virtos ii tAlcuiegte chipul sivArgirii. Pcrrtrr-r ci Zaharia
cu cuviinld se osAndegte, caci a avut multc pilde, c.I multe sterpe au
ndscutr". iar Fecioara rrici o pild.1 nll a avut.
;,
Deci zice ingerr,r l: ,, Duhul SfAnt Se va pogor i peste tine', rorlitol fdcil rd
pAntecele tiu gi zidind trup Cuvintului Celui cle o fiinli". I;rr,,puterea
Celui Preainalt" -este Fiul Iui Dumnezeu, pentru c.l Hristos este,,Puterea
lui Dumnezeu" (7 Corinteni 7,21) - ,,te va umbri", adici ,,te va acopcri,
dinspre toate pirlile te r.a inconjr.rra". Cici precum giina igi umbregte puii
sdi, pe toli cu aripile sale cuprirrzAndu-i, apa gi ,,Puterea lui Dumnezeu"
pe Fecioar.l toatti o an cuprins, gi aceast.r este ,,a umbri".
lari altul oarecare poate r.a zice ci precum zograful Izr"rgravul] de icoane
intAi insemneazd izvodul gi apoi di \ropseaua de sivirgit IdesdvArgit,

L:
in edi;ia.le ia 1805, in lirc cle ,,Celui Preainalt", se gisette ,,Cel de Sus".
l" intre acestea le pomenim aicl pe Sarra (Fttcetc 11, 30; 1t), 1) I i',2ll, ilebeca llrrcr,",'
25,211, Lia (FLrctrL 29,3i) 9i pe maica lui Samson (luLlccitun 13,2-31.
SFAN I u-LTEClFll-nCT ARHIIiPISCOPI- l- tsUL(,.\RIEI

dcplinrTl, a;a gi Domnul [a sivdrgit], Lui Insugi ziclindu-Si hup. $i chipul omu-
Iui t.icAndul intai, l-a insemnat in pAntecele Fecioarei, din singiuirile celei I
Pururea Fecioare tmp inchegAnd, iar apoi cite pufin inchipuindu-l pe e.l. i
Insi este cu irrdoial;i ceea cc zic unii ci, inciati ce Domnul a ur.rrbrit
pintecelc Fecioarei, indata de sivergit Idesivargjt, deplin] a fost Prunctrlrn. L
I:rr allii nu primesc aceasta, c; asculti ce zice: ,,pentru aceea 9i SfAntul
care Se va naste din tine", adicd ,,pulin cAte pulin in pintecelc t.1u creite
gi ntr indati cle s.ivArgit [dcsivirgit, deplin] estc". c
Si sc ashlpd dc aici gura lui Ncstorie, ci acela a zis ci nu Fiul lui Dumnczeu I
S-a intmpat, sdligluindr.rSe in pAntecele Fecioarei, ci un om de rAndr", din
\{aria nisc.indu-se, pe rlrma L-a avut pe Dumnezeu Carc. ii urrna lui Iil t
,,inso!ea" pe omr.rl lisus]. Aucli dar cI Acela Care Se nagtc in palltece, Acela
c-m.Fiul lui Dumnczc'u. Si nu unul era ptrrtat in pAntece, iar altul a fost Fiul lui
Dumnezcu, ci Unul gi Acclagi era Fiul Fecioarei ;;i Fiul lui Dumnezeu. c
Si vezi cum a ardtat Sfinta Treime: pe Duhul SfAnt [numindu-L], pc
t
Fiul - ,,Putere" [zicAndu-L], iar pe Tatil, ,,Cel Preainalt" numindu-L. c
I , 36-38 $i iati Elisabeta, rudenia ta, a zimislit 9i ea fiu la bitrAnefea t
ei si aceasta este a sasea luni pentru ea, cea numitX stearpi. (37) Ci la
Dumnezeu nimic nu este cu neputinl;n'. (38) $i a zis Maria: Iati roaba
Domnului. Fie mie dupi cuvintul tiul $i ingerul a plecat de la ea.
rl ldrlsaia54,6ll,3;) Facere 18, 14 / Iov .12, 2 | leremia 32,17,27 | Z^hana 8, 6 I
N{atei 19, 26 / MaKu "10,27 | Loca la,27 I Romani 4, 21 / l. .1,9r 2 Resi 7, 28
It
Poate cineva al fi irrtrat in nednmerire cum Elisabeta a fost rudenic a
ll
Ftcioarei, de r.reme ce Fecioara a fost din simArr[a lui Iuda, iar Elisabota
l7 Pentrtr deslugirea infelesului acestuj crrvirrt, vezi gi Luca 22,16, r,erset in care, in
l1
edilin dc la 1805, in Lx dr' ,,nul voi mai minca, pini cind nu va fi des;virtit irr impir,itia
2
lui Dumnezeu", sc gisegte,,nu voi mai minca din acestea, peni cAnd se vor umplea
intru lmpirilia lui Dumnezeu". t\
ls In linrbaicontemDoran aceasta s-ar nrrmi dezvoltare'intrauterini. Astizi cAnd cu s
ajutorul aparatelor nroderne 9i a cercetarilor anatomice cunoattem etapele dezvoltirii f
embrionare, intr-adevir putenr spune impreuni cu Sfintul Teofilact cd tnrful 9i chiPul
trupesc lui Hrisk)s ,,cete pulin se inchipuie", pdni la dezvoltarea deplini. cnre vestegte
n1()mentrrl nagtt'rii. Cu adevirat nu poate fi so!..otiti dreapti ipoteza prin care Pruttcul ]l
Hristos ar fi fost dintr<r dati dcplin, dupi alcituirc'n trupcascS (adici avind tlc la zimisljrc'
clezvoltarea de la noui luni), cici atunci Domnul nu ar mai fi urmat cttrsul fitesc al
alcihririi trupului oricirui om, iar intrup;rea Sa nu rr nrai fi iost desdvirgiti. Ori noi
bint'ltim ci lucrurile lui Dumnezeu sunt desivilriiite k)atc, ca ale Unuia Care'pe toatc lc /
Itie, pe toatc le fine in palm.i li tuturor dii viali ii fiinti.
l" Adica un simplu om, un om obignuit.
r" in edi;ia de 1a 1805, in lLrc de,,ci la Dumnezeu nimic nu este cu nePutinti", se

B;iselte,.ci la Dunrnezeu nici un cuvint nu este cu neputinfi".


Ii\l-ct.llil,.\ 5Fl\ l lt E\',\\(,IIt.LII DE L.\ LLC,\ C.rl'it()lLrl I

din fctcle lui Aaron. Ca l.cgea poruncea dintru acer:agi semintio s.i so tac.i
|runtilo fN&//rr1 t 36, tt-l(.)l; ti dill aceast.i prricind gi nldeniile se pot .1fla
intrur cci care sunt dintrlr aceea;i semirrtie, Deci cstc cn putintii a zicc cllnl
c.l din vrcnl&r robiei [Ltatrilonice] s-au .lrnostccat neirrnurilc. Iar.i cca nrai
brrrr.r estc acL.asta: A.rrorr a lu.rt fenrcic pe lilrs.rbeta, fiind fiic.r a lui
i\nrirr.rtlar', carclc era ciin sr: nrilltia Iui luda. \rczi ca ciintru incepr.rt, gi r.1e Ia
.\.rron, rudenic Elisabetci ii cra Niscitoarc.r dc l)umnczeu? Ci dc vlonrc
cc ienlcia lui Aau so traSea din semin!ia lrri lr-rdo din calc- cra gi Nlaic.l
l)onrnului, iari ElisaLrcta tlin fetele lui A.rlon, cu cuviin!.l rtrtlcuie a
Nisciitoarrci dc. Dumnczcu era Elisabeta. Socot(';te inci gi rur.u.rroa rtrclerriei:
Iilisabeta s('nLlmea icmeia h.ri Aaron, ElisaLrcta gi a lui Zaharia, c.l ;i Llrla
c.rrt'dirrtm acee.r so triige.r Itlintru Elisabc'ta lrri Aaron].
[)ar si vetlem cc zice Fecioala: ,,lati roaba Domnului. Fie mie dupi
cuvantul tiul" ,, Pa rrachirl.i:r sr-urt dc zlrgravit, ct't.r cc. r'oie;te llrglaful
lZugravrrll sa zugraveasc.r, ceea ce voiegte , f.rca Domnul", intruc.it 5i ceea
cc.r zis n.-ri in.rirrtc: ,,Cum va fi mie aceasta", rru a fost a necredinfei, ci .r
poftirii de a invtifa cl'riprr,rl 5,i.'1.Oi.ii. C.i dt' rru ar fi creztrt, r.tu ar fi zis:
,,Iati roaba Domnului. Fie mie dupi cuvAntul tiu!"
Si invaf.i ttr, cii ,,Gavriil" st tilctricptt' ,,onr-Durlnezeu ", ,,Mariam"
,,Do.rnrni", i.rr.i ,,Nazaret" - ,,sfin!ird'. Deci clr cuviin!i cAnci a voit Dur'nnczeLl
.r 9-. fact'om, sc trimite (l.rvliil, carelo se t6lcuicgte ,,orn-Dumrr.zcu ". l)ar si irr
loc sf;i rr t sc face irrchirriciunt'.r, aclici ir ,,l.\.rzar et ", c.ici turde este [)umr]ezr: u,
rrittric ntr oste n0cu rat.
i, .3!)-J2: 9i in acele zile, sculindu-se Maria, s-a dus in grabi in f inutul
rnuntos, intr-o cetate a seminliei lui Iuda. {-l0l $i a intrat in casa lui
Zaharia 9i a salutatrr pe Elisabeta. (41) Iar cind a auzit Elisabeta salutarea
Mariei, pruncul a siltat in pintecele ei 9i Elisabeta s-a umplut de Duh
Sfint, rfl) si cu glas mare a strigat si a zis: Binecuvintati egti tu intre
femei 9i binecuvintat este Rodul p6ntecelui tiu.
l, .l!r losua 20, 7i 21, 11 / l. .1lr Judecitori 5, 2l / l-uc.) l, 28
Auzind Fccio.rra r.le la inger ci a zimislit Elisabcta, a nlers citre ;rccoa,
mai intai bucurantlu-sc pentru binele nrdcnir'i sale, iar nrai ;rp1ri ;l r.1 qr

ll .,P.rnachida" er.r dt'nunrirea veche a t.iblilci, a lemnr.rlui pL'..tre urntn:,. sr,


zrrgr'ivcasca () ic(rJni- In vtchinrc p ickrru l-ict,na r t'rl ntrrlrit ,,zugr.t\'" - cu\'.int (lcrivnt,
cart'itr ftrrnra prim.rr; L,rn ,,zogr'.rf". intrat in lintha rtrrn.in.i clin grecescul ,,ztxrs gratt'in",
.'.rrt ilr seanrna,,scr'iit()r d(' \'i.1t.i ".
ll in cclitia cle h 11105, in kx tic.,a salutat" ,,snlularea", sesase)tc,,a herctisit-o"
ti
yi ,,heretisirea".
Capito[r I I SFANTU L TEOFILACT A RI-I IE PISCOPU T, L]Ut-CARIEI

irrfelcapti, r.oind de sivArtit [desivArgit] a i se adeveri de i-a spus lucrrrri


adtr'.irate cel ce i s-a ardtat ei, ca dintru aceasta gi pentru sille si nu se
indoiasca. Cd intemeiati fiind, se temea ca nu cumva sd se amigeasc.l. $i
aceasta o sivArgea nu ca 9i cum nu ar fi crezut, ci mai cu dinadinsul, vrind
s.i irrve!e lucrul ce-i fusese vestit.
Deci la munte locuia Zaharia gi, pentru aceast4 a mers acolo. Iar Ioan,
oarecare dar mai osebit decAt ceilalti oameni luAnd, ,,salti" in pAntecele
maicii. Pentrr"r aceasta gi mai mare este decat Proorocii, c;ci aceia adic;,
dupi ce s-au niscnt au proorocit, iar acesta, in p6ntecele maicii fiind, s-a
irrvreclnicit de un dar ca acesta. Vezi, dar, cA Fecioara s-a inchinat Elisabetei,
adic.i a heretisit-o. Deci glasul Fecioarei a fost glas al lui Dumrrezeu Care
Sc intrnpase intru dAnsa gi, pentru aceasta ti pe inaintemergd torul in
pAntece l-a umplut dc dar gi l-a ficut a prooroci. Cici cdte a zis Elisatre'ta
cu proorocie citre Maria, nu au fost graiuri ale Elisabetei, ci ale pruncului
siu. Iar a Elisabetei numai gura slujea, precum pi gura Mariei a slujit Fiului
Iui Dumnezeu, Care cra in pintecele ei. Cici atunci cAnd a sdltat pruncul
in pintece, atuncea s-a umplut Elisabeta de Duh SfAnt. Iar de nu ar fi
s.iltat pruncul ea nu ar fi proorocit. Deci, precum zic ci Proorocii mai intAi
se uimeau gi de Dumnezeu se insuflau gi Idoar] apoi prooroceau, aga poate
gi kran, rnai intAi a siltat ca 9i cum uin-rindu-se 9i de Dumnezeu insuflAu-
tlu-se, apoi prir.r gura rnaicii sale a proorocit. $i ce a proorocit? ,,Binecu-
vAntati egti tu intre femei"; apoi fiindci multe femei sfinte au ndscut
copii rrecura!i, precum Rebeca pe lsav (Facere 25, 25), zice,,gibinecuvAntat
este Rodul pintecelui tiu".
inci pi in alt chip poatc. a se inlelege [cuvAntul] ,,Binecuvintati egti tu
intre femei". Ca pi cum ar fi intrebat cireva: ,,Pentru ce?", adaugi pricina:
,,Pcntru ci "binecuvintat este Rodul pAntecelui tiu"", adicd Pe'l1tru cd
f)umnezeu este,,Rodul pintecelui tiu", cd numai Dumnezeu estc
binecur'.lntat, precum gi David zice: ,,Binecuvintat este Cel Ce vi ne" (Psalm
117 . 26). Ce obignuiepte Scriptur4 pe aceastd pirticici de cttvAut ,,9i", ce se
numeste ,,sindesmos" - adici ,,legitur5" -, a o lua in loc de ,,pentru cd";
preclrm aceea: ,,Di-ne noui aiutot 9i degarti este mAntuirea omului" (Psa/rrl
59,12),in loc de ,,pentru ci degarti este mAntuirea omului". $i iartigi ,,Tu
Te-ai mAniat 9i noi am gre9it", in loc de ,,pentru ci noi am gregit" (uezi
Psalm 77 ,65). Iar ,,Rod" al pAntecelui Niscitoarci de Dumnezeu a numit pe
Domnul, cici fIrS de birbat a fost zimislirea. Cici cellalfi copii sunt roduri
ale pirin!ilor, iar Hristos numai al pdntecelui Niscitoarei de Dumnezeu a
fost ,,Rod", ci numai ea singuri L-a purtat in pAntece pe Acesta
IAI CLII{E..\ SF-l\TEl EV,\NC}ltrl.ll l)li I .\ l.UC,\ C.rpik)lu1 l

, 13-15: Si de unde mie aceasta si vini la mine Maica Domnului


'l

meu? (441 Ci iati, cum veni la urechile mele glasul salutirii tale, pruncul
a siltat de bucurie in pAntecele meu. (15) $i fericitX este aceea care a
crezut ci se vor implini cele spuse ei de la Domnulrr.
.t. jjl loan 20.29
Prccurl rnri Fe urn.r c.ind.r venit Hristos si Sc botcze, Ioan L-a oprit
plin dc cncernicie, zicAnd: ,,Nu sunt vrednic" (MttLt'i 3,17, ll),,r)a )i .rcun.r
prin rnaica sa griiegtc: ,,pi de unde mie aceasta si vini la mine Maica
Domnului meu?", mai inairrte clc a lla9te pc Domnul, Maic.i nurniudu-o
pc ceea cc-L purta in pintcce. Ca la celelalte fcn1r'i pAna incd nu au lliscut,
nu se cuvine,,maici" a le numi, pentru frica lepidirii. Iar.l la Fecioara
nimic de acest fel nu se putea binui. ,,Pentru aceasta ti rnai ir-rainte de a
na9te, Maici 9i Fericiti eiti tu, o, Marie, carc;ri crezut ci va ii saviryire
celor ce s-an zis lie de la Domnul!"
,46-50: $i a zis Maria: Miregte sufletul meu pe Domnul, (17) 9i s-a
'l

bucurat duhul meu de Dumnezeu, MAntuitorul meu, (18) ci a ciutat


spre smerenia roabei Sale. Ci iati, de acum mi vor ferici toate neamurile.
(49) Ci mi-a ficut mie mirire Cel Puternic 9i sfint este numele Lui. (50)
Si mila Lui in neam gi in neam spre cei ce se tem de El.
/i,l6) Iesire 15,2 / Psalm 33,2;3.1,9 / Isaia 61,10 / Avacum 3, 18 tl,1i) | Regi 2,71
PsaLn 3,1, 9 / Isaia 61, 10 / Ava(um 3, 18 /1, 4.',, Facere 30, 13 / N{.1leahi 3, Il-12 /
Luca 71, 27 tl . 1:)/ Psalnl 70. 20' 11o, 2; 125, 3 | 1, .;r) legire 20, 5 / I'saln L02, 17
Fccio:rra rnar dc. sdvirgit [desir.ir;it] incredin;indu-sc, sl;\'L'ltc pe
Dumntzeu, in seama Aceluia ptrrrAnd minunca,;i nu a ei ilrsi;i, cici zict':
,,Ace'la a ciutat spre mine, smerita, l1u ell am c.lutat aceasta de Ia Acela.
Acela m-a miluit gi nu er-r de. la Acela am cerut aceasta. Si de acurn ma r or
ferici toatr: neamurile, nu numai Elisabet:r, ci pi ncamurile tuturor celor
care au crezut. Dar pentru ce rni \.or ferici? Oare prrrh'u fapta bunti? Nr-r,
ci pentru c.l a ficr,rt cu mine mirire Dumnezeir".
Iar ,,Puternic" [--a nurnit pe EI, ca nimeni sii nu fie necrcdincios celor
zise, socotind cunr ci nu este cu neputinlti Domnttlui a face acestea. lari
,,sfint" a zis a fi,,numele Lui", aratAnd ci nicidccunl llu se va spurca Cel
Prcacurat, in mitri2r dt fecioari zimislindu-Sc, ci Sf.1nt r.lm.1rrc. ,,$i mila
Sa nu numai la mirre, la Maica Sa t'ste, ci gi la toli cci cart- sc tcm de El";
cici toli cei care nu se torn dc El, ci sunt cu krtr"rl ncvrcdnici, nu sc miluiesc.

lr in e'difia de la 1805, in loc cle ,,ci se vor implini cele spuse ei de la Domnul", se
gisc;tr: ,,ci va fi sivirgire celor spuse ei de la Domnul".
rr \tzi ;.'rlnra noti de l;r Ittta 1, 31-33.
( nf ik)lul I SIA\I'UI- TEOFILACT /\ I{ I-I It.] PISCOPU L BULCARIEI

l;rr ,,in neam 9i in neam" zicAnd ci va fi mila lui Dumnezeu, aceasta


a ardtart, curn ci gi in neamul ccl rle acum se miluiesc ai in nc"rmul ce va si
fie, adici in r.eacul fir;i de sfirgit, cd gi aici iau insutit, iar acolcl cu mult
mai mult.
9i ia atninte c.l mai intii m.iregte^ sufletul pe Domnul, apoi ,,se bucuri
duhul", .rtlici, ca gi cum am zice ci Il preamire;;te pe Durnnezeu cel care,
dupi vrcdnicic, dupi Dumrrezer.r cilitore;tc. Crcptin te-ai numit, rlll
micaor.r r"'rtclnicia lui Hristos yi numele prin a face cele ce rrrr se ctrvin, ci
preamdrette-L pe Accsta s.lvirgind mari gi cerepti lucrufi 9i atuncea gi duhul
t;u st: va Lrucura, adici darlrl cel dulrovnicesc - pe carc l-ai luat prin
lucrurile cele rnari - r'a sdlt:r gi va spori 9i nu se va lua inapoi gi, zicind aga
[astfel], nu va pieri (tre;i-l Corinttt'ri 2).
lrrc.i sei gtii ci Scripiura, irr chip obignuit, pe acelea;;i pare a le numi
,,duh" 9i ,,suflet", dar dr.rpi adcvdr lc osebcgtc (Cnlotrni 6,-I;Efcseni 7,77;
Co/osciri 1, 9/, pentru cd orn ,,sufletesc" il numegtc pe cel care dupi firc
r iefr.riegtr'9r de socotinfe omencFti se po\';fuiegtc - aclici pe cel care, ciind
fl.ir.ninzegte rndninci, pe vrijrna;;i ii urigte, gi, in scurt a zice, rrimic mai
presus cle fire nu izvodegtc. lar,,duhovnicesc" il numegtc pe cel cc
ct-rr,Ar;egte lc.gile firii gi nirnic ()lrrenesc nu socoate Icugeti]. 9i aceastar este
osebirea dinh'e ,,suflet";i ,,duh" in ScriptulA. Iar doftorii poate in alt chilr
pe accstea lt clcsculci, dar noui de Scripturi rre ostc grij.i, iar doftorii
p ri p ai 1'l c2 s.,i -.. ctr birfelile lor.

/, 5l-5b: Ficut-a tirie


bralul Siu, risipit-a pe cei mindri in cugetul
cu
inimii lor. 152) CoborAt-a:'pe cei puternici de pe tronuri 9i a inilgat pe
cei smerifi, (5-l) pe cei flimAnzi i-a umplut de bunitili 9i pe cei bogali
i-a scos afari, degerli. (:i4) A sprijinit':6 pe Israil, slujitorul Siu, ca si-9i
aduci aminte de mila Sa, (55) precum a griit citre pirinfii nogtri, lui
Avraam gi seminliei lui, in veac. (56r Fi a rimas Maria cu ea ca la trei
luni; 9i s-a inapoiat la casa sa.
I l, 51) 2 Regi 15, 34 / Psalm 32, 10; 76,14 | lsaia 51,9;52,70 ( L 52) lov 5,11 I
Psalm 112, 6-7; 146, 5 / Isai^ 14, 2-q 66, 2 ( 1, 5 1 Regi 2, 5 / I'snlm 27, 29 ; 33, 1'l I Matei 5, 6
a1. 5Jl D€uteronom 7,7 l Psalfi 97,3 l lsala 30, 18; 41, 8 / Ieremia 23, r 31,3,23 |
Lucn 1. 27 , 1, :;5, Fa(erc 77,19:22,18 | Psalm 131, 11-12 / Miheia 7, 25
,,Braf " al Tatilui Tatil t.1rie 9i putere
este Fiul. Deci a facr.rt Dumnezer.t 9i
impotriva firii, prin Fiul Siu. Cici dr,rpi ce S-a intrupat Fiul, s-a biruit
firca pt'ntm c.I Fccioara a niscr.lt, Dumnezeu S-a ficut orn 9i omttl s-a
f.icu t Dumnczcu.

rr in..1i;ia dc la 1805, in loc de,,risipit-a" gi


,,coborit-a", st, giselte ,,surPat-a"
r" in t'rlilia cle la 1805, irr loc dt',,a sprijinit", se gisefte ,,a luat".
l,\ltL ll{l-,\:l l\ ll I t\.\\( 'l ll I ll I)lr l-.\ LL (.\ Cipitolul I

Si i-a surpat l)omnul pe diavolii cei mAndri, sc()lAndu-i l-rt'clAnlii din


sutletc.le oauronilor, adica pc unii ,,in adAnc" trimilAndu-i, iar pe altii ,,in
porci" (MLttciti,.ii -32; Marctt 5, )3; Luca E,.J.l,.l.l/. Aceasta ir1s.l st: poate a
sc inlclcgc. Fi pcntru iuclei, pe calt'Domnul i-ir risrpit in tot l()cul, )i acunl
risipiti surrt:;. $i ,,a surpat 9i pe cei puternici de pe tronuri", pc dcrnoni
zic, care a\,o;iu putere pestc oameni, gi car ,,tronuri" aveau sufletele
omcnegti, intnr rlirrscle'odihnirrclu-se. lnci ;i faristii sunt ,,puternici", c:r
uuii care rapcau pe cele ale saracilor, gi ,,tronuri" .rveau ca Iunii ce er'.ru]
dascali, de pe care ,,s-au surpat".
$i Dorlnrrl ,,a inilfat pe cei smerifi", arlici pe oamerri, Fc carc i-l
srnerit picatul, sau pe ncamuri, cii le-a iniltat pt' acestca, pruncre intru fii
tl.inrjndu-le lor, precnm ;i pc .,flirninzi", po acciagi, pe cei din neamuli
zic (ci nu tr', c.rrr Scripturi sau Legt'sau polurrci),,,i-a umplut de buni-
titile" Scrioturikrr.
Iar pe iircleiicei ce erau ,,bogali" in Lege gi irr porunci ,,i-a scos afari"
dirr Ierusalinr -;;i clin ccl cle Sus gi dirr cr'l de jos -,,deserti" dc toat.i
blrn;itatea; cii ninric nu au acum iutleii, dtsi li se pare c.i au.
$i ,,a luat pe Israil, slujitorul Siu". Sar.r p(\1tnl israelitcnii cr-i simfili
zice aceasta, cri nrulie milioarre gi dintru acL'$tia au cre.zrrt gi s-a in.rplirrit
fagidr.rinfa cea citre Avraanl, c.ici a zis cdtre el Dunmezeu: ,,Intru siminfa
ta se vor binecuvinta toate seminfiile pimintului" (Foccrt'22, i8l. Sau
pentru ,,Israilul" ccl intelegik)r' zicc? CAci tot ccl ce r.ede pc I)umnezeu,
,,lsrail" sc zice, ci aga inseurncazi numelo talcuindu-se: .,r.izlnd pe
Dumnezcu"; rlcci ,.i-a luat" pe acegtia carc \';id p('Dumnezolr, Ia mogte-
nirca cercasc.r suindu-i.
Si a rimas Maria impletrrra cu Elisabet.r, ,,ca la trei luni", apoi s-a
intors la c.rs.r ci. Czici de l'renrc ce .rvoa si nasca Elisabr.ta, st'cltrcc lrccioar.r
din pricina rlulfirlii celor cc ilvoau s.1 sL'striillgii la naptere - ci: ostc cu
necuvjinti pclltru o fccioari a se afla la unclc c;l .lcestea. Ial cum c.i s-tr
intors Fecioar;r, fiindci avea si rrasci Elisabeta, ar.itat este de aicea: in ltrna
a gast'a, cLrpi z.inrislirc-a in.rint(,nler8ahl|ului,;r r crrit ingcrul citre \'1aria,
i.rr c.r ,,a rimas cu Elisabeta, ca la trei luni" - iati, dar, noua lr.rni.

l; Din
l.unct .lt, r't'dere statal li politic se p()atc sp(rne ci risipirea evreilor are azi rrn
crrrs invers, tlcrr.rrcce se dore:te ti se d('pun eforturi pcntru intoarcer('a ('\'rt'il()r ir'r statul
l:,rat'l- infiint.trc.r ..('stei orflanizilii sLrtale s-n realiz.rt in urnra h,.rtaririi .\.lun.irii
Nafitrnilor Unitc (29 noienrbrie lr)-17) prin impirlir('n I'.tlestinei inh-e Lln st.tt evreu li
statelear.rbe.Astit'l,statullsraelalosil.rtrlamatinl-lnrri l9-lb. lcon<'mia elunrnezeiasci
- lr.rcr.itoa rt' ;i azi rsu frra poporu l!r i itrtlt'u - r'rc-o atlt'r,,t'rcyte Stintr.r i Aptrstol I)avcl intru
.r sn l-flst(r/,i (,ii I ' /i
r r r r
, capitolt k' l{l- ll.
r r r rrr i
lE Citiitolul 1 SFAN IT-r-'L TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BUI-CAIIIEI

1, 57-64:$i dupi ce s-a irnplinit vremea si nasci, Elisabeta a niscut


un fiu. (58) Si au auzit vecinii 9i rudele ei ci Domnul a mirit mila Sa fafi
de ea 9i se bucurau impreuni cu ea. (59) Iar cind a fost ziua a oPta, au
venit si taie imprejur pmncul gi-l numeau Zaharia, dupi numele tatilui
siu. (60) $i rispunzind, mama lui a zis: Nul Ci se va chema Ioan. (61) $i
au zis citre ea: Nimeni din rudenia ta nu se cheami cu numele acesta. (62)
$i au ficut semn tatilui siu cum ar vrea si fie numitrB. (63) $i cerAnd o
tiblifi, el a scris, zicAnd: Ioan este numele lui. $i toli s-au mirat. (64l $i
indati i s-a deschis gura 9i limba 9i vorbea, binecuvintind pe Dumnezeu2e.
fl, 58) Luca 1, 14 (1, 59) Ft ere 17,12 | Levitic 12, 3 (1, 63) Luca l,13 ( 1, 64) Lltca 1,20
A rimas Fecioara cu Elisabeta ,,ca la trei luni", poate pentrtt minunea
cea preasl;iviti spiim6ntAndu-se dar gi avAnd trebuinfi de oarecare m.i n g.i iere,
pc calc voia a o avea dintrl a fi impreuri cu Elisabeta. $i de vreme ce se
apropia naFtere4 s-a dus. Iar dupi acee4 Elisabetei i ,,s-a implinit vremea ca
si nasci". Se cuvine si ludm aminte, ci la cele care nasc nu se zice aceasta:
,,s-a implinit vremea si nasci", ci numai acolo se zi.ce, unde cel care se nagte
este drept. Caci - precum se vede - ne[de]sdvir;ite gi neimplinite suntnaitelile
pacitogikrrtr' gi mai bine le-ar fi fost lor de nu s-ar fi nlscut.
Dar pentru care pricini se punea numele dupi tiierea imprejur? Penhu
ci mai intAi se cuvine a primi pecetea cea de 1a Dumnezeu gi abia dupi
aceea numele cel omenesc. Iar in alt chip, tdierea impreiur insemneazi
lepddarea celor trupegti. Deci nimeni nu este vrednic a se nurni ostag a lui
Dumnezeu gi a sc scrie nr,rmele lui in Cartea Cerurilor, de nu rnai inainte
va fi lepidat Fi va fi tiiat lde la el] cele trupegti.

28
118051 Prin semn il intreb4 pentru ci nu putea si audi. Zic unii cum cb cu o
vini
[nerr'] sunt )egate puterile gi ale auzului 9i ale griirii 9i pentru aceasta cei care sunt muti
din naitcre, nici a auzi nu pot. Deci griirea Zahariei aia se stinsese, precum a celor ce
sunt lipsifi de acestea din naptere, fiindci cu necredinfi 9i a auzit ti a Sriit (duPi Zigaben).
r"
[1E05] Vrednic lucru este de cercare, pentru ce nu s-a dezlegat Zaharia de negrriire
cind s-a niscut pruncul, ci numai cAnd a luat numirea numelui? Deci zicem ci aceasta s-a
s.ivir;;it pentnr proorocia ingerului, ci !a zis luir,,Iati vei fi ticind [mut] 9i nePutand
a grii, pani in ziua ce acestea se vor sivArgi" Iar zicind aceasta, fir; de indoial; cd Pe
ncester doui le-a insemnat: nagterea ii nunirea; Fi llu numai nagterea, ci ca sA se facd $i
minunea unirii ldintre pirintii prunculuil la punerea numelui (dupi Zigaben).
r'r
Credem ci aici Sfintul Teofilact griiegte de acei Pic;toti care ies nePociili din
icersti viali pimenteasci 9i, astfel, nagtelea lor truPeasci este ,,ne[de]sivirgiti 9i
neimpliniti", deinrece ei nu au clobindit rnAntuirea" fi, din pricina felului cel riu al voirii
lor - pt'care l-au ficut lucritor in propria viali -, ,,mai bine le-ar fi fost lor de nu s-ar fi
niscut", tlecit si intoarci spatele dragostei lui Dumnezeu gi astfel si se dea ei in;i;i
vegnicei chinuiri.
I AI-C:U I Ii Il,\ SIrlNl EI L\1'\\Cl tELll D[ 1.,\ I-UC,\ Crpit()lLrl I

lar Elisabr.t;r, ca o proorocit; a griit pL.ntrLr Irlrnrc, ca ,,loan" este numeltr


h.rr. Dar po.rtc ti kran, el inslrgi ii-a pr"ls rlLlnrolo, ca nlaicii sale el i-a dat din
darul sirr.r cel prtxrrocesc. lar neputAncl Z;rharia sa arate nulrele prin semn,
ce lc tabJi!ii. $i de \-reme cL's-a unit intr-lrtr gantl cu temei.l sa perltru nunlelc
c()pilului, sc spaimarrteaza toti. Ca nr-r a fost irrtru rudenia lor cincva ctt
.rcost nurne, c.l sa poati cineva a zice cd rnai irr.rinte Vrer]re au socotit acL'ast.l
amant-loi.
lar ,,Ioan" se tilcr.riegte ,,dar :rl Irri Dtrmnczt'u"; pentrlt aceast.r ti tatJ I

satr, ind.rti urnplAndu-se de d.rr, prooroccgtc nrai in.rinte pentru Hlistos gi


abia apoi pentru copih,rl s.1u.
'l
,65-75: $i {rica i-a cuprins pe tofi care locuiau irnprejurul lor;9i in
tot linutul muntos al Iudeii s-au vestit toate aceste cuvinte. f66) Si toti
care le auzeau le puneau la inimi, zic6rrd: Ce va fi oare, acest copil?
Cici mAna Domnului era cu el. (671 $i Zaharia, tatil lui, s-a umplut de
Duh Sfint 9i a proorocit zicind: ((jd) Binecuvintat este Domnul
Dumnezeul lui lsrail, ci a cercetat 9i a ficut riscumpirare poporului
Siu; (69) 9i ne-a ridicat putere de mantuire'r in casa lui David, slujitorul
Siu, tZ()l precum a griit prirr gura sfinlilor Sii Prooroci din veac; /77.)
mAntuire de vriimagii nogtri 9i din mina tuturor celor ce ne urisc pe
noi. (72) $i si faci mili cu pirinlii nogtri, ca ei si-9i aduci aminte de
legimintul Siu cel sfAnt; t7j1 de jurimintul cu care S-a jurat citre
Avraam, Pirintele nostru, (7Jt ca, fiind izbivili din mina vrijmagilor,
si ne dea noui firi frici'r, (75) si-I slujim in sfinfenie 9i in dreptate",
inaintea felei Sale, in toate zilele vietii noastre.
/1,6dl3Regi18,il6lPsalm79,18/Ieze.hiil3,22lFapteleApostolilorll,2l(1,6//loil3,1/
2 Petru 1, 21 f 1, 68) Psalm:10, 13; 71, 18; 110, 9 / Matei l, 21l Luca 7,1,6 ( 1,69)7 Regi 2,7 |
Psalm 7.1, 11; 88, 16-17; 131, 17 / Iezechiil 29,27 / Zal\ari^12,8 (1,;01 Psalm 71,.1/ Isair 35,4 /
Ierenria 23, 6; 30, 8-10 / I, ,-lt Psalnr 105, 10 r i, :lr lia(ere 17, 7, 22, 16, 26, 3 / Levitic 25, .12 /
2 ReSi 7, 15 / Psalm 97,3i 110, 5 / Ierenrir 31,33 / lezechiil 16, 60 / Dan 9,9 / Evrei 6, 13
i l, 73) 1 Paralipornena 16, l6 / Psalm 104, 9 / Miheia 7, 20 I Evrei 6, 13, 17
l/, ;.1r Romani 8, 15 / Evrei2,'15;9, 11t L;i) Efeseni {, 24 / Coloseni 1, 22 / 1 Petru 1, I5
,,$i frica i-a cuprins pe tofi", pentru nrirrurrea griiirii Zaharici. Ci
prectlln pentrLl irrmul;ilea semirrfici llri Z.rhari.r s-.1 spiintArltat nororlltl,
.tya yi pcrrtlr.r c.i cl a glJit..J Lrrin acostc tloua nrinulti toli s.i-l socoteasca

t' in l,
in lo. de ,,putere de nrintuire ', sc t.isette ,,com de nrintuire".
.1" 1E05,
rr ",-li;i.,
in edilia cle la lli0,5, in l,.rc de .,ca, fiind izbivili din mina vrijmagilor, si ne dca
noui firi frici ', sc uascltL' ,,si ne dea noui, firi dc frici din rniinile vrijmagilor nogtri
izbivindu-ne".
" i'r "..1i1i, .le ir 1805, in loc cic ,,in sfinlenie si in dreptate", sr. *asofte ,,intru
sfintenic si intru clreptate".
TAt,C
SFANTUL TEOFiLACT ARHIIiPISCOPUL BUT,CARIEI

:
pe cel ndscllt ci este mai prcsus decat cei multi. Iar toate acestea se ficeau
ori r,'
cu oarecare osebitd rAnduiald, ca vrednic de credinti sA fie cel care avea si
Hris
rnirturiseasci pentlrl H stos (loan-1,29,.36/9itofi sd se incredinleze, din
rara
ins.lgi nagterea lui Ioan, cum ci mai presus cste decAt cc'i mul1i.
ncli?
Binecuvinteazi Zaharia pe Dumnezeu pentru cd ,,i-a cercetat" pe
nici
israeliteni. Cici cu adevirat la ,,oile cele pierdute ale casei lui Israil"
(Mate i 10,6; 15,21) a venit Domnul, insi cei mai mulli dirrtru dAngii n-au
inch
voit si primeasci darul. Pentm aceea gi,,i-a cercetat" pe israelitenii cei ,,sfir
oaln
aclevirati, care sunt cei care all crezut.
durr
$i a riclicat ,,corn de m6ntuire", adici putere 9i impiritie mAntuitoare. rmul
Cici ,,comul" irrserncazi ,,putcre" (cd dobitoacclc ccle purtdtoare de coame
sfAn'
in co.ure igi au puterea) sau ,,impdrdtie" (cici ciin com erau ungi impdr.afii
fi lar
- 7 Ri'.gi 16, 7.3). Agadar, rri s-a ridicat nou.l ,,com de mintuire", Hristos, a9a s
Care Se pirea ci doarmt-., trccAnd cu vederea phcatele cclc multc, 9i
cea c
indc-lung ribdAnd turbarca gi infocarea cea intru slujirea idolilor. insi in
liud
vremurile cele ,,de pe urmi" intrupAndu-Se (F-trt:i 7, 2; 'I Pctnr 1,20),5-a
sculat gi a sfirAmat pe toli dracii care foarte ne rlrau pe noi, nemaisuferind Prec
El a clormi yi indelung a ribda.
Iar,,in casa lui David" S-a ridicat Domnul, adicii in Betleem, pentru vei r

ci acolo S-a ndscut. Iar Betleer.nul cste cu ader.irat cetate a lui David, POP,
precurl au griit Proorocii, caci tot pcntru inh'upare au gr.lit cuvintele milt
.rcestora (rrr::i 1 Rtgi 77,15). Iar Miheia ;i de ,,casa lui David" , cle Betleem Risl
aclic.l - pomcncate, zicAnd: ,,$i tu, Betleeme, nicicum nu egti mai mic, umt
cici din tine va iegi Povituitorul" (Miheia 5,1; Mttci 2,'1,16). copi
,,Si a ficut mili" nu numai cu cei vii, ci gi,,cu pirinlii nogtri". Cici ariti
darul lui Hristos a ajuns gi Ia aceja care au murit mai inainte vreme, adici
n.idejde cle inviere ne-a dat noui celor vii gi, cu adevirat, r,om invia- Iar
nu numai noi nc r.om invrednici de acest clar, ci 9i cci care mai inaintc au
reposat, c;ci toatd firea a dobandit binele. inc; ;;i in .rlt chip ,,a ficut rnili neslr
cu pirintii", cici Domnul a implinit nidejdile, cici cdte nidijduiau de la a zrc
Hristos lc-au vdzut ci s-au sdvArgit. IncA gi pe fiii lor vizAndu-i pirinlii cil
au dobAr.rdit atAtca bunititi, se bucurd, gi pdrtagi bncuriei fdcAndu-se,
..mila" o dobAndesc.
Dar de care ,,legimAnt" gi-a adus aminte, gi de care ,,jurimint" ce i s-a in se
f.icttt lui Avraam? Aritat este ctr adcvdrat cd de accla ce zice: ..BinecuvAn- - Hris'
tind te voi binecuvAnta, si inmulf ind te voi inm ulli" (ztczi Fncerc 17 , 1-8), DtLnt

ci s-a inmultit cu adevilat acLrm Avraam, fiindci toate neamurile s-au


facr,rt fiii Iui prin credinfi. Cici precum acela a crezrrt, a9a gi acestea prin
crtdinfi ale lui s-ar-r ficut.
l,\t.( L rRl \ cFt\t fl I'vA\(, Ll It t)t L,\ I ( ( \ (-.rpitolul I +l
IEI

$i ne-a ,,izbivit" ,,vrijma9ul", ,,firi de frici", caci cle multe


pe noi dc la
lu ori vreunii se izbivesc, insi cu frici 9i cu tnulte nevoinfe 9i cu rizboi, iar
Hristos, nirnic noi ostenilrdu-nc, penti'u Iroi S-a ristignit, gi dintrtr aceasta,
in firi de a noastrl osteneald ne-a izbivit pe noi. Dar pentrtt ce tre-a izbivit pe
noi? Oare pentru a trii in d€.sfatad? Nr"r, ci ca ,,si-I slulim" Lui, nu intr-o zi,
-rc nici in doud, ci in toate zilele -;i a-l sluji Lui ttu numai prin trupeasca
l" inchiniciunc ai slujba, ci ,,intru sfinlenie 9i intru dreptate". pi cste
tu
,,sfinlenie" clrcptatea cea citrc Dur.nnezeu, iar ,,dreptatea" - cea ciltre
ei
oarneni; adici, claci cirreva s-ar i-eri cle cele sfintc ai ntr s-ar atinge de cele
durnnezeiegti, fird cle Dumneze ur, ci pAzegte toat; cinstea citre cele cinstite,
-e.
unul ca acesta este stant. Agijcierea 9i cel carc ii cinstegte pc parinti este
te
sfant, cici gi acegtia sunt Isocotifi] durnnezei tle cirsirr. lar dac.i cineva rru ar
fii fi lacorn, rdpitor, t6lhar; preacurvat curvar, utrul ca acesta este drept. Deci
)S,
a9a se cuvine a sluji lui Dumnczeu ,,intru sfinlenie", adicd intn.r cucerrricia
ti cea citre cele dumne-zeiegti; gi ,,intru dreptate", adici intm cea citre oameni
in .liudati petrecere. $i ,,a sluji inaintea fefei Sale", nu inaintea oamenilor,
plecum Vor a face aceia care vor si placi oamelrilor gi fi;a|nicii.
rd
1, 7 6-80: Iar tu, pruncule, Prooroc al Celui Preainalt te vei chema, ci
rLl vei merge inaintea fejei Domnului, ca si gitegti ciile Lui, (77) sA dai
ci, poporului Siu cunogtinta mantuirii intru iertarea picatelor lor, (78) prinrr'
:lc milostivirea milei Durnnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi
m Risiritul cel de Sts, (79)ca si lumineze pe cei care 9ed in intuneric 9i in
ic, umbra morlii 9i si indrepte picioarele noastre pe calea picii. (80) Iar
copilul cregtea 9i se intirea cu duhul. $i a fost in pustie pAni in ziua
ici aritirii lui citre Israil.
{ 1, 70)lsaia 40, 3 / Mnleahi 3, 1;4, 5 / Matei 3,3; 11,l0 / Luca 1,17IL ;Sr Ieremia 23, 5 /
ca
Zaharia 3. 8; 6, 12 / l\laleahi 3, 20 (1, i!)r lsaia 9, 1;,13, 8,.19, 9; 60, 1-3 / Matei ,1, 16 /
ar Faptele Apostolilor 26, 18 (1, 2irl/ 1 Regi 2, 21 / Matei 3, 1 / Luca 2, 40
1U Strdin lucm se pare a grii Zaharia citre pl{nc cele ce le zicea, c.lci
li nesimfitor fiind pmncul, nu se cuvenea a vorbi cu dinsul. Dar este cu prutinfa
la a zice ci, precum striini IminunatS] a avrtt prurcul nagterea, fiindci a sdltat
C.l gi a plarr<rit in pintecc la verrirea Mariei, tot ag.r nu este de necrezut ci a
;e,
-
Aici ,,firi cle Dumnezeu" s-ar putea infelege pi ,,firi de a-L ave.r pe Dumnezeu",
-a in sensul in care;;i Sfintul Nicolae Cabasila spune c.: prin p()runci noi triim viala lui
n- .Hristos 9i El triie)te viata noastr; (vczi cartea acestui Sf,int, intitulat; TrLrlirr1l
t), L)ruurtc;cicstti Liturgltii ;i Viatu ir H,-rsr{)s, care a cunoscut dup; 199(l mli mrrlte reeditiri
la ed. IBMBOII).
rLl li Cu sensul de,,clumnezei" ai casei lor. Vezi $i tilcuirea de la A4atcr 2-3,8-ll.
in r" ln edi;ia cle la J805, irr lclc de,,prin", se g;se9te
,,pentru".
12 CA}'itO]Ul ] SI]AN fUL I EOFII,ACT,'\RIIIEPISCOI'I- t,I]U LC;\RIEI

irrleles dupi tatil siu. Si zice Zaharia: ,,Vei merge inainte.r


nagtere cele zise de
felei Domnulr.ri, ldsdnclu-md degrabi", cici cr.rno;;tea Zaharia cd dupi pufini
vremc sc va lipsi clc cl, cAnd va voi si fugti ,,in pustie".
Dar pcntru cc ,,va merge inaintea fefei Domnului"? Pentru ,,a giti
ciile Lui" - rar ,,cii" sunt suflctcle intru care urnbld Dornnul. Deci
sr:flc-tele le-a gitit inainteme rgitorul, ca intru dAnsele sd umblc Hristos.
Dar cum le-a ,,gitit" pe;rcestea? DAnd rrorodr"rlrri ,,cunogtinfa mAntuirii",
adici Ioalr Il ardta norodr,rlui pe Hristos, perltru c; Ioan milturisea pe
lisus, iari aceasti ,,cunostinli" s-a ficut,,intru iertarea picatelor". Ci
in nici urr ait chip nu s-ar fi cunoscut ci Domnul Hristos este Dumnezeu,
numai daci ar fj icrtat piicatele;rorodului, ci a ltri Dltmnezert este a
ierta p.lca tele.
Si dintlu ,,milostivirile milei" ni lc-a iertat noui pe acestea, ci nu
pentru lucrurile noastre, dirr pricini ci nici un bjne nu am ficut, ci Acela
,,ne-a cercetat pe noi" dintru inAlfimc, Care Sc numcFte ,,Risiritul cel
de Sus", pcntru ci cste ,,Soarele Dreptilii". $i S-a alitat nott.i cclor cc
snrrtem ,,intru intuneric" -adici itrtnt necutroptin[i; gi ,,in umbra morlii"
-.rdici intru picat. Ci cioud riutili stdpAneau firca omcLrersc.i, ,,nccu-
nottinfa cic Dumnezeu", pe care o aveau elinii,;i ,,pdcatul" pe care il
aveau evreii, m;lcar ci pe Dumnezeu Il cunogteau. Deci s-a ardtat firii
omenegti, ca sA luminezc gi pe cei ce steteau ,,in intuneric", adicd intru
necunogtin!5;i ne-dumnczeire, dar gi pe cei ce gedeau ,,in umbra morfii",
adici in picat (Mntcl 1, 16). Iar, dupa [infelegerea] cuvAntul[ui] acesta,
precum socotcsc, p;lcatul este,,umbri a morfii"; gi precull umbra
turmeaz;i trupului, ag.r;i urrdo este moartr', acolcl gi picatul ii r.rrmeazi
[este indeaproape]. Precum adici a rnurit Adam, rle fali este ;i picatul,
cd Hristos a murit, insi pcntru p.icatelc noastre. IntlucAt ctt cttviirrfi sc
zice ci pAcatul este ,,umbra morlii", ca ti acela care pllrur!'a ii ulmeazi
acesteia; inci gi altclc este cu putinti a grli la acestea gi, socotesc ce .ln
zis noi, tAlcuinciu-l pe Mateirt.
Dar, oare, ajrtnge nun.rai a se ar;ta ,,celor care ged in intuneric"?
Nr-r. Ci se cuvinc si ,,9i indrepte picioarele noastre in calea picii", adica
a dreptilii, cici precum picatul este vraibi citre Dumnezeu, aya 9i
dreptatea este pace. Deci ,,cale a picii" este Petrecerea intrtl drePtate,
citre care Hristos, Cel Care ,,a risirit de Sus", a indrc'ptat picioarele sufle-
telC)r noastre.

Vczi t.il.rrirt.r J. l.r Al,ii t.1, /i -/i,.


.INI-CUIRET\
SFINI'EI EVN \(]I'IELIl D[ L-I\ LUC;\ C.rpikrlul 1 .l:l

lar pruncul ,,crestea" cu val'sta cea trllpcascd, 9i ,,se intirea cu dul.rul",


cd impreund cu trupul cregtea gi darul cel duhovnicesc; gi, cu cat nrai viirt()s
crcgtea copilul, cu .1teta gi lucrurile Duhului sc ar.ltar-r, fiindc;i vasul putoa
a lL. salaglui pc acestca.
Dar pentru cc r.[a ,,in pustie"? Ca afar.i dc riutatca celor ntulti si
potreacd;i ca, cle- nir.nerri ruginAndu-st, cu irr r.-l r.iznea l.i sd mustlr'; c.r rlc.rr
fi fost in lume poate s-ar fi smednritrr cic rlragostelc gi de pricte;rrgurile
oamenilor. Inci ;;i ca si fie vrednic de credinli cel care.t\'('.r :.1 f)r'(F
poviduiasci pentru Hristos, ca unul care cra pushric gi mai plesus ilccit
cei mulfi. $i s-a ascurrs ,,in pustie", pAni cc Dumreze.u a binevoit.r-l irriti.r
oe el noroduhri israelitenilor.

ls Cu sensul: s-ar fi intinat/s-ar fi prihinit,rs-ar fi stricat, dc's-ar fi irrvoit/s-ar li


anrcstecat cLr dr.ttoste,l li prietr'tuBurile cele lume;ti.
Cel,trorul 2
Nrtslcrr'n ltti Hristos.'f dit'rtrr itu1trciur si ndueL,ran in tcnt;tLu. SintL,()n si AnLl
Iisus lo doisprezt cL' ttlti , 1)it1! la ltrusLtlinrl

2, I 7:in zilele acelea a iegit porunci de la Cezarul August si se


inscrie toati lumea. (2) Aceasti inscriere s-a ficut intAi pe cind Quirinius
ocirmuia Siriar. (.3) Si se duceau tofi si se inscrie, fiecare in cetatea sa.
(4) pi s-a suit Iosif in Galileea, din cetatea Nazaret, in Iudeea, in cetatea
lui David, care se numeste Betleem, pentru ci el era din casa 9i din
neamul lui David, (5) ca si se inscrie impreuni cu Maria, cea logoditi 5

cu elr, care era insircinati. (6) Dar pe cind erau ei acolo s-au implinit I
zilele ca ea si nasci, (7) gi a niscut pe Fiul siu, Cel Unul-Niscutl 9i L-a c
infigat si L-a culcat in iesle, cici nu mai era loc de gizduire pentru ei. t
S
''''''o"I:,'l;l:!,1,^';'2f;n'.i!,'i:ri;lii';:i,Y,;.iii;li
Pt-ntru aceasta s-a ficut inscrierea, ca toli venirrtl in linuturile lor, si se
slrie Fecioara la Betleem, ca la o patrie a sa,;i aga sai Se nascd Domntrl in
Betlcenr gi stl se plirreascti prroorcria (Miheia 5, 1).
Si se cuvenea, dirr pricirra ci un Dumnezeu avoa si surpe mul;imea
dumnezcilor idolegti, ca r.u1 imparat si gi sttipAneasci, adici Cezarul.
lal Hristos Se inscrie dimpreuni cu tofi, pentru ci se ctrvcnc.r c.r yi
Donrrrul dimpreturi cu Iumea si Se inscrie, ca si sfinfeasci pe cei inscrigi pi
si curme robia. Cici, precunr tiinclu-Se imprejr-rr, a culrnat tiierea imprejur,
apa, irrscriind*Se ca un rob, a curmat rt'rbia firii mrastre; ci nrl mai suut robi
I
ai oamenilor cei ce slujesc Donrnului, precum A;rostolilor le zice: ,,Nu vi
t
facefi robi oamenilor" (1 Corinteni 7, 23). 91, degi cu tmprul snnt robi, irrsi
l
cu cluhul sunt slobozi, neripirrtlu-sc. de necrcdinta stipinitorilor.
lar,,Fiu Intii-Niscut" al Fecioarei L-a numit pe Dol.nnul, macar ca
ntr s-a rriscut un oarecarele al doilea $i cr-r cuviinfi [,-a nurnit aga, c:Ici

' In e.litin dc la 1805, titlulcrpitolului cste: ,,Pt'ttlru -<ctit'rca luntil. l'ttttLt iinttt'rcn lli
Iisus Llitt Nlnria. PL' ttu litst(rri. P(tlru Sin(o\. Puttrr Ant pnvncirr. P(rtllu li-srrs crirt,/ S-rt
,tflal it niilocuL Llnscdlilor".
: [']805] t'()\'csteitc cle clomnia Itri Quirir.rius,.)ritend ci cl fict.r.rcr'.r irrscricrt:
[recensimint] .r Siriei, 9i sub a lui stipinirc cr.1 I).r['stina.
1
in t.diti.r clt' la 18()5, in lcr de ,,cea logoditl cu el", sr'Bi:s!'tt!' ,,cea logoditi lui muiare".
1in edilia dc la 18()5, in loc clc, ..Unul.Niscut" \e
Ni\c)tc ..intii-Ntrscut".
L\ LCU IItE.,\ SFI\ l U t:V.'\\(l l l l: l.ll llf. L,\ l-[ C,\ CnfitolLrl2

,,intiir.rdscu t" sei llunlegte ccl care intAi s-<l niscut, t1e$i al tloilca Imai] pe
ulnl.i llLl s-a tli:scut.
Iar Donrnlrl ,,Se culci in iesle", clintru inceput inviitanclrtle pe noi
slrlcrelria. lrrsi poatc a f;icut aceasta gi ca sa ar.rt(] cu inchiptrile ci a Venit
in luurca ac(.astl, cc oste loc .rl nostrur,..tl ccior carc nc-<rm ilsenrenat
rlobitoacelor col()r rlecr-rventatoarc. Caci precum ieslea cstr: loc .rl
dobitoacelor nccr-lvintitoal e, .rga gi lunrca aceasta este loc.rl nostru. Deci
,,iesle" este lurnca, ial noi - dobitoaccle cr'le necuvAntdto.rre [struteur]- Si
ca si lre izt,ivcasci pc uoi de star('a cea ctrbitoceasca 9i dc trocu"'intare',
pentru accast.r, aici a vcnit Dornnnl.
2, 8-/,t: $i in Jinutul acela erau pistori, stind: pe cimp 9i ficind de
straji noaptea imprejurul turmei lor. (9) $i iati Ingerul Domnului a stitut
16ngi ei gi slava Domnului a strilucit imprejurul lor,9i ei s-au infricosat
cu frici mare' . 11(l) Dar Ingerul le-a zis: Nu vi temefi. Cici, iati vi
binevestesc voui bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. (/11 Ci vi
s-a niscut azi Mantuitor, care este Hristos Domnul, in cetatea lui David.
(12) 9i acesta vi va fi semnul: Veli gisi un Prunc infisat, culcat in iesle.
(13) $i deodati s-a vizut, impreuni cu Ingerul, mulf ime de oaste cereasci,
liudind pe Dumnezeu gi zicind: (1.1,t Slavi intru cei de Sus lui
Dumnezeu; 9i pe pimint pace, intre oameni" bunivoirel
11. 9) Luca 1. 11-12 {1. l(l) lsaia {0, 1 al, ll l lsaia 9.6 / luatei 1, 16-21,2, 2 ll. l] Judecatori b, 17 /
Isrin 7, 11 rl, .i.l) facere 28, 12j 32, 1-2 / Psnlm 102,20"21t l{A,12l lsaia {.I, 23; J9, 13; 57, 19 /
i\tihcir .1, 3 / Apocalipsr 5, 11 il. IJ, ls.lir2. -1, {{, 23; {9, l3i 57, '19 / \liheia J, 3 /
Luca l, 79; 19, 36 / I{omani 5, 1 / Efcseni L t2.-17, 2, l7
Pastorii crau ,,petrecAnd", adici lir.ureite cr-r fluienrl c;intincl, sau irr
carnp locuind gi petrec;lnd. $i sc arata lor Ingerul, pentru n(rriutatea si
rr;iravul lor cel neftif;rrnic, de vrerne ce sc arleveLr.sc ci gi petrecerii tl rc;rlikrr
urmeazi. Pcntltr c;i;i dreplii cci vcchi, pastori au fost, pre,cr"tr.u lacor;
Patriarhii, Moise, David. Cici h*erul r1u s-<r Jr<itat in ltrtrsalinr i.rris!'il()r

" In edifia de' la 1605, in lrr tl r' ,,stind pe cinrp gi ficind de strai;", *' g.iscFtc ,,petrecind",
cu aceasta nota: [1805] Aici undc's a pus in liml-ra ronrirneasci ,,petrecind", in cc.r !lirle.rsci
este cLr\'.irlt cc unii zic c.i insemneazi ,,cu fluierul cint.ind", iar allii ,,in cinlp petr!'c;rncl",
;dici privcghind, prL'conr arati gi Dumnezcicscrrl a.-r'sLr Pirintc'in t.llcurre.
'' Ii805] ,,Slavi a Domnului" sc inlolegc aici lunrin.r <lumnezciasc.l; ii n strilucit
.rct'.rsta in-rprcjurul lor, ca sa curroasc.r r.r ingerrrl lLrr L)rrrrrnczer.r c'tc ccl ce a stit inlirttca
l('r (rlupi Zigabcn ).
I [1805] ,,Slavi intru cei de Sus lui l)umnezeu" satr ,,cintar(' in ( t ruri lur
Dumtezeu" sc 1-ro.t tt' irr!t'legr..
-
in eclilia de la llit)5, in lcrc e1e ,,intre oameni", st,Fiselte ,,intru oameni".
.lb CrPit()lul2 SFA\ I L l. I I:()l:ll ,\C L\l{l lll:PISC()PLL l}U I (,,\ltlll TA L(

sau c.irturarilol-, p€IltrLl c.i .lceia erau Vase a toati r.iLltatea, iar acegtia, firi
de viclc;;trg fiind, de r,1lr nr nezeie;t i verleri s-;ru inr, rednicit, ar.1ta11d sa, (
Dunrnezeu cum ci pe cei dc la far.i gi mai simpli decit ceilalfi, indahi toat
diutnr irrccput i-a alcs gi propnviduitori i-a ficut, ci ei, cluc6ndu-sc, i.rlr
prol.rtrt'idttit polltrtl toate accstca.
le-a
Ial lrrgerul ,,a binevestit bucurie mare, care", zice, ,,va fi la tot aces
notodul",la ccl c;rrc cu adcvarat estc llorod al lui Durnrrezcu. irrsa pi l.r tr't
sing
nonrdul oamenilor,,,bucurie" s-a f.icut iutlup.rrc.r lui Dumnezeu.
$i cc arat.i lar.rda ingerilor? Adei,erit este ci .rccast.r ar.1td mullimirorl ceea
cetelol celor dc Sus pi L.rucuria lor pc-ntru ci noi, cei de pr: pimant, am dobindit
cuv:
faceli de binc. Circi ci zic: ,,slavi lui Dumnezeu", p('ntru c; aculn pe p;mant
cdci
,,pace" s-a f.lct1t. Cti rnai inainte filea olrlorleasci vraitri avca citrL. Durrrnezcu,
iar acum atet s-ar imp.icat, incAt s-a;i impreunat cu Dumnezeu, ti s-a unit cu
nu€
El, C^ol C.rrc S-a intnlpat. Vczi, tlar, ,,pace" a lui Dumnczeu citrt'om?
lnci ti in alt chip se va infelcge: ,,pace" este Insugi Fiul lui Dumnezeu,
c.ici zicc Apostolrrl: ,,El este pacea noastri" (Efcsr:tti 2,14)". Deci aceasti Pus
,,pace" - adicii Fitrl lui Dumnczeu - s-a ficut pc pim.int. inP
Si ,,intru oameni bunivoire", adici odihni a lui Durnrrezcu, ci S-.r Moi
odilrnit acum Dumnezeu gi binc ii place' ,,intru", ci mai inaintc nu bineitria, (23)
nici iipl,ice,r ., in tru oameni". birl
zis i
2, /5-.18: Iar dupi ce ingerii pistorii vorbeau
au plecat de la ei, la Cer,
unii citre alfii: Si mergem, dar, pAni la Betleem, si vedem cuvintul
acesta ce s-a ficut si pe care Domnul ni l-a ficut cunoscut. (16) $i,
gribindu-se, au venit 9i au aflat pe Maria 9i pe Iosif 9i pe Prunc, culcat
in iesle. /1/) 9i vizAndu-L, au vestit cuvintul griit lor despre acest Copil. sub
(18r gi toli cali auzeau se mirau o"."t" roli;,1?i"i;,:i:I:rorT::"**,, Leg
,, izbi
Piisblii acegtia sunt inchipuire a pistorilor color duhovrriccgii, adic;i
a Arlricreilor. Deci se cr,n'ine n p.1zi Arhiereii turnra lor pi ,,a petrece"r", ir:ttn
atlici a cinta [r'ielsui] celc rlulrovnicegti gi a irn ila noroclul; ti aFa, sc vor
inr.rcdnici dc clumrrczcicgti vederi gi auziri.
lar ,,Betleem" se tAlcuiegtc' ,,casi a piinii"; gicare alta este casd a pAinii,
tlaci ntr Biserica, intru carc se afli ,,Piinea" (lonn 6,35). Deci lucru alpis- inch
tcrriltrr ct'lcrr cuvintitori cstc a c;uta ,,Piinea cea din Cer" (loatt 6,26-68), sfin
gi dup.l ce vol ve'cle'a ,,PAinea", datori srurt li altor.i a o propovidui, precr,rm
orici
9i pistolii, r.izincl Pruncul,;;i celorlalli .lu spus. llu sr
cred
" \tzi yi loarr 11,27; 16,33: 2Tcsalorticctti 3,16. ele. l

"'Vr'zi rrota ele l.r l,rtcn 2,.9. ci s(


TALCUIREA SFINTEI EVANCIII:LII DE LA LUCA C..rpit()lul l

2, 19-20: lar Maria pistrarr toate aceste cuvinte, punindu-le in inima


sa. (20)$i s-au intors pistorii, slivind 9i liudAnd pe Dumnezeu, pentru
toate cate auziseri gi vizuseri, precum li se spusese.
e.1,1)Facere37.7.l
Care ,,cuvinte" le pizea Fecioara? Unii zic cd acele cuvinte pe care i
le-a gr.lit Ingerul 9i cele cAte i lc-au spus pestorii. Cdci le pdzea pe toate
acestea gi le sdligluia in inima s4 adici le asemuia intre ele pi tlin toate o
singuri sclcotin|5 afla - cum ci Dumnezeu este Fiul ei.
Insi mie lni se pare c.i aici ,,cuvinte" se nurncsc lucrurilc, intrucet
ceea ce se zice, sd fie intru acest chip: ,,Iar Maria pizea toate aceste
cuvinte", adici lucrurile acestea pe care eu acurn le zic ai le fac graiuri -
cici hrcrul cand se spune, grai se face.
$i s-au intors pdstorii, mullimind lui Dumnezeu .pentru toate", cici
nu crau zavishrici, precum itrdeii.
2,21-24: $i cind s-au implinit opt zile, ca si-L taie imprejur, I-au
pus numele Iisus, cum a fost numit de Inger, mai inainte de a Se zimisli
in pAntece. (22) $i cAnd s-au implinit zilele curifirii lor, dupi Legea lui
Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca si-L puni inaintea Domnului,
(23) precum este scris in Legea Domnului, ci orice intAi-niscut de parte
birbiteasci si fie inchinat Domnuluil:, (24) gi se dea iertfi, precum s-a
zis in Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel.
(2, 2I ) Facerc 17,70-12 | Levitic 12,3 | Matei 1,21,25 I Luca 1,3L t2, 22 ) Levitic'12, 2-6
(2,2.3) resire 13,2-12;22,2e;34.1e / Num".tr,tr'lil!;l?"Tl,3i,"jii!liT
li;ll
Dupi prin Lege s-au dat potrnci, cei care le cilcau po accstea eratl
ce
sub blestemr3. Deci Dtimnul Se taie imprejur, ca gi intrr.r aceasta implinind
Legea - gi nimic lisAnd la o parte din cele ce aceasta le pomncea -, sa nu
izbiveascd pe noi de blestem.
pi dintm acestea sturt ruginafi cei ce zic ci dupi r-rdlucirc [inchipuirc] S-a
inhupat Domlrul. Cici curn S-a tiiat imprejur, daci S-a intrupat dup.l nilucir-c?

rrln edilia de la 1805, in loc de,,pistra", se


8isegte,,pizea".
r2
in edilia de la 1805, in loc de ,,ci orice intii-niscut de parte b;rb;teasci si fie
inchinat Domnului", se gise;te ,,ci toati partea birbiteasci ce deschide pante.ele,
sfAnt lui Dumnezeu se va chema".
rr
,,Cici tog cagi sunt din faptele Legii sub blestem sunt, c; scris este: .Blestemat este
oricine nu stiruie intru toate cele scrise in cartea Legii, ca si le faci". Iar acum ci, prin Lege,
nu se indrepteazi nimeni inaintea lui Durnnezeu este lucru limurit, deoarece "dreptul din
credinfi va fi viu". Legea insi nu este din credinli, dar cel care va face acestea, va {i viu prin
ele. Hristos ne-a riscumpirat din blestemul Legii, ficindu-Se pentru noi blestenj pentru
ctr scris ester este tot cel spanzurat pe lemn"" fGaktcui 3,1t13).
"Blestemat
Capihrlrrl 2 SI:/\N IULTEOI:Il i\L l ,\Rl IIEPIS!()l'L l- liul.C/\lllL.l

Iuci este firi de'folos a cerca und€r estc p;irticica ceea cc s-a taiat, cici
cel('ce Scriptrlra le-.r acoperit cu t.lcelea, ltu se crrvine a Ie cerca * li asta, nrai cl
\'.lrt()s.rcolo utlde nu este nici u11 folos. insa cste cu putinta a zice ci .itlrnci tr
citttl s-a t.liat acL..r particica, atingandu-sc elc F;n1.1111 l-r sfinfit p(] acL.sta, tr
Prccur)1 si sangc)e gi apa care au cr.rrs din coast;t Mintr"ritorului. $i in fclurile
in calc gtie, Domnula ptlzitpdrticica aceasta nevit.imaU, iar la irrviclr Lrr'.iyi
P
Itrarrd-o pe ea, S-a sculat din morfi, gi intru acL.astit fiintl rrelipsit, de vrcme
cc ii rloi, la Invie.re, tmpul nostl'u clc sivArgit [dcs;iv;irgit] il vorn lua.
a(
$i irrscmneaza EvanghelistrrI c.i ntr indata ce..r zis ingcrul: ,,lati vei lua
in pArrtece si vei nagte Fiu" (Lrrca 1, -3.1), S-a zdnrislit Donlurl, ci tlrrp.i acee:r, 9i
cerld a voit - c.i vczi cc zice aici de Dornnul cd ,,a fost numit de lnger, mai S
inainte de a Se zimisli in pantece". inci gi clc la irrsugi graiul ingcinrlui se D
arata acc.rsta, c.i nu a zis,,iati ai lr-rat", ci ,,iati vei lua in pAntece", intrucat P.
tlintrtr aceasta estc cu putillli.r socoti c.i intrtr acr:l ceas cu ;rtler'5rat S-a ol
z.imislit Domnul. Dar nu intru .rcr'la9i milut intru care ingeml a griit, ci D
poate cand a s;\,eriit cuvintcle. lrsi acestea rlrr le griim dogmatisind. ct
,,$i s-au implinit zilele curilirii lor, dupi legea lui Moise" - binc a ai
zis ca ,,dupi Legea lui Moise", caci dupa ader,.ir Fecioara nu (rvc.t ndvoit' nl
sd aFte'pte zilcle ctrrdfiriirr, citre erau patruzeci dc zile, pentru partea
bilbitcasci ce s-a n<iscut. Cdci e.ste. scris in l-ege ci ,,femeia care va primi
intru sine simAnfi, si va nagte parte birbiteasci..." (Lezitic 12, 2), iar
Fecioara nu a prirnit simAnfi, ci dr'la Dr.rhul Sfint a niscut, intrr-rc:it ntr
avcar nevoie de_plinirea accstei randuieli, ir-rs.i Voi|rd a implitri l-egea, s-a lu
suit la tt-mplu. lnsi de ce pcntru p<1rtea bdrbiteasci Ifemeia e ra ne'curati] 5L
laptc zile, iar pentru partea femeiasca indoite Izile]? Zice Legea ci daca irr
fenreia va primi irrtru sine sdrninfi ti va nagtc parte birbiteasc.i, \'a fi
nocr.rrati iapte zilc, iar daci Va nagt(] parte femeiascS, este incloit nr"rmirul
zilelor nccuritiei ai (Lcuit ic 12,2-5,). $i aceasta perltrlr ci ac(rea ci,r l'c a nlscut
ci
paltc bilbdteasci urr al tloilca Aclam in lume a ac-lus, iar cea [care .r niscut] l),
dc partc femei;rscai o.,r c-loua E\-i a n.lscut, \'asr.llcol putred, r'astrl cel slab,
lrrcioml cel ztlrobit, trriagr-rl ingel.icir.lllii, povituik)area rreasclrltirii.
l.rr cL.ea ce Logca zicc: ,,ci toati partea birbiteasci ce deschide
pantecele, sf6nt al lui Dumnezeu se va chema", cu adcv;ir.rt llunlai l;r hr'
c('
I'h istos S-a plinit, cici El a deschis pintecelc Fecioarci. Pentrr.r c:i la celelalte
t),
maici, birbatul deschide Dantect:lc. ctr

''In l-egea Veclrr', dupii nagterc, zilt'le necuritici unt'i femei er.ru ,.1t 7 zile pentnr IJI
naptcrt'tlt' parte birbit('asci 9i 1.1 zilt'pe'ntru parte fem('ia:ici. La rce'stt'.r st'adiugau Pr
zilelo cLrrifirii sirrgclui ft'mcii, care erau 33 pentftr ragterca rrrrLri biiat;i 66 Pentnr nn)terea ntl
un('i fctr' (i\':i Lr'i'itit t,ttt. 12). ntl
I.,\I-( L IRt: \ SFIN ILI I-\/r\NClliFlLll l)li L\ I LiC.\ ( ,t, n,lUJ l
lar l.egea
a poruncit s,i.idrrc,l ieftfi ,,o pereche de turturele", ar.itinri
cut.l1 f.rcerci'l copilului 0ste (liil crlr'.tta ins()tirc - a.i ric ulrii crun a.i
ci
turtrrrcau.r cst(,iivina infriin;rt,i, ilrc.it gi clrrp.i ce-ii \'.) pj('rrle s().ttit, r'tu s('
irnprt'rrn,i .r clorrii oar.i cu ait.l. Inr, tlrrci rru rr fi .rVut turtuJ'('l(',.ltrtnar\l
,,doi pui de porumbel", c.t spr(' multii rlaltt'rt s.r fit' r'iata ,rccltri dopil - c.r
p()nrnlbelrri estp ji\,ina mrrlt prasitoare.
l. l.l-.ll; $i iati era un om in Ierusalim, cu numr-le Simeorr; si onrul
acesta era drept gi temitor de Dumnezeu, asteptind mingiie rea lui Israil,
;i Duhul Sfint era asupra lui. (16) Si lui i se vestise de citre Duhul
Sfintri ci rtu va vedea rnoartea, pani ce nu va vcdei pe Ilristosul
Domnului. t2lt $i <tin indernnul Duhului a venit la tenrplu; 9i canci
pirinlii au adus iniuntru pe Pruncul lisus, ca si faci pentru El dupi
obiceiul Legii, i2El el L-a primit in bratele sale si a binecuvintat pe
Dumnezeu gi a zis (29) Acum, slobozegte pe robul Tiu, Stipine, dupa
cuvintul Tiu, in pace, (30) ci ochii mei vizuri mintuirea Ta, (.i.1/ pe care
ai gitit-o inaintea fefei tuturor popoarelor, 1.12/ Lur.r.rini spre descoperirea
neamurilor 9i slavi poporului tiu Israil.
ll.:5r Luca 2,38t2{,21 rl.:o) Pstrlm 88, {8 / Lvrei 11, 5 r:.l,lr Facerc {6,3U / lntelcpciu rr* J i
Filiped 1,23'1. lr, Facere.19, lll/.1 Regi?, I / Psrlnr 9;,3 / l\ri.r 52, l0 / Lu..r 3.6/
-nt2,11 rl..llllsiin11,l0l-l ll/lsair9,1j.l2,6;49,6rt,(),1-3/lltntci4, 16l
Ionn 9. 5 / Frptcle Ap()sk)lilor 13, {:t 2b, l6
Nu iubitor c1e Dunlrezt'tr ti .r)tept.r vcrrilr,r
a fost preot Sinreonr", ci orr.r
lui I-{r'istos, ca s.l-l milrrgiiie pe t'r'rei ;i s.i-l slobozc.rsc.i tlirr rrrL.ri.r ct'a rlt.
sub p.c.rt, ilrcii po.rtc,;i de sub romani si cic sub Irod. Caci cci caro.t crczllt
irr Hriskrs, slobod cn ;rder'.ir'.rt estc, rlr: imparati si rle o,rrnr:ni cinstintlr.r-se .

f in e.liti.r de l.r lttli, in lLrc clL',,Duhul Sfint cra asupra lui. Si lui i sc vestis('de
citre l]uhul Sfint", sc gist')te ,,Duhul Sfint era preste d.insul Si era lui figiduit dc Ia
I)uhul Sfint'.
l"
[1i:i05] Zig.rLren zicc Pcntru prinrik)rul ,.le DunTnezt'u Sinrcon cum ci, citinrl .r. r''t.r
oan'cinrl pr<r,r,tiilc.rle pcntru Ilristos 9i afl.incl culn ci [)rrnrnezcu iiirrr] St r.r fect rrrn.
sc intr.tneca la nrintc Jnu pLrt(.. cuprindcl ct un trm, [-x'l]tru () l.tin.i c.t acr'.t't.t rn.ti prt.sLrs cic
tirt'. [)intru rclasti 1.fi.irli fi fiF.i!iuint.t.r luat hotir.irt'11unller(.i,tsci], (.1 rrrr r .r rnurr l',in.r
cc nu ta vcti.,a cu r'.hii s.ii pe insuyi I lristLrs. lar,,llristosul Donrnrrlui", arlici ,,Llrr.rrl
L),rmnulrri" il nrrnrr';te pc I:1, pcntnr c.i c'ste clt'Lr fiinl.r eu 'Lrtil, .i ..l)ornn 'ili,ri pt f.tt,iI se
cuvinc..r-l- r-ntelegr'. Scric lot Zit.)bcn, prc'cum li \lclctit'al r\lrnr'lor, crrnr .. ,tu ,tll.tt ir-r
oarccar.t' iz(utlc ci zic unii [-entru drcptul .rccst.r s.i fi fost rrrrtrl t]tn c(,i ).)ftt'zt'.i (ie
t.ilnricit(rri ai I)Lrn'rnr.rr.icltii Scripiuri, in zilt'lc lui ltolemcrr liilrJr'lful. Si t.ilnr.icintl .rcli.r
prttrr<"-.-ia Isa ic i, Proorrlcul zicr': ,,lati, l'ecioara va lua in pin tece" /l.rririi ;, J.l r, n rr nr.r i Sinrcon
nu r cre,2ut intnl .lc('sk'a ProorLrcrr lu i, p.in.i ct i s-r hot.i rit Itri .lt' l.r ,irrnrn, zt r, ., r,i irr,:,.r . .r
rtrr t.t t'etlca nr().rrtr'1, prin.i ce nu va prinriin rn.iinilc'sale Pr'Hrjstosrrl l)onrnLrlrri.
Cnpitolul2 SFA\TL I,'] I]oII LACI ,\R] IIEPISCOPUL BULC]ARIEI

Vczi-i pe Apostoli: nu au fost robi ai romanilor? Dar acum ii cinstesc gi li


sc inchilr.l lor impilaf ii romanilorrT. [art6, atgadar, ci acestora, care] erau
israe litc'ni, mingiiere li S-a facut Hdstos.
Deci, acest Simeon, fiind indemnat de Duhul SfAnt, s-a suit la temphr
atrrrrci cind pe Domnul L-a adus Maica Sa gi, primindu-L pe DAnsul, ll P
m;irturisegte a fi Dumrrezeu, pentrll cii accasta a zice: ,,Acum, slobozegte t-
pe robul Tiu, Stipane", este a aceluia cc mirturisegte cum cd Accsta cste c:
Donrrr al vielii 9i al morlii. $i vezi cum sfinlii lt'g.lturi socotesc tnlplrl, !:
pentru aceasta gi griiegte Simeon: ,,acum slobozeste", ca dintr-o leg"lturi.
lar ,,dupi cuvAntul Tiu", a zis pc'ntru figdduinfa pe care a luat-o, cA nu
va I.nuri pane ce nu va vedca pc Hristos. Iar,,in pace" a zis, in loc dc
odihnd, ci pAni cand trii$te, omul se tu-rburi, dupi cum gi David grXiegte --l
(Psalnr i8,9), iar murintl, este in pace. Inci 9i in alt fel vei inlelege acest
cuvint,,in pace", adic.l ,,intrur dobAndirea nddc'jdii". Cici zice Simeon: :

,,Mai inairrte' de a vcdea eu pe Domnul, nu aveam gAndurile in pace,


agteptir-rdu-L pe D6nsr-rl;i pururea avAnd grija cand va veni. Iar acum,
r'.izindu-L pe El 9i impicAndu-mi 9i le1-ri61614 grija, (ca si zic aga) mi
slobozcsc".
Iar ,,mAntuire" a llllmit intruparea Celui Unuia-Ndscut, pe care ,,o a
gitit" Dumnezeu inainte de toli vecii. $i ,,inaintea fefei tuturor
noroadelor", acL'asti mantuire ,,o a gtrtit", cici sprc a se mintui lumca gi
spre a se arita intruparea Lui, pe.ntru aceasta S-ar intrupat. lar mAntuirea
aceasta este ,,lumini spre descoperirea neamurilor", adici s1.rre luminarea
neamurilor ct'lor intunecate gi ,,slava" israeliterrilor. C.Ici ,,slavi" Ii este
l{ristos acclui adevirat norod al lui Israil, pcntru c.i dintr-ingii a risirit
Domnul; gi se'laudd ei cLl Acesta, ce-i care, dup.i adcv.ir, surrt cunoscitori
de bine. Ace.stea le-a zis Simeon.

l/ Ciind Sf.intul Teofilact scria;rcest!'cuvinte, lmperiul roman, dcti divizat, avca


imP.rrali crettini. $tinr, de.rsemener, c.i Sfinttrl Teoiilact..l scris liil.ri,'r'rr Et',rtgirclii/trr' la
ccrcrel impiritesci Nlaria (rlevcniti mai apoi mon.rlrier, spre a fi rle folos 9i fiu lui ei. prinlul
Const.ntin PoriirogenctuL A$adar, cci tlirrtii dcstirr.rtari ai liilcrrirli Sfirrtului Tlofilact atr
fost to:nrai ,,inrpirafii romanilor". Acunr insi, in vrcnlea no.rstri, !;e plinesc cur.intcie'pe
care' lc'spune Sf.intul Teofan Z.ivoritul: ,,Cind auk)ritatea monarhici va c,itlea gi poporr,rl
igi va instala pretutindeni autoguvernarea (republici, demt"-:ratii), acolo Antihristul iii va
gisi mediul prielnic perrtru .rctivit.rt€'ir sa. Pentru s,rtana nu \'.r constitui o dificult.tte si
pregiteasc; \'G--i in favoarea rt,nunfdrii la Hristos, dup.i cum a .lritat experienta Revoluliei
irarrctze. Atunci rru va fi nimeni care s,i clpulti un vcto aut()ritar. r\saclar, c,ind astfel de
regirnuri, gata si se conformt'ze aspirafiil()r antiluistice, ! or fi instalate peste tot, atunci se
va iv i A ntihristu l" (Apo(olillsn itt i trctilrilut Sfinliktt Pir ittti, <td. Icos, 2000, p. 10).
T.\LCLIItE.\ 5I]I\TEI L\.\\CIILT.II DE I,A LUC.\ C.rprl,'lLrll il

Insi mie rni se pare ci gi ceie ale lur Da','ic1 se potrivesc .icestui Sirrreul:
,,Cu lungime de zile il voi umple pe el, 9i-i voi arita lui m6ntuirea Mea"
( Psalttr 90.1ot.
l, Iar Iosif si mama lui se mirau de ceea ce se vorbea despre
-3.3-35:
Prunc. (.34) $i i-a binecuvintat Simeon si a zis citre Maria, mama lui:
Iati, Acesta este pus spre ciderea si spre ridicarealn multora din Israil 9i
ca un semn care va stArni impotriviri, /.35) 9i prin sufletul tiu va trece
sabie, ca si se descopere gindurile din multe inimi.

"'""'il:.1,1;:,1i"ii!ji';"1J.,^,'.li!?iii:,';:il
l-.r blagoslovit Sirneon pe amindoi, iar.i pt cel care se socotc.r a fi tatd
ldsAndu-I, citle cca cu adcvarat maici zicoa: ,,Iati, Acesta este pus spre ci-
derea" cekrl ce nu cred, ,,si spre ridicarea" celor care cred. Sau, 9i irrtr-alt
chip: spre ,,cidere" este pus Domnul, atlica spre caderea rtiut;tilor celor
dirr suflctelo noastrc, gi sprc ,,ridicare" a butriitililor. Cadt cun'ia, sc ridici
intreaga infelcpcir.rrrt'. I-nci 9i intr'-alt fel sc poate a se infelege: estc pus
Hristos ,,spre cidere", in lrr cle ,,ca s; patimcasc.l El gi ca si cadi in moarte"
gi mulli sc r'or,,ridica", duP.i cc ,,va cidea" El. Deci, punc virguli drrpi
accst cuvint: ,,spre ciderea", apoi incept ,,gi ridicarea multora"r'.
Iar,,semn" estt Crncca, care pini acunl ,,starneste impotriviri", adici
nn cste primit.i cle cei necredincitrli. ihci s('nr(ri zic(',,semn" 9i irrtruparca
Donrrrului gi striin Irrcobignr.rit, minunat] semn, ciici Durnnczcu S-a f.Icut
om, iar Ft'cioara, Maici. Iar acest .,semn" - irrtrrrparea lui Hristos -
,,starnegte impotriviri", perrtru cai unii trupr.rl Donrnului rlin Cer il zic a
fi, iar.rlfii, clupri i11611i0u1..' Indlucirc], iar.-rlfii altelc bArfescr".
$i zicc: ,,Prin sufletul tiu" - al Fecioarci - ,,va trece sabie". Poate
polllcr-IeFte aici rrecazul care i I-a pricinuit Fecioarci Patima Dornnului,

L: ln eiliti.r de'la 1U05, in loc dc,,ridicarea", sc g.i:c;te,,scularea'.


i" in cea clc a doun suti r C,rprt.l(, r'losiir-,, Sfiltul \l.rxirr l\l,lrturisitorui, sprc
tiicuirea cuvintelor ,,a fost pus spre ciderea;i ridicrrea nrultora", nt'invllii ala: ,,(4,3)
Itrin rrrmarc', sJ LriiE.inl tle'seant.l clc nrr cumr'.r e []Lrs spr'(. cidcrt'a celor ce privcsc
crenfiun.'a vizuti nunrJi cu sinllurilc ai st'fin numai dc litera Sfintei Scripturi, c:r unii cc
nu p()t stribate sprc duhr.rlcel norr al h,rrului, perrtrLr ncbunin lor; ti spre ridicarea cclor
ce privesc duh,rvnicegtt, Lipturilc lui Dumnezeu 5i .rsculti duhovniceptt'cuvintele Lr,riyi
se ingrijesc prin l.urtirile cr.rr iirrcioase nunr.ri dt'chipul tlunrrrezeiesc al sufletrrlui. /4-l)
Acest cu\';nt I.rl Ir lngheliei], irrlcles rrunrli in sc'ns bu11, ir'rsc.rnrn:r ci e Pus sfrre ciidere.l
patimilor gi girndurilor rele din fiecare creclincios pi spre rielicr rc.r virtulilor ti a tot ginclul
iubikrr cle Dumneze'rr" (frlrrcolrn nrrrr,irrr'aseii, ed. Huntanit.ts, []ucure;ti, lc)99, p. 182).
:" Aici SfintLrl Teolil.rct ponrenette ereziile hristologict'.
Crpitolul 2 SFANTUL TEOFIt-AC'i ;\Rl IIEPISCC)PUL BULC.\RIEI

dar poatc nunlegte ,,sabie" gi sminteala cll care s-a smintit, viizAnd pe
f)omnul ristignit, cdci poate socotea: ,,Cum e cu putinti ca Acela Care S-.1
niscut firii de simdnhi, Acela Care a fdcut minru.ri, Acela Care a inviat
r.norfii, si fie ristignit gi sd moari si si fie scuipat?"
Iar ceea ce zice ,,ca si se descopere gindurile din multe inimi", alati
ci ,,se vor descoperi;i se r.or ardta cugetele multora care s-au smintit;;i
dupi ce se vor vdcli, vor afla grabnici vindecare, pl'ecurn gi tLr, o, Fecioari,
te vei descopeli Fi te vei ar;ta ce cugeti pentru l-{ristos, apoi te vei intdri in
credinfa cea citre El". Agijclerea 9i Petru,,,s-a descoperit" cAnd s-a lepidat,
dar s-a arS.tat puterea lui Dumnezeu, a Celuia Care I-a primit pe el prin
poceiir-rfd. h-rci gi in alt chip ,,s-au descoperit gindurile dintru multe
inimi", fiirrdci i;i vAnzitorul s-a vidit (Matci 26,48),9i cei carc i.l iubeau
pe El s-au ar.itat, precum era losif cel care a r.enit la Pilat 9i precunr erarr gi
femeilc ccle care stateau lAr.rgi Cruce (Ioan'19,25,38).
2,36-10: $i era 9i Ana proorocifa, fiica lui Fanuel, din seminlia lui
A9er, aiunsi la adinci bitrAnele si care triise cu birbatul ei gapte ani de
la fecioria sa. (-32) $i era viduvi, in vArsti de optzeci gi patru de ani,9i
nu se depirta de templu, slujind noaptea 9i ziua in post 9i in rugiciuni.
/3ti) $i venind 9i ea in acel ceas, liuda pe Dumnezeu2lsi vorbea despre
Prunc tuturor celor ce agteptau mintuire in Ierusalim. (39) DuPi ce au
sivirgit toate, s-au intors in Galileea, in cetatea lor Nazaret. (40) Iar
Copilul crestea22 9i se intirea cu duhul, umplAndu-Se de in!elepciune,
9i harul lui Dumnezeu era asupra Lui.
(1, 361 Psalm 91, 14 f2, i7l Psalm 25, 8 / 1 Timotei 5, 5
(2. 38) L\ca 2,25:24,2-I (2,40) 7 Regi 2,27 / Luca 1, 80; 2, 52
Zdbovegte Evanghclistul ILuca] intru povestirea cea Pentru An4 spu-
nindu-ne cine-i e tat5l 9i care e neamul ei, ca s; ctlno;lgtcm ca adevarat
griiiegte, aduc;ind gi pe mulli in chip de Inartori, pe cr:i care-i cltno;teau gi
tatil gl ncamul ci.
Deci Ana ,,se mirturisea Domnului", adici mulfimea ,,si vorbea
tuturor" pentru Domnul, ci El este MAnttribrul ti Mangaierea noastrd, a s

celor ce agtcpt;m izbivirca. T

Iar ,,dupi ce au sivirgit toate, s-au intors in Galileea, in cetatea lor i


Nazaret", cici era gi Betleemul cetate a lor, ins.i ca o patrie, iari Nazaretul
era ca un ldca$.

:r in eclili,r de ia 1805, in loc de ,,liuda pe Dumnezeu", se


Sisette,,se mirtudsea
Domnului".
:r in tdilia de la 1805. in Ioc de,,cregtea", sr. giiscltc,,sporea".
l,\1,( LIIil:,\:l:l\ ll l L\'.\\(,1llil ll DE L,\ l-L(,\ ( .rl)r,,lLr l f.1

$i crt';tca Ii:r.rs cu truf.rul, micar ci ar ti prrtut c.r tlin pa:rtecelo Fr:cio.r't'i


in maslrr,r r'.irsle i celtilr.irbiitesti si vit'. clar a tun ci s-.rr ti rranrt cii na lucire
este intnrp.rrt,.r. l)entrur aceasta c.itc putin ar(.lt('. rnl [r] cit,scintl, st'ar.tta
in[elcpcirrrrr:a Ctn,intului ltri Durnnczeu. C;ici rrrr Jtrpii 5yrp1jy1 sc fact'a
in;elept - s.i rr rr fit' .rct-irsta ! Ci cAte irufin alatirrtl in ft'lt'lrciurrt'r ct'a iirc;rsca,
pe potriva Yarstci colei tru;rc;ti, se zice c.i ,,sporea 9i se intirea cu duhu 1".
Caci d.rca intnr cit cra clt mic cu.statnl af fi ar.rt.t kr.rta irrte |:pcir.tnL'a, s-ar
fi parlrt str.iirra nrintrne . [.rr acurn, clupa pe1ri11 \'irsle i, pc cit se putea Sc
arita pc Sinc, inrpling.r t atrclttialart. Insi nu prinrca irrtclcl.rciurre.r cacr tl
s-rr fi facrrt nr.i dc s.ivirgit Iciesavilsit] clecit Ccl Care tlirrtlu ilrcL'put oste
clc sir'.ir;it Idcsavir;it]? -, ci irrtelepciur'loa c(',r pc c.rL. () (r|eil. () arit.
pLrfirl cit(' puf in.
.2, pirinlii Lui, in fiecare an, se duccau de sirbitoarea Pagtilor,
J.1-5{l; $i
la lerusalim. (fl ) Iar cind a fost El de doisprezece' ani, s-au suit la Ierusalim,

dupi obiceiul sirbitorii. (4.3) $i sfirgindu-se zilele, pe cand se intorceau


ei, Copilul Iisus a rimas in Ierusalim gi pirinlii Lui nu stiau. (4J) $i soco-
tind ci este irr ceata cilitorilor de drum, au venit cale de o zi, ciutAndu-L
printre rude gi printre cunoscuti. /45.t $i, negisindu-L, s-au intors la
Ierusalim, ciutindu-L. /46) Iar dupi trei zile L-au af lat in templu, sezind
in millocul invifitorilor, ascultandu-i ;i intrebindu-i. iJi) Si tofi care il
auzeau se minunau de priceperea si de rispunsurile Lui. /J,s) $i vizindu-L
rimaseri uimiti, iar mama Lui a zis citre El: Fiule cle ce ne-ai ficut noui
aga? Iat;, tatil Tiu 9i eu Te-am ciutat ingriioratirr. (.Jcl) 9i El a zis citre ei:
De ce era si Mi ciutafi? Oare nu gtiali ci in cele ale Tatilui trebuie si
fiu?:1 (50) Dar ei n-au inleles cuvintul pe care l-a spus lor.
rl. .]I I lesire / Deuteronom Ib, I rl, il r Deuterouom
23, 15, 17;311, 25 l6. 6
i2,lb/ Isaia 53,2 (1.lil3 Relii I0, 1ul\{;rtei7,28/\larcu I.22l
Luca 4,22,32 / loar 7, 15 l:. l9) Nt.rlc.rhi 3, | (1. ;r/r Luca 9, -I5; lu, 3-l
Sc suie l)orntrul impreunA cu pirirrlii la lcrr.rsalinr, c.t 1.r:-in toatu sa
. ate ci nll estc potri\,nic lui Dumrrezeu, r'rici nu Sc imPolril'g;1g a.1a,a."
sunt lcgiuitc. Iar ,,sfArgindu-se zilele" - cele S.tpt(' zilc alc l)a;tilor ,
Dot.nnul a rin.r(rs irr Ierusalim;;i Se irrtreba cu c;rrtularii, rlin [-t'gc
ir.rtrcbi nt1r.r -i ;rr: cl:irrgii, ,,gi tofi se minunau". Vt'zi cr.rnr.,sporea" Lu

'r\tlit.l,.rr.rtirrrl D,,rrnrrl inlclepciunr p('|()tfi\.r r.lrstt'i, inrIJirrr'.r r.olr{)nliJ


mantr.ririi.
ll in cditia dclr l8t)5, in loc de,,lati, tatil Tiu si e(l Tc-.rrn ciutnt ingriiorati , \c
t.seitL.,,lati, tatil Tiu ti eu dorindu-Te, Te ciutam".
- in e.li1i.r.l.'l.r lti05, in l.r: de ,,Oare nu itiali ci in cele rlc Tatilui tr.ebuic si fiul ,

se Bnselle ,,Au n-ati stiut ci intru cele ce sunt ale Tntilui Mtu se cadc Nlie si fiu ?".
1l Cnt)it()lul ? SFANI u-L]'EOFIl-AC f ARIIIEPISCOPUI- BULCAItIEI

infc-lcpciunca? Printru a sc culloatte de mulgi gi a se minuna de'El, crici


ariitarca infelepciunii Lui aceasta este: ,,sporirea" Lui26.
Iar Niscitoarea de Dumnczeu il nurnegtc pe losif ,,tati", gtiind cu
adcvirat cum ci rrlr cstc tat;, ins.i pcrrtru iudci, ca si nu srrotcascd ei ci
din ctrrvie este IPruncul], ,,tati" al Lui il numegtc pe losif. Si in alt chip
in;elcge: fiindc.l purtarc de griji a aratat Iosif, Iplecum] 9i slr-rjire intru
hrani sple crL'itere, cu cr-rviin!.i ,,tati" pq el l-r numit, oarecum cinstindu-l
pe cl Sfirrtul Duh cu numirea tle ,,tati".
Dar pg11t1v ce Il cdutatr pe El? Oarc socotirrcl ci S-a pierclut, ori S-a a

ritAcit c.r un copil? Si nu fie aceast:r! Cd nici a pre'ainfeleptei Marii r1u era t
accasta, ea care.-r primit pentru Dansul atatea descoperiri, nici a lui Iosif, t
ciruia 9i lui i s-r dcscoperit ci din Duhul Sfint este. Ci ei il c.iutau pe l
Domnul, si vad.i dac.l nu cumva s-a dus de la dAngii, daci nu cumva i-a rl
lisat pe ei. Iar dupi ce L-au aflat, [] r'ezi pe EI cum le rispundc? Ci Fecioala ir
numinclu-l pc Iosif ,,tati" ..rl Ltri, Domnr-rl zice: ,,Nu acesta este tatil Mcu
ccl ade virat, c.1, de ..rr fi fost aga, in casa lui se cuvene'a si fiu; ci Dumnezetr
estc Tatil Me.u - 9i pentru accasta, in casa I-ui sunt, adici in templul Lui".
Dar' ,,ei nu au infeles" cclc cc Donlrul a griiit lor, pcntru c.l taini cra aceasta.

2, 51-52: $i a coborit cu ei gi a venit in Nazaret 9i le era supus. Iar


mama Lui pistrarT in inima ei toate aceste cuvinte. (52) $i Iisus sporea
cu inlelepciunea 9i cu virsta gi cu harulr" la Dumnezeu 9i la oameni.
rl. 5l ) Fncere 37, 11 r:, :;l )1 Regi 2. 21, 26 / Luca 1, 80; 2, 40
Dtxnnul Se'srrptrnea pirinlilor; pild.1 dindu-nc noui ca s.i ne supunrrm
nirintilor.
lar Fecioara ,,pdzea in inima ei toate acestea", pentru ci dunrnezeiegti
crau pi celc ce se lucrau ;;i cele ce se gr.iiau dc Copil;;i nu erau ca ale unuia
de doisprezece ani, ci ca ale unui om de siviirpit [desiv6rgit],
$i r,,ezi aici cum EvanghL'listul, tAlcuind ce este acoca ,,a spori cu in!e-
lepciunea", aduct' mai pe umd si ,,sporea cu vArsta", ardtind ci pe cat sporea
cu v6rst4 Domnul ir-rgiduia ca tot mai mult din infelepcir,nea Sa si se arate.
Si infelepciunea era plini de ,,dar 9i la_ Dumnezeu 9i la oameni": adici
pc acclca le ficea, carc i lui Dumnczcu Ii erau binepldcute ti oamL'nilor
liudatc. Iar mai intAi este cr,r\.antul ,,la Dumnezeu", gi apoi ,,la oameni",
ci int.ii sc cuvine lui Dtrrnrrczeu a plice-a,9i apoi oamenilor.
2t,
'" Ayrclar, cu cit
Domnr.rl nr.rLl m.ri nrult rrtmenilor inlc-lcpciuner 54 cu atita acq;tia
ri I
l.ivc'au, intdcgeau;i s(xotcau ci Pruncul sporeptc'inhrr infc'lepciLrn.', .1epi Iil insL,pi en inlclcp-
ciunea lui Drrmnt'zeu gi clesiv.irgit d intru inceptrt. Vezi tAlcuirco ti nota de la N\arcu 13, 32-37.
r; in edigia .le la 1805, in ltx dc ,,p;stra", sr'His€"?te ,,pizea". k't
:s in eclifia.lt'la in ltr dt',,harul", sc Bilseltc .,darul".
1805, Iui
C.rltTolur 3
PrtLlicrt Irri ]orut Bott:itorul. Mdrturia lui LIL's1nr Ltristos.
llotc:11 si spittt tunnttltri Illi IJrislos'

In al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiuz, pe


.1, .1-.J;
cind Ponfiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii, Filip,
fratele siu, tetrarh al Ituriei 9i al finutului Trahonitidei, iar Lisanias,
tetrarh al Abileniei, (2) in zilele arhiereilor Anna si Caiafa, a fost cuvantul
lui Durnnezeu citre loan, fiul lui Zaharia, in pustie. (.3) $i a venit el in
toati imprejurimea Iordanului, propoviduind botezul pociinfei, spre
iertarea picatelor' Ioan l, 6 /.r, .rr Mitei 3, 1-2 / i\rarcu 1, 4
(.r, 2)
Cir cuviinfi pomenctte Evanghelistr.rl pi vlcmea gi stipinitorii, ca sd
aratc ci stdpinitolii cei clin Iuda nu au Upsit pina l.r venilca lrri Mesia, iar
acum domnea Pilat, om de rrlt near.n, gi cite o a patra parte st.ipirrcau
fcciorii lui Irod Ascalonitu|. lar actste.r erau spre irrcredirrlare cA a vL'nit
N{csia, clupi ploorocia lui lacor' (Frccre 19,l0).
Iar Evanghclistul zicc:,,fost-a cuvAntul lui Dumnezeu citre Ioan",
irl,eli cum cri rrtr dc sincai fiind indenrrrat a venit si m;r'turiscasci
ca tu sa tr.
pentru Hfist()s, ci cle Durlnczeies^cuI Duh fiind nrigcat Iindentnat l.iuntric];
c.ici ,,cuvint" ori pr Duhul Sfir.rt Il vt:i infc'lcgr:, oli porunca lui Durnnczeu.

I irr c.1i1ia dt'la 1N05, titlul capitoluluicstc:


,,I)rrrtf! l),1r1'r)rIltrirct ltrj Iotttt. PL,tttrtt cci
tt iu ittlr.btlt l. Ionit. P.ittu Itotl ti lt'ntrI ittlri,ltn',t lui lo,t . P01lr1t Bo!Eul lrlhttuttot lui.
/l ,,llrr /.,t',rtrr,.r ,',LnrttIt,t Ittt Hri't,"
r
llti05] Dupi c(, lrod, uciEit()nrl dc prrunci,.r nrurit la doi ani dup.i N,rptcrea
Domrrr.r lui, Ct'zarul CaiLrs a rinc{uit si nu ia ciner a intp.irafia pcste evrci, ci sj se inlparti
intre iiii lui lr'rld ;i sa st, dea lui Arhehu ludeea,;i celorlalli celelalte p.irfi, precum nrati
aici Sfintul Fr'.rnghclist. $i i-a nurrit pc. dingii ,,tctr.rrhi", aclic.i stipinitori lieste a patril
pnrto, pcr)tru (.i tiec.rr(,dintrc ci o.r pitr.l parte stipnrl(!r. I.tr dup.i mo:rrtca lui (l.rius,
fiL',..rirr r lrrat imp;r;lia Rornei. $i t'ir;t fiind dc supulii lui, a fost izgonit dc
'\rhelau
c.itro Tibcriu. $i a fost trimis cle la licxra, in lr^-ul lrri, procur.rtor al Iueieii Irilat din l)ont.
Si din acc.rst.i pricin,l I:r'.rnght,listLr I Nlatt'i zice ci ,\rhclnu inlP.irnlc.r r-rr ludcca 1,\.Jirli'r 2,
2?1, iar livrnghelistul l-uca zicc aici cum ci rlomrrt'a in Irrr.lc'ca Pilat clin I\rnt (d upi Zigabcrr
5i \1elt'tit' al Atin!'lor).
I
lrocl ela nrrmit,,Asc.rlonitul" tocntai din pr.icini c.i st'tr'.i6ea din oralrrlAscalorr o
\'('clre cr't.rtL. a iilistt'nilor, dt'pe co.rsta mt'cliterant'ana .r Pale'stirrc'i,.rflati intre or.rycle
Iol.t ii (,.rza- Aici crn c(.ntrul .ultului zeift'i piig.inr'Astartt', precum gi locul dc na;tcrt'al
Irri lrod.
5r, (.)l.ir(,rur 3 sFANt-ulrr.oq$gngl]I]lls(.]gPL]L|lL!4liE1

Iar ,,in pustie" a fost cuvintul lui Dumnczeu citre loan, pentru ci de
vreme ce fiii ,,pustiei"r - adic.i ai Biscricii celei clirrtre ueamuri -, urm.ru.r
sr.'frce nrai multi decaitcei a i acelcia ,,care avea birb at" (lssia5-], i)-adici
a sinagogii iudc.ilor -, dup.i cuviinla s-r f.icut cuvintul gi porunca lui
Dutunezeu, fiincl loan ,,in pustie".
$i loan propoviclui.r noroadelor ,,botezul pociinfei", adici mirtu-
risirea p.icatclor, iirr botezul ace.sta Ie ajuta lor ,,spre iertarea picatelor",
c.rre iertare se cl.ltlea ;rrirr Botczul h-ri Hristos. Cici cr-r adevirat botezrrl lui
Ioau r.ru didea itrtarea picatelol, ci spre iertarea picatelor folosea 9i
po\'atuia, atlici ii gitea pe oameni ca si primeasci Botezul lui Hristos,
carc di iertarea picatelor.
3, .l-6: Precum este scris in cartea cuvintelor lui Isaia Proorocul: Este
glasuli celui ce strigi in pustie: Gitili calea Domnului, drepte faceli
ciririle Lui. (5) Orice vale se va umple 9i orice munte 9i orice deal6 se va
pleca; ciile cele strimbe se vor face drepte 9i cele colfuroase, drumuri
netede. (6) Si toati fipturaT va vedea mAntuirea lui Dumnezeu.
(3,5)Psalm97,3/lsaia,l0,3-5lNlatei3,3/Marcu1,3/Luca2,30/loan1,23lTil 2, ll
,,Cale" este petrecerea [r,iefuirea] cea dupA Hristos, pe care o
poluncegte a se giti, cici cat de curand avea si propor.iduiasc.i Domnul. l
Iar,,ciriri" sunt poruncile Legii, cdci pe cele ce acum erau ,,colluroase" ;;i I
stremlrAnoage [intortocheate] poruncegte ,,drepte" a le face; pentru ci I
fariseii strAmbinogeau gi rdzvriteau poruncile. (

Insi se poate in;elege ,,cale" gi sufletul, iar ,,ciriri" irrfelegerile gi


lucrurilc sale. Deci se cuvinc nouA gi suflc-tul a ni-l giti, dar gi lucrurile gi
inlelegerile noastrc ,,drepte" a le face.
Apoi, ca gi cum cineva ar fi intrebat astfel: ,,$i cul.r1 vom plini noi
acoasta, pcntrll ci ostenicit"rasd ti grea este fapta cea burri" gi multe vii gi
grr-Lrtdti are, deopotdvi de la puterile cele viclene gi de la patimile cele ce
siligluiesc in noi?" - zice c.l nici o greutate nu va fi, ci toate fi-\.or
lesnicioasc, cici,,orice vale se va umple"; adici pute.rile. noastre filegti,

r Aici Sfintul Te'ofilact se refcri la proorcxia:


,,Mai mul!i sunt fiii celei pirisite,
decat ai celei cu birbat" (lsait 51, 1) 9i pe ,,cea ptrr;siti" o numette ,,pustie", c.r unn
ccre, fiind firir dt birbat, este singuri, pustic.
i
[18{)5] Gla, sc a.r.1r'nrie, de birbat ce strigi in pustit'(dupi Zigaocni.
i' irr e'di;i..r dc
la 1U05, in ltx <ie ,,deal", sc gistste ,,miguri".
; in edifia tle'la 1805, in lt c: de
,,fiptura", se giseite ,,trupul".
'Fapta bun,i este ostenicioasi cand este lucritoare, iirr cend doar ne indulcim cu
pomenirea ci, nelucrind nimic intru Domnrrl, nu avem rod dt'<'.it tobia ce.r citre slava degarti.
'I,,\
I-C'L IItL,1 SFI \T tI I: V,\ \ ( ;I II11- II DI] L,\ L L C,\

carc spre lLrcrul cel btrrr s-au si.:bit, iar.:ti sc Vor umplea, ,,ortce munte
Fr
9i orice miguri", irdic.i prrtct.ile cele potri'.ice c.rc cli'pricina nriindrit,i
s-au inil!.tt, se vor smcri, perrtr.tr c:i au slibit cu adevarat si putcrilc cele
potrivnice, gi poftele cr: se par a fi intru rroi firogto,5i ttrate tretctlt,s_.ttr
tacut, ii in ,,drepte" cele strimbe s-au preschinrbat. pcntru ca l-lristos gi
pntcrilt celc. potrir.nice le-a sLlrp.lt, care aici sunt.tr.itatt: (le ,.munli,, ,i de
,,miguri", gi migcdrile rroastre celc firepti c.itro lucrul ce-l bun lc-r irrviat,
pe c"rre Evaughelistullc-a nurnit,,r'ii pline", prin ccca ce. zice: ,,orice vale
se va umple". $i pentrtr aceasta S-a intrupat Dolnnul, ca firea rroastr.i intrtr
t't'.t ri iIrhr i .)>(./,1 | (' s.t () in t()(trc.l.
Si zicc: ,,toati fiptura va vedea mintuirea Iui Dumnezeu", rrrr nunr;ti
iuclcii gi naimifii", ct 9i krat:i f.iptura, c.ici ilrtru tot p.iru.intril s-.1 \'(,stit
F-r'anshciia.
$i nrultc. altele er.ru cu PutilUa a sc gr.ii, dar inde.rjurrs sunt ,rccste.l
spre ltrmjnarca flAmurire.r, Iinrpezircar"] cu\ intL'i()r ce s-.tr zrs.
3, 7 9: Deci zicea loan mulfimilor care veneau si se boteze de el: l'ui
de viperelr, cine v-a aritat si fugili de mAnia ce va si fie? (81 Facefi, dar,
roade vrednice de pociinfi si nu incepefi a zice in voi ingivi: Avem tati
pe Avraam, cici vi spun ci Dumnezeu poate gi din pietrele acestea si
ridice fii lui Avraam. (9) Acum securea sti: la ridicina pomilor; deci
orice pom care nu face roadi buni se taie gi se arunci in foc.
/.1. , :rr trtatci 3,7-10, 19; 8, 11 / Io.ln lt,39, t5, t)

,,Pui de nipirci" ii nr.rme;te pe iudci, ca pt coi carc. pc piirinli ;i g.rt'


maici ii llecljcau. Cici zic urrii cum cii acL..rsta jivinii, n;ip.1rca, sc ll.ilt(l
roz.incl pintecele mar-nei sale. Tot a;4 iudeii ;;i pe l)roortxi gi pe invifikrli
i-au onlol'at.
I)rin ,,mAnia ce va si fie" nllrneste muncile [caznclt] ccL. r" cynict'; iar
,,roade vrednice de pociin!;" sunt nu numai dopirrt.lrca de la r.iu, ci li
sivargirL'a lucrnlni cc.lui br.nl (Psnlnt 36,2il, caci .rccasta estc cll .rdovnr.rt
roatli gi oclrasli a pocainfoi, a s.ivarFi lucnrl ct.l bun.
,,Si nu incepefi a zict'irrtru voi cum ca suntcli do ncam Lrurr fi, rra-
clijdr,r irrdu-r'i near"nului pirinf ilt)r vottri, sa \'.i lcne vifi r,le la fapta ct'a btrrr,i;

" Adica uc.'nici ai iutieilor-, corrlerti!i lr iuclaisnt dilltr(,n(,.rnrurile fi.)S.lr1L


i' Itrt'.rlrrnrin.rle srrnt to.rtr co\ intcle L)onrnului, inri noi l(.intLrtrL'a.im arr r_ntrrr'rt'._ilrrt,.r
nepricfpefii noistrc. Dc .tcct'.r sptrrtt' Stantul Te()filaat ,.:prc ltrnrinarea crrr'intelrrr ._c r'.r rr
zis", ndia.i ,,spre l.rmtrrirr'.r sau lintpczirr'.r intclesului cuvintclot ie s-ru zrs
rrin e.1i1ia t1t'la 1805, in l()c d(',,vipere", se
Fascltc ,,nipArci".
r: in,:.li1ir c1t'la 180i, in lrr'.jc,,securea st5", s('gnscite,,securca zacc".
Caliitolul --l SFANTLI, TEOFII-ACI r\RI IIIlPISCOPL I- t}ULC,\RIEI

cici l'a putea Dumnezeu si ridice fii Patriarhrrlui


Fi clin pietl'elc acestca
Avraarn, precum 9i pufin mai inainte a ficut - cici pAntecele Sarrei 9i decit
pietrele fiind mai tare, s-a umplut de dar spre facere de copii".
Iar ,,securea" t'ste dumnezciasca judecatd, carc rctcaz;i pe cei rrer.reclrrici
din aceasta viald. Deci, zicc Lraintcntertdkrn r l: ,, f)e n u va veli pocii, r'a veli
tiia din viafi, cici la ridacina voastrd,
a pomikrr, zace securea", $i, precum
am zis, sc infelege pril ,,ridicini"
\'iala, insA poate a sc il1!clege,,ridicini"
gi rudenia lui Avraam, de la a cirui inrudire ,,se taie" cei ce nu sunt vrednici
a fi mlAdilc ale lui, dupi cum zice Apostolul (Ronra ni cap. 1l). Siindoiti este
nrunca fcazna], cAci nll nllnlai ci pic.itosul 9i nerociikrrul ,,se taie" din
rucle'rria cea citre cci drcpfi, ci gi ,,se arunci in foc".
Si multimile il intrebau zic6nd: Ce si facem, deci? (11) Ris-
.1, 10-18:
punzAnd, Ioan le zicea: Cel care are doui haine si dea celui ce nu are gi
cel ce are bucate si faci asernenea. (12 ) Si au venit si vamesii si se boteze
si i-au spus: invilitorule, noi ce si facem? /.1 l) El le-a rispuns: Nu faceti
nimic mai mult decit vi este rinduit. (11) 9i il intrebau ostagii, zicind:
Dar noi, ce si facem? $i le-a zis: Si nu asuprili pe nimeni, nici si invinuifi
pe nedreptrs, si si fifi mulfumili cu solda voastri. /i5) Iarpoporul, fiind
in agteptare 9i intrebindu-se toli despre Ioan in cugetele lor: Nu cumva
el este Hristosul? (1O A rispuns Ioan tuturor, zicind: Eu vi botez cu
api, dar vine Cel Care este mai tare decAt mine, Ciruia nu sunt vrednic
si-I dezleg cureaua incilf imintelor. El vi va boteza cu Duh Sfint 9i cu
foc, (17)a Cirui lopati este in mAna Lui, ci si curele aria Sa 9i si adune
graul in jitnifa Sa, iar pleava o va arde cu foc nestins. (18) lnci ;i alte
multe indemnand, propoviduia poporului vestea cea bunira.
13, 10) Faptele Apostolilot 2,37 (3, 11) L!.a 11, ,11 / 2 Corinteni 8, 14 / Incov 2, 15-16 /
1 loan 3, 17; .1, 20 (.1. 12) Mntei 21, 31-32 / L'uca 7,29 3, ll) Iegire 23, I / Levitic 9,
( 'll
(.1, 1-;.1 loan 1, 20 (3, l dl Mat€i 3, 11 / N{arcu 1, 7 -8 l loar. L, 15, 26 l
Fnptele Apostolilor 1, 5; 2, 3 lJ, 1i) Miheia 4, 12 / Matei 3, 12; 13, 30
Ioan sfituieite trei cete [cinuri, rAnduicli] dc oamsri carc arr venit la
dAnsul: noroadele, vamepii gi ostagii. Deci pe noroade le sfituie;te s.i fie
cu luare-anrinte la nilostenie, porLlncindu-lc ca,,acela care are doui
haine si dea gi celui ce nu are". Iar vamegilor lc zice.: ,,nimic mai mult
decAt ce este rAnduit si nu faceti", adic.l nirnic mai mult sd nu cear'.i Fi

'' In odilia clc lo l8l)5. in loc dc ,,nici si invinuili pe nedrept". se g.isctte ,,sa nu
clevetiti ".
rr in t'clilia dc' h 1805, r'crsctul l8 t'ste acc'sL'r: ,,Ntulte 9i altete binevestea norodului,
mineiindu-1".
--lf

IAI-CUIRIJ,\ SFI\TEI L\"\\(;IIILII DI] I,,\ I,L(,\


sa sileasci. Iar ostagilor lc'zicea s.i rru ripcasci ci: ,,si fifi multumiti cu
solda voastri", adici cu dar.r.rrile ce, dupi obicei, se dau de impdrat. Si
r.ezi cum pe noroade, ca unclc ce sunt f.iri de rautate, lc sf;tuiegtr: s.i
sdvirgeascd ()alccare lucru bun, ac-lic.i si diruiasci, iar pe. r,anrcyi
;i 1-rt:
ostagi nurnai sa st depirteze de la riu; cAci inca acegtia nu cuprindear.igi
nici puteau s;i'Ar';;i vrer"r. lucru Lrurr, ci i.destuler.r lor a nu le sir,,Arsi r.re
ce Ic lc lr.
Iar allii;i tlupi inalta infcle.gcrc tAlcuiesc ceea ce sc zicc: ,,cel care are
doui haine si dea celui ce nu are", cici zic acegtia cd ,,doui haine,, sunt
duhul Scriptr"rrii 9i slova Ilite ra] sa. Deci loan il intlear.nna pe cel care le are
pe accstea dotri s;i tle:t gi cciui cilrc e cu tottrl gol adicd dc estc cincva
-
carc infclege Scriptura irr doLr,r chiprrri, ti rlrrpr sltrr,.i yi clupi tlyh, sa dea
celui ce nn arc, sd-l invetft: pc cel ce nu gtie gi sli-i clea lui micar slova.
$i intru atita cra dc marc fapta cc.r buna a lui Ioan, iutm cAt togi
socoteau pent^l d.1'sltl: ,,Nu cumva el este Hristosul?,,Deci, o s()coti'!.i
ca acesta firirnAndu-o, zice: ,,Atit de ru;rLc c.rseLrire estc intr.c minc gi
Hristos, intru c6t eu
"botez cu api., iar "Acela cu Duh Sfint 9i cu foc
vi va boteza"". Si inc;i gi.tltcet'a nrai zice: ,,Ci nici cureaua incil,
limintelor Lui nu sunt vrednic a o dezlega,,. $i ce inseanrtr.i ircestea?
Ceea ce zice ,,vi va boteza pe voi cu Duh SfAnt si cu foc,,, L.str,\,dd jta
dupi adc"'ir, pcntru c; Apostolilor Le-a fost trimis Duhul,;;i ,,limbi de
foc" s-au aratat inlpirtindu-se lor (Faptcle Aptttstolitor 2, ,1).Iar ace:rsta ce
zice: ,,cureaua incil!Smintelor Lui nu sunt vrednic a o dezlega,,,
insemneazd, clup.i irrleleger.ea cea de obgte, ,,ci nici cea cle pe urmi slirg.i
a lui nu sunt r,rcdnic a tni socoti". lari dupi infc.legerca cea mai tainici,
sunt dolri,,incilliminte" ale. Domnului: pogorArea cea din Cer pe
pdment 9i cea de pe pdnrAnt la iad. $i nimeni nu poate clezlc,ga gi spune
in ce chip atr fost accste doui 1-rogorAri, rrici niicar dc va fi ascmcnea cu
Ioan..Cdci ciue poate spune cum S-a intrLrpat ;i cum S-a pogorAt Domnul
la iad ?
lar ceea ce zice: ,,a Cirui lopati este in mAna Lui,,, aceasta inseantrra
,,cd ciegi'i va bote'za pe si rr's.c.tifi cd dc acum sLlnteti uevit.rol.ati,
'.i,de prihana in viag.r
ci de rru vi vcti arita fir;i cc vit Llrm.t Bt,teztrlui, r..i
\.a arde pc Ycli cu foc ncstins". Caci ,,pleavi,,, este cel co at.c l.tlinte
ncroditoare gi poart.i mulhi grij.l numai de lucmrilc celc vrernclnicc alc
viefii acestcia.
Inci ,,9i multe altele binevestea norodului, mingiindu-1,,, cici ctr
adevirat invildtura cea buna m;lngiiere este,, pi citrpA ctiviing;i st: nume;te
,,bunivestire".
t)l) C.rpinrlul3 SI]ANTL'L I EoII LACT I\TTIIIEPISCOPUI- BUI-CAIiIEI

.1, .l!l-22: Iar Irod tetrarhul, mustrat fiind de el pentru lrbdiada, femeia
lui Filip, ftatele siu, si pentru toate relele pe care le-a ficut lrod, (20) a
adiugat la toate si aceasta, incAt a inchis pe Ioan in temnifi. (21) $i dup;
ce s-a botezat tot poporul, botezindu-Se si Iisus si rugandu-Se, s-a
deschis Cerul, (22) 9i S-a pogorat Duhul SfAnt peste El, in chip trupesc,
ca un portimbel, gi s-a ficut glas din Cer: Tu egti Fiul Meu Cel iubit,
intru Tine am binevoit.
l.l. l:ll Matei 1{, 3 / Nt arc! 6, 1,7 (3, 20) Matei 4, 12 l.l, 11 r Marei 3, 13, 16 / Marcu 1, 10 /
Ioan 1, 32 r.J, lll I'salm 2, 6 / Matei 3, 17; 17, 5 / Nlarcu l, 11 / Luca q, 35 / Ioan l, 32
Dupi cuviin!5 graie'gte aici Er.anghelistul cclc pentrtr Irod, ca gi cr-rm
ar fi zis asa: ,,Norodul untle ca acestea socotea pentnl ftrarr, iar lrod, fiind
mllstrat clc cdtre loan, a adiiugat ii aceast;t pr-stc toatc, adici a-l itrchidc pe
el ir temnitii". Derci, rninun6ndu-se, SfAntLrl Luca povcste9te aceasta,
piilAndu-i r';iu ci norodul acest fel de p.lrere ar'.lud pcntru loan, Irod unele:
cil acL'Steil .r .rIitat.
Si ,,s-a deschis Cerul", ca nor-rd si ne fie aritat fader.erit] ci Botezul
tuturor clcsclride Ceml, pe carele Adam l-a incuiat. fi ,,S-a pogo16t Duhul"
pesto lisus, ca tlintru aceasta sd ne inv.ifdm ci gi la rroi, c.ind ne lrotez;im,
vine Duhul; cici cu aclcv.irat, nu avea trebrrinth Domnul de Duhul, ci to;rte
perltru noi lt f.rce,;i El Se face. incepituri tuturor celor pe care noi avean
s;i lc dobAnclirn r.nai pc urmi, ,,ca El si fie Intii-niscut intre mulfi frali"
(lloutttni 8,29).
Iar Duhul Sfint se arati ,,ca un porumbel", ca si ne irrvilim ci se
cuvinc a fi noi lrlAnzi gi in cr-rrifie, gi c.1, precum in vremca lui Noe,
porrrrrrbeltrl .r vcstit incctarca miniei lui Dumnezeu (Fnccrc cop.8), a9a ;i l
aicca, Duhul cel SfAnt ne-a impicat pe n()i cu Durnnezeu, potop picatulr:i l
fic.lnd [pobpind picatul]. !
Irrci pi ,,Fiu" este numit Domnlrl Hristos, de la Tatdl fiind trimis glasul, I
ar:iti)ndtr-ne cri gi noui, celor ce ne botez.im, punerea cea intrLl fii ne-a diru-
it o. larii ,,intru Tine am binevoit", in loc de ,,irrtrr-r Tinc M-am odillrit".
3, 2.3-.38: $i Iisus insugi era ca de treizeci de ani cAnd a inceput (si (
propoviduiasci), fiind, precum se socoteaL5, fiu al lui losif, care era fiul (
(
ro
[13051 ]-ilcujnd ZigaLren accste cuYinte, zico ca lisus era de treizcci cle anj cinrl a
inc('put s.i fnci nirlurli li s.r irlvcge. Iar ,,fiu al lui Iosif" era nu dupi adevir, ci dup.i cLrnr
li sr.' pirt:.r iudtilrrr. Iosif a fost fiu .rl lui Eli, Iii a fost fiul lui l\latat ti apa. pc rincl, unul
dlpil n ltu l, p.ini la Adam, c.rrc a fost al lui Dumncze'u, adica dt'la Dumnezcu, p.\rtru c.i
Itri Adanr nu un onr i-a fost t.rtii, ci f)umnczeu l-r zidit pt'el. Aceasti infclc.gcre este ii la
,,Caitea ieamului lui lisus Hristos, fiul lui David, fiu lui Avraarrr" (Nlntti 1,1), cici
IALCUIItIr\ SFI\ IEI hVr\N(;tlEl.ll DE LA L-UC.\ Cipik)[rl 3 6l

luir" Eli, (21) fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai,
fiul lui Iosif, (25l fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui
Esli, fiul lui Nagai, (26) tiul lui losua, fiul lui Matatia, fiul lui Semein,
fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda, (27) fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui
Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, (28t fiul lui Melhi, fiul lui Adi,
fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er, (29) fiul lui Iosua, fiul lui
Eliezer, fiul lui Lorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, (30) fiul lui Simeon,
fiul lui luda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim, (31) fiul lui
Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David, (32)
fiul lui lesei, fiul lui lobed, fiul lui Booz, fiul lui Sala, fiul lui Naason,
(33) fiul lui Aminadav, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul
lui Fares, fiul lui luda, (34) fitl lui lacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam,
fiul lui Tara, fiul lui Nahor, (35,t fiul lui Serug, fiul lui Ragav, fiul lui
Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala, (36) fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad,
fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, (-371 fiul lui Matusala, fiul lui
Enoh, fiul lui Iaret, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam, (.lE) fiul lui Enos,
fiul lui Set. fiul lui Adarn. fiul lui Dumnezeu.
/l lSrN'latei1,16; 13, 35 / l\lar(u 6, 3 / Lu(n {, 22 / loar 6, {2 r.1, l;l\tatei 1, l2
{1,j1r 2 Rcgi 5,l.l / Zaharia 12, 13 / Ntatei 1,5 r l, .12) Isaia'1.1, 1/ Ntatei l, {-5
ri. i.ll Facere 29, 35;38,29t 16,72 | Malei1,2-l {.1..1.1) Fa.ere 11,22, 24,26t21,2-5:25,2C26,la I
Matei 1, 2 fi. -l.il Fa(€re 11, 2.1-25; 11, 13-1{, 16, 18, 20 1-1, -l{'l Facere 5,25, 28-29, 32, 6, 10;
9,1A;10,22,2J; ll, 10, l2 43,.l;) Fa(ere 5.9, 12, 15, 18,21 f.l. .lS) Facere 5, 3, {'
Domnrrl S-.r Lrotezat, fiirrd ,,de treizeci de ani", c.ici accasti vArsti este
mai cie sivirgit [desiviLgit.l], 9i intru aceasta onrul este saLr bun sau rritr.
1;rr Luca istoriscFte rrcarnul Lui, cu rinduialal inturrrata fal.i cle cea ir
Irri Mateir:, ca si ar.rtc c.i Accla Cart'acum S-a rrascr.rt cu tnrl-', dc la
l)umnezeu este; cici birrc vozi ctrm ingirarea ne:rmului, Ia Dumnczeu se
sfirgegte. l;rr aceast.i istorisire a ne;rrnului o face ti ca s(i ne invifam ca
[)omrrnl pentrn aceasta S-a irltrup.rt, ca pc k)ti strirnogii citre Duntnezcrr
:..t-i aduc,i ;i fii ;i Lui s.i-i faca.
irrca gi in alt chip pot a tilcui: Nu sc clcclca cum ca naStorc.r Drrmnului
cstc fdri clc simAnfi. Dcci, r'oind si arate Evanghclistul ci 9i alt.l dati fira
cle sarnanla s-a ficut om, de la cr-i de jos sc suic la Adam pi la Dunrrrezctr,
ca;i cunr;rr fi zis rroui: ,,Daci nu crezi ci Cel dc al doilc.l Adam S-a fiicut

,,fiu al lui David" Il numette p('Hristos, iar pc David fiu ai lui Alr.um, suincl mirrtea
ascultitorikrr la f.igitltrinlelo lui Dumnezcu cele c.itrc dintii.
r"
in edifia dc la 1805 ir.r versetclt' 24-.1J, in l(!: ..le ,,fiuI lui", st] gii'|te ,,care a fost al lui".
li Cu orrline cronologici inYr'rsi faf.l dc cc'a ar;tat,i dc E\.ar.rghelistul Nlatci.
Capih)lul 3 Sf ANTU L'f EOFILACT Altl'IIEPISCOPUL BUI-CrlRlEI

firi de simAnfS, suie-te cu mintea la cel dintAi Adam gi-l vei afla pe el ci
s-a fdcut de la Dumnezeu, farA de s5mAnti; Si dintru aceasta nu fi
necredincios, ci credincios".
insi se intre.abd unii: ,,Cum zice Evanghelistul Matei cd Iosif cste fiu a
lui Iacov (Matei-1,16), iar Luca zice aici cA cste fiu al lui Eli?" - zicArrd
aceFtia cA estc crr neputinfd ca acelagi Iosif si fic fir"r a doi tafi. Deci, pentru
unele ca acestea zicern: Iacov si Eli au fost frati dintru o mami, dar din alt
tati; gi murind Eli firi de fecior, Iacov a luat-o pe femeia lui, ca si-i ridice
urmag dintr-insa; gi aga se spune cd losifeste fiu al lui Iacov dupi fire gi al
lui Eli, dupd Lege - chci Iacov dupe fire l-a nescut, gi dintru aceastd pricini,
cu adevArat este fiul sdu firesc, iar lui Eli ii era fiu numai dupi Lege. Cici
poruncea Legea, ca, dacd cineva ar fi murit fdri de fii, femeia acestuia si
se mdrite cu fratele lui 9i cel care se va nagte dintru dAnsul si fie socotit ci
este al celtri ce a murit, degi dupi fire era al celui care era viu (Dcuterotnnt
25, 5). Dintru acestea se adeveregte cd birre zic Evangheligtii, gi nu sc
impotrivesc; cdci Matei pc tatil cel firesc al lui Iosif l-a scris, iar Luca pe
cel ce se socotegtc a fi tati al lui dupi Lege, adicd pc Eli - ca prin amAndoi
sA arate cA pentru aceasta S-a niscut Domnul, ca atAt firea, c6t pi Lcgea s.i
o sfinfeascd.
CAPTToLUL 4
Is1titt Llin unlttlL' Clrantonir'i. lisrr-s inc4tc sr1 ltrt'tlict'in Cnptt'nutunt
si in N.rz.rrct, ritnlccd 1tt, stncrn lui Pctru ;i pe allii)

1,1-12: lar listts, plin de Duhul Sfint, S-a intors de la lordan 9i a fost
dus de Duhul in pustie, (2) timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de
diavolul. Si in aceste zile nu a mAncat nimic; 9i sfirgindu-se ele, a
fliminzitr. (.3) $i I-a zis diavolul: Daci egti Fiul lui Dumnezeu, zi acestei
pietre si se faci piine. (4) $i a rispuns Iisus citre El: Scris este ci nu
numai cu pAine va trii omul, ci cu orice cuvint al lui Dumnezeu. (5) $i
suindu-L diavolul pe un munte inalt, I-a aritat intr-o clipir toate
impiriliile lumii. (6) Si I-a zis diavolul: Tie iti voi da toati stipinirea
aceasta 9i strilucirea lorr, cici mi-a fost dati mie 9i eu o dau cui voiesc; ///
deci daci Tu Te vei inchina inaintea mea, toati va fi a Ta. (8) $i rispunzind,
Iisus i-a zis: Mergi: inapoia Mea, satano, cici scris este: Domntlui
Dumnezeului tiu si te inchini si numai Lui Unuia si-I slulegti. (9,t $i L-a
dus in Ierusalim si L-a asezat pe aripa templului ;i I-a zis: Daci egti Fiul
lui Dumnezeu, arunc5-Te de aici ios; 00) cici scris este: Ci ingerilor Sii
va porunci, pentru Tine, ca si Te pizeasci; (11) qi Te vor ridica pe miini,
ca nu cumva si izbegti de piatrX piciorul T\u. (12) pi rispunzAnd, Iisus i-a
zis: S-a spus: Si nu ispitegti pe Domnul Dumnezeul tiu.
/)Judec:k,ri 13, 25 / Nlatei.l, 1/ M.rrcu 1, 12 /.1. lr l€rirc 3,I,28 / 3 Resi 18, l2;19, tt/
(.1.
.1. 2 / \tarcu l, l3 /1. .lr trlatei l, 3 rJ. il Deuteronoor 8. 3 / lnteleD(iune l6- 2b /
l\lntei
Nlatei 4, { f.i. it lezechiil 4, 2 / }Iatei .1, 8 l-r. ;) \tatei {, 9 i.i. r/ Deuteronom 6, I3, 10, 20 /
rosua24.r4/Ntate.'10il erleze(hiira'"1,n):il:','i,',i:;,i:li,illl]'.]l;1if;lJ;lil

S-a botezat Domrrul, ca s;i sfirrfeasci apelc pcrrtru noi cei ctr vr)i.lln.l
dobAndi claml. Iar dtrpi ce S-a botezat, cstc adus de Duhul in nruntc pustirl,

I irr cclili.r rle l.r 18t)5, titlul capitolu lui e'str:: ,,.Pr,lfrr ll ti lontlttt.
s/ ispifi, cir [1,i
rysiliu
Pcltltt catlL'a /-srtici ri'-s-a r/ai l.ui. Ptnlrt /isls crirrrl rr lirst ilrrs L nunlc:t Lt lr.cttt lt itl
iuLltr itt
litijlocul IoL ltt:utlu ccl ct dt\\t dtLlt dt, Llra,'tttcurtt. Pattlru ranarn lui Ptt'ru.l)tttlrrt tr'i cc s-tttt
i,iult'cnl lc fcluritr: ltLtli'.
I in e.li;i..r de la 1u05, in lor de .,9i sfirgindu-se ele, a flimAnzit", sr giisegte
,,ti
sfirgindu-se ele, mai pe urmi a fliminzit".
'lrr dilia cle la 11]05, in loc de,,intr-o clipi", sc gisclte,,intr-o clipealt de vrerne".
r ln edi;ia cle la 11J05, in loc de
,,strilucirea lor", sc llisettc ,,slava lor".
'irr t'.1i;ia de la 1l]05, in loc c1r,,,mergi", sc tisc;itl',,fugi".
{rl l.t|r1,111,1.1 st:/\N 1.ut- I t:oFll.,\c1 ,\l{ rrPlscOt,LL uur-a:,\r{F]

caci Duhr,rl Ccl Sfiiut Il dr-rcea pe El spre hrpta ce.a impotriv;r diavolulr.ri. $r
Se tluce ,,in pustie", c(r sa dea prilej diar,'oh.rlr.ri sa-l- b.intuiasci, pontru c.i,
nrai valtos ciirtrl strntcnr singrrri, ne bAntuiegtc pe n()i.
9i l.'ostr'gk' ,,patruzeci de zile". Si nu trect prstL. nr;sura postrllui lui
\ioisc llcsi rc ll, 78; DL'utcrwron 9, 9) gi a lui Ilic (.3 /ttlgi 19, 8), c;r, nlr cunrt'.r,
rlintr-rr act'.rst.r s.i s()cc)tcascii s.ltana ci este mai mare decit acegti Prooloci,
5i astfcl sa virr,i sii-1, tr.lntuiasci Fi pc El, socotintl curn c; li El t'stc om.
irrc.i [sivirge;;te Donrrru] postul la ,,patruzeci de zile"] gi ca sA nu sL. parn
c.l dup; narh.rcire S-a irrtrtrpat
I.rl dr.rpi llotcz este l)omnul ispitit, aritindule noui c.i dupi Botcz
nt'r'or cuplintle ii p(r noi ispitt [adici vom fi ispitili]. $i postc'gte Domnul,
pcntnr ci rnarc arnri intrr.r ispite t'ste postul, dar gi pentnr cd, ;i noi, dupi
LJotc.z nrr la dcsfitare sL. cLlvillL'a ne da, ci la postire.
Dt.ci, r,rijmapul, dc la licornia pintccelui inccpc a-L bAntui pc EI, dc
Ja carc gi pc Adarn [;r inceput a-l ispiti] (Frrcerc.3, {i). Apoi [[l bintuicatc] dc
la iul.rirea t.le averi, aritindtr-l Lui toate imp.lriliile lr,rmii. hsi cum I le-a
.r'itat? Oarecare zic cum ci l.ui irr minte I le-a pus inaintc pt' acc-stea. Iar
n()i s()cotirn ci rrrr in nrintt', ci simfitor I lc-a ;rritat J.ui pc accstoa, dupi
rr.ilucire ficiudr.r-lc a se arita, si rrimic inchipr.rind Dornrrtrl in minte. Iar a
tlt'ia oari il bintuir'tte pe Donlnul ci r. Ia irr['ire.r tlr >lava, cici zicc: ,,Daci
esti Fiul lui Dumnezeu, arunci-Te de aici los". $i rnigulirrclu-L pc El,
rrrrclc c.r aceshra Lrirfc,r, ca maicar de migulire am.igintlu-Se,9i vr.ind a Sc
.r ra t.r
1'rt $ipg ;1 fi Fiul ltri Dun.rnezeu, S-ar fi arurrcat
jos, gi aga a r f i cunoscttt
tliavolr-rl Cint'e.stt'[]l cu adevirat. hrsi vczi cum Domnul ctr cuvint din
Sclipttrr.i il altrngi pe r,r';i jmagul: ,,Si nu ispitegti pe Domnul Dumnezeul
t6,u" ( Dttttt:rottttn i ti, Jijl; c.ici rru se'cuvine intnr aritate primejriii a se al'ul1ca
cintr'.r pt'sine, ccrcinrl de-i va ajr.rta Dunrnc.zcu.
Ia anrintt,inci ;i aceast.r, c; lrarc folos c.stc a gtiScriPturilc. Cici 9i Dctnrnul
p('s.lt.ln<l clr cuvint din kripturil-a alungat, pr.rrtru ci ceea cc zice: ,,nu numai
cu p6ine va trii ornul", a lui Moise este, cuvAnt carc s-a zis pentm nratrai, cici
rrrarra, rnrictrr ci ntr cr;r piirre, insii a hriinit rrorodul (Dtate rLtttLtttr 8, 3). lar celc
c.rrc zic: ,,Domnului Dunrnezeului tXu si te inchini" gi ,,si nu ispitegti", ale
lrri \{oise sr,urt 9i .rcestca (I)r'llcrunotu 6,'l3, 16).
1, 13-15: $i diavolul, sfirgind toati ispita, s-a indepirtat" de la El,
pSni la o vreme. r114) $i S-a intors Iisus in puterea Duhului; in Galileea
" ln ecli(ia de la l8t)5, in loc dc ,,s-a indep;rtnt'', sc S.:se5te ,,a fugit".
i in r'.li1ia de la 1E05, irr loc tle ,,irr puterea Dulrului", sc giseite ,,intru puterea
Duhului".

q
tALCUltit..\ sFt\ lht L\.,\\(.l :l l )l: I.,\ LUC.\ C.rliitolul l

9i a iegit vestea despre El in toati imprejurimea. (.15) $i invita in


sinagogile lor, slivit fiind de toli. /.i. ru, \tatei {. 12, 23 / Ntarcu .l. l+ / loan J, {3
Micar c.i numai cu trci ispitc S-a ispritit Domrrul, Luca zidc ci ,,a sfirgit
toati ispita", rlc vremc cr cdpetcnii ale tuturor ispitelor sullt.rcestca trei
ispite: a l.icomiei pintecelrri, a iubirii c1c avcri gi a iulririi r.]e slavi.
Deci ispita licorniei pinteceltri a izgorit-o prirr c(.ea ce a 7 is: ,,nu nurnai
cu piine va trii omul", ci irrtiiaccastti ispiti I-a fost irdr-rsi [-r"ri, prq61n1 91
Iui Adanr. Caci pcAdarn nici prin.l'erea ct'.r multa nu putca s.il amigt'ascii
- l.rcntl u ci nu t'ra un alttrl fali dc cart si ailrd nrai mr.rlt, fiind nunr.ri el
singr-rr -, nici prirr nrAnic - pentru c;i nrt iverr ir.rrpotriva cui sir se nrir.tic -,
nici prir.r zavistie; cleci, 1-r1i11 pArrtece l-a amagit.
lar ispita iubirii dc trvt'ri a izgonit-o Domnnl prin a nrr ciclca ;;i nici
;r sc inchina inaintca rliavolului; c.i aritendLl-l toirtc imp;irii;iile lun.rii
in chip simfitrrr, clupa [irrtrLrl nilucire - [)omnul nu S-a plt'cat. tr4icar ca
tunii rru pentru inrpariiliile cele r'.izute atr inlcles-o pe accast.r, ci p(.ntn-t
cele ce sr: ginclcsc cu mintea, adica l-a aritat l-Lriinrpiiralia neinilanirii,
inlparalia zavistici, pi, in scult, impdlafiile tutulol pdcatelor, ca 5i cum
urrelc cir ;rccstea l-,ui l-ar fi zis: ,,De r.o;cgti a imparifi pcste patinrile
acestea, cii pL.ntru aceasta ai vcuit, ca, po t()fi cci care stlnt st.ipalrifi de
mine, sa-l rdpegti, cizintl, inchinii-Te rnic;9i aga ii r.ei tlob.irdi pc toti
cer pestc care sunt sulr a mea stipanire li ilnpirilie". Iarl Donrrrul a
impirai!r voit-gtc, insz\ a iurpiri!i nn cr.r l.riicat, rrici fila dc lrrpt.i, ci
luptindLr-Sc pr biruind. r\cest in!elts l-ar.r tilcuit urrii, iar ciruia ii cstt cu
pliicert', primeasc.i-le po acestca.
Iar ispita iubirii dc slar'.i a izgonit-o l)omnul prirr graiul Scri]rtrrrii ce
l--a zis: ,,Si nu ispitegti pe Domnul Dumnezeul tiu".
O, [)oamne, scoate-nc;i pe noi dc. l.r accste trci capctc alo balaurtrluil
,,$i S-a intors Iisus intru puterea Duhului". Mic. rni :irr prro curn c;
ttinrit dc rlttmne'zeiasca insuflare S-t intors Iisus, ca aceasta esto ceca cc zict
,,intm puterea Duhului". l)tci, trr ia arninte ;i la Scripturi ct zicc, cii dugri
ce Domnttl l-a bit'uit pc ispititorrrl 9i $i-a ar.itat putt roa Sa, atunci s-a scris
acrasta: ,,intru puterea Duhului".
Iar ceca cc zrce: ,,a fugit de la El, pini la o vreme", accasta irrfclegert:
o are: diavolul;-rrin dou.i chipuri.rle patiruilor ll b.intr"riestr: pe Donrrrul:
prin indrrlcire gi prin irrtristare; ca L-a bintuit pt Domnul prin indulcire,
prcclrnl a f.icr.rt in muntt',;i ,,a fugit de Ia El, pini la o vreme",.rdici
pan.i in vremca Crucii, c.lci atunci prirr intristarc avea si-[- b6nttriasci
r'tL' E L
Cipitolul4 S}JANTUL TEOIJILACT A I{ I-IIE PI.SCOIU L BUI,C]ARIEI

4, 16-21: $i a venit in Nazaret, unde fusese crescut, si, dupi obiceiul


Siu, a intrat in ziua simbetei in sinagogi gi S-a sculat si citeasci. (17) $i
I s-a dat cartea Proorocului Isaia. fi, deschizAnd El cartea, a gisit locul
unde era scris: (?li) Duhul Domnului peste Mine6, pentru care M-a uns
si binevestesc siracilor; M-a trimis si vindec pe cei zdrobiti cu inima;
si propoviduiesc robilor dezrobirea 9i celor orbi vederea; si slobozesc
pe cei apisa!i', (19) 9i si vestesc anul plicutr(' Domnului. (20) $i inchizAnd
cartea 9i dAnd-o sluiitorului, a gezut, iar ochii tuturor din sinagogi erau
afintili asupra Lfi. (21) $i El a inceput a zice citre ei: Astizi s-a implinit
Scriptura aceasta in urechile voastre.
,J. /a,l Matei .1, 13, 13, 5,I / Marcu 6, 1 f4, 18) Levitic 25, 41 / Isnia 42,7:57,1 I Z^haia 4,6 I
Luca 7, 22 / Faptele Apostolilor 10, 38 /,1, 191 Isaia 61, 2 / 2 Corinteni 6, 2
Voia Domnr.rl si Se arate pe Sine israelitenilor, gi ci de la Dumnezeu gi
Tatil a fost,,uns", spre a-i mantui pe cci de sub Cer. $i minunat o
icorromiscgte gi pe aceasta, mai inainte decAt altora celor din Nazaret
aritindu-Sc pe Sir1e, celor cu care crescuse dimpreuni, ca gi pe noi si nL'
irrve'te ca, mai int.ii la ai nogtri si le facem bine ti pe acegtia s5-i invifam,
iar apt'ri gi celorlalfi sa ne reversem iubirea dc oameni.
$i d6rdu-l-Se Lui carte[a lui Isaia], a deschis-o 9i a gisit r1u ceea ce s-a
nimcdt, ci ceea ce a voit El; c5, sd nrr sffotetti cum ci dupi intAmplare
deschizAnd El cartea s-a aflat locul acela unde erau scrise cele pentru Dansul,
ci El voind, accasta s-a sivArgit. $i ce era scris? ,,Duhul Dornnului M-a Lrns pe
Mrne, adic.l M-a afierosit, M-a rAnduit ci si binevestesc siracilor", adici
neamudlor, care, neavAnd nici Lege, nici Prooroci, cu adevirat erau in multd
silricic. Iar cei ,,zdrobili cu inima" erau poate cei din Israil, a ciror inime, mai
inainte vreme, era mare gi inalti 9i casi a lui Dumnezeu, iar nrai pe urmi,
firndci ei s-ru inchinat idolilor 9i in multe chipuri picetuiau, s-a zdrobit inima
lor;;i s-a sfiramat gi, in loc de a fi casd lui Dumnezeu, s-a ficut pegteri a
tAlharilor. Dcci a venit Domnul, ca gi pe acegtia si-i tdmiduiasci gi ,,robilor"
sd le clca iertare, ,,orbilor" vedere si Ie dea, adicd celor din neanud gi celor

' l1ti05] Ca un c)m zicc'oce.rsta: ,,Duhul Domnului peste Mine", ca;i cum ar fi zis
ci ,,Dumnez<'irea Domnultri, .rc.lici a fiului, estc peste N'line Iistrs, aclici Dumnezeu S-a
unit cu N4inc, omul", cii aici prin ,,Duh" se cuvirre a infelegc l)umne'zcirea lrir.rlui. Iar
,,Duhul Domnului cste'pe'stt N4inc, ca si se nrentuiasci oamenii", c.ici aceasta se inlelegc
intrlr cc'lc dirrafarii, li adcvc'ritii cstc accasta clin cuvintul cel cc cste impreuna: ,,pentru
care", adi.i ,,pentru aceasti grricin;i M-a uns pe Mine, onrul, cici nu M-a uns cu
untdelemn, precunr erau un;;i impiratii, ci cu Dumnezt'irea" (dupi Zigaben).
'' in ed ilia tle ta 11i05, in loc de ,,si stobozesc pe cei apisati", se gisette ,,si slobozesc
intru ugurare pe cei sfirimafi".
r" irr ctlilia c1e la lli05, in kx de,,anul plicut", sc g.isettc,,anul primit".
I'AI-CUIRE-,\ SFINTEI Ii\'AN(;HI]I-II DL i-A I,UCA Cipit(tul-l

din Israil, ci amAnclolli aceste pirfi, deopotriva orau gi roLrite cle satana gi
oarbe. inci se pot irlteleg€ accstea 9r pentru cei morli, cici gi ace;tia robi fiind
gi sfarimali, s-au slobozit ciin stapAnirea iadr,rlui, prin ltl.iete.
lnc.i a propovdt-luit Domnul gi ,,an primit". $i care era ,,anul cel
primit"? Poate adici 9i."'eacul ce va si fie, per-rtru care'a propot'.lduit
Domnul zic.ind: ,,ln ziua aceea nu Mi veli intreba pe Mine nimic" (Joarr
'16,
23), Ji iar'59i: ,,Adevirat, adevirat zic voui, ci vine ceasul 9i acum
este, cAnd morlii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu gi cei ce vor auzi
vor invia" (loan 5,25),9i ,,plicut" este anul acela, adicd poftit gi dorit
dreplilor, an pe care il a;teapt.i toti cei care, aici, irr lumea aceasta, sunt
dupi adevir lucrdtori ai faptei cclei bune. Dar 9i vremea Vcnirii in trup a
Domnului estc ,,an primit", pentru care gi Pavel zice: ,,Acum este vreme
bine primiti, acum este ziua mintuirii"ti (2 CoritrtL'ni 6, 2).
$i dupa ce. Dornnul a citit acestea, a zrs: ,,Astizi s-a implinit Scriptura
aceasta in urechile voastre", luminat pe Sine ardtAndu-Se celor care-L
auzeau, cum ci El estc Acela pentm Care s-au scris acestea.
4,22-30:9i tofi Il incuviintaurr 9i se mirau de cuvintele harului, care
iegeau din gura Lui 9i ziceau: Nu este, oare, Acesta fiul lui losif? (2-3) 9i El
le-a zis: Cu adevirat lmi vefi spune aceasti pildi: Doctore, vindeci pe
tine insufil Cite am auzit ci ai ficut in Capemaum, fi 9i aici in patria Ta.
(24) $i le-a zis: Adevirat zic voui, ci nici un Prooroc nu este bine primit
in patria sa. (25) $i adevirat vi spun ci multe viduve erau in zilele lui
Ilie, in Israil, cind s-a inchis cerul trei ani 9i gase luni, incit a fost foamete
mare peste tot pimAntul. (26) Si nici la una din ele n-a fost trimis Ilie,
decAt la Sarepta Sidonului, la o femeie viduvi. (27) $i mulfi leprogi erau
in Israil in zilele Proorocului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s-a curitat,
decit Neeman Sirianul. (28,t $i toli, in sinagogi, auzind acestea, s-au
umplut de minie. (29) $i sculAndu-se, L-au scos afari din cetate 9i L-au
dus pAni pe sprAnceana muntelui, pe care era ziditi cetatea lor, ca si-L
arunce in pripastie; (j0) iar El, trecind prin mijlocul lor, S-a dus.
(1,l:l Psalm 4-1,2-3 / Cintarea Cintirilor 5,16 / Malei13,3ll Marc!6,7,3 | 1 .a2,47;3,23/
Ioan 6,42:7,27 (1, 23) Sirah 18, 20 fl. l.ll Matei 13, 57 / Marcu 6, 4 / loan 4, ,l{
| 1, 15) 3 Regi 77,9 | lacov 5, l7 a.l, 1, r 3 Regi 17, r0 i-1, 2;r 4 Regi 5, 14
Anzind rrclroadelc cele care sc grii.ru dc Hristos,,,se mirau de
cuvintele harului care iegeau din gura Lui", gi minuninclu-se, igi bitear,r
joc de El, zicArrd: ,,Au rlu estc acesta feciorr.rl lui losif teslarul?" Micar ci

" Aici, in ctiifia 1988 a Sfintei Scripturi sc g;isc5tr': ,,lnt: acum vreme potriviti, iati
acum ziua mintuirii".
r2
in r'.1i;ia de la 180-5, in loc de ,,incuviinfau", st,giseite ,,mirturiseau".
6E Capitolul 4 SF,,\NfUt. TEOFILACI-i\l(l IjEPISCOPU 1.. BULCAltltll

cu ce al impiedica aceasta a fi El minunat gi inchinat? Nu-L vezi pe El cete


face? Nu auzi cAte zice? Apoi de ce ili bali joc de tatel Lui? De bund seami
ci, dupi adevdr, se cuvine a zice pentru clAngii: ,,Iati norod nebun 9i firi
inimil Ei au ochi gi nu vid, urechi au, dar nu aud," (Ieremia 5,21).
Dar Domnul ce le rispunde lor?,,Cu adevirat imi veli spune Mie:
CAte am auzit ci ai ficut in Capernaum, fi 9i aici in patria Ta", cd aceasta
este ccea cc zicc: ,,Doctore, vindeci pe tine insuli!" - iar acesta era un
cuvAnt cle obgtc la iudci, carc li se spune doctorilor celor bolnavi. ,,Dar Er"r
r'.i zic voud ci a9 fi fdcut rnulte semne 9i aici Ia voi, cei care suntefi dintr-o
patric cu Mine, insi cunosc patima cea de obgte gi care tuturor li se
intimplS, anurne cd sunt defiimate gi cele mai alese lttcruri atuuci c6nd
nu sunt rare, ci sunt in toat; vremea ti se fac obignuite; gi tofi, cu slobozcnie,
pot a le dobandi pe ele. Cdci pumrea obignuiesc oamenii c4 la cele ce stlnt
neobignuite gi rare, gi a lua aminte, gi a se minuna; iar pe cele ce suut de
obgte 5i obignuite, a le defdima. Pentru aceasta, nici un Proorrr nu este
cinstit intru patria sa, ci, daci t1e altundeva ar veni, se minttneazd de el.
Aserncnea s-a ficut gi cu llie: r'iduvele dirr Iudeea nu l-au prinrit, iar cea
dir-r Sarepta Sidonului 1-a primit; iar Elisei pe leprosul cel strdin l-a cur.l!it,
fiindcd a aritat credinfi intru el, cici cunoscu!ii 9i cei de o patrie nu credeau
in el, gi penh'u aceasta nu s-au curitit. Agijdere4 dar, gi Eu, voud, adicd
cc.lor dc o patrit cn Mine, nu vi par Eu a fi minunat, ci sunt dcfiimat, gi
pentru aceasta nici senlre nu fac. Iar cclor din Capernaum, pdrAndu-Mi a
fi minurr,rt, )i \('mn('fac, yi surrt printit de d6ttsii".
,,$i tofi, in sinagogi, auzind acestea, s-au umplut de mAnie", ctr
cuviirr!5 fiind a sc mirrurr;r r.i; gi sc ispitcau ,,si-L arunce in pripastie", iar
El, ,,trecind prin miilocul lor, S-a dus", nu fugind de pdtimire, ci agteptAnd
vremea, ctici El a venit ca sA p.itimeascd pentru noi. Dar, pentru c.i acum
era numai la inceputul propoviduirii, nu se cr-t\''enea ca si Se dca pe Sine
morfii, ci nulnai dupi ce indeajuns ne va invila, atunci si Se sivArteasci;
intrucit dirltru acestea este ade\.erit ci nici atunci cAnd S-a ristignit, nu
firi de voie S-a r.istignit, ci de buni voie S-a dat pe Sine morlii.
$i si gtii cum ci ,,patria" Ptoorocilor estc Sinagoga iudeilot intru care
sunt necir.rstifi Proorocii, ci nu sunt primiti, iar noi, cei striini, i-am prinit
pe ei, pentru ci ,,viduva", adic.l Biserica cea dintre neamuri, l-a Primit pe
,,Ilie", cuvAntul ccl prooroccsc, ,,foamete" duhor.niceasci fiind in Iudeea,
,,foamete mare" de a auzi cuvAntul lui Dumuezeu (Amos 8,11). Iar pcntm
aceastd ,,viduvi" Proorocul zice cd:,,Mai mulli sunt fiii celei pirisite,
decAt ai celei cu birbat" (lsoin 54, 1) gi inca: ,,Cea stearpi va naste de
gapte ori, iar cea cu copii mulli va fi neputincioas6" (1 Regi 2,5).
IALCUIRE;\ SIjIN f El h\'.\N(;HF.l.ll 1)l: L\ L-UC,\ ( apitolul I

1,31-3i pi S-a coborit la Capernaum, cetate a Galileii, 9i ii invifa


sambita. (32) $i erau uimifi de invifitura Lui, cici cuvantul Lui era cu
puterer'. r.33/ Iar in sinagogi era un om, avind duh de demon necurat, gi
a strigat cu glas tare: (.3:,1/ Lasil Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit
ca si ne pierzi? Te gtiu cine egti: Sfintul lui Dumnezeu. (-35t $i l-a certat
Iisus, zicind: Taci 9i iegi din el. Iar demonul, aruncindu-l in mijlocul
sinagogii, a iegit din el cu nimic vitimAndu-I. (-lij/ 9i frici li s-a ficut
tuturorrr 9i spuneau unii citre alfii, zicind: Ce este acest cuvint? Ci
poruncegte duhurilor necurate, cu stipAnire 9i cu putere, gi ele ies. r3l/
$i a iegit vestearr despre El in tot locul din imprejurimi.
r, 1 i N,,rtei r., 3 / rrii.i,l:,,11];
J i llill"iJ;;,;?: J,:::. i,;,1ii
De vlerne ce, pe cei rrecredirrciogi rlici cuventul, nici inr';ifitula nu ii
trage spre credrrrfa, pcntru aceast.l Dorlnul aduce s.ir'.irpire.l minunil()r,
ca pe oarecare tloctorie prea lucr'.itoare. Agadar, face Dornnul minurri in
Capernaum, cici foarte rrccredinciogi erau accitia, ii dc mult ajutor;rvc'au
tlebuinfa spre [a cipita.l crcdin].i. Din.rceasti pricind, dtrpri ce i-a invtifat
din destul - gi .rccasta c.r Unul Carc avea stdpinile, c.ici nu zice.r: ,,Acestea
griiegte Domnul" (lsnh 66, 72), ct ,,Eu zic voui" (Mntci 5, 11: 79, 9; Luca
11, 9; 16, 91, cd nu era ca urrul dintre I'rooroci, ci cu aclcvarat Firrl lui
Dtrnruezeu *, dupi accea sdvArgelte gi rninunea, ii-l t;irnadr.riette pc ct'l
irrdr.icit. I.rr dracul nrai intii igi marturisoyte vriijm.igia, cn marturi.l
vrcdnic.i dt'cretlinla s.i fie, apoi acluce mtiltlrlia: ,,Te gtiu cine egti: Sfintul
lui Dumnezeu". Deci, rnai intii se ristc;tc sprc El: ,,Ce ai cu noi, Iisuse
Nazarinene? Ai venit ca si ne pierzi?" , apoi Il mtigulc;;te, p.i rincl r.r-i-se
rlemorrului c.1 clirr pricina rnigulirii, inr.nuindu-Se Idorncilincl,r-Se ] Donrnul,
il va lisa p0 L.l - ateta de firi de socote'ali estc r.iutatca. Iar Donrrrul,
invitindu-nc;rc rroi ca si nu avem trtbuin!.l de m;irturia;i rlc laurla cca
rle la draci, zicc: .,Taci si iegi din el". lar Minhritorul ii ingitluie demonului
si-l anrnce pe ()nr ,,in rniilocul sinagogii", ca si ctrnoasci cei cc- st.itearr
de faf.i ca avea cu adcvirat ilrac gi ale acelui.r eralr cuvintele, degi limba
onrului sluje;r. Agadar, sc intlcbatr to!i, urrii pe alfii, minr-rnAndu-se de cele
ce se ficeau gi zict'au: ,,Ce este acest cuvint?", adica: ,,Ce estc porulrc.r
aceast.r cll cale D()rur"lcoste: "Taci si iesi din el"?"

" ln e,.li1i.r de'la 1805, r-nloc tlr' ,,erau uimiti de invititura Lui, cici cuvintul Lui
era cu putere", s. gnselt(' ,,se spiimentnu de invilitura Lui, cici cu stipinire e'ra
cuvintul l-ui ".
rr irr edili,r rlt' la IS05, irr loc .1r' frici li ficul
,,9i s-a ficut tuturor", s('g.isc)t(' ,,si s-a
spaimi prestc toti".
'i in de la 1E05, irr Ioc de ,,a iesit vestea", rt' gaselt(, ,,se ducea v!'stea"
".li1in
7tl C,rllitotul-l SIAN] L-'LTEOFII,ACT ARI I I I: PLSCOP U L BULC,\RI[I

Sd gtii ci inci gi acum mul1i,,au demoni" - tofi cei care sAvargesc


pottclt'dracilor. Adici, de este cineva mAnios, acesta are dracul mAniei -,
dtrr cAnd va veni Domnul in ,,sinagogi" - adici atunci cAnd va fi mintea
adurr.rti gi ncrer,.irsatiri' -, atunci va zice clraculu i mAnici, care cste firi clc
ostoire: ,,Taci",:;i indati ,,aruncindu-l pe om in mijloc", va iegi dintru
dAnsul. $i ce inseamni ,,a-l arunca in miiloc", inr'5ti-te de aici: omului
nu i st cur.irrc a fi nici cu tottrl mAnios gi iute - ci acest lucru este al fiarelor I

lsalt'raticiun ilor]; nici cu totul nemAnios - cici aceasta este lucrare a


nesilnlirii; ci, a umbla pe calea cea din ,,mijloc", iar mAnia a o lucra I
impotriva rautatii. Deci, cArrd dtrhul cel viclean il ,,va arunca" pe cineva i
,,in miiloc", ierse dirrtru d6rrsul.
1,38-11: $i sculAndu-Se din sinagogi, a intrat in casa lui Simon. Iar
soacra lui Simon era prinsi de friguri rele 9i L-au rugat pentru ea. (39) fi
El, plecindu-Se asupra ei, a certat frigurile 9i frigurile au lisat-o. Iar ea,
indati sculindu-se, le sluiea; (10) dar apunAnd soarele, tofi cili aveau
bolnavi de felurite boli ii aduceau la El; iar El, punAndu-$i miinile pe
fiecare dintre ei, ii ficea sinitogi. (4'1)Din mulfi ieseau si demoni, care
strigau si ziceau: Tu egti Fiul lui DumnezeurT. Dar El, certindu-i, nu-i lisa
si vorbeasci acestea, ci stiau ci El este Hristosul. (42) lar tdcindu-se ziui,
a iegit 9i S-a dus intr-un loc pustiu; 9i mulfimile ll ciutau si au venit pini
la El,9i-L lineau si nu plece de la ei. (13) 9i El a zis citre ei: Trebuie si
binevestesc Impiri!ia lui Dumnezeu 9i altor cetifi, fiindci pentru aceasta
am fost trimis. (41) $i propoviduia in sinagogile Galileii
/J, JIj) Matei 8, 14 / Marcu 1, 2914, J9) Matei 8, 15
(.1, l0) Matei 8, 15 / Marcu 1, 32
({, l ll Matei 8, 29 / 7,34;3,7\-12 1,1! M^tctr 7,35 G,14) Mar(u 1, 38.39
M
^rcv
StapAnr.rl tuturor pe la ucenici gezduia gi Se hrinea, precum gi acun1,
la Petru g.lzdr-rind, o tdmdduiegte pe soacra lui, ca 9i pe tine sA te irlvete s(i
nu te lepezi de prinririle cele cu dragoste ale oamenilor simpli. $i nu numai
cd o timdduicate pc. dAnsa de boali,.ci gi vArtute 9i putere pune intru dAnsa,
ca si slujeascd. Deci, daci gi noi Il vom primi pe DArrsul, va stinge gi
frelbin;eala aprinderii noastre - pc cea a rninici 9i a poftei;9i rre va gi
ridica pe r.roi sd-l ,,slu jim" Lui - adici cele ce-l sunt pldctrtr-'sd Ie sivArgim.
Si r,,czi-mi rnieL3 gi crcdinla norodului, cum gi ,,apunind soarele" aduceau
pe cc,i bolnavi, gi nici de I'reme nu erau impiedicali la r-rira ca aceasta].

"' r\clici ntinrpripti.rt.i, ncrisipit; intrr,r cele clinafari.


i: in.'di;i.r .lc la 1805, in loc de,,Tu egti Fiul lui Dunrnezeu", sc gise;ite,,Tu egti
Hristos, Fiul lui Dunnczeu".
L'
Prin acerst4 Sfintul Teo[ilrct, ca unul care este dascil cc poviluiegte spre Hri:,tos,
.I.\LCLIRI:,\
SI]I\ I'I]I E\T.\\CIIELII DE L,\ LLCA C.rpi1.1,,1 t 7l

$i r.rr.r lasa l)unrlul pre dr.rci sii gr.ii.rsci, ln.1i illtei pentru c.i nu avca
trcbuirl!;r dc laucl.r cea clc la cei nccur;rli, cici ,,nu este frumoasi lauda in
gura picitosului, ci nu este de la Domnul trimisi lui" (Sirrtlr 15,9), ial in
a1 doiloa lirrcl, pt'rrtru cii r.rtr voia si aprindi zavistia cvreilor clintru a fi El
liuclat de ci trc tofi.
lal noroatlcle, depi S-a r,lu> El ,.in loc pustiu", il ,,cauti" 9i-L,,tin" pe
DArrsul, i.rr El nu sc milgirregtc Fi sc hot.inlicettc cu propovicluirca, ci
zicr-: ,,Trebuie si binevestesc Impirifia lui Dumnezeu si altor cetiti".
Pentru aceasta, se cuvillc ca gi nc-ri si nr"r nc lerre vim, nici s.i nn ne indestulim
intrr-r un krc a rrc ]rotirnici gi .r st:r incuiafi, ci pretr"rtindenea sA inc(njuram,
ca dolr vtrnt ioltr>i pt'cilt(.\'J) .

ne gr:iielte astfel: ,,Te rog ;i cu dr.gostc tc indenrn, sii vezi tLt, cititorule, cele citre st'
sivirgesc,rici".
l" Ciin.1,
cunr pi cu i i se cade i propo\,ad u i, nc, spr.r ne tcrt Sfintul Teofilact, in tiicu irea
cea dt' la .'\l.lilr i, .l:).
72

Cet,lrolut- 5
Ptscttirt'a nittutntd. Vindtcltrca tttui lt'pros;i n ttnui sldbdnog.
Chanmru lti Led. Desnrt nostl

5, '1-'I'l: Pe
cind mullimea il imbulz"a, ca si asculte cuvantul lui
Dumnezeu, 9i El gedea lAngi lacul Ghenizaret, (2) a vizut doui coribii
oprite lingi !irm, iar pescarii, coborAnd din ele, spilau mreiele. (.3) $i
urcindu-Se intr-una din coribii care era a lui Simon, l-a rugat s-o
depirteze putin de la uscat. $i gezind in corabie, invila, din ea,
mulf imile. (4) Iar cind a incetat a vorbi, i-a zis lui Simon: Mini la adinc
si lisafi in ios mrejele voastre, ca si pescuifir. (5/ $i rispunzAnd, Simon
a zis: Invititorule, toati noaptea ne-am trudit 9i nimic nu am prins, dar,
dupi cuvAntul Tiu voi arunca mreiele. (6) $i ficAnd ei aceasta, au prins
mulgime mare de pegte, cA li se rupeau mreiele. (7) $i au ficut semn
celor care erau in cealalti corabie, si vini si le aiute. $i au venit 9i au
umplut amAndoui coribiile, incAt erau gata si se afunde. (.9) Iar Simon
Petru, vizind aceasta, a cizut la genunchii lui Iisus, zicAnd: Iegi de la
mine, Doamne, ci sunt om picitos. (9) Cici spaima il cuprinsese pe el
9i pe toli cei ce erau cu el, pe_ntru pescuitul pegtilor pe care ii prinseseri.
(10) Tot aga 9i pe lacov si pe loan, fiii lui Zevedeu, care erau impreuni
cu Simon. $i a zis Iisus citre Simon: Nu te teme; de acum inainte vei fi
pescar de oamenir. (71) fi tr;gind coribiile la !irm, au lisat totul 9i au
mers duoi r El. r-J. I/Nunreri34,1lllosua11,2/Mntei4.18/Mar.u'1,16/.i,2)Matei,1,18
1:;,-l) loan ?i) 2 lleSi 6,9 / 3 Regi 17,'Ia / Iov 12,5 (3, ill) Matei 4, 19/
21,6(j,
Marcu l, 17 f5. ll)Matei4,2U19,27 / Marcu 1, 18;10,28/Luca18,28
Fuge Donrnul rle slar.a, insi noroadele cu atat nrai nrult aleargd ciupi
El. Dt,ci, din p1'j6i11; ca ntrrrrtlrrl ,,il imbulzea", El intra in cor'.rbie, ca iirr
corabie sd-i invclc pe cei cc st;tcau la firrnuri, toli inair.rtea felei Salc fiind
si rriciunul nertimAnind inapoia Lui.

' In oclilia t1t la 18{)5, titltrl capikrlului este: ,,/'('lfnl t'ittarco pL'ptilttr. Pttrtru lL'prosul,
lr|!ru.l,il\in(riu! c(' l4 i.luspt'lttll Putlrtr Ltt'ti'onu';ttl. I'tnfnr l isus chnd ntit tctt inpn'tttti
'r
i,tr lui Hristos ttLt".
cri i'rDrt,'sti. I'ctttrtt Lc u,:.trtcrt h/ii(ri?rl ll)st(sc,
I in editia de la 1805, in lcrc tlc',,lisafi in
ios mrejele voastre, ca si pescuili", se
t.isr)tr. ,,aruncati rnrejele voastre spre v6nare".
:rin odilia de la 1805, in lor- de
,,de acum inainte vei fi pescar de oameni", se giiscatt'
,,de icurn vei vina oameni".
I/\LCUIRIA SFI\ I'LI I]\/,\NClII:I,II DE L/\ I-LrC,\ (l.rt'it()lul . 7l

Iar clupi cc din corabie a invatat nororinl, nu-l lasd fara dc plata nici
pe st.lpanul coribiei, ci indoit ii face lui birrc: cici pi mullirre dr'pegti i-a
d.iruit lui, gi ucclric al Siiri l-a facut. Si te minuneaz.l de iconornia Dornnului,
cum il tragc spre Sirre pc fiecarc, prirr cclc care-i sr,rnt proprii lr cu cJIu J
crcscut impreund, c.ici precLlnr pe n-ragi prin stea i-a chemat la Sirrc (Mrlfr'i
2,2), aSa gi pe pescari prin pepti.
Insi vezi ;i blAndclea lui lisus, ciici pc Pc'tru ,,I-a rugat si depirteze
pufin de la uscat" corabia, tiar vezi-l ;i ;re Petrlr cum cra de asctrltitol
intluc.it pe omul pe Care nu-[-;tia, L-a primit in corabiil sa, 9i intru tt'rate
pe El ll asculta. Cd indat.l ce i-a zis lui ,,mini la adinc", rru s-a ingreuiat,
ruici nu;r zis: ,,.foat; noaptL..l r)stcninclu-m;i ginirnica clob.lndurd, oart'aclun
mi voi supune Tic, ii la alte ostencli rnti voi tla pc nrirre insumi?" Nici un;r
tlintru .rceste.r nu a zis, ci mai vArtos: ,,Dupi cuvintul Tiu voi arunca
mreiele", atAt cle ficrbirrte cra la crcdint.i [ii era incrctlinfarca] irrci gi nrai
inairrte r'le credrnl.l. Pentru accasta gi at.ifia pcgti prindc, illcAt, neput.ind
si-i traga afar.i, tace sernn gi celor ce erau inrpretrrr; lucriik)ri ctr ei, celor
ce erau in cealalti corabie. $i prin ,,semn" ii cheamri po ncogtia, pentru ci
cle sp;.tirn.r pricinuiti dc r'.lrrarera cca multi a pc;tilor', nici a grii nu put('.1.
lar din multa r'vlavic, Petlu Il roa5ii pe Hristos: ,,Iesi de la mine, f)oamne",
,,picitos" pe sirre rruminciu-se gi ,,nevrednic" dt'tr fi irtrpreur.ri cu Accl.r.
Insd, cle voicati, pricepe-le pc accstea gi drrpi inaltr inlolegL.re. ,,Corabia"
cstc sinagt'rga iudeilor, iar ,,Petru" poarti chipul invi!itorilor cclor tlin Lcge .

Deci, s-au ostcrrit inviliiorii cei mai dinainte rle Hristos k)ati: ,,noaptea" -
ci ,,noapte" era vrenloa cea mai clinaintc do Vcnirea lui Hristos - gi ,,nimic
n-au prins". Iar clupi ce a vt'nit Hristos gi s-a fdcrrt ,,ziud" (ltnn 8,72),in
Itxr"rl invifitorilor cle [.tge purrAndu-se Aposblii, ,,dupi cuvintul Tiu" -
adici dup.i pomnca l)<,mnului , ,,arunci mreaja" Evanghe.liei 9i mulfime
de oanreni ,,vAneazi" [,,pescuiesc"]. $i sirrgrrri Alrosktlii lltl pot si trag.i
mul;imea pe.;;tilot ci fac ,,semn" gi celor intprcurri lucr;tori cu ei 9i celor ce
elau dimpreuni cu e.i, gi ,,vin si le aiute". $i acegtia sunt cei de pL.ste vrertri
pistori ;;i dascdli ai bisc.ricilor, carc pc ale Apostolikrr invif.ituri tilcuind gi
inr'.1!And, ,,ajuti" Apostolilor sprc ,,a vina" oamt'ni.
Si ia amintc ai la cuvintr-rl ce zice,,arunci mreiele", c.Ici ,,mrejele"
.rlati ins.igi Evanghelia, care are cuvintc snlcrite ii lesnc cle inlelcs, inc.l yi
1'rogorAtoare clrrpi mintea oameniklr de rAntl, cc o asculti. Pentru ace;tstil
se zice: ,,arunci mreiele".
Iar ceea ce r.a zice cincva, cum cA prin acest clrvAnt ce zice: ,,arunci
mreiele", este insemnat;;i adincr-rl infelcgcrilor, nici aceasta nu este
necuviirrcioasi, pentnl ca s-a plinit glasul Proorocultri cale zice: ,,Iati, voi
C.rpitolul i SIA\TUL I'EOF ILr\c-l' ,\ Rlllllf lSCoPUl- BUI-CARlEl

trimite rnul!ime de pescari, zice Domnul, gi-i voi pescui; iar apoi voi tri-
mite mullime de vAnitori, 9i-i vor vana [de prin toli munfii, de pe toate
dealurile 9i de prin cripiturile stincilorl" (larentitt Ib, l6) - ,,pescari"
r-\umindu-i pe Sfinlii Aposto)i, iar,,vAnitori" pe cei dr: peste vrerni
povifuibri gi inrraJitori ;ri bisericilor'.
5,-12-'16: $i pe cAnd erau intr-una din cetiji, iati un om plin de lepri;
vizAnd pe Iisus, a cizut cu fa!a la pimint 9i I s-a rugat, zicind: Doamne,
daci voiegti, pofi si mi curile9ti. (1.3) $i intinzAnd El mAna, S-a atins de
lepros, zicind: Voiesc, fii curifat! $i indati s-a dus lepra de pe el. (i4)
Iar Iisus i-a poruncit si nu spuni niminui, ci, mergAnd, aratS-te preotului
9i, pentru curilirea ta, du jertfa, precum a orinduit Moise, spre mirturie
lo1. (15) Dar 9i mai mult stribitea vorba despre El 9i mulfimi multe se
adunau, ca si asculte gi si se vindece de bolile lor. ('16) lar El Se retrigea
in locuri pustii 9i Se ruga.
fr;, i.l) Matei Marcu l, 40-,11 f5, 1"11 Levitic '12, 2-5;"11,3-4 | Matei 8,1;12,16 |
8, 2-3 /
Marcu1,43-44; 5, ,13 / Luca 8, 56; 17. 1,1 r-5. 1r;) Matei 4, 25 / Mar.! 7,41 3,7 I
Luca5, l7lloan 6,2i5, /i;) N1atei 14,23llUarcu 1,35;6, 16 | Lluca 1, 12
Vrednic de minune estc leprosul, pentrll ci dunrnczeiasci socotinti
avind pentru Domnul, zice: ,,daci voiegti, pof i si mi curilegti", i.rr aceasta
il vidca pe el c.l Il socotca pc Hristos a fi Dumnczeu, pcntru ci nu ca
l.lng.i un doctor \.ine - cici L:pra nu se putea vindeca c'le citrc doctori -, ci
ca langA ur Dumnezeu, ci nurnai lui Dr-rmnezeu Ii cste crt pr,ltir$; a vindeca
Llnele ca acestea-
Iar Domnul Se atingc de dinsul, nu flri dc socotcald; ci, dc vrcme ce
dupa Lege, cel care se atingea de lepros, se prirea ci este neculat (Lcolflc
cap. 13i, r'r'ind si arate ca unele ca acestea mici lucruli 9i porurrci ale Legii
rru-l sunt de ner,oie a lc p.lzi, pcntru c; El Lrsugi L'stc DomnLrl Lcgii ;i ctt
nimic nu se spurci ccl curat dr. citre cel carc sc pirca a fi nccr.lrat, ci lcPra
sufletelor este aceea carc spurci gi pririnuie;te rtriciune. f)in aceasti
pricini, Domnul ,,S-a atins de lepros". Inci a ficnt accasta Fi ca sA arate
ci SfAntul Siu trup arc dr.rmnczeiasci puterc, fiind 9i cr.rrifitor gi d.ltibr
de viali, ca unul ce este trllp al lui Dumnezeu-CuvAutul.
lar Domnul poruncelt(' leprosului ca,,si nu sPuni niminui",
invifdndu-ne pe noi a nlr c.iuta laudc de la cei cirora lc faccrn binc.
$i zice Domnul: ,,mergind, arati-te preotului 9i, pentru curitirea ta,
du jertfa, precum a poruncit Moise, intru mirturie lor", c.i erir rincluiali

o
[n e.li;ia de la 1605, in lr)c de ,,precunr a orinduit Moise, spre mirturie lor", se
gilselte ,,precum a poruncit Moisi, intru mirturie lor".
IALcLIItT.,A SI.I\ I EI EVAN(]HII-II DI L,\ I-UC'\ C.rpjh)lul 5

a Lcgii ca pl'eotul sa-i ccrcc pc cL-i carL- ave.ru lt'pra, pi sa-i judr:ce tlt's-ar,r
curafit, iar cle se curileau in lapte zile, rimincau inl.luntnr irr cet,rtc, iar
cle nu, ii scoteau afarti. Dcci, Do:rrnr,rlaccstea zice: ,,Melgi, arati-te pe tine
insufi prcotrrltri gi du darul". Si care era darul? Dor-r.i p-rsELri (Ltt,ttic l4,-l).
$i cc inscamn6 ceca ce zice: ,,intru mirturie lor"? ,,Adica sple nr.rstrar('a
gi irrfruntarea lor, cici atunci cind Mi vor grii de riu pr'Mine, curn ci a;
cdlca Lcgea, dintru a-fi ponrnci Eu si duci clarr.rlhotdr.it dc Moise, dintru
aceasta sA fie mustrali ca nu calc Lege.r".
lar cum I sc aduceau jertfi lui Dunrnezcu ace lt- tlou:i pisiri, esto cu cr.l-
viinli a o spune acum. Sc tiiia o pasire ;;i ,,se sprijinea' singele ei intr-un
vas de lut nou" (Letitic 14,5), apoi amarlLlouil alipile ale cc.leilalte pisili sc
irrmuiau in sAnge,;i in.rcest chip era sloboziti plsirea cea vir.. Dcci acestca
inchipr-riau cclc perltrll Hriskis, cici celc doui pisdli er;rtr chipuri ale cclor
doui firi alc lui Hristos, cea dunxlozeiasci gi cctr omenoascii, clintre cart
una s-a junghiat, adici cea orncneascd, itrr.i cealalti ;r fost slobozit.i vie, ca
clumnezciasca firc feird tlc patim; a r.lmas, uns.i fiind ctr sangr.|r.firii ct'lci
ce a p.ltimit, 9i la sine'p.rtinra prin'Lind. Iar singcle Domnului l-au sprijinit
iutr-un ,,vas de lut nou" - adici irrtru nonrclul ct'l nou ditrtre numrrri,
rronrdul cel pdmitor al Agezim.irrhrltri cel \or-r.
Si vczi cd nurnai du1.ri ce s-ar fi curifit cint'r'a tic ,,lepri",.rlria .rtunci
este vredrric r-le a aduce accst ,,dar", adic.i cle a-l aduco jertf.i pe Hristos si
a savArgi celc Sfinte'. C.lci ,,lepros" fiind ;i necurat cu sr,rfle tr"rl, uLl se vil
invretirici a aduce unele ca acestea daruri,.rdic.i a aclucc jeltfa -l'rrrpulSi
Sitrgelc Donnului, care S-au unit cu dumnezeiasca firc.
Si ia amintr.;i la aceasta, curn ci in clrip negr.iit li cu toata r:oviir;irea
este Donlnul cle'asupra llri \,loise in llrcrare.r daluh.ri, c.ici Nloisc pe sor.t s.r
ce cra lcpt'oas5 nu a putr.lt sd o timirluiasci, rL'gi rnlrlt s-.r rugat cil f Nrrrri'r i
15); iar Domnul, nurttai cu cuvintr.rl pe lopros l-a crlr;fit.
S<xoteptc inctl gi smcrenia Domnulni, cunr noroclul poftind sa sc ;ltingii
cle D.lnsul, El mai grabnic irr pustic pctrecL.a gi st ruga. Agaclar, intru tot
ceea cc Donrtrul ficea, noui ne cla pilcl.l gi ca si ne rugiur deosebi [singuri]
pi ca sd fr-rgirn de slavi.

-
Dupi cum cu k.)fii ytim, orice cstu curl;ato1 elupi firc c.rdc, sc intpri;tit' ;i c.rtr ta ltrt trl
ctl nr.ri tlc ios, tlar pLrs fiind in vas, ilrsuyirilc firii crrrg.ito.rre r.itrr,in,.lar de acrrnt ntr este
nici inrpriitiat, nici curg,itrrr yi, cu adc'r'irat, spriiinit fiind dc vas, in sus se a.1rrnn. ,\i.i r:stc
folosit vcrbul ,,:'c sPrijinc'." cu intelesr,rltle: sc virs.r, \c;t)('r!t, sr, pune., sc Jll!ln!1.
" Sfirrta Liturghie, Dumnt'zt'ic;tilc Tainc yi toatt'sfintelc slujiri.
76 Capitoiul5 SIAN fUL TEOFIL.\C I Altl IIIiPISCOPUt- BULCARlEl

5,17-26: $i intr-una din zile Iisus invila 9i de fafi gedeau farisei 9i


invifitori ai Legii, veniti din toate satele Galileii, din Iudeea 9i din
Ierusalim. pi puterea Domnului se arita in timiduirii. (18) $i iatn nigte
birbafi aduceau pe pat un om care era slibinog 9i ciutau si-l duci iniuntru
9i si-l punX inaintea Lui; (19) darnegisind pe unde si-l duci, din pricina
mulfimii, s-au suit pe acoperigrt si printre cirimizi, l-au lisat cu patul in
miiloc, inaintea lui Iisus'. (20) Si vizAnd credinta lor, El le-a zis: Omule,
iertate ifi sunt picatele tale. (21) Iar fariseii si cirturarii au inceput si
cArteasci, zicind: Cine e Acesta care griiegte hule? Cine poate si ierte
picatele decit unul Dumnezeu? (22) Iar Iisus cunoscAnd gSndurile lor,
rispunzind a zis citre ei: Ce cugetatir0 in inimile voastre? (23) Ce este
mai usor? A zice: Iertate sunt picatele tale, sau a zice: Scoali 9i urnbli?
(24) lar ca si gtifi ci Fiul Omului are pe pimAnt putere si ierte picatele, a
zis slibinogului: fie ifi zic: Scoali-te, ia patul tiu si mergi la casa ta. (25)
Si indati, ridicAndu-se inaintea lor, luind patul pe care zicuse, s-a dus la
casa sa, slivind pe Dumnezeu. (26) Si uimirerr i-a cuprins pe tofi 9i sliveau
pe Dumnezeu si, plini de frici, ziceau: Am vizut astizi lucruri minunater:.
f5. l E) Matei 9, 2 / Mar.tt 2,3 (5,20) Luca 7, 48 f5. :? ) Isai a 43,2, 44,22I N{alei 9,3 I
Marcu 2, 6_7 | L',ca 7 * ,*ii"';il
lil,;:ri;::; li;:tr'];.il iiii",;lj
Se cuvenea ca,adunafi fiirrd vr.ljmagii, oarecilre minune mai nou.i si
faci Don-rnul. A)adar, il timiduie;te pe un om care era suferind de o boalS

' In cdi;ia de la 805, in loc de ,,pu terea Dornnului se arita in timiduiri ", so g.is.'lte
1

,,puterea Dornnului era spre a-i timidui pe ei".


3
in ed i.ti.r de 1a 1E05, in lcr: d c' ,,s-au suit pe acoperi g", sc tiisettc ,,su indu-se deasupra
acoperimantului".
" inC,:k,200 dc ct1,r,te dL,sltl'lL'g,a (lLlnt'riccascd, Cuviosul N,larcu Ascetul ne invali ci:
,,(1-37) Slibinogul pogorit prin ncoperit este picitosul ntustrat de credincioti pentnl
Dumnezeu ti care primeit.' iertarea pentru credinla acelora" \Ftlocalia routitttrtscri, v ctI. I,
ed. Humanitas, Bucuretti. 1999, p.217J. I)erltru acestea, Sfintul j\laxim Mirturisitorul,
r;spunzind unei intrebiri (64), Briiette astf€.[: ,,Dupi lstoric, cu sigurant; s-a descoperit
casa, cilcivizitatorii acelor lcturi zic c.i acopt'rigurilc cnsclL)t f;cute clin piatri poroasi,
sunt foartc uparc, incit cel ct. r'rc-r si le dc-scoperc o po.rtc'face nccasta uto.li rept'dt. Dar
clupi inlr:lesul mai in.rlt, sl:lb;nogul este o.ico minte cc Lrolcltc in p;cate gi nu porte vede.r
pe Ctrvintul (liafjunea supremi) prin contemplafia nat!rali, care e upa. Deci, inlituriind
prin credin!.i acop-,e gulgrosal literei Legii, e colrori ti prin cei pi trrr de la in; l,timea cleta rti
spre Cuvantul carL. S-a smerit pe Sirre (che'nozrr) ti prinrelte frin credinf:l ;i f,iptuire ;;i
ptttinfa de a umbla" (Filocalin rLttnitunsr:i, v ol. 2, ed. Humanitas, Brrcure;ti, l9SS, p.235).
r(r
in e.li;i.r de Ia 1805, in loc de ,,ce cug€tali", 5s. gist'gtL: ,,ce caititi".
lr in edi;i.r de la 1805, in loc cle,,uimire", sc giis(.'ttc,,spaimi".
l: in cdiqia cle la 1[t05, in loc dc ,,minunate", se'gisc';tc ,,prearninunate".
1'i\I,CUIRE;\ SFI]\ III EVAT'\CIiEI-IJ I)Ii t-A I-IJCA C.rpitolul i 77

cu anevoie de timiduit, ca prin a tin-ridui o boa li c.I aceasta inci si turbarea


cea cu ane\roie de timarcluit a f;rriseilor si o timdcluiasc.l-
Si timdduiepte mai ir.rt6i pe cele ale sufletului, zicAnc'l: ,,Omule, iertate
ifi sunt picatele tale", ca s.l cttnoaltem cd ccl('nlai mr.rltc btlli drntrtl pAcatc
se nasc. Apoi li b!.te;iugul trupului il t;miduioltc, r'dzind crecliula celor
ce l-au adus, ci de multe ori, pentru crediltt.r trnora, Pe alfii,ii izbivegte.
lar fariseii ziceau: ,,Cine poate si ierte picatele, decit unul Dumnezeu?"
$i unele ca acestea griiesc, judecindu-L pe Domnul a fi ,,vinovat de
moarte" (.Matti 26,66; MLrrur 14, 6ttr), pentru c.i, pe acela care gr.iia hr.rli
impotriva lui Dumnezeu, Legea poruncea ca sd fie dat morfii (Ltuitic 21,
i6). insa Domnul, ardtAndu-lc krr c.l nu in zaclar Sc filc9terr, prin alt semn
ii pleacA pe dAngii, aritAndrle c.l acele ce ei le gAndcau, pe acelea El )c
cunoa;te, de unde ctt adevirat se vede ci este Dtttnlrezeu, cici ntlmai a lui
Dumnezcu este a curoagte'inimile. Deci, zicc Domnul: ,,Ce r i sc p.rrc vou.i
a fi n.rai lesnicios: a ierta pdcatele, sau a face trupttl sinitos? Cu adevirat,
dupd a voastri hotdrAre, a ierta picatelc se pare a fi mai lesne, ca ceeil cc
este lucm neardtat gi ner';iciit, micar ci fdupii adevir] este r-nai gt'eu. lar a
t?imiclui trupnl se pare a fi mai greu, ca lut lucru cL'se vede, mdcar c;i
clupi fire estc lrlai lesne al tAmidui Idccit sutletr.rl]. Insi Eu gi pe una pi
pe cealalti o voi sdr.irti 9i, prin a timidui trltpul, c:rre luct'u vou"1 r. i sc
pare. a fi mai grcu, vA voi incre,-1infa gi dc tin.ricluirea suflctultti, care degi
este mai gretr, vi se pare voui a fi rnai lesnicioasi, clin Pricirr.l ca este
neaIAtat.1".
$i vezi ci pe pimint ,,se iarti picatele". CIci pin"l cind sturtem inctl
pe pirnAnt, putem a ttcrgc pdcatele noastrc, iar dup.l ce ne vom muta dc
pe pAmant [cu suflettrl], r.rr- mai putem noi in$itle prin mirtltrisire a gtelge
picatele noastre, cAci uga s-a incttiat. Iar pentru aceast.i pricin.i .rm zis gi la
ccilalti Evarrglreligti, rnai pc largrl.
$i dupi aceasta a iegit 9i a vizut un vameg, cu numele Levi,
5, 27-32:
care gedea la vamX, gi i-a zis: Mno dupi Mine. (28) $i, lisAnd toate, el s-a
sculat gi a mers dupi El. (29) 9i I-a ficut Levi ospif mare in casa sa. $i
era mulfime multi de vamegi 9ide alfii care sedeau cu ei la masi. (30)
Dar fariseii 9i cirturarii lor murmuraurs citre ucenicii Lui, zicind: De ce
mAncafi gi befi impreuni cu varnesii gi cu picitogii? (31,) $i lisus,
li l).rp-ri 61111 socoteau fariseii, Domnul Se'filea numindu-Se pe Sine Dumnezeu,
dlr cu ade\,i:rat Cel Care este r\dc'virul griia ader,.irul. Deci unde este fal.r?
'' Vezi talcuirile dc la uaft'i !1, -i-,9,I'1alcu 2, 6-12 ;1 loun 5, l-9.
r'in odilia de la 1605, in loc ele ,,munnurau", se gisette,,carteau".
Capitolul 5 SIANTUL TEOFILAC1 AI{}IIEPISCOPL L BUI,(;AI{IIiI

rispunzAnd, a zis citre ei: N-au trebuinli de doctor cei sinitogi, ci cei
bolnavi. (32) N-am venit si chem pe drepfi, ci pe picitogi la pociinfi.
15, 271 Matei 9, 9 / Marcr,t 2, 14 l.5. 29) Matei 9, 10 / Marcu 2, 15 / Luca l5, I
/.;, ll) Mntei 9, l1-.12lMarcu2, 16-17 45. .l:l 1 Regi 15,22 / Osea 6,61
Miheir 6, 6-8 / Matei9,13 / M^rc!2,-17 lLucn 15. 17
Matei Iin chip] descoperit i9i ;rropoviduieptc numele, gr.iind: ,,pi Iisus
a vizut un om ce gedea la vami, cu numele Matei" (Matd 9, 9), iar l-uca
9i Marcrr (Marcu 2,14l, cinstindu-l pe Evanghelist, celilalt nunre al s.iu -
adrci Levi - il pun in mijloc [il sptrrr aici].
$i rninuneazi-te de iubirc.a c1e oamcni a lui Dumnezeu, cum rApegte
."'asclc celui r.iclean! C.i vamcgul vas al r.iclcanului este, gi fiari prea
vicleand. Iar aceasta o gtiu ace.ia care nemijlocit i-au cunoscut pe igti rnari
ripitori, pentrll ce acegti vamcai slrnt arceia ce cumpdrd vimile cele de
obgter6, ca si agoniseascii irnpotriva sufletelor lor.
$i Domnul nu numai pe Matei l-a cAgtigat, ci gi pe ceilalli vamepi, cu
care irnpreluri ospdta, Se sargLria sa-i captige pentm lmpdrilie, cici dirl
aceasti pricini a primit Domrrul a Se ospita impreun.i cu ei, c.r ii pr'.rceia
si-i traga [a D.lnsul].
lar fariseii, prihinildu-L pe Hristos, iati ce aud: ,,.N-am venit si chem
pe drepli" - adic; pe voi, cei care singr.ll'i vi indreptalilt 1-rc voi intivi -, ci
am venit sa-i chem ,,pe picitogi", nu c;r si r.tnini in picat, ci ca s.l se
pocaiasc;". $i in alt chipr poli a infelege: ,,Nu am vcnit si chcrn pc cei
drcpfi, ci nici cd aflu vreunul dirrtru aceptia, tiindca tofi pAcdtuiesc, cici
clc ar fi fost cu putinti si aflu clrep!i, nu ag fi vcnit" ( t?,otnruti 8, 30).
lardgi este ,,vames" 9i tot cel ce slujegte stipinitorului lumii gi aduce
vamd trupului: Iacomul cu pentccele bucatele lc dd vami gi clajctie
pintccelui, cun arul pe imprcrrnarea cea spurcatd, gi altul alta. Agadar',
cAnd pe unul ca acesta ,,I-a vizut" Dornnul - ar-lica cuvAntul cel
cvanllhelicesc -, ,,gezdnd la vami" - adic.l nesporind nici inaintc', dar nici
rnorgind 9i migcAndu-st spro rnai multi riutate, ci oarecum stAnd ftiri de
Itrcrare -, atunci ,,se va scula" clintru rir,rtate gi se va duce clupi Hristos, gi
in casa sufletului siu il va primi pe Domnul.
Iar ,,fariseii", dracii cei trr,rfagi gi despirjili - ci aceasta iuscmneazi
fariscu: tiiat pi clespirfit de ceilalfi -,,,cirtesc" ci Domnttl ,,mininci
impreuni cu picitogii".
lt'Vametii erau cei care incas.ru impcrzitele sau clirile, iar unii tlintre ei iice.'itr acest
st'rviciu la vami, de unde pi ntrmele de,,r'imuitori" sau ,,r,amegi". Dirr pricinii c.i ficeau
mu lte silnicii - mai ales cei care c,rau in slujb.r stipinitorilor romani ii cttmPirau tle la ace;tia
custorli;r vimilor vamegii erau urifigidispreftrili de iudei, fiind socotiJi picikrgi ca ii PiSarlii
L7
A.lici v:r indreptafi ind rept.i lind u-vi pe voi in;ivi 9i strotinelrt-vii clre6rfi.
TALCUIRET\ SFINTE] EVANC}ILL,1I DE LA LUCA C.apitrtul 5

5,33-39: Iar ei au zis cdtre El: Ucenicii lui Ioan postesc adesea gi fac
rugiciuni, de asemenea 9i ai fariseilor, iar ai Tii minAnci 9i beau. (.J.1i Iar
Iisus a zis citre ei: Putefi, oare, si faceli pe fiii nunfii si posteasci, cAt
timp Mirele este cu ei? (35) Dar vor veni zile cdnd Mirele se va lua de la
ei; atunci vor posti in acele zile. (36) Le-a spus lor gi o pildi: Nimeni,
rupind petic de la haini noui, nu-l pune la haini veche, altfel rupe haina
cea noui, iar peticul luat din ea nu se potrivegte la cea veche. (.32) $i nimeni
nu pune vin nou in burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile;
9i se varsi 9i vinul gi se strici 9i burdufurile. (3.9) Ci vinul nou trebuie pus
in burdufuri noi 9i impreuni se vor pistra. (39) $i nimeni, bind vin vechi,
nu voiegte de cel nou, cici zice: E mai bun cel vechi.
/5, .l.l) Isaia 58, 3 / Matei 9, 14 / Marcu 2, '18 / Luca 18, 12 /r;, .l.ll Isaia 62, 5 / Ntatei 9, 15 /
Marcu 2, 1915. i8) Matei 9, 15-17 / Marcu 2, 20-22 45, -19) Sirah 9, 13
Am zis pentru acestea in Er.anghelia cea dupd Matei'"; dar 9i acum, in
scurt, vom zice ci ,,fii ai nunfii" ii nume;te pe Apostdi, perltru ci Venirea
in trup a Domrrului se arati a fi asernenea nunlii, cici Domnul lisus Hristcls,
logodindu-$i Biserica, $i-a luat Siegi Mireasi (Efeseni 5,2.1-32). Deci zice
Domnul: ,,Nu se cuvine acr.rm Apostolilor si posteascai, insi trccnicii lui
Ioan datori suni si posteasci, cici dascilul lor cu osteneali gi cu durc.re a
implinit fapta cea bund" - cici zice in alti parte Donnul: ,,A venit Ioan,
nici mAncAnd, nici bind" (Matei 11,18) -, ,,iar ucenicri Mei, ca urrii c.rre se
afld impreuni cu Mine, Dumnezeu-Cuvintul, acum nu ar.r trebuinld tlc
folosul cel din postire, pentru c; impreuni cu Mine sunt;;i petlec, fiind
plini de hnr,9i de Mine fiind pizifi. lar cind Eu Mi voi in.illa la Cer gi ei se
vor trimite la prclpoviduire, atunci gi vor posti, gi se vor rr.lg., c.r urrii c.rre
spre lupte mari au fost rAnduiti".
lnci 9i in alt chip poli infelege: ,,Acum, inci fiincl slabi ucenicii gi
neinnoifi de Duhul Cel SfAnt, cu "burdufurile vechi" gi cu "haina veche"
se aseamXn.{. Apadar, nu se cuvine a-i impov. ra pe ei cu vreo oarecare
petrecere [vie]uire] mai grea,.rga prcctrm nici l.r cr hairra vechc nu sc purle
petic nou". Deci, precum s-a zis, ii poli infeiege pe Aposbli ca fiind
aseminafi cu ,,burdufurile cele vechi", ca unii ce erau inci slabi.
incd pogi sd-i intelegi gi pe farisei cA sunt aseminali cu ,,burdufurile
cele vechi", ca gi cum Domnul lc-.rl fi zis lor: ,,hval.itura Mca cstc "vin
1611", iar voi, fariseilor, fiind "burdufuri vechi" nu putcfi si o prirnili pe
dAnsa, ci, din pricini c.I ali biut "vinul cel vechi",;rdicii obiceiurile cele
vecl'ri, nu voifi invafitura Mea cea noui, ci ziceli ci "vinul cel vechi",
adicd AgezSmAntul Legii r.echi, este mai bun".

r" V.zi tilcuir,..r dc l.r Ma,../ 'r, I i-1;.


Celrrorul 6
t"lccnicii srrnrlg stlic ( .ittthdtn.
Virulectrttt ttntti om cu ntitur uscatd. sirttbdt'r
Alcgcrctr celor tloisprt'ztce Aytstoli. PrL,dici d. p('nrunt()

b, 7-5: intr-o sAmbiti, a doua dupi Pagtir, Iisus mergea prin seminituri
9i ucenicii Lui srnulgeau spice, le frecau cu miinile 9i mincau. (2) Dar
unii dintre farisei au zis: De ce faceli ce nu se cade a face simbita? (.3) $i
Iisus, rispunzind, a zis citre ei: Oare n-afi citit ce a ficut David, cAnd a
flimAnzit el si cei ce erau cu el? (4) Cum a intrat in casa lui Dumnezeu si
a luat piinile punerii inainte 9i a mincat gi a dat 9i insotitorilor sii, din
ele, pe care nu se cuvine si le minince decit numai preofii? f5) $i le
zicea: Fiul Omului este Dornn si al sAmbetei.
/t,. I I Deuteronom 16,9;23,24-25 / Matei 12, 1 / N{arcu 2, 23 10, 2) legi(e 20,'10)23,12 I
l\'latei 12, 2 / Marcu 2, 25 / Io,rn 5, 10 16, 3r I Regi 21, 1-5 / Iuntei 12, 3-.1/ IUnicu 2, 25
I t'' I / I es i re 2e' 32 / L"
li rliri,'i;'ri Y,"iil,' i; ll
" "''*#;? r'; ?;l
Itrrleii pr. fiecare sdrb.itoare o numeau ,,sAmbiti", cici,,simbita"
itrsenrrrcazi otlihni. Deci dt- multe ori se irrtAmpla a fi sirbXtoare vineri, iar
t'i rtr-rrneau virrcrea ,,sAmbiti" pentru sirb.ltoare, iar sAmbita cr'a adcviratd
() rlunreau ,,a doua dupi cea dintii", ca una ce era a dt-rua dupd sirbikrarea
yi ,,simbita" ce fusc'se [cu o zi] mai ir-rainte. Deci, s-a intAmplat gi afunci a se
stivArgi uua ca aceasta gi sc llumea s6mlrita accea ,,a doua dupi cea dintii".
Si irrvintrirrdu-i fariseii pe ucenici c;I ,,smulgeau spice, le frecau cu
miinile 9i mAncau", Domnul il aduce i4 rnijloc [il pomerregte] pe David,
care a fldm6nzit Si a nlancat painile punerii inainte (1 /{cgi 21, 1-6). Pentru
c.i David, fugind de Saul, s-a clus la Abiatar arhieretrl 9i l-a amigit pe
ace'sta, zicArrd ci impdratul il trimite pc el - pe irrhic'rcu - la o oarecare
treabii prea de nevoie. Dr'ci, fiind fl;im6rrzit Dar.id, a luat de ia preot gi
p.iinile puncrii inaintc - care in fiecare zi crau pust inainte c.ite doudspre-
zecc pe sfallta n1asi, tase de-a dreapta gi gase de-a stinga (Icr5irc 25,.30/; gi
irrci a ltrat gi sabia lui Coliat (1 llegl 21,8-9). Aceast.i istorie spunAnd-o

' In cclilia dc la 1805. titlul capiblului est('r ,.P('11,.|l uecru'ii Ini Hristtts ciui rulteau
sl'l(i' srirrl'rifrr I'tttlru ctl ct rnino :lstatd. Ptnlnt dh',qr'l1rr rlposkr/ii trr Prtttru ti'riL iri. Pcttlflt
'tir.t
n iubi pc i'rriinntsi. !\ttru a ttu m'yriti cu aptLtaptlc. Pcnlru c,i ttu sc cui'itt a iudL'cn pr' oyrLmpelc.
I)tttrtr iii:nlL'sa c,tsn pa kuldii.L,a hut i".
ct'i t:t'
2
in edi;ia dc la 1805, in ltr... dr, ,,a doua dupi Pagti", se gise)tc ,,a doua dupi cea dintii".
IAl.L.Lll{EA SljlN I Il EV,\\Cill:l.lll)ll 1.,\ LUC,\ (.rfrl,)lrrl fl

Domnul, ii rulgineirzi pe diin;ii din fapta lui l).rvid, ca li cullr .rr zic{r: ,,1).rc.
pt David il cinsti!i, cunr rle pe ucenicii Mei ii osinclifi?"
$i intru alt chip infelcgc: ,,Fiul C)mului,.rclica F-tr. l)omn sunt.rl
sAnrbetci, c.r un Ziditor gi l;iicirtor Fi Stapin )i cil un l).rtator trl l-c{ii
st.ipilrirr'am a clezlega sAmbita". Nu cstt nici un luclu t'io rnilare c.i ,,Fiu
al Omului" nirneni altlrl rru va fi rrumit. afar.i de Hristos, Care Fir.r al ltri
Dumnezeu fiincl, cu preaslar.ire a primit a fi si Fiu al C)nrrrlui, crici vrt'tlrric
cste a se numi ,,Fiu al Omului", Accla Care cu preaslivirt'S-a facut ()rrr.
(i, 6-i1; Iar in alti simbiti, a intiat El in sinagogi si invita. Si era
acolo un om a cirui mAni dreapti era uscati. (7) Darcirturarii 9i fariseii
il pAnd.a.t de-l va vindeca simbita, ca si-l giseasci vini. rSr i nsi El st ia
gindurile lor gi a zis omului care avea m6na uscati: Scoali-te 9i stai in
miiloc. El s-a sculat si a stat. (9) Atunci Iisus a zis citre ci: Vi intreb pc'
voi, ce se cade a face sAmbita: a face bine sau a face riu? A scipa un
suflet'sau a-l pierde? /10) $i privind imprejur pe toti acegtia, i-a zis:
intinde mina ta. lar el a ficut asa si mina lui s-a ficut la loc sinitoasir,
ca si cealalti. (11.t Ei insi s-au umplut de rninicr 9i vorbeau unii cu allii
ce si faci cu lisus. ii). (,r Nlatei 12, 9-10 / Nlarcu 3, I / Io.ln 9, l1' ro. ;r iUatci 12, l0 /
Lu.r 13, l.l (tr, l{, Ntrtei 12, l3l lllnrcu 3,5 ro, /lr N{atci ll, l{
Despre acc.rstii minunc arlr aritat gi iu Lr'.rnghtlia ct.a tl r,rf.ril l\{att'i',
iar acum aceast.r zicerrr: are ,,nrina dreapti uscati" acela c.rlc rrrr sivar;r'stt.
nitlic clin lucrtrriie faptei ce lci burrc, c.ici ,,mina" cste nr.lrllrl.rr.rl Itrcra:.ii,
iat ccl cart ,,uscati" igi arc ,,mAna dreapti", cr"r.rtlevir.tt ,,sti", rrclucrator
fiincl. Dcci, cel carc voicgte .r so insAnitogi la ,,mini", ,,sirnbita" st' r'a
insirritopi - adici rrtr cste cr.l plltinfi a [rcr.r oaregce din ltrcrr.rrilc f.rptci
cclei bune', de nu r'.t inceta cineva de la riiut.rte; c.rci irrtai ,,fereste-te de
riu", gi apoi ,,fi binele" (Psalttt 33, 1-31. Duci, cind vt'i potrect, intru
,,simbiti", adici vei inceta a siivir';i lucrr.rrilc ratrtSlii, attrnci vcr ,,intindc
mina ta" la lucnrlile faptei cclci bunc, gi-fi t,;r vt'niea l,r ,,starea cea dintii".
Cici cra o vrernc cAnd firea ourcne'asci avea lucrarc.r birrclui,;i ,,min.r
sinitoasi" ii r.r'a, aclici avea pctl'ecerca ct'a lucratoarc; irrs.l, mai apoi,
picrz;indu-o, cu r-larul lui Hristos a dobindit-o inaproj pe'ulri,r ca aceasta, f i
astfel a venit la ..starea cea dintii".

lin cditia do la lfi()5, in lrt dc scipa un suflet", \.


,,a it.isrltc ,.n rn.intui suflet"
" In eliilia d.- la 1S05, in lrt cle ,,s-a ficut la loc sinitoasi , sr itrsestc ,,a vcrrit l:r
starea cea dintei ".
'in cdigia rle la 1305, irr loc clt',,rninje", s.'gis!,ttL ,,nebunie".
" \t'zi tAlcuirel dc ln IJrrn'i 12,.c)-i.i.
Capi111,,16 SF.\\'I UL TEOFIL.\C I',\RI IIEPISCOPUL BULCi\RIEI

6,'12-19: $i in zilele acelea, Iisus a iegit la munte ca si Se roage gi a


petrecut noaptea' in rugiciune citre Dumnezeu. (13) Si cAnd s-a ficut
ziui a chemat la Sine pe ucenicii Sii 9i a ales din ei doisprezece, pe
care i-a numit Apostoli. (1,1) Pe Simon, ciruia i-a zis Petru, gi pe Andrei,
fratele lui, gi pe Iacov, 9i pe Ioan, gi pe Filip, gi pe Vartolomeu, (15) 9i
pe Matei, 9i pe Toma, 9i pe Iacov al lui Alfeu 9i pe Simon numit Zilotul,
(161 9i pe Iuda al lui Iacov 9i pe Iuda Iscarioteanul, care s-a ficut
triditor'. (12) $i coborAnd impreuni cu ei, a stat in loc 9es, El 9i mulfime
multi de ucenici ai Sii 9i mulfime mare de popor din toati Iudeea, din
Ierusalim 9i de pe lirmul Tirului 9i al Sidonului, care veniseri ca si-L
asculte gi si se vindece de bolile lor. (18) $i cei chinuili de duhuri
necurate se vindecau. (19) $i toati mullimea ciuta si se atingi de El,
ci putere iesea din El 9i-i vindeca pe tofi.
rii. lll trIntei 1,1, 23 / Marcu 6, 46 {6, 1J) Matei 10, 1 / Marcv 3,73-1L 6,7 I
Luca 9, 1 fuj, l{,r Nlatei 10, 3-4 / Marcu 3, 18-19 / luda 1, I {6, 19) 3 ReSi 4, 34 /
Matei 4, 25; 14, 35-36 / Nlarcu 3, 7-8; 5, 30; 6. 55 / Luca 8, 45-46
Prin toate ce.lt'cAte le sivArFette, Domnul ne iru'a!.i ca pi noi si facem
ar;a. Caci iati, r'rirrd s; So roagc, Domrrul Sc suie ,,la munte", cici ni se
cuvir.rr. nou.1 a rncrge in loc ost'.bit, ferif i cle inr'6luiri gi smr.rlgeri [imprigticri
alc minliil, gi aga s.i nc rugiim, iar nu fiincl in mijlocul rnultor oameni. hrca
rre invati gi si rre ,,petrecem noaptea" toati ,,in rugiciune", gi nu irtdath
ce ne agczim Ia rugiciunc si gi incctim de la clinsa.
Iar dupd rugdciune Ii alege pe uccnici, ca si ne invefe 9i pe noi ca
atunci cind vom vrea a Lrtlne pe cineva in vreo sltrjbi duhovniceasca, cu
rugiciune pe acesta si-l alegenl, povifuifi fiind noi de Dumnezeu gi dc la
Dinsrrl cerAnd noi si ni se rlescopere ;rcela care este vredtrtc.
lari dupi ce i-a ales pe cei doisprrczece, Sc pogoari din rnunte, ca pe
aceia care au verlit de plin cetifi si-i tiimiduiasc.i 9i indoit faceri de bine
sd lc dtimiasci gi suflctcAtc ai trupcgtc. Ci auzi cc zice Er.anghelistul: ,,care
veniseri ca si-L asculte" - aceasta L.stc timeduirea suflctelor - ,,9i si se
vindece de bolile lor" - actasta csie a trupurilor, pcntru cd ,,putere iegea
din El 9i-i vindeca pe tofi". Cici Prorocii 9i ccilalli Sfinfi uu aveau Putere
care si iirsi dintru ei, cici nu erall ei izvoare ale puterilori insi Domnul
avea ,,putere" care ,,iegea din El", pentru ci El hrsugi era lzvorul pr-rterii -
iar Plotrrocii gi Sfinf ii, cr-r prisosin|.1, clc Sus primeau putc're.

' In (.difia de la 1805, in loc do ,,a petrecut noaptea", se gisette' ,,toatt noaPtea a
petrecut '.
'in t'di1ia de la 1805, in [u .]e' ,,triditor", se giselte ,,venzitor".
fAI.CUIRE,\ SFI\ lEl E\/A\C;FlLL.ll l)h L/\ LLCA C.rpinrlul b

o, 20-20: pi El, ridicindu-$i ochii spre ucenicii Sii, zicea: Ferici!i voi
cei siraci, ci a voastri este Impiir)rlia lui Dumnezeu. t21) Fericiti voi
care fliminzifi acum, ci vi vefi situra. Fericifi cei ce plAngefi acum ci
veti rade. (221 Fericili veli fi cend oamenii vi vor uri pe voi si vi vor
izgoni dintre ei, gi vi vor batjocori 9i vor lepida numele voastre ca riu
din pricina Fiului Omului. 11.3) Bucurafi-vi in ziua aceea 9i vi veselifi,
ci, iati, plata voastri multi este in Cer; pentru ci tot asa ficeau
proorocilor pirin!ii lor. (2.1/ Dar vai voui bogafilor, ci vi lua!i pe pimAnt
mAngdierea voastr;. (25) Yai voui celor ce suntefi situi acum, ci veli
fliminzi. Vai voui celor ce astizi radefi, ci vefi plAnge 9i vi vefi tingui.
(26) Vai voui, cAnd tofi oamenii vi vor vorbi de bine. Cici tot a9a ficeau
proorocilor mincinosi pirintii lor.
ld l()) I'salm 50, 18/lsaia57,15/\latei 5,3/lacov2,516. ll l Psalrn 125, 5 / lsnii 55, 1;
61, 2; 65, 13; 66, r0 i Nlatei 5, .l / Luca 1, 53 / Apocnlipsn 7, 16; 21, 4 16, l2) Nlatei 5, 11-12 /
Ioan 16,2/1 Petru 2,19 /6.ll)2 P.rralipomenr 36,16 / Neemia 9,26/ ls.ria 35,10 / N{atei 3,12
1{,. l.l I Sirah 3'1, 8 / Ntatei 19, 2'l / Luca 12, 21; '16, 2-5 / lacov 5, 1 f6, 2il Pilde r{, 13 /
lsaia 5, l1; 65, 13 / lacov l, 9: 5, 1, 5 /(i. :6 ) lsn ia 30. l0 / Iorn 7. 7
Dupa ce Domrrul i-a alcs pc r-rcenici, prin Fcriciri pi plin irrr.ifittrli ii
por';ifuie;tc gi ii aduce pc- ei sprc agezare rlai r-l uhovniccasc.l, cdci c;trr. ei
irrtorcAnclu-Sc, rr.lie.gte acest cur'6nt.
Si irrtAi ii tericegte Domnr,rl pe ,,cei siraci" - ori pc cei smr-rif i cu suflctul
- agir, de r.oiegti, s;i infclegi, ori pc cci care itu nirav ne'irrbitor de argint. $i,
a spune in scrlrt, toate fericirile ne inr';rfi pe noi simplitatc 5i srnt'r'cnit'yi
defiimarc gi trari''; prectrrn gi ,,vaiul" se r1.i mogtcnire celor bogali din
veaculdc acnnr, pentru carc zice ci igi iau ,,pe pimint mingiierea", adici,
in veacul acosta de acur'r') igi dobindesc vese lia. Asemenea 9i cclor cc rid gi
se desfitcazi si sunt larrdafi.
Si rrc iniricog.im, o, fra!ilor, cum ,,vaiul" il au cti care surrt liudati dc
citre oamcni - ceici se cur,inc 5i de oamcni ii fi liiudati, insi mai inaintc de
catrc Dlrmnezeu!
6,27-36: larvoui, celor ce ascultafi, vi spun: Iubifi pe vrijmagii vogtri,
facefi bine celor ce vi urisc pe voi; (2o") binecuvintali pe cei ce vi
blestemi, rugafi-vi pentru cei ce vi fac necazuri. (29) Celui ce te lovegte
peste obrazr", intoarce-i si pe celilalt; pe cel ce-ti ia haina nu-l impiedica
si-ti ia si cimasa; (.30) oricui iti cere, di-i; si de la cel care ia lucrurile

",,Zis-a Avr'.r Irun Color': Salcina cea ugoJri lis.ind-o, a.lici a ne clefiinta pt'r-roi, pe
cL,a gre; am iuat-q.rdic; a n(,indreptil pe lloi ' 11]rt/{,/'t(-ll .,!'4rl.11, L'd. lOIt, Alba lulia,
1eq1, p. 1(11)
r('
in editia ele la 1805, in lclc tlt' ,,obraz", st'gist';te ,,falci".
ll_ l:if,iro|u|h SF\NTUL TEOFI],ACT,'\RI IIEPTSCOPI- T- BUI CT\RJEI

tale, nu cere inapoi. (.31) $i precum voili si vi faci vou; oamenii, facefi-le
gi voi asemenea; (32) 9i d,acd iubiti pe cei ce vi iubesc, ce risplati puteti
avea? C;ci 9i picitogii iubesc pe cei ce ii iubesc pe ei. (33) $i daci facefi
bine celor ce vi fac voui bine, ce multumire puteli avea? Ci si picitogii
acelasi lucru fac. (31) $i daci dafi imprumut celor de la care nidilduifi
si luali inapoi, ce mullumire putefi avea? Ci 9i picitogii dau cu im-
prumut picitogilor, ca si primeasci inapoi intocmai. (35) Ci iubifi pe
vrijmagi vogtri 9i faceti bine 9i dati cu imprumut, firi si nidiiduifi
nimic in schimb, gi risplata voastri va fi multi 9i veli fi fiii Celui
Preainalt, ci El este bun cu cei nemultumitori 9i rii. (36) Fiji milostivi,
precum si Tatil vostrurr este milostiv.
f6, :7r Iesire 23,,1/ Pilde 25, 21-22 / N{atei 5,44 (6,2E) Luca23,34 / Faptele Apostolilor Z 60 /
.12, .19
Romani 14, (b, :9) Pilde 20, 22 / tsaia 50, 6 / Sirah 4, 5 / N{atei 5,39-40 /
Romani12, 17/ 1Corinteni 6,7 f6,.i0) Deuteronom 15,7-11l Pilde21,26 |M ei5,121
Luca 6,34 i6,31)Levitic 19,18/Tobie 4,15 / Nlatei 7,12l Roma i 13. 8, 10 / calateni 5, 14
f{t, .ll) Matei 5, 46 (5, -15) Deuteronom 15, 7-8 / ls.ia 58, 4 / Matei 5, 42-45
16, .36) Iesire 34, 6 / Levitic 11, 14 / Psalm 102, 8-13 / Matei 5, 48 / Efeseni 5, 1

Apostolii aveau si fie trimigi la propor.iduire, gi dintru aceast.l pricind


ii agteptau pe ei mulfi prigonibri 9i vrijrnagi. Agadar, daci dirr pricina
prigonirii se vol mihni Apostolii Fi, voind a r;spl;ti celol ce i-au mahnit,
ar fi tdcr"rt pi nu ar fi invilat [propovdduii], soarele Evangheliei s-ar fi stins.
Din aceasti pricind, Domnul luAndu-o lnai inainte, ii sf;tuiegte pe Apostoli
a nu fi pornili spre a rispl;ti vrdjmagilor, ci toate c€-lc ce se \.'or intimpl4
cu birb;'ie sA le sufere, chiar dacd unii i-ar fi ocirAt, iar altii nelegiuite
vicleguguri ar fi mettetugit impotriva lor. Asemenea pi El ficea pe Cruce,
zicAr-rd: ,,Pirinte, iarti-le lor, ci nu gtiu ce fac"rr (Luca 23, 34).
Apoi, ca s.i nu poata zice Apostolii ci o porunci preclun este aceasta
e cu neputintd, adicd a-i iubi pe vrdjmagi, zice Domnul: ,,Ceea ce Voieiti tu
si implinetrsci alfii pentm tine, aceasta aratti-o gi tu altorai gi intm acest
fel te fd pildi altora, f;cand celorlalti aga cunl \'oictti sAJi faci allii fie.

" ln edifia de la 1805, in lcx de ,,Tatil vostru este milostiv", s€ gisegte ,,Tatil vostru
Cel Ceresc este milostiv".
l2 D".p." dumnezeiasca milostivire, Sfir.rtui Isaac Sirul ne invafi a9a:,,Unde'e
dreptatea lui Dumnezeu cind noi, picibgi fiind, Hristos a mLrrit pentru noi? lar dacd
aici ni Se arati milosti\; si credem ci nu primegte schimbare in prir,inla aceasta" Si nu ne'
tie nou,l sa cugetim vreodati aceast; nei.'fliuirc, c.1 s,i spunem c.i Durnnezeu cste
nemilostiv. Cici nu se schimbi Dumnezetr in ceea cc e propriu Lui, ca morfii, li nu
dobinde'tte ceva ce nu arc, nici nu piercle ceea ce. art', nici nu primcite vrcun.rdaos ca
fiiptrrrile. Ci cee.1 ce arc'Dumnezeu cl jntru inceput, va ave,r Si are pururea pan; la sf6rgitul
firi cle sfir}it" (Fil.rciliLl roDi) cLtscd, Dr:spte trt,buittla Llt t u-l uri ytc pdcrifos, ci d. d pl;n{L'
st t1t ,r st rttsa pcntru c/, vol. 10, ed. IBNIBOI{, Bucuregti, 19E1, p. 31.1).
lA I-CU Ili [.\ 5fl\ tEl E \ .\ \(;l It- I ll l)[ L,\ t- LC'\ (.rprt(Jlul (.

Adicti, dacir aspri ti n{-.nrilostivigi iuli voie;ti sa-f i tit'lie vliijnra;ii, tir ;i tu
:r9a; iar dac.i lc voiepti pe ccic rlinlpotrivii, adicii sa-!i tie vrijnra;ii lruni f i
milostivi gi nepomenitori ci t- riu, nu socoti cii estc cu rleputinli a fi )i ttl
intnr .rcest chip". Ve"j, lcgc iirt'rsci scrisi in inimilt troastre? ltttru act'st
fel a zis 9i Dontrtul: ,,In zilele acelea dAnd legile Mele in cugetul lor, si
pe inimile lor le voi scrie pe ele" | ' ( It'retllitt 31, 3.j1. Aprei li .rlt.i trclruinlr
pllltc asupr.r n()astri spro inrplinirca accstoi p()ru|l.i: ,,Daci ii iubiti pe
acciil carr: va iubcsc pc voi simtoli .lsemclroa pac.rto;ilor;i ttc.rrttitrilot,
insi r.le ii ir-rbifi 1-rc cci ce- \'i vl'ainlitesc 9i vi l iclcrrcsc, suntoti clsclncllc.
cu Durnnczclr, caci numai El cste br-rn cih'e cci trctrlt llunritori gi rii. r\lariar,
pc carrr. () r'oili: a fi asemcrlca p;icitolilclr sau asolllonol lui Dunrnt'zt'rr?"
Veziinvif,ituri dumrezeiasci? Intii tt-a plecat pt'tine sfrre'aceasti p()rulrc.r
clinh-u legc.r cea fireasci -,,precum voifi si vi faci vou.i oarnenii, facc'ti-lt'
gi voi asernenea" -, iar apoi te ;rlt..rci yi tlintlu sfir;it;i rlc la lispl,riilt',
c.ici nc figatlr.riegtL' noLli aceastn plati: a fi ast'nrcrrt'a ltti [)tttnnt'zt'u: I.
Nu judecafi gi nu vefi fi iudecafi; nu os6r.rdili 9i rru ve!i fi
o, .17-10:
osAndifi; iertafi 9i vefi fi iertafir'. (3E, Dafi 9i vi se va da. Turna-vor itr
sinul vostru o misuri buni, indesati, clitinati 9i cu virfL', cici cu ce

'' lrr t'di1ia de la 1988, aici risim: ,,Voi pune legea N4ea in.iuntrul lor si pe ininrilc
lor voi scrie si le voi fi Dumnezeu, iar ei imi vor fi norod".
ll lrr al s.r rr Crr i,rirr l ,r-rcL'lii irr 1(./{ / r/t ci4rlh , Fericitu l Diadoh a l l:ot;(-..1 inr a!.r ,r.tlt l.
'r.
,,(?) Singur DLrnrnezeu e bun prin fire. D,rr;i omtrl sc f,tcc burr l.rin ('t'l ctt,rdt'r.rrat I'rn,
daci iii cultivi n)od urile vir'|uirii. Din ;rc('.lsu stare nu \c rr1ri I'o.rtr' '.-hinrl.a, c.inrl sLrl l,. l Lr l,
prin cultir'.rrt,a binelui, a ajuns irr Dunrnezcu aga de rlult, c.it p().ltr'\'rtl cLr put('r(\r (.rr(
lucre.rz.i in tl" (fiilrrr',llrit r-irrtrirrr'rtscri, r'ol. l, ed. HumaniLrs, llrrcr.rre;ti, 1t/9(), p 33q).
li Dt'sprt'iertrrea pe care o frigielLric;te aici N{intuitortrl, Si.rrrttrl lo.rn Scar'.rrLrl n.'
gr.iir'yte: ,,Unii s au predat pc ei osteuelilor tisudorilor licntru n doll:rrdi icltrrr'. l).r l ct'l
ce nu !inc' nrintc riul a luat-o inljnh'a ncesk)r.r Ncfincr!'a cle rnintc a rauluiesk 'fnrnul
ader iratt,i prriinfe. lar cel ce line,Jugnrinie ti pare ci s(' proc.iicyte e lst'rttettr.t .t'lrrr
cirui.r i st, p.rrt, ci ale.rrg,i in r is" (|r/rrt alur rotuittrLtscri, CtLr',irilrrl iX: L)c-./r r tt iL't\\t dr ittolll
nliirrlrrr,r'r.,1.t),ed.llunanitas,Bucrrrt'5ti,20t)2,p. 1911 IarSfintLrl\l.r\inr Nlirturisitoful,
in crpul -12 .tl (lrrt.rirtirlrri ascr'i rr', nc intlc.rmni: ,,Sii nt iubinr utlii pc.rllii ii vr)m fi iutrili
t1r-'[)r.rmnczeu. Si finr cu inclelung.i r'.iLr(iaro irltreolalt.i;i la fi 5i el ctr inclc'lung.i r,rbd.rrt'
fnJ.i dc pic.rtelc noastro. Si rlu r.rsplitim riul cu riLl;i nu ronr prinri rltrpa P.icalt'lt'
noastre. Circi ierLrrea grepelilc'r no.rstrt' o a il.i rn in iertlr('r lrJ lil(rr. Ia r nr ila lu i Du nr nt zr'Lr
e.rscunsi in nrilostir.irea noJstr:r f.l!i rlt'.rploapele. [...]lnti, n('-n d.iruit r]ou.i L)(Jnrl!rl
chip clt'rrrintuirc li ne-a clat notri put(rr'\'r:tnic.i dt'-r nt'irer, lii ai lrri I)unrnt,zt'rr I'rin
ur'm.rre, in voi.r noastri sti mintuir('l noastr.i" (Filralrn rr)rrri,ritrrari, \'()l l, cri. I Itrnr.rnit.rs.
lluctrresti, lqgq, p. rU).
r" irr crlrlia cle la 1ti05, in lrt tie
,,cu virf", sc 1_qase;tt',,virsindu-se pe de.rstrprr'.
86 Cat)iktul 6 SFANT UI" IEOFILACT ARI IIEPISCOPUL EULCAITIEI

misuri veti misura, cu aceeasi vi se va m;sura. (.39) $i le-a spus 9i pildi:


Poate orb pe orb si ciliuzeasci? Nu vor cidea amandoi in groapd? (40)
Nu este ucenic mai presus decAt invititorul siu; dar orice ucenic
desivArgitrr va fi ca invifitorul siu.
lL;.37) Matei 6,1q7,7-2l ltomani 2,1/ 1 Corirteni 4, 5 / Iacov 4,11 a6, -3E) Psalm 78,12l Pilde 19,17l
Eccleziastul11, I/Sirah14,16/Matei7,2/Marcu42'tr(,,J9lIsain9,75;42,19;,1-ll
Matei 5. 1,1/ Romani 2,19 f6,la)lMatei 10.24 / Ioan 13,16;15,20
BoalS;rrca rea taie l)omnul din sufletele noastrc, anuntL- ridicina
dcfiimirii. C;ici acela care r1u se cerceteazi p.rc si:re, ci nLrmai la cele ale
aproapelui cautS gi po accstea voiegte a lc prihdni, ar.itat este c;i de
dcfaiimare fiind cuprins, nu gtie c.I socotette a fi ader';irat pentrn sine ci
nu pAcAtuiette, Fi din accast.i pricir-ri pe ceilal!i cale picdtuiesc ii prihinegte.
Dcci, rlacai \oicFti a fi neosAndit, ntr-i osAndi pc a\ii; cdci, spunc-mi mic,
pentru ce osandetti pe altul, ca pe unul care calci clr ade\'.lrat legile cele
dttmnezeiegti? Dar tu insuli nu calci legea d trrnrrezeiasci? Lasd Ia o parte
cclelalte p;cato lpc carc nu le sir.Argegti], insi inc.it intru aceast; porunci
de a nu-i judeca pe allii - ciici cu ade-".irat Jege dtrnllczeiasc; iti poruncette
!ie s;i nu-l judeci pe flatele - si tu calci legea, nr.r se cuvine ca pe altul s6-l
jucleci a fi cilcdtor dc lcge, tu insufi fiind ciicitor de lege. Cici judccdtorul
sc cuvine a fi mai presus decit firea cea calc piciituiL.tte. Agadar,,iertafi
9i vefi fi iertati; dafi gi vi se va da", pe-rrtru cii ,,turna-vor in sanul vostru
o misuri buni, indesati, clitinati 9i virsindu-se pe deasupra", cici
Dornrrul nu cll scumpitatc mXsoara, ci cu prisosinta ddrniciei. $i precum
rlaci ai fi voit ca firi de scr.rmpitate s.i misori fiini, o inde;;i gi o clategti gi
o faci a da pe dtasupra, aga pi Dor.mrul, ,,misuri buni, indesati, clitinati
gi virsindu-se pe deasupra" ili va da !ie.
Dar vleunul mai istef s-;rr fi intrebat: ,,Culr.r zice Domnul: "Cu ce misuri
vefi misura, cu aceeasi vi se va misura", iar rnai apoi zicc: "turna-vor in
sAnul vostru o misuri buni, indesati, clitinati gi virsAndu-se pe
dinafari"? C.1 clc vrcme cc cstc "virsAndu-se pe dinafarir, cum este
"aceeasi" rnisura?" Rispundem, agadar, ci Donrnul rru a zis: ,,Cu atAta
misur.i vi se rra misura r.oui", ci: ,,cu aceeagi", c.I de ar fi zis: ,,cu atata
m.lsuri", atnrrci grer-ltate ti inpotrivire ar fi avut inlclcgerea acestLri cuvent.
Iar Domrul zicAnd: ,,cu aceeagi misuri", dezlcag.i impotrivirea. Cici este
cu putin!; a da cu aceeagi rnisuri, insi nu intocmai irr aminunfime atAta.
Dcci Dornnul, prin ,,aceeagi misuri", zicc ci riaci ni fi ficut bine', !i se va
face bine, iar prin ,,virsAndu-se pe deasupra" zice c.i daci ai f.lcut bine o

" In editia de la 1805, in loc dc,,desivargit", se giseite ,,de sivargit"


TAI-CLIIi[,\ SI:I\ I EI E\'/\\(,IIEI-II I)t: L,\ I-UC.\ C.rpik)lula,

cl.rta, inmiit;i
sc va face birre. Acestca sullt asell'tcltcil gi lil osindirc: pentrtr
cai acela care os;indc.gtr., mai pc urmd se osindcgte, gi ,,cu aceeasi misuri"
ia inapoi; iar mai mult clocAt,.misura" se osinclr;te, pelltru c; a osandit pe
cel ascmc.rrca [tlupi fire cu cl], gi prrin acc;rsta ,,misura" cste ,,virsindu-se
pe deasupra".
Si acester zicandu-le Donrnul ti oprindu-lro pe rroi cle la a osAndi, ne
spr-rnu nou;i;;i pilda: ,,Spunc-Mi Mit:, tu ccl carc il judcci po altul, gi tr-r
instr!i actlc.ryi picatc savartcAti, ntr egti aselnenca unui orb care il
povatuiette pe alt orb? Cici d.-rcii pe aitul il jr-rdeci, 9i tu irrsufi intrrr .tceleagi
cazi, amindoi suntefi orbi; iar fie !i sc pare cunt ci il povifuie;;ti Lrc accla
la ltrcrr.rl cel bun prin l-l osandi, insi nu-l povifuicpti. C.ici cum va fi
por'.ifuit accl;r la lucrul cei bun r'lc c.ltrc tine, c;ind gi tu gregegti? Cici nu
estc ucenic nrai prcsus de- r-lasc.ilul sitr. Dcci, d.rcii tu, ccl care pari a fi
dascil;i povifuitor', grcFegti, far.1 de nici o indoial.i gi ccl ct-!i este Lrcenic
gi sr'poviltric;tc dc citre tinc Igrtgcgte ascmctrca fic],
Pcniyll ;a oricr' LlcL.llic
dc sivArgit Icle stivar';;it] r'a fi c.r clascilulsiu".
Acestea le-.r zis Domnul, pentrll ca si nu osirrdinr pe cei [care L)ar]
rnai prcjos clcc.it noi, gi carc sc p.rr a FaiAtui. inca ,rtlar.rg,r ii altolc pentl'u
accasU pncilli.
o,1-1-45: De ce vezi paiul din ochiul fratelui tiu, iar bArna din ochiul
tiu nu o iei in seami? (42) Sau cum poli si zici fratelui tiu: Frate, lasi si
scot paiul din ochiul tiu, nevizAnd tu bArna care este in ochiul tiu?
Fifamice, scoate mai intii b6rna din ochiul tiu 9i atunci vei vedea si
scoti paiul din ochiul fratelui tiu. /13/ Cici nu este pom bun care si faci
roade rele 9i, iarigi, nici porn riu care si faci roade bune. (44) CSci fiecare
pom se cunoagte dupi roadele lui. Ci nu se aduni smochine din miricini
9i nici nu se culeg struguri din spini. (-ljl Omul bun, din vistieria cea
buni a inimii sale scoate cele bune, pe cAnd omul riu, din vistieria ceea
rea a inimii lui scoate cele rele. Cici din prisosul inimii griiegte gura lui.
'i'..ilr}latei 7.3 i(...11/ Pilde 18, l7l\latei 7,.1-5lij, lil Isnia 32, 8 /
Sirah 18, 20 / N{atei 7, 16-20: 12, 33-35 / Ia.ov 3, 12
Domntrl zicc: ,,"De ce vezi paiulr, arlicl picatr-rl ccl nric al fratelui t.irr,
iar'.birna.,.rdictl p.icatul ct'l nrarc al tiLr rrtr-l socotegti?" Act'arsta se
potfi\'cgte Fi tutr-rror, iar mai cu scama clascililor ii st.lpinitorilor', cart'alt'
supr.r;ilor picate, dcai ar fi mici, le pc-dc1.rscsc, iar pc ale lor, chiar mari dr. ar'
fi fost, le lasii nepedcpsite. Pclltru acetlst.r gi ii nrrnrcSte Donurul ,,fifamici"
pe acepti4 ca 1-re accia carc una st'.rrati a fi rlintru a pcdepsi picate.le cclorlalli
- cici sc arati a fi drepfi -,;;i alta sunt clintru a paciitui;r ei mai rele.
Capitolul 6 SIA\TUL TEOFI LACT ARl JIEPISCOPUL, ilUL(,:\l{llil

Apoi gi cu pildi incredinleazi Domnul cu\.antul S.Iu, cici zice:


,,Precum nu este (pom bun,, care si faci <roadi rea>, nici . pom riu " care
sd facd "roadi buni,, aSa 9i cel care se apuca a-i inlelepli 9i a-i indrepta pe
allii 9i a-i a<iuce sprc mai bir1e, nu va fi rau. Iar dc va fi riu, nu-i va face pe
allii mai buni. Cici inima fieciruia este "vistierie";9i dac.l bune are intru
ea, ti omul este bun ;;i bune grdiegte, iar dacd plini este inima de cele rele,
Fi onrul L-ste r;u li rclc griicate".
Ins.l pe acestea toate poli a 1c inlelege ci Fi pentru farisei se zic, cdcr
c.ltre aceia indrept.ind cnvintul, Domnul zice: ,,Scoate mai intii birna
din ochiul tiu 9i atunci vei vedea si scoti paiul din ochiul fratelui tiu",
dup.i cum gi in alt loc zice: ,,Ciliuze oarbe, care strecurati lAnfarul 9i
inghififi cimilat" (Matei 23,21). Deci spune Hristos: ,,Cum r.oi, q fariseikrr,
"pomi rii" fiind, r'cli putea aduce "roade bune"? Cici cuvAntul vostm
cste riu, precum vi e gi viafa, cici din pnsosinla inimii graifi. Cum, dar,
Veli indrepta;i veli pedepsi p.lcatele altoro Voi ingivi pAcate mai mari
sivirgind ?"
6, 16-49: $i pentru ce Mi chemafi: Doamne, Doamne, 9i nu faceli ce
vi spun? (.I7) Oricine vine la Mine 9i aude cuvintele Mele 9i le face, vi
voi arita cu cine se aseamini: (4E) Asemenea este unui om care, zidindu-9i
casi, a sipat, a adAncit 9i i-a pus temelia pe piatri, gi venind apele mari
9i puhoiulr" izbind in casa aceea, n-a putut s-o clinteasci, fiindci era
bine cliditi pe piatri. (,19) Iar cel ce aude, dar nu face, este asemenea
omului care 9i-a zidit casa pe pimint firi temelie, 9i izbind in ea puhoiul
de ape, indati a cizut gi pribugirear" acelei case a fost mare.
(6, 16) Osea 8,2l Maleahi 1, 6 / Matei 7, 21-22;25,1L / Luca 13,25 /
Frptele Apostolilor 19, 13 / Romani 2, 13 / Ia.ov'1,215,17) Matei7,24 /
Romani 2, 13 / Ia.ov 1 ,1,22 (6,18)Psalm39,2-3 lMatei 7,2+25 (6,19)Matei 7,2627
$i acestea sunt de mare nevoie citre noi, cei care ctr buzele Il mdrttrrisim
pe El a fi Domn, iari cu fdptuirile ne lepdddm de DAnsul. Cdci zice
MAntuitorul Hristos: ,,Dacd Domn sunt Eu, intru adevir se cuvenea ca
voi s; faceti lucrul robilor; iar lucrul robilor este a face cele ce Domnul ti
Staparrtr I p()runc(.)tc".
Apoi nc spure noui ce dobAndegtc ccl care Il ,,aude" pe El, gi nu numai
,,aude" cuviltele Domlului, ci ;i ,,le face", qi,,asemenea este unui om
care, zidindu-si casi, i-a pus temelia pe piatri". lar,,Piatri" cu adevdrat

rE
in edigia de la 1805, in loc cle ,,puhoiul", s(] giselte,,raul".
ru
in edigia de la 1805, in loc de ..pribusire'. se B,i>r'5tt, . sfirimare
TAT,CUIREA SIJI\TEI EVAN(;IIELII I)E LA LUC,\ Cnpitolul 6

estc Hristos, precum Apostolr.rl rnirturisegte (1 Cctritrtctri 3, 11).5i,,sapi" ;i


,,adAnce9te" cel carc nn pe deasrrpra primegte cuviutele Scripturii, ci cearcii
Igi scruteazi] cu tluhul addncurile acestora. Deci unul ca acesta ,,a pus
temelia pe piatri", apoi re','irsAndu-sc l;i ,,venind apele mari gi puhoiul" -
adici poate ficindu-se prigonire sau ispiti -, ,,izbind in casa aceea"
ispititorul, tie demorr, fie'om, ,,n-a putut s-o clinteasci". $i foartc ctr cut'iin[i
c-ste a-l asemirra cu ,,puhoiul" pe omul ccl carc ispitcstc, cici, precum ritrl,
din pricina ploii celei ce cade de sus, se face pr.rhoi 9i se revarsi, aga gi pe
cln'rul cel ispititor, satanar cel care de sus a cizut, il face sd creasca.
Iar ,,casa" acelora care nu plirresc cuvintelc Domnului ,,a cizut gi
sfirAmarea acelei case a fost mare", ceci mari sunt ciderile acelor care
aud dal nu fac. C.i acela care n-a auzit, nici nu a fdcut, rnai r-lgor gregegte;
iar ccl care a auzit gi n-a fAcut, mai greu pecituicate.
l,\
(N1

Dc
CAPIToLUL 7
aic
VirtdecarL:a slugii ttnui sutn;. Vittdccorttt tdndntlui din Nain.
Tritnisii Iut lonn Botazdtorul. a\
Llrt*craa lui Iistts tlt'cdtrc fettrcis ttdcdtonsil
,,n
in
/, ne
1-l0; $i dupi ce a sfirgit toate aceste cuvinte ale Sale in auzul
poporului, a intrat in Capemaum. (2) Iar sluga unui suta9, care era la el in
cinste, fiind bolnavi, era si moari. (3) $i auzind despre lisus, a trimis la alt
El bitrini ai iudeilor, rugindu-L si vini gi si vindece2 pe sluga lui. (4) Iar
bo
acl
ei, venind la Iisus, L-au rugat stiruitor, zicind: Vrednic este si-i faci lui
aceasta, (5) cici iubegte neamul nostru gi el ne-a zidit sinagoga. (6) Iar
mi
Iisus mergea cu ei. $i nefiind El acum departe de casi, a trimis la El prie- mi
teni. zicindu-l: Doamne, nu Te osteni, ci nu sunt vrednic ca si intri sub 8r'i
acoperimAntul meu. (/) De aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic n!
aCr
si vin la Tine. Ci spune cu cuvAntul 9i se va vindeca sluga mea, /8) cici 9i
zi<
eu sunt om pus sub stipinire, avind sub mine ostagi, 9i zic acestuia: Du-te,
9i se duce, gi altuia: Vino, gi vine, gi slugii mele: Fi aceasta, gi face. (9) Iar
Iisus, auzind acestea, S-a mirat de el gi, intorcAndu-Se, a zis mulfimii care ltT
venea dupi El: Zic voui ci nici in Israil n-am aflat atita credinli; (10) gi pi
intorcindu-se cei trimigi acasi, au gisit sluga sinitoasi. 9i
i/. lr Pilde 14, 35 / Matei 8, 5 (;. iJ l(/) Psalm .l0, 3 / lvntei 8, 8-10 Dr
Acest sutag este acelagi cu cel de Ia Matei (Matai 8,5-13).9i ce este cu S-
acoasta, anume cI Matei nu zicc cd sutagul i-a trimis pc iudci poftindu-L SC'
9i rugindu-L pe DAnsul?3 Este cu putinfi ca rnai intAi si-i fi tlimis pe iudei, m
apoi insugi sutatul acela si fi Yenit. Deci, ceea ce a l.isat llesPus Matei, o Pr
spunc [,uca. h1s; poatc ai iutlcii de zavistie topirldu-se, trici rru il vor fi
lisat prg 5u129 55 vie la picioare'lc lui Iisus, cdci aceasti fapti slava ii aducea
lui Hristos. Dar, mai pe urmi, r'l insugi fiind silit de ne'r'oie', a venit la
Iistrs; insi, poate, iarigi intru nedumirire ar fi intrat cineva, zicaind: ,,Cum m
Matei zicc ci insugi sr-ttagul, cu glasul siu, se lep.lda tle a vcni listts Ia eF CC

I ln cdilia de la 1805, titlul crpit()luluic'ster ,,1'.rrfr.r/sr/tnlul.Pcttlru.fiuli,rilur'.i.P,'tIttlL


L:ti ltintili rlr loirtt. PutIru nsahtitttln'tt lttrist:ilo] ri n l.giuik)rilor clt copiit r'r'sc itLettr itr f,irli.
!)attli u tttncin atd ct n tnts Stt Dontttul t-tr rttir".
: in eclifia dc la 1805, in ltr eic ,,si vindece", se gdselte,,si nrantuiasci" ,,tl
t
Adici: ,,Cum vctm putca inle leg!' acc.lsti ;rparenti nL'IrotriYirc clintre livrrrgheligti?"
I
,,Dar sutagul, rispunzind, I-a zisr Doamne, nu sunt vrednic si intri sub acoPeritul
meu, ci numai zi cu cuvintul ;i se va vindeca sluga mea" {IliJrr1 S, ,\./.
IAI-CUIRIIA Slih"TUI EVr\N(;llEI 11 Dli L,\ LUC.\ Cnpjh,tut i
(Mntai 8, 8J, iar l-uca zice aici cd a trirnis prieter.ri de ai sdi il ruga pe
;i
Domntrl si tru vie sub acoperimAntul siu?" A9adar, este cu putirr;i a zicc
aici ci nr.r este nici r-rn llrcru de mirare,,a-i trimite pe prieteni,,, gi mai apoi
a ve.ni gi el, gi a grii accstr:a rugirrdu-L pe Dontnul si nu r.ini la clAnsul. Si
vrednici de mirare este credinfa birbatului, care pe sine insuyi se numua
,,nevrednic" de venirea lui Hristos. Petrtrtr aceasta )i Domnul zice ca ,,nici
in Israil n-am aflat atita credinli", cici pagAn era sutagul, poatc clin
luzul neamul romalr iior.
relin Iar ,,sutas" estl'9i toata mintea care ii stApinegte pe mulli intr.u riutate,
nis la ale cirei minfi multe ii sunt lucrurile;;i valurile in r,'iafi, gi arc ca ,,slugi
1t lar bolnavi" partea ce'a necuvantatoare a sufletlrlui, adicA mAnia 9i pofta, caci
ci lui .rcestea s-ru r'.induit a fi ,,slugi". $i il clreanri pe lisus, trimit.indu-i l.r El
t) Iar mijlocitori pe,,iudei", adica gindurile 9i cur.irrtele rriirturisirii, cici ,,Iuda"
prie- mirturisire se- talcuieFte, precum gi altadati s-a spusi. Au, doar., nu sultt
isub graiuri de lndrturisire 9i de smerenic aceste'a: ,,Doamne, nu Te osteni, ci
dnic nu sunt vrednic ca si intri sub acoperimintul meu", ;i cele cc urmeazi
ici si acestora? Deci, crezand lui Hristos, de1;rabi igi i'a lua ,,sluga sa sinitoasi",
u-te, zic adicd rnAnia ;i pofta.
l' Iar 7, 11-16: fi dupi aceea, S-a dus intr-o cetate numiti Nain 9i cu El
care impreuni mergeau ucenicii Lui6 si multi mullime. ( 12) Iar cind S-a apro-
())ri piat de poarta cetifii, iati scoteau un mort, singurul copil; al mamei sale,
gi ea era viduvi, gi mulfime mare din cetate era cu ea. (1.3) Si, vizAnd-o
5-'10
Domnul, I S-a ficut mili de ea 9i i-a zis: Nu plengel (14) gi apropiindu-Se,
-, cu
S-a atins de sicriu8, iar cei ce-l duceau s-au oprit. $i a zis: Tinere, lie ifi zic,
u- [-
scoali-te. (15) $i s-a ridicat" mortul gi a inceput si vorbeasci, gi l-a dat
I ei,
mamei lui. (16) $i trici i-a cuprins pe toli gi sliveau pe Dumnezeu, zicand:
l, o Prooroc mare s-a ridicat intre noi 9i Dumnezeu a cercetat pe poporul Siu.
rfi t7 !1) Iezechiit 37 1/ Mir'u s' /r-uca:r'
:(]a '' I i:l,l:iii,:'r:ii:;iliiiilll'lii;l;lil
la Dupi ce pe sluga sutagului sinitoasi o a ficut;;i nefiinc{ de fat;, alti
It!1 minune mai preasliviti sdvartegte Domnul. Cici, ca si nlr zica ciner'.r: ,,yi
el' ce lucfu minunat a ficui la slugi, ci poate nici nu ar fi nrurit slug..r?",

'\/ezi telcuiren Sfinttrlui Tcofilact dt' la Iloi'i 2, )a si lrlrtriu ll,7-11).


6
in edilia dc la 1605, in lrrc de',,cu El impreunS mergeau ucenicii Lui", sc tiscst('
,,impreuni cu Dinsul mergeau ucenici de-ai Lui mulli".
; in edi;i.r tle la lli{)5, in lrrc elc',,singurul copil", sc gasette,,fiu unul niscut".
*
ul in edi;ia ,,le la 1805, in lc)c cle,,sicriu", se gisL'tte,,pat".
" in edigia de la 1805, irr lr^- de,,s-a ridicat", sL'g;sette ,,a gezut drept".
(): C.rpihrlulT SIi\N IUL, I'I](IFILI\CI AItI IIII'ISCOPUI, BUI-(],\IiIIl]

pclrtru acc.rsta pe mortul acosta pe care-l scoteau ldin cetate], il inviaz.i. $i


rlu nuulai crl cu\.entul lucreazd minunea, ci gi de pat se atinge, ca s.l
cunoattcrl cum ci tl'upul Lui trup ditibr de viafA este, cdci, de t,remc ce
trupul s1r ficut al Cur.,Antului Celui Care c15 i.'ia!;i tutrlror, pL.ntru acoasta
f.iciibr de viati este 9i .rcesta gi pierzitorr0 al morfii gi al striciciunii.
Deci, ,,a gezut drept mortul 9i a inceput si vorbeasci", ca sd nu sc
p.rr.1 oilr'('cdrora cum ci dupi nilucire S-a riclicat, cici ale invierii celei
adr'\'ar.1te sunt aceste se'mrlc: ,,a sezut drept" ti ,,a inceput si vorbeasci",
ctici trupr"rl cel neinsr.rflefit, nici a se'riclica 9i nici a grii nu poate.
Iar ,,viduv5", r'ei in;elege a fi gi sr,rfletul cel care l-a le'pidat pe bdrbatul
s.ru, adica pe Cur.'6ntul lui Dumnezeu, Care ,,semin!e" bune a seminat
(MntL:i 13,3-8).lar,,fiu" al lui
[suflchrlui] esie mintea cca moart.l gi care este
,,scoasi" .rfar;i rlin ,,cetate", adicd dirr Ierusalimul cel cle Sus, cdci acela este
Ioca;ul [s.ila;ul] ct'lor vii. Agadar Domnul, ,,ficAndu-i-Se mili", Se atinge
tle ,,pat", iar ,,pat" al minlii este trupul; cdci tmpul, cu adevdrat nlormant gi
groapi estc. Dcci, atingindtr-Se Domnul de tru1.r, scoali miltea, tAndrA gi
\.iteazi pt: act.rsta fic6ndu{} 9i ,,gezand drept" tindrul, adicii mirrte4 9i
sctrl.incltr-Sc tliu mornrAntul pdcatrrlui, attrnci,,va incepe si vorbeasci",
adici sa-i invcfo pe alfii, c.Ici intnr atita r.remc c.lt ile p.lcat este- finuti gi
stlp;r1it.i, nu p().rtc .r invifa gi a gr"ii - caci cinc o va credc pe e'a?
/, 17-30: pi a iegit cuvintul in toati Iudeea 9i in
acesta despre El
toati impreiurimea. (1.S) Si au vestit lui Ioan ucenicii lui despre toate
acestea. ( 19/ $i chemind la sine pe doi dintre ucenicii sii, Ioan i-a trimis
citre Domnul, zicind: Tu egti Cel Care va si vini sau si agteptim pe
altul? (20) $i ajungind la El, birbalii au zis: Ioan Botezitorul ne-a trimis
la Tine, zicind: Tu egti Cel Care va si vinirrsau si agteptim pe altul?
9i de rini 9i de duhuri
(21) Si in acel ceas El a vindecat pe mulfi de boli
rele 9i multor orbi le-a diruit vederea. (22) qi rispunzind, le-a zis:
Mergeti 9i spunefi lui Ioan cele ce afi vizut gi afi auzit: Orbii vid, ;chiopii
umbli, leprogii se curifesc, surzii aud, morfii inviazi 9i siracilor li se
binevestesterr. /2.1t Si fericit este acela care nu se va sminti intru Mine.

,,' Ninricitor, ruirlitor.


rr in
cditia dr, la l8iil5, in l(\ ele si vini", se gisette ,,Cela Ce vine".
,,Cel Care va
ll Ctrvi,rsul ls.ria I'ustnicul, la inceputtrl Ccltti ,tc at XII[-lcd cui'fittt, r'rc irrvaf.i lstfel:
,,lr).)n cind .r boter.rt pc l]onrnu I lisus, a lunt ca clrip il iccstui cuvant ci col ce se botoazi
tlcbr:ie s.i rrlirturis('ascj f.rPtclc lu i. Doci multe sunt scn'rlrcle pc carc le-a ficut l)omnrrl
li:trs. Dar .,orbii vid" inst'amni c.i cel ce privettL' lumea actasta ctr rriciejcle'este orb; dar
rl.rc.i paritsind-o lre L'.r, privL'ltc la nidejclea atteptata, a \tzut. Ln fel .gchiopii unrbl;.
l/\Lcult{E,\ stjtNl'El EV.\\clltL.ll I)t l_/\ l_uc/\ C nfitr)lul 7

(241 Iar, dupi ce trimigii lui Ioan au plecat, El a inceput si vorbeasci l

mullimilor despre Ioan: Ce afi iegit si privili in pustie? Oare trestie


cfitinati de vint? (251 Dar ce ati iesit si vedeti? Oare orn imbricat in
haine moirr? Iati, cei ce poarti haine scumpe 9i petrec in desfitare sunt
in casele regilor. (26) Dar ce-afi iegit si vedefi? Oare Prooroc? Dal Zic
voui: si mai mult decAt un Prooroc. (2/) Acesta este cel despre care s-a
scris: Iati trimit inaintea fefei Tale pe ingerul Meu, care va giti calea Ta,
inaintea Ta. (281 Zic voui: intre cei niscuti din femei, nimeni nu este
mai mare decAt Ioan; dar cel mai mic in imparilia lui Dumnezeu este
mai mate decit el. (29) $i tot poporul auzind, 9i vamegii s-au incredinlat
de dreptatea lui Dumnezeu, botezindu-se cu botezul lui loan. (30/ lar
fariseii 9i invititorii de Lege au cilcat voia lui Dumnezeu in ei in9i9irr,
nebotezAndu-se de el.
t;, I:)Matet 9,26 l;, lsl Matei 11,2 {;. l9l Facere.l9, 10 / Numeri 2:1, 17 / Deuteronom 18, 15 /
Isaia35,{/Daniil9,24-251Ntalei77,2-3|Ioan6, l.l/;, l2/ Psalm 145, 8 / lsaia 29, l8;
35, 5;12,7;6'l,'l I \latei 11, {-5; 15, 20-21 / Luca 4. 18 / Ioin 2, 23; 3, :; 5, 36; 10, 25
/;.2.1)lsaia8,14/Matei11,6/Romani9,32/1Petru2.8f/.16ll\'latei11,7-9:14,5.2'1.261
| uca1,76(;,2/)lualeahi 3, 1/ l\latei 1'1, 10 / N'larcu.l, 2 / Luca 1, 76
/;- l!l/ l\'lntei 11, ll; 21, 31/ \Inr(u L 5 / Lucn 3. 12 1;, .111, Faptele Apostolilor 13, 1,t,20, 27
in ttr.tt.i lrrdr.,ea >r in t(utJ irrr prt' jtrrimr..r r t,:tin..lir--t'rriirrLulud ceJ e(lr('
sc ficusc in Nain, s-a auzit.rce.rst.i i ustc ;i du ratrc rrct.rricii Ir-ri loarr. Ag.rd.u,
ca urrii cale nu oraLr inci cle sitirgit filesiviLgi]i], le c.Idea gr'r.u pontru
lauclcle cel: cc I sc aduceau hri lisr-rs. I:rr [oan, r'rirrd sa lc ar.rtc lor cit tic
rr..lro este I Iristos gi cit oste el dc departe cie Dinslrl, iconomisegte htcrul
,tcesta gi, uczicincl nimic ucerricilor sii spre l.rutla lui Hristos, ci prefi-
cAndu-sc a rrr"r gti Inirlic], ii trinrite pe din;ii la EI, ca vizind nrinurrilc,
din insSgi sivirgirea lor si creadi ci prea mare osebire estc intre St.ip.lnrrl
Iisus gi robul loan. Si ntr socotegti cum ci cu aclevirat negtiind Ioan cele

inscanrni ci ccl ce voielte pe Dunrnezeu 5i iubegte cuiictnrjlc trLrpepti ale inimii este
ichiopj dar daci le p;risettc pe Jcestea 5i iubc;tt';-re Dunrnczcu din krati inin.r, untbl,t.
t-a fel, iar.i9i, "surzii aud., inscanrni ci, fiind ciner'.r in r-mpri)tiere, c sr.rrd din r<:Lrie ii
tuitrre:; dar de se acluni in cunogtinti, aude.
"Leptotii se curitesc" nrati, fiinrlc.r s-r scris
in Lege.-r Iui Nloisc', ci .cel necurat s: nu intre in casa Domnului,, p!'t()t ccl ce .rfc
du5minic'fali cle aproapele, saLr sau pizm.i, s,ru vorlrire irtrpotrili. Dar d.rca lc
^uri,
p.rrisesc pe aceste.r, s-au curilat. In sfir;;it, dc vodc orLrul, untbla lchiot-ul ti ( crlrifit
lcprtrsu[, omttl c.rre a murit prin ncestea in vrernc.r lerrcviei sc scoala li se innoic}tt, dcci
sc li bir'1e\'('s tcitl.' sim f u rilor lu i, ct'ltrr sir.icite de sfintt'lc r irtuti, fiincici a !izut, .r u ntbl.)l
qi s-r curifit" (filo.aliu rol tint'dscri, r,ol. 12, ed. Harisrrra, I3ucure;;ti, 1q91, pp. 103-10-l).
rr
in edilia cle la 1805, in lcx cle,,haine moi", se giscttc ,,lraine scumpe".
rr in edilia dc l.r llJi)5, in loc rlr'
,,au cilcat voia lui Dumnezeu in ei insisi", se
t;seltr',,au lepidat de la ei sfatul Iui Dunrnezeu".

L
(l{ Cipitolul 7 SFANI'U I, IEOFILACT A]tI tIEPISCOPUI., I]ULCARIEI

pelrtru Hristos, i-a trimis L)e uccnicii sii si-L intrebe. Cici cum sd nu-L
cun()asci pe Hristos, ccl care gi mai inainte de nagtere in pantecele maicii
sarle a siftat, ca unuIcare L-a cunoscut pe DAnsul (Llcn 1,41,44), iarinlor-
dan nrirturisea ptntru El ca pentru Fiul lui Dumnezcu? (.loa tt I , 34)1' Deci,
Ioan ii trimite pe ucenici, zic.lndule lor si-1, intrebe pe Iisus: ,,Tu egti Cela
Ce vine [sau sd agteptim pe altul]?" Vezi cum Ioan, [pu]in cate putinl ii
tlucc pe ucenici intru adAncul cunogtinfei, ca se cread; ci ci Iisus este
Dumnezeu? Cici Proormii ,,trimi;i" se numesc, precum 9i insugi Ioan Bote-
zitorul astfel este numit, dupi cum 9i Evanghelistul ioan zice: ,,Fost-a om
trimis de la Dumnezeu [numele lui era Ioan]" ( ktnn 1,6). Iar Domnul
estc numit ,,Cela Ce vine", perrtru ci El intru stipAnire a vellit, nu fAr; de
a Sa voie gi ca un alt ,,trimis". Agadar, ucenicii lui Ioan zic: ,,Tu egti Cel
Care este agteptat si vini ir.r lume?" Unii, acest cuvant ce zice: ,,Cela Ce
vine", il inleleg pentru vcnirea Domnului in iad, intrucAt ceea ce se zice
si fie intru acest illfeles: ,,Tu egti Cel Care va si vind 9i in iad?"
Insi ce rispunde Domnul? Cunoscind pdcina pentru care Ioan i-a
trimis pe ucenicii lui la Sine, gi ci i-a trinris pe acegtia ca si vada ce face El
gi dirrtru acestea si cre'adA, pentru aceasta Domnul le zicc color trimigi:
,,Mergeti 9i spunefi lui Ioan cele ce afi vizut 9i ali auzit". Apoi numdri
sdvtirgirile minunilor, ctrre gi plin Prooroci au fost vestite, cdci aceste
cuviute: ,,Orbii vid, gchiopii umbli, leprogii se curilesc, surzii aud,
morlii inviazi 9i siracilor li se binevestegte", :rle Proorocului Isaia sunt
(lsaia i5,5-7l. Apoi, Domnul le zice: ,,$i fericit este acela care nu se va
sminti intru Mine", c.r gi cum le-ar fi zis a;a: ,,Si voi fericifi vefi fi, daci nu
vA veti sminti intru Mine".
Dar, pentm ci era cu putinti ca mulli sd se sminteascd pL'ntru Ioan,
zicAnd: ,,Cum, acela care a mdrturisit atatea pcntm Hlistos, acum,
trirnilandu-i pe ucenici, intreab; de este El "Cela Ce vine"?", pentru aceasta
griiegte Hristos citre' nort'rade: ,,Nimic de acest fel si nu socotiti pentru
Ioan, cd, au doari, cste t'l "trestie" ca sd se plece, cand intr-o parte cand in
alta? $i acum poate si rnarturiseascd perrtru Mine, iar mai apoi si nu Mi
nrai cunoasci pe Mine? Ci de era unul dirrtru accst fcl, pcntrr ce ali mai
iegit atunci in pustie ca sil vedeli pe el? Dar oare ntl cumva dirr pricina
desfitirii s-a stricat la minte [i s-a inttrnccat mintea lui Ioarr]? Insi a sa
imbrdciminte il artrtd a fi mai presus di'krati desfitarca; iar daci s-ar fi
desfitat, in caselc impirdtegti s:ar fi sa la9lu it. $i ca pe un Prooroc il strotifi
pe el? Adevir \.; griiesc voud, gi mai mult decit un Prooroc este". Cici

|1Yeziqi Ltian'i 3, II; Ir4dtcu1,7 8;Luca3, I6-17;ILtar1,2U30.


TALCUIREA SFINI-EI EV.\NC}IEI.II I)I] I,A I-UCA Capik)lul 7 r)i

ceilalfi [Prooroci] numai au grdit mai inainte pentm Hristos, iar acesta L-ir
gi vizut Fi 1--a 9i ar;tat, zicand: ,,Iati Mielul lui Dumnezeu[, Cel Care
ridici picatul |rumiil" (loan 1,29). Iar ceilalli Prooloci, dup.i ce au iegit din
pAntecele maicilor lor au proorocit, iar accsta gi mai inaintc dc a iegi din
pAntece a cunoscut pe Domnul, gi [de bucurie] a siltat (Lr.rca 1,41, 11).
Apoi, Domnul il aduce in mijloc ca gi martor pe Proorocul, cdci zice: ,,Acesta
este cel despre care s-a scris: Iati trimit inaintea fefei Tale pe ingerul
Meu[, care va g5ti calea Ta, inaintea Ta]" (Malt,ahi 3,1)- Cici ,,lnger" este
Ioan, poate gi pentru Viala cea nematelialnici gi ingereascd, dar poate gi
pentru cd a vestitri' venirea Mdnttritorului.
Iar Domnul, zicAnd: ,,intre cei niscufi din femei, nimeni nu este mai
mare decAt Ioan", mai mult decAt pe toti ceilalfi oameni il inalfi pe
inaintemergitorul loan. Apoi, ca gi cum ciner"'a ar fi zts:,,O, Hristoase, ;;i
decAt Tine Insuli este mai mare loan?", Domnul adaugi: ,,Iar "cel mai
mic" decat el, adici Eu, mai mare sunt in Impdrifra Cerurilor, cici acum
sunt socotit mai mic decAt el gi cu neamulri;i cu r''.lrsta gi cu slava, clar
intru impird;ia Cerurilor mai mare decdt el sunt, adic6 intru toate cele
dumnezeiegti gi duhovnicegti".
Deci,,tot poporul auzind" cele despre Ioan, ,,s-au incredinlat de
dreptatea lui Dumnezeu", adici, priminclu-L pe Proorocul Sdu, norodtrl
L-a cinstit pe Durrrrrezcu [,,botezindu-se cu botezul lui Ioan"]. lal fariscii
L-au necinstit pe Dumnezeu [gi ,,au cilcat voia lui Dumnezeu in ei
ingi9i"l, fiindcd nu l-au primit pe Ioan.
Iar unii, acest cuvant ce zice: ,,intre cei niscufi din femei", intru acest
chip l-au inlcles: bine a zis Domnul ci ,,intre cei niscufi din femei", cdci
prin aceasta S-a scos afard pe Siner8, cici El din Fecioar.l era niscut ti nu
din femeie, prin ,,femeie" inlelegAnd-o pe cea impreunati cu bdrbat.
Iar allii, cuvAntul ce zicc: ,,dar cel mai mic in Impiri!ia lui Dumnezeu
este mai mare decAt el", intr-un alt chip l-au ingeles: cel mai mic in viafa
cea dupi Hristos, este mai mare decAt dre'ptul cel din Lege - a;a precum
Ioan, dupi dreptatea cea din Lege, era fir.i de prihani; iar de s-ar fi aflat
cinc.va Iab.ia] botezat, firi a fi sdvArgit cer.a riu sau binc, acesta ,,mai mic"
este intru ImpirSlia Cerurilor - adici intru cea dupa Hristos propovAduire
- insi ,,mai mare" este decAt cel nebotezat;;i in Lege drept.
l6
[1ti05] Dupi cum lj l-a Sfintul Nlatc'i s-a aritat,,,ir,ger" t.. tilcuie'9tc,,verstih)r".
L7
Dupi ncam, Domnul era socotit a fi fiu de tcslar lMah'i 1.3,55), pe cind loarr er.r
fiu al ltri Zaharia celui ce fusese preot la templul din lerusalim (Lrrca 1, 5).
'" Adici S-a exclus pe Sine din rirrdul celor niscufi din femeie.
(.rl.itr,lul ; SI-,\\I L,I-TE(II:IL,\C I,\RI IIEPISCC)I'LT- BI,I,CARII]I

$i irr.rlt chip lse poatc infelege aceasta ce zice: ,,cel mai mic in
^lmpirifia lui Dumnezeu este mai mare decat el"l, anume cti loan, care
r.i dc tnlp Fi nematerialnic, ins.i, inci toi in trup €'ra, gi din
r.n.ri c.i 11u or.r i.i
.r(('.1\t.i f riLlll,i ,.cel mai mic" iutnr invier.' - irrr icrea fiinrl iml'.rr.rlia
Ct,nrrilt,r ., rrrai rnart.('st(,dui.it,.,l. C,iti attrrrci, irrtlu inrpar.ilia itrViclii,
cu totul ncstricirciogi fac.inr-lu-ne, nu YOm nlai unbl;l [tr;i, \,ietui] du]ri
trLrp, ial ce I c.rrt'atunci va fi acolo,,mai mic", estL-,,mai mare" dc'cAt ccl
c.rr('acllul est. drept,.liir inci poarti trup.
7, 31 j5:Cu cine voi asemina pe oamenii acestui neam? $i cu cine
sunt ei asemenea? f.32) Sunt asemenea copiilorcare ged in piali'' si strigi
unii citre allii, zicind: V-am cintat din fluier 9i n-ati iucat; v-am cantat
de iale si n-afi plins. /.1.1) Cici a venit Ioan Botezitorul, nem6ncind piine
gi negustend vin, gi zicefi: Are demon! (.14) A venit 9i Fiul Omului,
mincind si bind, 9i zicefi: Iati om m5ncicios gi biutor de vin, prieten
al varnegilor si al picitogilor! (35) Dar Infelepciunea a fost gisiti dreapti
de citre tofi fiii ei?') /i,.1/
li) sirah 39, 29 / N{itei 9. l1; 11, t6-19 / N1arcu 1,6 / Lu.a l, ls
Er'.r la iutlei un joc dc copii intnl acest fcl: r.rn cirtl dc copii sc tlesparlea
in tioui cetc,;i, c.r gi ctrrn pi-ar fi ris clc via;.i, trnii cle o parte se jeleau, iar
.rllii do.rltn partt' fluicrau. $i nici cci carc sc jclt:au nLl so plec.rLr gi nu ulau
tieopotriva cu cci din cc.rlalti cL-.rti, rlici ce-ilalfi cc flrrierau nu se urleau cu
cei ce se tii rrgu iau.
Ap.rc1.rr', Dornrrtrl, ii ia in rAs pe farisoi, ca pc r.tnii carc f.rc unelc ca
acL.stc.r, caci nici ctr loan, cel care tr;ia viati tinguitoare 9i invii!a
Ipropovidr-ria] poc;iin!;i, r-ru s-au jt lit imprcun;i ti nu i-au r-trt.uat, nici lui
Iisr.rs, C.rrr' .rrit.r vial.i \.csela, nu I s-au slrpus ori I s-au plccat, ci dc am6trdoi
s-.ir.r lcpidat. Nici cu loau cel carc,,cAnta de jale" n-;ru jclit imprcun.l, nici
cr-r Iistrs Cel Crre ,,cinta din fluier" gi era vesel, nu s-au ttnit.
$i ,,s-a indreptat inlelepciunea lui Dumlrezeu", adici a fost cinstit.i,
nr.r clc citlo farisci, ci dr-. ciitrc ,,fiii sii", adic.l tlc c;itrc accia care au primit
cur'.1ntul lrri Io.rn 9i .rl hri listrs.
36-1.i: Unul din farisei L-a rugat pe Iisus si minince cu el. $i
l,
intrAnd in casa fariseului, a gezut la masi. {.1/) $i iati era in cetate o
femeie picitoasi gi, aflind ci gade la masi, in casa fariseului, a adus un
alabastru cu mir. (.3E) $i st6nd la spate, lingi picioarele Lui, plingAnd, a

;'irr.'.li1ia dc la 1ll(15, irr loc de,,piali", se


tisettL',,targ".
I'in ccliti.r .lt. la 1f105, r'ersctul cstr'urnritorul: ,,Si s-a indreptat inlelep(iunea de la
k)ti fiii sii".
lAl..CUlltEr\ SIlN'lEI IVA\C,lll-l.ll Dl t.r\ t.UC.\ ( npit()lul 7

inceput si ude cu lacrimi picioarele Lui,9i cu pirul capului ei le gtergea.


pi siruta picioarele Lui gi le ungea cu mir. (.1!.)) $i vizind, fariseul, care-L
chemase, a zis in sine: Acesta, de ar fi Prooroc, ar 9ti cine e gi ce fel e
femeia aceasta care se atinge de El, ci este picitoasi. f{0) $i rispunzind,
Iisus a zis citre El: Simone, am si-!i spun ceva. Invilitorule, spune, zise
el. (J1) Un cimitar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de
dinari, iar celilalt cu cincizeci. (42) Dar, neavind ei cu ce si plSteasci, i-a
iertat:r pe amindoi. Deci, care dintre ei il va iubi mai mult? (f.l) Simon,
rispunzind, a zis: Socotesc ci acela ciruia i-a iertat mai mult. Iar El i-a
zis: Drept ai judecat' r;..1;rN1atei26,7/Marcul{,3/toanll,2;.12,3/;,.i9rLuca15,2
Se vecle ci fariseul accsta
care L,-a chem.rt pe Domnul nu ave.r cugct
drep1,61 cr.r viclean gi prlirr de f.lfirrricie, cdci de vrer.trc ce zico: ,,Acesta, de
ar fi Prooroc", arati ca nu credea, rrnele ca aceste.r cLlgetancl [intlu .r s.r
r.ninte].lar Domnul, micarr ci il cunogtea pe cl cd nrr are dteapti socotealti
[cr,rgr-'t drcpt], ins.1 rnerge la e'l gi irnpreuni ospitc'erz.1, ;.rr in .rccast;r cu
adcr'.fu'at irrvitAndr,r-ne c.-r gi noi, cu aceia carc se.lfli clr viclcglrg .rscuns
.rsupr;r noastri, sd no purtiirn simplu ffilesc] 9i fir;i dc vicle;;ug.
$i cetrlci rnulfi [si aflc] cAte au fost fcrneile cele carc L-cru uns frtl
Donrnul cu mi4 Fi unii zic cd doui au fost: una, cea clc la Ioan (lottt'12,3),
caro estc gi soli a ltri Lazir (loan 11 ,2), qi alta, cea dc la Matei (Matai 26,7 )
;i dc la Marcu (Mnrcu 11,.3) aculu de la Lr.rca::. Iar eu mi plec a ctcde
cclor cc zic ci accste fcmt'i sunt 'i tlci, una adici cea cle la krarr, mai inairrtc
cu gase zile de Pagti, carc zic c.i cstc ai sori a ltri L.rzir, iar irlta cetr tlt' la
I{atei;;i dc la \4arcn, mai irraintc cu dor,r.i zilc cie P.r;ti, li a tre i.r acerst.r rle
acurn de la Luca, carc pe l.r rnijlocrrl propor'.iduirii [r'anghc[e i L-a urts cr.r
mir pe Domnr-rl. Si nr-r csttl r.rici un lucru dc rnilarc ca mai intii act'astir
femcie Ide la Luca] s.i faca ungelea, nesosind inci vrernca Patimii; apoi
cclelalte fcmei, ori urm.irld .rcesteia [de la Luca], ori in.rlt chip,.rprro.rpe
dt' r,rcr.nca Partimii ;rcclcapi si sivir'gcasci fasupra l)omnuhri].
lar daca gi omul ctl c:rrc L-a chemat pc Dornrrul ti cst(' pomr'rlit (lc
Matei s-a numit Sinron, asenlenoil gi cel de arcum, rlc la Luca, ce lucru de
I mirarc este c;i s-a potrivit rrunrclc? De vrernc ce accl;r lepros.l fost (Mrrlc,
) 26. {r), dar nu gi accsta. $i accla, t.iuriduit fiind de lcpri, sltri, rnu);anti: c il
1 chearni iu casa sa pc Hristos, iar acesta nici lcpros, rrici perrtru mtrlfinrire
a

rr in e.iili.r de la Ifi05, in ioc de


,,i-a iertat", se giseste ,,i-a diruit .

2lPerrtrrr fcnr.'ile.:.rre L.ru ulrs pe Dirrllnpl 611 rrrirvezi pir l4LttL't 26, t -13; Nlnrtu 11,
1-9 lLt,ttt 12, I 3.
ifiiiilliiiffiilrlilrii

it8 Crpihrlul 7 S11\N 1 UL TELTFII-ACT ARI IIF]PISCOJ)UI- BUt,CAIiIT:I

nn-1, chcami pe DomnuJ. Iar accla nimic nu a zis, pc cAnct accsta a cArtit 9i
dintru o tlatti osinde;te dimpreund pi pe Hrisbs $i pe femeie: pe aceasta
ca pe () p.ic.itoasi, iar pe Aceia ca pe un iubitor de oamcni. O, ce nechib-
zr.rin!.ilCu adcvirat, fariseu era omull
Dal Dornrrul, intrtbAnclu-l pe acest fariseu in pilde gi pomenincl de
,,doi datornici", tdinuit spunc ci gi el, faliseul, este ,,dator", chiar dacd se
parc cii cstc cu mai pntin dator, insi cste dator: ,,$i nici tu, cel care egti
dator cu mai putirr, nu-!i poli pldti datoria - cici fiind stdpdnit de mdndrie,
nu ai rn.ilturisirt: -, rrici ferneia". Agadtrr, amandurora se va ierta, 9i dupi
ce ,,i-a iertat pe amindoi", oarc,,care il va iubi mai mult"? Cu adtvirat,
,,acela ciruia i s-a iertat mai mult". Si aceasta griind [Dornnul], astupi
gura trufa5u ltri.
/, $i intorcindu-se citre femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia
44--5t!:
aceasta? Am intrat in casa ta 9i api pe picioare nu Mi-ai dat; ea insi, cu
lacrimi Mi-a udat picioarele 9i le-a gters cu pirul ei. (45) Sirutare nu
Mi-ai dat; ea insi de cAnd am intrat, n-a incetatrr si-Mi sirute picioarele.
(46) Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea insi cu mir Mia uns
picioarele. (17) De aceea, ili zic: Iertate sunt picatele ei cele multe, cici
mult a iubit. Iar cui se iarti pufin, pufin iubegte. (18) $i a zis ei: Iertate
ili sunt picatele. (49) $i au inceput cei ce gedeau impreuni la masi si
zici in sine: Cine este Acesta care iarti 9i picatele? (50) Iar citre femeie
a zis: Credinfa ta te-a mAntuit; mergi in pace.
r;, 4.1) Flcere 43, 2{ l;,16) Psalnr 22,5 (7,16/ Matei 9, 2 / Marcu 2, 5 | Lu(a 5,20
a;, .191 N{atei 9, 3 / N1ar.u2,7 / Luc^ 5,21(7, 50) L!.a 8,4q 77,79
i, ,^
Il arata Dornnul pe Simon a fi gi trufag gi firi cle socoteali. Trufag, din
pricirrti ci pentru picate, pe om - adici pe femeie - l-a osAndit, om fiind gi
el. Iar fdrd clc socoteali, c;ici nu a priceput ci pe femeia aceea care a sir.Argit
atAtca scr.nnc alc crcdinlci gi ale dragostei, se cuvcnea a o Frirni gi nu a o
indepirta. Din aceasti pricin.l ;;i il mustri pe el Domnul, ca pe cel care in
degelt o osindea pe cea care atatea a implinit, cAte el [Simon] nu le-a ficut.
Iar cr-r prisosin!.l fSimon ntr le-a fdcut], nrci pe cclc cu mttlt mai prejos
[clecAt ce)e pe care femeia le-a s.t'Ar9it], aclicii: ,,Tu nici apd pe picio.rre nu
mi-ai clat - lucnr care este intleobgte -, ial'aceasta cu lacril"ni Mi-a udat
l.ricioarclc. flr nu Mi-ai s5lutat nici olrrazul, iar accasta picioarele Mele le-a
simt.rt.-hr nLr ai uns cu urrtdclcmn capul Meu, dar aceasta mir a virsat
[astrpra Mca]. Pcntru .rcealsta, de vrerne ce ai zis c;i nu sunt Prcloroc, cici

-' ln t'clitia drr la l3{)5, in loc (le ,,n-a incetat", se g.:sL'tie ,,n-a contcnit '
l,\l.cul liF.\ sr;t\ l l: I il\',\\(ir lt:t.l r l)[ t_,\ LLC..\ C.rpit(nul 7

l1r.laln Cun()sCLlt Ci pacitoasi cra.lceasta, iata Ci r'.idtsc cole din iltim.t ta,
ca si cLrnotti ci, precur.n pe ale tale, cele pe care lc ascunzi, le gtiu, cu ntu)t
m.li vartos Ie clrnosc], pe celo alL'acestei fcnrei, pe c.rre gi alfii mLrlti Jc
itiri". Dcci, zicc Dornnul: ,,iertate sunt picatele ei cele multe, cici mult a
iubit". ilt l()c (L': .,pentru c.i a .rrit.rt cr(.(li|lt.i r)rLrlt,l".
lar cei care,,sedeau impreuni" ;i .rct:gti.r erau caltitori, nesocotirrcl ca
cel: cc le-a zis l{ristos cltre Simoll gi citre dingii cu cuviinla craLl it sc
gl'ii. Iar Dunntrl, infrAngind cArteala lor ;i voincl .t le iu.ita acestora ca pL'
fiecare credinla lui il rnirrtuiegte, nu a zis: ,,O, femeie, Eu te rnintuiesc pe
tinc", ca nll mai rnult si-L zavistr-riasca, ci ,,credinfa ta te-a mintuit". $i
aceasta a zis, precum am grAit, mai irrtii ca si potoleascd zavistia aceltrra,
iar mai apoi ca sd-i tragd ti pe aceia spre a crecle, clintru a cunoagtc ci ci
crcdirr!a n'LAntuiegtc.
$i [ii spune Domnul fr.meii:] ,,mergi in pace", adici ,,intru dreptate",
cici,,pace" este dreptatea, precum p.lcatul este vraiba cetle Dunrnezcu. ti
vezi ci, dupA ce i-a iertat ei picatele, nu a lisat-o pc L.a sd rirnini pArri Ia
iertarea picatelor, ci a adiugat Domnul gi sivArgirea binelui, cici ,,mergi
in pace" trebuic si o inle-lcgi in loc dc: ,,lucreaziJc pc cele care te vor facr'
s.i te itrrpaci cu Dumnezeu".
100

Clprrorur 8
Pildn sL,ntdtfitorului. l\4Ltnut ;i.tialii lui Iistrs. Potttlircn .fitrt at ii.
D cmtnt i:a t i d i r t t i t r u t ul G h c rgh asni l o r. i nt.i c ren .fi icc i l t r i I Ltir'.
r

\/irr d r:carm tt'nt ti i ltol nnz,t' dt, do isltrtzatt nn il

8, 1-3: $i dupi aceea Iisus umbla prin cetifi 9i prin sate, propovi-
duind si binevestind Impirifia lui Dumnezeu, 9i cei doisprezece erau
cu El; {2) si unele femei care fuseseri vindecate de duhuri rele 9i de
boli: Maria, numiti Magdalena, din care iesiseri gapte demoni'?, i3) 9i
Ioana lui Huza, un iconomr al lui Irod, si Suzana si multe altele care le
sluieau din avutul lor.
(6, 1, Luca 4, .13 15, ?) Matei 27, 55; 28, 9 / Nlarcu 15. .10; 16, 9 / Luca 23, 49 / Ioan 20, 1.1

Cel Carc din Cer S-a pogor.lt, ca rroui intm toate chip 9i pildi si ni Sc
faci, ne inr.ati pe noi a nu ne lerrevi spre a invdfa, ci in tot locul a incorliura
gi a propovadui. Cdci toate cAte Donrnul le ficea, spre sfituirea noastr; le
facea. Deci, umbla prin krate cetS|ile gi satele gi pe cei doisprezece uccnici ii
ducea cu Sine, firi ca ei sa hri'efe;i s.i propoviduiasca, ci povafuindu-se gi
invitindu-se dc c.ltre El gi dintru celc pc care le ficea 9i dir-r celt'cc le graia
IMAnhribrul].
lar Domnul nu buniitiililc pimintului le plopoviduia, ci ,,impiratia
lui Dumnezeu". C:ici cirrt'altul se cur.cnea si propoviduiasci celt'tle
Sus, f.Iri decit nunrai Ct'l Calr' a ve'nit dc Strs? (lr':l Lrrcri ?, 7.9) Pcntru
ircetrsta, nici unul clintre Protrrrrci nu a propo\ adrrit irnpartifia Certrrilor.
Ci,ci cum ar fi propovicitrit pc cclt' [pc] care rrr.r le-au vdzut? Pontru ac('asta
yi lnaintemergitoru I ziccr'r: ,,Cel care este de pe pimint, pim6ntesc este
9i de pe pimint griiegte. Cel Care vine din Cer [este deasupra tuturor.
$i] ce a vizut 9i a auzit, aceea mirturiseste" (kntt 3,31-32).
Si mergcau dupi Dinsul 9i femei, ca sa cunoagtem rroi c.I rrici partea
fcmeiascd nu este impicdicati de noputinli in a urma lui Hristos. $i r.czi
c5, m5car de crau gi bogatc, insi accstta pc toatc lc-au trccut cu vcdcrca 9i

I
ln edilia tie la 1805, titiulcnpitolului t'ste:,,P.rrlrrr plldi sL'titittdtontltti. Pt tnt nNutrt
si littfii lrr i
lisus, cittLl t'oitttr sti-1. irtLlti ltr' Ll. l>trtrtL t'utarca apclor. Pcutru Itgltt,.tti. h titru ttttn
tnai-ttrorclui siurrct)cit. Pcttlrtr lttttt'itt cu c rrlqcrt'r/c srilgc".
r in edi;ia tie la 1805, in loc clc,,demoni", se gisegte
,,draci".
I in cdifia cie la 1805, in loc de'
,,un iconom", se gisette .,ispravnicul".
TALCUIREA SFI\TEI EVANC,IIELII DE I-A I-UCA C.rpitolul lt

saracia cea pultru Hristos ti impreuni cu Hristos o au.rles. lar cunr ci


erau bogate sc vede dintru aceasta:cd Domnului ,,sluieau din avutul lor",
9i rru din averi striine 9i din nedreptafi, precum mulli obignuiesc.
Iar prin ,,9apte draci" carc icgiscri dintm Maria Magdalena urrii infelcg
,,mulfi", cici in Scriptur.l ,,9apte" in krc de,,mulli" este inlelL's. Dar, poatc
oarecirre ar fi zis ci plecum sunt gapte duhuri ale faptei celei trune (/sriirl
'11,2), aSa sr.rnt, dimpotrir.i, gi gaptc'duhuri alc rdutdlii adicS: este duhul
-
iemerii de Dunrnezeu, estc gi impotrivi, cluhr.rl netemerii de Dumnezeu;
este duhul inlelegedi, este;i impotriva, duhul nepriceperii; gi celelalte
toate, pe rAnd. Dcci, daci nu se vor scoate acestc aapte duhuri ale r.iutafii
din suflet, nu poate cineva si-l urmeze lui Hristos; cici se cuvine mai intAi
a-l scoate pe satana, gi aga a locui Isdliglui] Hristos.
.S, 4-10: $i adunAndu-se multime multi 9i venind de prin cetnli la El,

a zis in pildi: (5) Iegit-a seminitorul si semene simAnla sa. $i seminind


el, una a cizut lingi drum{ gi a fost cilcati cu picioarele 9i pisirile cerului
au mincat-o. (6) $i alta a cizut pe piatri, gi, risirind, s-a uscat, pentru ci
nu avea umezeali. (7) $i alta a cizut intre spini gi spinii, crescAnd cu ea,
au inibugit-oi. (8.) $i alta a cizut pe pimintul cel bun si, crescindn, a
ficut rod insutit. Acestea zicAnd, striga: Cine are urechi de auzit si audi.
(9,r pi ucenicii Lui il intrebau: Ce inseamni pilda aceasta? (10) El a zis:
Voui vi este dat si cunoagteli tainele impirSliei lui Dumnezeu, iar
celorlalfi in pilde, ca, vizind, si nu vadi 9i, auzind, si nu infeleagi.
i,'1, /.r Zaharia 11, 9; 13, 8 / l\'trtei 13, 2-7 / Mircu 4, 1-7 r'8, 8./ Fncere 26,1,2 | Malei 1"1,'15; 13, a I
Nlircu.l,S/Lu.a8, 15 / lonn 15, 5 / Coloseni 1, 6 r 3, 9) l\,Iatei 13, l0 / lltarcu .1, t0
l.S, 1(lr Psalnt 2-1, 13 / Isaia 6, 9 / Ieremia 5, 21 / Iezechiil 11, 2-3 / Matei 13, 13-14 /
Marcu .1, l1-12 / Ionn 12, .10 / Faptele Apostolilor 28, 25 / Romnni 11, 8
Ceca ce a zis David cic demult despre Fafat ltri lisus, accasta acnnr s-a
s.ivAr;;it, c;ci zice Psahnistul: ,,Deschide-voi in pilde gura mea" (Pstltrt
77, 2). Deci, gr.iiegte Domnul in pilde pentm mai multc lpricini]: adicai, ;i
ca si-r faci pc ascultitori mai cu Iuarc amintc, li ca sA atAte mintea lor'
sprc cercarea cek'rr zise - c.ici noi oamcnii, obignuim a le iscocli pe cele ce
sunt zise in chip urnbros, iar lre 6919 615i.te gi vidite, a le defiima; dar', 9i
ca ascultitorii cci care sunt nevrednici de cele ce se zic in chip tainic, si nu
le aucld. inc.1 ;;i pentru alte rnulte pricini griiegte Dor.rrnul in pilde.

r in t'tii;ia de la 1805, in loc de,,drurn", se


gisettc ,,cale".
i in cclitia de la 1805, in ltt.. de
,,..ru inibusit-o", se gisc)tr' ,,au inecat-o"
" ir.r cdi;ia .1c la 1U05, in k^: de ,,crescAnd", sc g.iselte .,risirind".
i Cu sensul:
,,despre, Perso,rna, clt:spre Ipostastrl".
101 Cnpik)lul8 SFANTUI, TF-OFILACI ,'\RI IIEPISCOPUL BULCARIEI

Deci, ,,ie9it-a seminitorul", adicd Fiul lui Dumnezeu a ieFit dintru


s.lnurilc pirintegti gi dhtru a fi El ascuns, 9i S-a ficut ar.itat. $i Cine ,,ie9it-a"?
,,Seminitorul", Cel Care pururea ,,seamini", cdci Fiul lui Dumuezeu ntr
incctoazi dr'a scmina puntrca in sufletelc noastrc. Cici Domnul nu nurneti
atunci carrd invafi ,,seamini", ci gi prin zidirea aceastat, gi prin cele ce ni
se fac nou.i in fiecare zi,,,seamini" irr sufletele noastre ,,seminfele" ccle
bunc. $i ,,iegit-a" El nu ca sd-i omoarL. pc lucritori, sau si ard.i farina, ci ca
,,si semene", cici plugarul de multe ori iese gi prnltru altele, nu numai
pentru ca sA senlene.
,,Ie9it-a seminitorul si semene simAnla sa", cdci al Siu era cur.dntul
irl'.ifiturii gi rru stliin; pentru ci Proorocii, cate le griiau, nu pe ale lor le
gr;iiau, ci pe alc Duhului, gi din aceasti pricini ziceau ei: ,,Aceasta griieste
Domnul"". lar Hristos ave.a ,,sirnAnla Sa" ti pL.ntru aceasta ntr zicea cAnd
irl'.l!a: ,,Aceasta griiegte Domnul", ci: ,,Eu zic voui"r').
Si ,,seminind" El, adicii irrr'5t6nd, ,,una a cizut lAngi cale", nu a zis
c;i ,,a anrncat-o seminitorr.rl", ci ea,,a cizut". CIci ,,Seminitorul"
seam.ini gi invafd, iar cuvAntul ,,cade" la cei care il aud, iar accgtia se afli
[a fi] ori ,,cale", ori ,,piatri", ori ,,spini", ori ,,pimAnt bun".
$i irrtre bAnd uccnicii pentru inlclesul pildei, Domnul le-a zis: ,,Voui
vi este dat si cunoagteli tainele impiri!iei lui Dumnezeu", adici ,,voui
cclor care ciutali a invdta, pentru ci tot cel care cete ia".
I..rl ce lorlalli, care sunt r-revrednici de taine, in chip umbros li se grdiegtt-;
li
;i se ;r;rre cllm ci ar ,,vedea", insi ,,nu vid", gi incS li se parc cum c<i
,,aud", insi ,,nu inleleg". Iar aceasta se sivarte;;te intru facerea de binc
cea catrr'ei, ca si nu se osindeascd mai mult ci, dupi ce au cunoscnt
tainele, lerau defiimat pe ele - pentru aceasta Hristos a ascuns tainele de
ei [ocliii lor]. Cici accla care a cunoscut tainele, iar apoi le-a defdimat, de
mai grea muncd [caznd] estc vrednic.

'* ci SftlntLrl Tc'ofilact vre'a si ne arltc c.i Dumnczcu a pus ,,simanta Sa",
Socl'tin1
ficntro ii(.rr(. dintr(' n()i ii intru ziclirca aceasta, adici intru lumea vizuti, care, pentru
cei care sunt cu luare nminte, strilucelte prin cuvintele (ratiunile) dumrlezeietti clintru
intreng.r fil-)turzi, intru to.rte formr'le er.
" Vezir /,sirco 7, 17; 2 Rcgi 11,7, 2J; 3llc,qi 21), 1-3; I llcgi 2, 21;4 l17;7,1;2
:gi 3,
I)tr r.rlittottt(t n l.l. ll: lsrrin l,2l;7,7:10,21 29,22;37,31;o5. l3:ltrttttia5,9;7,11:9,9,2.1;

It:tc lt ii I I L J{';.,1,,()s 3, I I ; itliltcit 2, 3: Aghtu 2, 11 ; Zalnrn 1, 4 etc.


1

"\tzi: A.l,rl,'i 5, 11; l!,9; Luca Il,9;10,9; loan8.58; 10.7;13,2a: 11,20.


rAI-CUIREA SFII{I'EI EVANCiIt]I-II DI] LA I-UC..\ C.rpikrlulS 1r)l

8, 11-15: Iar pilda aceasta inseamni: Siminfa este cuvintul lui


Dumnezeu. (12) lar cea de lAngi drumrr sunt cei care aud, apoi vine
diavolul 9i ia cuvAntul din inima lor, ca nu cumva, crezind, si se
mAntuiasci. (13/ Iar cea de pe piatri sunt aceia care, auzind cuvAntul, il
primesc cu bucurie, dar acegtia nu au ridicini; ei cred pini la o vreme,
iar la vreme de incercarerl se leapidi. (1:l) Cea cizuti intre spini sunt cei
ce aud cuvintul, darumblind cu griiile 9i cu bogilia 9i cu plicerile viefii,
se inibugi 9i nu rodescrr. (/5/ Iar cea de pe pimAnt bun sunt cei care, cu
inimi curati si buni, aud cuvintul, il pistreazi 9i rodesc intru ribdare.
Iti, l2) Matei 13, 18-19 / Marcu 4, 15 / loan 3, 10 (S, l.l/ lsai.: 58, 2 / tezechiil 33,31 / luatei
-13,
13, 20-21 / lvarcu 4, 16 f,t, 1'l) Ieremia 4, 3 / N{atei 22 / lUarc{ 4,1,A: n,23 /
Luca 18, 23 / 1 Titnotei 6, 9 (3, l)/ Nlatei 13, 23 / Marcu.l, 20 / Luca 8, 8
Aici sr.rnt trei cL-tc alc celor care nu se m6ntuiesc: cei ,,de lingi cale"
sunt cei care niciclecum nu au primit ,,cuvAntul", c.i precum ,,calea", calcata
fiind 9i bdtut.l, nu primegte irltru sine ,,simAnla", ca urra ce- estc impictriti,
aga gi cei impietrili cu inima nicidecum nlr primesc,,cuvintul", Si degi
aucl, nu iau aminte; iar cei ,,de pe piatri" sunt cci carc.rtr prrirnit ,,cuvAntul",
insi mai apoi, din neputinla omeneascA, irrtru ,,ispite" s-au slibit; iar a
treia ceati sunt cei care. au aruzit 9i, de,,griiile vietii" sunt inibugili.
Deci, trei pdrli sunt ale cclor ce picr gi una a cclor c;rre sc mintuicsc. $i
vezi Ia cei care,,se inibugi", curl ci nu a zis c.l ,,cle trogalie se irribugi", ci
de,,grif ile bogifiei"r{, cici 11u Lrog.lfia vatim.l, ci grijile ei. Cici mul}i din
bog.lfie s-au folosit, aruncAntlu-o pe aceasta intnl pirrtect'le s.iracilor.
$i socotcgtc incl 9i infr.lcgcroir cca cu anrinunfimL'a Lvanghclistu lui,
cum a zis pentru cei care se mAntuiesc: ,,care auzind cuvAntul, il
pistreaztr", cdci aceasttr a zis-o Evanghelistul, spre a-i ose'bi dc cei ,,de
lingi cale", ca unii carc nu pAstrcazi ,,cuvintul", ci diavolul il ripe;;te de
la dAngii. Iar aceasta ce zicc: ,,9i rodesc", a zis-o spre osebire de ce.i cart
,,se inibusi 9i nu sivirgesc roadi", caci accia llLl fac rcada, adica nlr clnc
la sdr'.lr;;irc roada. Jar aceasta cc zice: ,,intru ribdare", a zis-o spre oscbire
dc cei ,,de pe piatri", care primesc cuvAnttrl, dar rreribt-lAncl vcnirr'a

" l11 edilin <]e le 1E05, in Ioc de ,,lingi drum", sc Eise)tc ,,lingi cale".
il in edi;ia de la 1605, in loc clc ,,incercarc , sr gnseit!' ,,ispiti '.
I in c.ii;ir ,.lc la ltt05, irr loc tlr: ,,9i cu plicerile, se inibugi
9i nu rodesc", sc u.isctt('
,,9i cu dulcefile, se ineaci 9i nu sivartesc road;".
r1
[805] I'()ate irr izr,oclul llvanglre'liei dupi c.rlc a tilcuit Sfintul Ttofiiac1 sr..afl.i
a;a: ,,De grijile bogiliei, gi de dulcelile vielii", ti pentru aceasLt face ace.rsta til(Lrjre.
llr in izvoadcle ce le-.m ilvut noi rle fata. nu se afl.i a fi intru accst fel.
!l{ llpitolul s SFANTUL I'EOFIT,ACT AI{TJIEPISCOPUL t]UI,CAIiIEI

asupri-le a ispitei, netrcbnicirs se arati. Vezi cum a zis pentrr.l cei cc se


mantuiesc cA ,,il pistreazi" gi ,,rodesc" gi ,,intru ribdare"? $i prin acestea
trei i-a despirfit [osebit] pc acettia de cei care nu p;streazi ,,siminla" -
care sunt cei ,,de langi cale" -, de cei care nu s6vArgesc roadi - care sunt
cei ,,dintre spini" - gi de cei ce nu rabdi venirta asupri-le a ispitei - care
surrt cei ,,de pe piatri".
Nimeni, aprinzind ficlia, n-o ascunde sub un vas, sau n-o
E, 16-1.S:
pune sub pat, ci o ageazi in sfegnic, pentru ca cei care intri si vadi
lumina. (17) Cici nu este nimic ascuns, care si nu se dea pe fali 9i nimic
tainic, care si nu se cunoasci 9i si nu vini la aritarer". (18) Luali seama,
deci, cum auzili: Celui €are are i se va dai iar de la cel care nu are, 9i ce i
se pare ci are se va lua de la el.
18, 16) Matei 5,15 / Mar.u il, 21 / Luca 11, 33 (3, 17) lov 72,22 | Matei 10, 26 / Marcu il, 22 /
Luca 12, 2 (,9, i8) Pilde 2, 2 / Nlatei 13,12;25,29 I Marc'u 4,25-31| Lluca19,26
Aici este inccpdturd a altei invititrrri, cdci Domnul Ic griiegte pc
acestea, inrireptind cuvintul citre ucenici, spre"''iala cea cu luare amilrte
.rcluc.indu-i pe dirrgii 9i invifindu-i a fi nevoitoli, ca unii care vor fi vizu!i
de tofi. Cici accla care invafi gi propoviduicate dc toli cste vizut, clc tofi
este pAndit de cste bun sau dirnpotrivi, gi r-rirnic dintru ccle ale lui r-ru se
poate ascunde.
,,Agad.rr; r'oi, q r"rceniciJor, de vegi avea luare amintc'gi vefi avea osArdic,
"vi va da" r'oui mai mult dar dc la Dumnczeu. lar ct-l calc nu are
se
osArdie gi luare aminte gi darul ce "i se pare ci il are" de la Durnnezeu,
prin lenevirea sa il stingc gi il pierdc".
$i au venit la El mama Lui 9i fralii Lui; dar nu puteau si se
E,-19-21:
apropie de Elli din pricina multimii. (2t)) $i I s-a vestit: Mama Ta 9i frafii
Tii stau afari 9i voiesc si Te vadi. (21) lar El, rispunzind, a zis citre ei:
Mama Mea si fratii Mei sunt acegtia care asculti cuvintul lui Dumnezeu
9i-l indeplinescr*.
(8, i1)) Matei 12, 46 / Marcu 3, 31 (.s, 21f21) Matei 12, 47-50 / Marcu 3, 32-35 / Ioan 15, 14
Dc aici sc arati ci nucra Hristos impreurrti cu rudeniile cel{r dllpi
trup, cici Iisindu-i pc acettia, Sc indcletniccate intru invi!5tula cea

I: Nesir v.i r'9ihrri, n(]putincioti, n!'lucritori, ticilolili.


lt'in t'clilia de l.r 1805, in kx de ,,nu este nimic ascuns, care si nu se dea pe fafi
9i
nimic tainic, care si nu se cunoasci si si nu vini la ar;tare", sL'g.isefte ,,nu este lucru de
taini care si nu se arate, nici lucru ascuns care si nu se cunoasci gi si vie intru aritare".
rr
in etlilia cle la 1tt05, in lrr.' de ,,si se apropie de El". v'gis<';ite,,si vorbeasci cu f)insul".
r^
in e.li;ia cle ia 1805, in loc de,,il indeplinesc", sc 1;isegte,,il fac".
TALCUIREA SFIN'IEI EVANCI-IELII DE LA I,UCA Capitolul 8 105

duhovniceascA. Agadar, aceia vin citre El. Deci, aga se cuvine gi oricdruia
i s-a irrcredintat vleo sluibi de la Dumnezeu, a nu cinsti nirnic mai mult
decAt aceasti slujbd, ci 9i de pirinli s.i ne lepidim, dacd acegtia, fdri cle
fblos 9i ir-r degelt ne vor impiedica pe noi de Ia lucrul lui Dumneze u, ;rrecurn
9i Domnul face acum.
Din pricind ci oarecare l-au r.estit Lui despre rudeniile Sale, El nu
hotirnicegtc intru pufin numer frdtimea, nici nu socotcttc cu cuviingd a-I
avea frali numai pe feciorii lui Iosif, ci, dc vrerne ce a \.enit se mantttiasci
Itrmea intreag.i 9i pe toli si gi-I faci frafi, zice'.,,Mama Mea 9i fralii Mei
sunt acestia care asculti cuvantul lui Dumnezeu". Apoi, de vreme ce
nurnai a auzi cu urechile cuvanhll pe nimeni nu-l rnAntuicate, ci mai vartos
il osAndegte, adaugi Domnul 9i aceasta: ,,gi-l indeplinesc", cici se cuvine
impreunl cu a auzi, gi a face, gi a sdvArgi.
Iar ,,cuvint al lui Dumnezeu" nume9te invifitura 54 cici cAte El le
zice4 ale P.irintelui Siu erau; cdci nu era [Domnul Hristos] impotrivnic
lui Dumnezeu, astfel incAt graiurile ce le zicea si nu fie ale lui DumnezeLr.
Iar unii, locul acesta intru acest chip il infeleg: Hristos, invilAnd gi
slivit fiind pentru invdlituri, vreunii pizmuindu-L, in chip de batjocuri
au zis: ,,Mama Ta 9i frafii Tii stau afari si voiesc si Te vadi". Din pricind
cd Maica Lui se pirea a fi femeie de rAnd, iar fl'afii SAi unii dintre cei care
sunt nebdgali in seamd, ca nigte feciori de teslar, pentru aceasta il luau in
rAs pe Domnul, ca pe unul Care era din neam de rAnd, pe Maica Sa gi pe
fralii Sdi aducAndu-i inailte. lar El, cunoscAnd cugetul 1or, a zis: ,,Cu nirnic
r.ru Mi vatimd neamul de rAnd al rudelol Mele, ci, mai vArtos, de;;i din
neam de rAnd va fi cineva insi va asculta cuvAntul lui Dumnezeu - ntdenie
a Mea il fac pe acesta".

8, 22-25: $iinft-una din zile a intrat in corabie cu ucenicii Sii gi a zis


citre ei: Si trecem de cealalti parte a laculuilq. pi au plecat. (23) Dat, pe
cAnd ei vAsleau, El a adormit. pi s-a lisat pe lac o furtuni20 de vAnt, gi

r"in edilia de la 1805, in loc de ,,lac", se g;sette ,,iezer". 9tinr ci ,,jezerul" este un lac
addnc situat intre munfi. ir.r fapt, cea care era numitd de Evangheligti ,,Marea Tiberiadei"
nu era altceva decAt un lac de munte. Intinderea acestui lac este aproximativ egali cu <r
cincime din suprafata M;rii Moarte. La cuvintul ,,iezer", avent urmitoarea noti: [805]
Matei 9i Marcu scriu cd in ,,mare" se invifora corabi4 iar Luca in ,,iczer" gi nu se
impotrivesc. Pentru ci ti aceia ti acesta Marea Tiberiadei o insemneazi, cire, in chip
firesc este iezet insi din pricina mirimii sale pare ca o mare. $i clin aceasti pricini o
nlrnlesc uneori ,,mare" iar alteori ,,iezer" (dupd Zigaben).
2r)
in edigia de la 1805, in loc cle,,Iurtuni", se gisegte,,vifor".
106 Capjiolul Il SFANTUL TTOFII-/\CT ARJII'JPISCOPUL BUt-C;\I{IEI

corabia se umplea de api 9i erau in primejdie. (24) $i, apropiindu-se,


L-au degteptat, zicand: invifitorule. invS!5torule, pierim. Iar El,
sculindu-Se, a certat vantul 9i valul apei gi ele au incetat gi s-a ficut
linigte. (25) $i le-a zis: Unde este credinta voastri? Iar ei, temAndu-se?r,
s-au mirat, zicind unii citre altii: Oare cine este Acesta, ci porunceste
gi vinturilor 9i apei, 9i-L asculti?
r,t, l2l Matei 8, 18 48, l.l) Iona 1, 4, 37 13,21) lov 26,1.2 |
'l-6 M;rtei 8, 24 Marcu
/ /
Psalm 88, l0; 105, 29 / Matei 8, 25 / Marcu 4, 38 f8. 15) Matei 8, 26-27 / Marcu 4, 40-.11
lscusindu-i Domnul pe ucenici, gi.cercAnd credin!a lor, de sunt necl.ltigi
intru ispite, cloarmc El cu iconorni.', lnsa sr: \'.rdegte neprltinfa ucenicilor,
cici nu irratd credin!.i de sivArgit Idesivirgiti], ci amestecatA cu necredinli,
cici r"rcenicii cled ci Domnul ii poate mAntui, dar ca nigte pulin credincioiii
zic: ,,mintuiegte-ne, ci pierim" (Matai 8, 25). CAci de ar fi avut credillld
de siVAr;it Itlesivirgitd], s-ar fi incredinlat curn c; este cu neputilltd a
pien ei, fiind cu dAngii Cel Care pe toate le poate.
,,Iar El, sculAndu-Se, a certat vintul", cici rnai intii i-a l5sat pe ci sa
se turbure, ca ti mai aritati s.l se faci puterea Lui - cd obitr-ruim noi,
oamenii, atunci mai v6rtos a-l pomeni pe cel care ne-a izb.ivit, c6nd din
mari primcjdii pc noi nc-ar fi scos. Pentru acL.asto nu dintru inccput, ci
dup.i cc s-a intArit primcjdia, ,,sculdndu-Se", i-a mArrtr-rit pe ci.
Vezi-o aceasta inci gi dupd inalta inlelegere, cici chip eratt cele
pL.trecutL. alc lucrului celui ce s-a sAvargit mai pe ulrnd cr-l ucellicii. C;ci
,,iezer" flac] cstc Iudeea, intru care s-a pogorAt ,,viforul" mare al trrrbirii
celei impotriva lui Hristos, cu care s-au tr-rrbat iudeii, r.lstignind pe
Domnul;9i s-au turlrurat;;i uccnicii, ci toli L-au ldsat pe Dinsr"rl gi au
lugit (Mrrt:u 14. 50).Dar,,s-a sculat" Domnlrl din somn, adici a inviat -
;;i iari;i ucenicii se afld in ,,linigte", cdci, stAnd inaintea lor, a zis: ,,Pace
voui" (Luca 21,36; loan 20,19,21-,26). Accstea sunt, deci, dupi inalta
infelcgere.
lar-aceasta: ,,Oare cine este Acesta?", rtu o zic ttcenicii ca 9i cunr s-ar
fi rrcdun.ririt, ci r.rrinunAnclu-se gi ca pi ctttn ar fi zis a9a: ,,Cine este Acesta?",
adici ,,Cit gi ce rnare gi ce fel 9i cu cAti st.ipAnire Fi pLltere face acestea?"
E,26-33: $i au aiuns cu corabia in finutul Gherghesenilor, cate este
in fafa Galileii. (27) qi iegind pe uscat, L-a intAmpinat un birbat din
cetate, care avea demon22 gi care de multi vreme nu mai punea haini pe

2r
in edilia de la 1E05. in l<r de ,,temindu-se", se g.isegte,,spiimAntindu-se"
r: in edigia de la 1805, in loc de ,,demon", se gisepte ,,draci".
1-ALCUIR[A SFIN IEI [\'\NCFILI-II I)E I-,\ LLC;\ I aprt0lul S Irl;

el 9i in casi nu mai locuia, ci prin morminte. (28t $i vizind pe lisus,


strigand, a cizut inaintea Lui 9i cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, lisuse,
Fiul lui Dumnezeu Celui Preainalt? Rogu-Te, nu mi chinui. il9) Cici
poruncea duhului neculat si iasi din om, pentru ci de mulfi ani il
stipineal, gi era legat in lanfuri 9i obezi, pizindu-I, dar el, sfirAmind
legiturile, era minat de demon in pustie:r. (.3{/r $i l-a intrebat Iisus,
zicAnd: Care-fi este numele? Iar el a zis: Legiune. Cici demoni mulli
intraseri in el. (,31) $i-L rugau pe El si nu le porunceasci si meargi in
adinc. (32) $i era acolo o turmi mare de porci, care pisteau pe munte. $i
L-au rugat si le ingiduie si intre in ei;9i le-a ingiduit. (-3.3) $i, iegind
demonii din om, au intrat in porci, iar turma s-a aruncat de pe tirm in
lac 9i s-a inecat. {S,2b-.illl M.rtei 8,28-29 / Nlir(u 5, 1-9 rS..l/r Apocalipsa 20, 1-3
rS, 12-.1.1) Nlitei 8, 30-32 / i\larcu 5, 11-13 / F.rptele Apostolilor I6. 3e
Vezi-l pe clrac, cai de doui paiimi ale r;ir-rtilii se stip:inr'91.', il,'
indrizneald 9i de frica. Ciici a zice lccasta: ,,Ce ai cu mine?", estc a rrnui
rob indr.lzrref ;;i fara de ruginc; iar aceca: ,,rogu-Te", cste.l rrrrui.r crru st'
tenc'. $i sil.igluia in ,,morminte", r'rAnd si pun;i iu oarneni pAre re viclcarrii,
cr-rm ci sufletele ce lor ce mor se fac draci.
$i cer dracii si nu intre intru ,,adinc", ci si fie lasafi s.1 rnai petrcaca
pL- pament, iar Domnul ii ingiduie pc ci a fi pr. p.in-Lint, cn luptin(lu-sc cu
oarnenii, mai iscusifi pe darlfii lpe oamer,i] si-i faca, ci clc rru ar fi fost
imp6t11v5 luptitori, nu ar fi fost llevoilrte; gi de nu ar fi fost nevoin!e, nici
cununi nu ar fi fost.
inci cunoagte ;i dupi inalta infelcgere, ci act'l ,,care are draci" intru
sinc, arlici lucnrri dricegti, in ,,haini" nu se imbrac;1, aclici inrlrr.ic:imintt'a
cca de la Botez nu o arc,9i ,,in casi nu mai locuiegte", aclici irr Biscrir.:i, ci
in ,,morminte", adicd in licagurile lucrurilor celor rroartc, carc strut c:rselr
cele dc curvdsirie 9i de vimepiel', ci acestea sulrt m()rnlintc.rle lar.rtatii.

rr in edigia de la 1605, in ltr clt',,i1 stipenea", se gnseytu,,il ripise .

rrinedi;iade la lu{)5, in lcr d c


,,de dernon in pustie", sc gise itc ,,de draci prirr pustii".
li ,,Cas.'le rlc cun isirit"' snu, altlel spus, b()rd(,lurilc. r\tirt irr vrtrne.r stapinirii
lml.'eritrlui roman din primul ve.rc, cit ii in timf'ul st.ipanirii lnrpcriulrri l.izantin dirr
vrettrc:r Sf:ntuluiTq)filact, r'anre'9ii- pi de aici in nro.l implicil ti ,,cast'lt'dc larrrt';it"'
-erau [rrivili, ]re drcpt cuvant. ca nigtc zbiri ti [ipit()ri fi lucrat()ri .ri ncJrcPti!ii )i
r.iut;lii.E vredltic spre corlsclrlnarc ci, din corr:spondcnfa Sf.lr'ttulrri It'ofil.rct ctr
clcrnnitari ri Bizar-rlr,rlui, rciesc c. ncoi ,,prrktores" (\'nnrL'ti li .rgt'nli ai liscrrlui in
lnrperiului bizantin), in f,iridelegca lor ajunge.ru pirr.i Ia ripilt'a copiiltrr rlatrrrnicilor
gi vindcrea lor ca robi.
-II]L]I1L.\C
SFi\N]'UI I AI{I IIEPISCOPUL BULC.,\I{IEI

Iar pizitorii2" vizAnd ce s-a intAmPlat, au fugit 9i au vestit in


8, .',4-39:
cetate 9i prin sate. (.35/ $i au iegit si vadi ce s-a intimplat 9i au venit la
Iisus 9i au gisit pe omul din care iegiseri demonii, imbricat 9i intreg la
minte, gezind ios, la picioarele lui Iisus, gi s'au infricogatrT. (36) pi cei ce
vizuseri le-au spus cum a fost izbivit:s demonizatul. (37) $iL-a rugat Pe
El toati mullimea din linutul Gherghesenilor si plece de la ei, cici erau
cuprinEi de frici mare. lar El, intrind in corabie, S-a inapoiat. (38) lar
birbatul din care iegiseri demonii il ruga si rimini cu El. lisus insi i-a
dat drumul, zicAnd: (39) Intoarce-te in casa ta gi spune cit bine !i-a ficut
!ie Dumnezeu. $i a plecat, vestind2o in toati cetatea cate ii ficuse Iisus.
(ti' r'r I8, Ntarei 8' 33*
i.Yliii.liL';111l:ir:';-t7"J'"",llTi?;;
Aceasta ce zice cA ,,pistorii au fugit", pricina de m.intuire s-a fdcut
Gherghesenilor, insi ei nu au priceput. Ceci fiirrd cu cuviinfi a se minttna
de putcrea MAntuitorului gi a-I crede Lui, ei L-au rugat Pe Iisus ca si Se
cici s-au temut ca nu cumva 9i alte Pagub; se PitirneascS,
dr"rc;i dc la clAngii,
dupi cum [Domnul] le-a dat pierzdrii gi porcii.
l;rr cel care s-a ttimiduit, rregrdit adeveregte semnul timXduirii sale,
cici irltm atat s-a ficut de sinitos la mintc, incAt L-a pi cunoscut pe Domnul
Iisus, gi-L ruga ca ,,si rimAni cu El"; cici, precum se Pare, se temea ca nu
cumva dc.pirt;indu-se de Iisus, si fie iartlgi lestre apucat de draci. iar
Domnul - ardtAndu-i lui ci chiar dc nu va fi impreuni cu Sine, insd de
darul Siu fiind acoperit, ii este cu putintd^sd fie mai presus de supirarea
driceasc"l - ii griiegte [celui tSmiduit]: ,,Intoarce-te in casa ta 9i spune
cit bine ti-a ficut lie Dumnezeu". Nu a zis [Domnul]: ,,CAt bine fi-am
ficut Eu fie"', ca si ne dea rroui chip [pildd] de smerenie 9i ca toate isprivile
rroastre cele bune sd Ie pttnem in seama lui Dttmnezeu.
lar ace'la atAt de mullSmitor a fost, incAt vcstc'a cAte i-a ficut lui lisus,
cici Dtlmnul i-a poruncit lui si vesteasci cit bine i-a fdcut Dumnezeu ltti,
iar el propoviduiegte cate i-a f.icr"rt lisus.
Dcci se cuvinc ca 9i noi, cind rrom face cttiva vreun bine, si ntt voint a
se propovidui [binele] acesta, iar acela care a primit binele, de9i noi utt
vom voi, se cuvine aJ propovddui Pe acesta.

r" in edifia de la 1ti05, in loc cle ,,pizitorii", se g.isettc ,,Pistorii".


r; in edilia de Lr 1805, in l<'c de,,infrico9at", se gisette ,,sPiimantat"
2* in Iix de,,izbivit", se gisette ,,mentui1".
ln edilia de la 1805,
lu irr edi1ia.1t la 1805, in ltr de',,vestind", se B.is('itt',,Propoviduind"
I,,\LCI-IIiU,\ SFIN I I]I I:VANCIILI-II DE L,/\ I-UC-\ (.rpik)lul ti I l)L)

8, 10-11: $i cAnd S-a intors Iisus, L-a primit mulfimea, cici tofi Il
agteptau. (.11l $i iati a venit un birbat, al cirui nume era Iair 9i care era
mai-marele sinagogii. $i ciz.ind la picioarele lui Iisus, il ruga si intre in
casa lui, (12) cici avea numai o fiici:', ca de doisprezece ani,9i ea era pe
moarte. $i, pe cind se ducea El, multimile il impt"turo.r. (4.1) 9i o femeie,
care de doisprezece ani avea scurgere de singe 9i cheltuise cu doctorii
toat; averea ei,9i de nici unul nu putuse si fie vindecati, (44) apropiin-
du-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui gi indati s-a oprit curgerea
singelui ei (,J. .1/ r t\,tatei 9, t8 / M.rcu 5. 22 it. .J: .t.l I Ntatei 9, 20-22 / Marcu 5, 25-29
,,S-a intors Iisus" tlir f intrtnl Cl'rerglrcsc.nilor ;;i ,,il agteptau "
noroade le, cea dintAi pricinri fiind pcnh'u invifittrri, iar alLr pentnr mirruni.
Dtci, a ve-nit gi un ,.mai mare al sinagogii", rru clt'rirrd gi nici ne.bigat
irr scamii, ci din cei de frtrrrtc,;i ad.rugi EvanghclistuI ;;i numclc' acestuil,
ca nrai cnnoscuti si se fac.i minurrea crrm c.i t'ste adeviratai. $i cado acesta
,,la picioarele lui Iisus", nr,-r'oie st.indu-i asupri, mic.rr c,l 5e iuvcltca ca
Iair 9i nesilindu-l starea fetei salc a c.idea gi a-1. cunoapte pe- DAnsr.rl cd este
Dumnezelr. hrsi;i nec.rzul uneori sileste pc oameni spre alegerea celui
mai burr flucru]. Pentru aceasta 9i David a zis: ,,Cu friu 9i cu zibali filcile
lor vei strAnge, ale celor ce nu se apropie citre Tine" (Psnltt 31, -1()).
Iar irr treac;itul Domnului se apropie o fcmeie, credinfi av.lnd foarte
rnult;i, c.ici ,,apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui",
crezind cu ader,.lrat curn ci numai cle se va atinge sc va izbivi, gi ,,indati
s-a oprit curgerea sAngelui ei". C.i precum rie va apropia cineva ochiul
de lur.nina ce strilucegte, ori vreascurile cle foc, inclati se fac acesteil
h,tcritoare, aga gi femeia aceasta, atlucAnd crcdin!i la Cel Care pt'rate.r
timidui, indati a dot]intlit tdnAdr,lirea; c.ici rrimic ltu a socotit aceasti
femeie: nici anii cei mulli ai bolii, nici deznSdijcluirea doctorilot nici altceva
nimic, ci uumai a clezut;;i a9a s-a rnintuit. $i, precurn sc r.'ede, nrai int6i s-a
atins dc Iisus cu mfurtea, apoi gi cu trupul.
8,15-18: $i a zis lisus: Cine este cel care s-a atins de Mine? Dar toli
tigiduind, Petru si ceilalti care erau cu El, au zis: invi!itorule, rnutfimile
Te imbulzesc 9i Te strimtoreazi 9i Tu zici: Cine este cel care s-a atins de
Mine? (15) Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Cici am simfit o
putere3rcare a iegit din Mine. (4/) Si femeia, vizindu-se viditi, a venit

1"
in edigia .1e l.r 1805, in loc cle ,,numai o fiici" , st'gise;tc' ,,o fiici una n;scut;".
rr in edilia d.' ia 1805, in loc de ,,am simlit o
PUtere . .c F(i\(.)t(, ..Jm CurlOsCuL
puterea".
110 Cipit()lul ii SI-ANTLTL lK)FlI-ACT r\RfllEl'lSC()PUL BULCARI Iil

tremurind 9i, cizind inaintea Lui, a spus de fali cu tot poporul din ce
cauzil s-a atins de El 9i cum s-a timiduit indati. (48) Iar El i-a zis:
indriznegtei, fiici, credinla ta te-a mantuit. Mergi in pace.
rr. l:';-'ll/ Mar(u 5, 30-33 / Luca 6, 19 /ti, l8/ Matei 9, 22 / Marcu 5, 34 / Lucn 7, 50; 17, l9
I)trmnul, r'oincl ctr gi cle'dirrfa femeii tutulor s; o arate, ca urmitori
ai.rccstcia toli si se fac5, inci 1i lr.ri Iair natlcjclibune si-i dca pentru fiica
sa, r'iclcgte ceea cc intlll ascuns s-a fdcut gi cearci cine este ,,cel care s-a
atins" cle El. Iar Pe,tru, ca un iudriznej, ca gi cum L-ar fi invinuit pe El
perrtru intrcbarc, zicc: ,,invilitorule, mullimile Te imbulzes:9i Te
strimtoreazi 9i Tu zici: Cine este cel care s-a atins de Mine?". hrsi ntr
intelcge el ce intrclra Domnul, c;ici lisus;rstfcl intreba: ,,Cine estc cel
carc s-a.ttins de \4inc cu crctlinfi, gi nn a;a deobgte, prin imbulzire yi
strinrtorare?" Cici, precum cincva are urechi dc auzit, iar.rltulare ureclri
gi nu audc, a;a 9i unul se atillgc cu credinfi, iar alttrl se apropie, d.rr
ilrit.ua lui clcpartt'cstc. A;adal; rnic.rr ci o ltia pe ferntie, Dor.unul pune
introbarr:a pentnl ci1 gi creciin!.r ri s.i o.1r'.lte, d.rr pi pe nrai-marek'
sirragogii bine n.iclijduit si-l f.rc.i.
,,Am cunoscut o putere care a iegit din Mine" - aceasta cu cuviinlti o
zice Dornnr.rl, cici Ploorocii nu avcau pute'ri c.rre si iasi r-lintru ei, pentru
cI prin darr-rl h.r i Dr.rmnczcu lrtcrau ei minunilc. Iar Iisus, fiind lzvor a tot
Lrinelt'gi toati putere.r, are gi pr.rtcli cale ies dirr EL
Si indoiti timirlr"rire di femeii, cA mai irltai a t.lmidr.rit Lroala ei, iar
dupi aceca Fi trcmurarca suflrtului a potolit-o prin a zice.: ,,Cuteazi,
fiici!"
8,49-56: $i inci vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sina-
gogii, zicind: A murit fiica ta. Nu mai suplra pe invilitorul. (50) Dar
Iisus, auzind, i-a rispuns: Nu te teme; crede numai 9i se va izbivi. (ri1)
$i venind in casi n-a lisat pe nimeni si intre cu El, decit nurnai pe
Petru 9i pe Ioan 9i pe Iacov si pe tatil copilei 9i pe mami. f52l $i toti
plingeau 9i se t6nguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plingefi; n-a murit,
ci doarme. (5.3/ $i rAdeau de Ell, gtiind ci a murit. (54) lar El, scolind
pe tofi afari 9i apucAnd-o de mini, a strigat, zicAnd: Copili, scoali-te!
/55) Si duhul ei s-a intors gi a inviat indati;9i a poruncit El si i se dea

': in r,.1ilia dc la llr()5, in loc dr',,cauzi", se giscatc,,pricini".


'1 irr.:dilia de la 1E05, in loc clc ,,indriznelte", se gisegte,,cuteazi".
' ln . rlifi:r dc l.r I fi0i, in l,rc ,.1e .,si rideau de El ", sf g;isr'ttc ,,ti-si b;teau joc de El"

I
ln!/

Ii\LCUIRI],.\ SFI\ TII EVA\(,IIELlI I)I- LA LI-C,\ (.rpit.'lLrl s

si minAnce. (56i $i au rimas uimilir5 pirinlii ei. Iar El le-a poruncit si


nu spuni niminui ce s-a intAmplat.
(8..19 -;1) Mircu 5, 3t37 13. 5l-5.i./ Matei 9,2{ / Marcu 5,38-.10/ Io:n 11, U f(9..;ll Nlntei 9,25 /
Marcu s' 40{ /tucll;lli
;lfii.li ;] ;}1;,i',);)iili;';i
Auzind Iisus cd a zis oarecare cdtre mai-marele sinagogii: ,,Nu mai
supira pe invifatorul", adica: ,.Nrr il .rrtrnca in (r:.tcn(,|i. rru il rrr.ri tlu..'t"',
nu a agteptat Domnul pe lair si griiasci catre [spre] Dinsul, ci mai inainte
trpucirrd EI, ii griiegte, ca s.i nu zicd mai-marclt' sinagogii: ,,Nu anr trcbuin!;i
dc Tine, acum iati cd s-a ficut riul, a murit aceca pe cart: nidijdr.riarn c;i o
vei timidui". Deci, ca s.i rru zici ceva ca tle acest t'cl - cici era rrecretlincios
;;i iuder.r -, apucand mai inainte, Hristos zice: ,,Nu tc tcnre, ci crt'dc nunr.ri,
la ceca care cra irrtm curgerca s6ngelui carlt; h)rivcgtc li irrfclcgt-i putrrea
credinfeil, gi aceleia urnrindu-i, r1u-!i vei pierde tlorirea".
$i,,numai pe Petru gi pe Iacov 9i pe Ioan" ii lasi si intre, ca unii
c.rrt: erau cei rnai alegi tlirrtre ucenici, gi ca unii care pute.lLl s.i t.iilrui.rsc;i
prirr ticere mirttrnea. Cici nu voia Domrrul ca, nraj inainte de vlenre, s.i-i
fic descoperitc norodului cclui mult cclc nlai multe rlin llrcrtrrile Sulc,
poate pentru zavistia iuclc.ilor .rcoperindu-lc, ca nlr aprinzint.lu-st't1e
zavistie iucleii, r,irror-ali jlrdecif ii sd fic. Asemcnea se cuvine sa f.rccnr gi
rroi cAncl ne vn zar.istui cineva: nu sc c;rdo s.l descoperim citlo (lilrsul
isprdvilc noastrc, ca nu cum\',1 sAgetandrr-l Flin.rct,l:t.r, sa-l faccnr ca
mai mult sd ne zavistui;rsci,;;i tlirrtru.lceasta in pacat s5-l .rrunc,inl; ci si
nc sArguirn, cit Ya fi cu Lrutinfi, s.l ascunder.rr llrcrul nostrur cel bulr
dinaintca acestuia.
$i zicAnd Dor.nnul: ,,n-a murit, ci doarme" - gi rnoartea ,,sorll.r"
numindu-o - pentru ci avea sd (l inr,'ir.zc pe- cta nloarti ca dirr somn, ,,isi
biteau joc de El" cei cc auzeau, ca gi mai mult r.rrinunea s.I lic urinune "'.
$i pentrtr ca iudeii sA lru poat; zice mai pe urmti cum c.l nu nrurise, ir
dormea, pentru aceea a iconomisit Iisr,rs mai intAi a fi batjocolit, carrtl
zicea: ,,n-a murit, ci doarme", ca sd astupe gurilc cclol ce voiau .r clevcti
- cici at6t [de ade'verit] murise, irrciit igi gi biteau joc de El c.incl zice;r c.i
-.n-a murit".
$i ,,i-a scos pe toti afari", 1-roate sf.itr.rindu-ne pe n()i si fint neiubjtori
de slavi;;i nimic si nlr facem sple ariit.trL.a cc.t cu trufic. in.,t pt,.rtt ;i

t5
in edilia de ia 1805, in ioc cle ,,au rimas uirnigi", sc g:rseite ,,s-aA sp.iimantat".
l'' Astiel, cei ccre-[- brtitxrrrc'au
]-rr.' Dtxrnul, aclevercau n'rinunc.l n fi :prt' m.1j mu111
minunare.
1l: Capjto[rllr SFANTUL TEONLACT 1\RII IF,PISCOPL L BULC,\RIIJI

invitAnd cum cd aturrci cAnd va lucra cincva minuni, se cuvine si ntt fit'cl
in mijlocul multora, ci in loc deosebi gi fdrd de turburare.
Dcci, Don.mul ,,a intors duhul" fetei, cici nu alt suflet a adus inlSuntrul
ci, ci pe acela care a zbr,rrat de la tmp, pe actsta l-a ficut a se irrtoarcc intru
e.l. ,,$i a poruncit El si i se dea ei si minince", spre n-rai multi incredin;art'
pi acleverire ci ea n inviat cu adevdrat.
inci cstc cr-r putinlii a le inlelegc. pe acestea gi intru actst chip: intrr-r
,,scurgere de singe" este gi tot sr,rfletul clintru care izbucnegte ii izvo16gte
picatul cel sAngeros gi omoritor, cici tot picatul este iniunghietor gi
ucigitor de suflet. Dc-ci. sufletul acest4 atingArrdu-se cle ,,poala hainei"
Iui Hlistos, adici dc' Illtruparea Lui, gi crezAnd cum ci S-a intrupat Fiul
lui Dumnezeu, se insinito;;eazi. Si dac;i va fi cineva ,,mai mare al
sinagogii", adici minte stdpAnibare peste multr', aduuAnd cele diutru
licomie, gi bolind ,,fiica" er - cugetul adicl [ca fiicd a minfii] -, r'rumai si-L
chcmc pe Iisrrs gi sd creadd, ti se va mAntui.
lll

Caprlolur- 9
'l)
ittritt,rn ..1ptrsto/l/or Stitttrtrcn L'L'lor dt:l'i nlii dL' ot1]ut'ni.
Mitrturisirett lui PL:trtt. Itttin t a r/()lri it'sll/r' ,t l)Ltlintilttt.
S chi t ttbtrt'Lt lLr luti. Vi t ttlt'ca rt'n t:op il ul t r i tl t' n tttrtizrtl.
CirL'csta it iiul itttrt Attttstoli? Llntnrtt lui Iistr>

9, 1-6: $i chemAnd pe cei doisprezece ucenici ai S,ii, le-a dat putere


9i stipAnire peste toli demonii gi si vindece bolile. (2) $i i-a trirnis si
propoviduiasci Impirifia lui Dumnezeu gi si vindece pe cei bolnavi.
(.1/ 9i a zis citre ei: Si nu luafi nimic pe drum, nici toiag, nici traisti, nici
piine, nici banir 9i nici si nu aveti cAte doui haine. ("tr) $i in orice casi
vefi intra, acolo si rimAnefi 9i de acolo si plecafir. f5) $i cali nu vi vor
primi, iegind din acea cetate, scuturati praful de pe picioarele voastre,
spre mirturie impotriva lot'. (6) Iar ei, plecAnd, mergeau prin sate,
binevestind 9i vindecind pretutindeni.
49. 1) ivtalei 10, 1 / l\'tar(u 3, 13-14; 6.7 | Luca 6.73 t\), ) -lr \lalei 10, 7, 9. 11 / \lircu 6. E-10 /
Luca 10, 4-8j 22, 35 fll,5r Matei 10, 14 / Marcu 6, 11 / l.u(:a 10. 10-11 /
Faplele Apostolilor 13, 51; lfi, 6 r!. al M.ircu 6, 12. 16, l8 / Iicov 5, 1.1
$i de aici sL'.rrat; mirimea Dun'rnczeilii ltri Iisus, caci rru rrrrnr.ri Fll
ficea minuni, ci 9i ucenicilor,,le-a dat" acc.rstar [,,putere 9i stipinire"],
mical ch nu al or.rrului, ci, cu ader,Sr;rt al lui L)umrrezcu lucru t'stt'a rl,ilui
plictenilor Sii trrrck'ci aceste daruri. Dnpi cc le.-a dat Apostolilor
,,stipAnire" asupra duhurilor celor rele, Domnul nu i-a hot;irnicit intru
aceasta pe dingii, ci gi a,,propovidui" Evarrghelia lc-a poruncit. C.ici st'
cu'u'ine celui cdruia i s-a ilcr.edingat a irrvila gi a ploptrvatlui, gi mirruni a
face; pentru cd gi propoviduirea prin minuni se.rdcveregtc, i.rr mirrunilc

' ln eciilia rie la 1805, titlul capitolultri e-stet ,,Pdtlru trintilLti',i .c1(r r /r,i.rp r.:r.{ .4/J(r-il(t/
,

li l)ft!!)ot\idtik. Pcttttu Irttd ci tl n rru;if dc Iisus. Prttlru c.lr auttipAi)ti i1 dni /'sti. [)t' tr,
inln bLtrcLt Dowtului. PLttlru ltltiiLtrt,r ,lL' siu. ,t luarL'a Crucii ltti llristos. I)ntfru Stltintb'trta
la-ltrfial lJrrsto-;. Pr'rrlrrr ctl LunLttic. Potlru cciar'ir's()c()l.r]r ilfia ar {r/ran/ lt titni '!t.ttt.
PcrriIu ccl cc s.r rrl'-it,la ttc.tticis,i Iu scLttrtri rlrLtcii PotlrtLLtr lrrtL'L)tdrnftiLt. ltnrtl rttLuLt
i-,ru yrintit pc Llittsii. Potlt ct:L d lu i s-n dnl i'oic sri rrrr'ar'{ri r/rrl,ri /isrrs '.
r in edi;i.r tie la 1E05, in loc tle
.,bani", se giseste .,argint".
1in eclili.r de la 18t)5, irr lot dt',,acolo si riminefi de acolo si plcca!i".:c g.ise;tt'
;i
,,acolo si petreceli 9i de acolo si iesiti".
J
in edilia tie la 1805, in ltx de ,,spre m;rturie impotriva lor", se t.is('tt(' ,,intru
mirturie lor".
SIAN I L_'L TI]OFIt,ACl'At{I IIEI'ISCOPUI- BULC.,\ItI!:I

prin propoviduire. Cicr rnul!i, de mr.rlte t)ri, au ficut minuni cu dr'Sceasci


prutcre, insi propoviduirea lor nu eta sin.ltoasA - gi dintru aceasti pricin.l
rtici minunile lor nu erau de la l)umnezcu.
9i ii trimite pe d.lngii intru atata nL.avere, incAt Domnul ,,nici piine"
nlr voiegte ca sI ia fAposblii] la ei, nici altceva dir.r cele pe c.rre cei m.ii
mr-rl;i lt'pr.rrtim cu noi Ia rlrum].
lrrc.i le poruncegte gi aceasta, .rdic.i a nu se rnuta din loc irr loc, ci ,,in
orice casi vefi intra, acolo si rimAnefi gi de acolo si plecati", ca si nu
pari ca srult vreunii dintrt- cei nestatornici gi lesne schimbdciogi.
$i zice Domntrl: ,,si scuturali praful de pe picioarele voastre", dac;i
oarccarc pc voi nu r'5 r.or plinri, ,,intru mirturie 1or", atlici spre nlustrarea
;i osAnclirca lor, ar.itindu-lc acclora cum ci multd cale pcntru dingii
sir'.lrgir.rd, nici un folos dc ltr ei nu au al.ut5.
lat unii, accasta ce zice a uu purta Apostolii ,,nici toiag, nici traisti,
nici p6ine, nici bani 9i nici c5te doui haine", o infeleg intru acest chip [a
fi zisi cle citre Domnul]: ,,Nr"r adunali comoar.l, cdci "traista' estc semrr al
atlr.ru.irii comorii, care multe stringe, "nici toiag" si nu prlrtafi, adici sd
ntr r';i faceli rnAniogi 9i porni!i sprc lovir-c, "nici si nu aveti cite doui
haine,,, adici si nu firi oarLjcunl m.iiestrifi intru nirar'pi incioili intru
socrrtintc".
/-9; $i a auzit Irod tetrarhul toate cele ficute 9i era nedumerit, ci
!},
se zicea de citre unii ci Ioan s-a sculat din morli; (8) iar de unii ci Ilie s-a
aritat, iar de alfii, ci un Prooroc din cei vechi a inviat. (9) Iar Irod a zis:
Lui Ioan eu i-am tiiat capul. Cine este, dar, Acesta, despre care aud
asemenea lucruri? $i ciuta si-L vadi.
i9. ;-91 l\tatei 14,1-2,11:76,74 I Marcu 6, 14-16 / Lucn 9, l8-19
Accst Irod era cel Mic, fiul lui Irod cel Mare, care a omorit pruncii;
cici accla era impArat, iar acesta era stipAnitor peste a patra parte Itetrarh].
$i nu sc priccpea Irod [a spr.rne] cine ar fi lisus, cici zice: ,,Pe loan eu l-am
tiiat, iar claci Ioan s-a sculat din morfi, cu adevirat, r'izindu-l pe dAnsul
il voi cunoaFte", cici hod ,,ciuta si-L vadi" pe Domnul.
Inci vezi cd e','reii socotcitl invierea morlilor intm viala trupeasci gi
irrtrr: m.incdri gi bduturi, r'ea socotinti avarld; penh'u ci, Invierea nri este
irrtlu mdrrcarc ;i biuturi, sau intnr viatd trupeascd (Romani 14, 17), ci,
precunr petrec ingerii lui Dumnezeu, aga va fi vie titea (Mattti 22,3(); Marcu
12.25).

'Adic.i locuitorii acelor aiez.iri nu au dobindit de la Apostoli nici un folos sPre a se


.rpropia cle inrp.lr.ifir Ccrr.r rilor.
TAI-CLIRE,\ Sf:I\TEI EV/\\(,IIELII DE I-l\ L-UC,\ Cnpitolul q t1i

9.10-17: $i, intorcindu-se Apostolii, I-au spus toate cate au ficut.


$i, luAndu-i cu Sine, S-a dus de o parte intr-un loc pustiu, aproape de
cetatea numiti Betsaida. /11) Iar mulfimile, aflind, au mers dupi El 9i
El. primindu-le, le vorbea despre impiriJia lui Dumnezeu, iar pe cei ce
aveau trebuinfi de vindecare, ii ficea sinitogi. (12) Dar ziua a inceput
si se plece spre seari. $i, venind la El, cei doisprezece I-au spus: Di
drumul mullimii" si se duci prin satele 9i prin situlelele dimprejur, ca
si poposeasci gi si-gi giseasci mincare, ci aici suntem in loc pustiu.
(1.1/ Iar El a zis citre ei: DaliJe voi si minince. Iar ei au zis: Nu avem
mai mult decit cinci piini 9i doi pe9ti, afari daci numai ducindu-ne
noi, vom cumpira merinde pentru tot poporul acesta. (14l Cici erau ca
la cinci mii de birbafi. Dar El a zis citre ucenicii Sii: Agezafi-i ios, in
cete de cate cincizeci de ingi;. (ii) pi au ficut a9a si i-au agezat pe toli.
(16) Iar Iisus, luind cele cinci piini
9i cei doi pesti 9i privind la Cel, le-a
binecuvintat, a frAnt 9i a dat ucenicilor, ca si puni mulfimii inainte.
(17) $i au mAncat 9i s-au siturat tofi 9i au luat ceea ce le-a rimas,
douisprezece coguri de firAmituri.
r9,i(l i.ll Mrtei l.l, t3-19 / Mrrcu 6, 30-38 / Ioan 6,2-9 {9, 1.1,i 6) Rut 2, 14l
N'latei 1'1, 17, 19, 21 / Nlarcu 5, 39-{1 / loan 6. 10-11 a!). l:r Rut 2. 14 /
J Resi .1, .l{ / luntei l.l, 20 / }larcu 6, .12; 3, 19 / loan 6, l2-13
,,intr-un loc pustiu" se drrie lisr-rs, <lt VrL.rIu cc Vrt a sd sivArgt.rscd
minurrea piirrilor, ca sA r1u po.rt;i cineva zicc ci, iiinci cetatr-a aproape, s-au
dr:s ;i au aei-rs p.iirrile do acolo.
Dcci, Dolnnul, ,,primind" noroadelc, le invila 9i lc tairn.lduia, ca tu s:i
curlrgti cunr cd filosofia noastni in cuvAnt gi irr faptti se inrparte, gi nici se
cuvine a cuvinta ftilti de fapti, nici a fiptui firi de cuvint.
$i fiinric.i ,,se pleca spre seari", ucenicii itrcc.pind acur.r.r a fi mai iubitori
de trameni gi mai plecati sple p.istorie, li se face mili de rroroade gi gliiesc:
,,Slobozeste noroadele", adici,,r'inclt'cd bolile lor nrai degrabii, plincgtc
cercrilc lor". Iar Domnul, griirrd citrc uccnici: ,,Dafi-le voi si minAnce",
nu zice accstea c.l li cllrn nu gtia lipsa, ci vr:ind a-i inc'lemna pc dAngii sa
spuna catL'piini au - gi astfcl sd se ar.1te minunea mai nrare, dintlu
m.irtllrisirca rrcclora aritindu-sr: cAtc piir.r i e'rau.

" Irr e'rlilia r1c l.r liJ(15, in loc dt' ,,Di drunrul rnultinrii", se g.iselte ,,Slobozegte
noroadele".
: in eclilia de la 1805, in loc de
,,ccte de cite cincizeci de insi", s('ljiseite ,,cete de
citc cincizeci".
' in edilia de la Ittt)5, in loc tie ,,privind la Cer", se tis(.tte ,,ciutind la Cer".

i
6 Capitolulr) SFANTUL TEOFILAC I AItT IIEPJSCOPI, L- BUL(,,\RI F J

Iar ceea ce zice: ,,A9eza!i-i jos, in cete de cate cincizeci", aratd cum .i
ni se cnvine noud c4 aturci cAnd vom prrimi vreun striin, gi sd-l punenr
pe dansul sii gazi, irrci ;i de tocrti luarea-aminte s.1-l invrednicim.
$i [Domnul] ,,privegte la Cer", aritAndule noui ca, atunci cand \,olrl
vl'ea s; mancim, sa trimitem multamiri lui Dumnezeu.
lar Hristos ,,a dat ucenicilor", apoi ucenicii au dat noloadelor, ca ei sa
r-nr uitL- rrinunea, ci intru pomenire sd o aibi pre ddnsa, aducindu-gi arninte
cum in mAinile ior au luat pAinile.
$i prisosinfa a fost de ,,douisprezece cosuri", ca si cunoagtem nni cat
poate lsdvarti] iubirea dc strAini gi cum se inmultesc ale ltoastre, cand se
dau celor care sunt liositi.
S-au zis insi pentiu acestea mai pe larg in Evangl'relia cea de la Matei9.
9, 7E-22: $i cAnd Se ruga El singurl(', erau cu El ucenicii, 9i i-a intrebat,
zicind: Cine zic mullimile ci sunt Eu? (79) lar ei, rXspunzind, au zis:
Ioan Botezitorul, iar alfii Ilie, iar alfii ci a inviat un Prooroc din cei
vechi. (2(l) $i El le-a zis: Dar voi, cine ziceli ci sunt Eu? Iar Petru,
rispunzind, a zis: Hristosul lui Dumnezeu. (21) Iar El, certAndu-irr, le-a
poruncit si nu spuni niminui a ceasta, (22) zicand ci Fiul Omului trebuie
si pitimeasci multe 9i si fie defiimat de citre bitrini gi de citre arhierei
9i de citre cirturari 9i si fie omorAt, iar a treia zi si invieze.
f9, 13'19) Matei 14,1-2;16, 13 / Maicu 6, 14,46' a,27-28 / L'u.ca9,7 (9, 2ll) Matei 14, 33; 16, 15-16 /
Mar.u 5, 7; 8, 29 / loan 1,41 6,69;11,27 | Faptele Apostolilor 8,37;9,20 / E lrei 1,2-5 /
1 Ioan,l,15i 5,5 {9,:?) Eccleziastul 3, 7 / Matei 16,20; 17,9 / Marcu 8, 30
(9,22)Matei 1,6,21a 1,7,22-23;20,17-19 | Niarcu 8, 31; 9, 31; 10, 33 / L*a9,41;17,25;1a,31
Pun.indule Domnul ucenicilor intrebare, nu deindati ii intreabi ce
anume zic ei despre El, ci mai intAi de socotirrtele norodr"rlui ii intrcabA, pi
abia apoi rles;rre ale lor. Ial aceasta o face Domnul ca, dupi ce va ardta
netlebnicd pirerea norodului cea pentru El, si-i aducd pe ncenici la cea
aclevlrati socotinfi, lucru care cu adcvdrat s-a gi s5.,'Argit. Cici, zicAncl
uccnicii: ,,Unii Te socotesc a fi Ioan, iar altii Ilic zic ci csti Tu", El ii intreabi:
,,Dar voi, adici voi ce.i ce vi deosebili de tofi, cei a1e9i, cine ziceti ci surlt
Eu?"[ Iar Pebu se avArlti mai inaintea celorlalfi si guri a hrturor fic6ndu-st-,
m;rturisette ci El este Ccl Care de clemult era propor'5duit ,,Hristosul
lui Dumnezeu" (adici Unsul lui Dumnezeu), cAci nlr a zis ,,Hristos al lui

" \re.zi 9i tilcuirile tlc- la.'\lah,r 14, 13 20, drr qi de la.A,lrrrcrr 6,,3{)-.11.
r1r
in cdi;ia de l.r 1lJ0-5, in loc dc,,singur", se g;sette,,deosebi".
I in cdilia clc la l8l)5, in loc cle,,certAndu-i", se
tisclte ,,dojenindu-i".
l2 8051 Pentru aceasta vezi gi la.A,Ialcl cap. 1ij, Ia scolie.
fALCUIIIEA Sl;l\l l,l ti\',\\(lllhl l1 DI: L,\ l-l-(.\ ( rlltolLrl tr ll;
Durnnezeu", ci, cu articol, c.1 sa .rrate ci El cste Cel cr.r .rtltvarat Hristosul,
atlica Unsul Iui Dumnezerr. I)entrn ci l.lrulfi.ru iost trn9i, ciar Ur.rsrrl lui
Duntrtezeu, adici ,,Hristosul lui Dumnezeu", rrunr.ri Urrult'ste.
9,23-27: $i zicea citre toti: Daci voieste cineva si vini dupi Mine,
si se lepede de sine, si-9i ia crucea in fiecare zirr gi si-Mi unneze Mie;
(24) cici cine va voi si-si scaperr sufletul il va pierde; iar cine-9i va pierde
sufletul pentru Mine, acela il va mentui. (25) Ci cc folosegte omului
daci va cigtiga lumea toati, iar pe sine se va pierde, sau se va pigubi?
(26) CAci de cel ce se va rugina de Mine gi de cuvintele Mele, de acesta si
Fiul Omului se va rugina, cand va veni intru slava Sa 9i a Tatilui;i a
Sfinlilor ingeri. (27) Cu adevirat insi vi spun voui: Sunt unii, dintre
cei care stau aici, care nu vor gusta moartea, peni ce nu vor vedea
impirifia lui Dumnezeu. 19. tl t;/ Nlatei 10, 32-39i r6, 24-28 / Nlnr.u 8. 3.1-3sr 9. r-2 /
Luca 12, 8-9; 14, 27 ; 17, 33 I loa'r L2, 25 / 2 -Iirnotei 2, I:
De vreme ce pentru Sine a zis: ,,Fiul Omului trebuie si pitimeasci
multe" (Llcn 9, 22), acluce Domnul pe urnr.i rii ilr\,at.itur.i solror:r ice.r sc;r pi
pentru toli inrleobgte: ,,Nu uumai Eu voi suferi rnoartc, ci gi toti accia carc
voiesc si vini rlupd Mine, datori sunt a sc le-pida cle sinc, nici Lr irnpartagire
avAnd citre trr"rP, ci defiinr6ndu-se pe sine"ri.
Iar,,cruce" nrlmette aici moartea cea de oc.rri, circi nici o.rlt.1 nrrr.rrtt'
nu cra ata de ncsliivitd gi de defiimati, precur)r era ct'a prirr crlrce. Deci
arate IDomnul] ci acela carc va voi a fi ucenic al Lui, tlator estc a nruri nrr
cu moal'te slavit;i, ci cn r-rrra dc ocari, fiind onrorit ca un osindit. Si tlt
vreme ce rnulli sunt omorA!i cll nloartc dc oc.rri, insii c;r nigtc ttillrari;i
fdcitori de rclc, perrtru aceasta Domnul a adir,rgat: ,,si si unneze lVlie",
adica toat.l fapta cea bturi si o sivirgeasci.
,,Cici cine va voi si-9i mintuiasci Iscape] sufletul il va pierde", .rclic.i
oricine va voi si vielr-riasci clupi lurne,.rcr-sta \,a muri cn suflt'tul.
$i ,,se rugineazi" de Hristos, cL-l catre zicr': ,,Cum voi croclc intr-Llr1
Dumnezt'u r.lstignit 9i ba$ocorit?", iar de ,,cuvintele" [.ui ,,se rusineazi"
cel care batjocoreptc vorba cea simpla [.ie, r'anci] pi rlcnr (.ftclugiti .r
Evangheliei. Agadar, dc unul ca acesta ,,se va rugina" l)omrrul .,cind va
veni intru slava Sa", adici intru a Dor.ra Sa Venirr:. Iari ceca cr. zice Domnul
aici, intrtt aceast.l illtclegere este: ,,Aga precunl r-ur st.ip.ln, clc va .rve(r ()

lr in cdi;in dc la 180i, in lcx tle,,in fiecare zi", se gise;tc ,,in toate zilelc"
rr
in cditia dc la 1E05, in krc tlt, ,,s5-9i scape", sc gis( ite ,,si-9i rnantuiasci
li Adici neirrvoindu-se deloc cu cugt'tulcel trupesc.
I lrJ Crpih)lul I SF;\NI UI, IEOIJII.ACl-,.\RI IIEPISCOPUI- BULCARIIiI

slugi viclean.i, numi pe accasta slugi a sa, krt aga gi Eu


sc rugincazd a o
md voi rugirra a-l numi slugi a Mea pe acela c.rre s-a lepidat dr: Mine".
Dar, fiindci,i IDomnul] a zis nlai sus ci ,,oricine i9i va pierde sufletul
pentru Mine, acela il va mAntui", r,rand sd ne arate de cc fel dc bunitili
se ilrvrcdniccsc ul-rii ca acegtia, zice: ,,Sunt unii, dintre cei care stau aici,
care nu vor gusta moartea, pAni ce nu vor vedea impirifia lui
Dumnezeu", arclici slava intlu care fi-vor Drepfii. Iar aceste-a le-a gr.1it
;rentru Schimbarea lir fafi, cici Scirinrbarea la fa;i cliip a fost al slavei
celei cle Sus, care r,a sil fie, cici precum illtl'u aceasta cu pre'aslivire a
strdllrcit lisus, aga pi Drcplii, rlupi [a lor] misuri, r'or striluci atunci.
,,Apaciirr, "sunt unii> ([oan, Pctru gi lacor') <care nu vor gusta moartea>,
pina cind vor vcdea intru ce slavi vor fi cei carc Mi mirturisesc pe Mine,
iar de vdzr-tt o vor vedt'a pe acc.;1sta in vrernca SchimbArii la fagd".
9, 2.9-.i6: Iar dupi cuvintele acestea, ca la opt zile, luind cu Sine pe
Petru 9i pe Ioan si pe Iacov, S-a suit in munte ca si Se roage. (29) $i pe
cAnd Se ruga El, chipul felei Sale s-a ficut altul si imbricimintea Lui
albi strilucind. /30) Si iati doi birbafi vorbeau cu El, care erau Moise 9i
llie, (31) 9i care, aritindu-se intru slavi, vorbeau despre sfArgitul Luir",
pe care avea si-l implineasci in Ierusalim. (.12) Iar Petru gi cei ce erau cu
El erau ingreuiali de sornn; 9i degteptAndu-se, au vizut slava Lui 9i pe
cei doi birbati stind cu El. (.3.j) $i cAnd s-au despirlit ei de El, Petru a zis
citre lisus: lnvifitorule, bine este ca noi si fim aici gi si facem trei colibe:
una Tie, una lui Moise 9i una lui Ilie, nestiind ce spune. (34) $i, pe cind
vorbea El acestea, s-a ficut un nor 9i i-a umbrit; 9i ei s-au spiimintat
cAnd au intrat in nor. (.15) $i glas s-a ficut din nor, zicind: Acesta este
Fiul Meu cel alesrt, de El si ascultali! (36) $i cind a trecut glasul, S-a
aflat Iisus singur. $i ei au ticut 9i niminui n-au spus nimic, in zilele
acelea, din cele ce vizuseri.
r:). ld il
Ntatci 17. l-{. 6 / Marcu 9, 2-5 / 2 Petru 1, 15 19, .l5r Deuteronom 18, 35 /
)
Isaia12, 1/Ilatei 3, 17; 17,5/\tarcu1, |1i9,7IL'uca3,22/Ioa 6,27/
Faptele Apostolilor 3,22-23 | 2 Petru 1,17 r9. 36r Matei :17, 8-9 / I\{arcu 9, 8-9
Mtrtei zice clrm cA ,,gase zile" au trecut dtrpi cuvintele acestea, gi attrrrci
S-a srrit Iisus in muntc (Matd 17,1). lar Luca zice ci au trecut ,,opt zile",
pentl'u ci Matei numai ziltle ct'k'din mijloc le nurndri, iar Lr,rc.r nr.r num.iri

" ln edifir de la 18()5, in loc de,,vorbeau despre sfirgitul Lui", se gisc;tte,,griiau


despre iesirea Lui".
r; in e.lilia dc la 18()5, in loc ele'
,,Fiul Meu cel ales", se gise;;te ,,Fiul Meu cel iubit".
TALCUIREA SIJINTEI EVANC;] IILII I)I] I,A I-UC,.\ (.tpik)lul e I lq

nr.rmai zilL.lc cele clin nrijloc, ci ;i ziua intru cart's-au griiit cuvinte'le accstr'a
gi aceea intru care s-a ficut Schimbarea la Fatii.
Si i-a lu.rt [Domnul] num;ri pe cei trei [,,pe Petru 9i pe Ioan 9i pe
Iacov"l: pe Pctru ca pc ccl care-l- iubett pe El, pc Ioan ca pe acola care era
iubit de citre EI, iar pe Iacov ca pe'cel care era;;i El fierbintc cu 16r'na ce;r
pentrtr D.insul, sau ca pe rtnul care'putca tiinr-ri lucnrl [siv6rgit], prrtind
a-l linc irrtlu rlirrsul gi nim.lnui a-l sptlnL'.
$i [Donrnul] ,,S-a suit in munte ca si Se roage", cici rri se cuvine
noui a ne rtrga dcosebi fiind, gi sus ,,suindu-ne", 9i la r-rinric din cele
pamA n tL-Fti p lecin cl u-nc.
lar ,,chipul fefei Sale s-a ficut altul", nu ca gi curn s-ar fi strintutat El
intru alti fire', cdci .r rdmas precum era, ins.l chipul fefei Lui s-a artitat rnai
lumiltos dccit mai inaintc. Ascmcnea s-a pctlL'cllt gi cu ,,imbricimintea
Lui", cici numai aritarea acestora a strilucit, fiirrdci rru firea imbricinrinte.i
S.rh's-.r schinrh.rt, ci ,lr.it,rrcJ ci.
lerr,,Moise si Ilie" stitcau iurpreurr.l cu Dinsul cind Se rug4 ca si sc
arate ca nu c'ste [El] imPotrivnic Prrorocikrr ;i l-cgii; ca de ar fi fost
impotrivnic acestol'a, nu ar fi sufcrit Moise - ccl care a dat Lcgea - 9i Ilie,
cel c"rrc era mai fierbintc dintrc Prooroci, s.i fic alituri de EI gi sii stea
impleuni cu Dtinsul. $i,,griiau despre iegirea Lui, pe care avea s-o
implineasci in Ierusalim", adicti despre moartea S;r.
Ial pt cind Hristos Se indeletnicea la rug.lciune, Petru ,,era ingreuiat
de somn", c"ici neputilrcios era, gi ceea ce este a firii omenegti plirrea,
sotnrrului slujintl. $i ,,degteptindu-se, au vizut slava Lui 9i pe cei doi
birbati stind cu El", gi ca 9i cum irnpac.indu-st' cu petrecerea cea de acololn,
pi din pricirra lumirrii [slavei], gi dirrtru aceea cri ii vedea pe Plooroci, zicc:
,,bine este ca noi si fim aici". Cici socotea Pctru ci atunci cra sfArgitul 9i
impir.ifia lui Iisus venise, ,,negtiind ce spune", ci inc.i nu ura sfirgitul,
trici nu sosisc ziu.'r hnpiilitiei gi a clesf;itirii br.rniti!ilor de care se vor
impartigi Sfinfii. Inca le graiegtc Ipe acestc-a I'etru] pi tcmindu-sc tlc a fi
rdstignit Hristos, cici de vreme cc a auzit de la DAnsul ci se cnvine cii El
s:i fie rrrnorit si a trei;r zi sa inr,ie.ze (LrLca 9, 22), griie$te acestea [,,bine
este ca noi si fim aici"l, ca gi cum ar fi zis: ,,Si nr-r ne pogorAnr clin murrtc,
ci aici s.i riminem, ca s.l scipim de Crr"rce gi dc Patim.i, cici dac.i vor r.cni
asupra noastri iudeii, il .l\'em pe Ilie ajutitor, care a pogorat foc clin Cer gi

'' ,\dici irrpirtiSirrclu-sc dilr nrult.imire,r \ ieluirii tlt'acolo, Pctru rivnette. d.iinui
nceasti siligluire intru slava dr.rgostci lui Duntnezeu.
120 Cnpiiolul q SFA\I Ul. 1 E(IFILACI ARI lltlPISCOPLl. tlul..Ci\Rl[l

i-a dat pierz.irii pc mai rnarii pcste cincizeci [in.rpre.uni cu cr.i cirrcizeci ai
Irrrl (.1 /{tigi 1,9-11).il a\rem Si pe Moise, care atatea 9i at6tca neamuri a
stirrs". Iar acestea [e griiia Pctru ,,nestiind ce spune", pentru c.i el socotea
ci uu lucru prea grell $i riu cstc Crucea, gi dintm aceasti pricini tugind
de eiinsa, gr.1ia unele ca acestea. insa Dtrnurrl in:eta de a Sc ristigni, fiindca
nu era clr putinfd intru alt chip a-i mintui pe oanreni.
lar Pctru, zicAnr,l: ,,si facem trei colibe", Domnul firi de veste [c1in
,,nor"l face,,colibi" neticuti de mAini, gi illtru aceasta intri cu Proorocii,
ca si Se al'ate cum cu nirnic rru este nrai prejos clecAt Tatil. Ctici precr.rm in
Scriptura cca Veche se zicca cri ,,norul" il are [cuprindc] pc Dornnull", 9i
Moise intra intr-insrl 9i aga primea Legea (Iegire 21, 15-18), a9a gi acr-rm
,,nor" pc Hristos II prime;te [cuprinde], insi nu un nor fumegAnd
{intunecos] (cdci a trecut umbra Legii gi intunecimca ncclcscopcririi), ci
,,nor luminos" (Matci 17, 5), cici a venit ader'.irul 9i a strilucit darul
Dornrrulni 9i rrirnic intunecos ntr mai este acum.
,,$i glas s-a ficut din nor", prccum de demult glas al lui Dumnczeu
se auzea din rror (Ie;irt 24, 16). Si ,,S-a aflat Iisus singur", ca sa nll
socoteascd cuml'a Apostolii ci aceasta ce zice: ,,Acesta este Fiul Meu",
pentru Moise sau pelltru ie s-a zis. insa poatL. pi acr.asta insernrreazi,
cum ci pani la o vreme,,s-au aritat" Legea 9i Proorocii, prt-,cunr gi aici
Moise gi llie, apoi ,,S-a aflat Iisus singur", dup.i ce aceia au trecut, c;ci
acum Evanghelia stipinegte, fiindcd cele ale Legii aLr trecut.
$i Apostolii ,,au ticut si niminui n-au spus nimic" din cele ce le
vizuser'.I, pentru ci mai inainte de Cluce nu se cuveltea a se spune despre
Iisus r,reun lucru dumnezeiesc, cici aceia care ar fi auzit une'le ca aceste4
iar apoi L-ar fi vizut pc Dansul rdstignit, ce fel de socotirlf; ar fi avut
pentru El? Oare nu un amagitor gi un nilucitor [ingelitor] L-ar fi socotit
pe El? Dcci, pentru aceasta nici un lucru prcaslSr,it gi dumnezeiesc nu
propoviduiesc Apostolii mai inainte de Cruce.
insi pentru aceastd pricine, s-au zis de cdtre noi in Evanghc-lia cea de
la Matei multe, mai frumoase:r'.

'' ,,S-a suit deci Moise 9i losua in munte ti un nor a acoperit muntele. Slava
Domnului s-a pogolet pe Muntele Sinai 9i l-a acoperit norul gase zilc, iar in ziua a
taptea a strigat Domnul pe Moise din mijlocul norului. Chipul slavei Domnului de
pe varful muntelui era in ochii fiilor lui Israil, ca un foc mistuitor. $i s-a suit Moise pe
murrte si a intrat in mijlocul norului;9i a stat Moise pe munte patruzeci de zile 9i
patruzeci de nopti" (lcsin,21, l5-18).
r" \/r'zi tilcuirilc de la Alrrtr'i 7/, 1-9, c1.rr de la Nlnrar 9,1-9.
si
I,\LCUIIiIJ,\ SFINI'II EVANCIIELII DIi 1,,\ I-UC,,\ L.rPrtrrlule lll
9, 37-42: in ziua urmitoare, cind s-au coborit din munte, L-a
intAmpi^nat mullime multi. (38) $i iat; un birbat din mulfime a strigat,
zicAnd: Invifitorule, rogu-mi Tie, cauti spre fiul meu, ci il am numai
pe el; (j9) 9i iati un duh il apuci 9i indati strigi 9i-l zguduie cu spume
9i abia pleaci de la el, dupi ce l-a zdrobitrr. (./0) $i m-am rugat de ucenicii
Tii ca s5-l alunge, gi n-au putut. ('11) Iar Iisus, rispunzAnd, a zis: O,
neam necredincios 9i indiritnicl PAni cAnd voi fi cu voi gi vi voi suferi?
Adu aici pe fiul tiu. (421 $i, apropiindu-se el, demonul l-a aruncat la
pimAnt 9i l-a zguduit. Iar Iisus a certat pe duhul cel necurat si a vindecat
pe copil si l-a dat tatilui lui.
/11, l: I /r Matei 17,70-17 lMarclu9,10-19re,.]]r l\tatei 17, 18/lllarcu9,20
Foarte necredincios cra omulacesta, cici clin aceasti pricini nici dracul
:ru iegea din copilul lr.ri, fiindci necredinla lui birr-tia puterca Apostolil()r.
hrcd gi dintru aceasta se arati necredinla gi indrazncala lui, dintru a I'erri
irr;rintca tuturor gi a-i prihini pc. uce-nici. Deci Domnr"rl, ;rrdtirrd cil
rrccredinta ltri este pricirra pentm care rrrr i s-a t.imdduit copilul, irraintca
tuturora il ocarigte pt: acest or.n. $i nu nunrai pe el il tr.irigte, ci ;i pc
ccilalli pe toli indeob9te, c;Ici atunci cAnd zice: ,,O, neam necredincios",
dimprcuni pe tofi iudcii ii cuprindt'.
I;rr acest cuvAnt, ,,indiritnic", ar.rt; cd rAutatr.a nu cstL' nici clintru
inceput 9i nici din fire, pentru ca firegte crt.ru drepli (ca siimrirrfa sfant.i
criru, ai lui Avlaam gi ai lui lsaac), dar s-.lu inclaritnicit clintru riutate.
Iar aceasta ce zice: ,,PAni cind voi fi cu voi 9i vi voi suferi?", inse.rmni
ctrm ci [lnai] plicutd ii este moartea gi voiegte mai cur;incl a sci;ra rle
d.1n;ii, caci zice: ,,Pirrd cind voi sufeli necredirrf.i vo;rstra?" Deci, Domnul,
aritArrd ci arc pruterc carc biruictte nccredinf.l iudeilor, zicc': ,,Adu aici pe
fiul tiu".
Si dupa ce l-a ficut s.in.itos, ,,I-a dat tatilui lui", c;i nrai inainte ccl
care se indrAcea nu era al tatdlui siu, ci al duhului celui viclcan, c.rrc'il
stipArrca pe el. Iar atunci, DomnLll l-a dat pt copil tirtilui sitr.r, carc i;i
pit'rduse fiul, iar trpoi l-a aflat.
9, 13-45: Iar toli au rimas uimili de mirirea lui Dumnezeu. Si
mirAndu-se toti de toate cAte ficea, a zis citre ucenicii Sii: (44) Punefi ir,
urechile voastre cuvintele acestea: Cici Fiul Omului va fi dat in miinile

:'lrredifirdelallJ0.5.inlrtdt',,si-l zguduie cu spurne 9i abia pleaci de la cl, dupii


ce l-a zdrobit", se giscste ,,9i il zdrobegtc pe el cu spumc si abia se duce de la el,
sfirimindu-l pe el".
Crpitolul 9 St \-TLrL TEOFILACI AI{l IIEPISCOPUL BULCARIEI

oamenilor. (45) lat ei nu inlelegeau cuvintul acesta, cici era ascuns2l


pentru ei ca si nu-l priceapi 9i se temeau si-L intrebe despre acest cuvant.
re '13 {4r N{atei 16' 2L 17'22;20'"18 t(Mar-cir1,ili, tii,^r?
ii;tljj j Ii'i";il;ii;i
Toli ccilalti se minunau de toate cele c.lte lc fdcea Iisr.rs, nu numai c'lt'
aceasti singuri minune. Iar El lisindu-i pe ceilal!i, citre ucenici griiegte
9i zice: ,,Punefi toatc'acestea, gi minunile 9i cuvintele cele pentlr-r minuni,
in urr.chilc voastrc". Pcntru cc? ,,Pentru ci voiesc sd fiu vAndr-rt gi sI fiu
rdstignit, iar in r,'remea in care Mi veli vedea rdstignit, si nu socotili c.i
din neputinfi am pitimit aceast4 cici Eu, Cel Care anr putelea si siv6rgesc
unele ca aceste minuni, am putere gi sI nu Md las ristignit".
,,Iar ei nu infelegeau cuvintul acesta, cici era ascuns pentru ei". $i
din ce pricini s-a ficut aceasta? Perltru ca, nu mtri inainte de vreme s;i se
mAhneasci, gi, de frica, si se turbule. Deci, pogorindu-Se Dumnezeu
neputinfei krr 9i ca pe ni;;te copii chivernisindu-i pre dingii, nr,r ing.iduia ca
si priceapi ci ceca cc se zice-a pcntru Cruce.
$i vczi yi cucernicia acelora, clln se cucerniceau si-L intrcbc pt
Domnul, iar rnai vArtos ,,se temeau". Cici flica de Dumnezeu esre
inmultire a cucernicici, dupi cum gi cuccrnicia cste fricd rnica.
9,46-50: $i a intrat gind in inima lor: Cine dintre ei ar fi mai mare?
(42) Iar lisus, cunoscAnd cugetul inimii lor, a luat un copil, l-a pus lingi
Sine, (48) gi le-a zis: Oricine va primi pruncul acesta, in numele Meu23,
pe Mine Mi primegte; iaroricine Mi va primi pe Mine, primegte pe CeI
Care M-a trimis pe Mine. Cici cel care este mai mic intre voi tofi, acesta
este mai mare. (J9)Iar loan, rispunzind, a zis: Invilitorule. am vizut pe
unul care, in numele Tiu, scoate demoni gi l-am oprit, pentru ci nu-!i
urmeazi impreuni cu noi. (50) Iar Iisus a zis citre el: Nu-l oprifi; cici
cine nu este impotriva voastri este pentru voi:r.
f9,.Iit-lll Matei 18, 1-2 / Marcu 9, 33-36 / Luca 22,24 (9. 4.s) Matei 10, 4042;1a,5l Marcttg,37 I
Luca 10' 16 / Ioan 12'4'1:11;iri,Ti:,'ilff
i;1ji,1?,)iiiil,llllJ
Patimi a m.lririi celei deFarte intrase intre Apostoli, gi dupd cr"rm mi
se pare mie, dintrr"r a nu se t.imidui indricitul s-a lidicnt asupra Ior aceast.l
patimi. Cici se poate si se fi certat ei pentm aceastd pricind gi fiecare si fi

2: in cdifir dc la 1E05, in loc do,,asculrs", sc liiiseftc,,acoperit".


2r
in e.1i1ia de la 1805, in loc de,,in numele Meu", st'gisette ,,intru numele Meu".
2a
in edigir .le la l8tl5, in loc de ,,cici cine nu este impotriva voastri este pentru
voi", st' gise;ie ,,cici cine nu este impotriva noastri este pentru noi".
IALCUIREi\ SFINTEI E\ NCtlEl-ll DII 1,,\ LUC;\ C.rpitolul r) nl
zis: ,,Nu dilltru a mea neputinf; nu s-a tdmdduit copilul, ci din a cutiruia",
9i de aici si se fi aprins cearta cea pentru aceasta, adici: ,,Cine dintre ei ar
fi mai mare?"
insi Domnulgtiirrd inimile ficclrora, apucd gi, mai inaintc, pana a nu
cregte patinla aceasta, se sargrriegte din ridacini a o tiia. Cici la incepatura
lor, patimile se biruiesc cu lesnire, iar clupd ce cresc, se fac cu anevoie de
curdfit. Dcci, cum taic [Domnul] rilrtatea? [Er.anghelistul] zice cA luAnd
[DAnsul] ,,un prunc", il arati pe acesta ucenicilor, adeverindu-le lor pnn
aceasta cum cd ni se cuvine noui ca astfel de socotinle s5 sdr,irgim intru
noi irrginc, asemerlea acelora pe c;rre vArsta lc-a dat pruncilo4 cici accatia
sunt neimpirtigifi de riutifi gi prea sirnpli, nici de gindurile iutririi dc
slavi supirAndu-se, nici de ale iubirii de intAietate. Zice, agadar, IDomnul]:
,,Oricine va primi pruncul acesta, in numele Meu, pe Mine Mi primegte".
Iar ceea cc zice, intru acest chip ester ,,Voi sc)cotiti cum c: daci vi vefi
arita mAndri 9i iubikrri de slavi, atunci veli fi pldcr-rli multora, gi atunci
mai mulgi vd vor primi pc voi. Dar Eu vi zic voui cd trtAta rn.i bucur de
sin-rplitate, gi apa Ide birre] ii irrchipuie aceasti simplitate pe ai Mei ucenici,
incAt oricine il va primi pe ce.l mai simplr.r [de r6nd] 9i fdri dc riutatc
birbat, ca pe un ucenic al Meu" - c;ci aceasta e.ste ceea ce zice ,,intru
numele Meu" - ,,pe Mine Mi primegte; cici care primegte trufag,
^acela
nici ucenic al Meu nu primegte, nici pe Mine [Insumi]".
Si rdspunzArrd Ioan a zis: ,,invititorute, am v;zut pe unul care, in
numele Tiu, scoate demoni gi l-am oprit". Ce legitur; este intrc cuvarltul
acesta pe care l-a zis ioan, gi cel pe care l-a zis Domnul? Cu adevdrat malc'
este aceastA legdturi. Cdci, de vreme ce a zis Domnul: ,,cel care este mai
mic intre voi tofi, acesta este mai mare", s-a temut Ioan ca nu cumva
vreurt riu si fi ficut ei, oprirrdu-l cu stipAnirc gi trufie pc acel om - pentrtr
ce a opd pe cine\ra de la cer,O nu-l arati pe cel care opre9te ci este mai
prejos, ci cum ci el cugeti ceva mai irralt decit acela care este oprit dc
cdtre el. Agadar, Ioan s-a temut aceasta: ca nu cumva si fi fdcut lucru dc
tn:fie oprindu-l pe acel om. Si pentru care pricin.l il oprear"r pe om? Nrr
zavistuindul, ci judecirrdu-l pe el nevrednic de a face minuni, ciici nu
;rrimise irnpreuni cu clAngii darul facerii dc. minurri, nici nu l-a trimis pc
El Domnul spre aceasta, asemenea lor; IAposblilor,] 9i nicidecurn nLr nrrrril
acela lui lisus. Dar ce zice Domnul? ,,Ldsafi-l pe el sd facd aceasta, cici
zdrotregtc ai tl puterra satanei; gi, dc vrcme ce nr.l vd impiedici pe voi
intru propovaduire gi nici nu-i ajrrti diavolului, dintru aceasti pricini el
e'ste pentru noi. C.ici acela care nu este impotriva lui Dumnezeu, pentru
ll.l ( .)pitolu l o SI]A\ I UI IEOFIL.AC'I AItI IIEPISCOPUL BUL(;ARII]I

l)ur.unczetr r-stc, precurrl si acela carc nu aduna cu Dumnezeu, acela c]-r


rl iavoltr I estr"':i.
Si n.ri tc minuncazi de pr.rterea nnmelui lui lisr,rs, curn yi p'rrin cei
rrevrctlnici ;i c.rre rru sunt ucenici ai Lui ltrcra darul ldumnezeicscl, cu
to.rte ca nLlm.ri era chemat numele Lui. A9a 9i prir.r preofi, de;;i nevrednici
vor fi, lucrcaz.i darul [dumnezeiesc] 9i se sfin]esc toti, micar degi nectrrat
i'a fi plootul.
:).51-56: Si cind s-au implinit zilele inillirii Sale, El S-a hotirat26 si
meargi la Ierusalim. (52) $i a trimis vestitori inaintea Lui. $i ei, mergind,
au intrat intr-un sat de samariteni, ca si faci pregitiri pentru El. (5.3)
Dar ei nu L-au primit, pentru ci El se indrepta citre lerusalim2T. (51 9i
vizAnd aceasta, ucenicii Iacov 9i loan I-au zis: Doamne, vrei si zicem si
se coboare foc din cer 9i si-i mistuie, cum a ficut 9i Ilie? (55) Iar El,
intorcAndu-Se, i-a certat 9i le-a zis: Nu gtifi, oare, fiii cirui duh sunteli?ri
Cici Fiul Omului n-a venit ca si piardi sufletele oamenilor, ci ca si le
mintuiasci. (56) $i s-au dus in alt sat.
'1);J,\larcu16,l9lLuc,r2l,51/FapteleApostolilorl,2f9,t-r.i/loan4,+9f!).i-t)4Re8i1,10,12
rlr, i;'50) Nlatei 9, l2; 10, 6; 18, 11 / Luca 19, 10 l loa 3, 17 12, 47 l 1 Timotei 1, 15

Cc insc'anrni ceL.a ce zicc [Evanghelistul]: ,,cAnd s-au implinit zilele


inil!irii Sale"? [Aceasta adevcrepte ci] a sosit vremea dintrlr carc so
cuvcrl('(r c. lle,lici irrainte si sufere Domnul pcntru noi Patima cea
nlentlritoare, s.i Se inalle la Cer, inci gi sd gadi pe scalrn impreuni cu
Dunnczcr-r 5i '[ atil.
Deci, aturrci cind a sosit vrerne.r PAtimirii Sale gi a inallirii celei din
Iume, Domnula hotar;t a nu mai inconjura pe aici;i pe acolo2'', ci a se sui
la lerusalim. Cici ccea ce zicc: ,,$i-a intirit fala Lui", aceasta arati, c.i S-a
Irottir;it, a irrt;irit, .r ar;ezat sfat ca s.i meargi la lerusalirn, ;i ,,trimite vestitori
inaintea Lui", ca si-i g.itctrsci Lui vreo gazdi. $i gtia IDomul] ci nu va fi
pril.nit do s.rrnariteni, ir.rsi ii trimite pe ,,vestitori", ca klat.i dezvinovdfirea
s.rnraritcnikrl si fie neincl rcptilitti, gi sri nu poatii nl.ii pe uuna.r zice ctrm

-' \('ri ii ti lcuirilo Sfirrhr lu i lt'ofiiact cle la itlttci 12. i0, lr'tau rr 9. 3.9-Jl) 9i de la Lrrca 11, 2.3.
:" in editia r.le la 1fi05, in loc dr',,S-a hotirit", se gisr'gte,,$i-a intirit fala Sa".
It in eciili.r de la I E05, in loc dt' ,, pentru ci El se indrepta citrc I erusal im ", se giisegte
L

,,c; f.rla Lui era rnerllind spre Ierusalim".


} in cdilia de l^r 1605, in lrr cle ,,Nu 9tili, oare, fiii cirui duh sunteli?", se giseptt'
,,Nu rtiti al Cirui Duh sunteti voi?".
'''\r1ic.r .r ntr Sl mai pt'rinrla.
IAI,CUIRF]A SFINl'EI EVA\(;III]LIJ I)E I-A LUC,\ C.rpitr)lul q [5
ca: ,,1--am fi primit pe El, dc ar fi trimis pc vreunii inaintea Lui". Printru
aceasta trinlitL-rc., inci Si ucenicilor Sdi atlucAndtr-lc folos, .rnume sa nu sc
snrinteasci atunci cind il vor vedea pe El fiind ocarit pe Cruce, ci dintru
accstea petrecute acunr s.i cunoasci [9i sii ia amir]tr'] c; prccum aclun, l

fiir.rcl clefiin.rat de samariteni, firi de riiutatc i-a sufcrit Iribdat] - ins.i urai
r.iiltos gi pc ingi;ti ucenicii ii nrrrstri aici IDomnul], pclltru c;r il intir;r.ru
irnpotrir'.r ociritorilor - aga gi atunci fiind El rastignit, r.ru va sufcri Ir.ibda]
ca un neputincios, ci ca un indcltrrrg rdbditor.
Incii le aduce fDonrnul] folos ucenicilor 9i prirr ceea ce ii invaf.i dirrtrrr
a Sa piltli, adic.i a fi f.ir.1 de r.iutate. Cici ucerricii,lrr.irrd aminte l.i Ilie care
.r ars dc dor:d ori cete cincizeci rlc biirba!i, impre.un.i cu cipL'teniilc lor f4
Ile14i 1,9-1.Il,il atelau pe Domrrul inrpotriva cclor c;rre L-atr oc.ilit, [gi asta
clirr pricirr.il ci inc.i nr.r erau ci cf c sdviriit Idcsivaryiti]. I,u'H, aritirrdu-le
Ior cnrn ci nrai inalta estc l-ege.r Str t'kc6t viotuile.r lui Ilic, ii dojcncate pe
d.lngii gi ii doparteaza clc la tr socotinfi ca ircoasta, irrviifAndr.r-i a sufe'ri cu
b16ndelc pt ct i cale ii ociraisc.
Dar ce este ccea cc zice': ,,nu L-au primit, ci fala Lui era mergind
spre Ierusalim"? O.rrc aceasttr zice, cunr ca nu L-au Lrrimit pc D.insul,
pcntrlr cd hotirise El si rncalg.i in lerus.rlim? $i clac.i intru accst fcl vorn
infelege, anttme ci pentru aceasta nu L-au prirnit pe Dinstrl, pcntru c.i El
Se hot.lrAse si rneargi in lerus;rlim, r'orn afla cd rru firii de pricirrti ntr L-au
prirnit pe El. Deci este cu putirlfa a spullc ci uncle c:r acestea zice
Evar-rghe Iistu l: ,,Nu L-au primit pc Dirrsul gi rru.l irrtrat in Sarnaria"; apoi,
c;r gi curn l-iir fi intreb.rt cineva astfel: ,,Si pcntru ce nu L-au prinlit pe
Dansul, chiar 9i nevr.ind ci, gi nici Donnul rru a intrert? Oare pentnl ci era
El neputincios? Sau nu putea sti intle, degi aceia nu voiau?", dezlegiLnd
inlelcsul accsteia, zicc: ,,Nu l.rsnt111 ci era neputincios Dinsul, ci pelrtl'u ca
nu voia sd intrc acokr, ci si meargii irr lerusalir.n, c,Ici, de nu ar fi fost aceasti
pricini la rnijloc,;i nevrArrd samarirrenii, ar fi intrat El irr sat".
9,57-62: $i pe cind mergeau ei pe cale, zis-a unul citre El: Te voi
insofi, oriunde Te vei duce. (5ti) $i i-a zis lisus: Vulpile au vizuini gi
pisirile cerului au cuiburi; dar Fiul Omului n-are unde si-$i plece capul.
(J9i pi a zis citre altul: Urmeazi-Mitrr. Iar el a zis: Doamne, di-mi voie
intAi si merg si ingrop pe tatil meu. (60)lar El i-a zis: Lasi mortii si-si
ingroape morlii lor, iar tu mergi de vesteste impiritia lui Dumnezeu.

"'In edilia de la 1805, in k!: dt, ,.Urmeazi-Mi", s(, g.iscttc,,Vino dupi NIine"
C.rprlolulq SFANI UL TEOI;II-ACT AIt] IIEPISCOPUI- BU L(;AIIIE]

(67) Dar altul a zis: Ili voi urma, Doamne, dar intii ingiduie-mi ca si
rAnduiesc cele din casa mea. (62) Iar Iisus a zis citre el: Nimeni care
pune mina pe plug gi se uiti indirit nu este potrivit pentru impirifia
lui Dumnezeu'1. t9, i;,,;9) Matei 8, 19-21 19,bil)Matei4,19:a,22t!).61)3 Regi19,20
(9, 61) Facerc 79,26 I Pilde 26, 11 / Filiperi 3,13 | 2 Petru 2,22
Accsta care a verrit la Iisus gi i-a cerut ca si me;rrgh drrpd DAnsul, cu
socotcali viclcan.i a i.'enit, c.ici de vrenle ce Il vAzr-rse pe Domnul ci poartai
dupi Sine norod mult, a soc()tit ci dc la acegtia Donrnul adund barri, gi
gAndea ci gi cl, daci va mergc dupd lisus, r'a strAngc bani. Deci, pentrr-r
aceasta il deptrrteazi pe el Domnul, ca 9i cum i-ar fi zis Lui unele ca acestea:
,,Tu, adici, socoiegti ci vei strAnge bani dintru a urma Mie, pentru c.l
gAndegti cum ci viata Mea este intru acest chip, dar nu este ata, pentru ci
IEu] intru aiata sfetuicsc Fi propovdduiesc sArdcia, incat celelalte jivinc au
vizuini, iar Eu rrici [micar nu am] casi". $i pe acesta, intru acest chip l-a
indepiltat.
Iar,,altuia", carc nici [micar nu] L-a rugat Isi-I ulmezc Lui], ii
poruncegte sA meargi dr,rpa Dinsul, iar acela, cerandu-I si se cluci 9i si-l
ingroape pe tatel sdu, nu-l lasi [Domnul] sd sd\.arFeasc"i aceast4 zicAnd:
,,Lasi morfii si-9i ingroape morlii lor" - lucm care adeveregte c;
necredincios era tatil siu,;i pcntru aceasta ncvrednic era de a se hreni la
bdtranele de fiul siu care a crezut. Pentru ci iatd ce zice Domnul: ,,Lasi
pe rudele cele moarte - adici pe cei necredinciogi - a-l hrini pe tatil tdu
cel nr.cre.dincios, pani gi la ingroparc", cdci ,,a se ingropa" acest inteles il
are aici, adici a-l inr.rednici de lrrare aminte 9i grijd pdn.i la ingropare.
Pentru ci gi in vorba cea indeobgte, a9a obignuim a zice: ,,Cutare fiu, l-a
ingropat pe tatdl sdu";9i nu zicem prin aceasta cd numai l-a ingropat pe
dAnsul 9i nici un alt bine nu i-a ficut, ci spunem cA i-a purtat de griji pAnd
in sfArgit, gi la ingropare. ,,Agadar, morlii aceia, adicd necredinciogii, s5-l
ingroape pe mortul lor, zic adicA pe tatel tiu, iar tu, de vreme ce ai crezut,
vestctte, ca un ucenic al Meu Evanghclia lui Dumnezeu". Iar pe acestea
le-a zis Domnul nu ca si ne opreasci pe noi de la a-i hrdni pe pirinfi, ci
inv5fAndu-ne cd, mai inainte dc' cinstirea pentru pirinfii cei necredinciogi,
trebuie si avem cirlstirea de Dumnezeu, gi ci se cuvine a nu avea nici o
impiedicare spre lucrul cel br,ur, ci gi irrsigi firea a o defiima.
Tot astfel 9i celui care I so mga si-l unneze Lui, pi cerea ing.lduin|.i
spre a se lepida rnai intAi de cele cc surrt in casa lui, Domnulnu ii di voie

I ln edi1ia.1c la ltl05, in loc dc',,nu este potrivit pentru irnpdrilia lui Dumnezeu
:.e tase)te .,nu este indreptrt intru imp.irilir lui Dumnezeu".
(,
IAI-CUIREi\ SFlNT'EI IVANC;IIELII DL I-A I,UCA C.rpitolLLl t17

si sivargeasci aceasta. Adic; llu iiingiduie Domnul a sc ctuce l.r casa sa yi


a se lepdda de tot - adic.l, mai lesne de infeles si zic - a-gi lua ziua buni.
Pentru ci Lln om ca acesta arati ci are dragostc citre Iume,;i nu sc afl,i
intrr.r act'eagi stare ca Apostolii, care, du1-r,i cL. L-au auzit pe El, indati l-rlr
turmat Lui, nimic altceva iscodind, ci lepid6nd 9i luarea dc rdmas brrn dc
la cei de ai casei. Cici, de nrulte ori se intdmpli ci atunci cand cineva igi ia
rimas bun de la rudelc sale, se afli urrii dintre accgtia carc il impicdicti 1-rt:
el de la viala cea dupi Dtrmnezeu:
Drept aceea, bine este ca indati ce a voit ciner,a lucrul cel bun, si-l ti
sir'6rgeasci pe acesta, nimic zibovind. C.lci nimeni, punAnclu-gi mAna sa
pe ,,plugul" cel dr.rhovnicesc ai [,,uitAndu-se indirit"] ciutAnd iarigi la
lume, lesnicios este intru Impirifia lui Dumnezeu [,,nu este potrivit pentru
Impirilia lui Dumnezeu"l.
Insd [aici le] r'ei infclege ,,vulpi" 9i pr'dracii cei viclcni, carc gi ,,pisiri
ale cerului" sA zic, adici ale vAzduhului, cici zice [Apostolul Pavel]:
,,potrivit stipinitorului puterii vizduh tlui"3'1 ( Efeseni 2,2).
Deci zice Dornnul citte onrul acela astfel: ,,Draciiau vizuini intru tine,
gi din aceasti pricini Fiul Omului, adici Eu, uu am uncle sd-mi plec capul,
adici nu vdd loc al credinfei celei intru Mine in inima Ta, care este plin.1 de
draci". Cdci ,,cap" al Lui Hristos este credinfa cea intru El, iar cdnd cineva
va credc'ci El este Dumnezeu, atunci ,,capul" Iui Hristos il jine.
Iar,,mort" este pAcatosul care,,ii ingroapi pe morlii sii", adici
gAndurile cele rele, nemirturisinduJe pe acestea. Deci, Domnul, pe cel
care vrea sd-l urmeze Lui, il opregte de la a ,,ingropa" gAndul cel riu gi a-l
ascunde pe dAnsul, cdci voir'gte ca accst gAnd sd fie vidit prin rnirturisire.

" ,,Iar pe voi v-a ficut vii, cei ce erali morli prin gregealele gi prin picatele voastre,
in care afi umblat mai inainte, potrivit veacului lunrii acesteia, potrivit stipanitorului
puterii vizduhului, a duhului care lucreazi acum in fiii neascultirii. intru care gi noi
toli am petrecut odinioari, in poftele trupului nostru, ficind voile trupului gi nle
simlurilor gi, din fire, eranr fiii rniniei ca gi ceilalli" fEl'sr''i 2. l-3.r. ,,Lupta noastri nu
este impotriva trupului 9i singelui, ci impotriva incepitoriilor, impotriva stipiniilor,
impotriva stipenitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor riutilii, care
sunt in vizduhuri" (Eti'st:ui 6.12).
I lr'j

Cel lrolur- 1.0


'Triltilt'rcLr gi ittopoiart'tt c([or
roptEaci (si doi) da rrccntct.
Vai dt cctdtilt rcht. Iisus Se ltucuri cu duhul.
I)iltlo santnritrt'attulul ntilostiu. Mtrta si Marit'

10, l-3; Iar dupi Domnul a ales alfi gaptezeci (gi^doi)r 9i i-a
acestea,
trimis cAte doi, inaintea felei Sale, in fiecare cetate 9i loc, unde Insusi avea
si vini. (l/ Si zicea citre ei: Secerigul este mult, dar lucritorii sunt pujini;
rugati, deci, pe Domnul secerigului, ca si scoati lucritori la secerigul Siu.
1.3) Mergefi; iati, Eu vi trimit ca pe nigte miei in millocul lupilor.

,,,,,, *"ili,j',I#,li;,] I Yiiii 1,'.iil;lil,l; I


Este sclis la /cslrc cii au venit fiii lui Israil in Elim, gi au fost acolo
,,douisprezece izvoare cu api gi gaptezeci de stilpiri de finic"t (15,27).
Deci, ace.asta, artunci dr,rpi cum scrie istoria 9i dupi inchiptrire a fostr, iar
<lcurn.cLl adt'r';irat s-au ficut; cici ,,Elim" se talcuiegte ,,srtire", care nimic
altct'r'.r nlr insenrneazd, fira nnmai aceasta, anume c.i, suindr.r-ne noi spt'e
in!elegere nrai de sivArgit Iclestivirgita] 9i cregtere duhovniceascd, gi nu ca
evrcij rim.irrincl in Lege, ci intru cregtinitate inilfindu-ne, r.onr afla cele
,.douisprezece izvoare", adici pc cci doisprczcce Altosk'tli verhovnici,
c.rr('sru1t ,,izvoare" a toati illvititrlra cea preadulce. Incd vom afla 9i ccle
,,gaptezeci de stilpiri de finic", pe cei ,,gaptezeci" fde Aposkrli] zic, care
nusenunlesc,,izvoare",ci,,finici",caacciacaredel.rApostolisehrtincau
pi sc invirf.ru. Cici, dt';i Hristos i-a ales pc dAngii, itrs.l mai tlc jos [prejos]
t'ran rlt'cit ct'i tloisprezece, gi rnai apoi gi ucenici ai Jor gi urm.itori li s-atr
f.icut. Dt'ci,.rct'5ti ,,finici", tle,,izvoare", ac'lici tlc Apostoli fost-au crescu!i,
iar noui rotl dlrlcc ai totoclat.i ;;i pulin strcpezitor uc-au c1at, cici intrtt
.rcest chip ostt'invifitura Sfinfilor: nici cn totul indulce;;te gi migltle;;tc',

' ln ctiigia clc la l8()5, titlul capitoltLlui t'ste: ,,1)r'rtfrtr .'rl irrfl{r:r'.i,/. ifoslolr (rrr{ r1t
l)nltr rtl. I)ttrtt Lt lt,iitrilorr! ctrt L.-Lr ittln:lul ]tL' lisas cc lir,' r'rr litct. Pt tttru c,'!ct a.i:t.rl
,tt tilnt
i !.il't,t,, l','tttt,.\1,/r,.i -i \l,rl],] -1,/,r ( / '
r in t'clifi.r dLr la lll05, in loc cie alli taptezeci (ti doi)", gise$te ,,a aritat alti
,,a ales se
gaptezcci '.
' ,,Apoi .ru venit in Elim. $i erau acolo douisprezece izvoare de api 9i gaptezeci
de pomi de finic. 9i au t;b;rat acolo langi api" (lqit 15.27).
; ..\.i i.-i inclii pu ind .rltcl,.' rl.ri inal tc.
l.\l-cLlRIl,\ sHsl lll r1\i\\(;ll .ll t)11 l-,\ t-LCA c.rl)ih)iul l() I l.)

rlici cu k)tul strepozegte ti firlelte, ci de anrArrdor.rrl aceste insutiri fiind


inip.lrti;iita, cu.ldrvirat dreasd este cu sare, irrs"i;;i priirrja al'c, prccum
strigii lglasuiettc] I'ar.el: ,,Cuvintul vostru si fie intru buni priinli, cu
sare dres"' ( Colosett i 1,6).
lar,,Domnul i-a ales pe cei gaptezeci de ucenici" pelrtnl mLlltimca
celolcare ave;rLr treLruirrti de inr'Slituri. Cici, Precr,rm nigte farini bine lodite
ccr rnulti scccritori, aga gi cei ce.rvcau s<i crcad;, mulfi fiiud gi fit'a cle numit;
de r-nulfi in\';t; toriave.ru trrbuint.i. $i ,,cite doi" ii trimite pe din;ii, ()arecLrrrr
mai intirifi, ca r.rrrul altuia s.i-gi ajutcr'. $i mc-rgAncl ei ,,inaintea felei Sale",
.rde verit este ci ir1\'i lau, L)recum kran Botczitorul: ,,Gitif i calea Domnului,
drepte facefi ciririle Lui" (Matei 3, 3; Luca j, 1; Iorrn l, 23).
$i socotegte cum zicAncl: ,,rugafi deci pe Domnul secerigului, ca si
scoati lucritori", nrai pe urrri El Insugi, cr.r a S.r stipAnire, ii trirrlitc pe
dAngii. Ciici cu aclcvirat, El este,,Domnul secerigului", adici al .rcelora
cc cred, ca urrr,rl Care estc Drrmneze.u arlevarat. Si mai inaintt'le s1.rv11c' lo1
yi desprc prigorriri, gi c.l r'or fi ,,ca nigte miei in miilocul lupilor", ca nu
fir.i clc vcste viind asupra lor unelc cn acestL'a, sii-i turbtrrc plirr vcrrirttr
cea nipr.rznic.l.

Nu purtafi pungi, nici traisti, nici incilliminte;9i pe nimeni


10, -l'9:
si nu salutali pe cale;, (5) Iar in orice casi vefi intra, intAi ziceli: Pace
casei acesteia. ((rl 9i de va fi acolo un fiu al picii, pacea voastri se va
odihni peste el, iar de nu, se va intoarce la voi. (7) $i in aceasti casi
rim6neti, rnAncind si bAnd cele ce vi vor da, cici vrednic este lucritorul
de plata sa. Nu vi mutati din casi in casi. /lil Si in orice cetate veli intra
gi vi vor primi, mincafi cele ce vi vor pune inainte. (9) $i vindecafi pe
bolnavii din ea 9i zicefi-le: S-a apropiat de voi" impiri!ia lui Dumnezeu.
ll(1,l).1Regi 4,29 / Nlatei 10,9 / I\larcu 6,8 / Lucr 9,3;22,35 /i /),5r Nlntei 10, 11-12 / Nhrcu 5, l{)
11rl, o.:l Levitic 19, 13 / Numeri 18, 31 / Deuteronom 2.1, 14 / Matei 10, 10-11 / N{nrcu 6, l0 /
lCorinteni9,{/1Iimotei3,l8ii{1.5-9rMrtei3,2).r,1770,7-alLucn9,2;10, 11

De vlenrc ce avea sii-i trimiti l.rc clAr.rgii plopoviduitori ai Ir'anglrelici,


IDomnul] zice: ,,Si rlu purtati pungir, nici aceca 9i ccalalti Iuna gi alta],
ciici de ajtrns vi ostc vou.i a .rvca grija cuvantuhli. Perltrr.l ci cle vef i prlrta
pung.i, ariLri estc cal pontru acce;r vi vefi irrdeletnici, iar de cuvint nu vefi

' ,, Vorba voastri si fie totdeauna plicuti, dreasi cu sare " - in cditii lJlr[fui d. la I q88.
" Vezi yi tirlcuirca SfintulLri Teofilact de la Al,rrcrr 6, tj-.1/.
; in e'.1i|ia dc la 1805. in loc de,,si nu salutali pe cale", sc iliscfte ,,in cale si rru
intrebali de sinitate".
'in edilia de l.r I fi05, in loc tle,,s-a apropi.rt de voi", se giscttc ,,s-a apropiat spre voi".

liirl
il

riLiiL

ffilm
Cnt iiolul l0 SFANl UI- IEOITII.,ACT T\RI IIEPISCOPUL BULCAITIEI

purta grii.l". Sau in alt chip intclege: ,,De vremc ce aveti a fi hrinili de
c.ltre cei pe care ii invdfa!i, ce trebuinfd aveti voi de pungi sau de traisti
sau cle incdlldminte? Cici toatd tlebuinfa acestora o \.or implini-o voud
cei pc c. 'e ii inr.dfafi".
Iar ceea ce zice: ,,Pe nimeni in cale si nu intrebaji de sinitate", pentru
aceasta o adaugd lor, ca sd nu se indelehriceasci la intlebdri de s;indtate gi
inchiniciuni omenegti gi la prirniri priL.tel-retti, ti dintru acL'stea sA fie
impiedicali in propo.,'iduire. Cici urmare [fireasci] este ca acela care s-a
intrebat de sdn;ltate;;i a primit inchirriciune de la cineva, gi el, 1a rAndul
s.iu, pe celSlalt s.i-l introbe gi si i se inchint, gi poate Fi de mai multi vortri
sd-l invredniceasc.l, precun se obignuiegte intre cei care impreuni
cilitoresc. Dupi aceeo ca unul care s-a ficr.rt prieten, gi mai mult oaregce
prictL'ncFtc sa cetce, gi aga, pufin cate putin, in prietetugud omenegti si
cadi Apostolul, gi s.i se leneveasci de la propovidLlirea cuvantullli. Agadar,
Domnul ii oprepte ca ,,in cale" a intreba pe cineva de sdnatate, pentru pricira
cc.a carc s-a zis.
Iar Dornnul zice: ,,in orice casi vefi intra, intAi zicefi: Pace casei
acesteia", adicd ,,inchinali-\'5 Fi intrebali dc sinetatc pe cei carc sunt in
casi". Apoi, arit6nd [Domnul] cd nu numai inchinSciune este aceasta, ci
gi blagoslovcnie, zice ci: ,,De va fi vrednic stdp6nul casei, se va blagoslovi;
iar de va fi ocirAtor 9i neprimitor de prace, inr.r'ijbirrd u-se gi impotrivin-
dr-r-se cuvintului r,ostru;i invifiturii, blagoslor.enia nu va veni pL.ste el,
ci la voi se va ir.rtoarce".
$i le portrnce;te IDomnul] a nu se muta in rnulte case, c.r s.i nLr se pilra
a fi lacomi cu pAntecele gi pe mulgi s.1-i sminteasc;, gi si-i mahneasci pe
cei care mzri intAi i-au primit, ci le zice si minAnce cele de la d6ngii, actici
,,cele ce vi vor pune inainte", rnicar de vor fi pufine, mdcar de rAnd dc
r.'or fi, insS nimic mai mult cerind. ,,Iar in loc de plati sd aveli hrana 9i si
r1u c;iutali ca si vi 9i hrinili gi plati iarigi deosebi si luafi, ci insigi l'rrana
:.- l^^ l^ *l^+^ -x ,,x r:^r'
Vezi, dar, cum pe ucenici ii int.lrette [Domnr-rl] spre neagoniseald, gi
incti gi a-i t.lm5dui pe cei bolnavi de prin cetili le porunce;te, ca fdcAnd
minuni, dintru aceasta s5-i tragi pe oameni le ceea ce propovdduiesc, ci
vezi ce grdiegte:,,9i ziceli-le: S-a apropiat spre voi Impirilia lui
Dumnezeu". ,,Pentru c5, daci mai intAi vefi timidui, iar apoi veli invifa,
bine vI va merge voue cuvAntul, gi vor crede oamcnii cd Impirilia lui
Dumnezeu a ajuns la dAngii; cdci nu s-ar fi tdmdduit, de nu ar fi fost oarecare
putere dumnezeiascd sdvArgind [urrele ca] acestea". incS 9i c6nd vor fi
r,\t.('ulRE,\ st:t\t Er E\"\\(;l :t.lt DE L,\ L_t-(.\ (.rfitolul l() l3l

,,bolnavi" cu suflctul gi s('\'ol t.ir.nddrri, atunci ,,s-a apropiat spre dengii


impirifia lui Dumnezeu", caci de cel bolnar'{cu sr-rfletul], tlcparte este
.rcc,rsta, fiindc.i incd este stdpinit cle p.icat.

10, 1()-12: Si in orice cetate veti intra si nu vi vor primi, iegind in


piefele ei", ziceli: (71) $i praful care s-a lipit de picioarele noastre din
cetatea voastri, vi-l scuturim voui. Dar aceasta si 9tili, ci s-a apropiat
impirilia lui Dumnezeu. ('12)Zic voui: Ci mai ugor va fi Sodomei in
ziua lceea, decit ceti!ii aceleia.
I rtr' rr) Irr Matei 10' r'iiiiiirli,iiill',",lii:!l';1fi,1,1.i
ll;l
Zicc Domnul: ,,CAncl rru vi vor primi prc voi, ie;;ind dr. acolo,
rnarturisifi-le lor ci: nimic nu avem indcobgtc cu voi, nici nu avenl ceva
tiirr cctatea voastri, ci;i prafr-rl ce s-a lipit de noi il scuturtirn, adici il
FtL'rgL.rn, il cul.i tim, r'i-l arurrcAm r.oui, irrsi "aceasta si gtifi, ci s-a apropiat
spre voi Impirifia lui Dumnezeu"".
Aici ar fi cerc:rt cineva, cum zice. Domnul ci ,,s-a apropiat impirS!ia"
gi tle cei care ii primesc pe Apostoli, inci;i de aceia care nu ii prinresc.
Agacl.rr', este cu putir1t.I a zict ci Iaici] nimic impoirir,itor nu grdiegte
IDonrrrul]: pentrr-r ci de cei c.rle ii primcsc pe Apostoli se'apropie [mpirifia
sp.rrc facere.r tlc birte, iar clc cci c.rre nu-i frfimesc, spre rrsAncli. SocoteFt('
[inchipuie-fi] o o.rrecare privcliyter" in c.rrc sunt rle fafa multi osirrdili sprc
picfzare, insii li altii care surlt dep.rltc de a fi osindili, adici stapanik)ri,
voicvozi ;i v itt ji. Apoi, ulr oarecar€. \'r,stitor griiettc citrc toli dimprcuni,
gi citlr. cci osincligi 9i citre cei cinstifi: ,,S-a apropriat irnpiratul de voil"
O.rrc nu zico [.rcest.r] ci se .rprropie imparatul - dc urrii sprc- murrc.i [caznd,
osAnda], iar clc al;ii spre cirrste pi spre facerea de binc? Agadar, in acest fel
si inlelegi pi aici.
$i zicc fDomnul]: ,,ci mai usor va fi Sodomei in ziua aceea, decit
cetifii aceleia". De ce? Pentrr-r ci Apostolii nu au fost trirnigi la Sodom.r.
Apadar [din aceast.l pricini], cei care nu i-aru primit ]re Apostoli, ntai riu
dec;i t sodonritenii srrnt.
$i ia aminte ci cetatL.a cea care nr.r ii primcatc pe Aposbli, are,,cii
late", c.ici ,,lati este calea cea care duce spre pierzare" (Matt,i 7,1.1). Deci
.rccl.r care are,,cii late care duc spre pierzare", acela cuvant apostolesc gi
,.llr rlnezeicsc nu prirncstc.

" in edi;ia cie la ltl05, in lcrc dc ,.ie9ind in pielele ei", sc gisciitc,.icsind la ulitete ei
cele late".
r' Un lcr indcobyte, o arena.

ii
ii
t3? Capikrlul l0 slA\ r ul. I E()l:ll.Act ARI Itf.PlscroPuI. IluLcAR|I,1

10, 13--16: Vai !ie, Horazine! Vai fie, Betsaido! Cici daci in Tir 9i in
Sidon s-ar fi ficut minunilerr care s-au ficut la voi, de mult s-ar fi pociit,
stind in sac 9i in cenugi. (7.1) Dar Tirului 9i Sidonului mai ugor le va fi
la judecati, dec6t voud. (15,t $i tu, Capernaume, nu ai fost inilfat, oare,
pAni la cer? PAni la iad vei fi coborAt!r: (16) Cel care vi asculti pe voi pe
Mine Mi asculti, si cel care se leapidi de voi se leapidi de Mine; iar
cel care se leapidi de Mine se leapidi de Cel Care M-a trimis pe Mine.
fll), /.ll lsaia 23, 1 / Iezechiil 3, 6;26,2 | Matei 11,21 ( I0, ll) Mntei 1.1, 22
/l(1. lr';l l-.cere tl, :l / Is!in 1{, l2 / Ieremia 51, 53 / Nlatei 11, 23
/1f.1. 1a1) Numeri 16, 11 / Matei 10, 40 / Marcu 9, 37 / Luca 9, 48 / Iorn 5, 23; 12, 48, 13, 20

Tirul gi Sidonul erau cetiti dc-ale. r'linilor, iar Horazinul gi Bctsaida


dintru ale iudeilor Dcci, zicc IDounul]: ,,La JurL'cat;i mai ugor lc va [i
clirrikrr tlecit vou.l, care ati vizut minuni gi nu ati crczut. Pcntru ca act-i.r
de al fi r'5zut, ar fi crezut. insi 9i tu, Capernaume, te-ai inillat pin.i la cer',
sl;ivindu-tc pcntru minurlilc ccle mnltc carc s-au ficut intru tinc, dar tt'
vei pogori pAni la iad, osAntlindu-te pentru insigi aceasta, anumc cA ii
dupti atitea minnni rru crczi"
Apoi, ca si nu zici cr:i carc se trimitcau l;r propovidr-rire.: ,,Cum rlc nc
trimili pe noi, dac.l r'reunclc- ctt.ifi rru vor si ne primeasci pe noi?", zice
IDomnul]: ,,Nu vi rnihni]i, poutnr c.i acela care se lcapridd de voi, der
Mirre sc lcapidi, inci gi dc Tatil \4cu, intruc.it oc.lra nlr so oprcitL'lii voi,
ci la Dumnezeu rnergc Ise ridici]. Deci, rnAng;iiere si vii fie voui, cd acearsta
estt'oc.rri a lui Dumnezeu; 1.rrccum, iarigi, nu vi liud.rfi sau cugeta!i inalt,
pL.ntr.l ci oamcnii r'.i asculti pe voi, cici rru c'ste al \'()strtt lucrulaccsta, ci
al Meu gi al darrrlui".
10, 17-20: $i s-au intors cei gaptezeci (9i doi)'r cu bucurie, zicind:
Doamne, gi demonii ni se supun in numele Tiurr. (18) $i le-a zis: Am
vizut pe Satana ca un fulger cizAnd din Cer. (19) Iati, v-am dat putere I
si cilcali peste gerpi gi peste scorpii, gi peste toati puterea vriimagului,

rrin edi;i.r de la l8{)5, in loc de,,minunile", se g;rsestr,,,puterile


1r
in, dilia de l.r 1805, r'crsetul l5 este: ,,$i tu Capernaume, carele pini la cer te-ai
inilfat, pani la iad te vei pogori".
rr ln edilia de la 1805, in loc cle,,cei gaptezeci (;i doi)", se gisegte,,cei
Faptezeci".
1{
in ,-'di1ia .1c l.r llJt)S, in loc cle ,,Doanrne, gi demonii tri se suPun in nunrele Tiu",
se gisefte ,,Doamne, gi dracii se pleaci noui intru numele Tiu".
ls in edilia dc la 1805, in loc de,,putere", st'g.ise)te,,stipanire".
lAl.(-UIliF.,\ SIjl\ lLl I:\!\\(;lll,l,1l DE t-,\ I.UCA (.rpii()lul ltl l t.l

gi nimic nu vi va vit;ma. (10l Dar nu vi bucurafi de aceasta, ci duhurile


vi se pleaci, ci vi bucurafi ci numele voastrer" sunt scrise in Ceruri.
//l/. l;lNtarcu16,17(111.?3lIoan12,3l/Apocilipsa9,l;12,9(ll, /'l,Iosual0,2/Psalm90, l3/
Marcu t6, l8 / Faptele Apostolilor 28, 5 / lacov 5, 14 / I Ioan 2, 13 /i rr. lllr Iesire 32,32 /
Psalnr 68,32 / Isaia {,3 / Diniil 12, 1/ Filipeni .1,3/ [vrei 12,23 / Apo(alipsa 3, 5; 13,8
Mai irrtii a spus IE\.anghelistul] ca ,,i-a trimis" Domnul pc ct'i
).rptozeci, iar actrm zice ci acottia ,,s-au intors cu bucurie", nu rrunrai
pentfu c; celclalte boli le alungar:, ci gi pentrr.r ca po cc.r rnai r.nare Iitrtate,
pr' (lr,l( i,rrlit,r, ii \(()tr'ALr.
Si r,e.zi ctrnr ei rru cuget.i inalt, cici zic: ,,lrrtnr numele T.iu rri se pleac.l
nourl dracii. intrr-r darr,rl'l-.lu, nu intrll puterea noastri". Iar Domnul lc-a
zis krr: ,,Nu vii nrinurr.rfi ci dracii vi se pleaci voui, cici stapinitorrrl lor
dernult.r c;zut dill Ccruri, gi nici o putcrc nu arc. l)entru ci, dt'gi act'asta
nu este vizut.i cle citle oanrerti, insi dc Mirre, VAzitorul cclor neviztrte,
este vizuti". $r ,,ca un fulger" .r cizut, fiintlc.i lurnrnd era,;i Arhanghel, gi
luceafir; degi inttrncric s-a f.lcut. Agad ar, clacd acesta il c.izLlt d in Cer, sh.rgilc
lui, clracii, oal'e cr: nLl vol p.itinli?
Ial unii, acest cuvint,,din Cer", a9a il ingeleg, adici ,,dintru slavi", caci
rlc vreme cc i-tru zis Lui cci paptezeci ci clracii li ,,se pleaci", [I)on-urul] zice:
,,$tiam gi Eu ace.rst4 pentru ci l-am vdzr"rt pe satana cdzArrd clin Ccr, aclica
din slirva pe care o a\rea )i clin cinste". Cici nrai in:rinte de Hristos, satalla c.i
un cluurrrezeu era cinstit, iar acum a cdzut ,,din Cer", atlici dintrlr a fi cinstit
asenlL.nea unui dunnczcu ;i a fi socotit ca in Ccr cstc [sr's;ilagluiegtc],
,,lat.i, r'-arn dat Voui stiipanire si cilcafi peste puterile Iui". Caci
,,9erpi" gi ,,scorpii" sunt taberele dracilor, care se tirdsc po jos. Iar cafi
rinesc in chip m.ri aretat, acegtia sunt,,gerpi", iar cili Iranesc] nrai near.itat
Itainic, ner'.1dit], .rccttia surlt ,,scorpii". De pild.i, dracul culviei gi al uciclcni
este,,garpe", pentru c.i in chip ariht impinge in riutili, iar acela carc ca gi
cum din pricina bolii il pleac.i pl: om sd se indoletniceasci cu b.ii gi ungeri
clr miresme gi altc rlczmiertldri, rrn drac ca acest.l sc numelte ,,scorpie",
tiirrdc.i rru.rre bolclul aritat, ci prin ascuns se sarguicgte a c;uta [pr-l]'t.r
grij;] clc trup, ca si-l arllrlco pL'omttlcel care isc'pleacti in tn.rre citlert'.
Dtr r, mul;irniti s.i fie Domnului, Care c1i putere a cilca dc.lsuprn acestora
[,,peste gerpi 9i peste scorpii"].
Si invilandtr-i Domnul pe tlAngii sA nu cugete irrall, zict': ,,ir.r'.i s.r nrr
vi br.rcur;rfi pelltlLl aceasta, cii riraciivi se plcaca voui, pentnr ca alfii sunt

'(' ln cJiliJ tie h l6{)5, in ioc de ,,ci vi bucura}i ci numt,le voastrc", sc ll.isette ,,ci v;
bucurati rrrai virtos c; numele voastre".

t;
Capik)lul l0 SFAN T UL TEOFILACT ARIIIEPISCOPUI- BULCAITIE]

cei care dintru aceasta dobandesc facerile de bine, anume acei.r care se
invrednicesc de t.imiduire. Ci mai vArtos Ibucura!i-vi] ci nume'le voastre
s-au scris irr Ceruri, ntr ctr cerneali, ci cu pomenirea lui Dumnezeu gi ctr
dartrl [Sir"r]. Si dracul dc Sus cade, iar oamenii, jos fiind, se scriu Sus. Deci
bucuria cea adevirat.i este a se scrie nun'Lele voastre Sus gi a fi pomerritc
de Dumnezeu"ri.
10,21:in acest ceas, El S-a bucurat in Duhul Sfint 9i a zis: Te slivesc
pe Tiner", Pirinte, Doamne al Cerului 9i al pimdntului, ci ai ascuns
acestea de cei inlelepfi 9i de cei pricepufi 9i le-ai descoperit pruncilor.
Asa, Pirinte, cici a9a a fost inaintea Ta, bunivoinfa Tar!.
(I l), 2l ) lsaia 29,14 32, 4; 44, 18 / Matei 11, 25-26 / 1 Corinteni l, 21 / 2 Corinteni 4, 3
Precurn un pirinte bun se bucuri vizAndu-i pe fii sii ci au dus la
sdvArgire r.reun lucru, aga 9i M.lntuitoml Se bucur"i ci de acest fel de
bunitili s-au invrednicit Apostolii.
Agaclar, IDomnul] mul;imegte Pdrintelui ci s-au ascuns unele ca aceste
taine de ,,infelepli", adici de fariseii gi de clrturarii care tAlcuiau Lege4
inc; gi de,,pricepuli", adicd de ucenicii acestor carturari. Cici,,inlelept"
este cel care invafi pe altul, iar ,,priceput" e cel care este invdlat gi primegte
ccle ce se griiesc; adicd, spre a zice in pildi, ,,infelept" era Gamaliel, iarl
,,priceput" era Pavel, deoarece cel dintAi era invifdtor, iar cel de-al doilea
pricepea cele ce erau zise de acela (Faptele Apostolilor 22,3).Iar ,,prunci" ii
numegte Domnul pe ucenicii Sdi, ca pe aceia care nu erau gtiutori de Lege,
ci cei mai rnulfi Idintre ei] crau aduna]i din gloati [norod] gi ctintre pescari.
IncX se vor numi aceptia ,,prunci" 9i ca unii care erau fdri de lAutate. lar
aceia sunt numiti ,,pricepuli" pi ,,infelepli", pentru cd se pircau a fi astfel,
insd nu erau. Agadar, au fost ascunse tainele de la cei care se pAreau a fi
,,in!elepli" 9i ,,pricepufi", dar nu erau, cdci de ar fi fost, li s-ar fi descoperit
lor. ,,Adevdrat Pirirrte, mulfdmesc Jie ci aga a fost buna voire inaintea T4
adici o voin|5 ca aceasta a fost inaintea Ta, gi aga Ti-a plicut Tie".

r7
Sfintul N'larim N'lirturisjtortrl, in Cclr: 2l)0 11c tdytt,tt' gtuLsficc, nc invali astfel: ,,(77 )
Nu ajr.tntt. suflc'lultri p€'r-rtru d()Lrindirea bucr,rrici duhovrricegti si-pi supunii prtimilc,
daci nu clobindcptc \.irtufile pin implinirea poluncilor "Nu vi bucurali ci vi se supun
dracii", adici legiturilt'patimilor, "ci ci numele voaslre au fost scrise in Cer,, fiincl
trecute la lr)cul nepitin.ririi de harerl infierii, dobindit prin porunci" (Filr;colia ronfitteascti,
vol.2, ed. Hum.rritas, Bucure;ti, 1S99, p. 155).
18
in cdifia tle la 1805, in h- de ,,Te slivesc pe Tine", sc giisegt€. ,,Mirturisescu-Mi, Tie".
r" in e.dilia dc'la lll05,
in ltr de ,,Aga Pirinte, cici a9a a fost inaintea Ta, bunivoinla
Th", se giseitc ,,Adevirat Pirinte, ci aga a fost bunivoia Ta, inaintea Ta".
I'AIC]UIt{EA SITINI EI EVANC]IIELIJ DI LA I-I-CA Clipitr)lu1 l{) 135

'10,22-21: Toate Mi-au fost date de citre Tatil Meur"


9i nimeni nu
cunoagte cine este Fiul, decit numai Tatil, 9i cine este Tatil, decAt numai
Fiul si ciruia voieste Fiul si-i descopere. (2.1) 9i intorcindu-se citre
ucenici, de o parte a zis: Fericifi sunt ochii care vid cele ce vedeti voil
(2-i) Cici zic voui: Mulgi Prooroci si regirr au voit si vadi ceea ce vedeti
voi, dar n-au vizut, 9i si audi ceea ce auzili, dar n-au auzit.
I /ll, ll) Nlatei 11, 27; 28, 18 / lo,rn 1, 1a;3,31 5,27;6, 44:10,15;17,2
llll. l.ll Matei 13, 16 ( 10. a)) lsai^ 61,'l I loan 8, 56 / 1 Petru 1, 10
loate I se tlarr Fiului rL. la Tatil. pentrll c; toate;rveall sti I se sup.runi
Fiuh,ri. Cici dor.ri chipuri sr-lnt cu cilre Dumnezeu impdrtife;;te peste tofi:
col dintAi, acela cu care impirifegte gi pestc cti care nu voiesc, iar ccl dc-al
doilea, ctr carL. imp;r;lette peste cei care voicsc. Ca gi cur.n ag zice: ,,Stdpir-r
al meu este Dumnczcu, degi nr-r voiesc, pcntr:u ci L.ste Ziditorr-rl meui incd
este Stipan al mcu gi cAnd, prin lucrarea poruncilor, ir.nplirresc voia Lui,
ca o slugi mulldmitonrc". Cici mai inainte firea oamenilor cra roabi 9i
supusA lui Dumnezeu, micar degi nu r"'oia, micar ciegi sat;rnci slujca. Iar
dr,rpi ce Hristos a luat asupra Sa rizboiul ccl pentru noi ti no-;r scos pe rroi
din tirani;r diavolulr-ri, gi slu.jitori gi lucriitori ai poruncilor nc-a ficut, dc
atunci ne-am fdcut robi mulidmitoli Iai S.1i] pi cu fire;r, inci;i cu voin!a.
Peniru ci robia cea mai ciinainte era numai dupd fire, iari cea de a doua -
gi dupi voinli. Deci, ceea ce zice acum Domnul: ,,Toate imi sunt date
Mie de la Tatil Meu", aceasta inseamni: ,,Toate Mi se vor supune Mie gi
sub stdpAnirea Mea se r.or pleca". $i asernenea este aceasta cu ceea ce in
alt loc s-a zis: ,,Datu-Mi-S-a toati stipinirea in Cer 9i pe p imint" (Mtrtci
28, 18), cici de vleme ce le-a impecat pe toate ccle din Cer gi de pe pimant
(Coloseni 1, 20), pentm aceasta Llnele ca acestea zice}.
Inci 9i in alt chip [inlele's] ,,toate" I se dau Fiului de la Tat51, adici toate
Iucr-urile pe care Domnul le-a sir'6r'git, pentru noi intrup.indu-Se. Cici, de
vremc ce pentnl noi nici Tatil, nici Duhul nu S-au intrupat, au piiimit, od au
inr.iat, ci Fiul le-a lucrat pe toate acestca gi Incepitorul mAntr"ririi noastre S-a
f;icut, din aceasti pricirl;l a zis [Mintr,ritorul] ci ,,toate" I s-au dat Lui. Ca ;i
cltrn ar fi zis: ,,Tatil Meu Mie Mi le-a incredinlat krate, aclici a Mi intrupa, a
p.ltirni, a invi4 a mAntui firca cca dcp.ir tatirr. Si nirnerri nu gtie Cine este Fiul,
fir.i uurnai'lhtil, Si Cine L.ste Tatdl, firi numai Firrl". De \.rel]tc ce r zib
li'in crlifia de h 1805, in lo. .le ,,Toate lVli-au fost date de citre Tatil Meu", se
gisettL' ,,Si ilrtorcindu-se citre ucenici a zis: Toate illri sunt date Mie de la Tatil Nleu".
ll irr,.lrti.' .r. l.r lFOi rr 1,,. Jc .,regi .:c
H.r\( -r( .,imp;rali .

12
Vczi Co/o-;t,rri J, 19-2-i 9i tilcrrircr Sfintului Teofilact rlc. la A{,rh'i 2.S, 1o l1).
ll Aclic.r firt'a calt's-a tlcpiirt.)t dL'\'ictuiren cca intru IJunrrezeu.
136 Cipit()lu l 1() StANl U I- I'I]OFILAC] AIiI IILPISCOPUI- BUI,C,,\RII I

fDornnr.rl] c.i: ,,toate Mie Mi s-au dat", grAim aclrnl ca Fi cum am dezlcga o
oarecare nedumifire. Pt'ntru ci spre a nu se ncdurniri cineva, intrebAnd astfel:
,.$i pt,rrtrrr ce TiL. fi k,-.1 d,rt t().rtc 5i rru altuia, poatc vrr,lrnrri irrg.'r, srrr
Arhanghcl?", zice [Domnul]: ,,Pcntru acc-asta Mi lc-a dat Mic, pclltru ci sunt
de o fire;i de o Fiinla cu Ddnsul; gi precum pe Acela nimeni nr.r-L;;tie
fcunoagte], aga [;;i] pe Mine [nimcni nn Md cunoagte], fSri nurnai Tatdl; drept
acec.4 cu cuviinfii toatc Mie Mi le-a dat, ca Celui Care sunt dc o Fiirrfi cu
Dinsul gi rnai presus do toati ttiin!a [cr"urogtin!a], precum gi El estc mai prcstrs
d('toat; ttiirrla [cunogtilfa]. Cdci ;i TatiJ numai de ctitrc Fir"rl estc curoscut, ;i
dc cel cinria va rrri si-i tlescopere Fiul". $i vezi cum Firrlnu prin clescoperire
Il ptie fcunoagte] pe Thtil, insd cei zidifi, prin descoperirc IIl cunosc], cici dupi
dar iau gtiinla [cr-rnogtinfa]. Agaclar, nu este zidit [creat] Fiul:r
,,$i, intorc6ndu-Se citre ucenici" [Dt'rmnul], ii fi-'ricc.9tc pe d.hgii; 9i, in
scurt [a zicc, ii fericegtc], pe tofi cci cale cu credirrf.i il r';d pe El umblAnd cu
tmp gi lucrind minuri. Cici Pnxrrocii cei de demrrlt $i Impil",li pofteau si-[-
vadi cu trr.rp pe Domrrtrl,;;i s.I-Laudd pe Dinsul, insi nr.r au dobandit aceasta
Inci gi iu alt chip [alt^infeles]: fiirrdcl mai inaintc a zis ci accluia cdruia
Fiul ii Va descoperi, accla Il Va curroagtc pe Tatdl, pentru aceasta ii fericogte pe
ttcenici, ca pc unii care au dob.lrrdit descoperire.a aceast4 ci li-L descoperc.a
lor pt'Tatil prin Sine lnsrr;;i. Pcrrtru ci, accla carc-L vodea pe El, pe l-atdl ll
vedea (Ioarr 11, 9).Iar acest bine, nici turul dinha' Sfintii cei mai dinainte dt'
rAndtriala intmpirii nu fau dot'andit. C.ici, de vrcmr: ce nu L-au vizut in
tmp pe Dornnul, prin Care Tatil se cunott€'a [era cunoscut], pentrLl aceasta
nici peTatil rru l--au Vizut, a$a pre.cum [L-au vezut giL-au cunoscut]Apostolii.
10, 25-28: $i iati un invilitor de lege s-a ridicat, ispitindu-L gi zicAnd:
^Invifitorule, ce si fac ca si mostenesc viafa de veci? (26) Iar Iisus a zis
citre el: Ce este scris in Lege? Cum citegti? (271lar el, rispunzind, a zis:
Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta 9i din tot sufletul
tiu gi din toati puterea ta26 9i din tot cugetul tiu, iar pe aptoapele tiu ca
pe tine insufi. (18) Iar El i-a zis: Drept ai rispuns; fi aceasta gi vei trii:'.
a lil. 15) S{itei 19, 16j 22, 35 / Marcu 12,28 f l/1,16 l7) Levitic 19, 18 /

l)euteronom 6, 5; 10, l2 I Nlatei 22,37 I Ma(cu 12, 29-30 / Romani 13, 9


t lil, 2t) Levitic 18, 5 / Neernia 9, 29 / Iezechiil 20, 1l / Romani 10, 5

Tlufag oarecarelc era invit;torul dc Legc', iar mai vArtos mindru,


precurn din cele de pc trrrnd se arat;i; gi nu numtri m.indru, ci 9i r.iclearr,

:r lt-iul nu cstr.zidit, nu L.stc crc.rt yi, din acc.rsti


l.ricin.i, c.r Fiu al Tatilui aro o
cuno.rttere nenlijl.rciti a Pirintelui
I ln edi;il de lr 1E05, in loc r{e ,,puterea ta", se giscite,,vartutea ta".
r'in e.1i;ia dc la 1805, in loc tle ,,vei trii", sc giseltc ,,vei fi viu".
'fAi-CLrlltE.\ SFINTEI E\,ANCItIl.ll l)l] L'\ LUCl.,\ C apit()lul 1(l

cici se apropie ,,ispitindu-L" pe Domnul, pentru c.i^socotca c.ci ctr amagire


Il va prinde pc El dintru cele ce i le va rispunde. h-Lsi Domrul Ia Lege il
duce pe el, intru care foarte se tlufea Iacel invdfritol de Lege].
Si vezi infelcgerea cea cu de-aminuntul faminunfimc] a Lcgii, curn
poruncette [aceasta] a-L iubi pe Dumnezeu. Omul este rnai de sivArgit
[desivArgit] decat toate zidirilc, fiinclca se Fi impirtite;te dintru toatc
acestea gi are 9i oaregce r.nai dcosebit, prccttm ag zice: se impdrtdgegte 9i dc
piatri, ci are. peri gi unghii care sunt nesimlitoare prccrlm piatra; se
impirtiiFettc ai de sad, pentrLl ci creFte gi se hr.lncatc gi nagte asetnenea
sadurilor; se impairtdgegte pi de cele necuvintitoare, pontru c; are simliri
gi se mAnic ai pofte;te; insd se impirtipegtc'gi de Drtrmrezeu, oscbit decAt
toate celelate jivine, fiindci arc suflet inlelegitorr;.
Agadaq voind Legea si arate cum ci se cuvine omttlui si se dea pe
sine pc dc-a-ntregul fintm totul] lui Durnnczen, gi toate puterilc suflcteFti
s.1le cheltuiasci la Iintru] clragostea lui Dumr.rezeu, prin ceea ce zice: ,,din
toati inima", a ar.itat prlterea cea mai trupeasci gi osebiti a sadurilor; iar
prin ceea ce zice: ,,din tot sufletul", a insemnat puterea cea mai c{e mijloc
ti potriviti cc,lor simfitoarc; iar prin ccca ce zicc: ,,din tot cugetul", a vestit
puterea cea deosebiti a ornului, adicd sufletul cel inlelegitor. Iar aceasta
cc o zicc: ,,din toati tiria", la toate aceste pr-lteri sufletegti ni se cuvinc
noui a o trage2t. Cici ni se cuvinc noui, ca gi pc pute.rca sufletului, care
este osebiti [intru] a sadurilor, a o supLrne la draSlostea lr-ri Hristos. insa
cum? Cu ,,tirie" gi nu cu slab.inogire - gi pe cea sirrlitoarc gi pe aceasta cu
,,tirie". $i pe cea inlelegitoare, 9i pe aceast4 din toati,,tiria", hltrucet
suntenl datori pe dc-a-ntregul [intru totul] a ne da pe noi inginc lui

27
Sadurile au aici infe]esul de plante, irr sufletul este numit ,,inlelegitor" cu se'nsul
.le ,,cuventdtor", ,,ralional". Vezi iti talcuiile Sfintului Teofilact cle )a Mttti 22,
j1-10 ;i
Itlarcu 12, 23-31.in cea de a treia sutd a capetelor sale despre dragoste, anunte in capetele'
21-35, Sfintul Maxim Mirturisitorul arati in chip aminuntit li prealuminat cele ce mai
sus le spunc in scurt Sfintul Teofilact. A;ezim aici numai capul 32, insd pentru buna
inlelegere a acestui ader.ir vezi toate capetele amintite in Attctu editorinli din Tilcuirtd
f"xntrghcli,'i dt' La AlnfL'i. lati, a;adar, ce spunc dumnezeiescu lr.ri Maxim: ,,Dintre puterile
strfietegti una hr.ineqte;i susfine crelterea, ii alt. cste inlntinatir'.i pi impulsivi, i.rr alta
este ralional; li intL.lectuali. De cca dinti'lj sc impi:rtiicsc plantclc. I;iirrfele ner;rfionale,
pe linti aceasta, se impirtigesc pi de a cloua- Iar oamenii, pe l6n8; acestea doui, pi dc a
treia. Irri|ne'le doui pute sunt supusl'stric:iciunii, n trein se do!edcite nestric;cioasi li
nem u ritoir re" (l iloc alia ronfitrL:ascri, t'ctl.2, A trL'in sutri d ctllctLlor dcsyc d t trgos|{', cap 32, t'd.
Flumanitas, Bucurepti, 1999, pp. 90-9.1).
'" r\ o aducr', a o risfr.inge, a o rcv;rsa, a o face lucr;k)arc'.
138 Cnpin)lul l0 SI:ANTL:L'IF-OI:I I,,\('T,\RI III]I'ISCOPUL BULC;\RII]I

Dumnezeu Fi a supulle la dragostea lui Dumnezeu gi puttrea noastri cea


hrinitoare li pe cea sin.rfitoare $i pe cea cuget;toarc.
,,Iar pe aproapele tiu, ca pe tine insufi". Legca neput6nd incd si le
invcle pe ccle dc sivrirgit [clesivArgite alc Evanght lie iJ, pentnr pmrrcia
celor calc auzeiau, inclc'amn.i a-l iubi pe aproapele,,ca pe tine insuli". Iar
Hristos a invtitat a-l iubi pe aproapele;i mai presus decit ,,pe tine insufi",
cici zice Domnul: ,,Mai mare dragoste decAt aceasta nimeni nu poate a
arita, ca sufletul lui si 9i-l puni pentru prietenii sii" (lonn'l-t,13).
Deci, zice IDornnul] citre invdt;torul de Le.ge: ,,Drept ai rislrtrns, cici cle
vreme ce inci egti supus Legii, drepi r.lspunzi, per-rtrtr ci dupti Lege cuge!i".
10, 29-37: Dar el, voind si se indrepteze pe sine, a zis citre Iisus: $i
cine este aproapele meu? (30) Iar Iisus, rispunzAnd, a zis: Un om cobora:"
de la Ierusalirn la Ierihon, gi a cizut intre tilhari, care, dupi ce l-au
dezbricat 9i l-au rinit, au plecat, lisindu-l aproape mort3'r. (31) Din
intAmplarerr un preot cobora pe calea aceea 9i, vizindu-I, a trecut pe
alituri. (32) De asemenea 9i un levit, ajungind in acel loc gi vizdnd, a
trecut pe al;turi. (.3.3) Iar un samarinean, mergind pe cale a venit la el 9i,
vizAndu-l i s-a ficut mili, (-3-l) 9i, apropiindu-se, i-a legat rinile, turnind
pe ele untdelemn 9i vin,9i, punindu-l pe dobitocul siu, l-a dus la o casi
de oaspefi 9i a purtat griiS de el. (.35) Iar a doua zi, scofind doi dinari i-a
dat gazdei 9i i-a zis: Ai griji de el 9i, ce vei mai cheltui, eu, cAnd mi voi
intoarce iti voi da. (-36) Care dintre acesti trei fi se pare ci a fost aproapele
cefui cizut intre tAlhari? (37) lar el a zis: Cel care a ficut mili cu el. $i
Iisus i-a zis: Mergi 9i fit: 9i tu asemenea.
i t//. ) Faptele Apostoliror r0, 28
Lir.rdAnclul Mtintr.rikrrul pe invi!itoml cle Lege,.rccsta a scos la arit.lre
tmfia sa, cici ar zis: ,,$i cine este aproapele meu?" Cici soctttea el, ci fiincl
drept, nu are pe nirneni ase'mene.a cu el, ti ,,aproape" cu fapta bund. PL.ntnl
ci el cugeta ctrm ci nunrai dreptul ii este ,,aproape" dreptului. Deci ,,voind
si se indrepteze pe sine" [sa sc indrcptifcasca] ii si sL. inaltc mai presus de
to[i oamenii, tlr,rfindu-se zice: ,,$i cine este aproapele meu?" Iar MAnttritortrl
- ca pi Cel Care estc Ziclitorul gi pe tofi ii cunoatte cir pe o zidire [a Lui] *, nu
dupi lrrcruri, nici cltrpi vrednicii, ci dupi fire il hotir:igte pe ,,aproapele".

'' lrr editia dc la l{t05, in lrrc ric ,,un om cobora", se giscgtr' ,,un om oarecarele se
pogora
r0
in cdilia dc la ltt05, in loc t1|',,aproape mort", s(, g.isettc ,,abia viu".
rr
in edifia de la lll05, in loc.ie.,din intemplare", se g.is,'tte ,,9i dupi inGmplare".
tl in edili.r .le
la lll05, in lrr clo ,,si fi", sc g.iseste ,,de f5".
IALCUIREA SFIN I I:I EVANC]I II:I-II I)I] I-A I-UCi\ Cnpitolul Il) l3q

C.lci zice IDomruU: ,,Si nu socotr'gti cum ci, de vrer]re ce c9ti drept, nirnerrea
l1u-fi este tie asenrenea, pentru c.i toli cei caro sulit imp.irtalili de aceasta
fire'r, u1p16nps,, lie iti sulrt. Deci, fd-te gi tu <aproape) al lor, ntr cu locul, ci
cu dragostea;i cu purtarea de grija ce.r citrc dingii. Drept acet-a yi Pc.
samarirlcanuI !i-l aduc lie spre pildi, c.l si-!i arit ci, pr('cum acesta, nricar
ca .l\'ea deosebire cu viata !, insi s-a ficut <aproape,, celui c;rruia ii er.r cu
cuviingd a se milui. Ag.r gi tu, ctr rnilostivirca arat.l-tc pe sine a ti "aproape",
5i dc tirrc instrti lirlrd chenr,rl ", nlerti spr(' Jjutr\r".
Deci, prin piltla aceasta r.re inr,ilirn li asta, adic.1 a fi gata sprc mil.i gi a
ne sili a ne facc ,,aproape" al celor cale au trebuinfi de ajutorul cel tle l.r noi.
Dar rrt irrvifirn Idc aici] pi bunitatca lui Dumnczetr cea cirtre- orn.
C;ici ,,se pogora" firea txricrreasci de la,,lerusalim", adici de la vicluirea
cea iira cle turburare 9i pa;;nica,-cici ,,Ierusalimul" se tilcr.ricate ,,r'eclere
a picii". Si undc ,,se pogora"? ln,,Ierihon", cr.l co esto in valo gi jos,;;i
inecticios cu zriduful, adici in viafa cea pitimirg:i. Si vezi ci rtlr a zis cii ,,s-it
pogorAt", ci ,,se pogora", cdci pururea firea omeneasci la cele tle jos se
pleca, gi rru o datii, ci irr toat.i vrerne.r, la viafa cc;r pitimagi se irrdeletnicea.
,,$i a cizut intre tAlhari", arlici irrtre dracj. Caci cic nu se \'(r pogori
cincva de la iniltimea rnintii, nu,,cade" intre draci, care, dupi cc,,l-au
dezbricat" pe orn gi l-au lipsit pe el dr. hainele faptei celei bLue, atur.rcea
,,I-au rinit" ctt rinile pricatr-tlui. Cici mai intAi nc golegtc pe noi de tot
gAntlul bun gi de acoperimArrtr,rl lui Dunrneze'u, apoi aia, aduc asupri
,,rinile" pAcaiulr,ri.
$i ,,abia vie", adici pe jumaitatc moarti, ,,au lisat" fire.r orlr('neas.A,
ori pt'ntru ci suflctul e.ste rrrrnuritor, iar trupulmuribr, irrtrucAt o jumitatc
a omului este strpusd r.nortii; ori pentnr ci nu era cr.l totul dr'znidijduita
firea omeneasci, lpentrul ci in Hristos niddjduia cd va ;rvea [r'a tlobindi]
mAntuirc. llltrucat ffirea ornentasci] rru era n.roartei cu totul, ci prccum
pentm citlerea ltri Adam nroartca in lume a iirtrat, pentrtr inclrcptarca lui
Hristos, moartea avea sa se strice (llonatti 5,12-'19).
Iar Iprin] ,,preot" 9i ,,levit", Legea gi Proolocii si ii irr]elegi, cici Legoa
gi Proortxii voiau si indrcptczc firea cea omeneascii, dar nu au prrtut. (--;lci
zice Pavt'l: ,,Cu neputinli este singe de vilei gi de lapi a curili picatele"
(Eurai 10, 1). Deci, acestora ILegii gi Proorcrilor] li s-a ficut mili de om ;i au

1r
A.lic.i surrt p.irtr;;i ai firii omencgtr.
tl () \,ial.j cu alto r.induieli gi ol'iceiuri decit aceea pe c.lre o triiid
Santarint'anul triiia
invat.ikrrtrl cle I.ei;e.
rr,,Dc tine insuti fiind chemat" adici indemn.rt
dt'propria corlttiinti.
llrl C.pitolu I l0 SFANTUT- TEOFILi\CI' AI{I TIIIPISCOIUL BUt-C]ARIEI

socotit sil timdduiascii rntri apoi, de tiria r.inilortr' biruindu-se, indirit


iardyi s-au htorsr;, c.i acr.asta insernneazd ceea ce zice: ,,au trecut pe alifuri";
cici cu adevirat a venit Lcgea, gi a stAtut deasupla celtri care zdcea, iar.rptri,
ncputAnd al tamidui, ,,s-a intors", lucru carc
L.ste insenmat dc cur.intul
acesta: ,,a trecut pe alituri". $i vczi accasta ce zice: ,,dupi intimplare", ce
infelegere are, cici cu adevirat Legea nu intr-adins s-a dat, ci pentru
neputinla omeneasii, fiindci nu putea dir.rtm inccput si primtascd tairra
lr,ri Hristos, penhu aceasta zice ci ,,preotul", adic"l Legc'a, ,,dupi intamplare",
ial nu intr-adins, a venit ca sil tim.icluiasci pe om.
Iar Domnul gi Dumnezeulnostru, Cel Care pentru noi ,,blestem" S-a
fdcut (Galateni 3, 13) 9i ,,samarinean" S-a numit (loan 8,48),,,mergand" -
adici ins.lgi aceasta ficAndu-o pricin; a ciii, gi fel purrirrd si ne vindece
pc noi -, gi nu trecind ,,pe alituri" ii ir1 treacit cercetandule pe noi, a
venit la noi, Si a petrecut irnpretrni cu rloi gi a vorbit fdri de nilucircrr.
Deci, indati El ,,a legat rinile", nclSsAnd riutatea a fi m.ri mult slobodS,
ci legAndu-o pe dinsa. $i ,,a turnat untdelemn 9i vin". ,,Untdelemn" fiind
adici cuvAntul invdldttrrii, care prin cele bune incicamnS, iar ,,vin"
cuvAntul cel care prin cele mai infricogate aduce' sp'rrc fapta cea br.rn.1. Adici
attrnci c.lnd Il vei auzi pe Domnul griind: ,,Venifi citre Mine 9i Eu vi voi
odihni pe voi" (Mntai 11, 2.9), aceasta este ,,untdelemnul", cdci blAndele
gi odihni aratA; Fi iarigi cAnd zice: ,,veniti de mogtenifi impiri!ia cea
care s-a gitit vou\" (Matai 25, 34. Iar cAnd zice: ,,Duceli-vi in intuneric"r',
acesta este ,,vinul", irl'ifitr,rra cea strepezitoare. Ilrc.i ai fi putut inlelege
gi in alt chip. ,,Untdelemn" este petrecerea cea omeneascd, iar,,vin" cea
dumnezeiascS, ca gi cum ag zice: ,,Domnul unele lt'lucra omenegte, iar
altele dumnezeiegte. CIci a minca 9i a bea 9i viali slobodi a vielui, ial nu
petrecere aspri a arita precttm Ioan [Botezitorul], aceasta este ,,untde-
lemnul". Iar postul cel neobignuit (Matei 4,2) 9i r"rmblctr.tl cel pe mare
( Matei '14, 25-26),
Si altele cate sunt ale puterii celei d umnezeietti, acestea
sunt ,,vinul". CIci ctr ,,vinul" se cuvine a insemna Dumnczeirea [firea
dumnezeiascA a lui Hristos], pe care, neamestecati{r, nimenea nu ar fi

16
Cu sensul cle mirimt'a, cor,,irlirea rinilor
17
,,indiriit iariSi s-a intors": fie ,,s-a intors" cu fa!a cle l.r cel suft'rincl, fie ,,s-a intors"
irr drumul s.iu, pentru.l mer6t'nrai departe.
\ Ad jc.i .r vorlrit cu n()i ncnrijltxit, firi nici un intcrmcdi.rr.
r" Vezi [trrtdl 25, .30.

'" ,,Neamestecati" ctr st'nsul de ,,numai pe ea singrrrii". De .rici nu trebuie sa tragenr


() c()ncluzie grctiti )i s,i s(l:otim in chip nedrept c; 11 1i i rst nevoie c.r firea clumnezei.rscn
li\t.CUlRti.\ SFtN ILI l:V.\\(;lll:l.ll l)ll Lr\ L-UCr\ L.rfrtLrlu | 11.) l

plltr.lt-() sufcri de nu ar fi fost 9i ,,untdelemnul", .r.lic.i pctrcccrca cea dupi


fire.r orneneasci. Deci de vrenle ce prin ilccsteel anriindou.r pe nr)i llc-(r
m.intuit, zic adic.i prill Durnnezeire [iirea dumnezciasc.l] ;i plirr omerrilr'
Ifirca or.neneasc.r], perrtrr-r ace<rsta sL'zicc cllm c.i ,,a turnat untdelemn 9i
vin". lr1c.l ;i in fiecare zi cei c.rle sc boteazi dc rairlilc sufletului se izbivesc,
cu ,,untdelemnul" Mirului uuganrlu-se, si indaLi ir.rrpartagindu-sc, gi cu
Dumrrt'zeiescul SAngc [,,vinul"] cuminecandu-sr'.
$i ,,a pus" Dornnul firea rroastri cL.a rinit<1 ,,pe dobitocul siu", adicti
pc trlrpul Sdu, cici midrrlarc alc sale prg noi nr:-a f.icut,9i pairtagi trupulr-ri
Siu;;;i jos zicincl noi, nt-a indlfat Ia vrednicia accea, incat a fi un tnlp
inrprcunil cu El.
lar,,casi de oaspeli" este Biserica, care ii prinlcFtc pe to!i. Pentru ca
Lcgca uu pc toli ii primc.r, cici zicc: ,,Moabitean gi amonitean nu va
intra in biserica lui Dumnezeu" (Dcutcrtntont 23. .3)rr. insa .rcum tot
rrearrrtrl cel care sc tcmc dc Dumnezeu prir.nit tstt'inirirrtea Lui (Fopttla
Altostolilor 10,28), de r'.r r,oi si creadi gi partc lur;itlr-rlar'] a Bisericii si sc
faci, ci pe tofi ii prinrc;;tt' Dunurezeu - ti pc picitoii gi pe vanregi. $i
vczi irrtclcgcrea cea cu c1e -a nta'iuuntul Iamanr.rrrfimr: ], ctrni zice IDomnul]:
ca ,,I-a dus la o casi de oaspeli si a purtat griii de el". Cici rnai inaintc
de.r-l tluce la ace.ast;r [,,casa de oaspe]i"], nurrr:ri ,,i-a legat rinile".
Agadar, ce este ceea ce zic? Anume ci, dupi ce s-a urzit Biserica gi s-a
f.ictrt,,casa de oaspefi", aclic.i dupa ce a crescut crcclirrl.i clirr mai totrte
ncar.nurile, atunci aLr i enit gi clarurile Sf6ntultri Duh gi darul lui
Durnrrezeu se irrtindca; iar.rceasta o vei cur.roaptc tlin F4ttr:la ApostLtliktra).
$i ;irre chip de primitor clc oaspefi ficcare Apostol ;i clasc:il ti pastor,

in I)er:<nn.r !lintuikrrrrlr.ri lisrrs Hrist0s. ln nrJrtunsire.rl


s:i r,r' .unr'stccc cu iirea onrt,ncasc.i
cle'cretlinfa l-'e care ipopsiiiLrl (ccl care urmeazi a fi hirotonit arlriereu)() rr)stL'ite cu glis
rnare, ar:zim: ,,Cuvintulct'l UnLrl-N.iscrrt, C.rre Sl pogor:lt din Cr'ruri pentiu noi oanlt'nii
si pcntru .r noastri mintuir(', S-a intrupat de la Duhul Siint 5i din lVlaria Fecitur.r S-a
f.icut onr, ldici S-a ficut orn desivirrpit, raminincl Dtrnrnt'zeu, yi nintic prefic.ind s.ru
gtirlrind din Dumnezciasca l:iinl.i Pri6 unirea cu truprrl, ci [iri schimbare, lu.irrelrr-fi
onrelritato, a suferit ctr clinsul l)atinr.r si Cruct'ir, rimin.intl ctr iirca cca Dumnezei.tsc,i
sloLT ocl clc orice patimi. [.. ] inc.i mirturisesc ur'r ipost.rs .l Crrvirntrrlui intt upat 9i crecl ;i
.

vestcsc pc Hristos Unul 9i Acclagi in elou.i vrrin yi firi, dtrp,i intrrrpare pizindu-lt, pc
.rcr'lea intrr.r care;i clintItL cart'a ic'git. Pe urrni cunosc;i dou.i voiri. Lristrinclu-li fiecare
firr', r'oia pi luclarea sa" (;1r/iiclnlrrrrr, t'd. IBN,IBOII, Bucurr:5ti, lclq3, p.92).
rr ln edilia tlin 19E8 a 8il'/rr'i a ici I r cnr:
,,Amonitul li Moabitul si nu intre in obgtea
Dorltnului".
r: \/t'zi .le pilda ln|tt 11.20'21: 11, ./l-ll ii 15, l-9 elar 5i I Cotitittfli 12.
1.ll Capitolul 1{) SFAN IU L TE()I:ILACT r\lil IIEI'ISC.OI'U t- BUL(IARIEI

cirora lc-a dat Domnul ,,doi dinari", pe ce'le doui Legi, pe cea Veche gi
pe cea Noui, cleoarece chipuI rrr.rr"ri inrparnt ilpoalt.i arndndoui, fiindci
sunt cur.inte ale aceluiagi Durnnczcu. Dcci, Domnrrl, cArrd S-a inillat la
Ccruri, pe acegti ,,dinari" i-a l.lsat Apostolilor gi cclol pestc vrerni cpiscopi
gi dascili. $i lc-a zis IDomnul]: ,,C)ricc vci mai chcltui dc Ia tinc, Ett ili
voi da ;ie", cici cu ader';rat au nrai cheltuit de la sine Aposblii, mult
oste'nindr:-sc gi in tot locul invi!.ituri seminind. Dar;;i cei de peste vret.ni
dascili, tAlctrind Legea cea Veche gi cea Noui, multe au mai chelttrit de
la dingii, pentru care plata igi vor lua cind Se va ,,intoarce" Domnul,
adici la a Dor,ra Verrire. Pentru cti atunci, fiecare dirr ei ii i'a zice Ltri:
,,Doamnc, doi clinari mi-ai clat, iati alfi doi am tnai cheltuit", cdtre'carc
va zicc 9i El: ,,Bine slugi buni" (Matei 25,21,23).
10,38-42: $i pe cAnd mergeau ei, El a intrat intr-un sat, iar o femeie,
cu numele Marta, L-a primit in casa ei. (-39) $i avea o sori ce se numea
Maria, care, asezindu-se la picioarele Domnului, asculta cuventul Lui.
(40) lar Marta se silea cu multi slujire 9i, apropiin du-se+r, a zis:
Doamne, au nu socotegti ci sora mea m-a lisat singuri si slujesc?
Spune-i, deci, si-mi aiute. (11) $i rispunzAnd, Domnul, i-a zis: Marto,
Marto, te ingrijegti 9i pentru multe te silegti; (12) dar un lucru trebuie:
cici Maria partea cea buni gi-a ales, care nu se va lua de la ea.
/Il). l8) lonn 11, 1; 12, 2 /lll,.l1)) Sirah 11, l0-12 1/1i,, ,.ll) Psnlm 26, 6 / Matei 6, 33
Mare cu adevirat lucru cel brtn al iubirii de striini, Pe ctrre il
e.ste
ardta Marta,;i nu este lcpidati insi mai mare [ucrr-r] este a lua aminte la
cuvintele ce.le dr.rhovniceiti, c;ci prill cel tlintAi trLrpul sc hrirregte, iarr
prin cel de-al doilea sufletr.rl viazi, C.lci zice [Dornrrull: ,,O, Marto, ntt
pcntnl accasta am vcnit, ca s.i nc umplcm pAutcce.lc crt multe fcluri dc
bucatc, ci ca sd aduc folos suflcte.lor".5i vczi s()cotin!:r Domnttlui, ci
nimic mai inainte n-tr zis c.ltre Marta, pArrd ct'ea insigi nu l-a clat pricini
de mustrarc. Cici, de vreme ce accea se silea sd o smulgi Pe sora sa de la
ascultare, atunci Domnul, lu.lnd pricini, () mustri pe dinsa. Pentru ci
pind atunci se cuvine a cinsti irtbireir cle str.iini, Pinii trlt Ire smtrlge gi Irlt
lre depirteazi pe noi de la cele mai de rrevoie, iar cind \'.1 incL'Pc.r n('
impiedica de la cele mai bune, atunci se cuvine ca, mai rnttlt decit pc
aceasta [iubirea de stfAini] a cinsti ascultarea de cele dumnezeiegti. Iar

1r Tn cclilia de ta 1t105, r'n loc de nrutti slujire, gi apropiindu-se", sc'g.iscltc


,,cu
,,spre multi sluibi, gi stAnd".
t,\ r.cu tE.\ st:tNT ril EVANC I t.I-
T ti l)tr L,\ l. uCr\ (.pih)lul 1() tJi

mai vertos - de se cllvine r.)lai cu dinadinslll a zice -, llu iubirca de striini


o opregte Domnul, ci felurile cele multe dc minc.lruli ;i grija, adic.i
smulgcrc;r gi turburare.a, tle vrcrne cc prirnirea cca cu infrAnarc;;i simpli
Irle r.ind] o laudi. Cici zicc [Domnul]: ,,O, Marto, pentru ce te ingriiegti
9i spre multe te silegti?", aclici: ,,l)entru ct te smulgi si tc turbtrri? De
Lrn Iuclu ave:n trebtrinlii, ac1ic.I de a mii:rctr ()ricc s-ar fi intiirnplat, nu
rnulte felu ri".
Iar unii, acest cuvint cc zice ,,un lucru trebuieste", ntr pentlu a nrAnca
l-au irrfelcs, ci pentru a lua aminte la invti!.1turi. Si prirr celc ce lc zict.
Domntrl [critre Marta], ii invafi pe Apostoli ca, atunci c;ind vor irrtra in
casa cuiva, si llu caute multc feluri de bucatr', ci si se indestulczc cu
primirca cca sirnpli [c'le r.inc1], rrcciutArrd nimic mai mult, ci numai a lua
arnirrtc la invitituri.
$i si infelegi c.l este ,,Marti" fapta buni cea lucr.ito.rre, i.rr ,,Marie"
videnia [r'edercar dur.nnczeia sc.i]. Deci fapt;r bu:r;i cea lucratoale are'
sr.nulgcri gi turburiri. [al videnia [r'ede'rea tl r,rmnezeiasci] ,,Doanrni"
peste patinri ficAndr.r-se - cici Maria ,,Doamr1A" s{r telcuielte -, uum;ri
irrtru privirea d urlnezeiegtilol cuvinte;i jutlecaifi se indeletnicegte .

Si ia aurinte ii la aceasta cc zice: ,,agezAndu-se la picioarele


Domnului, asculta cuvintul Lui", cici prin,,picioare" poatc fi inteleasi
fapta bun.i ce.a lucritoarc, pentru ci accstr.a sullt sc'mne alc niigc.irii gi
alc cilitoriei, iar,,a sedea" este semn al intcmeicrii. Deci, cel cirre va
,,9edea" I.ingi ,,picioarele" lui Iisus, adicd act'la care se va inttnrcia in
fapta buni cea llrcrdtoarc, ctil;itoriei gi petreccrii lr.ri Iisus urmrind, intltr
aceasta [fapta buni cea lucritoare] se va itltiri; unul ca acesta ajungc'pre
ut mi la ascultalea dumnczeiegtilol cuvinte, adictl la videnie Ir'edcle
dumnezeiasci], pentru ca gi Nlaria tnai int:ii s-.r aFezat ii irpoi apa ;rscult.r
cr.rvintelc.. Dcci tn, dc poli, suic-te lrr riiuclr.riala,,Mariei",,,Doamrri"
Istipina] pcstc patirni ficArrtlu-te;;i la viclenii fr,cclcrilc drrhovnicegti]
.ijungind, iirr daci acc.tst.l nu-li cste cr.r pLltil-rlii, fA-to ,,Marti", de parttir
cea lucrdtoare lipindu-te gi prirr aceasta pe Hristos prinrirrdu-1..
Vezi ir.rc.i gi aceste cuvinte: ,,care nu se va lua de la ea", petltnl ca
ace'l care este lucritrlr are ceea ce si se ia de'la dinsul, irdic.i le are pc
irrsi;i acestea: indeletnicirt';r gi smulgtrea. Cici spolind gi ajung.irrd acesta
la videnie Ir,edere dumnezeiasci], scap; de smulgere:;i cle grijii; pentru
aceca, se ia ceva dc la dinsul. Iar ccl care a ajr-rns la videnie [r,ederc
dumrrczeiascil, nu sc lipsogte vreodatd dc aceast.i,,parte buni", adici

1l

I
lll Cll'ih 'lu I l0 SFANTUI-'TEOFII AC1' AR] IIIJPLSCOPUI- BUIT]-\ITIEI

de videnie [r.edere dumnezeiasca]. Cici la care alt lucru va spori, dupi


ce a aiuns la insugi vArfrrl sporirii, adici la a-L vedea pe Dumnezeu, care
Iucrlr este a se indumnezei? Cici acela care s-a invre(lnicit a-L vedea rre
Dumneze.tr, sc facc Dumneze'ur], pentru ci cel asctnenea cl!'cr.l .rsctnen.-a
se pricepert.

" Crr senstrl dt' ,,Dunrnezeu prin lrar",adici ,,pirtag dumnezeiegtri fii" (2 Pcfru 1,1).
t: Sfi.rtul lsaac Sirul ne tdlcuieste'ce cste ,,r'idenia" si carL'estc'felrrl lucririi c'i:
.,Cunoajtere'.r carc se rnigci in cele vizute sau in sinrluri, ti urnr;rre$tc inliruirc'.r [rr, so
nume;te natural;. Iar cea care se migci in planul celor gAndite (inteligibile) pi prirr
mijlocirca lor in firilc ce.lor ne,trupL'tti se nunlegte dulrovnictasc,i, deoarece ea prinrelte
sinrfirea in tlrrl.r 9i nu in simfuri. 9i acestea dou,i se ivesc in suflet tiinrfari. 1',t'ntru
cun()afterea i()r. I.rr cea care se prod uce in planul clumnezt'iesc se numelte mai pr.'sus dt'
firt';i e mai degrabi necunoscutii ti mai presus de cunoattere- Vederea (corrtemplarea)
acesteia n-o primette sufletul dintr-un continut din afara lui, ca pe primele rloui, ci ei se
arat.i li se descQper.i din cele clin liuntrul sufletului in chip nematerial, cleodatii;i pe
neattept.rt.'. Pelltru c; "lmpirilia lui Durnnezeu este inliurrtrul vostru" (1,!/.r1 1;, l1).
Ea nu se nidiijduiette pc te'meiul urror chipuri, nici nu vjnt. prin lrrdt.cifi pe tt'meiul
cr.rvintului lui Hristos pi prin pizirea lui, ci se tlescoperi din liiuntrulchipului cuSetiirii
celei ascunsr., f.iri o cauzi anumiti, firii o cercetare a lui. Pr'ntru ci cugetare.r nu aflii in
en lre't) nrateric. Tilcutnu ac.cslortt: Cea dintii crrnoagter'c se nagte din cercetarea continun
5i din invititrrra s.irguincioasi; a doua, clin buna vieftrire 5i tlin cugetarea creliincioasi;
iar.r trcil s-a rincluit nunrai pe seanra credinfei. Pentru ci in ca inceteaz.i curlottinla i;i
faptele iau sfirgit;ri intre'buintarca simlurilor ajunge de prisos. Deci pe c;it se coboarii
cunoitinla intre accste lrotare, pe itita se cinstelte. 9i cu trit se coboari mai mult. cu dt.rt
se cinstette m.ri rnu lt. $i cincl ajunge, la p;milnt gi ln cele p.inr:rntetti, cunoitinla stiipilnrttL'
pL'ste'toatc jji in af.rrii dc ca orice lucru cste neluat in seani yi zaclarnic. lar cirrd sufle'tLrl
i9i inalfli vcclerea in sus gi-pi desfi;oari infe'le'strrile in cele ccregti pi cloregtr: ct.lc ce nu
p()l fi v.izutc cu ochii ;i ntr sunt in puterc'a trupului, atunci t()ate sc suslin prin crc'dinl.i.
Fit'ca Domnul Iisus Hristos si ne-o diruiasc.l nou,i De Jce.rst.l si s; fie binccuvintat in
vccii vocilor! Amin" (tlior'alrn IL)DIAu '.ti, Crri,,irrlrri LXt//: D',prt t !c clriyuri si intclL.strti
alc c rttl)as[L'tii Llt: t] i.f itc .li,!ro i, \'ol. 10, e.l. lBNt BOR, Eucrr rept i, | 9{l I , pp. 339-3.1I ).
CAPTToLUL 11
Rugtici unen tlo n Lneascd. Sctt trtul I tr i lttttti.
CLruinttrea intpotrnut -fitrtscilor si t cdrturnrilttr)

17, 1--l: $i pe cAnd se ruga Iisus intr-un loc, cind a incetat, unul dintre
ucenicii Lui I-a zis: Doamne, invali-ne si ne rugim, cum a invitat si
Ioan pe ucenicii lui. (2/ $i le-a zis: Cind vi rugali, zicefi: Tatil nostru,
Care esti in Ceruri, sfinfeasci-se numele Tiu. Vie lmparilia Ta. Faci-se
voia Ta, precum in Cer asa si pe pimAnt. (.1) Piinea noastri cea spre
fiinti, di-ne-o noui in fiecare zi2. (4) $i ne iarti noui picatele noastre,
cici 9i noi ingine iertim tuturor celor ce ne gregesc noui'. Si nu ne duce
pe noi in ispiti, ci ne izbivegte de cel riur.
41.1, I rMatei 6,9-10 (17,2) Psalm 110,9 / Matei 6,9 1/'1,.3) I,ilde 30, 8 /Ntatei 5, ll
i7l.4l Psaln 31,6 / Matei 6,12-13 /l Corinteni 10,13 / Efeseni 4,32 /1 Petru 5,8 / 2 Petru 2,9
R.ivnc;to ucenicul lui Hristos ucenicilor lui [oan, pcntlu .rccc.r yi cert'
a se- invifa chip a) rug.iciunii fca sd inve]e crrrn sd se roage]. Dcci,
M6ntuitorul ii inva!i, netrecAncl cu vcderea rugdntiutca uccnicului.
Si zice []{ristos]: ,,Tatil nostru Care egti in Ceruri". Vezi putcrca
rugiciunii? indati Sus tc inalfi 9i te supune pe tilte. De r.r'enre ce ,,fote" it
numegti pe Dumnezeu, si nu te indepirtezi cu totul clc aseminare, ci s.i tc
sirguiegti a tc ascm.ina cu Tat.il. $i nu a zis ,,Iatil Meu", ci ,,Tatil nostru",
sprc iulrirca dc frilime indemndndu-te pe tine, gi silindu-ic ca pc toti a-i
iubi indeob;te ca pe nigte fra!i. Iar ,,in Ceruri" zicAnd, nu acolo ll
mirginepte fcircumscrie, hotirnicegte] pe Dumnczeu, ci pe ascultitor il
inalfi la Cerr-rri gi il depdrteazi de cele p.lmAntegti.
,,Sfinfeasci-se numele Tiu", [zice] in l<x de ,,sl.1r'easc5-se", aclici f;i
viata noastri sd fie spre slava Ta Cdci precum numelc lui Dtrmnezeu se
hulegte prirr cei rii, aga se sl5r'e;te prin cei care ar.r viafi buna.
,,Vie Impirifia Th" -picitosul se n).iga sa nu vi€.lmp.rrafia lui Dunrnczctr,
pentru cd tl nu voicgte s.i vie aceast4 din pricina judecililor ce sc vor sivir;i
L
in ctlilia tle ia 1805, titlul capikrlului es te: ,,Pet1tru ru.jtjcittitt. Pt:tttru Ltctlt tti ctl ct,t'tt crrt
t\l lLta. PdtfttL ct]l tl at\1l drna nrLtt. Prt tru fttncia ct a riLlict! ,jla-s litt notoil. pctltr, Lfi c( r:trcntt
sL'trur ditr tLt. Potfnt fltrisL:ul L:t l tL. Li .lo it p. lisus. I,ottnt ticdlolit,.'t ittt'ilit.) ilot d( 1.v".
t in t'dilia de la 1805, irr loc de
,,in fiecare zi", se tiselte ,,in toate zilele".
r
ln r:cli;ia de la 1805, in loc dt, ,,celor ce ne gregesc noui", sr'gisottc ,,celor ce ne
sunt datoli nou; ".
1in edilia de lr 1605, ir.r loc dt'
.,cel riu", se gise;tt' ,,cel viclean .
l

lt

116 Cnpin)lul 11 SIANI'U I, II]OIIII-AC I ARI III,]PISCOPUL BUI-(;,\RIIII

a{olo; insi, dimpotrivi, dreptul se roag.i c,r ni.ri dt-graba si vic acr.asti
lnrpir.ifiel, ca izbivindtrse de ispitirile cele clc aici, s.i clobinclcasc.l cxlihni.
Inci [rnai zice Domnul] ;i: ,,Faci-se voia Ta", precurn in Ccl dc ingeri,
apa gi dc noi, oamenii, pc pimant. CAci Ingerii toli, toate clr,rpi voia lur
Dunrrrezeu le lucreazi.
Si ne invaf.i a cerrr numai ,,pAinea cea spre fiinti" - adic;i pe aceea
care este de trel"rtrin!.i pentru fiiniare.r noastri, spr('star€.a [cliiinuirca] gi
l.r.izirea vit!ii - ti nu pc ct:a care cu adcvirat r1o prisoseit€r, ci pc cca Ic.]ro
nc estel de ne\.oie.
lar a nlr intra ,,in ispiti" inseamni a nu te arLlnca in ispiti. C;ici nu ni
se crrvirre noua a l1e mga sa l1r-l fie ispitt:, ci cind vor voni, se cuvirre a le
suf('ri ctr birbifie. $i ptrttm zice cd ispitele sunt c1c tloui fth.rri. Pentrtr ca
uncle [ispite] sr.rnt dc bundvoie, prccultl befia, ucidcrea, pro.tcurvia si
celelaltc patimi, cici sllb puterea acestor patimi ne arLrncinr de bunivoie
pe rloi irltine. lar ispite f.1r.i dc r.oie sunt acelea sub care tira nii gi cei c.r rc
fac silnicii ne supun pe noi. Ag.rdar, de is1-ritele cele. dt'r'oit, aclici de patimi,
ni sc cuvinc noni si fr,rgim,;;i pontnl acestca si nc rugim si ntr fie [do
acestea sh ne rugdm ca si fim izbtlvili], gi si ziccr:r: ,,nu ne duce pe noi" -
aclici nu nc slobozi pe noi a cide'.r in ispiti, adici in patimi de bunti voie,
,,ci ne izbivegte pe noi de cel viclean" - pentru ca accsta estc ccl c.tre
aduce asu|-rrei-rre ispitele 9i cele fi r.i de voir', [inc;l gi Ipc] cele 11e voie.
Drept aceea, fir';i de voie fiind ispitit de vreun ()r1'1, s;i nu socotogti cllnr ci
omul acela este plicina ispitr.i, ci viclearrul, perltru ci cl este ccl carc il
pleaca pe om a se turba gi a se inrrebuni impotrir,a ta.
11,5-.9:9i a zis citre ei: Cine dintrevoi, avAnd un prieten si se va duce la
el in miez de noapte gi-i va zice: prietene, imprumuti-mi trei piini, {6) ci a
venit, din cale, un prieten la mine si n-am ce si-i pun inainte, (7) iar acela,
rispunzind diniuntru, si-i zici: Nu mi da de osteneali. Acum u9a e incuiati
9i copiii mei sunt in pat cu mine. Nu pot si mi scol si'fi dau. /E) Zic voui:
Chiar daci, sculAndu-se, nu i-ar da pentru ci-i este prieten, dar, pentru
indrizneala lui;. sculindu-se. ii va da cAt ii trebuie. /i l. 8) Luca 18, 5
C) pildi oarl'care gi asenlirlar.' griiegte Domnul, invitandu-ne pe rroi
f.iri prcgct a ne rugar A;atlar, ce. irlseamni accasta piklei? ,,Miezul noplii"
zic cum cl cste sfirgitul vicfii, la care oanrcrrii ajurrgirrd, r'in intru sinrlirea
binelr-ri;;i aleargd citrc. Durnnezeu - c.i Acesta este Prietenul Ccl Care pe
toli ii iube;te;i ii voiegte si se mAntuiascd. Deci mcrg mrllli in ,,miezul
l

'in editia dr' la 1,905, in loc tle ,,pentru indrizneala lui", se g.is(.)te ,,pertru
obriznicia lui".
IALCUIRIi;\ SFI\ lEl lVANClll,Lll I)E l.i\ LUcr\ C.itih,lul ll tJ7

noplii", adica Ia sfArgitul viefii, irrspre Durnrtezcu, c.r ti citrc un PriL'tcrt.


$i zic: ,,Di-mi trei piini", adici crcdinfa in Sfanta Treime, ,,ci un prieten
a venit", adicii L.rgcrul cel care ia sr.rfletul. Inc"i ,,prieten" csto Fi tot lngenrl,
dupi cur.n gi Domnul zicr. ci bllcurie se face itr Ccr pcntru mintuirea
omultri [,,se face bucurie Ingerilor lui Dumnezeu Pentru un Picitos care
se pociiegte"l (Lutt 15,10). lar ,,copiii" cei c.rre se odihnesc p('pat sLrnt
cei caro s-au intols pi s-au facut ca gi copiii gi s-atr irrvredrricit a se odihni
inrprreurri cu l)omrrul. lar ,,obriznicie" [,,indrizneali" ] este numiti aici
rugiciunc.ar intinsi Isdvir'9it.l] intru ribclare.
lnc.i sii inlclegi gi ir1 alt chip: ,,miezul nopfii" este junrtitatea gi millocttl
ispitelor', caci ,,noapte" este toati ispita, iar,,miezul nopfii", cu adevirat,
mijlocr.rl ispitekrr este. Deci, cAnd cineva se va afla h mijlcml ispitelot mergc
citlc Dumrrezcu, Carc nt iulrcate pe noi, gi-l zice: ,,Di-mi imprumut trci
piini: rnintr.rirea trupuh-ri 9i a sufletului 9i a duhului, c.ici nri tem ca, I1u
cumva, prirr ispite'sd sc primejcluiasci acestea trr.i". 9i citle cste ,,prietenul
care a venit din cale"? Aritat estc cum ci Dor.rlrul, cu adcvirat c Cel Care
nc. inccarc.l pc noi intru ispite, gi \,oicttc ,,sd mdrr.incc" mintr-rirea noastrA,
9i nu are ce pune inaintea Lui cel care cade in ispite, gi nu poate dintru sine
a so impotrivi .tcestora ti a purta griji de cele ce sunt ale lui l)untrrezr'n. lar
accoa Icc zicel: ,,acum uga e incuiati", accasta inscrnncazii, cunt ci se currinr'
mai intrintc de- ispite a fi noi [prc]gitifi, cici dupi ce vont c.lclea in e.lt, u;a
[prc]gitilii s-a incuiat, pi nc[pre]gitiJi afl6ndr.r-ne, dt' ntr ne va ajuta
Drrmrre zerr. rrt'r'ttrrr I,rimt'jd tri.
lar ,,copii", drrpi cum mai inaintc s-a arirtat, sunt cei carc s-au ficut fii
ai lni Dunrrreze u prin faptc burre; ;;i se culcd gi se tdihtresc irrtnr DLlnllleze Lr.

11, 9-/.1;Si Eu zic voui: Cereli 9i vi se va da; ciutafi 9i vefi afla; batefi
9i vi se va deschide. (10) Ci oricine cere ia;9i cel ce cauti gisegte, gi celui
care bate i se va deschide. (11) $i care tati dintre voi, daci ii va cere fiul
piine, oare ii va da piatri? Sau daci ii va cere pegte, oare ii va da, in loc de
pegte, garpe? /12) Sau dacS-i va cere un ou, ii va da scorpie? /13) Deci daci
voi'', rii fiind, stifi si dafi fiilor vostri daruri bune, cu cit mai mult Tatil
vostru Cel din Ceruri va da Duh Sfint celor care Il cer de la El!
//,'rr lernria 29, 12-13/\lalei7.7:27,22ll\larcu11.2dllorn1.1,73)15,7;16,23/lacov"I,5-6|
'
1lorn3,22;5,14-15r1/,ll)rl,ilde8,17l\larei 78r// /lrlntelepciunelg,l0/Matei7,9
1l l, i.?./ i\tatei 7, 10 ( 1.1. 1-ll Facere 8,21 / Ilatei 7, 11/ Evrei 12, 9 / Incov I, 17
Vozi intelegerca ce.r cu dc-aminuntul a accstui grai, circi nu a zis ,,ctrtfi
otlati gi vi se va da", ci ,,cerefi", adic;i neincctiit cerefi. ,,Ci oricine cere ia ".
Au, oare, cel care cere flucruri] rrefolositoare, ia? Nu. Intii dr: toate, cererea

" ln editia de la I805, in Lt do ,,deci daci voi", se g.iseste,,deci de vrerne ce voi"


ll8 C.r pitolui ll SI.AN IUL I I-OTlI.ACT i\RI IIF-PIsL-OPUI, t]UI,(i,\ItIFI

cek)r nefolositoare, nici rlll poatc fi numit; cercre c.itre Dunrnezcu. Pentrtr
c5, acela care se roagi lui Dumnezeu, trcbtrie sti ceal'5 acelea pe ctrre Acela
le tli. lar cind cint'r,a cere cele ncfolositoare, nu catre' Dumnezeu face cererc,
pr..ntru ci F.lnr-r di !ucrtrril ncfolositoare. Apoi asculti-L gi pc irrsu;i Dorunul,
cul.r1 r1e invatai pe noi a cere. ct-le ce se cuvin, c;i zice ci ,,piine" gi ,,pegte" gi
,,ou" cere ,,fiul". Agadar, preculn acestea sunt mtincare a omultri, asa si
ccrcrile ntnstrc sc cuvin a fi fokrsitotrre 9i cuviincioase noua.
Si si inlelegi cum ca ,,cere pAine" tot cel care cere a i se descoperi lui
credirrftr cea in Sftinta Treir.ne ;;i dogmc.le cele drt'pte; c.1 ,,piine" surrt
acestta, ca nncle carr: ,,intiresc inima [omului]" (Psalnr 10.3,17). Si ,,cere
peste", ct.l carc in marea vielii cste, gi ccrc ajutoml ccl clc Ia Dlrrnnczeu, ca
in nrijlocr,rl ispitelor neafundat pi viu ca peFtele si fie pizit. Iar ,,ou cere"
ce'l care ct're si i st'tlea ltri na;terile Iinrroirile] suflete lor ce lor imLrnndt;ititt',
c.ici aceste'suflctc, dup.i cuviinfi se ase'amini cu p.isdrilc, fiindcii aripi au
luat gi de Duhul s-au in;il!at, gi mai presus de pinrint au zbur:rt.
11, 1-l-20: $i a scos un demon, si acela era mut. $i cAnd a iegit demonul,
mutul a vorbit, iar mulfimile s-au minunat. i'l5) Iar unii dintre ei au zis:
Cu Beelzebul, cipetenia demonilor, scoate pe demoni;. (1ti) Iar allii,
ispitindu-L, cereau de la El semn din Cer. (1/) Dar El, cunoscind gindurile
lor, le-a zis: Orice impiritie, dezbinindu-se in sine, se pustieste si casi
peste cas; cade. (18) $i daci satana s-a dezbinat in sine, cum va mai sta
impirifia lui? Fiindci zicefi ci Eu scot pe demoni cu Beelzebul. (1!l) Iar
daci Eu scot demoni cu Beelzebul, fiii vogtri cu cine ii scot? De aceea, ei
vi vor fi judecitori. f20) Iar daci Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot pe
demoni, iati a ajuns la voi Impirifia lui Dumnezeu.
| 1l , 11-15) Matei 9,32-34; 12,22-24 I Marc'u 3,22-23 (11. 1{Ll8) Matei 12, 25-25; 16, 1 /
M a.c\t 3, 24-26: a, 17 / loan 2, 25: 6, 30 / I Corinteni 1, 22 ( I 1, I 9 ) M "12, 27

I1,:0) lesire 8,19 / Daniil2,44;7,14,27 / llatei 12, 28 / 1^lei


I lo.rr 3, 8
,,Mut" estc numit cel mai ade.sea cel care nu griiegte, dar poate fi
nurnit astfel gi cel care nlr aur"ie, iar mai cu adevt'rire, cel cale nici rrrr ;rurle
gi nici tru gr.iicgte. Iar cci care din nattcre nu auti, aceia nici rru gr.iiesc, ca
de trevoie aceasta li sc irrtAnrpli lor'. Pr'ntn-l ci po acclea le greiit.n, cAte, cu
adevirat, prin.r le auzi, nc inr'.ifiru. Iar cAnd cincva nu aude, in chip fircsc
rrici nr"r griiogte - asta dt'rru cuml'a s-a \ritimat la trlechi mai pe rtrntri, din
oarcc<1re piltimirc Irinire, sufr'rinfi, boalil; cA pL. unul ca acesta nintic n,r-]
opregte dc a grii. Agadar, accla carc a fost adus Ia f)omnul, la arnindou.i,

' In cdilia dc'la 18t)i, in ltr cle ,,cipeteni ad emoni l or, scon te pe demoni ", se Fis( )tc
,,domnul dracilor gonegte dracii".
Ir\l_cLIlit:,\ st;r\ Illl li\'.\\cl ll_ DE L,\ t_ucr\ C,rprktul I I l-le

9i la linrb.i,;r l.r rrrechi era vitamat. Iatr acest.r r.ra sernn [simboll al iirii
omenelti, cart'dr: tlemorri fiind thuta, nici nr.l suferea a auzi crrVintt'.rlc
iui Durnnezelr, li cu nlult mai vartos nici a le gr.il 11u putca. Dar, clup.i ce
Domnul a \icrlit li pe draci i-a izgonit - adic.i pe faptcle celc pritinrage ;;i
drAce'gti -, nc-.r fricut pe noi ;i a grii gi a propovirdui adevirul. C.i sr. cur.'ine
nu nunrai a aLlzi cuvintele lui Dumnezcu, ci )i .lltofa a le grai.
Ag.rclar', si auzinl flu.lln aminte] cL.i care avcnt intru noi ir-ryinc faptelc
cele dricelti, ii s(rc()tim cum cA pe altii ii irl\'.ilant,;i poftim tr fi nunrifi clc
oamtrri ,,rabi", .rdica ,,invifitorule" ( Matd 23,7-8.). C;r clupi ce ,,iese dracul",
atuncea sc face griircrr cea adeviratA, atlici itrr'.ifatura, iara pini 6i1111
inlSuntrul nostrtr va fi lucrarea dracului, dc;i ni sc pare ci griim, ltu gr,iint'.
Ial fariscii clevetesc minunca gi pe Domnul ca pr'un Yrajittrr- ,.)carasc.
zic6nd ci pt'ciomrrul dracilor av6ndu-l prie'telr, cu lucrarea acciuia
izgorregte clracii. lar citrc farisei Domnlrl zicc: ,,Cum c cu putirrtii un rlrac
sd il scoati pe alt drac? Ci aceasta al fi risipirc. Ipieire] .r imp.irifiei lor".
Cici, dac.i dracii socotesc imp.lrilie 9i odihni a locui in oamcni, iar donrnu l
lor ii gorre;tt: pt' dingii, aritat este cunr ci ei ingi;;i sr'\.'atimi:.. Pcntnr c.i
bati imp;lritia care se dr'zbin; gi sc irnp.rrte sc risipegte gi FiL.ru. i.rf ..rc.r
ct, se dezbi tt.t Iirrvr,t jlrc;tt.], s(. surp,i.
lal prin ,,casi" zidirea o pofi irrfelege, caci gi zitlire'a, pina cAntl estt'
intreagi, sti, iar cincl sr. r'or dcsp.irfi zidurile turul dc altul, cadc. Sarr prilr
,,casi" ii poli irrfclegc [inca gi] pe cei ce sunt in casi, c.lci acegtia, pin.i surrt
in pace, stau irnpreun:i, iar cAnd se vor desp;rli Iridica] r.rnii impotriva
altora, cad.
,,Fie, clar, c;i Hr-r scot dracii cr.r Beelzcbul, dar fiii vogtri, ac'lici Apostolii,
cr,r ce ii scot? AdL'verit estc c; cu numele Meu [ii scot]. Dcci, cr-lnr imi zici'ti
Mie ci cu Beelzetrul scot Eu [dracii], ca;;i cum ai avea trebuinfi de pute re,r
lui, cAnd fiii \rcgtri, adicd Apostolii, cu numcle Me'u ii scot? Agadar,:rcegtia
vi vor osandi pe voi, cici ar;tat este ce daci aceia cu numele Meu ii scot,
Eu nu am trebuinli de puterea altuia. Deci, cu delletul lr-ri Dumnezeu,
adic.i cu Drrhr:l SfAnt ii scot, ti nu cu duh viclean".
Iar,,deget" rlumotte pe Duhul, ca si cull()iti ci, precum rlcgettrl rle o
fiinti estc cu tot trupul, aga gi Duhul de o fiinfi oste cu Tatal 9i ctr lriLrl. Si
nu culnva, de vremc co,,man5 a lui Dumrrezeu" cstc ltunrit Finl gi s-au
odihnit pestt' Dinsul ccle gaptc lucriri ale Duhulr,ri - nu ca gi cunt s-dr
Ittcra de'Dr,rhtrl, ci pentnl ci cste de'o fiinf;i cu [)trhul ;i una din tlarrrrilt';i

-'Arlici tiimirrcrrr nluli du hovnicctte.


" Atlic.i iyi t.r. r.iLl, \o stric;, se rtrincazi, se prip,iclt':,-, st,surp.i.
-II:OFILACT
150 Capikrlul 1l SFANTL'L AItI IIEPITOPUL BUL(;.\RIII

Iucririle Dul.rului este timiduirea -, pelttru aceasta se zice curn c.i ,,cu
degetul lui Dumnezeu" scoate dracii, adici cu darul Duhului? Cici
precum degetul L-ste parte a mAinii, aga gi clr,rhul tir.rriduirilor, parte era a
dtthurilor [pc] care le avca Hristos, adicd a lucririlor Duhuluir').
Agaclal [MAntuitorrrl] zice: ,,Dacd Etr scot dracii cu lucrarc dumnc-
zeiasci, a ajuns la voi impirilia lui Dumrre.zcu", cr,lvallt calc acest fcl de
infelegL.re are: ,,Se strici cle acum impdr.lfia diartrlului, gi impiri!t;;tc
Dumrrczeu, Cel Care izgonegtr' dracii". Petrtru c.i, arsculti ce'zice prin
cnvintclc care Lrrrneazi:
11,21-26: C6nd cel tare si inarmat fiind, i9i pizegte curtea, avufiile
lui sunt in pace. (22) Dar cAnd unul mai tare decAt el vine asupra lui 9i-l
infringe, ii ia toate armele pe care se bizuiarr, iar prizile de la el le
imparte. (2j) Cel ce nu este cu Mine este impotriva Mea; si cel ce nu
aduni cu Mine risipegte. (24) Cind duhul cel necutat iese din om, umbli
prin locuri firi api, ciutAnd odihni, gi, negisind, zice: Mi voi intoarce
la casa mea, de unde am iegit. (2.5) $i venind, o afli miturati 9i impo-
dobitirr. (26) Atunci merge si ia cu el alte gapte duhuri, mai rele decit el
gi, intrAnd, locuiegte acolo;9i se fac cele de pe urmi ale omului aceluia
mai rele decAt cele dintAir'.
| 11, 21) Matei 12,29 | Marcu 3,27 | 11,22) losua 24, 15/{ Resi 17,331lsaia49,25 53,'l2l
leremia 31, 11 il1, :J) Matei "12,30 / Ln(a 9,50 ( 11, 2.1 25) Matei 12, il3-,14
( 11. lai) Mntei 12, 45 / loan 5, 14 / Evrei 10, 26 / 2 Petru 2, 20

Zice' IDomrrtrl]: ,,Mai irrainte de Venirea Mea era tare satana, gi i9i pizea
curtea sa, adici stiPAnea firca omeneasci, cu intlrirc gi cu interneiefe; iar,

"'f)cntru celt'clt'aici, Sfintul Grigore l'rlam.r, in Cch 130 lc cLtltclr d$lrL'cunostltld


/,rrfr,?/d, ne invat.la sttel ,,(7 1) Domnul nostru lisus llristns, d upa Lucl, scotea dracii cu
degetul ltri Dumnezcu, iar dupi Matei, in Duhul lui Dumnt'zeu. lar Vasile cel Mare
spune ci clcgetul lui Dumnczco r. una din ltrcr,lrilc Duhtrlui. Dacti, clcci, un.r din ele estt'
Duhul Sfint, fiiri incloiali ci 9i ct'lelaltt'. cum ne-a intilat pe r'r()i tr)t acel.rti. Dar,;rs111sl
acciista nu sunt mulli Dumnczt'i sau nrrrltc' DuhLrri. C.ici iceste.i sunt ieiiri, ariitiri ti
lucriri fircpti ale urruia gi aceluirgi Duh. Prin fiecare, Urrul este Cc,l Ce luc re^r z.it" (FilLtcalio
ronfituttscii, r'o1.7, ed. Flumanitas, Bucuregti, l99c), p. {67)
1l ln edigia de Ia 1805, in loc de
,,pe care se bizuia", se gisettL' ,,intru care se
nidiiduia".
rz
ln t'di;la de la 1{}05, in loc de .,impodobiti", s!' uisette,,infrumuselati".
1r Fc'ricitul Diadoh al Fotict'ei ne invali pentrrr nceste cuvinte ale N4inttritorrrlui:
,,(32] Dc aici trebuic, si infelegem ci atit.r vreme c;rt ('ste Duhul Sfint in noi, satana nu
t)oa te intra c.r si rimini in .rdiirrcu I suflettr lui" (l'ildcrllirt ror tthrtcrtscti, vol.1, ecl. Humanitls,
Bucuregti, lqSq, p. 373).
I]\I-CUIRE.\ SI;IN IEI I]\'ANCIILI-IJ I)[ I-,\ LLCA C.rpitolrrl l1 lil

dupi cc anrvenit Eu, Cel Care'sunt m;ri tare rlecat el, am birr.rit lunrea gi
toate almele intm care se nid.ijduia, adici toato chiptrrile p.lcatului" - cd
acesta crau arrne alc diaroluluigi irltru accstea nirl.i jcir.rinclu-se sc intarea
asupra oamcniJor. ,,Agadar, toate annL.le lui lear.n rupt IfrAnt], aflAnclu-Mi
tar.i do picat. $i dc atr.rnci a slibit el, i.tr prazilc hri - adica t'.rn^rrrrii, pre
cart'ii.rvca c.r pL'nigte jctuiri- i-.rm smuls dc la el, pi i-am impirtit Ingcrilor
pizitori, ca in locul drircultri clc care era tir:rnisit t-unul, s.1-l aibai pe el Ipe
om ]^ingt nr I 'r.
Inc.1 gi itt alt chip [infelege]: ,,Cc pirt.l;it'anr
Eu cu Beelzel.rul? Al lvlt'u
lncru tstt a-i acluna pe fiii lui Dumnezcu cei risipifi, iar lucrr"rl aceluia este
a-i risil.ri pc cei arLrnafi. Agadar, curn socotiti urcle ca ;rcestea perrtru Mine,
cum ci ag avea pirtigie cu satan.r? Dar, cu adevirat un cuget ca.tcesta \'-a
vcnit voud clirrtru a vi indrici mai mtrlt, c;ici cu adevirat il aveati si r.nai
inainte per tltrhul ccl nccurat care krcuia irrtru r.oi, cincl slujea!i ictrlikrr gi pe
Prtrrrtxi ii trmor.rfi. Apoi se p;rrea c.l a iegit dir.rtru xri, thr acun, intorcatlclLl-sc
la "casa sa" - aclici irr suflcttlc voastre - cu .9apte duhuri"", adici nrulte',
caci ,,gapte" irr loc c1c ,,multt " sr-. inldcgc in Scriptur.i, ,,an f.icut vou;i ,,cele
de pe urmi mai rele decit cele dintAi". Pcntru ci, aturlci cind siujcafi
idolilor, ii onrora!i pe Proorrri, iar despre Fiul ltri DLrmnezeu inci nu hulca!i
nirlic; Ciarc, cu aclt'r'irat, perrtrr.r voi cr.r trup S-a ardtat. lar acum, ce nidejdc
dc nrintuirc mai estc, cind gi dupi ce S-a intn-lpat Fiul,;;i penh'u voi El a
sivirgit miuuni, irrtnr aceeagi nccultogtin!.I 9i hula r',i aflati?"
Iar ,,locuri firi de api" stLnt suflctole celor c.trt'rrr.r .-ru nintic.rpitos, nici
nu sunt sldb;inotrge, ci Lrscat{r li grijiliver- [plint'rle hczvit'], iutlu care tlulrul
rrecr.rrdtiei nu afl.i nici o oclihn.i. Deci, dc vreltlc cc in unclt'ca ;rceste suflr:te
nu .rre vicle.rnul nici trn Itr de sil.igltrire, l,r iuclei sc intoarcc, gi ,,se fac cele de
pe urmi" alt'lor ,,mai rele decit cele dintii": cici nu ntai sunt acurr la rlAn;ii
prtmroci, ptntru c;l L-au omoriit pr'Cur'6nfu1; rtu rnai t'stt .rcur.n la e.i lrngere,
penhl c.i pc Hriskx - atlic.l pc Urrsul - L-au ristigrrit. Ci.rcestc [daruri] mai
irraintc sc putcau vcdca la clingii, micar dcai slujc:ru idolilor, i..rr actrm, clupi
cc au gregit Fir"rlrri lui Duntnt'zeu, dc batc s-au lipsit.

'' r\ltidati, \l,intuitonrl Hristtrs lr-r gr.iit ucc|ricilt'r: ,,Vedeli si nu dispreluiti pe


vreurul din acettia nrici, ci zic voui: Ci in5;erii lor, in Ceruri, pururea vid fata Tat;lui
Meu, Care este in Ceruri" (.\l,rl.i lS, /{)1.
l- in vechime, la ronrjrri, Sfinta Frrh.tristir. mni ( r.r ltumitj
;i ,.tirij.rnit'". L)c.rcce.t,
ilrfr.L.sul crrr-irntului ,,grijilir"' poate fi aiit cel dc ,,tr('zIit()r", cit li acela de ,,imp,irt;itit,
pricr'stuit". In trarlrrcr'rile Trilr'rrr|ri, sc'n:ul dat estc: trt]z!itor, c.)re cste cu ltrare-rnrintt',
cnrc ia amintc dc sinc.

il
151 Ci)piblul 1l SI'\N I.U L TEoFI I /\CT A
- RI I I I PIsL_OPL I - T}U I -(;,\ R IE I

'11,
27-32: $i cind zicea El acestea, o femeie din multime, ridicind
glasul, I-a zis: Fericit este pAntecele care Te-a purtat 9i fericili sunt sinii
pe care l-ai supt! (28) Iar El a zis: Asa ester'', dar fericili sunt si cei ce
asculti cuvantul lui Dumnezeu 9i-L pizesc. (29) Iar ingrimidindu-se
mulfimileri, El a inceput a zice: Neamul acesta este un neam viclean;
cere semn, dar semn nu i se va da decAt semnul Proorocului loni. (301
Cici precum a fost Ioni un semn pentru niniviteni, a9a va fi 9i Fiul
Omului semn pentru acest neam. (-31) Reginar* de la miazizi se va ridica
la judecati cu birbatii neamului acestuia 9i-i va osindi, pentru ci a venit
de la marginile pimAntului, ca si asculte inlelepciunea lui Solomon; 9i
iati, mai mult decit Solomon este aici. (32) Birbatii din Ninive se vor
scula la iudecati cu neamul acesta 9i-l vor osAndi, pentru c; s-au pociit
la propoviduirea lui Ion6; 9i iati, mai mult decit Ioni este aici.
( I 1.2, ) Psalln 73,2'l I Luca 1, 28, 48 111, 23) Pilde 8, 32; '19, 16 / lo^a 2,1 I Mntei 7,27 I
Luca 8, 21l lacov 1, 22 / Apocalipsa l, 3 f1lr, l9) Matei 12, 39; 15,-l / Marcu 8, l2 /
loin 4, 48li1,.30) lona 1, 3; 2, 1/ Mitei 12,40 r1l, Jl) 3 Resi 10, 1,4 /
2 Paralipomena 9, 1/Mntei 12,42 (l;r, llr lon.r 3, 5 / M.rtei 12, :11
Fariscii 9i cirturarii, clevetind minunile, femeia cea fir.i dt, viclt'9ug 5i
firi dc rdutate lar.rdi pc Domnul.
$i unde sunt cei care zic ci Domnul dupi ndlucirt S-a ar.itat [gi nu S-a
intrupat ctr adeviratl? Cici iati este miritrrisit cr.rm ci gi sir.ri a supt.
lar MAntuikrrul ii fcriccate pe cei ce pdzesc Cuvantul lui Dumnezcu,
nu despirfind-o de fericire pe Maica Sa - s.l nu fie! -, ci ardtAnd cum ci
nici dAnsa nu se va folosi cu nimic dintru faptul ci L-a ndscr,lt gi L-a al5ptat,
dc nu va avea 9i toati cealaltd fapti buni.
inc.i ;i clup.i alcituirta imprt jirririlor le gr.iiegtc pc.rct'stca. Cici pcrttm
c; zavistnicii gi neascultitorii cuvintelol Lrri ii prihdneau pr'cei carc ll
ascultau, El, impotriv.i fdcind, mai mult ii fericegte pe cci ce asculti
Icuvintclc' Sa le].
inci poate ti pentru mutul cel care s-a tAmiduit grdiegte [Domnul]
acestea, ca gi el auzind si pizeasci cuvintttl gi si nu i se facd spre osAnd.i
putcrea de a auzi.
Iar ,,noroadele adunAndu-se", a inceput Domnul a-i mustra Pc cei
necunoscitori si nemultemitori. Pentru ci, de vremc cc crall ullii dilltre
dArrgii care ciutau ca Iisus s.i facd semn din Cer - deoarece ziceatt ci toate

r" in edigia de la 1805, irr loc de ,,A9a este", se g.iseite ,,Adevirat


rt in edigia de l.r 180-i, in loc tle
,,ingrimidindu-se mulfimile", se girse;te ,,adunAn-
du-se noroadele".
rr in edilia dr' la 1805, in loc tle ,,regina", se'gisr.tte ,,impir5teasa'.
lALClUll{EA Sl:lNl El l\r\Ncllllil ll l)Fl LA LUC.\ Cnpitohrl li
semnele pe care le fact sunt de pc p:imant li lc siivirFe$te prin Beolzebul,
stipAnitorul lumii, care aro steipanirea pitnintului, iar dirr Cer IHristos]
nu poate s;r facd scnl1, ca unul care nu estc Fiu al l'atdlui Celui Ccresc -
asadar, dL. \'ren1c c(j erau ut.tii care ziccau Iunt'lc ca] accstca, din acr'asti
pricin.i ii nlustrA pc ei Domnul, gi zice: .,Se va da voud semn, c.rre M.i r'.r
arata pt: Mir.re adevirat Firr al Tatilui Celui Cctesc. Dar carc este scnlrul
.rcesta? Al lui kn;i, ;rc'licri al L'rvielii, Cici precum acela .r ficut trei zile in
pArrteccle chitrrlui, a;a;i Eu, dupd ce voi face trei zile in pinteccle
"chitului", al fiarei celei mari, aclici al iadului, voi invia. Dar-pe Iorrii, cel
carc plopoviduia, clupi ce a ie;;it din pAnteccle chitului - ca pi cr-rm s-ar.fi
inkrrs la viali - l-au ascultat nirrivitenii, dar \4ic. [irr Nlirre], nici du1.ri ct:
wri irrvia nu l'a crc.de neamlll accsta. Drept aceta, r.or fi osindili, pcntru cir
ninivitcnilor nu ar-l rlrmat, nlicar cd "mai mult decit Iond este aici". Ci $i
vleclnicia Mea gi chipul propovdduirii multd deosebire arata: Er-r - Stipalr,
acela - slugi; Eu - irnpirifia Cerurilor propoviduiesc, acela - mAntuirea
cea de la pierzare; Et: - minuni sir.'it'gintl, acela - rrici o minuno ficincl.
Agijderea gi impiriteasa de Ia miaz.lzi va osindi nearnul acesta cici de la
marginile pimAnttrlui a venit ca sA audi intelepciurrea lui Solomorr".
Inle lege, dar, ,,impiriteasi de la miazlzi" 9i krt sufletul, care intrtr
lucrnl cel burr st;panette ti std. Precum zic accasta: locul de rniaz.ino;rpte
estt- pril-rdnit in Scripturi, ca uuul care estc loc al potrir,nicr.rlui, cici estc
rece gi omoratr)r $i amigitor. lar partea de miazizi este ldr-rdat.r, ca Llna
care arc aer cilduros;i pricinr-ritor de viafa 9i ir.rcilzitor al ntdclularelor'
celor arncrrlite. Drept aceea, pi mireasa cea drn CAntarca Crirr'ini or, r'antul
r,1e miazinoapte gcntiltdu-1, zice: ,,Scoali vAnt de miazinoapte, vino vAnt

de miazdzi" (Cintnrca Ciirttdrilor 4, 16). $ iarigi Proorocul zice: ,,$i pe cel


de la miazinoapte il va pierde Domnul", adici pe satana. Deci, sufletul
ca):o inlp.irifettc intru ,,miazizi", adici irr p.rrtca cca buna ;i in viag.r cc.r
clrthovn iceasci - ti prin fapta buni cca lucritoarc ale stipanirr: - r'ine c.t
s;i ar-rdd inlc)epciunea, ac'lici se suir. la vidtrrii [r'r'dcri dumnczcie-;ti]; c.t
ir.rft lepciunc.r luiSolonrorr, imparatul cel pagnic, este liderria Iinclripuirea.l
Dpnrrtrlui gi Dur.nrrezeului nt)stnlr'r, irltru care, in alt chip nu r.a intra cilte\';r,
f.iri nunrtri prrirr a impiiriti inttu via!a cea bunii;i a stip.lni prin fapta
buna cc.r lucritoare.

r"
Adicn il inchipuit'pt' Domnul Hristos, C.rrc lnsuii cstc ,,pacea noastri" (t/cjlri:,
14l;i ,,irrlelepciunea lui Dumnezeu" t I Cotititrltil,2l).

,i
15{ c.)p olut 11 sli\Nt ul.l LOFILAC1 /\t [EptSC()t'Ul. L]Ul"Cr\t{t,l

'11,33-j6:Nimeni, aprinzAnd ficiie, nu o pune in loc ascuns, nici sub


obrocr', ci in sfesnic, ca aceia care intri si vadi lumina. (34/ Luminitorul:r
trupului e ochiul tiu. Cind ochiul tiu este curat, atun€i tot trupul tiu e
luminat; dar cind ochiul tiu e riu, atunci si trupul tiu e intunecatrr. (35,)
Ia seama, decirr, ca lumina din tine si nu fie intuneric. i36) Agadar, daci
tot trupul tiu e luminat, neavand nici o parte intunecati, luminat va fi in
intregime, ca 9i cind te lumineazi ficlia cu str;lucirea ei.
ill.1.'l,Matei5, 1q / i\tarcu {, 21 / Luca 8, 16 /11, il l:rl Matei 6,22-23
Fiindci z.rvisticii irrtlei, r'izind nrinr-rnile, Ie clcvetear: dintt'u r';iut;rtcat
nlintii lor, pr.ntru acor'a Domntrl griiegte accstL.a, anurne ci, luAnd
Idob.lndind I oamenii ,,lumini" de la Dumnezcu - puterL.a rninf ii prin
care'vedom ca printr-o ltrmini ce ne-a fost diruiti - au ascLllls drtapta
socoteali pi judecata minlii, gi intunec6ndr.r-se din pricina zavistiei,
minturilc ai faccrile t1e binc nu le vid - cr-l toatt: cA, pcntru acostL.a 11i s-a
dat mintea, ca si o 1-rurrerl in sfe;nic pentn-l ca;;i allii si vadi lumin:r.
$i mi sc parc mie ci aceste'a lc griieptc, ca gi cum ar fi zis: ,,O, fariseule,
ai Ifii cu] cunogtinta, aceasta este <lumina"! Ti se cuvenca lie ca cunottinta
[lumina] aceasta a o icorromisi spre cunogtirrfa minunilor, inci gi altora a
le descoperi ;i a le ar.ita pc acestea, cum cd sunt lucruri ale Fiului lui
Dumnczcu, gi nu ale lui Beelzebul. Pentru ca aceia c<1re "intli lin casd]",
adici cei rroi incepitori, sd vadi lurnina; cici cel infelept "a intrat", iar cei
ce inca invali ,,intri". Dar voi, fariseii, nu afi voit, ci "ochiul" sufletului,
adicd mintea care era dreaptA, ati fdcut-o strAmbinoagi gi col|uloas5. C;ci
precum "ochiul" trupului il va preschirnba, ascmcnca lui, gi 1-rc trr.rp; de
va fi h.rminat, r'a fi gi trupul in luminA, iar de va fi intunecat, r'a fi acela
htru intuncric. Intru accst chip, ti sufletul, dirnpreuni clr mirtea sc preface
Ipreschimbi]. Iar daci mintea - <,ochiul" pe care l-a prirnit de Ia Durlnezetr
- se va afla intunccate fie de zavistic, fie de iubirea de bani gi, in scurt sd
zic, de iubirca de matcrie, se intuneci 9i suflettrl".
-" In Ciri,iittftrl XXi, Cur iosul lsaia Pustlricul ne tilcuir.gtr'nstfel: ,,Donrnul a nunrit
"obroc" ncdrcPtatea lunrii occsteia. Cit timp., deci, minte.r se.'rili intr-o st.irr contrari
firii, ficlia Dumnezeirii rru poate fi inliuntrulei. Dar dacii mintea se fact'trn sfr.'pnic inalt
gi st'pune in ca lumina Dunrnozeirii, cuno.rft('pe cei .lirr c:rsi gi, pe cel ct'tlt'bLrie si-l
sc().rLi, il sc()nt('; ;i pe cel cu care se poate inrp.ica, il lasd" lfilotalia ronirru-;r'r'i, r ol. 12, ed.
Harisna, Bucrrregti, 19ol, pP. Il)'l-IQ:f.;.
" ln t'di1ir Jc la 1[i{)5, in krc tlt'.,lunrinitor", se gi5$tc ,.lunina'.
I in...1i1i.r dc la 1805, in loc dc,,Cind ochiul tiu este cur.lt, rtunci tot trupul tiu e
luminat; dar cind ochiul tiu e riu, atu|rci gi trupul tiu e intunecat", sc t;st'5te ,,Deci
cind va fi ochiul tiu drept 9i tot trupul t;u va fi luminat. Iar cind va fi viclean, 9i
trupul tiu intunecat va fi".
lr ir.r t'.li;i.r rlt h l8t)i, in lrlc cie
,,la searna deci", se g.iselt(, ,,Diept aceea socotegtr'' .
fAt.CUlRE'\ SFI\ I hl EVA\CIlf.l-ll I)1, l.'\ LUCA L.rprt,'lLrl ll r55

11 , 37-11: $i pe cind Iisus vorbea, un fariseu Il ruga si pranzeasci la

el; Ei, intrAnd, a gezut la masi. (3E) Iar fariseul s-a mirat vizand ci El nu
S-a spilat inainte de masi. (.39) $i Domnul a zis citre el: Acum, voi
fariseilor, curififi partea dinafari a paharului gi a blidului, dar liuntrul
vostru este plin de ripire 9i de viclenie. 1J0l Nebunilor! Oare, cel ce a
ficut partea din afari n-a ficut gi partea diniuntru? (17) Dali mai intii
milostenie cele ce sunt inliuntrul vostru:r si, iati, toate vi vor fi curate!
i/ l, l,s) Matei 15, 2 I Marcu 7, 2-3 | I l, l1)) Matei 15, 3; 23, 25 / Marcu 7, a I
Tit 1, t5lIi,1lI Isaia 58,7/ Daniil4,24 / Sirnh 4, 1-2;28,15
Cunogtea Domnul llesocr)tinta li rdutatca faliseilor, insi ospiteaz.i
[prAnzctte] dinrprcun.l cu dirrgii tocmai pentru cd erau vicleni pi ar.c'atr
trcbLrirltd de ir.rdreptare. Si pg11111, aceasta rnirrarrci impreunai cu dingii,
ca si aibd pricirr.i gi sd le indreptczc lor rrdravurilc. C.lci pi acr,un, Lra$ocorind
obiceiul lor cel ftlri de socotir-rtii - adici a se cr.rrati ei mai inainte a de a
miuca -, ii invafa ci se cuvirlr.'s;-ti cnritL.ascti sufletul prin fapte bune,
pelrtru ci a se spila cu api, nu sufletul, ci trtrpul il cur5tegte. Iar nebunii
[smintifii] accia s()coteau cunr cd dimpreund cu trupul gi sufletul lor sc
crlritegte prirr a sc. scalda Fi a st, spdla trupul [in apd].
Agadar, Domnul aduce [inaintc] pilda frumoasd 9i plin.l dc har a
palrarului. $i fiindci era vrernea mesei, pentm aceea de ,,pahar" 9i de
,,blid" pomene;tc, de la cele ce stiteau inaintca ochilor aducArrd irr mijloc
mdrtur'ic.; gi, incredinlandu-l pe fariseu ci, precum rru este de nici un folos
a fi pahar-ul crlrat pe dinafard, iar inliuntru plin de toatA de toat.l
intindciune4 tot aiia, [nu e de] nici fun folos] cand trupul se scalda, iar
sr.rfletul este plin clc kratd necurdfia, adicd de ,,ripire 9i viclegug".
$i a insemnat cele doui patimi care ii stipinea pe iudei, adici ldcomia,
prin,,ripire", iar zavistia gi pe cele izvorAtc dintru ea, prin ,,viclegug".
Agadar, nu este de nici un folos cAnd sufletul se aflA aga [irrtru acestea].
,,Nebunilor, au rrn Acela Care a f.lcut trupul - pc care il socotifi vrednic dc
mult.1 ingrijire - a ficut 9i sr-rfletul? Agadar, clakrri suntefi gi pe acesta a-l
cur.ifi". Apoi ii irl,;rfi pe ei cum se cllrAfegte partetl cea dml;untru, anunre
prin milostenie. $i vezi [baga de sr'am.l], cr-rrn pe cclc doui patimi ale lor -
lipirca;i zavistia - le tdmitluicgtc, prin a-i sf;tui li a le pomeni de
milostenie. CAci acela care miluicgte, cu adevrilat rru le va rdpi pe ale celui
care se miluiegte [este miluit] 9i nu il va zavistui pc cel ce se miluic'gtc [cel ce
primegte milostenia]. Deci, dr. r'rerne ce doui patiuli ale acestora a prihirrit,
cu o [sirrgr-rri] tloftorie pe acr'stca le dezridicirreazi, adici cu milostenia,
care este cea dintii ugi tr dragostei celei inc'lu nrnezeitoart. Cici, fiincl
2r
in editria d.' la l8(15. in loc r1e,,l)ati mai intii milostenie cele ce sunt inliuntrul
vostru", se gisejt(' ,,insi cele ce sunt la voi dati-le milosterlie".

il

ti

lirfllffiwr
li(, Ca1.i1,'1u1 t, SFA^-I L L IEOFIL,\(. l l\ltl lltiPlSC()l'LI. BUl.C,\l{ll-l

dragostea .le fat;, unde va mai fi loc pentn-r licornie 9i zavistie? Dcci ccle cc
sunt .,la voi" [,,inliuntrul vostru"], adici avufiile voastre, gi bine a zis,,cele
ce sunt la voi" l,,cele ce sunt inliuntrul vostru"] gi rru a zis ,,avtrfiile", cici
banii sunt inlarrntru in inima iubitonrlui de bani,;i 9ed intr-irrsa. Pentrrr
aceasta pi Proortrul David zice si nu-gi lipeasci inima de bogdtie, adic.i si
rru-pi pironoasci gi s;-;;i lege omul inirna [de avu liil (Psnlm 61, 10).
11, 12-5'I: Dar vai voui, fariseilorl Ci dafi zeciuiali din izmi 9i din
untarif;9i din toate legumele 9i lisali la o parte dreptatea gi iubirea de
Dumnezeur-; pe acestea se cuvenea si le facefi gi pe acelea si nu le lisati.
/l-i) Vai voui, fariseilorl Ci iubiti scaunele din fali in sinagogi 9i
inchiniciunile in pieler'i. /44) Vai voui, cirturarilor 9i fariseilor fitarnicil
Ci suntefi ca mormintele ce nu se vid, gi oamenii, care umbli peste ele,
nu le 9tiu. (45) $i rispunzind, unul dintre invifitorii de Lege I-a zis:
Invititorule, acestea zicAnd, ne mustri2:9i pe noi!(46) Iar El a zis: Vai 9i
voui, invifitorilor de Legel Ci impovirali pe oameni cu sarcini anevoie
de purtat, iarvoi nu atingefi sarcinile nici cel pufin cu un deget. (47) Vai
voui! Ci ziditi mormintele Proorocilor pe care pirinfii vogtri i-au ucis.
(J.S) Agadar, mirturisi!i
9i incuviinfafi faptele:d pirin!ilor vogtri, pentru
ci ei i-au ucis, iar voi le clidifi mormintele. (.19) De aceea, 9i infelepciunea
lui Dumnezeu a zis:,,Voi trimite Ia ei Prooroci gi Apostoli gi dintre ei
vor ucide 9i vor prigoni"; (50) ca si se ceari de la neamul acesta sAngele
tuturor Proorocilor, care s-a virsat de la facerea lumii, (51) de la singele
lui Abel pini la sdngele lui Zaharia, care a pierit intre altar gi templu.
Adevirat vi spun: Se va cere de la neamul acesta.
(17, .11) Matei 23,23 ( 1 ,1.1) Matei 23, G7 l Marcu 12, 3&39 / Luca 20,46 ( 11,4.1) Matei 23,27
1

ll l. .lt,) Matei 23, 4 / Faptele Apostolilor 15, 10 all, l;) Mitei 23,29 I loan 15,22
1 11. .1S +9) 2 I'aralipomeni 36, 1t16 / Neernia 9, 26 / Pilde 1, 20; 8, 12 / Matei 10, 15; 23, 3{
(11, ii) Facere 4, 8 / 2 l'aralipomena 24, 21-22 / Matei 23, 35
firriseii, ca gi cum [,rr fi vrut] si nu calcc Legca, dadeau zeciuialA ii
clin ct'L'prcamici. Iar daci cinc',,a i-ar fiprihirrit cA nigte hrcruli rnici cearci
[sir'.irgcsc], acluccau clrcpt mirturie Legca, care ponlncL'a ca tlin toate si
Ist'] aduci preotilor zt-ciuialS
ri in edilia cle la 1805, in loc dc ,,din toate legunrele ti lisali la o parte dreptatea 9i
iubirea de Dumnezeu", se gise;te ,,din toate verdeturile gi lisati la o parte iudecata 9i
dragostea lui Dumnezeu".
:' in edillr de la 1E05, in lor' elc ,,scaunele din fali in sinagogi gi inchiniciunile in
piete", se Bns!'itc ,,scaunele cele mai de sus in sinagogi 9i intrebirile de sinitate in tirguri".
ri irr.'di1i.r dc la 1805, in lrt dc,.ne mustri", se gisc)tc,,nc ociritti".
rs in ccli;ir de la 11t05, in l(rc cle',,9i incuviinlati faptele", sr.
$;i\ctte .,9i impreuni
voiti lucrurile".
lALCUIItli\ SIrl\l l'.1 EVANCIII.I-ll DE LA LUCA C.rpitolul ll 117

Deci Dorlnnl le zice: ,,Plecum dc- la acelea nu v; lLrre\.iti, \'i se cuvencar


voud ca )i judecata Idreptatc'a] gi dragostea lr-ri Dnmnezeu si vi le agonisiti".
$i, fiindci erau nedrepti, ti pe viduvd gi pe sirac ii omorau [silniceau peste
n-resurel, zicc: ,,Vi se cuvine voud s; avefi judecat4 adicd jucL.cata cca
clrcapti" -,,dreptatea". Dar, fiindci €-rau;;i def;imitori de Dumnezcu, cr-r
nebAgare de seamA apucAlldu-se de lucrurile cele sfinlite, pentru aceasta lc
porullccgte lor si aibi ,,dragostea lui Dumnezeu". Cici acela carc il iubcptc
pe Dumncze u nn face. cu nebigare de seam.i lucrurile Lui.
Insi mi se pare mie cd poate, de vreme ce doui sunt chipur-ils dv2g6s1gi,
unul cel cdtre Dumnezeu gi altul cel citre aproapele, pe acestea dolri Ie
arati aici. Ci zicAnd ,drcptatea", aratd dragostea cea citre aproapele -
pentru ca, a nu face silricie aproapelui, dintrr,r;r-l iubi pe dAnsul izvordgte.
lar zic6nd ,,dragostea lui Dumnezeu", arati cu adevdrat dragostea cea cu
totul fpe de-a-ntregul] cdtre Dumueze u. inc.i gi cand cineva iubegte pe
aproapele, nu pentnl oaretce lucrll omenesc sau urAti patimi, ci dupri
Durnnczeu, se poate nurni gi aceasta ,,dragoste a lui Dumnezeu", adici
pc carc o porllncegte Dumnezeu, pe care o primegte.
Iirr ei Ifariserii] voiau a fi cinsti]i dL. catre tot omul gi a primi inchindciuni
prin pie!e, ca nigtt dasc;ili. A;adar, fDomnul] zice: ,,Yd aserninati cu
mormintele carc snnt pline clr: toatA putreir-lnea, iar pe dinafari strilucesc
cu marmuri, pc carc, '"'SzAnclu-le oamenii, nu gtiu pe unde nrnbli, cici de:
ar fi;tiut, s-ar fi ingre;opat de impuficiunca cea dinliuntrr.r' .
Iar invilitorul de Lege, firi de socotetrli se viri snb mustralc, cici
inv.ifitorii de l-ege erau osebifi de fadsei. Pentru ci ftrriscii se aratau ca
nigtc posfnici lpostitori], pi sc socoteau tiiafi 9i dcsp.irlili de ccilal]i. lar
invi!itorii dc lc.gr: erau cirturari gi invititori ai celor carL. \.oii.lu, intrebdlile
l,egii dczlcg6ndule. Deci inviltitorii dc Lege ii impovir;ru pc Lurnu)i cu
sarcini grele gi ,,cu anevoie de purtat", por-uncindu-lc lor rAnduic'lilc Lcgii,
cele cu anevoie de pizit; i;rr ei, ,,cu degetul lor nu se atingeau de sarcini",
aclicA ei ninric din cele care altora pomnceau, nu sivArgeau. Pentru ce atunci
cind acela carc ii invali pe- alfii face el insupi cele pe care le invafi, u;;ureaz.I
,,sarcinile", pildi dAndu-sc pc sine 9i mingAiere fpricinuind] celor ce pdmtsc
invilitura lar cAnd nimic din cele ce zice nu phnegte, atunci grele cu adevirat
se arat.i ,,sarcinile" la cei care primesc invdfdtura, ca rlnele care nici de
inr.ifitoml lor nu pot si se indrepteze [nn pot fi irrplinite].
$i-i alata Dornnul pe ir,rdei c; sunt strAnepoli gi mogtenitori ai rir.rtafii
lui Cain, prin ceea ce zice: anume, ci bt ,,sAngele" ce s-a v.lrsat de la Abel
p6ni la Zaharia ,,se va cere de la neamul acesta". C"1ci grdiegte: ,,Voi i-afi
omorAt pe Proorocii care erau frali ai vogtri, precufr gi Cain pe Abcl".
156 C.liitolul ll SI,nN'fL'L II]OFILAC-I ARH IEPISCOPUL, I] U LC,,\ It It] I

Drept aceea, lllr firi


de socotinti, unii l-au numirat pe Cain la norodul cel
care i-a omordt pe Prtnroci, pentru care onordre a luat risplitire in$eptit
(Factc 4, i5), adici mai ugoard muncd, iar pe Lameh [-au numdrat] la ce i
cart' L-au omorAt pre Hristos, pentru aceasta gi dc- gapttzeci de'ori c6te
tapte a luat rispldtire (Facare 1,24), risipirrdu-se in robie firl de irltoarcel'e.
Dar o.rre cine a fost acel ,,Zaharia" pe care l-au omorit ,,intre altar 9i
templu"? Urrii zic ci a fbst Zaharia cel vechi, fir.rl lui Ichoiada pe carc l-au
omorAt cu pietre, precum putcm a ne invala din Carft'ii lnrydratilor (oczi 2
Paralipontena 24,-18-21).Iar allii zic ca [acela care a fost ucis] a fost tatal
Ina intemerg.itorulu i Ioan, deoarece el a agezat-o pe Ndscitoarea de
Duntnezeu dimpreuni cu fecioarele, dr"rpd ce L-a niscut pe Hristos, gi a
pus-o pe dAnsa intru locul in carele acelea stiteau Ierau randuite]. Iar locul
era intre templr,r 9i altarul de arami cel de afari. Pentru aceastd pricilfi
I-au omorAt pe dAnsul. Cici, de vleme cLl unii socoteau ci Hristos va fi
impdrat al lor pdmAntesc, iar ei nu voiau si fie supugi impiratului, pentru
aceasta l-au omor6t pe Sf6ntul [Zaharia]. Cici [Proorocul] adeverea ci
Fecioara a n.iscuti agadar, gi Hristos S-a ndscut, Cel Care avea sa impi-
ri'easci pestt'dAngii, pe care lucru ci nul sufercau, cici voiau si fie Ia
rimAnel fdri de impdrat.
, 52-51: Yaivoui, invifitorilorde Lege! Ci afi luat cheia cunogtin!ei,
'1'1

voi ingivi n-afi intrat, iar pe cei ce voiau si intre i-afi impiedicatr'). (5.3)
Iar iesind El de acolo, cirturarii si fariseii au inceput si-L urasci groaznic
9i si-L sileasci sX vorbeasci despre multe, (54) pAndindu-L 9i ciutAnd
si prindi ceva din gura Lui, ca si-l giseasci vinir".
,/l. i-', Mrtei 23. l3 r/l i.l, intelepciune 2. l:
,,Cheie a cunogtinfei" a numit Dclmnul inr'Slitura ;;i p-rov.ifuirea cea
priu Lege, carc poate sd aducd la Hristos, cdci Legea este cu adevarat
poviluitoare cdtre Hristos. Deci, invifdtorii de Lege, cirora li se pdrea cd
tilcuiesc Legea, fineau ,,cheia cunogtingei" din riutatea lor cea de voie gi
nu deschideau utile LL'Bii ca [nu cumva] prirrtru ele sA intre gi ei gi norodul
citrc Hristos.
Iar Legea este uti citre Hristos, insi uga aceasta illchisl este, dacA
acoperirea Legii
cineva acoPerlrea
clneva LeSr-nunu o va descoperi ldezvell, ridical
descopen Idezve)i, ndlca.l ti tl llll
nll o va
deschide, cici Domnul Insugi a zis: ,,Daci ali fi crezut lui Moise, ali fi

2"
ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,i-ali impiedicat", se gisegte ,,i-ali oprit".
T '1805,
lrr ed ilia de la r'ersetele' 53-5d str nt: .,Si zicAnd El acestea citre ei, cirtura iti
fariseii au inceput tare a semfuria pe Dansul, gi a-I astupaSura Lui de multe, pAndindu-L pe
El gi ciut6nd ca si veneze ceva din gura Lui, ca si-L invinuiasci pe El".
lALCUIREA SFli\-l'El EVAN(:llELll DE LA LUCA Capik)lul 1l 15q

crezut 9i Mie" (Ioan 5,16).9r iarigi ,,Cercetafi Scripturile, ci [socotifi ci


in ele aveli viali vegnici. $i] acelea sunt care mirturisesc despre Mine.
gi nu voifi si venili la Mine, [ca si aveli via,ttrl)" (loan 5,39-40). Precum
vt'ri arita una: miel injunghiau iudeii, Iiar cu sAngcle lui] se ungeau stAlpii
ugii gi cirrrurile le mincau; ;i la ei aceasta era biminfi asupra pierzdtorului
(le;it'e 12, 3-'ll).Iar accasta toatd insemna taina lui Hristos, Care ca un
Micl neprih.init 9i neintilat, junghiinclr-r-Se, s-au uns stAlpii nogtri - adici
mAnia 9i pofta - gi pragul cel deasi.rpra al lor - adici partea cea cu\,an-
titoare, gi trupul Fiului C)mului l-am mAncat pi am biruit pe cel ce ducea
intru pielzare puterile noastre cele sufletegti.
^
Inci 9i cele rnai multe ale Legii pe Hristos Il aritau, insi incuiati era
Legea cu acoperirea slovei, ca gi cu o rrgi. Iar daci cuiva i s-a incredinlat
in\.atAtur'4, .lcesta avea ,,cheia cunogtinfei", gi de voia ar fi deschis gi intra
gi el, 9i inci 9i altora se fAcea poviluitor; lucru pe care. invilitorii de Lege
nu l-au fdcut. Ci ei au ridicat,,cheia cunoqtintei", adici au ascuns-o/ au
dat-o pierzirii; gi, prin unnare, de vreme ce cheia s-a ridicat din mijloc
[nu s-a mai aflat] - adici tAlcuirea Legii -, a rAmas incuiatd uga acesteia.
incX vei irrlelege ,,cheie" gi crcdinla cea a crlnogtin!ei, cdci prin credinli
vinc cunogtinfa ader,Srului, cd Proorocul Isaia zice: ,,$i de nu veli crede,
nici nu vefi inlelege" (lsnia 7,9; aczi gi 43,10).Deci, invilitorii de Lege
,,cheia" acesteia, adici crcdinla, au ddicat-o clin mijloc [au luat-o] ;i;ru
ascuns-o, cdci ntr lisau pe cineva sd creadd in Hristos Mantuitorul tutllror.
Lucra minuni Acela, iar rrorodul prin minuni crezAnd, avea si-L cturoasci
pe D6nsul [cb este] Durnnezeu, dar ei [fi]'5]itorii de Lege gi fariseiil ziceau
cd crr Beelzebul facc El rninunile (Mnte i 12, 24). Yezt cum ,,au luat cheia
cunostintei", neldsind si creadi intru Acela prin Care avea si le vini lor
cunogtinla? lnvdfa El in adunili voia lui Dumnezeu, iar ei ziceau: ,,Ate
-10,
demon 9i este nebun. De ce si-L ascultafi?" (loen 20) Deci, cu adevirat
,,au luat cheia cunostinfei"; ei nu au intrat, [ba] pe algii i-au oprit gi mai
gi
vartos pe aceia care,,voiau si intre", adici eratr indemAnatici spre
cllnogtinta lui Dumnezeu.
$i incd griind Domnul acestc4 aceia, adeverird cuvintele Lui, fiind cu
cuviinld a-gi cunoa;te neputinta lor, ei se aritau pe ei ingigi ca gi curn ar fi
mai inlelepli decAt D6nsul. Agadar, au inceput a-l ,,astupa gura" (care
grecette se zice czogopLr(erv), punAndu{ intrebdri dese 9i aducAnd inainte
feh,rrite nedumeriri. Cdci se face aceasta ,,astupare a gurii" cAnd mai nrrlgi il
intreabi pe unul singur pentru multe pricini; gi, atunci, acela neputAnd
rdspunde tuturor IdeodatS], d5 de binuit celor fird de socoteald Ipricepere]
cum ci std in nedumcrire. Accst lucru il megtegugeau gi blesternatii accia
I {n) Cnf itolu I l1 SFANTUL IEOFILACT r\RI IIEIISCOPUL BULC.\RIEI

$potri"a lui l{ristos, pentrlr ci intrebAndu-L mulf i pe unul, se p.lrea c; ei


Ii astupd gura ;i la nedunirire il aduc pe DAnsul, ca pe unul care nu putea
raspunde tr-rttrror fdeodata] - luou care, dupd urnlare, se intampla. Cici,
cum^era cu putinfi a rispunde deodat.l multom, care intreabe ullele pi altele?
lnsi proatc oTtooroltort(stv ;i a9a si se infeleag.i: ,,a-L r.Ana pt El, ;i
din ctrvirrtclc gurii Sale a-L princle", cici atunci cAnd cineva va fi prins din
cclt cc lc graic;ite, se parc cA este osarldit dintru cuvintele gurii salc. $i
.late aceasta gi cuvintele ce urmeazi, cdci zice: ,,ciutind ca si vAneze
ceva din gura Lui", ci pe aceea ce putin mai irlainte o a zis nnootopcrtt(etv,
aceasta acLlm o zicc: ,,si vineze ceva din gura Lui".
Si il intrebatr pe El uncori pentru cele din Lege, ca s.i-Laratc pc D.lnsul
hulibr, c;i l-a clevetit pe Moise, ci aceasta lisau si se binuiascd. Iar.l alteori
!l intr-r:bau] pentru ale Cezarului, ca sd-L vesteasci pe DAnsul ca pe ttn
r.lzvrdtitor 9i iubitor dc a apuca stdpAnirea cu tiranic. $i, in scurt [a zicc,
acegtial ficealr tot ceea ce nigte suflete Yiclene gi plinc dc tot rriravul cel
riu ar fi uncltit.
-

C.rprrorur 12
Sd rtt fcritrr tlt, fitirnicir:, dt sottiitlti si dt liL:otnir. I

ittrlt'nrntrri /a i't,gfue,rr, si lu itwitlrt itrlti. Sorurt,lt, t rttti il

i.2, l-.3: $i in acelagi timp, adunindu-se multime de mii si mii de


oameni, incit se cilcau unii pe a[ii, Iisus a inceput si vorbeasci intii
citre ucenicii Sii: Ferifi-vi de aluatul fariseilor, care este fitirniciar. {1,
Ci nirnic nu este acoperit care si nu se descopere gi nimic .rscuns care si
nu se cunoasci. i'.3) De aceea, cAte ati spus la intuneric se vor auzi la lumini';
si ceea ce ati vorbit la ureche, in odii, se va vesti de pe acoperisuril.
r1l. I r \Int€i 16, 6-12 / \lnrcu 8, 15 tl:, lr Io\' 11, 22 / Nlatei 10. 26 /
l\'tarcu4.22j8, 15 / l.u.a 8, l7 / l:, ll \tntei 10.27
Farist'ii sc. ispitcar-l sa-L vit're.ze pr. Domtrul in ctrvirrt, cii si dc'pirtuz('
noroarlclc de la Dinslrl, iar lucrul se intAmprla Itocrr-rail tlimpotrir.;i, pentrrr
ci nrai mult vr.n('.)u []a El] not'oadolc, adunelldlr-so [atAt dt'nrulii], pini
la multime lrcnLurlit'ati. Si aga tlc mult poftca fiecare a sc apropia cle El,
irrcit,,se 9i cilcau unii pe alfii". Cu adc'r,irat,.rtat L'ste de tarr: Iptrterrric]
acler'.irul, ial vicltlugul e irr tot locrrlslab.
Dt ci, Iisus cLlll()scand viclegugul farist'ilor |i cum ca \(' Prei.rc cil
irrtreabii, iar clup;i adcvar il r':ineazi, a griit ucelricilor S.ii perrtrtr iagirnicia
farise'ilor, mustrindr.r-i cu atlevirat pt, tlin;;ii ;i inirnilc lor ct'le. pline tlt'
fi !i nlicic, golirrdu-lc'.
I.rr' ,,aluat" nrrmegte f.i!irr.rici.r, ca una ce este otetiti ;;i plina do rautatc
vcche gi pretact'gi strici inpreurri cu sine cugL'tL.le oatnenilor acclora cu
c.tre se arnestecd - cici ninric nr.r schinrbA a;a rriravurile Iomulr.ri], prrt'cunr

r In r:tlifia.lt'la llit)5, titlul capitolrrlui estc: ,,P./r1,"!r tluntul ,inriscilor. PrtrtrtL a tlL t
lL'1t1! Lla (t.. ()/r()rrr17ttulrl. Prtlltu lttla cLtt inrytLtlritLt Dulttrlui. Pctrlnr ct/ cr'irrar rri-i
iItltit ltnsci /l,sl/s ,,rrrsldrlftrr. PttrlrtL bo,talul cirttirt itt rorli! tnrinn. Pt: tru a,ltliiirtr,t tdt
l)tititttnl.51i siPLrtt'rLt Lt litqiL{t, ittL'tL\ Llt arqrl/i. 1)r:rrlrrr s/rrgrr ti'd (1' l',,ii.r'{r, ?t-ri. PLilnt n iI
L'

priL t Ltt trltrtt'tlttlt


r in odi;i.r
1S05, in loc de ,,Feriti-vi de aluatul fariseilor, care este fitimicii",
dc la
5e giscltc ,,Pizili-vi de aluatul fariscilor, care este fitiria".
'in cclitia de la lti05, in Lrc c1t ,,De aceca, citc ali spus la intuneric se vor auzi la
luDrini", se g:rsett( ,,Pentru aceea citc ati zis intru intuncric, irrtru lumirri se vor auzi" .
r irr cc1i1ia ele la ltll5, in lrrc de
,,in odii, sc va vcsti de pc acoperiguri", sr iiars(,tt(,
,,in cimiri, se va vesti de pe acoper;imirrturi".
' r\11ica vldinelu le, tlescopcrintlu,lr:, uritin<1u-lc
chirr..ttn cum sunt.
161 C r
tinrlu l la sF,\N'flrL_ 1 h()tjlt_\ct ARt fitPlscoPt- r. ltut_cAi{El

o faco ht.lrnicirl. Dcci, Ii se ctrvinc celor cc s-.r.r ficut ucenici ai lui Hrjstos
si fug;i dc fdlilnicie, cici Adcvirul fiirrd Hristos, in chi;r aritat se
irnpotlivcgtc mincir.rnii, iar dc mincir-rni c.ste plini toati filirnicia, fiindci
ttna sc prcfrcc [a fi] ;i alta estc cu adc\';rat.
A;aciar, [Dornnul] zice: ,,Fariseii socotesc ci se pot ttiinui prin fd;5micie,
rr.ilavurilc cele btrne loru;i lipincluJe, insd nimic nu este acoperit, care nu se
va clt'scopcli, cici toate, gi cuviltele gi ctrgetele, goale vor sta cu adevarat
inaintc;r Judecitomlui Celui mai dc pe unna. Insa 5i in viala aceast4 multc
din ct le cc sunt ascunsc, obignuicsc a se vddi. Deci cAte le-afi zis intm intr.ureric
;;i in oclai, gi intnr ascuns le-afi griit, se vor propor.idui inhr lumini gi pc
deasr,rpra acopcrigurilor". lal acestea se l'ede [arat.l] ci le zice citre ucenici,
insi citrr- farisei lc abate, \'iclegugurile lor inscmnAndu-lt' gi, ca 9i cum aceasta
lc-ar ardta lor', depi se pare ci spre ucenici le zicc [Domnul] acestea Anttmc
c:i: ,,O, f.rriseilor, cate intnr intuneric, adicd intrr.r intunecoasele '"'oastre inimi
ati cLrlietat, r"oind a Mi vana pe Mine, iirh'u lumind se vor auzi gi se vtrr
cr-lnoa9te, pertru cd Eu sunt Lunina [umii] (1oair 8, 12) ginu putefi a vi ascunde
cle Minc, ci inhu Mirre, Cel Carc sunt Lur.nin4 tot sfatul [cugetul] pe care
inturericr,rl vostm il sfituiegte [uneltegte], cu alndnunlime este cunoscut. 9i
ceea cc la ureche, unii c.1trc algri r'-ali sf.itr"rit, aga dc auzrti Mi s-a ficut Mie, ca
gi ctrm s-ar fi propor'5duit pc'ste acoper.imanturilt- cele inalte".
Lrs.i accstea poli a le iulelege gi cum ci ,,lumini" este Evanghelia, ti
,,acoperiminturi inalte", sufletele cele irralte ale Apostolilor. $i c.lte s-au
sfituit fariscii, s-au 1.r'opor.iduit rnai pe unnd gi s-au fdcut auzite intru
lumina Er,'angheliei, fiinclc.l peste sufletele Apostolilor sta Prol.roviduitorul
cel mare, aclici Dr-rhr-rl Sfint.
'12,4-7:
Darvi spun voui, prietenii Mei: Nu vi temeli de cei ce ucid
trupul 9i dupi aceasta n-au ce si mai faci. (5) Vi voi arita insi de Cine
si vi temeti: Temeti-vi de Acela Care, dupi ce a ucis, are putere6 si
arunce in gheena; da, vi zic voui, de Acela si vi temefi. (6) Nu se vAnd
oare cinci vribii cu doi bani? $i nici una dintre ele nu este uitati inaintea
lui Dumnezeu. (i) Ci 9i perii capului vostru, tofi sunt numirali. Nu vi
ternefi; voi sunteli mai de pref decit multe vribiiT.
,12, 1r Psalm 3,6 / Isnia 8,12;51,7/ Ieremia 1,8 / Matei 10, 28 111, 5,) Psalm 118,120 / Ewei 10,31
.14,45
/1?, 6l N'latei 10,29 fll, 71 1 Regi / 2 Regi 14,11/ 3 Regi 1, 52 / Matei 10, 30/ Luca 21, 18

Drrpi ce Domnul i-a prihinit pe farisei pentru fatdrnicie Fi i-a


indepirtat pc uccnicii Sii de la accasta, gi intre acestea iardgi i-a mustrat
" ln cdi;ia dc la 1805, in lcr clc,,are putere", sr. ijisette ,,are stip6nire".
: in e.lilia.1e la in lr)c dt' ,,Nu vi tenefi; voi sunteti mai de pret decat multe
1805,
vribii", se gisegte ,,Deci nu vi temeti ci decet multe pased mai buni sunteti voi".
lr\1.('UlRFl,\ SFI\ I l:l F.\'..\N(;lll,l.lll)l: l.A LUC.-\ ( .rf itolul I l lr'l

pt' farisci, prin a zicc: ,,Cete ati spus la intuneric se vor auzi la lumini"
,[.ttca 12, -J), aclrrl c;ltle prieturrii Sai, cele mai dr s.ivtirgit fricsavar;ik,] lc
gr.riuit!'. Caci, dup:i cc Donrnul a scos aiar';r rrr.iricinii, acunr s(ar)l.urar
.,rnr:iuLr cca L)uni. ISi so ail.i aici:] ,,Dar vi spun voui, prietenii Mei",
Iutr,rrcct'cele mai inairrtt'zise, nu citrc rlinsii .ru fost graite, ci c.itrc f,rrisei.
.Dar vi spun voui, prietenii Mei", pentrl: c.i ltu tutrlror se p()tt i\'oltc
irrvantul accst;r, ci celor carc tiin tot sufletr.rl L.-arr rtrbit Lre Dansul tl pot.r
zict': ,,Cine ne va desp;rfi pe noi de dragostea lui Dumnezeu?" ( I?.tttttrrrti
r. .15) - unora ca acestorr.r li se potriveste sfituilca aceasta.
Agadar', zice [Donlrul]: ,,Nir va teme;i tlc cci cc. omtr.rr'.i trupulgi rrir.nic
nlai nr-llt decat aceasta nu pot.1 r,5 r'itima, caci pufirld cste \.itarnarea din
lia rtc.r accstol'a, fiindca trr-rp vatarnA - care trLlp,?coasti patima a sa ()riiicu lt l
r a slrferi-o, chiar daca accia nu-l vor vdtdma'. lrrs.i elc Acela se cuvine .t va
ion1e, C.rre nu numai trupul il mLlnce;te ci ti sufletul, lucrul cel f.ira rle
rrroartt punAndu-l sub munci [cazne] fard clc moarte, gi acestea - cu f()c".
I)eci, spre birbilie duhor.'niceasci ii irrcleamni Hlistos pe prietcrrii
Sai, n'rucerlici pe dangii ficindu-i, gi frica oarnerrilor de la din;;ii afar;i
rcolandu-o, cici zice Domnul: ,,Oamenii, pini l.r trupul cel stricicios igi
intincl niainilc, iar sfArgittrl i'rajrnigiei lor impotrir'.i 11()astri estc tn()arte.l
:r'rrpulrri. lar cind Dumnezeu munceFte Icazr.re;tc], nu nlrrnai p.in.I l.r trrr;'r
:t] ()pretie vatdmarea, ci climpreuna este adus 5i tic.ilosr,rlstrilet, sub tnurrci
'caznol".
$i sa irrsemnezi tlc aici cii, p"lcitogilor', nr()artc.l sprc mrlnca Icazna]
.r :e .rtlucc, care picitogi pi aici snrrt rnunci;i Icirzrri]iJ prin a fi omor,i]i, yi
.1.,)l(1, (iup.i .1cr'(,J. itl Sll('vnJ :r' .lrunc;.
lar cerc.incl cuvAntul, Iincri] 9i alt oarecale lrrclr-r vci pr"rtea infelege; c.ici,
i rzi, ci rru a zis: ,,SA vi temeli dc Cel Care dr.r;.ri cc l1i unorat il ;rmnc.r in
jhccutr", cr ,,are stipAnire si-l arunce". Pcrrtru ca rru in chipr rregregit
'ncapiratl
p.icatogii cei cc r.ttoL sunt anlncati itr ghocna, ci irr sLiparrirca ltri
[)lrnrnezeu este aceasta, precr.lni gi a icrta; iar aceasta Idin urrna] o zic ptntlu
'r'rttt'h (ailica Liturghiilc) Fi pentnr imparlirile care sc fac pellhn cei adormifi",
rrrc rru pujin folosesc ai cclor cc au murit chiar yi in grelc l-,icatc. Dcci,
.1u1'ri 60,1 omorAt, nu arurrci neglegit [neapirat] in glrecna, ci stilpinilt'are
.le ;r arunca. Agadar, noi sd nu ne impu;inim in a ne silgui prin milostcnii gi
lrrg.icituri a-L face miiostiv pe Cel Care art'st.ipinire cle a.rltrrrca, cici rrtr

' l)t'ntru ci la vrt.mea rlesp.rrfirii sufletulrri cle trup, oricr.rnt \ a trece prin l-atintrrea
:ll( jftll,
'I'rin ,,impirfirile cart'sr'fac p('ntru cei adormi!i ' p()t fi intelL'sL'rtit ,,pa rt ic(,1('lc "
-.t rt' sc scot Lt Prosc,lrmidie pentru cci raposaJi, insi, cu pristrsinla, este infr'L'as.i mil()st|niJ
-L li(jrrrann care se face pentr-tr cei carc atr trecut din acetstii vialj p.i|l1Antcasca.
.l
lrrl Cipitolol ll stj:\\t LL E(rljlt.,\c t ,\IitJlIt,'s( ()PL L BUl.(i;\t{ t:t

rlegr(.iit Ineaparat] iconornisegte acr:ast.i stApeniro de a .lruuca in gheena, ci


DOat0 sl a lerta.
insi, tlc vrerner cc multi socotcsc nroarteil cea perltnl atlcvir, c..r gi cum
ar fi o p;rrasirc a oamenilor clt' citrc Dunrnezeu, zicc Donrnnl: ,,Si nu
socotili \'oi, cici ca gi cr,rm a!i fi parasifi de Mirre Ycli muri, Pt'ntru cii, tlac;i
gi rlin p;isiiriJe celo cL. sc vAnd, rrici una nu cste uitati, ctr nrult mai lartos
m()artel r",oastr;i, a priotenilor Mei, nu va fi intrtr acest fcl, ca Fi cum I:h t'ru
ai purt<r grijd de voi. C.i atAta purt.rre dc grij.i f.rc frentm voi, intrucat t()atc
.1lc \'()astre le 5tiu clr tlt-anrirru rr tu l, incit;i pe.r'ii capului vostru ii au1
nLlm.ilafi. Deci. clegi va voi lisa pe vcli a intra iu ispiti, r'i voi da cu ader ar.rt
;i prrtere s1-r'c a [o] sufcri. Iar de. nruitc ori, dc il voi vedea pe cinova
neputincios rru il voi lisa pe dinsr.rl si cadi in ispitire, ci Purtitor dc gri'a
fiintl L.r.r,;i toate ptiintlr,r-le, ii num;raie aviind 9i pe cele prea mdruntc ale
ficcanria, pc cele (iupa vrednicic ai pe cele dc tolos lc iconomisesc".
Si luind amintc, r'ci afla irr Sfirrta Scril'rtr.rr.i cA sunt,,numirate" t().ttc
Itrcrurilo cele b.i rbitclti Fi carear.r ajLlns la,,misura varstei" (Efast:ni1,'l3),
;i mai simplu a zicr', carc sunt vrednice cle rrur.rrirare clur.nnezeiasc.i".
Agarl.rr, ,,cap" iil fiecirui clt-9tin se cuvir.rr: sti intel(.gcnr vit'{trirca ct'a
clrviir.rcioasi ltri Hriskrs, iar'.i ,,peri" ai actstui ,,cap" irrdeoscbi po act'le
fapte alt'trupuhri, prin care tnrpul sc omoariir", fapte care sc ,,numiri" la
Dur.rrnt'zt r.r Fi se s()cotcsc. C.l r-rnelc ca acostca faptc alt noastrt' de
dunrnczciasca cercetare se invlctlrricesc.
Iar rurii inleleg ,,cinci pisiri" a fi cele cinci simtiri, c.rrt cu ,,doi bani"
vinzindu-st', adici cu r\gczdrnintlrlcel Notr 9i cc.l Vechi, ,,neuitate" sutrt la
Drrnrnezeu. Pentru cii irccia alc. ciror simfiri stt pr-ur iu rAntiuialai;i se srrpttn
pir!iicelci cuvintitoare Icugetitoare], ca si nu fie netrebnice Isimgirile] spre
mAnc.rre;r ce;r duhovniceasci, acestia neuitati sunt la Donrnul.
12, 8-12: $i zic voui: Oricine va mirturisi pentru Mine inaintea
oamenilor, gi Fiul Omului va rnirturisi pentru el inaintea ingerilor lui
Dumnezeurl. (9) Iar cel ce se va lepida de Mine inaintea oamenilor, lepidat
va fi inaintea ingerilor lui Dumnezeu. /10) Oricui va spune vreun cuvint
impotriva Fiului Omului, i se va ierta; dar celui ce va huli impotriva

' Vczi /r'srrr' 15, l5; Nrrrrrr'ri.l. 21, 2S. .1.1. .39 si r'rtp. 2ti
' Aici nu avem un indt nT n pentrtt ttciclerea t1e sine (sinuciclcrr'), ci Pcntrtl ()m()r.l r('a
cutetului trupesc, c.rrc ('ste pr.ic.-rtrrl :i moarte.r. Asttel. noi, irltrtl Ptlterc.l \lantuitorttltri
oirlor'.inrl moirtca, invit'nr intru Invicrc.r Sr lit':i /lorrarti:j. l0; tt,23; ) Corntlcttr 15. )t,:
I'ilipt'tti .1. 1l); 2 Tiltah'i l, 10: I I'}.tru 1, 1l rt..). \/r.zi fi t.ilcuirea dt lir Luct 1-], 25-27.
rr in cdilia de la lll05, irr loc de
,,pentru", se gist'9t!' in acest yerset ,,intru".
I,\L_( LIlitA Sf l\ Ill F_\/A\(;lttll t, t)ll L,\ | uc.\ L,prt(,lul ll lhi

Duhului Sfint, nu i se va ierta. (17,r lar cind vi vor duce in sinagogir: gi


la dregitori 9i la stipiniri, nu vi ingrilifi cum sau ce veti rispunde, sau
ce veti zice, ( lll ci Duhul Sfint vi va invifa chiar in ceasul acela, ce
trebuie si spunetir '.
, ll.
S, Nl.alei 10, 3l-33 / Ntarcu 8, 38 / Lu(r 9. 26 / 1 Io.rn 2, 23 / 2 fimoiei 2. 12
r 10, 33 / \{ar.u 8, 38 / l.uca 9, 26 / 2 'llmotei 2, 12 / /1, ID Nlatei 12,3 t /
/1.:lr l\latei
ll.
\lrrcu 3,28-29 / I loan 5, 16 I ll)l\litei-10, 1q /Nlrrcu 13, 11/ l-ucn 2l.l{ /
Ioan 16, 13 112, /:l 2 Regi 23, 2 / Mitei 10, 20 / Faptele Apostolilor {, 8
Acrrm cl.rnrl ccl pentru mlrcenicie il pune IDomnul] inarnte-, caci de
vreme ce a zis: ,,Nu vi temeli de cei care ucid trupul" ti inca.r nr.ti zis cunr
c.i ,,9i perii capului vostru, tofi sunt numirati", ca sd nu zici cine\'.l: ,,Di-mi
gi ccva plati, ci cc-r'ni este r.nre griji fcc-mi pasi rnic'] daci ai numtirat pclii
caprrlr.ri?", zicc IDonrnul]: ,,\/oic;;ti gi plati? AsculU: Cel care va mirturisi
intnl Mine, \'a fi rnirturisit in.rintca lui Dunrnezeu". lar accasta ce zice, .rclica
,,va mirturisi intru Mine", a zis in loc dc,,r'a rnirtrrrisi cu ajutorul gi intlu
pr-rterca i\{ea". ,,Deci i'oi mirturisi pi Eu intm cl, adica de El fiinrl ajutorat",
ci avem trebuinfi noi rnai intAi de DtrmnL.zeu, c; nirnic nr.r pr.rtem fili de El
(lonn 15,5); yi Dumnezeu, iaripi are trelruin]i de noi. Ci c'lc nu va afla itrtrr.t
rloi lllcnr vrodnicc, nici rtr nc va ajuta noud, pcntru c; de nu [ar face astfel],
ar fi fdfarnic. Deci mirturisim noi ,,intru" Dinstrl, ar,lici cu ajr.rblul Lui, gi
El ,,intru" noi, atlic;i cu ajutorul nostru - pontnl c; de'nu-i vorn da LLri
pricirli, nici []l nu va rrrirturisi pcntru n()i.
lar cel c.rrc se lc'ap.i(-li nu irttru pute'rea Lli Dumuezelr so leap.idn,
dlept aceea nici nu a adiitlgat: ,,intlu N4ine", ci ,,cel ce se va lepida de
Mine". $i nrr cunrva, cietrirle.ce orice sfAnt intru Hl'ist()s pctrece Ir'ictrrieght]
gi Hristos intru r.l, din acr.asti pricini s-.r zis: ,,Oricine va mirturisi intru
Mine", aclici ,,r,iefuind intru Mine, \.oi nlirturisi 9i Eu, intltr dinsul
petrecinrl [viefrrind]"? (loan cttp. 15)
,,Oricui va spune vreun cuvAnt impotriva Fiului Omului, i se va
ierta", adici: ,,Ccl ct va huli impotriva Mea, a Cclrri ce Mi ardt a fi nr.tnrai
fiu tle orn, gi nrinirrc ai br.au gi M.i ospitez r-lirnpreuni cLl votnegii $i
cun'ele, r,reclnic cste cle iertare, r.r.r.ica r de se \:a pocai, mtical de rru. Ca nu
isr: s()cotcttr. lui Pi611p"rli.., ce nu a crczut; cici, ce a vdzr.rt, ca s;t crc.tdi?
$i mai mult Icu prisosin!i]: ce nu a vezLrt vreclrric de huli? A vizut oul
c.lt'e l]etrece.l irnpreund cu cur\ele gr hulegtc inrpotrir';i Lui, clt.ci trrr ise
socotr'itc lui picat, ca, dupa urnlare, a pdtimit. Cdci, cum este Fiu al lui
Dumuezerr Cel Care irnpreurli petrt.ce cu curve? Deci va huli $i amigitor

'- Irr t'digia de l.r 1E{15, in loc clc,,sinagogi', se gise;t(.,,soboare".


rrin edilia.lc l.t I805,inkrcrlc',,cetrebniesispuneti",segarscttr',,cesecadeazice'

j
C.rlitolul ll SI^\l L l- TE()fjll.,\CL\Rl llEPISCOPUI. BULclr\ttlEl

Il va nruni pc Cel Care intru acest chip petrece, gi Fiu al lui Dr:rnnezeu pe
Sir.re Sc face' Irrurregte]".
,,Dar celui ce va huli impotriva Duhului SfAnt, nu i se va ierta". Iar
ceca cc zice, irrtnr acest chip estr': cincl un onr sernnc dumnc'zeiegti vede 9i
Iucnrri nrali ;i minunate gi nu crccle gi le nipistuiegte, lrrcririle Duhului
Sfint la Beclzcbul aruncinclu-le ;;i lipindu-le, atunci fiirrdci hulcate
imp61;i11 Sfarrtuh-ri Dtrh gi zicr. currl c; cu duh viclean, iar nu cu prrtert'
tlumnezoiascii se fac semncie, neicrtat este acel om, si r.ttt va fi nevinoi';rt,
tle nu sc va poc.ii- Cclui care hr-rle.r impotriva Fiului C)mului nu i se socotea
pdcat; drL.pt accca, ;i nepocdindu-se, r'rednic este de iertare. Iar celui ce
vt'dc lucruri alt Duhului SfAnt 9i hulegte, fdra de pociingi nu i se va ierta,
ci picat mare i se vi.t socoti.
.,lar cAnd vi vor duce in sinagogi 9i la dregitori 9i la stipAniri Inu
vi ingrijifi cum sau ce vefi rispunde, sau ce vefi zice, ci Duhul Sfint vi
va invita chiar in ceasul acela, ce trebuie si spunelil". De vremc ce
neputinf.r noastri oste indoit; - ti ori din pricina fricii muncilor fugim de
nruct'rricie , ori drn pricina simprlitdfii gi d intru tr nu putea da cuvallt pentru
credinta cL.a dintru rroi -.r vir.rciccat Domntrl frica de mrtnci [cazne], plin
.rceca c.i .l zis sii ltl l1c tcmcm ,,de cei ce omoari trupul". Iar acum vindcci
9i frica cea din pricirra sinrplitafii, cici tle vlcme ce nu mul;i infelepfi -
tiupi trtrpeascir infelepciune - alr crezut, ci cei mai mul;i oameni simpli,
IDomnrrl] zice: ,,Nu te teme ]Arallule gi omule de rArrd, nici nu te illgriii
cum ;i ce vt'i r'.is1-rtrrrtle tirarrrrlui cinc-l te va intreba, s.1lr cL. \'ci zice cAnd in
;.rlt fel r,e i vor-bi citre norod, cici Duhul Sfint vd va inviia pe voi in ceasul
acela ccea ce sL. cade Icuvine] a zice. Deci, ce trebuinta este de a te ingriji
Ipentru arcestca], de vrernc ce intru accl ceas vci fi invS]at de citre Duhul
SfAnt?" Agaclar, diu aminctrud parfile Ia mttcenicie pe lloi l1e indeamnh
IDolnrrr.rl], r'iudecindu-ne gi frica izvorAti din neputinta truPeascd li pe
cca plicinuiti de sinrplitate.
12, 13-15: Zis-aLui cineva din multime: lnvititorule, zi fratelui meu si
irnparti cu mine mostenirea. /l"l) Iar El i-a zis: Omule, cine M-a pus pe
Mine judecitor sau impirfitor peste voi? (15) $i a zis citre ei: Vedeli 9i
pizili-vi de toati licomia, cici viala cuiva nu sti in prisosul al'ufiilor saleH.
r 1l. 15) Nlatei {, ,I / Marcu 4, 19 / I Timotei 6, 9

lnvit.irrcllr-rre pe noi Domnul cum ci se cuviue a def.lima lucrttlile


viefii acestei.r gi cum ci Itu se ctrvine a ne smulge Istrirnuta] citre cele
rr in e.li1i.r tle la l8il5, in ltt de ,,Vede!i piziti-vi de toati licornia. cici viala
9i
cuiva nu sti in prisosul avufiilor sale", se gis(.tte ,,Vedeli gi vi ferili de licomie; ci nu
intru a pfisosi cuiva din avufiile sale este viala lui".
IAICUIitIi.\ SFI\ 1'I-I I]\',,\\C]III:I II I)t: I.]\ I,L'C/\ ( ifit()hrl Ir 1t>7

pAm.integti, il alungi de la Sine pe c€:l care ll chcarnd pe D.illsul s.i


imp.t'feasci nroptenirea pirirlteasci. Drept ;rcsg1, ;i zice:,,Omule, cine
M-a pus pe Mine iudecitor sau impirfitor peste voi?" Caci, clt vrernc ce
accla a trccut crr vcdert'a a Ie cerc pe celc folositoare pi trclruitrcioasc pqrtllr
nrintuire.a sr.rfletulr-ri, gi pontru lr.rcrurilc celc pimantelti gi vremclnicc Il
ruga pe' El si st faci impirlitor, pcntl'u accast;t, ca po un sup.ir.r.ios Fi c.lrr.
r1u Voiette a se invata nimic din cele cuviincioase, il alungi cl(] la Sine. - iar'
aceasta IDolnnul] o facc cu blArrdefe, nu cu rnustraro. $i prin aceasta pe
toli cei care ii atuncea gi acum ar"rrl, ii plcac.l ctr .rder'.irat, ca de tot lucnrl
cel vremehlic ti pdnlantesc.l nlr plrrta griji 9i a nu se sf.idi cr-r fr'.r!ii, ci .r se
supune mai vArkrs lor - mdcar degi aceia l'clr voi a se l;icomi la avcrj, c.ici
zicc': ,,Celui care cere de la tine, di-i" (Mttti 5, 42) - ;i a ciuta catr. surlt
folositoale gi tle ner-oie c.Itre mAntr-rirea sufletului. Drept accea, ;;i a adir-rgat
aici, zic5nd:,,Vedefi 9i pizifi-vi de toati licomia", sfituindu-nc pe rroi
sI tutairn dc aceasta cir 9i dc o groapi tliavok'asci.
I)ar citrc cint'a zis accasta: ,,Vedeli 9i pizifi-vi de toati licomia"?
Citrc acc;;ti cloi fraf i, cici de vrt mc cc pcrltrLl mostcnirc sc sf;iclcau ci gi
r.rnul dintrc accgtia doi ulrna si-l nL.drepta fr'asci pc ccldlalt, c1t'accr:a le
vorbegtc lor des;rre l.lcomie, cici mare rdLltate L.sto.lceasta. Dre pt accea, gi
Pavel, ,,inchinare la idoli" o nlrmegte pe aceasta (Elcstni 5,5), poate ca
una ce se cuvine numai acelora ce nu-L cunosc pt Durnnezeu, sau - cce.r
ce este gi nai adevilat - de vreme ce ,,idolii neamurilor sunt argint 9i
alrr" (ltsnlttr 113,'12; 134, 15), asemenea cu inchinitorii l,r idoli estc si cel
care cinstegte argintul 9i aurul, pentru cA aceleagi rnaterii le cirrstesc Ai
aceloragi materii li se inchirri ;;i r.rnii gi alf ii.
Agadar, se cuvine a fugi de ceea ce este cle prisosit fde,,prisosul
avufiilor"]. Dc'ce? Pentru ci rru intru a-i prisosi omului st.i viafa lui, atlici
misura vielii nu se intindc cu avnfia - pentnr ci lllr acela care arr. r.rrulte,
dtn accasta pricirli va gi tlii irldelung- cici mtrl!irnii bogdlici nrr-i urrncaz.i
viafa cea indelungati. Iar accasta o gliieytc Domnul, surpArrcl socotelilo
Icugetele] iubitorilor de bogific. Pentru ci dL'\,reme ce iubitorii cle bogti!ie
se pal cai prtcum Ical rri;;te iutritori de viati pizesc bogifia, ii c.] ti cum
indt'lr"rrrgati vreme vrAnd si tr.iiasci, tie plctr-rtindenea adLlr1.i, zice
[Domnr.rl]: ,,Ticiloase 9i rrc-voiagule, au doara dintru a avea multe sc va
adiuga fir.9i via!a cea irrclelungati? Deci, pr:ntru cL'pitimogti ldu;i te
trtrdegti aritat pentru oclihna cea neardtat;? C.I rrcaritat [necr,rnoscut] ili
cste de vei ajunge [sar.r nu] la bitrinefe, pr'rltm cilro tr-r at-llrnicorrulr.r, i.u'
.rr.itat oste ci acunl tc sfir'.imi Lrentrtr;rdunare. lranilor".
l(rfi Cil'ik)lul 1l StA\ fL I- I EOI:II-AC'I I\RI IIEP]SCOPLI, BUL(,,\ttlEI

12,16-21: $i le-a spus lor aceasti pildi, zicind: Unui om bogat i-a ro-
dit din belsug farina. (17 ) $i el cugeta in sine, zicind: Ce voi face, ci n-am
unde si adun roadele mele? (18) $i a zis: Aceasta voi face: Voi strica
jitnitele mele 9i mai mari le voi zidi 9i voi stringe acolo tot griulrr 9i
bunitilile mele; (19/ 9i voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunitifi
stranse pentru nrulfi ani; odihnegte'te, m;nanci, bea, veseleste-te. /20)
lar Dumnezeu i-a zis: Nebunel in aceasti noapte vor cere de la tine
sufletul tiu. Si cele ce ai pregitit ale cui vor fi? (21) A9a se intampli cu
cel ce-9i aduni comori siesi si nu se imbogilegte in Dumnezeur".
t /:, l{)r Psnlm 143, 13 iIl,
/:/ Eccleziastul 11, 1-3 / Isaia 30, 1/i:, l:,
Psalm 61,10 / lsaia
22, 13 / Sirah 5, 7;"1'1,7 | Iacov S,5 I "l Corinteni 15, 32 / 11, l0) Io't 20,22 I
Psalm 38, 8-9; ,I8, 20-22: 5"t,7 | lerenia 17, 11 / infelepciune 15, 3 / Sirah t{. 15 /
Iacov .1, 1{ | ll, :11 Matei 6, 20 / Lu.a 6, 2,1 / Iacov 2, 5 / 1 Timotci 6, 18
Dupri ct a zis Domrlul ci l1u cu prisosirrla banilor dimpre-uni sc
prelunge;;te;;i viafa ornului, spre intirirea acestui cuvant adaugtr gi pild;i.
$i i'ezi cunr pe n()i nc arat,I Ividcate] ci ave'm girrduri nes.i]ioase, de,,bogat
nebun". lar Dulnnezen, pe celc ale Sak: le fiicea, gi pc a Sa milostivire ()
arita - cA nu o pdrticici dc pimant a bogatului, ci toat; larna i-a rodit. Iar
trogatul, atAt do neroditor era citre milostivire, incAt mtri inainte de a lua,
linea';. $i vezi;i ciesfitirile bogatului: ,,Ce voi face?" C)arc'rru pc unele ca
acest(] cuvilrte le graiiegte gi siracul: ,,Ce voi faco, c; nu.tm iLltn s.i r)ri
lrrinesc;i cu cc si mi imbrac?" Vc.zi, dar,;i cuvirrtelc. bogatului: ,,Ce voi
face ci n-am unde s; adun roadele mele?" Buni odihni! Dac.i $i siracul
zice: ,,Ce voi face., c.i l1u aln?" iar bogatul asclnenca: ,,Ce voi f;rce, c;i nu
am?" Agatiar, cL'adurliln, dintru a strAnge mai multc? Adevorit este ci
odihni nr.r cagtiginr - Fi ar.itati este acoasta Llin rlenumir.rtL.lt griji -, ci
numai mul9irne de picate grimddirn asupri-ne.
,,Voi strica jitnifele mele gi mai mari le voi zidi". Iar daci in anul
viitor mai mult va mdi larina, iar.iti le vei strica gi iaragi le vei zidi? $i cc
trcbuinli cstc de .i Ie strica 9i iarigi a lc'zidi? Ai ,,jitnile" pantccele siracilor,
care pot multe a cuprindc; gi sunt nesfdlamicioase gi nestricicioase, pentrLl
ci sunt ceref ti ti dumnezeiegti, de vreme ce acela care il hrir.rcate pe sirac,
pe Drrnrrrezeu il hrinegtc (Mntci 25,10).
Veziinca pi alta, fird dc srrcotinli: ,,roadele mele" pi ,,bunitiJile mele",
clci nu socotca [bogahrl] cnrr ca dt la Durnnezeu le arc pe accste;r, pel1tru
r-'in t'di;ia de la 11105, in loc de,,tot griul", se g:iseite,,toate roadele".
"'ln cdilia dc la i805, in loc t1c,,Asa se intimpli cu cel ce-9i aduni conrori sie;i gi
nu se imbogileste in Dumnezeu", st' g.: scttc ,, Aga este acela ce stringe luigi comoari,
iar in Dumnczeu nu se inbog,ilette '.
l: A.lic.i .l m.i in.tintc clc n dobindi, dcia rdrrn.r, .lcj.t (Lr!rrindcil.
f.\1.(-LlR!.\ SFIN llll LV-,\\(llll:l.ll I)li L,\ LtlC,\ C.rpik)lul l2

ci de ar fi lui Dunlnezr'u s-ar fi aflat


l'ost intrr-l accst t'el, c(l Lrn ic()nonl al
citre acestOa, insi roadtale ostenclilor salc le soc()tea pe .rcestea. Dropt
.rceoa, ale sale pe acestca ficinclu-lc, zicea: ,,roadele mele" )i ,,bunititile
mele", ca f i cum ar zictl ,,Pe lrimoni nu-l anl p.irtai, pc nimcnea rru nri-l
fac tovard;, nu sunt alc lui Dumnczer,r, ci aie nrclt,[sunt batc]. A;;adar,
singur mi voi tlesfita, nu-L voi lua pe l)unrnezeu la dcsfit;rrc.r accstora".
Iar, cie r.rcmc ce acuste- cugete ale ltrisunt firi tlc socotirr!i, si lc vetlenr si
pr. ccle carc urlncazii: ,,Suflete, ai multe bunitili strAnse pentru multi
ani". Lungime de via,ta ltnga hotiratto [bogatul], ca;i cunt Fi aceasta din
pinr.intlll lui ar fi rasarit. Au, cloar.i, ti accasta face parte clintlr',,buni-
tifile" talc? ,,M.ininci, bea, 1'eseleste-te, o, cr: dc bunitili.rlc sufletuh.ril"
Cici a nrinca ii a br-'a sunt ,,bunitifi" ale suiletu|.ri celui necnt'Antitorr".
Agadar, acest fel de suflet av.lnd li tu, dupi cuviinfi pe.lcestea i Ie tlai. lar
.l suflctului celr.ri cuvAntaitor ,,bunitifi" ii sunt a gandi, a cumFrni ii a sc
veseli in Lcgea lui Dumnezeu Fi intru cugete-le cele burre. $i nu-fi ajunge
f
ie a mAnca 9i a bea, o, nebunule, ci gi pe aceea cc u lmqaz.i icestora, scirrrava
;;i urita irrdulcire, o portrncr:gti sufletului. Caci, prin cu r,;lntu I acesta, adic.i
,,veseleste-te", Domnul a al'dtat - sub intitisare dc vttrbi politicoasa -
patimile'cele rruastalnp;rate ale cun iei, care urmt'aza saliului mincan-lrilor
9i al bduturilor.
,,Iar Dumnezeu i-a zis: Nebunel in aceasti noapte vor cere de la tine
sufletul tiu". Acest cuvint: ,,iar Durnnezeu i-a zis" , nu sc' infelegc ca gi
cunr Dumnezeu ar fi griit cu bogahrl, ci ceea cc zice are aceasti irrfelegere,
anume c.i astfel cugetArrd bogatul, acesta este r'.ispunsul lui Dumnezeu -
aretat intnr aceast.i pild;. Deci, ,,nebun" il r.rumegte pe bogtrt, ca pe urrul
care cu totul firi de socotrnla s-a sfituit intnt sile, dtrpi culn am aritat. Ca
rob al ncbr-rrrir-i gi degertiiciunii este tclt omul care estc ilttru acest fel, clupi
cunr 9i David zice: ,,Toate sunt degerticiuni, tot omul ce viazi", iar pricina
.rcestora esto ci: ,,stringe comori 9i nu stie cui le aduni pe ele" (Psa/ri; .38,
5, 1f)). Caci cum nu estc ,,nebun", cel care nlr gtie ca m.isurile \.iefii surlt l.i
Insugi Dtrmnezcu, gi rricidecurn nu i9i hotirigte fiecare om lungimea vietii?

r\ E \'()rLra dt'1..ry1"., nccu\'antik)are a sufletulrri, c.trc se


iltvirtttgeazi prin patimilo
celc nccurale yi pu nc' stii pinirca peste intreg suflt'tul omului gi, dcci,;i pcstc pJrte.r c(.a
cuvint,ltr)are.r sufl,:tului. St'tca nentjrginiti .r suflctultri nocrrvintik)r care ngoltisfftc
bog.itii estc doop()triln de nrarc cu scte.r suflotului cu\'.intdtot care r5r'ne;te singurr
Lrog.igie nemincirroas.i: indumnezt'irel Prin yi intru I lristLrs DontnuL Do"rr astfel, aceast.r
,,sete" fiinliiali .r omultri nrirginit se odihnt';te, ctrprinzind ilrtnl sine ncln;rtinirc.r Ct'lui
C.rre lrste //r,sirr,-.1, l.l/. Pcntrrr o nrai buni inle)egere a p;rtilor sufk'tului, \'ezi tilcuire.r ti
nota corespunz.tonre dc li l-rl.,r ./fl, l.i-23.

l
l;{) Cnfin)lul l2 SI:.\\ IL L TI:()FII-,,\(-T .\I{I III-I'ISC()PUL I}UL(;.\RIE]

Si vezi-gi cuvirrtul nccsta: ,,Vor cere". ,,C.lci ca tlitte aspri stl'et-rgatori


dr'dajclir', hrgeri irrfricogitori vor cere sufletul tiu, ;;i [chiar] rrevrincl tu,
ca untrl clre pentnr iubirea cle via;i te fii lipit de celc- de aici". Pentru ci
clreptultri nu i sr'corc slrfletul, ci cl insusi gi-l pr"rne inair.rtca Iui Durnncze't-r,
Ilirir.rtelrri dnhurilor, brrcrrritrclu-se gi veselindtr-se; gi nici nu se itrgreuiazd
la desp.irtire, c;ici, ca 9i cu o usoar.i sarcilli, cu trupul este infd;;urat. lar
1.r.icitosui, cu t()tul sr-rpurlAnd sufletul trupului, 9i h'up fAcAnclu-l pe cl Si
frinlant, cu anevoit'de a fi smuls li-a Uatit suflctul. Drept.rcr'!..r, sc ;i zice
cri sc cere suflctul, ca lrn dtrtornic nesupus ce este dat in m:irra asprilor
zapcii Istringitori de clajclie]. Si vezi, ca nu .r zis ,,Vt'i ctre suflctul tiu", ci
,,vor cere", pcntru ci ,,sufletele drepfilor sunt in mAna lui Dumnezeu"
(lntcltTtciunt 3, I ).
A9.rdar, cr-r adevirat ,,noaptea" ii este cerut sufletul unuia ca;rcestuia,
ctici nlr arc lurninii a ctrrrogtinfoi celei dumrrezciegii, carc s.l-i Iur.nillcze.
lui, ci in ,,noaptea" iubirii de bogifie aflAndu-sc ai de ace'asta fiind
irltunocat, il apucai moartea. Aga cste cel cc-gi stl'allgc pr.ntru cl comoali,
,,nebun" adicii se nul.rlo;te,;;i nrr-9i sivirgcgte sfatr,rriler", ci krcmai intn-r
acea vrem('a suflctului se scccri cu totLll clir.r via1i. Iar daci siracilor gi lui
Dumnczt'n ar fi adunat conrtlarii, nu s-ar fi aflat aga lintru aceasti stare].
Dcci, si nc sargr,rim irrtru Dumnezctr si ne imbogafim, adici spreAcela
si uadajduim ii lre Acela L-'ogifie a noastr.i sA-L it\rctn, Fi al bogifici
\4sticrnic; ;i si nlr zicenl ,,btrnitilile mele"'ci ,,bunitilile lui Dumnezctr".
Iar daci bunatifile sunt ale lni Drrmnezeu, si nr,r-l-- lipsim pe Dunnezeu
dc bLrnitif ile Sale. Aceasta este ,,a se imbogifi intru Dumnezeu",.r crcde
ctrm ci toate clr: Ic voi cla pi lc voi degcrta Igoli, d:irui], nimic din cclc cle
ncvoit'nrr imi vor li1'rsi. C.ici visticlie a buniititilol imi estc mic Duntuczett
- ci:schid 9i iatr celt'de trcbuint.i.
citre ucenicii Sii: De aceea zic voui: Nu vi ingriiifi
12,22-2Lt: Si a zis
pentru viata voastrir'r ce veti minca, nici pentru trupul vostru cu ce vi
veli imbrica. /23) Viafa este mai mult decAt hranarr gi trupul decAt
l
imbricimintea . (24) Priviti la corbi, ci nici nu seamini, nici nu seceri;
ei n-au cimari, nici iitnifi,9i Dumnezeu ii hrinegte. Cu cAt mai de pref

" ,,Ntr-9i sirrir5cSte sfaturile", atlic.i nu-yi poato cluct la [-rrn sf.irtit cugete'le,
strcotclile, plinuirile.
:" ir, .ic la ltli)5, in loc de ,,nu v: ingriji!i pentru viala voastri", se gisr'fte
".li1i.r
,.nu vi ingrijiti cu suflctul vostru'
:r in e.1i1ia dc la 1tiOi, in lrl.. cle
,,viafa este mai mult decit hrana", se il,:sctte ,,sufletul
este mai mare decit hrana".
l,\LcutRli,\ sf.r\ fi:l [\'A\(;ut]L r)1. t.,\ r.uc,\ (.rFik,lul ll
sunteti voi dec6t pisirilelr: (25/ 9i cine dintre voi, ingriiindu-se, poate
si adauge staturii sale un cot? (26)Deci, daci nu puteli si faceli nici cel
mai mic lucru, de ce vi ingriiif i de celelalte?
{12,lll Psalrn 5.1,23 / Nt.rlei 6,25 / I Petru 5,7/ lrilipeni.l,6 i/:.:.1, \lrtei 6,25
/71.:l.r lov33,J1 / Psrlm 103. 27-23 / \lrtei 6. 26 t /l. li \lrt€i 6.27
Ptrfirr cAte pufin, Dornnlrl ildLlce invatitllra l,r celc rnai tlt'savi;:5it
IdesdvArgite]. C.1ci, ia amirltc la rinduiali:nc-a inr,,itat l ne lrizj tt ]icomie
9i a acliugat pilda bclgattrlui, prirl accasta irrat.inti ci ,,nebun" este ccl care
poftette mai rnulte. Apoi, sporirrrl cu cuvintul, nici perrtnr cole d('nevoi('
nu ne lasai pe noi si le irrgrijinr. Deci, prccum rliavoh,rl, tlc l.r ct'le mici
incepAnd, ne face pe noi .r ci\dea intru cele nrai m.ui gi dc.rccca a gi fost
rrumit cle lor. furnicoler,r:r - tot ata, dimpotrivi face ;i Dornnul, stric.lnd
Iucrurile vrajmagului: rnai intii rle arati [inrleanrr.ui I s; fuginr de pacatele
cele mari, apoi gi de' inceptiturile acestora.
Agadar, aritArrdu-ne llor-li si r1c p.izinr cle l.ico:nie, r'ine ;i la t.rdacin.l
ei, ca gi pe aceasta s; o taic: allLrme pe griii. $i zict': ,,[)e vrenrc ce rreblrn r.stc
cel cal'e iti hot.i[nicegte via!;i indelturgati 9i se anragegtc c]intnr ,rct'ast.i
pricina rnai mult - precunr cTa Lrogatul -, pcntru .lce.rsta Vi zic \'()u;r si nu
vi illgdjiti cu sufletul, ce vefi nrAnca". l;rr Donrrrul a zis-o pe aceast.r in:rcest
fel, nu ca gi cum sufletul cel gAndikrr ar minca, ci fiindc;i sc p.rre cl sr,rtletul
nu rabcld a fi legat dimpreun;i cu trupr,rl, nLunai d.rcii rloi lro vom lrriini.
$i in alt chip [po!i infc'lcge]: trr,rpr,rl gi lr.rort esto imbriic;rt, insii 11u cstc
hrinit. Dcci, de vreme ce a ceh.ri insuflefit estc a se hr.ini, cu ctrviint;i a
griit Domnul despro sr.rfk't acerrsta - adic;i grija p('ntlu lrrani. ,,,,\tr do:rrii
nu gi puterea cea hrdrritoare. tot "srrflet. estc nLlnrit.i?rl [)eci, sii trr-r Vir
ingrijili ctr partea cca hrdnit()are a sufletultri cehli cuvintitor', ce veti nrinca,
rrici cu trupul, cr",6.' 1,i l'sfi imbrica". Apoi Donrntrl punt'itraintc ii ,rceast.i
socotiltl; [chibzuinfi]: ,,Ctl Cart'l-a dat pe cel nrai rnalc, adic.i l-rc sr.rflet,
aLl nu va tla gi hrarra? Col carc a clat trupr-rl, all nu \'.r cla;i h.rina?"

" In t'clifia de ia 1805, in loc de,,Cu cet mai dc pret sunteli voi dccit pisirilc", se
giscate,,Cu cat mai mult voi mai buni sunteti decit pisirilc".
ll Ilit)S] liurnicoleul e'stc onrecare ji\.ini ct'st'alc.itrricltt,rlin frrrrrica ;i din lt'u. Si
nroire indilti:, fiindcii r-ru afli hran.l cuviincioasii lrri, dc vremc ce ca Lrl l('u crul.l .ilrne,
iar ca o furnic.i cauti grilu, li pcrltru .lceist.r crr lt'snirt- pierr'. lar accst,.'.r cu .tJ( \.ifnt il
.rriti pe din\'olul, carc irrcept'clt'la lucrrrrile cc'lc rnici 5i .rjr.rrrge la .-t.le nrrri (l;:.ritl.1,r,
cnrter intiii, fonia I ).
l{ Aici cstc'r'orL-ta despre crrvintul grecesc ,,psvchc"', cnrc in acest vr.rset /l rk,r /1,
2l) a fost tr.rdus in edifiile romenetti cn .,\'iati", cuvintul aviird, dt.rltfcl. .rlrrbele
infelesuri. I)entnr o mai bultii infelegcre a pirfiltrr sufletului, r'ezi t.ilcuite.t 5i nota
corespunz.itoare de la Luca 10,25-23.
172 Cipiktu I 12 sfi\ I ul- Ttjot:l L.\( 1,\RHtEptscopul. BULC;\ nlF_l

in continuare, ca din pilda corbilor s; nt: mgineze pe troi, pe p;siri ni


le aduce inainte. Perrtm cti ar fi pr.rtut si-i tlea drept nrirturic pe Sfinlii
[)r<nmci, preclun pe Ilie gi pe' Moise, clar spre r.nai multi rtrginrr-.r gi smerire,
p('pasnri ni lc d.i drcpt pilda.
Apoi ti alt;i socotealA adaugi: ,,Spune-nri Mie, ce dobAnticafi, grijirrdtttc,?
Adarugi la statura ta nricar cer,'a, cat de nric? Nu, ci rnai vArtos scazi tlin
trup, ca vcAtejire a trupului este grija. Atad.rr, dac.l nici ccva c.it cle mic r.ru
poli adiug4 de ce pentru cel.'lalte te ingrijegti?" Ci aritat este ci aFa clrm
cregterca o di Dumnezeu, aga gi pc. celelalte bt El le Va t.lirut.
12,27-31: Priviti la crini2: cum cresc: Nu torc nici nu tes. 9i zic voui
ci nici Solomon, in toati mirirea lui, nu s-a imbricat ca unul dintre
acegtia. (28) Iar daci iarba care este azi pe cimp, iar mAine se arunci in
cuptor, Dumnezeu asa o irnbraci, cu cat mai mult pe voi, pufin
credinciogilorl (29,t $i voi si nu ciutafi ce veti minca sau ce veli bea 9i
nu fifi ingrijoralil6. (30) Cici toate acestea piginii lumii le cauti; dar
Tatil vostru stie ci aveti nevoie de acestea; (.11) ciutafi mai intAi impirilia
Lui2;, gi toate acestea se vor adiuga voui.
r1r re) Eccreziasrur)'l*i[]H
ti:;:l :li;l J,Hi:i3. 13

$i pilda crinilor a grait-o Domnul ca rnai mult si ne ruginr.ze pe noi.


Perrtru c.i, dacd pe aceste flori astfel le imbracd Durnnezeu, incAt nici slava
lui Solnmon nu s-a putut invegminta vrcodati ca unul dintre acegtia -;;i
cr,r atAt mai mult cu cAt frumuscfea crinilor nu este de nevoie - cu cat m.ti
vArtos rru ne va imbrica pe noi, zidirea cea cinstiti? $i nrai ales, pentm ci
haina cstc' de nevoie trupului nostru.
[$i cinei,a ar putea] zice: ,,A;;adar, ce l-rL- poruncegti noui? Si nu arim?"
Nu a zis sA nu arati, ci Sd nrl Vi ingrijc'rrafi. ,,Pelttru cA l1u Va ()pre5c 5n
Itrcrafi, ci sa vi ingrijorafi, adica de a vi purre n.idejdea in voi irrgir.'d, de ltr
accasta vi oltrcsc". Pentrlr ci accla care lucreaz.l;;i nidijrluic9te la
Dumnezeu, acesta firi de nici o grij.i viefuiegte.
$i este acleverit cil grija - ca rlr1a ce depairteazi de la Dumnezeu - o
reteazi Dornnul, prin cr'ea cc zice: ,,nu ciutali ce vefi minca, sau ce vefi
bea gi nu vd inilfafi". Caci ,,inillare" cu adcvdlat nimic altccva nu rrumef tc
Domnul, dec6t nr-rmai smulgerea gi incunjurarea cc.r nestatornic.i 21

-'In ecli;ia dc la 18(15. ir.r do,,privili la crini", sc ilisctte ,,socotifi crinii".


l<x
r" in (,.lilia d.'li 1805, ir.r lcx de ,,9i nu fifi ingriloragi", sc li.iselte ,,9i nu vi inillati".
r- in c,lili.r J,' ir lrtrB. irr i,'e cie ..imp;riti.r Lui . i( gi.('.tt- ..impir;!ia tui
Dumnezeu".
T,\LCUlRti'\ sl:l\ lEl L\i\\(;llhLll D[ L.\ LUC'\ Cnpik,lul 12 173

gAnduluirt, carc dc vreuna igi aduce aniinte li cle la ace;lsta sare la alt.r,;i
pLlnlrea ce.le mai inalte ti le inchipuie. ALI nu estc acL.asta ,,indlfare"? Deci,
o asernel'lt'a griji, adici ,,inil!area", ca pe urlir cc ne indep.irteazd pe rtoi
dc la Drrrnrrezeu, o oprc;te Domrul, zicAnci cii ,,toate acestea pigAnii lumii
le cauti". Caci grija nu se opregte la cele dc rrevoit', ci, dupa cunt .rm zis.
pururt:a l.r celc mai inalte caut.l; rlrcpt acct;r,;;i ,,inalfare" se nttmcgte. De
pikli: r.u.r .rvcm pAinc gi ne ingrijim de unrlc o vtxr dobAndi; dar, nu uc
oprirn.ricr-a, ci culietim sa fie din faini curati dc 1;rilr, apoi ne gandim $i
Lr Vin, iaI accsta sd fie tim.iios, linga acestt'a 9i friptura pi aceasta dc
potarniclre ;i clc fazan. \/t'zi grija gt ,,in.ilfarca"? Perrtt'u aceca, Domnttl ctt
totul o hiic lrctt-.rzi] pe.lCeasta, caci pigiliii le c.rttt.i pe.rccstea.
Apoi ti alt.i socoteala ii ternei atluce Domtrttl in;rinte: ,,Iat.ll vostrtt
gtic ci.,'.i trebuie;9i nu numai una saLr altl, ci toate [cele ce r.'5 sunt dc
trebuinfi]. Cdci latA cstc, gi daci este latri, cLrr.rt nu vi da? Dar 9i gtie.
"'a
Cici, oare, rru gtie? Stie ti c.l trcbuiesc, ciici nu sunt de prisosit, ci de
trebuirrli? Deci, daci;i Tat.l este gi l'oui rri trcbtriesc,;;i El gtie, cunr nu va
va da? Deci, ciutali impirdlia lrri Dumnczcu m;ri intii, iar griia cea pelltru
lucrr-rrile viclii le pida!i-o, ca pe uua care vi rctcazi pc r,oi de la Dumnezetu
gi atunci toatc acestea se vor adiuga voui"r".
Vezi [cum lucreazi] Dumnezeu? Dac.i lc ceri pe cele mici, utt faci lucru
placut Lni, caci dcfairni marea cuviirrla gi darurile cele mari alc Salc. lnsi
daci ceri ccle nrari Fi pe acelea le vei lua, linga ele ,ti se vor adduga;i cele
mici. Cici de te va vedea Dumnezeu c.l te incleletniccati pentrr.r Imparafi.l
Lui, de noapirartii nevoiL. este c.l \'a purta griji dc tinc intru al tale. Au trtt
taccr.rl li noi aga in casele lloastre? Cu prisosin;i ne ingrijim de accia care
cu t()tul s-i1u dat pe ei in;i9i in slujba no.rstra, yi de ace;;tia purtam de'grija,
ca cle unii care nu poartir grija de ei irrgigi. f)t'ci nu va face Domnul ctt
covArgire, in trccst fel?
Deci tarie Ireteaz.i] Mintuikl'ul glija ce a pentru lucrurile vie!ii acesteia,
ca s.l lrt'plece pe rroi sd ciut.lm II.nparr.lfia Lui, cici celtrL cart'aLt griii,
.lceasta nu le este cu Dutinta.

" ,,lncunjurarea cea ncstitl)rnica a Fand u lui" rre aici inlelt'sul de r'mpr.i5tiere a mintii
prin girndLrri. C;ind minte.r nu este cu trezvi!'ii .u rr.rg.iciune, imprdgtiert'a girndurilor
vinc irr r:hip liresc p.rin pic.rtul ;i m<lrrtea clre sala;luit'sc in noi. Detrarece cugct.rile nr)dstr('
5u11t impl(,tit(' irrth) nr.isurJ mai male snlr nr.ri ulicn ctr P,rtinrilc, sam.inlr tn,iudrici yi .r
slavei tltgartc e:'tc incuibati intru t()ate cele pe c.rrc le sariryim, fie vizr.tte, fie ner.izute.
Iarrrin.l|r.ryisl.rr'.rdeiartinetitacsinein.il!;lnr,d.rrk't(.1tinrtidespartdeDumncz('!r,
fic .1t'zniirl j jrlu inclu-nc cLr totul, fie mijlrrincltr-ne n,idijrlrrire in nrri in;tne.
.'\t'ri \i r\1r,ii'l {;. .lJ.
\7.1 Capik)lll 12 5F1\-\] L I, TEOFI L,\C I,\ITHIEPISCOPUL BULC;\RtEI

12, i2-31: Nu te teme, turmi mici, pentru ci Tatil vostru a binevoit


si vi dea voui impirilia. (.3.3) Vindeli averile voastre si clafi milostenie;
facefi-vi pungi care nu se invechesc, comoari neimputinati in Ceruri,
unde fur nu se apropie, nici molie nu o strici. (34) Cici unde este comoara
voastri, acolo va fi gi inima voastr;.
//: j:ilsaia,ll, l{/i1,.'ll.r Eccleziastul 11, l/\larei5,20;i9.2llLuca17,41;16,9)18.22t
Inptele Apostolilor 2, {5 / I 'I imotei 6, t9 {I l. .llt Matei 6, 21
,,Turmi mici" llr-rmetto Domntrl pc cei care vor a fi ucenici ai Lui, ori
pe.ntru c;i in lunrea ace.rst.1 Sfirrtii sunt mici gi defiirna!i pelttru
neagorriseala gi neat'erea cea-dt' bunivoie, ori pentrtr ci numirul oamcnilor
cstr. intn'cut dt t.nullimea ingcrilor, carc estc firi de numir 9i fari dc
arsemtinare r.tL- c()r'irge;te pe noi. Iar cum ci mai tnul;i sunt ingerii, .rdeve rit
cste dirl pilda pc care a zis-o Domnul, arrume ci mai mult se bucuri
pistorlrl de [oaia] ce:r urra carL- s-;1 pierdtrt $i s-a aflat, decAt de cele nouizeci
tr noua c.rrL. nu s-arl rit.lcit (Lrrca 75, 1-7). Caci a aritat de .1ici ca prccum
estc [oaia] cea una fafi rle cele noualzeci ;i nou.i, tot ata este ti firea
()m('nensc(r, [at,t tle cea irtgert'.rsca.
Si zicc: ,,Nu te teme, turmi mici", in loc dc ,,rru fi nccredincioasi, ci
crcdt;ciici \.a purta grijd de tine Dumne'zeu, dc;;i tr.r nu te grijetti". Pr.ntru
ce? ,,Pentru ci Tatil vostru a binevoit si vi dea voui lmpirilia". f)cci,
de vrernc ce imp.irifia o d.i, cu rnr.rlt rnai r'.lrtos [r'a da] cc'le pimintc;ti.
Deci rru fi necrcdincioas.l, ci daci la neagoniseali nu te vci ncvoi gi vci
dob.lncli [bogi;ii], rru vci avr'a pe Cel Care va purta griji dc tirro, ci vindc-fi
averile li Ie di rnilostenie,;i-!i fd ,,comoari neimputinati",
Apoi ne pleac.i pe noi ;;i prin temeiuri gi socotinfe cdrora nu li se poate
grii impotrii'i. Aici, agonise-ala ,,molia o strici", iar in Cerud nu e-stc iutru
.rccst fcl. Agadar, rrr.r cste hrcru nelruncsc a strdnge comoar..i intr-un loc
intru care estt stric;iciune? Apoi, fiindci aurul nul strici nrolia, a zis gi
,,unde fur nu se apropie" - cici molia nu strici aurul, ci ftrrul il furi.
APoi, fiirrdci rru toate comorile se pot fr-lra, adaugi socotinga 9i temeiul cel
mai marc ai ciruia nu i sc poatc grii irnpotri\ri: ,,Cici unde este comoara
voastr;, acolo va fi gi inima voastri". Zice [Domrrul]: ,,Fie ci nici molia
r1u o strici gi nici ftrrtrl rru sr'apropie, dar insugi acest fapt, a avea inima
pironiti in comoara cea irrgropati, gi sufletul - lucnrl cel dumnezeiesc -
a-l pune in pimint, de citi osAndirc este r.rednic? Iar mai bine a zicc:
Cum s;i nu fie foartc marc osindire pentru cel carc are minte? ,,Unde este
comoara ta acolo este si inima ta", dac.i in pimint este conloara, in pdmint
t'gi inirna, dacA in Cer e conloala, Sus e.ste gi irrima. Agadar, cine nu ar
alcgc si fic Sus gi nu sub pimAtrt? Cine rru ar alcgc si fie inger gi nu c6r.tifi
sub piirnant, pln'Llroa in vig.itrni loclrirrd?
IALCUIIiE,,\ SFIN'I'EI EV,,\NCIIELII DE LA I,T]C,\ e ,r pik)lul 1l )7\

12,35-40: Si fie miiloacele voastre incinse gi ficliile voastre aprinse.


(36) $i voi fiti asemenea oamenilor care asteapti pe stipanul lor cAnd se va
intoarce de la nuntis', ca, venind 9i bitind, indati si-i deschidi. (.lz) Fericite
sunt slugile acelea pe care, venind, stipinul le va afla veghind. Adevirat
zic voui ci se va incinge gi le va pune la masi 9i, apropiindu-se, le va sluii.
(38) Fie ci va veni la straja a doua, fie ci va veni la straia a treia, gi le va gisi
a9a, fericite sunt acelea. (.19) Iar aceasta si stifi ci, de ar 9ti stipinul casei in
care ceas vine furul, ar veghea 9i n-ar lisa si i se spargi casarr. t4(// Deci gi
voi fifi gatarr, ci in ceasul in care nu gindifi, Fiul Omului va veni.
( /l,.lir lesire 12, 11/ Ieremia l, 17l Matei 25,7/ I I'€tru 1, l3 / Efesc'ri 3, 16; 6, 1l
/' r i') Nratei 2''1' 46 /'j r
;:'l :;t'+*l l,: 1.',l,T "ji'^'i;il l lll'i,il i;11 1
112, lll) Matei 2.1, 44i 25, 13 / Nlnrcu 13, 33 / Luca 21. 36
Dupi Domnul l-a ficr,rt pe uceniculSiu lipsit cic cclc dc prisos gi firri
ce
clc, nici o agoniseali, 9i l-a degtrtat pre cl.lrrsul dc krat.i grija vief ii gi Iil: toateil
rispAnclirea, pi r.rgor l-a ficut, actrm ;i ,,slujitor" Fre cliirlsLri il face. C.lci se
cuvine'celui ce voiegtt a sluji, s.i fie upor gi bine ,,incins". Iar Donrnull
perltru ace.rsta zice ,,si fie miiloacele voastre incinse", ;rrlica: ., fotricaurra
sa va ar.itali a fi gata spre lucr-r:rile Stip.intr lui vostlrr ". Iar ,,ficliile aprinse "
[zice], aclica: ,,Nu irrtru inturreric 9i intlu rrcsocotilrta sa petreceti Ivietuifi],
ci s.i fie lurnina cuvAntului;i a pnceperii voastre aratindu-r'i-le pe toate
cele cc se cuvine a le savArgi;i pe'ce-lc ct nr.r se cade a Ic faco
Deci, ,,noapte" e.ste lumea aceasta, i.rr ,,incir.r9i cu mi jloacele" surrt
cei ctire s.lvir;esc f;pta bund cea lucritoare, caici intru acest fel este chipr.rl
Iucr;ibrilor la carc'se cuvine si se afle,,si ficliile aprinse". Ciici, se cuvine
la fapta buni cca lucrdtoare si sc aflc ai darul socott'lii celci rlrcptc, ca sa
poati ccl lucrdtor a curloaFte drept nr,r uunr,ri ce sc cade a face, ci ;i cunr.
Pentru c;i mulfi au stiv;irpit lucrul cel bun, irrsi nu binc. Deci, turii ca acegtia
pestL- miiloacL. crau ,,incin9i", cici lucrau, iar ,,ficliile" nu le avceru aprir.rst,
adici uu avean dreapta socoteal.l;;;i ori in trufic ar,r cizut, ori intru altti
r-rrirrastie a mirrdrieirr.

'" ln cdilia ele la1iJ05. in loc de ,,stipinul lor cind se va intoarce de la nunti", st'
'.
B.lselte ,,domnul lor cind se va intoarce de la nun!i
1r
in editia ele la 1E05, in lrr ele,,si i se spargi casa", sr ilnscrte ,,si-i sape casa lui ".
r: in edi;ia tle la 1E{)5, in loc de
,,fiJi gata", se $.it}tc ,,privegheatr
rr l)cntru .1ccsten, Sfintul \larinr NiartLr risitorLr I n!, in\'.)
lar: ,,lb,ij Ccl rL. lr-.r a lL'\ \ i.r t.l
in nec;isj toric s.r rr in fecioric c cj.r krr si aibi " miilocul incin5 " ;r ,. ficlia aprinsi ,; nrijloctr I

prin infrinare, i,rr f.iclia prin rugiciune, contt'nrIl.rti(' lr i.icnic] 5i dritg()stc duh()\'ni-
ce.asci" (ltltrrr/trt rr l inc.?scit, A ldLld sttti tt crt|ttttlLtr dL,sltrt r/r'rr,1rrsl(,, r'ol. I, tr1. Hunranitas,
[]ucure'sti, 1999, p. 3391.
176 C.rtlik)l! | 12 sii\Nl uL I lt( )fli_,\(-- t ARI itEptscopLrl. lrut_cAt{lF.t

inci vei infelege ii aceasta, anume ci nrai intAi ,,miiloacele" noastrc


,,se incing" alroi se aprind 9i ,,ficliile", cici mai irrtAi este lucr;rrt'a gi nrai
apoi vitlenia [r'edcrea d trmrrezeiasci ], care este strdlucire a mintii. Ci
,,ficlie" estc nrilltea noastri, carc att-lnci cAnd arc lumina lui Dumnr.zt'rr
strih,rcind intrr.r dAnsa, atuncea se zice c.i este ,,aprinsi". S.1 nt'sArguirn,
agarlar, si lucr.inr fapta cea buni, ca pe celc tl nr-ri ,,ficlii" alc'noastle si lt:
irvem ;rprinse, irdici pe cur,. rrtul cel tlinlitrrrtru gAnditttr, ;i pe cel glisuikrr;
pe ccl dinlilrntrtr ginciitor si-l avem punlroa striih.lcind in sr,rflet, iar pe
ctJ glisuitor in linib.i. Perltru cA cel dintii l;iuntric ne ltrmincaz.i pr. ntri,
iar cuvirrtul ccl irrr,'ii t;i tolesc si gl.isr.ritor ii Ir-rmineazi pe ceilalti.
I.rr noi s.i fim ascrtreni o.ruretrikrr ,,care Il asteapti pe Domnul lor, cind
se va intoarce de la nunfi". $i Cine este Domtrr.rl acest4 d.rctl nu Insugi lisr-rs
Ffristos? Carc pc firea cea omeneasci luAndu-o ca pe o mire.asi, gi trninclu<r
clr Sinc, ,,nunti" .r ficut, intnt un hatp unindLt-Se ct: dinsa. lar cu covirgirc,
tru o ,,nunti" se face, ci mu lte. Cdci irr fiecare zi primegte mirese in Ccr, anunte
sutlete le Sfinlikrr pe care I le purle Lr,ri inainte., ,,fecioare neprihinite"! Pavel,
ori altul carc va ii asenrenea lui Pavel (2 Coritrtani'l-l ,2).
Si ,,Se intoarce" tle Ia ,,nun!ile" cele din Ccruri, poatc adici indeobStc
Ja sfar;;itul cel tle obpte, c6rrcl va veni din Ctr',,intru slava Tatilui" (Maici
16, 27; Marcu 8, 38; Lucn 9,26); dar poate inci\ ;;i in fie ctrre ceas, la sf6r;;ittr I cel
oscbit al fiecaruia, stincl [Domnul] dc fafi ncvdzut:;i ncnidajduit. Agadar,
,,feicit" este acel;r pe care il va afla Domnul fiind cu ,,miilocul incins", ca
pe cel care cu pa rtea cea lucritoare a filosofiei lrri Hristos a sluji lui l)ulnnozou
s-r gatit, gi avind aprinsi ,,ficlia" cuvintului gi a tl reptei-st'rcotitlfe, gi rtr
rrtrrnai ficAnd lucrul cel bun, ci 9i bine ficAndu-I, irrci gi pr'r'idcrrit' [r'ede.rc'a
cea duurnezeiascti] ca pe o oarecare ,,ficlie" prinrinrlr.r-o. C.1 prin a fi noi cu
,,miiloacele incinse", ni se aclaugi rror,rd gi ,,ficlia" cea aprinsi a videniei
Ir'edcrii clumrrczeiegti]; iar mai vArtos amAndoui ,,ficliile", adici ;i cuvintul
cel dinlauntru, gandik)r Fi ce'l glasuitor.
Agad;rr, trrrei ,,slugi" ca acesteia slugd iSe facc Domrrul, cAci zice: ,,ci
se va incinge 9i le va pune la masi 9i, apropiindu-se le va sluji". Sc
,,incinge" adic;i Dtrrnrrezc'u, fiindci nu nc d.i nou; toat; r'tr'.lrsalca
btrn.lt.lfilor, ci o opre$te pe ea, cici cine po.rte si-L incap;i [cuprind;i] pc
Dumnezt'u,.rtAt cat (.stc? Si adeverit.i L.ste.rceasta dc la Ser.rfirnii cei c.rre
se acopr'f d pcntnr mulfimea lunrinii cclei dr-rmnczcicati rllsnla 6,2-3).$t ,,le
va pune" si gada pe slugile ccle btrnc, cici ctr totrrl intrr.r krate ii tltlihrreytt:,

'r,,Cici v.1 rivnesc pe voi cu rAvna lui Dunrnezeu, pentru c; v-am logodit un ui
sirrgur birbat, cr s; v; inf;tisez lui Hristos fecioari neprilriniti" t) Corittlttrt 1l )t.
IAICU it:.\ St;l\Tr.l ii\',\\a;HlLlt r)ll l.i\ l_UCr\ C.rl.itolul l2 177

c.i precum col ce lade tot tnlpul 9i-l odihrregte, aga ii la Velrrrea ceea ce va
si fic, cu totr.ll irltru krate Sfirrfii se otlihnesc. C;i aici cr.r truprrl oriihna nu
afl;i, iar acolo inrprer"uri crr sufletele gi tru;rurilc lol celc r{ulrovrricegti ;i
dumnczeic;ti Iirrdumrrr-zcite] nL.striciciune mottt:rlirld, toat.i oclihna tltr-
birrdcsc - gi va fi Dumnezcu ,,toate intru tofi" ircegtia ('l Coritttctti 15, )t).
$i ,,le sluiegte" Domnulcelor vrednici, rasplatirrdu-le lol cu ct,le.rst:nronda
Icr.r cele carc lc snrrt vrcclrricc a k. primi]. $i plcclu.n ei I-au slr,rjit Lr-rr, a5a gi
El slujr';;te lor,9i irrdt'stulat.l niasa lc di lor,;i desfatarr'a rlanrrilor ct'krr
dtrhovnicegti Ie d.iruicate.
lar ,,straja a doua" ;i ,,a treia" r'ei intelege pe cole dt'osebitc vrcmi ale
vicfii no.rstre, aclicir ca si cum.rm zicr. cii.rcela cart' privc'gheazi intrn ,,a
doua" pi ,,a treia straii" se pare ci este foafte priveghek)r, pentlll ci acest(,
ceasuri alc noptii sunt mai r'.lrtos datitoafL, de sonrn oamerrilor,5i tle cel
dintAi stimnl. Aga si socot('Fti [infelegi]: anllmc c.i 9i intrtr osebita start..r
vielii noastre, sunt vremi care ne fac pe noi ,,fericifi", de ne vom .rfla
priveghind. A rdpit cirleva banii tii? li-au mr.rrit copriii? Ai iost clevetit?
DacA ilrtru unele ca acestea vrenrinu vei cidea, ci te vei .r fla pliveghincl l.r
Durttnczeu ti Stipanul, gi rrimic afari dc poruncile Lui te ve i fi silit a face
Iplini], cr"r acievarat,,priveghind" tc-a aflat pe tinc intr"u .,a doua" gi ,,a
treia straji" - aclic. irrtru vre'me cumpliti 9i c;rle cl ii suflctelor cc[rr
slibino.rgc somn de moartc ai cidere.
Apadar, avem trcbuinf.l de priveghele, c.ici ,,stipAnului casei" uc
astmdndm, carc de va priveghea, nimic nu poate IizbAnrli] ,,furul"
imp6tllvn banikrr lui; iar de va fi somnoros, pe to!i luAndu-i, se \'.r dtlce
accla. Iar ,,fur" aici unii il inlclcg 9i pe cliavolul, precur.rr;i ,,casi" pr.slrfl('t,
iar,,stipAn al casei" pe om - ins.l nu se pare a fi cuviincioasi rrceastir
infelegere, din pricina celor ce urmc-aza. Cacr cu ,,furul" estc.lsenlin<rta
aici Venilea l)omnr-rlui, pentm c.i firi de veste va veni, prccum pi oarccalt'lt'
din Apirskrli zice: ,,7-_iua Domnului vine ca un fur noaptea" ( I TL'sLtlt)itit:L'ui
5, 2: 2 I'ctru.3, 1(l). Inc.i gi aici vezi cum ne iilcuiegtc I)omr.rrrl norri cirtt'
este,,furul", cici zice: ,,Deci,9i voi, privegheafi, ci in ceasul in care nu
gindili, Fiul Omului va veni".
ii zrc u nii cr pfip 6.1 cc priycgheazi la,,intiia straii" sur.lt infclc;i ct:i
rnai osiirduitori elecAt al!ii, iar la ,,a doua straji" cci m.ri r'le jos, iar la ,,a
treia straii" cei cc;;i decit ircr';tia sunt mai pr-rlin. I;rr allii atr t.ilcr.rit cr.rnr
ca lacesto.r] sunt virstcle ccle osebite: ,,intiia" ;rdici atr,rnci cilrcl surrtern
tincri,,,a doua" c.ind strntcm btlrbali, iar,,a treia" cind suntern l.ritrani.
t"
Ccl .lint.ii sonlrl c.lrc estr ccl m.ri acl.ilc 9i este o neroit' firrasei.
]7.\ Crpitolu | 12 SIAN'TL I- T EOFIT ,\C1 ARI IIEIJSCOPUL BUI-(IARIEI

Deci ,,fericit" este cel care se va afla ,,priveghind" in oricare varsti Fi nu


\'.r fi cu lenevile catre s.1\,ergirea lucrului celui bun.
'12,
11-4.1: $i a zis Petru: Doamne, citre noi spui pilda aceasta sau gi
citre toti? (42) $i a zis Dornnul: Cine este iconomul credincios 9i inlelept
pe care stip6nul il va pune peste slugile sale, ca si le dea, la vreme, partea
lor de griur"? /-1.31 Fericiti este sluga aceea pe care, venind stipinul, o va
gisi ficind asa (44) Adevirat vi *',1:1,?,"J;l;_Hl;
:::ii,"JJJ,,*::lf;
A inhcbat Pchu dac;i zicc ,,citre tofi" pilda accasta, ca r,rnul care dc krfi st-
ingrilc.a gi cart, fiind iubitor de frati, pcntnr cei cc ascultau se aprindco ti ca
urrrl ciruia acum i se incredinlase Biserica. Iar Domrul, la furtrebare nu-i
r';ispuncle nimic in chip adeverit, ci acoperit arati ci pilda care s-a zis cra de
ot.r;te gi era ind reptatd cdtre tofi cei ce crau crcdinciogi. Zicc IDomnul]: ,,lar pe
.rcee.r catre voi Apostolii,;i in scurt si zic, citrc cei ce s-au inr.rednicit a fi
irrvtlfitoli sar,r inccpdtori ai altora, acunr o ascult;i: "Oare cine este iconomul
cel credincios gi inlelept?"" Pilda care mai inaintc s-a zis, multora li se
potri\'r'tte, iar acum spunc Iprld.I] pcrrtrtr cei carc s-au invredtricit a fi inccpitori
[invi1.ltori] ai altora, gr.iind: ,,Nu ma pricep cine se r.a afla si aibA aceste4
adic.i gi credinfii !;i inlclcl-rciune, cdci rar este acesta gi cu anevoie de aflat".
Cici ;rrecum i.r iconomiile avcrilor de va fi cinet'a crc.clincios stipAntrlui siu,
dar intelept nu va fi, pr.lpiclegte cr:le alc stipintrlui, fiindca nu poate a le
iconomisi pe acestea plecunl se ctrde, ci cAnd este trebuill'A sd dea rrr,r dd, gi
facc multA risipi. lar dc va fi irrlelcpt gi dob6nditor, dar r.a fi rrecredincit'rs, fur
va ii, yi cr.r atAt mai mnlt cu ancvoie cic prins, cu cit este gi mai infelept. A9a 9i
la crle dumnezeiegti, trebuinfa este irltru aceea;;i clati ti de credinta gi de
inJelepciune. Cici gtiu c;i rnulfi care se pArea ci sunt imbunitififi ctr fhpta
burr;r gi cinstitori cle Dumne'zcu 9i au credinfi, dar pentru ci nu puteau a
icouomisi celc bisericegti cu infelepcir.ure, nu numai avufii, ci gi sutlete au
pierclut. De pilclti, a gregit cineva inh'r,r vleo gregeald strfleteasc"l: de nu va fi
inft krpt invalibrul, ci numai crcdinli \ra avca, adici fapti bund firi de
drcaptd-strotcalA, ori din certarc firi misuri ori din blAndclc f.iri de vrelne,
st: va strica ccl ce a gregit gi nLl se va tarnadui, ci sc va zdrobi.
Agadar', cirre se va afl;r ,,credincios 9i inlelept" r'a fi pr-rs peste toate
slugile' Domrrr,rh-ri, ca fiecirui4 la vremc., s.i-i dea,,misura sa de griu" -
carc este ori cuvAntul dogmatic cu carL- se hrinesc sufletele, ori chip de
fapte pi rinduial.i cum se clrvine a i'iefui. Unul ca acest4 de sc va afla ficincl
a;a, ,,fericit" ',t fi gi ,,peste toate" avufiile'Salc il va punc pt el Domnul, nlr

"' l11 L'di!ir dc l.r 1605, in kT cle ,,partea lor de griu", se. giscgtt ,,misura de griu"
TAI-CUIRE,\SII\IEI EVA\(,IIELII DE L,\ LUC,\ Cnfitr)iul 1: lTrl

numai peste slugi; ci, acum, ti de mai marL. treapt.i invrednicindu-1, ,,peste
toate" pe el il va pune, incit gi cele pdrn.lntegti ;i cele ceregti si-l asculte pe
el, pre'cum era losua Navi (losarl 10, 12-13), precr.rm 9i llie era (.3 Rcgi 18,
42-45). Cici cel c'lintdi soarclui, iar cel de-al doilea norilor cerului porlrnceaLr,
pi, in scurt a zicc, tofi Sfirrlii, ca nitte pdeteni ai lui Dr,rrnnezeu, pe cele ale
Prietenului lor le sivArgeau, cici indeobgte sturt cele ale prietenilor.
Si k)t cel c(r r leltegtc fapta bune cea lucritoare irr viali linigtitd, gi pc
patinrile cele roabe - adicri mAnia 9i pofta - Ie icor-romisegte, i;i fiecdreia lai
vreme ii di ,,misuri de grAu": miniei adic;i si-i urasci pe cei ce-L urisc pe
Domnul, gi pcrrtnr vlijmapii Lui si se topeasci [in rivni]1;; iar poftei, si faca
purtrrrea de grijti a tmpului cea de ncvoie, gi pc toatd aceea cdtrL. I)Llmnczcu
s.i o tnnlitd [si nidijduiasc.i in Dumnezeu], Agadtrr; tot cel ce este inhlr ace.st
fel, ,,fericit" este gi va dobSndi inci gi vitlenia [r'eclerca dumnezeiasci], 9i
,,peste toate" avufiile Domnului r.a fi p-rus, pc toate cu mintea cetr privitoarc
invrednicindu-sc a le vedea 9i a le cr.rcet4 gi rru numai pe acestea ce nu slrnt
cu adevirat avLltii, ci 9i 1-rc ctle ce surrt cu adevirat arufii, adici pc cele vegnicc.

12, 15-16: Iar de va zice sluga aceea in inima sa: StipAnul meu
zibovegte si vini, gi va incepe si bati pe slugi 9i pe sluinice, gi si
minince, gi si bea 9i si se imbete, (46) veni-va stipinul slugii aceleia in
ziua in care ea nu se agteapti si in ceasul in care ea nu gtie 9i o va tiia in
doui, iar partea ei va pune-o cu cei necredinciosi.
li2, 15) Matei 24, 48 / l Corinteni ,1, 2 i1l, .?6r Nlatei 24, 50-51
Anrar unora ca ace'stca ,,slugi", care dupi ce au dob.lnclit darul stipinirii
cclci duhovrricelti, sh'ic.r icononia cc estc incretlilrfat;r klr;9i ,,beau";i ,,se
imbati". De vei voi, pe accstea sd le inlelcgi ori simfitorrs, cici se intAmpli
aceasta 9i ispravnicilor celu'rii ai bisericilor, care se desfiteazi in banii
siracilor, ori clc voiegti ,,trcgie" si lnlelegi abtrte.rea minfii in dogmc ai in bani.
Si r"rnii ca acegtia incepitori [intaistatik)ri] ,,bat pe slugi gi pe sluinice",
adicri pe cei care sunt in Bisericd nrai slabi, smintindu-i, ,,bat" cunottinla lor.

" Sfintul Teofilact nu nr: indeaml,i s.i urim pe cine\'4 Llr.tcest lucru tste vidit tlilr
multe lturi a liict ilrli pe carc o face Sfintelor Evanghclii lutzi it t trctst t olunt lLt: l , 4t:-50: t ,
le
2t--3tt; 11,25-2i; 11,3i-.15; l'5, 15-.12). ln tilcuirea de la Lrrco 22. /-1-3, dinsulgraicyte: ,,lliutate,r
este cea care e vrer,lnici de a fi uriti.;ii nu cel care $v;rfFte riutifile, ci acelx este lrcdnic
de tnmiduire, pentnr c.i pitimelte". Aird.r r, suntem intlemnati c.l r)u pe pnc.it()s si-l ur.im,
ci pic.rtul ti molrtoa;i roadr:lc' acestor1 tleo.rrr.cc ,,vrijmagul cel din unni, care va fi nimicit,
este nroartea" (1 CorintettilS,26). Sau mai scurt a spr.rne: cunr poatc.tjungc cinor.a la lidcnic
[r'ede're dumne'zeirsc,i], daci nu-9i iul'r'5tc. r'rijma5ii ;;i nu sc. ro;rg,i pentru ci?
'' ,,Simlik)r", adici cu o inlcleg.'rc litl'rali, cr nigtt' lucruri care sc pt'trec in chip
vizut si sunt supusc simlurilor.
130 Cd pit()lui 1l sl;\,\ tut. ft( )FIt.r\cT,\l1l llEPlst oPUL riL t.( r;\lr :l

Petrtnr ci aceltr care este slab |i lllic cu sufletul, \'iziimdu-ma pe lrine, arhit'reul,
cii inli potroc riu viafa, este,,bitut" intru culrottillta Jui gi snrirrtindu-se
prinrcste rdrri in irrirni si rlai slab sc f.rcc.
lar acestea toate i se intimpl.i s)ugii ce lei vicltr-re, rlintlu a zico: .,Stipinul
meu ziboveste si vini". C.ici dintru loneVire 9i dirltn l a lrLl-$i adLrce <inlintc
rie ceasul nlortiise imolinesc unele ca acestea. Pentru c.i dac; am fi socotit
cd l)omnul r,ine,;;i ca lhng.i uli estc sfartitul fi siivariirL'.r vielii noastre, m.ri
putirl am fi pic.ituit.
Dar r.'ezi gi pedt'apsa: c:ici pe acea slugi ,,o va tiia in doui", adici il ra Iipsi
1t el [pc slujitorJ de daru] irrvdt;itr-rrii. Si pcntru ca s.l nLl socoteasci cineva curn
ci ii r';r tokrsi lui darr,rl spre a nlr se munci [c.izrri] mai ctrmprlit, zice: ,,Cum ii vir
tolosi h-ri daltrl de vrernt: cc. clegertat c'le accsta se va atla [r'a fi] ahurci?" C.lci ,,a
fi tiiat in doui", aceasta hstnucaz.l, a fi Lipsit tle dar. $i va fi r'idit attrnci
ticdlosul cunl c; trup cste yi ntr dul-r. De vlrmo c€) atLlnce.l sLurtern in Dr.rhul,
dupa ctrm zice Apostolul, cincl ,,Duhul lui Dumnezeu locuiegte intru noi"
(llolrruii 8, 9). Iar cel cc n-a umblat ctr Dr,rhul, ci irr tmp a fost ii s-a aflat lipsit dc
pctrccclcit Ir'iehrirea] cllrhorniccasci, crr ct-i necrt rlirrci()li r.stc s(rotit. [9i ost('
socotit astfirll ca unul care irnpreuni cu lumea cca necredincioasi t.ste osindit,
fiintlca rrir.nic nu s-a folosit din credinfa ceea ce numai se pirea fci o are] -
pentlu ca oedinfa cea adcvirata nu a fost intm cl.lnsr.rl. C.lci dear fi frnt crecl inlii
;rclc'."'.irati intru cl6nsul, ,,iconom credincios" (Lttctt 12. 42) ar h fost. I;rr acum,
fiindcd ,,bea gi se imbati" gi le stnci pe cele ale stdpAnului, nu ale credinfa cea
adevimti, carc se cere sa o aibi cei ce iconomiscsc. Apaclar, bine [gi dupi adevir]
e socotiti partea lui cu a celor necredinciogi. Cici lipsit fiind de dar 9i cu hrtul
degeftat, ciuntit se afld 9i nu intreg.
12, l/-.1.9: Iar sluga aceea care a gtiut voia stipAnului 9i nu s-a pregitit"',
nici n-a ficut dupi voia lui, va fi bituti mult. /43) 9i cea care n-a gtiut, dar
a ficut lucruri vrednice de bitaie, va fi bituti pufin. pi oricui i s-a dat
mult, mult i se va cere,;i cui i s-a incredinfat mult, mai mult i se va cere.
r1:. J:l Deuteronom 25. 2 / Amos 3. 2 /ll lJl t-evitic 5, 17 / l Timot€i 1, -13
Aici ne arati noua Domrrul ceva mai mult 5i mai irrfricogitor. C.ici
zicc: ,,Nu numai c-lc clar va fi gtilit r.rnul c.r acesta ;i nimic nu-i r,a folosi h.ri
spre izbivirca de munci Icazne], ci yi pricina de mai nrare os6nr-li i se r.a
fircc- lr-ri nr.irimea dregitoriei. Cici cu cit Irnai mult] $tiind, a grc;iit, cr.r atat
mai rnarc munc;i [cazni] iui insr-rgi i;i pricinr.riestc".
lrcd ;i prin 61'lg ce urmcazii mai mult o arat.i pc accast.r, caci zicc: ,,oricui
i s-a dat mult, mult i se va cere, gi cui i s-a incredintat mult, mai mult i se
va cere". Si prin aceasta insemneazi ci m;ri nrare va fi osAncla ce se cuvint'

''' in cclili.r d(' l.r l3l)5, in loc dr' ,.pregitit", sr ll.is!.it(' ,,gitit"
IALCLIRE,,\ SIiI\ IIII [\A\C;IIIlI-I] DE I,A LU('-{ Cnlritolul l'
cclol cc si\';irtesc lttclr.t inr.<if.itor esc. Dcci, inviilrikrrilor si li ,,se di" si li ,,se
incredinfeazi". Li ,,se di", prccunl ar fi: darll I dc a facc nr inun i ;i a t.inratl tr i
boli, gi li,,se incredinteazi" darul cuvantului 9i al inr'.i!;iturii. Ag.rriar, la
.cel grai, aclici ,,se di", nu a zis ci ,,mai mult" i se r'.r cerc, ci la ,rccasta,
adic;i ,,se incredinteazi" - ciici, ctr adcr,':irat, dartrl cuvintului dc lncrare
.rc trcbr-linfi, itu cltrsc;iltrl estL. ind.ttorat clr plisosir.rfa la.tceast.t- Pcrrtru ca i
se crrVine ltri a nu st lenei i, ci a ir.rn'u.rl;i talantul cut'Atrtlrltri. Dcci, grailri
.rccst.r: ,,cui i s-a incredinlat mult", sc ct-lvine si-l infclcgi irr ltr dt' ,,cilrlria
i s-a ci.rt imprr"rntut mult", cici ,,incredinlare" a nur.nit aici imprur.n u t.rre .r.
Dar, intreaba trnii: ,,Bitre, fie a9.r, ci acela c;rre a ;tir,rt vttia stirpantrltri gi
nu a inrplinit-o este muncit Icaznit], c'lar, cel c;rre rru a gtiut-cr, clir.r ct'p.r::icina
cste d.rt la rrir-rnci Icaznc]?" l)entru ci, putirrd .r o curro.tgte 9i cl, nu a voit, ci
dintlu a sa lencvirt: s-a fdcut pricinuitor cic a rru o cunoagte. Aiacl.rr; pcntnr
aceastir i sr. cade (r ii muncit [caznit], prrrtru ci cle lrunavoic lru a cLln()saLlt.
S.i rre infricogim fra!ilor, pentru c;i dacti ircela carc niciclecunr nlr .r
itiut cste ,,vrednic de bitii", ce cuvAnt de risputls ii va izbavi p-'t qgl ;;11.'
illtrr.r cur'rostint;r grcsesc, ti lnai \'.1rtos clc vor fi gi inv.ittitori? C.a nrai grt'.r
este ()sandir acest(x a.

12, 19-50: Foc am venit si arunc pe piment si cit as vrea si fie acurn
aprinslr" (i(// Si cu botez am a Mi boteza, gi citi neribdare am pini ce
se va indeplini!rl fi:. l:l iir \tatei 20 22-23 / Ilrrcu 10. 38
Pdrr ,,foc" sc intclegc ai prrrpoviiduirr:a, cici cuvintrrl cstc ,,foc" ce nristrr-
iette k)atd irrlelegerea cea nraterialnici gi care e aser.ltonca vreascrtrilor,
-1'
ltntru .tccsh' .rrvinlc ale iVl.intuitorultri Hristos, Sf.trrtr.rl Sintt'on Norrl Ilolo{, nc
invaf.r .rsl[-l: ,,( rr'zirnd din tot suflctul gi c.iindu-ne cu c.i ld ur.], z;ntislim, cU r11 s-i \]rus, pi'
Cuvintu I lui Du nrnczcr.r in inintile ncustrc, ca Feci('ar+ d.)ca at.r'rtr suflc,telc rrrr.tstr!' l('ci(r) r(,
9i curate'. Si pre.unl po "r.cc.l, fiinde.i era prcancpfrhinit.i, nu .r topltl) to(Ltl Durnnrzcirii,
nfn nici lie Ir!)i nu nc topeFtlr, d.rci alenr ininrilt, curatt' ;i nc.'prilT.rnilr', ci st'f,rcr irr rroi r,,Lr.r
elin ct'r 9i izvrrr de ap.i ;;i ritr de via1.i nemuritoarc. Ci )i noi prilnim l.r tel i<rrrl ncinHu*t.rl
al Dumnc'zcirii" ili/r,r'ir/ra rrrrl,ircrrscri, r'ol. 6, t'd. II.]NlBOIt, Ilucurr'lti, 1q77, p. 1571. t uviosrrl
lsti.tPustnicul,inCri,rirtlali1negrjielte,,ln.crt,..urntc.tz.iIn\.tt.rtLrll.\fintc.tlcDonrrtrrlrrr
:-r lfi.rt focul l)umnczeirii l-ui. Atunci au afllt ucerricii slLri.r DuhLrlui ri .)u t.ii.rt .u ('.r
t()ate \'()ilL'trrrpului" \filacnlin n:nrrirtt:oscti, *rl. 12, c.d. Harisnta, 13ucurt';ti, lqql, p. N(l). Iar
Sfintul (irigorit'Sin.ritul, iit iri{iirit/rrr pr'lri', /i,?islir., tilcuiestc astt('l: ,,/ l -l) Cilclrrrr h.rrrr lLr i
t'st,: fitu I L)rrhrr lrri 1'c c.rrc [)onrnu I r vorril sii-l aru!]ce p(' piM,int, J!li(n ilt inini ile o.t nrlniltrr.
$i [il vrca si sL'aprindi tlegr;rLr.i in noi c.t sa ard.i pic.rtul]i s.i curefe suilelirl tr si-l .tlirrt.,
si sir-l tragrinchipncgr:iitsprL.dr.tiiosteldcDuntnt'zt'u;idt'tr.rmeni"(liilrrtr/rnrtltt,itt,,tsL,t,
lrrl. 7, etl. lJunranitas, Iltrcurc5ti, 1gqq, p. 171).
rl in cdiiia rlt ll 1505, r crsett:le -19-5() sunt runt.ilorrele:
,,Foc am venit si arlritc pt-c
pinrent ii ce voiesc daci acum s-a aprins?;i cu botez am a NIi botcz.l gi curn Mi
strimtorcz Din; ce sc v.r siv.trsiI

i
ii

lfll C.rpit()lu I l2 st,,\N IUl.t t,()t, _,\c t r\rt] l:l'rSCOPUl. uul_(,;\t{r:r

;i tl,i prit'rz:irii itlolii, ori tlin cc materic vor fi accitia. Dar Iprin ,,foc" este
irtfeleas.i] inci ;i rivrrir care se aprinde intlu fitcaro din noi pentru ftrpta
r.-e.r btnt;i. Dar;rq11s si aceasLi rivr.ri, pcrrtru clrvintul lui I)umnezeu
iacAnclu-scrr, r.tu sL. dc()sclrcltc dc cca tlintii. A;atlar, de acest ,,foc" vcticgtt'
Domttr-tls;i sc.rprindi inimile noastle, ci sc cuvinc noui s.i trvt'm rivni
.rprins.i f-rcntnr lr.rcrrrl cel bun. Pentru ci aceasta ce zice: ,,Ce voiesc daci
acum s-a aprins" tstt in loc clc ,,cAt a9 vrea si fie acum aprins". Cd
gribelt('Donrntrl aprindcrt'a acesttri ,,foc", clupi 61111 gi Pavel zice: ,,cu
duhul arzAnd")'(llonani 12, 11), Si iarigi: ,,cici vi rivnesc pe voi cu
rivna lui Dumnezeu" (2 Corirttcrti 11, 2).
Iar ,,botez" moart('a Sa o nnmcyte. Cici de vtcme ct',,focul" acesta in
alt cilip lru put('ir a se- aprincle, * cici cle atunci
tiecit numai dupii nro;rrtea 5a
plopoviduirea gi rivna au crcscut - pL'ntnr accasta adar-lgi gi cele pentrr.r
rr()artca Sa, rrumindurr pc aceasta ,,botez" . Si fiindcd fo.irtr: () Foitci'l pc
acL'asta, zice: ,,$i cum Mi strimtorez", irr loc dc,,Cet Mi irrgrijesc pi Mi
nccijcsc, pini ct se va sivir;i, pentrll ca insrtcz dt moartea cca pL.ntrll
nlantLl irea tuturor".
I.rr ,,foc a venit si arunce" Donrnul, nu num.ri pestL. tot p.lnlAntul p1.s1g
carc ctrvAntul gi creclinla s-au intins, ci gi pcste strt-lehrl fiecimia, carL. estL.
pam;int aduciitor de spini gi neroclitor, dar tle cr.rvintul cel dumnezeiesc ca
clc ioc ('stc.rrsi yi pnrnikrr al scminfckrr cclol dr,rnrnczeiegti se face gi roadi
dtrhovniceasci.rdr-rce. Cici, cind ncr.'.izut se atingt de vreun suf'let dalr"rl
cel dumrrezeitsc, se p.rrc ca se aprinrlc. suflctul de dragostea lui Duntrtt'zeu,
cat l1r.r L'ste cu putinla il o spulre. Plecunr ;i Cieop.r, cle un foc c.r acesta al
tiarr.rlui iui Dur.nrrczeu, nt'r'.1zut fiirrrl aprins, zicea: ,,Au nu era inima noastri
arzind intru noi?"14 (l,ru:rr 2:1, 32) Cel ce a prlrtat in inirni o pitirnire ca
ilceasta, \'a clrloa;tc cc'oa cr: sc zice. $i ptitimcsc mtrlli gi dc multo ori acoasta
catrd sc citc-sc Dur.unt zciegtilt' Scdpturi ori vicli alc Sfinlilor I'ilinfi, sau
()irccalc sfituicsc 9i invafi. $i se apfind cu sut1e.tck citrc lucrtrl cel btrlr gi
unii lin pAna in sfAr'9it, iar alfii indat.i se r.lcesc.
12, 5'1-53: Vi se pare ci am venit si dau pace pe pimint? Vi spun ci
nu, ci dezbinarer'. (52) Cici de acum inainte cinci dintr-o casi vor fi
dezbinali: trei impotriva a doi 9i doi impotriva a trei. /5.11 Dezbinafi vor

_
/ \ Ll lC.l .1Pl lr1,/JnalLl-\t.
I in.'.1i1i.r Bi/'/ir:i dc lu lgEs, se gisetter ,,cu duhul fifi fierbinti".
r{ in t'ditia flil'/rr'i dc la 1988, sc
tisestr.': ,,Oare, nu ardea in noi inima noastri?"
li in e.1ifi; Llt'la 1il()5, in loc rlc,,dezbinare", se gis('itc,,impirlire".
IAI-CUIIiIi,\ SI:I).J III EVi\\CIIEI,II DI] L,,\ I-U(.4

fi: tatil impotriva fiului 9i fiul impotriva tatilui, marna impotriva fiicei
gi fiica irnpotriva mamei, soacra impotriva nurorii sale 9i nora impotriva
i /1. ;l ;l) Miheia 7, 6 / Nlitei 10, 3.1-35

FIristos, cu adcvil'at ,,este Pacea noastri" ( Eft'sr:tti 2,1'l), insi spune ca


l1u ,,am venit si dau pace pe pimAnt", pentru aceL'a ascnL'nL'a rtllL'i
ghicittrri est('cce.t ce gr.licate [Domntrl]. A9acl,rr, ziccnr ci nu toati pacea
estc t.r r'.i de prihalri yi e L'runa, ci dc nrltlte ori cstt cu grt'9eali ;i departc de
tlragostca cea rl Ltt tt ttezeia sc.l nc arunc.i Prccttl.u cste citrcl nc imp;icam Pi
nc ullir)1 cLl cillcva spre stricarea adeYirului l)eci ntr a Yenit llristos ca sa
clta acest fol dc pace, ci, dimpotl'ivi, t.u.ri vit'ttls ue vtliegte lre trt'i ca s'i tle
irtvrajbiur ulrii cu altii pcntnr lucrul ccl buu. I.tr.tccasta s-a 9i implinit in
vrernea prigonirilor cregtitrilor, circi itrtlr't o cas.i t.tt;il elirr era il.rvrijbit ctt
[irrl cre.lincios In.rica cu fiica sa. ;i irrr t'r*.
;i
Si cr.rm zicAIrcl cd ,,cinci dintr-o casi vor fi dezbinali", Ia numirare a
numit;;asc fote? Deci zicem ci o fald cle dtltti ori s-a numJlilt, Pcntrtl ci
fiica gi rrora acccagi cstc, carc dc citre'Inaica ci estc numiti fiici, iar pentru
soacri o nori. Deci trei vor fi dezlrinaii, tatil 9i rnaic.r 9i soacra, impoiriva
a doi, irdica fiul 9i fiica. Pentru ci fiica fiirrd ulla singur.i, doud numiri
[.rimc)te, pi dc acee.r se p.lre cJ sunt dotlil.
Si si-nri infelegi aga sirnplu ,,tati" gi ,,mami" 9i ,'soacri" Pe toate ccle
invcchite, iar ,,fiu" gi ,,fiici" Pc toate celc illlloitt'. Agatlal Domnul voit'9te
ca ponlncilc li dogmelc Lui celc noi 9i titrmuozcit';ti s.i se irlvrijbeasc'i ctt
toate nal.irt urile [obicciurile] gi dognrele [ir .ifaturile] noastre cele vcchi
si odcikxrse.
inci irrlelege gi a;;a: ,,tati" este mi11to.1, iar ,,fiu" cuvAntul. Deci
dezl]irrarc s-.t f;icut intru o ,,casi", aclici iutru utt tlttl $i niai ltimurit s.i zic:
s-a lumirrat mirttca lui Dionisie Ale'opagittrl ;;i a prilnit FroPt)\'a Lltl irtil
(Laplcla Apostttlilor 17, 34), tiar mitrfii satlc, c;tre a prrinrit creclinla fitti de
dovcdirc, i se ittrpotrivea cltv.itrtul cel t: lillosc, ispitirrdu-sc si dovedeascii
gi, silinclu-o sii urnteze curselor 9i obiceiurilor cekrr clialectice' Vezi
dezbin;lre a ,,tatilui" 9i a ,,fiului", carc sc invlaibesc intre dingii pentrr't
[-lristos gi propovidrtire?
Si ,,maici" tlar gi,,soacri" r'ci ttttt.tti ctrgctr.rl, iar,,fiici";i ,,nori"
simlilea. Deci gi irrtre acestea sti lrnjb.i pentru [-llistos Cugetul st'i
inrpotriva sinrf irii, c.furd cttgetul se plc.rci a citrsti mai nlr.llt cele stititoarc
Istatornice] decalt celt' nestititcla rt' Inesta ttlrtr icr:], ct'lt- nt'r'izutc decit celt'
vizutt', gi arc sprre. accasta multe'clovezi ajtlt;k)are lar tttroori 9i dc la sitnfile
st facc riizboi impotriva cugetultti, Pcntrtl ci sir.ulirca prilr rninuni 9t prin
,rimffiiffiill1iiiliillri

li

181 Cnpjn)lu1 l2 SFANTU I- T EOFII-:\CT .,\ RI IIEPISCO| UL BL LCrlltil'l

semnele cr.le r'.izr.rte povtifuindr.r-se spre creclinfi, nu se pleaci gArrdutilor


ctrgetului, nicj dovodirilor celor cline;ti nu voicatc a urma, care silesc pc
cei ce ian anrintc la dAnsele a nu crcdc cd Dumneze'u S-a ficrrt onl sall c.i
Fecioara a niiscut. Cici de act:st fcl sunt birfelile silogismelor 1i a
in!e)cpciunrlor'Iciegteptacitrnilor] elinegti calc slujersc firii. lnsi sirnlirea,
prirr minr-rnile cele vizutc, cstc po\';llritoare sprc cr-urogtin!a lui Dumnezcr.r,
r.nai buni decit to.rtd dor.edirea.
Agadar, nu toat; pacea si unirea este lucru bun, ci uneori 9i vrajba gi
dczbinarea oarccare lucru dnmnczeiesc se parc a fi. Nime.ni, dar, si rttr st'
irnprieteneasci cr-r cei riii, ci chiar daci tat.1l, chiar dac.l nraica, impotlivitori
ai Legii lui Hristos de se vor aila, si ne invrijbim cu clin;ii. c.r pi cu uttii
care slrnt','rijn.ragi ai aclevdruhri.
'12,
51-59:$izicea mulJimilor: Cind vedeli un nor ridicindu-se dinspre
apus, indati zicefi ci vine ploaie mare; gi asa este. (5:r) lar cind sufli vdntul
de la miazizi, ziceli ci va fi arsifi, si asa este. (56) Filarnicilor! Fala
pimAntului gi a cerului gtili si o deosebifir", dar vremea aceasta cum de
nu o deosebili? (57)De ce, dar, de la voi ingivi nu judecafi ce este drept?
(5.97
$i cAnd mergi cu pArigul tiu la dregitor, di-fi silinfa si te scapi de el
pe caler:, ca nu cumva si te tarasci la judecitor, gi iudecitorul si te dea in
mina temnicerului, iar temnicerul si te arunce in temnifi. (59) Zic !ie: Nu
vei iegi de acolo, pAni ce nu vei pliti gi cel din urmi ban.
,ii .;l'#llilll;
i iJ,1;ii'i Tlfilli;i i,lli"l l. li
Dr-rpd cc Domnul a rtrbit perrtrr-r propoviduirc ai a numit-o ,,foc" ;i
,,sabie"rs, fiindc.i cei care auzeau, poate, s-ar fi turburat, neinfelegAnd cecer
cc so griiegte, zice: ,,Dupi cum preschimbirile r'.lzdr.rhului i'tin oarecare
scfirnc lc priccpcli, aFa se cllvenea ca gi Venirca Mea si o cunoagtt'fi din
cele ce se zic si din cele cc se fac de c;itre Mine. Pentru c.i tocmai cuvintele
\4ele Mi arati cd Mi impotriVesc voud, ;i asemenea sr-rnt ti lucrurile Mele.
Cici vcri sr.rnteti vamegi ;i lipitori (Lucn 18,11), iar Eu uu am undc si-Mi
1.ricc capul /Mah'i 8, 20). Deci, precum de la nor semuif i Icunoagtefi]
r'enirca
ploii,;;i de la vintul de miazizi sositea argifei, tot ascmene.r vi se cttvellea
\'ou; a celccta gi a senrui [cunoa;;te] gi vremea Venirii Mcle. Pentru ci nu

o"
[n edilia de la ]805, in Versetu] 56 in l(.rc de,,deosebili", se llisette,,cercafi".
l: in ecii;ia de la I805,inlocde,,pecaled5-tisilinla",segisepte,,pecalediIucrare".
rf ,,Nu socotili ci am velrit si aduc pace pe pimenl; n-am venit si aduc pace, ci
sabie. Cici am venit s; despart pe fiu de tatil siu, pe fiici de mama sa, pe nori de
soacra sa. $i dugmanii omului (vor fi) casnicii lui" (l4afci 10,31-3tj).
TALCUIRI'A SI,INI I:I tJVANc]i{ELi] DE L-,,\ LUCA Cipit()lrll l2 185

am v(]nit si p.lce, ci ploaie ti tllrburare, cici (nor) sunt li Eu gi de la


dar-1
.apus" \'in,.rdicd de la firea cea omcneasci c.1rc nrai inainte era jos gi avea
nrult;i innegur'.rl'e de la picat. Ci ;i "foc" am venit sd arunc, si "arsiti> s;i
fac, c:i "vint" c;lduros clt la "miazizi' sunt, ii frigului ccltrj dc l.r
miazdnoaptc potrivnic. Fiindci;;i de la Betleem N4-am aratat, carc spre
"rniazizi" se atli".
Dupi ce a zis acestea ii invaf.i pc dAn;ii 9i caro oste pacc.r vrednicii de
cinste. CAci, dupi cr. a aritat care este despirlirea cea vredrlic.: dc laudi,
aratd ii care e pacea firi prihani. $i zicc: ,,Cind pArA;ul te va tragr'la
cle.
juclecati, pe cale te sArguiegte, te silegte" - cici acei cuvint ce zice,,,di
lucrare", aceasta insemneazi, adic.i tot timpul sdrgtrie;te-te ca sd te
izbdve;ti de el.
lnc.I gi in alt chip se inlelege ,,di lucrare", adica dcr;i nu ai nimic, te
imprurnut.l gi ,,di lucrare", adici dd dobAndi ca si te izblvcFtr dc el, nu
cumva s.l te tragi la judecdtor gi juclecitorul te va da temnicerului gi acela
te va pune in telnnifi, pini cAnd vei pliti 9i banigoml cel mai dr- pe urmi.
Iar acestea ce le zice Domnul le gr.iiegte astfel pentrr-l a-i irrfricoga pe cei
mai lnvArtolali ti sprc a-i plcca pe ei spre imLricart', ;tiind c.i pc cei mai
trupegti frica pedepsilii 9i a muncilol ii infrdneazS.
h.rci se inleleg acestea li pentru diavolr-rl, caci p6r-Ag al nostru este
acest:i. Dcci, ,,pe cale", adici in viata aceasta fiincl noi, sa nt'sarguinr
IucrAnd fapta L.runi, sd ne izblr,in.r dc el gi rrici o irnp;irt5;ile sA nu avcnl
cu dir-rsul, ca nu cumva Ia Judecata ceea ce va sd fie sd 1re dea pe rloi
Judecitorr.rlui,;;i Judeciitolul ne di temniccrului, adic;i oarecArei pttteri
ingere;ti muncitoare Ictiznitoart]. $i din accastd vreme a hotirArii nc
pedepscgte- pe noi, pAni c.i'rd 9i pentru cele meri mici gregeli vonr lua chinuri
9i misr.rla muncilor fcaznclor] r'om plini. Iar m.isnra muncii [caznci]
niciodahi rrrr se plinegte; agadar-, pururea vom fi mur.rcifi - ci atita ne vom
sili;lui in temnili, pana cend vom pliti gi ,,cel din urmS" bdrripor, iar pe
acesta niciodati nul vom pliti 9i de aici ardtat este cum ci vegnicd Va fi
munca fcaznal.
rffiffiiii

I fi6

CAPTToLUL 13
Pilda gLtlilcicttilor. O ft,nu'ir: oittdtcrttd in ziua sinltttei.
Pildc si crn,ittte d$lit'l, inryaril it1 lui Dtnnnt::t'tt.
Itrttsalitttu I si ialca-i :"litoartl

Si erau de fafi in acel timp uniir care-I vesteau despre


1.3, 1-5;
galileienii al ciror sAnge Pilat l-a amestecat cu jertfele lor. (2) $i El,
rispunzind, le-a zis: Credefi, oare, ci acegti galileieni au fost ei mai
picitogi decit to!i galileienii, fiindci au suferit acestea? (3) Nu! zic voui;
dar daci nu vi veli pocii, tofi veli pieri la fel. (4) Sau acei optsprezece
in;i, peste care s-a surpat turnul in Siloam 9i i-a ucis, gindili, oare, ci ei
au fost mai picitogir decAt tofi oamenii care locuiau in lerusalim? (5)
Nu! zic voui; dar de nu vi veli pocii tofi vefi pieri la fel.
Iuda Calileianul - dc carc insugi Evanghelistul [-uca por.rrcrrcgte it Inptcle
Altostolilor (5, 37) -, ca unul care era cunoscator al Legii, i-a plccat gi pe
nlulfi alf ii dintle galileieni tlc au urmat dogrnei [invifiturii] sale. Si dogma-
tiseau [invafau] cum ci rrici urruia clin oarncni, nici mdcar cu gllra sa nu
sufcrc ciner.a a i se spunc ,,Domn", nici pentru vreo cinste gi dragostc prietL'
neasci, gi nici insugi impAratului ICezarulr.ri]. Drel'rt aceear, nlulfi dintr-ingii,
pcntru c.i nu-l numeau ,,[)ontn" pr. Cezarul, cumplit er.rlr pcdepsifi. inc.i
Dlai invalau [acegti galilcieni] cum cd nu so cuvinc a aduce alte jertfe, atard
de cele rAnduite de Moise, pentru aceasta gi opreau jertfele care se sivirgeau
pentru Cezarlrl gi pentru neamtrl rom.rnilor. Dintru aceasti pricill"i
mAniindu-sc Pilat, a porur"rcit ca galilcienii ace;tia sd fie tiiali chiar lAngi
jcrtfele improtriva cirora oi se impotdvcau a fi sivArgite pcntru neamul
rotnanilor, ca astfel, singele lor si se amestlrce cu sirrgele jertfelor. Agadar,
urrii;ru spus aceasta Mantr.litorr.rlui, ca gi curtr [celc petrecute] s-au s;\'argit
pentru burracinstirc, r'oirrcl ca si cunoasc;i ccr.a ce-l era plScr,rt Lui pentru

I
in cclilia dt'la ],905, titlul c.rpikrlrrltric.ste: ,.P.t!nt,qtlilr,ioti yi potlru a:itlitt Silo,tttt.
l\'tttrttsntocltttttrl cL'L t( rlt itiL'ati tndLlti. l)rul L ttca ct,ttra Jultul nL'p litrtti. [)auttu {ttitt]tt1tl
lr rtusl0r ltilrli si Ttrtttru nLunt. [)tttl/t .L,l Lt: a iitrcbil Llt, ;trttt TtrrtLtticr'r ic sc rrr,irrlrri'sc.
I).t1lru uin..n sttiin lri i/ lr('/lfll ( {'i.. i,ot bdtu la usti si ttu l. i\)r r/as.hll('. |cnlnt i cc nu spur
Irri !istrs tlL' lroLt".
r hr editi.r.1c
la lli{)5, in loc dt',,si erau de fati in acel timp unii", r,c gisettc,,intru
acea vreme au venit oarecarii".
3
in e.lilir de lr lfl(15, in ltt tir-',,mai picitogi", sc g.iseytc,,mai gretili".
l;\l-cr.,lRl-.,\ st-lN lEl EV.\\a;l lL. DE L.\ t.LC.\ Cipik)lul ti lliT

acestea. PentrLl c.i Llnii socoteau ci Prca cu dreptato i1u pitintit L'i, ca niite
p.icib9i, fiintlci au scomit turburare 9i pe Pilat l-lu irrtirAtat sprt'a-i uli pe
iudei. Cdci irnpotrivirea .rcelora intnr a nu fi nunrrt Cezaml ,,Domrr", nu e ra
striir-ri [rreimpar-tigit6] de vreunul din nr:amul iutic.ilor. Agadar, MArrtuitortrl
nu tigiduiegte ci aceia [care au fost uci;;i] sunt picatoti, ir-lsi spune cd: ,,Nu
au pitrmit ei urrele ca accstea ca unii care au fost mai picdtogi decAt ceila lf i
ce lru au pitimit [asifel]. C.ici, daci gi voi nu \'.i vr*i pocii, parasindu-r,ir
fiepidAnd obice'ir-rl] de a face turlrurali ;i de a aprirrde' r'rajbe irrtrc voi, gi nu
vti s6rgui a cinsti pe Duurrrt'zeu cu lucrurilc, mai rele vefi p;itirni. Caci
"'eli
rru se cuvine cu 1'rricind c'le burri-cinstire sii vd ;rgonisifi slavi, ;;i spre gdlcevile
cele cc se fac intre voi si va frlecafi".
Iar ,,turnul" cel cc a cazut in Siloirm, scrnll era al celor-ct'ive<tu s;t sc
intirlple mai pe urmi norodului, ca plin acei ;rufini ce. atuncea s-.lr.l
onrordt, celor mnlli a aritat cum ci gi ci cclc mai rele vor pitimi. Cici
,,turnul" este m.ri inaintt inchipuire a toati cctatca, iar,,cei optsprezece"
a tot nearnul. Deci, c.lzAnd cetatea flerusalimultri] tlin pricina lr"ri Tit, tot
neamul impreuni a pierit, fiindci intru necredinfi a ramas.
Acestea si nc fie noui iuvifituri spre toatc cclc cc ni se ir.rtAmpli irr
fiecarc zi. Iar dacti unii cacl, iar noi fiiri de ispita riimAnern, c'lin accasti
pficini nu curnva intm cea rnai covirgiknre nepurtarc de gdji sei ran.rincnr,
ca gi cum ca nipte drepli an1 rirnas fili dc ispit;, cl, !-limpotriva, lnai vArtos
si ne invalim cum cd pcntru aceasta se mullcesc lzdrobescl accia, ca ltoi
si ne facem mai buni. Iar tle rru, mai rele vom patirni.
13,6-9: $i le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin, sidit in
via sa 9i a venit si caute rod in el, dar n- a gisit. (7 ) $i a zis citre vier: Iati,
trei ani sunt de cind vin 9i caut rod in smochinul acesta si nu gisesc.
Taie-l; de ce si ocupe locul in zadar?r(8) Iar el, rispunzind, a zis: Doamne,
lasi-l 9i anul acesta, pini ce il voi sipa impreiur 9i voi pune gunoi. (:ll
Poate va face rod in viitor; iar de nu, il vei tiia.
1 l-1. ri t Isaia 5, 2 / lerenria 8, 13 / \.latei 21, 19 / N,tarcu 11, 13-14 ( Ll, ;l Matci 21, 19
Cu bund urmare adlrcc [Domnul] gi pilda accast.r, c.i dc Vrt'nre cr:.r zir
ci: ,,de nu vi veli pocii Itofi] vefi pieri", ctr ctrviinli adauga;i pilda
aceasta. ,,Smochin" este, tigatlar, neamul iudeikrr, carc numai frunzc. amarr
face, iar roadi nu di. $i in,,via" lr-ri Dumnezcu sta Ise aila], adicA intr.u
Petrecerea [r,ie]uirea] cea iudaiceasci. ,,StipAnul casei"i, adic,I Hristos,
{irrcditiac{el.rltit)5,inkt..cle
,,de ce si ocupe l ocul in zrdar", se g.iscitc ,, pentru ce
si pirnenlul impresoarl in zndar .

5
Vezi tiilcuiroa de la l.rcn 12. -l:i-1,9.
i
I

L5S ( ipin,lrl ll SL\NILL lLOF]Li\C l'\Rllllllsc()l'LI BLI (:1lill:l

viind yi c.rut.ind intm cl roada a crcdnrfr-i )i a lucr.irii ce.lei bltne, nu a


afl.rt. Si in ,,trei ani" .l vcnit:-prirl Moise (lrsirc cn1t. 1.9-20), prin I)roof()ci (.1
[',:Llrt L 5.]), iar .r trcia oari Ltstrgi El (loan 1 , 1.1). Ins.i pe Lrr ri, pontnr cii
lru s-.lu p()ciiit, i-a tiiiat clc. la dragostca lui L)lrrnnczeu, c;ci Ilu s(' ntai
nLnr'resc ne<rn1 al Donrnului ;ii popor sfAnt. Iar in loctrl lor au fost.rduse
trcanrurilc, cele care p'rtrt.rduce road.i.
lllcn p().rtc a se irlfelcgc ,,smochin" gi toata firea rntlcneasci, ,,stipan
al casei" Dumnezcu;i Tat.1l, iar,,vierul" [este] ]riul lui Dr:nrnt'zeu. Si
fijnd.a a \,r'nit ca si lucreze cn osArdie 9i s.l cur.lfeasci ,,via" noastra, nu
lasi Hristos ca si fie tiiat smochinul acc'st.r ca un neroclitor, unelr c.l <lcestea
sraind: ,,l..rs.r-l pc t'l yi ir.rtru acr.st all, cici chiar daca prrin Lcge;;i prin
Irrorrrtrci rru s-.rlr fictrt nrai buni;ii roadA de pocdinfi rrn alr dat, ins.i gi Er.r
ii voi utla pe t'i cu alc Mele'dogme;;i irrr,itituri,;i tio vcll face roadi de
sr-tpuncrt'binc, iar de 11r.l, ii vc-i tdia irr anul\'iitor, tiindLl-i hctcz;ndu-i] pc
din5ii din partea dlepfilor ".
Si dr ,,trei" ori cercind roade de Ia firea noastri, nu a d.rt: o data,
.rtr.urci ..lrd, irr Rai anr c;lc:it porunca ( Fnce re cap. .J/, a doua oari, c.ind in
Lcgt' irrr ticut vilcl (lqin cnp. 32) ,,gi au schimbat slava lui Dumnezeu
intru aseminare de vitel ce mininci iarbd" (Psnlrn 105, 20), iar er treia
oar:r, c.i:rrl de Domnul ;i M6ntuitorul s-au lepidart, zicind: ,,Nu avem
inrpirat, decit pe Cezarul" (loatt 19,15).
Inca 5i fitcare dintro uoi ,,smochin" este in .,via" lui Dnmnczeu, adica
irr Bisclic.r, oli simplu sa zic: in lumea aceasta s.lclit. I)cci, r'ine Dunrnt'zen,
c.iutand ,,roadi";;i de te va afla pe tinc ,,neroditor", porunccttc ca sa fii
tiiat tlirr r, itrfa_ acc;rsta, iar,,vierul" sc rnagi ca s;i-l fie lnili. $i cino t'stc
,,vierul"? Ori lngerr.rl pizitor al fieciruia, ori onul instrgi, c;ici iitcare lui
instr;i iyi este .,vier". Dcci, de multe ori in boli dc nrrrarte, satr irr altc
prinre jd ii c.izind, zict'rl: ,,O, Doarnne, [mai ingiirluir-ne] qi intrr.r accst ar1
li lre \'()nr poc.ii". PL.ntru ci.rceasta inscamn.i ,,voi sipa 9i voi pune
impreiur gunoi", adic.i sufletul se ,,sap;" cend larina grijilor vief ii acr:ste ia
() scr.ltur., si sc usurcazii. lar' ,,gunoi" inrprejurul lui sr:1.rr-rne, ficrbinlt'ala
pt: trcci'rii Ir'ief uirii] cclci m;ri necinstite yi dc toli ci lca t.i [irr picioa rc]. C. i,
.rtlrnci criltcl cineva clirr slavi, in via!.i rreslivita pe sirrc sc arullca pcntru
m.intuire,r strfletului, str zice cd ,,a pus gunoi" imprcjurul sufletultti, ca sd
.rdtrc.i ,,roadi", Dcci, cic r,'om facc,,roadi" bint, i.rr dc nu, rru ue mai
ingadrrir l)omnul pc rroi in ,,via" Sa, ci ne,,taie" dirr lurne'a aceasti], ca
locrrl sa nr,r-l ,,impresurim in zadar". Cici atunci cirrd vcdc o.lrccirlr. ci
l.acato:trl tr.iicFte nltrlfi .rni, se vatima 9i mai riu se f.rcc. $i intru accst fel
cstr. st.rr('.r p.rcatosultri, incit nu numai cl insupi ntr aritrce ,,roadi", ci pi pt'
IAI-CLll{1..\SFl\ltll[\'A\(;llEl.llL)l:l-.\LU(A C.r],ik)lulll

.rltul, care putea aduce,,roadi", il impiedici. lar de sc \.a ,,tiia" din vtala
.rccasta, p()ate cei ce l-ar: r'izut pe el t.iiat, r,cnindu-gi in simtiri, st'r'rtr
sclrimb.r si vor ;rcluce ..roadi
Si in ,,trei ani" sc zicr'ci vinc ,,St5pinul casei" la .,smochin", po.rto
.r<lica gi pcntru ca trei sulrt legilc cc s-ru dat notri, prirr care vinc citrc lt()i
Dornnul. lar acestca st:nt: ce;r fireasc.l, cea a l,t'gii ;i ct'a cluhovniceasci.
Ciici st cuvone.r noui clintru lege.r cea fircasci s.i nc il1\'aiint gi s.i aducem
,,rcad^", cici firt'a singura pe sirre;i se irrvali ct-ea ct st'cuvino. [;rr drrpa
ce IDrlrnrrr.rl] a aflat in rroi a fi notrtbnici legca cca fireasci, nt-;r ciat-o pe
c('a a hri Moisr', .rjuttitoirre a cL'lei firegti. Iar tlup.i ct' si aceasta, pentrul
le'ncvirca rloastr.i, impreulr.i nt'trtbnica s-a afl.tt, o tii Domnul pt ct'ca
d ulrovnice.rscd. I)e'ci cincl accstoa ,,trei" ltrl fac miti brrrr sr,rfletul cuiva ;i
nici dirrtrrr viat.r cea inclelr"rngat;i si nici clintrtr irrbiroa tle oarneni [.r lrri
Dumnt'zt'tr]nu se face mai bun,.tttlnci in .rntrl ,,viitor" nlt sc nliri lasai; ctici
rrrr rle rnultc ori So am;ige;te Durnnezt'u dt'prelungiri".
Dar ntr clrmr'..r plin ,,trei ani" pr"rtertr si le ilrtelcgr'nr pe cel(,trei st,ifi
trlt'r,tirstt'lor? Pe cea copil.ireasc.i, adici a tinerilor - r,Arst.i care st'socotoite
p6na la optsprezr,ce .ln i -, prt cc.t b.lrbitt:asc.i, iar a tre ia pc a cclor ce acu rn
.rLl incepr-rt.r incirunti. Dcci atunci c.ind la al ,,treilea" arr, adica la bitrencto,
r.ttt t'onr da ,loadi", ci inci Vonr rnai fi l.isafi a tr.ii c.r si puncm in'rplujrtr'
,,gunoi" - prillinrl i'Lrfa cca nrcinstitii fr('ntru Hrisbs -, clar.rpoi )r rt)(t n('
vorn arit.t mincinr)ti, l1u t.lc va cnlta pt: noi Dolnllul, ci nc r.a ,,tiia", ca sa
rru mai inrpresuriim pir.nintul ,,in zadar", r'itin'rindu-i ti pe allii. Aceast.i
t.ilclrire nrise parc r.rrie.r fi nr.ri Potrivita la felul ;i pricin,r ce sta inaiute Icc
o avom tit'fa!d].
10-'17:$iinvita Iisus intr-una din sinagogi simbita. (17) $i iati o
13,
femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputinli 9i care era gir-
bovi, de nu putea s; se ridice in sus nicidecum; (12) iar Iisus, vizand-o,
a chemat-o 9i i-a zis: Femeie, egti dezlegati de neputinfa ta. /1.1) Si Si-a
pus m6inile asupra ei, si ea indati s-a indreptat si slivea pe Dumnezeu.
(J4) Iar mai-marele sinagogii, miniindu-se ci Iisus a vindecat-o simbita,
rispunzind, zicea mullimii: $ase zile sunt in care trebuie si se lucreze;
venind deci intr-acestea, vindecafi-v5, dar nu in ziua simbeteil (15) Iar
Domnul i-a rispuns gi a zis: Fitarnicilorl Fiecare dintre voi nu dezleagi,

" l)u nrnt'zeu cste m u ltrn ilt,stil ii intlt'lu ng-rabdator. 1i Se l.rs.i ,,am jgit" dc' c.itr.r, noi
;i Prt'lLl11*.t1.. \'irl.) Pim.intc.tsci, tlirrtru rnart'.t Sa iul.irt,de o.rntt.rri ins.1 nrr 5t l.rr.r
tte
,,Jm.rgit de nrulte ori" tot din dragoste pentnr onr, cleo.trcct'se pitr(. cn n()i am amin.r la
nr':i,rryit implirrrrr.,r i.)hJ.luitrt( i rlL .t f n( rn\(,fut
lliil,'

It)0 Capitolul 13 SFANTLIL TEoIII,.\CI AITIIIEPISCOPUL BULC].\RtF-I

oare, sAmb;ta boul siu, sau asinul de la iesle, gi nu-l aduce si-l aclape?
(1,6) Dar aceasta, fiici al lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iati
de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, si fie dezlegati de legitura
aceasta, in ziua simbetei? (17) $i zicind El acestea, s-au ruginat tofi cel
ce erau impotriva Lui;,9i toati mullimea se bucura de faptele strilucite
sivirsite de El. /1.1, I ll Marcu 16, 18 ll3, 7-}i Iesire 20, 9 / Deuteronorn 5, 13 /
Matei 12, 10 / Marcu 3,2 / Lnca 6,7;14,3 I loan 5, 10 (1.1, l5) Luca 14, 5
Din ispit;r di;rvoleasci s-a intirnplat patima aceasta femeii, dupA cum 9i
Donmul zice: ,,pe care a legat-o satana, iati de optsprezece ani". Cici, poate
pentru oarccale gre;;eli, fiind pirAsitd de Durnnezer-r, o murcea [cdznea] satana
cici pricinuitor este trupurilor oamenilor de toate greut.ilile, c6nd de Sus, de
la Dumnczcu, se va slobozi. Pentru ci dintru ir:tcL.put acesta ni s-a ficut nou.i
pricinuitol de a cidea dintru nestriciciunea intru care am fost zidili, ti a ne
lega cu tmp bolnivicios 9i primitor de patimi, cA prin imbricdmintea cea ,,de
piele", aceasta o infelegem cu adevirat (Faccre 3,2'l).
lnsd Domrrul, cu glas dnmnezeiesc Ai plil-r de stdpAnire, gonegtc boala
femeii acesteia lnci pune gi mAinile pe dAns4 ca sA cunoattem cum cd sfAnhtl
Siu trup a purtat puterea gi lucrarea lui Dumnezeu CuvAntul. Cici hisupi
al Lui era [trupul] 9i nu al altuia oareciruia [om], afari de El fiind deosebi,
clesp"lrlit de El in ipostas, precum i se pare lui Nestode celui riu cledincios.
.A9adar, bundtatea Domnului cste intrr,r acest fel, pi a9a a miluit zidirea
Sa. Iar satana, cc-l care dintAi o legase pe femeie, pirindu-i rdu de dezlegarea
ei, ca unlll care voia ca ea mai mult si pitirneascd rdu, il leagi acurn pe
mai-nrarele sinagogii cr.r zavistia,;;i prin gura lui prihdnegte minunea. Apar,
cu ader,irat, in tot locr,rl sc punc asupri peste cele bune. Deci, se mAnic
Imai-marelc sinagogii] pentru ci samb;t; s-a fdcut timiduirea. Iar
Domnul, cu pilda frumoasi a dobitoacelor celor necuvAntitoare il mustri.
Drepi aceea, de ni;;te cur.inte ca acestea, nu numai el, ci li toti ceilalfi cale
,,stiteau" impotrir.a lui Iisus ,,se ru9inau". Cici foarte nebunesc lucru erar
a opri sii fie timidr.rit r-rn om sAmbita, aducAnd pricini nelucrarea ceea ce
era r.lnduit.i de Lege pentru ziua sAmlrotci-
Agadar, cei care,,stiteau" impotriva Lui, de cuvintek' Sale ,,se
ruginau", iar noroadele de lucruri ,,se bucurau". Pc.ntru ci accia de lucrr.rri
nu se bucurau, ci sc topeau (de zavistie), cAnd ficea Hristos minuni, iar
noroadele, ca unii care se foloseau din semne [minuni], ,,se bucurau",
tdmiduiri dobAndind.

' In t'diJia de la 1805, in loc de.,cei ce erau impotriva Lui", sc giisette,,cei ce stau
imDotriva Lui".
TALCUIREA SFIN IF:I EVANCHELI] DE LA I,UCA Capitolu I l3 l9l

Dar aceste minuni si le infelegi;ii pentm omLrl cel liuntric. Cici ,,se
gArboveste" sufletul, cind numai la grijile cele pinantetti se pleaci gi nimic
ceresc sau dumnezeiesc nr.r niznie;te. Drept aceea gi sc zice ci dt:
,,optsprezece ani" bolegte, cdci atunci cind cincva spre pizirea poruucilor'
Legii celei dumnezeiegti - care sunt zece - gi spre nidejdea veacului al
optulea este neputincios, se zice ci de ,,optsprezece ani" este ,,gArbov". Au
nu cel carc este pironit ti aplecat la cele pimAnte;ti 9i pururea pec.ltuiegtc,
poruncile le leapiclS ;;i veacul ce.va s; fie nu-l primegte? Dar Dorlnul
,,simbita" gi in ,,adunare" il vindecd pe un snflet ca acesta, cdci atunci cAnd
va aduna cineva inh'u sine gindurile mdrturisirii (pentru ci ,,luda" inseamnri
,,mirturisire"), gi ,,sAmbiti" r'a avca - adicd incetare dc la cele rele -, atullci
il i'indeci pe dAnsul lisus, nu numai cu cuvAutul zicAnd: ,,Esti dezlegat de
neputinta ta", ci gi rnAinilc punindu-$i-le deasupra. Cdci ni se cr.r'u inc nou.i
si primim gi ajutoml mAinilor celor dumnezeiegti spre sir.6r;irea lucrurilor
faptei celei bune, gi nu numai prin cuvent gi in\.ilitur; tAmiduirea lndrrdu-o
[dobAndird-o], si ni se pard ci ne este de ajuns.
13,18-22 Deci zicea: Cu ce este asemenea Impirifia lui Dumnezeu
gi cu ce o voi asemina? (19) Asemenea este griuntelui de mugtar pe
care, luAndu-I, un om l-a aruncat in gridina sa, si a crescut 9i s-a ficut
copacn, iar pisirile cerul^ui s-au siligluit in ramurile lui. (2a) Si iarigi a
zis: Cu ce voi asemina Impirifia lui Dumnezeu? (21) Asemenea este
aluatului pe care, luAndu-I, femeia l-a ascuns in trei misuri de fiini,
pini ce s-a dospit totul. (22) $i mergea EI prin cetifi 9i prin sate, invifAnd
gi cilitorind spre Ierusalim".
f?i, I E 19) Matei 13, 31-32 / Marcu 4, 30-31 (! 3,2t) )2) Matei 9,35; 13, 33-35 / Marcu 6, 6
. Cu ,,griuntele de mustar" .rserm.ln.i imp;rafia lui Dumnezeu; iar
Impirifia lui Dumnezeu estc cuvintul gi plopoviduirea, cAci plirl
propoviduire a impAldtit peste sufletelc oamenilor. Deci, precr-rm mugtarul
se pare ci este mic, dar are multd putere, aga 9i cuvintul Evangheliei este
defiimat de cci mulli ;i li se parc ci este ,,nebunie" (Faptelc Apostolilor 26,
21: 1 Coritrtcnt 1, 23). Dar, luindul pe dAnsul or.nul, gi aruncAndu-l ,,in
gtidina sa", adici in sufletul siu, se face,,copac mare", incAt pi ,,ramuri"
se afli la dAnsr,rl. lar ,,pisirile cerului", adicd oamenii cei ce r.oiesc a zbtrra
la indlfime, se sildpluiesc in ,,ramurile" acestea, pL'lttru c.I accia care sr-lnt
rnai sus decAt cele pAmantegti, in,,ramurile" prol.roviduirii, adic.i in
8
in edigia de la 1805. in loc c1e ,,s-a ficut copac", se giiselte ,,s-a {5cut copacul mare".
'qin edi;ia cle la 1805, in loc de,,cililorind spre Ierusalin", se gisegte,,cale fic6nd
spre Ierusalim".

l
ll

il

;i]rlli

tlllfllffililWili
1',1 ( .rpjtr)lul l3 sljANlut. fE()t; ./\( IA Rt l:l,ISCOPL l_ ItUI.(;A till:t

irtfelcpciunilt'cL'le intinse Icuplinzitoare] se oclihnesc. C.r yi crrnr ry zicc


c.r ,,griunt€".r luat PaYei, pe invalitllra coa pLlfin;.r Alranir.i lfr4'i./c
..'11rrrsltt1iftl'9, 1i), tlarslidinrl acest,,griunte" in,,gridina sa" cca cLl p.irn;t1t
gras, ,,ramuri" a iicut, le zic adic; pc cclc nlultc Fi fl'Llm().rse invit.ittrri 5i
tfinritefi, intrlr c.rrt'se sirlii;luiar: nu llLlltlai coi de atunci c.rrt elar,r irr.rlfi ;i
ir!r'ltp!i l.r nrintt'gi la irr ft,lepciurrcr" - prectrnr erau corirrtenii, Ditrrrisie,
Icrotei si al!ii nrul!i, prccurrl gi cci dc pc urnl.i, ill fiec.rrc dintre vrcnri.
Sr.'P1r11s ,,gr;unte de mustar" si fie intelcs gi lnsu;;i l)omntrl, trur tle
Iarrd tiind rirtlrl 619;r ce sc vodea, c.ici t-ccior tlr: teslar er.r ii f()art|' s.ir.tc
tr\hlt'i13,:l.ll. I)ar-cizincl [-l in inirna [mijkrcrrl] pam.irrtului cin.l .r ntrrrit
;i ,,in gridini" ingropirrrl Lr-Se ( loott 19,4l), ,,rarnuri" flutlo.rse pe Apostoli
i-a facut, intnr c.rrc se orlil.rnL-sc toti cei c.rrc- nrai in.tintc er;ru purtitli dc h)t
titrlrrrlirrsrl.ieirrllii, precunr erar-l cci riirr neanruri. C.ici .tceytra cu ,,pisirile"
s(',r\(.n1.h.lu prntru ltlitlt()a cal:r' loslle li sc riitircea li st' ant;tij('J |i ('ra
plina de to.rt.r u;uratatc.l. Cia apa strnt toti coi cc se r.itic('sc, .rsenr('ne. cLl
,,pisirile cerului", adic.i .rle r,dzduhului.
I.lrif i r: sto .rscniannt dumnezcicscul cur;int cu ,,aluatul" pt' Ctrrc,
Iuiirrrlrr-l ,,fenreia",.rtlic.i firca omcncasc.i, l-,r.rscurrs in,,trei misuri de
fiini", arlica irr tr:r,rp, irr srrilct pi in cluh, ca si se sfintcasc.i acestca, Llupi
cun'r zicc feficitul lravcl (1 li'snlotict'tti 5,23), ii s.i sc fac.i o ,, frinr Antituri "
f rin irrrpart,isif'ra ce.1 cr.r Sfintul Dr.rh (Ronwri ll, 16: I Coritt,:tti 5,11.
Jrrsa ppti a-l inlelt.go ,,femeie" pt'suflct, iar ,,trei misuri" pe ccle trci
p,ir'!i ale lui: cca cuvintiit()are, cca miinioasi li cea poftitoare. Dcci, tlaci
cint'r a intru ,rceste tr(.i pirti va ascundc cuvinttrl lui Dr.rrlrrezeu, le va f .rce
pe ,lcestca ctr ttrtul c'luhovnice;ti, inc.it nici part('a cta cur';int.itoarr.'si nrr
grt'yo.rscri irr tlognre, nici nlanja ti pof ta fari de srlcoteala si l-u.l 5c pol'r'lcrrsC.l,
ci s.i se dospc.rsci si si se fircd asernenea cuvintrrlui lui Dtrrnnezcu.
,,$i mergea El prin cetifi 9i prin sate, invifind". l'orltru c.i r1r.l ir]tr.r
Dortrtul nLrrn.ri in cele mai mici, prccum surlt satele, iar pt' ora)e le def.iinr.i
- lrrcrrr caro il t.rc cei cc voiesc a-i amigi Lrc cc.i nl.ri dc riincl -, nici in oragc
ru intra c:r uu irrLritor tle slar';i gi ca un poftit()r dr: aritarc cu ingAnrfare,
dr:tainrAnd Isatcle] cclc m:ri mici, ci ca r.rn Stipin cle obgtc, iar m.ri r'.irtos
c..r r.rr PaIint(', rt'toti prurtand griji, prretutintlcni inconjura Istrabat0al.
L)arc lrnrbl.r Donrnul prin cet.ifile cclc clinafarrd, intlLr care r.rLl erau
a t; fin ir1\'ifiit()fi cle Lege, i.rr de lcrusalim fugr:a, ca )i cunr s-ar fi tenrut c'le

tntrstrarile cele tle ltr irrvatatorii de Lcge, s.ru b;inuLr rnoartca la care acc;ti.r

" ,,lntclepe ir.rnea irrlelt'apt,i" e .1ce!'l c.)re -(. Lla(. pfimtl,'.l11 .r 1'rop,'r.i.irrrrrr
l:va r rglrt'lici
lALCUlltE,\ Strl\ lIl E\i\NClllLLll l)1, l-,\ l.UC'\ ( aprtolrrl l.i lej

\roiau sd-I. supulri ? N Ll este cll plltirl'd a se zice ilccasta, perltru c.i Donllul
,,cilitorea spre Ierusalim", cici unrle sunt mai rnulli ct:i bohravi, acolo cu
prisosinta s.i se s6rguiasca sA ureargii gi !loct()rul.
'13,23-.10: I-a zis cineva: Doarnne, pufini sunt, oare, cei ce se
$i
mantuiesc? Iar El le-a zis: (2.1/ Siliti-vi s; intrali prin poarta cea stramti,
ci mul!i, zic voui, vor c;uta si intre gi nu vor putea. (25) Dupi ce se va
scula stipinul casei 9i va incuia u9a gi veli incepe si stati afari si si
batefi la u9i, zicind: Doamne, deschide-ne! - 9i el, rispunzind, vi va
zice: Nu vi gtiu de unde sunteli. (26/ Atunci voi vefi incepe si zicefi:
Am mincat inaintea ta 9i am biut;i in piefelerr noastre ai invifat. (22)
$i el vi va zice: Vi spun: Nu stiu de unde suntefi. Depirtafi-vi de la
Mine toji lucritorii nedreptitii. (28) Acolorr va fi plAngerea si scrAsnirea
dinfilor, cAncl veli vedea pe Avraam 9i pe Isaac 9i pe Iacov 9i pe toli
Proorocii in impirilia lui Durnnezeu, iar pe voi aruncafi afarir'. (29.t $i
vor veni allii de la risirit 9i de la apus, de la miazinoapte 9i de la miazizi
gi vor;edea la masi in Lnpirifia lui Dumnezeu. (.30) $i iati, sunt unii
de pe unni care vor fi intii, gi sunt allii intii care vor fi pe urmi''.
11.1. l.l 2lr Sirah 4,2.1/ Itatei 7, 13-l.l / toan 7, 3,1;8, 21;'13,33 / Faptele Apostolilor 14,22
( l.l,25r fsaia 55,6 / Mntei 7,23;25, 1G12 | Lu.a 6,46 flj. ?71 l'salN t +6;6,91 Matei7,23;25,4L /
Luca 13, 25 / I Corinteni 8, 3 / 2 Tinotei 2, '19 (l l. 2C, Ilatei 6, 11-1:; 13,.I2; 21, 51
.1,
I l.l, .21ti Facere 28, 1,1/ Isiia 2, 3;,19, 6;60, 3 / Maleahi 11 / l\'larcu 8, 1l
/1.1. .l/lr Nlatei 19,30;20, 16 / Marcu '10,31 / Fnptele Apostolilor 10,45; 28,28

,,Pu!ini sunt cei ce se mintuiesc", penh'u ci ,,uga stramti" nu este cu


putinfi a prir.ni Pe r.nulgi. Deci, ,,stipinul casei" cstc- Dotnnul,;;i che.lmi
dimpreuna pe tofi o.rrnenii la ospi| gi la dcsfdtarea LrunAtd!ilor cclor
Cif i, dar, sunt os.ilduitod, pArra la ccasul plarrzului st'sArguiesc
ncin-rptr fina tc.
a iutra, iar c.ifi sr.rnt rnai trirrdavi, gi clrtp.ri r1s15ul pr6trzr:ltti vin, se inchid
.rfara. $i care cste ,,ceasul pranzulni"? Ardtat esto ci Viata aceasta de acum, cd
accasti vrerne este cu adevirat buni pentnl gatirca cea duhovnicea:.ca, c.r sa
llo ospat;m. Deci, dupa cc ,,se va scula stipinul casei" - adici se va scula l.r
Juciecata - gi ,,va incuia u9a" - calea faptci celei Lrure zic, [pe] care dupa

r1
in edilia cle la 1E0i. in loc de.,piefe'', se gisettc,,ulile".
rl
ll805l Acest cuvint ,,acolo" cste in loc tle ,,atuncei".
lr in t'di1i.r tlc la 1li()5, in lo. de ,,aruncali afari", se gis!'ltc ,,sco9i afari".
rr
in edili.r de l.r ls(l-i Ycrsctu I 3(l .\tr: ,,Si i,rt,i. (ei de pe u mri vor fi intii, si cei dintii
vor fi pe unni", cu n.east.i nolii [1ti05 ] Credinciogii cei care.ru crezr.rt dintrc figini, care
acun'r se Par a fi ,,cei de pe urmi" carc nLl cunoscut pt'fiul, vor fi atuncca ,,cei dintii"
p('rrtru crL'dirr!.r lor c('a curati. lar iutleii cei necledinciogi c,rr('se pircau.'r fi ,,cei dintii'',
fiincici t'i mai inainlr au .Lmoscot pc Dunrnezcu - cii zice ,,Fiul Meu cel intei niscut
lsrail" - r'trr fi atuncea ,,cei rnai de pe urmi", pentru nccretlinla ior (dupa ZigaL'en).
lql (.rfin)lul l.l SJj,\\l L-1. ll,()Fll /\Cl' ARI III_PISCOI,UL BUI_(lARllil

sf:irgitul vietii cle aici nu st'mai poate cilitori, cici irr viali fiild noi sc
cil.ikrre;te [pe] calea faptei celei Lrurre - cei ce mai cu lenevire au viefr-rit aici,
incep ,,si bati la ugi". C.ici atunci, prin pociinla ce:r fdrii de fokrs, cautd ctrletr
faptci burrr- cr.r cuvintc goale, ca gi cu oarecare lrateri gi lovitllri repetatc
chemAndu-o pe .rceasta, [ins.i] lipsirrdu-le lucrurile . Iar ,,stipinul casei", cu
clreptatc tle aci irrainte inchizindu-i afari, se prefacc cum cii r-rici nu ii gtie ,,de
unde sunt", gi cu cuviirr|5 estc aceast4 pelttru ctl acegtia sturt clc la diavolul,
iar Dtrmrrtrl pc cei ce surrt ai Lui ii ;;tie (Nunrcri 16,5).
Iar aceasta cc zice': ,,am mincat inaintea ta 9i am biut si in pietele
noastre ai invitat", se zice gi .rga sinrplu [de-a dreptul] cetre cei din Israil,
cici t-iintru actgtia S-a rrAsctrt Hristos dupa trupr Fi cu acegtia climprcunA
minca gi dimpr-e und bea.
Dar se poate;;i nrai inalt a sc inlelege aceasta ce zice: ,,am mAncat
inaintea ta si am biut", cici slujba Lc'gii sivArgirrd pi jertfcle cele sAngcroase
lui Dumrrezeri aducincln-lc, mirrcau gi se vcseleau, ascultau inci yi
dumrrezeiegtilc carfi in sinagogi. Petrtru cd, intru adevar, Domnul gi prin
Prooroci ii invafa, c.ici rru pe trle lor proorociri ei le puneau inainte [in
slujbclc sirragogii], ci pe alc lui Dumnezcu le griiau, pelltru aceasta ti
ziccau: ,,Acestea griiegte Domnul". Atadat nr.r a fost indeajuns spre
irrdreptarea iudeilor siujba cea prirr singiuri [jertfe singeroase], rrepnmind
ci credinfa carc il face drept pe cel rrecretlincios.
Inci pi celor ce sunt ca 9i mile cre:;tini, dar lenevogi cu viala li se vor
potrivi acestea. Au nu pi rroi m6ncirn Dumnezeiescul Tmp? $i nu bem SAngele
Iui Dumnezeu irraintea Sa, in fiecare zi la masa cea de taind apropiirdtr-ne?
$i inr,ala Dornnul in ,,ulife" [,,piefe"], adici irr sufletelc cele late ale
noastre. I)ar nu esie nici un folos, daci numai ascultitori ai dtrmnezeiegtii
Legi ne ftrcem, iar nu gi lucritori, ci mai vArtos dimpotrivi, sple pricirr.i de
mai mali munci [c:rznc] ni se facc noui aceasta ascultarc, precrrm gi
impirtigirea dumnezeiegtilor sfinlenii Ini se face] spre osAndi. $i ia aminte
ci aceia sunt lepada!i, intru ale cdrora ,,ulife" [,,piefe"] inva[i Domrrul, cd
dirc;i [f r,'orn avea pe Dinsul i:l'ifintl nu irr ,,ulife" l,,piele"), adicd nu in
largi, ci irr stralrltc Ai irrgustc;;i zdrobite irrimi, nu vom fi lepiclali.
Iar aceca ce zice: ,,Acolo va fi plAngerea [9i scrAgnirea dinfilor], cAnd
ve!i vedea pe Avraam 9i pe.Isaac 9i pd Iacov", se potrit'e;;te gi israelitenilor,
cetrL- caro se gr.iiau accstea, rlar irrc.i gi cckrrlalfi rrecredinciopi c.1r€ sc vor
afla de-a lungul vrenrurilor. Pentrtr ci iudeii de acestea mai vArtos se
mAlrneau, cArrc'l auze.ru ca allii, adicd cei din pigAni, se vor odihni cu
Avraam;;i cu Patriarhii, iar ei vor fi ,,scogi afari". Insi ni se potrivegte gi
rtoui ccloL cc nu tace.rn cclc ct'se cuvin gi snnt lrrmitoart: credintei. Pentru
TAI,CUIRE,\ SI;I\IEI I:\/,\\C1 II:I,II DE I,,\ I-UC,\ r.rfrt,'lLrl l l tLrS

ce gi noi in Legea lui Hristos liudindu-ne, apoi prin c;ilcarc.a ci lepaclAn-


du-o pe dAnsa, ne parem a fi ,,cei dintAi", ca unii cart'nc-ar.n invilat cuvin-
tul irrc:r din scutece li pe Hristos L-anl purtat. Dar vom fi ,,cei de pe urmi",
poate lnai mr.rlt fiind cirrstifi pigainii, carc au cl'czrlt la sfArgitul vicfii 9i
dllpa plicerca lui Dumnezcu putil1.1 \'rL.me a vicfii lor au petrecut-o.
1.3,.11--33: in ceasul acelaF au venit la El unii din farisei, zicindu-I:
Iegi 9i du-Te de aici, ci lrod vrea si Te ucidi. (.32/ 9i El le-a zis: Mergind,
spuneti vulpii acesteia: Iati, alung demoni si fac vindeciri, astizi si mAine,
iar a treia zi voi sfirgi. (33) Insi 9i astizi gi meine 9i in ziua urmitoarer"
merg, fiindci nu este cu putinfi si piari Proorocafai.l.rl:l"".lrr,lt#;,
,,,
De zavistie topindu-sr'blestemalii farisci, sc ispitesc si-l- sperie pe
Domnul, gi cu Irocl Il irrfricogeazi pt El. Cici nu voiau ei sd-L vadi pe
Dotnnul f.icAnd mir-rr,uri, ca nu plin mulfimea minunilir si trag.I [spre El]
noroadele, gi cu puterea cuvAntultri invifindu-le, s;i lc intoalci citre Sine.
Deci, il acluc inaintc pc lrod, gi se prefac ci au pr.lrtare dt glija dc
Mirrtuitorul. Iar El, gtiincl inimile acestora, bl.lrrd gi ;rcoperit [tdl1uit] -
dupi cut.u cste obiceiul Sitr - le rispunde lor pi zice: ,,Spunefi vulpii
acesteia". $i se pare c.i al numi ,,vulpe" pe lrod, dar dacd cineva cu de-amd-
nuntul va lua aminte, \,a pricL.pc cA cr,l pris()sinfi ii insemncaza.rjci pe
farisei. Pentru ci Domrul nn a zis,,r'ulpii aceleia", ci ,,vulpii acesteia",
oarec.rre ctrvint de mijlocr; uneltindu-Si cu irrfe'lepciunt'. Cici prin a nr,rmi
num.ri o singuri ,,vulpe", lc-a tlat lor sri-l inlcleaga pc lrod, iar prin a zice'
cu aritarc ,,acesteia", 1.rc insigi viclenii accia i-a insemnat [ardtat], c,lci cu
adevarat viclepugul gi niravul cel riu al vulpii il a'r't'au farisrii.9i vezi,
cunr impotrir,'a rillt.ifii lor le rispunde lor'. C.ici de r.rer.ne ce aceia pentru
vindt'ciri zavistuirrdu-L, aduc inaintca [,ui frica cea clc lrod, El, cce.r ce
gtia ci ii mAhrregte pe dAn;;ii, aceasta grdiette: ,,lati, alung demoni 9i fac
vindeciri". Cici precum s-.r zis rnai sus, pentnr.rceasta Il goneau Ialungau]
pe Dirrsul, ca nu pc aritart'a mirrunilor celor preasl.ivite uneltind, si
vanr-.zL' pe mulli, ca si crcadi intm El.
Iar aceste cuvinte: ,,astizi si miine", mai multe zile irsemneazi. Precurr
gi noi obignuim in grdirea cea dc obgte [de toate zilele] sa zicem: ,,ast.izi gi
miirrc se tacc accasta", cu adevarat, nu intn-t atat de pufina vreme hotemicind
[ingr;dird] Iucrul acela, ci sivirgirea coa gralrnica insernnAndu-o, ag.r gi
'ln edilia de la 1605, in loc tle,,in ceasul acela", s(, tiseftr' ,,in ziua aceea'.
r''
ir.r edilia de la 1805, in lr,t.. de ,,in ziua unnitoare", se gasctte ,,in cealalti zi
1;
,,Cuviiltt de mijlrl<'' - ctrr'.int ce' poatc fi irrfeles in dor,::i fcluri.
ffi uill ,

C.r fr h)1rrl 13 5l:,\\ l LI I I:()ij[ /\C I \Iit IItil'lSCc)t't- i. Irt- L(;A l{ F]t

Hristos, zic.irrcl: ,,fac vindeciri, astizi 9i rniine, iar a treia zi voi sfirsi",
au adr'\'ar'.1t. nrt .rccasta a inser.nn.tt-o,,u1ul-nr'c; a tleiu zi de nt:r.oir- St'r,,a
sivir;;i, ci arat;r ca m().rrtc.t Lui r'.r ii curAntl. ISi zice Donrntrl:l ,,ln:a \lr sc
cuvinc Mit'"astdzi 9i miine", arlic:i oarcc.rrc vrL.me a .rFtopta aici gi a fact'
r.ninuni, gi in ,.cealalti zi,' a lnel'ge la Icrrrsalinr, caci acolo nri-ar.n hotiri'it
nric l).rtinra". Caci dc vrcme cc it.ei.r ii zict':rrr Ltri: ,,lesi si du-Te de aici,
ci Irod vrea s.i te ucidi", iar-.tcestea toate lc zicc.ru in Calileca, pctrtru ca
Irocl p1';r('gg2 o stipinea, IDonrnlrl] k:.rratri ltrr ci clcgi nrultc so sfitrricatc
Irocl, nu rir ii cr-r putint.i sii-l. ()ntoare pe El, circi rrrr irr Calileea, ci in
Ienrsalinr Ii este hotirit I.ui a patimi.
I.lr ca nrai.rriit.rt si-ti tlt'scopar !ie 1i graiul Evanghclici, si ltu s()c()tosti
cur.l1 c.i al zice: ,,Mr sc catle astizi gi rniine.r ntergt"', ci crtincl pAna la
,.astizi 9i miine", punt virgtrla 9i appi 7i; ,,9i in cealalti zi a merge".
f'rccum;i noi, de nrulte ori ntrln;iriint1, rlbi;nuinr a zice: ,,Elr clrrrninici,
lnni gi ma rf i pr"r rct'rl ", rru ca gi cum ,,;i d unr inica gi lun i r.oicsc si prr rct'tl ",
ci lmnrai se numili ccle rlolra zile ca sa fie.rlat;rta a trej.r. Dt'ci, aga facr.
;i l)omnul aici, c.r 9i cum ur uunrira, zicAnd: ,,Mi se catle nlie astazi si
miiinc, apoi poimiirrc a molgr. la lcrurs.rbnr. ca actrlrr inrreste hotir'6t Mit'
sfirgittrl". Si precum am zis rrrai srrs, Dornnul rlLr zico acestc.t ca gi cunr
in trei zilr se r, a irrcheia viata Sa, ci inscmnt'aza zile rnai mlrlte , rlar nu o
vrerne oilrccarLr foarto lr-rngi - gi, ca 1i curr trnele ca acest.r.rr zice c.itre
cci ce llzavistuiatr pe I)Ansul: ,,Ct'cuge tati noal'tea Mca? Iata pcstc pufill
ac('asta se r,'a siv i rgi".
Iar cirrd auzi, c.i ,,nu este cu putin!i si piari Prooroc afari de
Ierusalim", nu s()coti ci dint: rr . se sclrc r.lltclL' cit acosrca vre() ncr oit' cu
sili se ;rducc .-rsr-rpra iudcilor, ca si ftrc;i unclt ca acostcil, ci dintlu urm;rlca
voitrfei lor celt'i r'.irsitrrare dc sirrge se zice.rceasta. Prectul rl:rci cirrr:r'a.
r.'izirrcl pe uu tilhar foarte virs;itor de sengo stiind la clrutl, ar fi zis: ,,Ntr
este cu plltillti ca drunr,ll acesta, intru care tAlharul ii pintlcptt pe rlrunreli,
si fie curat cle sAnge", cu .rdcvirat, cele cr trn.ne.azi f.rptekrr tilharulrri, le
griiergtt,. Dc'ci, ag;r 9i in Icrusalim, fiindci gcdoau acolo tilhari fariscii 9i
cirtur;rlii, rlu era cu pu tinla in alt loc * ftirii rrurlai irr locagu I ti lharilor - sa
piara Stipanul Proorocilor. Ca obipnrriti fiind irrtru sAngir.ririlc slugilor, gi
pe Stip.in ll vor omori.
1.3,31-35; Ierusalime, Ierusalime, care omori pe Prooroci gi ucizi cu
pietre pe cei trimigi la tine, de cAte ori am voit si adun pe fiii tii, cum
aduni pasirea puii sii sub aripi, dar n-afi voit. (.15) Iati vi se lasi casa
voastri pustie, ci adevirat griiesc voui: Nu Mi vefi mai vedea pini ce
lAl CUllii..\ S|1i\l IIl I:\r\NCtllll ll I)l: t.A [.UCA Crpih,lul ll te7

va veni vremea cand veli zicets: BinecuvAntat este Cel Ce vine intru
numele Domnului!
( /.1, il) N{atei 23,37 /1.1,.l5l Levitic 25, 31-32 |Psal 6a,2qi7,26 /lsaia1,7/D.rniil9,27l

Milreia 3, 12 / N{atei 21, 9i 23, 38 / Marcu 11, l0 / Luca 19, 38 / Ioan 12, l3
Cr-r indoita pomenire a nllmelui arati dragostea ce o are citre danFii,
caci ca Lrnul oarecare ce irldrigegte gi este defiimat dt'cea indr;igiti, aga o
cheami pe adunalea cea crlrvari. Arati inci gi ir.rbirea Sa de oameni, c;ici de
multe ori a voit s5-i adune pe dingii.
lnsemneazd gi nebunia acelor4 zicAnd: ,,n-afi voit". ,,De acum v.1 las pe
vtri, cdci atit de mult am ulit vicleguppl vostru, incAt nici biserica nu o zic ci
este "casi" a Mea, ci ucasi a voastri". Cdci pAni cAnd petrecea inhu voi fapta
buri, era 9i bisericar" Mea Iar dupi ce afi spurcat-o pe dAnsa gi adunituri gi
pegterd de tAlhari o afi ficut cu neguldtoriile cele multe, gi cu voin;a ;;i srroteala
cea iubitoare de argint unul pe altul omorAndu-v;" - cd aceasta este
ncgu|5tori4 adicA tAlhiric, fiindcd pune piedici fratelr.ri, amigurdu-l pc darsul
;i i le rdpegte pe cele ale lui, lucru pe care gi tAlharii il fac, cdci duprl ce ii leagd
pe drurne;i apoi ii jefuiesc de toate ale lor - ,,agadar, dupi ce afi ficut biserica
pqteri cle- tAlhari din pricina negulitoriilor pc care le faceli in "casa) accasta
dc rugicirme, nu mai este- "casi" a Me4 ci "a voastri"". Si nu nurnai pebisedca
[templu] o ve.i infelege ,,casi", ci li pe tot neamul iudeilor, ci obigr-ruiegte
Scriptura;i pc neam a-l nurni ,,casi", pre.cum aceasta: ,,Casa lui Levi,
binecuvAntafi pe Domnul" ilPsnlnt 131,20).Decigi aici se poateinfelege: ,,casa
voastri", in lrr de,,neamul \.ostnt se lasi de citrc Mine", plccrrnr;i 1'rin
Proortxul in alt loc zicc: ..Pirisit-am casa Mea si mostenirea Mea am lisat-
o" (lo'trnia 12,7 ). Circi,,casi", acokr pe israeliteni ii rlumegte. )Si aratd ci ti mai
inaintc dc accast4 El era Ccl Care ii finea pe dAnpii ;;i li izbdvea de vrtijma;i']'r.
Iar cee:r ce zice: ,,Nu Mi vefi mai vedea de acum, pAni ce va veni vremea
cind vefi zice: Binecuvintat este Cel Ce vine intru numele Domnului", p'rt
cea de a Dona \/enire o insemneazi. ci atr,rnci si firi clc rcie Il vor mirturisi
pe Dinsul MAntuitor gi Dor.nn, cAnd nu ie va fi lor de nici un folos. Dar cum?
Nu L-alt \'.izut pL'DAnsul dnpi ce a gr;it acestea? Cu ader.:irat L-au vizttt.
AFaclar', cind zice: ,,Nu Mi veti mai vedea de acum", nu ceasr.rl cel de atrmce'a
il insemr.reazi, ci vrenrea cea cle clup.i Cruce, ca 9i cum ar fi zis: ,,Dup:i ce M.i
veti ristigli, mr Mi veti mai vede4 pirrd cincl iarigi voi veni".

'' In ecligia de la 1805, in ioc t1e ,,Nu Mi veti mai vedea pini ce va veni vremea
cend vefi zice", se t;sette,,Nu Mi veli mai vedea de acum pini cand veli zice".
l'/ E r,<'rba de ternplul din lerusalim.
l' ,,P5.isit-attr.u"u Mea gi mogtenirea Mea am lisat-o; dat-am pe iubita sufletului
Meu in nriinile vriimasilor ei" llcru lt 12, i-).
Cet,rror-ul 14
Bolno|ul dt, itlropitri ( tdtcat sLitrrl\iti. I rltv t /ri s,ir'ri'rrlc si ltl rilt)slL'ttit .

l)ilL t dtslnt,cittn cea nnrc. Lapirlartn tlc sitttf,

/J,7-d: $i cind a intrat El in casa unuia dintre cipeteniile fariseilor


sAmbita, ca si minincer, si ei il pindeau, rl)iati un om bolnav de idropici
era inaintea Lui. f.i) Si, rispunzind, Iisus a zis citre invititorii de Lege
9i
citre farisei, spunind: Cuvine-sei a vindeca simbita ori nu? (4) Ei insi au
ticut. Si lu6ndu-l+, l-a vindecat 9i i-a dat drumul. (5) $i citre ei a zis: Care
dintre voi, de-i va cidea fiul sau boul in fintAni nu-l va scoate indati in
ziua simbetei? l(il $i n-au putut si-I rispundi la acestea.
ill I, Ilarcu 3, 2 r /1..1/ \tatei 12, l0 / Marcu 3, 2 / Luca 13, 1{ dl..;,r Iesire23,5/
Deuleronom 22, { / Itatei 12, 11 / Lu(i 13, l3 , /.1. dr 2 Regi 3, l1 / \latei 22, {5-{6
Degi cunogtta Dortrnul rriravul ccl rau.rlfariscilor; totugi intra in c.rselL'
lor, cici peninr folostrl suilctelor ii era grija [-ui ;i pentnl aceasta ir]tra.
I)e ntru ci ori din crrvirrt;i riin inr'5!5turi, ori tlirr ;rr;ltare-a semnclor putc.au
sei sc iolost'asci ci, clt'ar fi voit.
Apadar; dupa cL,i'l vcrlit in rnijloc col ,,bolnav de idropici", rru ar socotit
Domnnl cum sa nu-i sr.rlintr'asc; pe dan;;ii, ci curn s;i facd bine celui ce avea
trebtrirrld cle virrdcc.rre. C.ici ;i noua ni se cur.irrc ca unde se ivL.9tL. folos
t()artc nlult, si nu ne grijirn tlt- cei ce f.ira t1c socoteal.i se smintL.sc.
$i infmnti Donrnlr I nebunia cclor ce ror vrca s.i- L irl'irruiasci pe D;irrsul.
Drcpt accea,;;i intrcab.i dc cstt'sau nu sl()b(xl ,,a vindeca sAmbita". Au
doard nu ii arati de r.is pe dAntii, ca pe nitte ncpdcepr-r;i? Fiindci Dumnezeu
a blagoslovit sAmb.lt.r, iar ei opresc a fi sir'6r9it binele intr-aceastd zi,
9i o fac
pe c.r cu adcvirat blcstcrtratii, c.ici .rcc.r zi cJrL' r'lu Lrl imeste nici r,ur lucru
bur, rru cste blagosloviti. ins.i fariseii, crrrroscan.l rrritlt't-atc intretrarea, ,,au
ticut". A;acl.rr, aturrci Iistrs, ceea ce era.t Lui f.rce; gi prin atingere il virrdeci
pc t)m, .rpoi )i pc f.rrisci ii rtr;iueazi prill .lce.lsta, ca;i cum t-u1ele cil accst{].t

' in Irlitir Jc lr 1S05, litlrrl capitolrrlrri csto: ,,/lrrlfr/ .(,/ 1,,)/ ttLt .dt irlrttlticn. [,1,n!rtt t ttLt
it!l't;,ltttlL',,r,riirj /)r',,iri/ n iltt\t1n l)i stitnci tjttti iLifl,,./,,ri,lri,iaarit/1r.Pti(ltjti.[)L,trtrrtLci
.ltL'mnti ln .inti. l)tttfrtr acuq niL,.ti, t I cst'c ucaui.trl ctl ,tdci,irat al Iui Hrislus. Pildt
ltt,ttlrt
:iLltrttt ILnlttlui si |tt'ult r.t itnl)tinjlul .. i\t:ti l , ln ri.l\1".
: in ,'.1i1i.r dc l,r 13()i, irr lrrc r1t' ,,ca si mirrArrce", s(,tiir,cltL' ,,ca si urinence piine".
I
in edilh eie la lt()5, in lrt clc,,cuvine-se",:,r ft.tscttc,,este slobod".
'.lrr cditin.1c lr I8()i, in l,'. .1t' ,,luindu-1", sc gastStt.,,apucindu-1".
3
T,\I-C L IItE'\ SFINTT] I TVANCIII]L-IJ DE I,,\ I,UC,\ C.rpit()lLrl 1l

le-ar fi zis lor: ,,Daci Legea a oprit;r miltri sAmbita, sa nu porfi griia nici de
fiul tir,r, cie se va prirnejdr,ri simbita. fi ce zic de fiu, c.ind nici;re bou nu il
r.ei lisa neajutorat, de-l vei veclca cd se prirncjduie;te Deci, cum trlt cste
lucrr.r firi c1c socotealS a c;ir-rt;r vind vindecirii in zi dc simb.ltd ct'ltti bolnar'
dr, lql11'pical'
,,Bolnav de idropici" estc 9i tot cel care plin r.'iafa cea clesf.itat.i li Ltmecl.i'
cu sufletul, cr.rmplit bolind, arc trobttinld cler Hristos. Deci 9i sc va tAn.ldui,
daci ,,inaintea" lui Hristos r,a fi, cici acela care socoteite cA de-a pururea
este inaintea lui Dumrezcu ti este vizut dc El, prea pufin va p;citlli.

$i luind seama cum igi alegeau la masi cele dintAi locuri",


11, 7:11:
a spus celor chemafi o pildi, zicind citre ei: (.q) Cind vei fi chemat de
cineva la nunti, nu te ageza Ia locul cel dintAi;, ca nu cumva si fie chemat
de el altul mai de cinste decit tine. (!l) 9i venind cel care te-a chemat pe
tine 9i pe el, ifi va zice: Di acestuia locul. $i atunci, cu rusine, te vei
duce si te agezi pe locul cel mai de pe urm;L'. (10) Ci, cind vei fi chemat,
mergind, aseazi-te in cel din urmi loc', ca atunci cAnd va veni cel ce te-a
chemat, el si-ti zici: Prietene, muti-terl' mai sus. Atunci vei avea cinstea
in fala tuturor celor care vor gedea impreuni cu tine. (11) Cici, oricine
se ina11i pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inilla.
| 1 1, 1 0 ) Pild e 25, 6-7 (l +, 1 l ) lov 22 29 | P salm 17, 29 | Pilde 29' 73 |
Matei23,12l Luca18,14/tacov{, 6/1 Petru 5, 5/FiliPeni2'3
Vezi in cc ft'l sunt cincle lui Hristos? Pcntru ci accstea se intorc spre
folosul sufletclor gi nu spre safir,ri pAntecelui. Cti vezi cA l-a vindecat pe
cel bolna'"' de idropici, iar pe farisei i-a invatat ci bun lucru este a face
bint. simbi ta.
lar dr.rpi ce i-a vezut pe dangii ce Fi pentru ,,gederile mai sus" se
turburS, r,ir-rdeci gi patima aceasta, care nu din micd pricini i;i are
incepitula, ci dill mare 9i crt anevoie de sc.ipat, zic adicd'clin m;iritea
ctegarti. $r s;i rru socotcasca ciueva ci invtifdtura pentru aceast; patilni
este micd gi nevrednic.l cr,rt'iinfei celei m;tfi a lui Dttmnezeu Cici, cu

-
Idropi.:.r s.rrr hidropizia cste o L-roal.i care retint.rPil itt ,.rr!,anisnr, rstfel cii lr r-rivelul
fesuturilor arc loc acrrmul.rrc.r.le liclrid seros.
" in edigia dc la 1805, in ltrc.le ,,cele dintei locuri", se Easette ,,gederile mai sus".
7
in cdi;ia clc la 1f105, in lrt dc ,,locul cel dintii", sc gisegte ,,locul cel mai de sus"
I in c.-lilia cle la 1805, ir.r loc cle ,,te vei duce si te agezi pe locul cel ntai de pe urma
se giscltL',,vei incepe cu rugine pe locul cel mai de ios a finea" "
" in edi;ia tle la l8il5, in loc de,,cel din urmi loc", se g:Isette,,locul cel mai de jos".
r" in edilia de la lf]05, irr loc de
,,muti-te", se t.i5c)te,,suie-te".
l{)( ) C.rpihrlul ll SI],\\ I I I I FIFI I, \C' I,\RI III:ITSCOPL I- I]U I,(,,\ R]EI

prisosjrrti, nll-l \'oi lr,urli ,,doct()r irrtritol dt' o<.tntr'lti" pe acela care se
fagirlr.riegto a ttlm;itlui dureri de picioare - pi c6tc boli surrt grclc -, iar
zdt'obirc tlc deget sau clurere de nr.isca nu plinregte a vindeca. Afroi, cr.rrn
L'stL' Itlica patima m.it irii tlc;artc, c<t rr' cll adc\';r.tt ii asr-rprt..r p(' cL.i cJrc
c.ir.rtau ,,sederile mai sus"? A;.trlar, trr.br.ria ca I Iristos, Irrr'.ifitolul 5i
Incep.itorul ;i S.ivirgitorul snrercnit'i, po toati rartrur.r riddcinii celei rele
- adica a maririi dcp.rltc - s.i o taie. Inca ;;i pe aceast.l socotettt-o: dacii nu
ar fi fost vrenlea rnesei, i;rr Donrnul .lr fi vorlrit pentru aceasta, l;isind
deoparte cuvintele pr'r1tr-u alte lucruri, at ii avut cuvint Iternei] pdhanirea;
Lrr.rcuttt, fiindc.i estc crnir 5i inaintc.i ochilor \{itrtr-r itorului patini.i irrbirii
clt' inct'patorie ii asuprt'a pe ticalo;iii .rcoia, r.ra cr-r lbrura] r'reme sfituirea
Sa. Dar, r'czi pi intru alt fel [acest luclu], anurle dc c,it.l prihana Iru;;ine] i1
izbive;tc pe orn, gi cr"rrl il face de cinstit. C;ici, de ctit;i ruginc oste plin
lucrul .rct'st.r, cirrd spre locui ccl cc nu !i sc cadc !it'a cdut.lt IstipAnul
cir.rr'i]; apoi, dr"rp.i ct'a vellit ccl nlai cirlstit, i1i va zice cel ce te-l chcnlat:
,,Da locr.rl acestuiil" - gi acest lucru zicindu-l de nr.ri nrulte ori. Agariat tu
tc pogori rnai jos, iar aceia )ed mai sr.rs. Si dimpoh'iva, cat este dc \:rednic
dc laudi cAnd ace.la c.ll'c ('ste vrcdrric clc;cdcrca po,,gederile mai sus" sc
va pog()ri dintrrr inceFut, apoi se r'.r aila StzAnd nriri sus, krli dindr"r-i lui
locul ccl nr.ti dc sus. ()arc mic.i [i se pare. lic o sf;ituire ca ilc('ast.l .l
Domrrului, Cart 1.rt'ct'.r rnai marc clintrc f.rptclt' ct lt' bunc - adica pt
smercllie - o arati gi in sufletele.rscrrltatorilor o ptr:rr., gi sprt'chipul cel
bun il ar,luce pc cr.l ce o.rscnlti pe acoasta? l)e calo irrcru gi Pavt'I, lrccrricul
h-ri Ilristos, nlai pe rlnr;i l-a zis: .,Toate si se faci cu cuviinti gi dupi
rAnduiali" (7 CorirtlL'rti 1-1, 10.). Deci, cum se \'(r plini aceast.r? ,,Nimeni si
nu caute ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui?" l t Corintnilr,, ll r. il vczi
Pe ucenic ci .rceleasi graiegto cu cek'nle lnr.ititonrlui?
.r\;at1ar, cum s;i inf olcgcln ,,oricine se inalli pe sine se va smeri"?
Pentrr,r ci, multi, in via|.r acetrsta, inilferldu-se pe eiirr;;igi, dobAndesc cinstL..
Deci, ,,se va smeri" accasta irrseanrni, anume attrnci cind cine\'.r va
dobiintlinrai mult.i cinste in lurnc. Pt'rrtltr ca atunci t'stt ticalos 5i smorit la
[inaint('.I ]r-li] DLrmnrrzcu. instl nu f,arri in sf.ir;it 5i rrici tie catr(. toli ostc
cir.rstit lrrrr.rlca acesta, ci irltrLrcet de.rct'gtia se cinstt'gtt', ccilal!i il batjocolesc
sau chinf pi actgtia cart'il cinstcarr. Aqadar,.rtleviiratti este hot;riroa
atlevirr,rlui. $i tot col c.rrc csto ncvrerlr.ric cle iniltinlc gi o r;pcgtc pL'ea, ,,se
va smeri" gi l.r Dumnozetr - cairrd va fi Judcc.rta cc.r mai de.rpoi -;i irr
viaf.r .rccast.l, nlai virtos decit tof i. $i in chip firesc tot omul cstc nevrednic
dc inilfinrt'. Ninrerre.r, dar, sa nu se inalfe, ca nu pAni in sfirgit si st:
smercascii.
I,\LCUIREA SFIN I EI f]VANC]IIIt-lI I)I] I,A 1-UCi\ C-.rpik)lLrl I"l 101

-11,12-15:
Zls-agicelui ce-L chernase: Cind faci prinz sau cini, nu chema
pe prietenii tii, nici pe frafii tii, nici pe rudele tale, nici vecinii bogafi, ca
nu cumva si te cheme 9i ei, la rAndul lor, pe tine, gi si-!i fie ca risplati. (13)
Ci, c6nd faci un ospif, cheami pe siraci, pe neputinciogi, pe gchiopi, pe
orbi, (1,1) Fi fericit vei fi ci nu pot si-fi r;spl;teasci. Cici !i se va rispliti la
invierea drepfilor. (15) $i auzind acestea, unul dintre cei ce gedeau cu El la
masi I-a zis: Fericit este cel ce va prinzi in imparitia lui Dumnezeul
t11, l2) Pilde 3,27-28 /'lbbie,l, 7 f14, 1.1) Neemia 8, 10 / Iov 3.1, 17 / Psalm '10, 1 / Pilde 3, 9 /
Tobie 4, 16 / Sirah 1{,13 ( I l, 11) Pilde 19, 17 / iltatei 6, 4 f /.1, l5i Apocalipsa 19. 7-9
Din doui pdrfi fiind alcituifi mcsenii cinei, din cei care au chenrat Fi
din cei cc au fost chemali, Domlul pe partea celor ce au fost chemafi, mai
intii a por'5fuit-o prin sfdtuirc la smerenia cea ltlautuitoare - Fi hran;
nL.impulinati inairtea krr a pus. Iar acurn, pc cel pe carc L-a chemat, agijderea
il diruiegte [ii face dar]; gi prin sfitr,rire, asemenea il ospiteazd, oprinduJ pe
el de Ia a face ospifurile pentnl oarecale dar omenesc;ii a agtepta degrabi
risplitirea. CIci accia care sunt imputinati fmicil cu sufletul, chcmAnd
prieteni sau rudenii, fac aceasta pentru darul cel clc. acum, dciudat.i; gi de
nn-l vor dobindi, se rnAhnesc. Iar cei mari ctr sufletul, a;;teptAnd daml in
via!a ce r,'a si fie, de la Cel cu erder'5rat bogat, primesc r;splitire. $i aceasta
zicAnd, Domnul nu ne opregte pe nor dc la cinstea cea citre pric'tcni, ci ne
inva|5 a nu r.inde [negu!5tori] prirnirea cea prieteneasci.
$i auzind oarecare acestea ti socotind cum c.i Dumnezeu agijderea
dAruiegte 9i asemenea osp:teazti pe drepli cu nlese trupegti, a zis: ,,Fericit
este cel ce va prAnzi in Impirifia lui Dumnezeu!", cici nu era acesta
duhovnicesc, ca si poat; infclege cele nlai presus de simlire, ci era incd
sufletesc, adici de gAnduri omenegti era pov5tuit. Pentm ci inhu acest fel
este cel sufletesc: nirnic mai prcsus de fire nu crede, ci toate dupi fire le
inlelege. C;ici trei ageziri [stari] sunt: trupeasci, sufleteasci gi duhovniceasc.i-
Iar starea trupeasc.i este cAnd cineva voiegte a sc vcscli gi a se bucura
dimpreuni cu a facr: riu altora, precum este nearnul tuturor ri;ritorilor'. Iar
starea sufleteasci este cAnd cineva nici a v.ltima pe cirrev4 nici a se vit;ma
nu voiegte, cici aceasta este a trii dup;l fire, pentru ci 9i insigi firea ne inr-afti
pe noi aga. Iar starea duhovniceasci este cAnd cineva, pentru tapta burri
r.oicttc lii a se r.itirna gi a se. chirrui. Agadar, cea dintAi stare este ir.rafari dc'
fire, cca dc-a doua dupi fire, iar cea dc-a trcia mai prcsus cie fircrl. Deci, bt
rr Micar ci amindoui acestc4 .tdici ,,afa|i
[1805] cle fire" pi ,,mai presus de fire" surri
abattri dr-. la cea tlupi
firc, insi se de'ost'besc una dc alta- lientru ci ,,mai presus de fire" sc
zicc cind se facc vrco abatere de la cea ,,dupi firc" citre ccva mai bun gi dc folos. Iar ,,afarii
de fire" st zict'cind se'facc vrco abatere de ia cca ,,dup.! firc;'citre cevl mai riu ;i de
vitimare. Dar.rcestea se zic aga 9i pentru ci ,,afari de fire" este lucrul cel din neputinfa
iirii, hr ,,mai prcsus tie firc"' este ltrcrul cel din prrterea lui Dunllrezeu (dupi Vlemides).
I

ll)l (,rpliLrlul l1 Sf,\\lLI Tl-()l:ll.\( t,\Rlitl:PtSe()tLt.ilLI.c,\l|hl


ccl ce onlen('ttL. cugr'tri li nir.rlic din celc cc sllnt t'nili presus cle fire nu po.ttc
si inteloagi, sr.rilctcsc sc nllm('lte, ca ulu-ll care rlL' sLttlet 5i r.1e duh este
ctilir.rzit. Iar ciind cinor';r rle DulrrrIse poarti, si ntr rnai vieluieyteel, ci Hristos
viofr.r ieqtt' irrtr-insu lr I (Crti rrfr'rl l, l[)], accsta cstc cel dLlh()\.nicosc, carc pcste
fire a trecut. l)eci, strflt'tt'sc cla ccl ct- a soc(rtit ca simfito vor fi rAsplatirilc
Sfintilor', ca trrrrrIc.rle ninr jc dir.r ct'le rtrai presus de iin'nu putea si irrfeleaga.
l-],'16 )l): Iar El i-a zis: Un om oarecare a ficut cini mare 9i a chemat
pe mulfi; ( 17) gi a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca si spuni celor
chemati: Venifi, ci iati toate sunt gata. (1t) $i au inceput tofi, cate unul,
si-gi cear; iertarer'. Cel dintAi i-a zis: Jarini am cumpirat gi am nevoie
si ies ca s-o vid; te rog iarti-mi. (1!)) $i 311q1 a zis: Cinci perechi de boi
am cumpirat 9i mi duc si-i incerc; te rog iarti-mi. (201 Al treilea a zis:
Femeie mi-am luat 9i de aceea nu pot veni.
'/l /r. l;, I'ilde9. 1-5/lsaia25.6/M.tei22.2-3l,\pocJlipsn19.7-9tll. /9rPsnltll1.l3.1.t
Du1.r;i 69 a zis cel ce gedoa ilnplc'r-u.r,i cu Domnul ltr nrarsi cri: ,,Fericit
este cel ce va prinzi in Impirilia lui Dumnezeu!", Donrnul il inva!.i pe
clinsr.rl nr.ri Fo larg cLlrn sr'cuvint'si inle lcgem noi osyriturilt ltri l)unrrrezcu.
$i zict' o pilcli ca accast,r, ,,orn" rrunriudu-1. pe I'tirirrtele Sitr cel iubitor cit
o,tmr'tri. Cici l)rrmnczctr, c.ir.ttl vrt,a s.i ilr.rte putcrL.a Sa cc'a nruncito.rre
Ipeclt'psitoa rt', caznikrare] ,,panteri" yi ,,rAs" yi ,,urs" ostc nuntjt ilr Scriptrrrd
(()st,rr 13, /-3), iar cirrcl va s.i irrst'mnezc oarocar'o irrbire de ()anrL.ni, ,,om"
este Irunrit, ca li ircLlr.n. Fiirrclc.l pilda Jc. ctrprindc po celc desPre cc.r [rre.lir-r-
bitoare dt'oan.tt,rri rarrtlr-rial.i a IntrLrpirii - p-rr. caft' .t lucrat-() intlal noi, pdrtngi
pt'rroi fic.irrrlr.t-nc -[iupului FitrltriS.lu - ,,om" pf Dinsu] L-a rrr-rmit.
Iar,,cini mare" a :rumit.rctast.i rAnduiali.r Irrtt'upirii;,,cind", pe.ntnr
cri irr lrenrurile ct,le rntri tlo pc urnra, ca li cr.lln l.r apusr:l soareltri, a vcr.rit
Domrrul. Si rlare cstc ,,cina" act'ast.r, dr. r'rcmt cc ,,cu adevirat, mare este
taina" nrintrririi rro.rstrt, (1 'l'innlci i.1t,).
,,$i a trimis la ceasul cinei pe sluga sa". Cinc cstc ,,sluga" accast.r? Fiul
Itti Dttt.trnt'zeu, Clcl Carc. luit,,chip de rob" tIililtori], /), om ficAnclu-sc,
si. c.r trrr onr, sc zicc a fi ,,trimis". Si i.r arnirrte c.i:rlr a zis: ,,a trimis o slugii",
ci cr.r rrticol [articulat]: ,,a trinis pe sluga sa". C.ici I lristos este Cel Care cu
arler'.itat I-t pl;1-111 I.rri rltrpa onrcnit,rtc ldtrpii firca omcneasc;i],;;i trine l-a

r-
,,M-nm ristignit impreuni cu I Iristos; si nu eu mai tr;iesc, ci Hristos triieste in
minc. 9i vinla de acum, ilr trup, o triiesc in crcdinfa in l'iul lui Dumnezeu, Care m-a
iubit si S-a dat pe Sinc insusi pentru minc ' {(;,r/,rlr,ll l, l(.1).
I irr ..litia .1" la l80i, in l()c dr' ,,S nu ^nceput toli, cite urrul, sS-gi ceari iertare", sc
I
g.ise;tt',,$i iu inceput toti dimpreuni a sc lepida".
r.,\l-culltEA sFtN I Iit !tVr\N(;l il.I I)r: L/\ l-uc ]\ (l.rpik'lul 1-l

slujit. Ci nu numari pentru aceasta - c.i este Fiu gi Dtrrnnezcr"r - li estc


binepl.icut 'Iat:ilui, ci 9i crr r.rn onr [Onr]. Si perltru c.I nurnai El a slr-rjit i.rla cle
pacat toate sfaturile gi porur.rcilc lat:llui :;i to.rt.i dreptatea a inrplinit-o, sc
zict ci a slrtjit ltri Dumrlezr.u 9i 'latil; drcprt accca, pi cu aricvirat ,,slugi" a
lui Dun-urezcu nr-lmiri El se. r'a zice. Iar,,la ceasul cinei" S-a ,,trimis", adrca
in vrerne rinduita pi cuviincioasi, c.i nici era alta vreme mai cr-rviincio:rsa a
m"irrtuirii norstre dcc.it acc'ea a impililioi luiAugust Cczarul, c:incl rautate4
fiindci fictrsc virf, se cuvenea s.i iic risipiti. Caci ata precunl pe rrn.i .-r5cur1sn
gi rea, dfftolri o lasi dc curg dintrtr ea t()ate puroaielc cele rele,;rpoi prun
dcasupra leacurile cele de virrdecare, a9a gi p.icatul se cur,'enea sai arate tnatc
chipurilc sale, apoi Doctorul ccl Mare sd pllnA asupla dockrria. Dcci, pentrr-r
aceasta a agtcfrtat Mintuitorul de a plinit diavolul misura riutitii, gi du;ri
aceea S-a intrupat Hristos; gi toate chipr.rrile r.iutatii, pdn toati petrecerea
[r'iefuirca] Sa cca sfAnti lc-a virrdecat.
Deci, ,,a trimis la ceasul", adicd in r,reme cuviincioasi 9i cu br.rn plilej,
dupi cum :;i David zicr': ,,incinge sabia Ta peste coapsa Ta, cu incu-
viinlarea Ta" (Psttltrt 41, ,l-5), c;ici cn adovtilat ,,sabie" este Cr-rr'6ntul lr.ri
Dumrrezcu, itrr prirr ,,coaps5" Nagtt'rea [Sa] cca in trugr st inscrnuuaz.r,
care intnl ,,incuviinlare" s-a fticut,:rdicii intrrr vreme cuviincio.rsa.
,,$i a trimis. .. ca si spuni celor chemaf i". Si cino sunt ,,cei chemaf i"?
Poate aclici;;i tolio;rmerrii, ci yre toli i-a chcmat l)umnr:zcu sprc cnntlgtinta
Sa, mai intAi prrin buna rincluiali a cclor vizlrtc, iar in al cloilea r.inil prin
legea cea fireasci. Dar, po.11c rnai aclevilat fsunt,,cei chemati"], cei din
Israil, care plirr Lege 9i prin Prooroci :ru fost chemaf i. Cici la .rccgtia.r fost
trinris cu deaclinsul Dornnul, la ,,oile casei lui Israil" (lerctttit 23, ); Milria
2, l2; Maltt'lrt o: l.t. )-lt.
Apaclar, El zicea: ,,Venifi, ci iati toate sunt gata", ca tuturor Lrinevestca
Domrrulc.i aproapc estc inrpirifia Ccrut'ilor pi inl5r-rntrtrl rrosttu (lvlatci 1,
17: LucLt 17 . 21).
Iar,,cei chemafi" au inceput,,a se lepida cu tolii dimpreuni", c;r 9i
cum ar fi fost vorbili intre dAngii. Pentru ci krti nrai-rnarii iudcilor', lepS-
clAndu-se de a-Lavea pe Iistts hnpirat, nici dt ,,cini" nu s-au iuvrcclnicit,
tunul pentru ir"rbire.a de bogdfic, iar altul pcntnr iubirea de indr.rlcire. Cici
acela care a cunrpir.rt,,larina" ii acela carc a cumparat ,,perechile de boi",
iubitori de bollilic se infcle-g a fi, iar ctl carc 9i-a luat ,,femeie" [este socotit]
iubitol de indulcirc. Iar daci voiegti,,,!arin5" cunrp.iri cel care pcrrtrtr
infclepciur-rca iumii nu primegte tairra. Ci ,,farini" este lumca .rce;rsta ;i,
mai simplu a spune: firea [cea vtizuti]. Iar ccl ce fire;r o vede , pe cele nlai
plesus dc firc nu lc prir.ne;te. Dcci fariscul ,,farina" poatr. r'.1zincl-o,

lll

tl
I
20"1 C.rl'liolrrl 1{ SIJAN'] L L ILOFII-,\( I ,,\I{I JII:I'IS(]()I'L i, IJU I (]AItIIIl

c;utand adica spre legile firii, r1-a primit,,Fecioaril si nirscri I)rr tl rrt'zeLt ",
pentlu ca er.r lucrtr nr,ri p1g5115 de fire. Inci 9i toti cei carc se laud.l intru
intelc-pciunca cr:.r clin.rtara, din pricina ,,larinii" ..1costcia, adica pontnl tire
Ifirea vazutti], n-au clrnoscut pr: Iisus, Cr.l Carc a iruoit firt'.r. lar prin ct'l
care ,,cinci perechi de boi a cumpirat" gi le cearc.i pc tiansclc, estt'irrlt'les
si omul cel irrbitor cle trup, 63yq. pe cele cincj sirnluri ale suflt'tlrlui cu celc
ale trupulLli si lt'a inlugat;;i sufletul, trnp 5i l-a f.icut. I)entnr.cearta, ca
urrul care la pirl.int - aclici la cele pimiint('lti - osto pirotrit gi st:
indelctnicepte, rru r, oit'gtc a se impirtigi de Cina ct'it cltrlrovrrict'asc.i. Cici
zice;i infeleptul: ,,De ce infelepciune se va umple cel care tine plugul?"
(Sirah 38,27-29). Iar ct'l ca rr-. pcntru ,,femeie" cadc, itcosta ostc itrbitorul cic
irrdulcile gi de desfitare, care de trup - c.lre oste imprt'und slujitor al
sufletului - est(' pironit; gi, fiindca este intn-l el, ca Fi cunr ar fi lipit de
cl.insul, lui Dumnczcu a-l pl.rcca nu poatc.
lnca Ie pofi infclcge pr'toate acestea gi dupi curn se aucle graiul, cici
c.iden de la I)umnozeu fi pentrr.r,,tarini" $i p!'ntru .,perechi de boi", gi
pclrtru nunti - inclelctrricirrdu-ne,.rdici, intru ilceste.l; li toatar Vi.1ta la
acestea choltuir.tdu-o - li unL'ori ;i pana la sangr. pentltl acostca
sfiramAndu-rre - si lrimic .l r-rmrlL.zeiesc, nici irrttlegcre. 9i nici grai cr-rgetAnd
sau Llneltindrr.
11, 21-21: $i intorcindu-se, sluga a spus stipanului siu acestea.
Atunci, m6niindu-se, stipinul casei a zis: Iesi indati in piefeleri 9i uli!ele
cetitii, si pe siraci, gi pe neputinciogi r', 9i pe orbi, gi pe gchiopi adu-i
aici. (22) $i a zis sluga: Doamne, s-a f;cut precum ai poruncit 9i tot mai
este loc. (23) $i azis stipinul citre slugi: Iegi la drumuri 9i la garduri 9i
silegte si intre, ca si mi se umple casa, (24) cici zic voui: Nici unul din
birbafii aceia care au fost chemali nu va gusta din cina mea.
r/l I I r Ilatei 22, 7 / I Corinteni 1, 27-23 /ll. ll :1r lU;rtei 2l,.l3r 22,8-9, 1{
r\u fost lep;irla!i afar.i citpt'teniile. ir,rdeilor gi ninrotitlintru aceltia n-.r
creznt in Hristos. Clici si t'i sr. liLldau intru rilltatL., zic6nd: .,Nu cumva a
crezut in El cineva dintre cipetenii sau dintre farisei?" //orlrr i, ,lE/ Dcci,
accyti irrvi!.itolii clc l-cgc;i cirtr-rrarii, precunr zicc Prtxrrocul (lsditl rlp.
l9), innebtrnir.rclu -se , au c.izut din dar.
I r\
,,urrelti" cur .intu l, inst'.r nrn.i .r-l folosi ca pe o unerlta cl u hrx rticr'.ts..i, .frt r. r rir'.tt;r
f.rpLr L)uni cea lucrikr.rrc. Ast.izi, din pac.1tc, ,,a unelti'' estc ir'\trles cLr pris()sin|.i intr{\ noilni
f€'a- liti care estt'inftlesul nccstui cLl\':rnt in.1ic;ionarclc'de azi: a ori].rnrz.r pr'.r\.un\. J
intrcprinde in Lrin;i,.] c()i(r,, (r prrnc la calc un conrplot, a colrspir.r,.1 .(,njrrr.r, n ur,/i, it lcse.
ri in e.lifia clc l.r l8()5, in loc r,ic ,,pietele", sL'gisefte ,,rispintiile".
r6
in eclifia tle la lftl)5, r'r lrr .1e ,,n epu ti nciosi ", se giis('tte ,,betcBi .
li t-c u tRu,\ st-tN] E1 EVAl.vcl iut-ll DE LA LUCr\ Cnpik)lul l-l 205

lar cei de rAr.rd dintre iuciei, care cu ,,gchiopii" $i cLr,,betegii" ti cu


,,orbii" surrt asemdnafi - gi sunt ,,cele nebune ale lumii" (1 Cttrintatti I , 27 )
-;i cei def.iimafi, accgtia au fost chemafi. Cdci rrortlclr.rl se minuna de
cuvintele darului care itgeau din gura lui Hrisbs gi se bucura de invifitr.rri
(Lucn 4, 32).lar dupi ce .ru intrat acegtia din lsrail - cci alepi zic -, pu cale
Dumne.zt'u r.nai inainte i1r rAnduit spre slava Sa, care arn fost Petru gi fiii
lui Zevedcu;i celelalte rnilioane ale cclor ce au crt'zut, buntittrtea lui
Dumnczetr gi l;i nearnuri s-a revarsat. C,ici, prin;rcei.r de pc,,drumuri" gi
cle la ,,garduri", ne;rmurile se vor in!elegc. Pentru cai israilitenii elaLr adicd
inlSurrtrul cet;ifii, ca unii care gi puncrc de Lege au priniit gi viefr.rirc mai
cuviirrcioasi au dolr.indit. lar neanrurile, fiind striine dc agezimintclc Legii
gi instrdinatc dt punere.r cle Lege'a lui Hristos, 9i ncfiirrcl impreuni ce tifcni
cu Sfirrfii, nu intrl un tlrum, ci in r.uulte ,,drumuri" .rle nelegiuirii gi ale
necunogtinlci pctrcccar-l, gi la,,garduri", in pic.rtc zic, cici pticatul cstc
rnare ,,gard" Fi ,,perete in mijloc" (F.ft'sttti 2, 14) ce ne de.sparte pe noi de
la Dumrrezeu. Deci, prin,,drumuri", insemne.rzui umbros vicfuirc'a
neamurilog cale era tlobitoceasci gi in rnulte socotirrfc flaturi] impir'fiti;
iar prin,,garduri" - r,ia!a lor ce.1 plina dc pictrtc. Si nu porunccgtc ca
simplu sa-i cheme pe acettia, ci s.i-i ,,sileasci", m.icar ci tuturor de voirlf.1
lor atArrri si cre.adi. Dirr, ca sd cllnoagtetr ci a croclc noroadclc, celc care
avtau atita necuno;tinlei, este semn de mare plltcrL' e1 lui Dumnezeu,
pentru acr.ast.l a zis ,,sile9te". Cici dt nu cra mult.i puterca Celui Care tra
propovicluit, gi cle nu era mare adevirul Cr,rvantului, cum oamenii care
erau turbafi sprre inchinare-a la idoli gi lucrdtori de celc de ocare s-.1r fi
plecat sti curroasci dintr-odati pe Dumnezeu cel adevirat;i si s;r'irge.isci
via!5 duhovniceascA? I)cci, voind a arita schimbarc.r cta minunati, ,,sili"
a numit lucrul, ca gi cum ar fi zis cine'"'a: ,,cll toate ci nu voiau cliuii sti lase
idolii 9i desfitarea, insi c1e adevirul prropor'Sduirii au iost siliti a fugi de
acest.'a". Irr afiud de cole zise gi puterea semnelor [minunilor] mare ,,sili"
aducca, spre a se schimba ncamurile sprc crcdin!;r Iui Hristos.
^ Inci 9ipr.
Impirilia
irr fiecarer zi sc, gitette aceasti ,,cini", gi toli sulltem chernali Ia
care mai inainte tle intcmcierea lumii a gitit-o Dumuezcu
oarnenilrrr (Mttei 25, 31); dar unii, pelltru iscodirea infelepciurrii, alfii,
pentrr-r iubirta lucrurilor pamantegti, iar alfii, pentru iubirea de trup, l-lu
ne invrednicinr de aceasta. Iar iubirea de oameni a h.ri Dumnezeu altor
pdcdtogi clinriegte acL'astA chemare: celor care sunt ,,orbi" la ochii minfii,
fiindci nu pricep care estr- voia lui Dnmnczeu, sau o pricep, dar sunt
,,9chiopi" gi nemigcafi spre a o sdvArgi pe aceasta. $i ca si zic cuprinzitor',
[ii chearni Dumnezeu] pc cci care surrt,,siraci" - fiindci au cizut Llin
slava cea de Sus -,;;i ,,betegi" - fiirtdc.i viala lor nu se arati a fi firi de
S[\\ I L t- l L( jFlL.\C L\ltl lll:PtSC()l)L- L. BL I.(;,\ltlEl

prih..mi. Dcci, la aceiti pnciik)lr co prin ,,ulite" 5i l-ritr,,drumuri" largi


r.it.icesc, trir.nttc |,tt.il pt'Crl Cart'cheama la Cini, I:iuI Siu, Cart pi ,.slug5"
S-a facrrt tltrpri trup, C.rrc,,n-a venit si-i cheme pe cei drepfi, ci pe cei
Pacitogi" (Mutti \),1.3). Si ii osp.itcazd pt.ace;ti.r ctr indcstularc, in locul
cclor in\',rtati si lrog,ati si care fac voile trupului.
l:rr nrrrltora $i boli tritnitandrr-lc si prinrcjclrriri, ctr jrrdcca!iJe p(, c;trLr
numai lll lt;tie, ii iace p1 r-li19i; ca;i nr.r'r.intl s.i st'lepcdt'rle viala ce.ar
piini dc rautati ti Iastft'll ii aduce pc dalpii iniauntnl la ,,cina Sa", ,,sil5"
asupra lol aducir.rtl pe lr.i\'.1Ia asupr.i-le a plimcjriiilor. Si pentru acc.rsta
sunt mtrltc piklt,r:.
Ial ilcr-asti pilcla nt' irrr'.tt.I 5i a5a, mai simplrr, ca ,,siracilor" si ct lol'
,,betegi" si lt tliiruint nr.ri vAr-tos cleciit bogatilor, lrrcm care li cr-l putin
nrai irrainte sfittrinclr-r-nt' lDomrtrrl] (l,rtcn I.l, 13-1,1.1, se pitre c;i t()cntiti
pL'ntrur lccasta a zis pi]1,q, i:rclr.ilintiirrrlrr-n('prill .r'l(' zisc ci 5c cuvinr'pc
saraci a-i ospita.
Inc.i inr'Stiinr gi altceva, anumt'ci sur'ttcllt dat()ri a fi atit tlt'sirgr,riktri
ii r1e\'()it()ri spr(' plimirr'.r fra[ilor, incit si nevr;inti ei, a-i ,,sili" sfrro.r sr:
intp.irta;i din buniltalilc no.tstrr,. Ace.tst.t;i itrr'.i!atorikrr lt-. cste mare
sfituir(', ctr pt r.rccr.rici gi fari de voia lot'si-i invefc ccea ce se cuvinlr.
11, Lt 2l: $i rnergeau cu El rnullimi multe; 9i, intorcindu-Se, a zis
citre ele: lltj) Daci vine cineva la N{iner- 9i nu uriste pe tatil siu 9i pe
mami si pe femeie 9i pe copii 9i pe frafi si pe surori, chiar 9i pe sufletul
siu insusi, nu poate si fie ucenicul Meu. 11,-t $i cel ce nu-9i poart; crucea
sai" si nu vine dupi Mine, nu poate si fie ucenicul Meu.
r /J. lijr Dcutcronom 33,
/ Matei I0, 37 / Ro rani 9, 13 / Apoc:rlips,r 12. 1l
9
1l.i :., \latei10.3S;16.:.1/llircuS.3{/
l-uca9,23/2 Iimotei 3, 12
. Fiintica mrr)fi din cei c(. nrr'rgc.rtr ctr Iisus, rrtr cu krat,i osiildia yi lL-pad.rrL.a
Ii urnr.ru L-ui, ci nrai reci gau, fientrll acc(tst.t, invi!;itrdu-i pe d.intii ct-lm
trebuic s.i fic ,,ucenicul" l-ui, hotiralto ccle cc i sc cuvirr accstui;r gi oarccum
il rcliipuit$te gi il zugrivcpte lil inialiieazit], inr'.ifirrcl ci se cuvine ci.r t'l s.1
turasci rru;rumai ruderriile )tri ccle cltrpi h'up, ci gi sufletul s.iLt.
$i vezi s:i nrr fii ripit tlc inlelcstrl ccl sirnplu gi dc socotinf.l, c;ci firi
Ir.rbibrul r1t oanlr'rli lrLl nr. ilrvati cruzit.nt a, nici r.t-l sfaltLlictte s.l nc olltol nm.
Ci r oieltt' [Donrnul] ca nrle\'.ir.tul Siu rrcenic, .rtrrrrci sa le lrrasc,r pt
rudL'nii, c;irrd .rcestcer il inrpicdici rlc la cinstirea clr: Dumnczer-r gi, tlin

l:,\.lic.r
f-rcntru .:lc('nst.l itnLr nrirtLrri('\ ictile nrLrltor t,.rnrt'ni.
r" in t.1i1ia de
l.r 1805, in ioc.lc ,,la Mirre", s('g;r5('tte,,c.itre Nline".
''' ln t'rlilir dt'la I 3t)5, irr loe .lc ,,nu-9i po;rrti crucea sa", st, gns(,lte ,,nu-9i ia crucea sa"
IALCUIITEA SI]INI.T,I EV,{N(,I II I,II DE t,I\ LUCI\ ( Jpit()lul l+ 107

pricilra dragostei cdtre riAnpii, estc oplit cl do ier a facc ir-rcrul cr:l bun. Pentn-l
c"i, de lru il vor inrpietlica [de la cinstirea cle Dunrnezcu], irrvatti Dclnrnul
a-i cinsti m.ri vartos. prani la sutlarea cea m.ri do pe urn1i. Si crrm lnvtrtd
Hlistos accstca? Prin ce.r mai m.rrc inrrit.itur.r, aclici, pritr cclc cc irrtLryi El
le-a f.icr,rt, cici ltr i losif ii era supus ( Lricn 2, 51r, m.icar c.i r1u ('ra crr acleviir.l t
tata al Lui, ci nunrai eril socotit a9a. lar tle \1.ric.r Sa at.lt.r pr"rrtarc de grij.i
avea in toat; vrer.r1e4 irlcAt llici cind er';r riistignit lru a trccllt-o ct-l vederea I

pc dinsa, ci .r incredinfat-o r,rccnicului celui iubit (loLrtt l!),2it. A;atl.tr,


cum Acola C:rru ill\'dta uncl('ca ;rcestea pritr lucruri, alte.le prin cuvinte ar
fi sfituit? D;rr, ceea ce.lrn zis, nL, polunceite noua si-i urim pe pirinti,
[atunci] cind pentru cinstirea de l)unrnezeu este prirlejdie. C;ici, daca Ia
un folos ca acesta ne stau l1()Lli impotriva. aturrci lru sLllrt soc()titi rlici
pirinli, nici lucie. inci gi dc aici cste aritati ctca cc zicc, clirrtru a l.,orrrrci
si ulascd [ucenicul] ,,gi sufletul siu", ciici ctr adcvarat nu lre p()nlncclte
sti ne omorAm noi singuri, ci de poftele suflctr-rh-ri, care ne riespart pr. noi
dL'la Dumnczeu, si ne lepidiim. Si de ne \'.r sta illaintL. nrLlccnicie, s.i nu
pttrtim griji de suflet, ci numai dc dobiirrda ce;l \'otnic.i ce nc sti inairrtc.
Si cum ci acL.asta ne invati gi nrr sir ne ()m()ralr rrrri sirrguri,.rrati i.rri;;i El
insugi, prin aceear cd cliavoltrl, ispitindu-L po Dirrsul si Sc .rrurrct, irrsu;i
dc pe tcmplu, a impins Ialungat] ispita /Malci 1,5-7).9i nici nu Se d.irlea
pe Sinc iudcilor, ci Se dcpirta 9i, prin nlijlocul lor suindr.r-St'Itrecind], Se
tiintria [ascundea] de uciga;i (LucLr'],29-30, /tun ,9, .19/.
Dcci acela care. se vatimti la cirrstirea cle Dur.nnezeu de oarec.rre ornrre
rudenii ;;i Prirnegte dragostoa cc.t cdtre d6ngii 9i r.nai mult o cinstettc pe
aceasta t-lecAt a plicea lui Dumnc.zeu, li incti pentru iubirea de via!.i de
multe ori gi mucenicie stAntl inairrtc, intrtr lcl-r;iclare c;rcle, accstrr nu p().rte
si fie ..ucenic" a h-ri Hlistos.
14,2E-30: Ci cine dintre voi, vrAnd si zideasci un turn, nu sti mai
intii si-si face socoteala cheltuielii, daci are cu ce si-l ispriveasci? (29/
Ca nu cumva, punandu-i temelia 9i neputind si-l termine, tofi cei care
vor vedea si inceapi a-l lua in ris:", (.30) zicind: Acest om a inceput si
zideasci, dar n-a putut isprivi.
Prin pilda ,,turnului", Domnul ne invald pc noi c4 dup.i cc o datii arn ;rles
si urrnirn Lui, s.i ;raizirn acest apzimant, gi nu si pturer.u ,,temelie" - adici
inceput al umririi lui Hdstosl -, iar apoi sd nu sfir'9irr ce am inceput, ca unii
care nu a\rerr indeajurs gitirea osirdiei. Unii ca accatia crau cei pentru carre
Evarrp5l-rclishrl Ioan a zis: ,,mulfi din ucenicii Sii s-au dus inapoi" (lttLut 6,66).

2i'
in edi;i.r de la 1805, in loc clo,,a-l lua in ris", se girsepte ,,a-l batjocori"
i

ti
!i

20S C,rfin)lul 11 SIr\N fUl.I E()ll L A( "t ,\ RIJIfl'lSC( )PLrl. llUl C.\RlLl

hrcd lit()t omLll care a alos a lucra fapta cea [-run;i, dar nlr a ijuns c.l sil
ia ii curl()ftinti durnnezeiasc<i, p€'ntnt ci firii de piinire;i firi dc'stroteali
a ilrceput i.rpta 6.11 1.,.,'.rr, tir.i dt'ispravirt'zidestc, fiirrdc.i nu po.tct siivArti
,,tumul" cLlno)tinkri celt'i in.rltt.. f)rt'pt actt';r ;i rstr. ,,batjocorit" atiit dc
oameni, c:it;;i de draci, carc il vatl pt untrl ca acesta.
lrrca si in alt chil'r, prin ,,temelie" r'ei inlck:te cut'rintrrl inr,.iliitr-rrii.
Cici cr-rviintul irrvi titrr rii carc gri icstc - cl-rm a r fi cle pildi pLrltru infrina rc
-, fiirrd pus in suiletr.rl lrcenicullri cste ilsenr.inilt crr ,,temelia". Dcci, se
ctrvine peste crrvintul acest.r, adic.i pr.stc' ,,temelie" a;i zidi, pt lucrarc O
zic. Perrtlr-r c.r, iapt.r burla pe carL..rm pus<r inirintt'si anr sivir;it-o sii ni st
fac:i noui ,,turn" c1r-'tiric tlinaintr.a vrijma;rrIui.
Iar curn c;i ,,temelie" est('ct-lvantulsi ,,zidire" ltrcrarta, clin destrrl ne
ilrval,i pe noi Apostolul, cind zice ca a prrs ,,temelie" pe Iisus I-lliskrs (.1
Corintori 1, '10-11); i.rr pt' urmi spune zidilile cele de. multe feluri alc
fir.'cirrria, adic.i fapteJe Irrcrurilor ori .r cekrl L.rune'ori .t celor role /7 Coritttt:tri
.1, 1 2-15 ). I)eci, si rre tcm(.n1 ca nu cu nl \''a si nt' ba tjocorcasc.i pL. rloi d racii,
cici ;.x.n1t'u aceasta ti Prixrrocrrl griit'gtt- c; ,,batiocoritorii ii vor stipini
pe dAngii", adica pc cei rlcpiirtali dt la Dumtrtzt'u (/sriirr ca|. 3).
'11,31
plecind si se bati in rizboi cu alt rege:r, nu va
.15:Sau care rege,
sta intii si se sfituiasci,
daci va putea si intimpine cu zece mii pe cel care
vine impotriva lui cu douizeci de mii? (.llt Iarde nu, inci fiind el departe,
ii trimite solie si se roagi de pace. f .3.3t Agadar, oricine dintre voi care nu se
leapidi de tot ce are, nu poate si fie ucenicul Meurr. (.lJl Buni este sarea,
dar daci si sarea se va strica, cu ce va fi dreasi?r' (.15) Nici in pirnint, nici in
gunoi, nu este de folos, ci o arunci afari. Cine are urechi de auzit si audi.
/1.1. llrlt.rtl:i 5. l3/i\lnr(u9 50/l/ lirIsrir6,9

Si pild.r aceasta ne invati p('noi si nLr firn irrdoiti crr grindul;9i rru
catre tnlp, ci catre Dtrmnczer.l s.l ne pironim. Iar tle voinr s.i ne ridicrlrl l.r
ll in edilia cle la 1E05. in vr:rsetul 31, in lclc de ,,rege", se giseik, ,,impirat".
r: in c.1i;ia Lic la t605, in lrr clt'
,,de fot ce,rre nu poate si fie ucenicul Meu", '.'
g.ist'5te,,de toate avufiile sale, nu poate s,i fie ucenic al Meu". I-a nccst cutint nl
i\lanluitorulLrr, Sf.rntul Nlarim l\liiturisitonrl, in Cri!irir// rrs..l/(-nc inYa[.i: ,,1.5) Ccl c|
lrea si sc fac.i uct'rrictrl Lrri si si se aflt r rttlrric de El, ;i *.i prinreasc:i tit'h lll !.Lrterr
inrpotriva duhurilrrr r.iutitiise c1r:sface dc toati lt'gitr.rrr trlrpcasci ii se golegte de t()at,i
imp.itinrirc.r dup.i celt'm.rterialt',5i a5a i.r ltrpta cu vr.ijnralii nr'\'azuti p('ntru portrtrcilc
I
l-rri, pr.r'qx6 Insrr5i Donrnrrl ni S-.r f.rclrt pe Sine pild.-r, isf i111 6' tt., in pusti('de.ntrt'
.apcteni.r l()r, i.ri dupn ct' .r \'('nit irr lurne, tle cntre.ei stipiniti .1t,accla" (|i/rrr',r/ar
rorrriirrra.r'ri, r rrl. 2, e.l f{rrrrranit.)s, Ilu.urcsti, l()q(), p. l()).
lr in editi,r dL'la 1E05, \'crsetul lJ r'.tr urnrJtL,rLil ,,Bun.i cste sarca, dar d.1ci si
saren se va inrDuti, cu ce se va sira?"
I

TALCUIITEA SFINl'}:I EVANCHII.II D[ LA LUC,,\ Capik)lul l-l lOe

r.izboiul cel impotri\.a puterilor celor viclene, sA ne pLrrtim fali de clAnsele


ca ii citle nigte vrdjmagi, gi cu adevirat si stem impotriv.i la r.lzboi.
Deci ,,impirat" este gi picatul, impirifind in trupul nostru cel muritor,
dacA il vom primi pe el fpe pac.rt]. ,,impirat" inca gi mirrtca noastr; s-il
ziclit. Deci, dacd vom voi si stim impotriva picatului, sa ne osteninl
in.rpotriva lui din tot sufletul. Cici cunrpliti;i infrico;;ati este oaste.r
pdcatului, pi st pale a fi mai marc Ai mai mtrlt.i decAt suntem noi. Pentru
c.l dracii sunt ,,ostagii" pdcatului, care se pal a fi in num;ir de ,,douizeci
de mii" impotriva celor ,,zece rr.ii" ai nogtri. Si pentlu c.i ei sr.rnt firii dt'
trr.rp li sunt asenrinali [cornparafi, semuifi] cu noi, cei cu tfl-rP, rnai ntultri
putL.re sc par cd ar-r. Agadar, chi-ar clacd sc perr a fi mai tari, noi putem si ne
ostigim impotriv5. Ci zice: ,,Intru Dumnezeu vom face putere [vom
biruil" (Psai ll 59, 13); ,,Domnul este luminarea mea 9i Mintuitorul meu,
de cine mi voi teme?" (Psaln 26, 1; 117, 11); ,,De se va rAndui impotriva
mea ostire, nu se va infricoga inima mea" (Psaln 26,5); ci ne-a clat nor-ri
cu adevirat stipAnire Dumnezeu Cel Care S-a lntrr"rpat pentru noi, sei
cilcim ,,peste toati puterea vrijmagr:lui" ( Luca 20, 29). Drept acet:r, r.niica r
cd in trup suntcm, insi nu avcm arme trupcFti. $i chiar dc ,,zece mii" ni sc
pare ci avem, pentru cA sur-rtem in trup, iar aceia sunt ,,douizeci de mii",
clin pricina firii celei netmpe;ti, noi ins.i datori suntem a zice: ,,Domnul
Dumnezeul meu este puterea mea" (Psolnt 12,2);;t niciodati s.i nu ne
irnpicir-n cn ptlciitul, adici s.i nu ne robim de patirr.ri, ci n-Lai virtos s.l stim
impotriva lor;i urAciune neimpdcat; citre danselc si primirn, nimic Voind
sii avem dintrr,r ale lumii cu irnpitimire, ci de toate lepidindr.rle.
Pentnr ci nu poate fi ,,ucenic" al lui Hlistos cel carc t-r-r sc lc;rpiiclii tlt:
toate, ci crl niscarcvar din cele din lume vdtima:toarc de suflet se impaci.
Pentrn ci ucenicnl lui F{ristos dator este a fi ,,sare", rru numai el fiind bun
gi neimpirt.igit clc r.iutatc, ci gi altora d;tAtor clc burliitate. C:ici intm act st
fel este sarea: 9i ea r'.lmAne neputredi 9i nevitimati, tlar gi pe altclt - pt
care le impi6igggte cr"r a sa felurime - le pizegte neputrede. Iar dac;i ,,sarea"
igi va lep.lda firea sa, netrebnici cu totul se face, ci ,,nici in pimint, nici
in gunoi, nu este de folos". Iar ceea ce zice IDomnul], intlu act'st chip
este: ,,En, Flristos, pc tot creFtinul il voiesc a fi folositor gi indulcitolrr, nu
numai pe ccl ciruia is-a incredinfat darr.rl invi!itudi" - prccnm crau
:l ,,inclulcitor"
ata precunr yi sarea cra socotitii ci ,,r'n,.lrrlctgtr." brrcatc'lc, c.r unr carc
lc drcgc ;i lc di gust. ln Legea Veche cra aceasti grorunci a ltri Dumnczcrr: ,,Toate
prinoasele tale de piine sari-le cu sate; si nu lagi jertfele tale firi sare, sentnul
legimintului Dumnezeului tiu; cu toate prinoasele tale adu I)omnului Dumnezeului
tiu si sare" t[,L,Litic 2. 13).
ril

ii

llr) C.)pitolu I ll SF.\\l L L l-EOf ll.,\CT ,\RI Ill,lISC()PLL BULC,\ltlEl

Apostolii pi Lri'afatorii IDascilii] pi P.lstorii -, ,,ci gi pe ingigi mirenii ajutatori


$i folosibri vtcinilor Iaproapelr.ri] ii cer a fi. lal daci cel carc va vre-ar sd-i
foloscascd pe alfii, el insu;i se va iace netrcbnic Fi va iegi din agezarea cea
cuviincioasi cregtinului, nici a folosi, nici a sr: folosi rlu va putL.a, ci .nici in
pdmint, nici in gunoi, nu este de folos"". Si insemneazi prin ,,pimant" pe
,,a st' folosi", iar prin ,,gunoi" pe ,,;r folosi". Drept accea, ca ttnttl cate nici nu
foloscgtc;i nici nu se folosegtc, cu totul estc de lt'pidat gi de anrncat ,,afari".
Dar, fiinclc.l umbros era cuvirrtul ;;i in pilda, clegteptindu-i Donurulpc
asctrltitcrri spre a llu primi aga, de rAnd, ceea cr: s-a zis pentnl ,,sare" , zrce
,,Cine are urechi de auzit si audi", adici ,,Cel care are pricepere s;i pnceapa"
- ci ,,urechi" aici sc cuvine si infc.le.gtm puterca cL.a sinllitoare a sufletului
9i iscusinfa in a infr'lege.
A;acl;rr, fiecarc dintre noi, cei credinciogi, ,,sare" este, din cuvitrtele cele
dlrnrnczcitgti gi din darr.rl cel dc Sus aceasti fclurimc primindu-o. [ar cum
ci tlarul este ,,sare", ascultii-l pe Pavcl: ,,CuvAntul vostru si fie cu dar, cu
sare dres" (Co/rrscrrl4, 6), cici atunci cind cuvAntul itr fi firi de tlar, ,,r1esairat"
se zice [a fi]. Deci, daci vonr defiima felurimea dr.rnrnezeicgtilot' cuvinte gi
nu o vom primi pc accasta intnl noi si nc fclurini [sdrim] dintn-r dansa,
atunci impuliti gi nepriccpufi ne facem, pi cr.r atlevirat ,,s-a impulit sarea"
noastr.i, ca gi ceea [una] ce nu arc telttrimea clarului celui de Sus.
]I

Cerrrolur. 15
Pildt,lc: dcspra tnirt L:t,n ptiartlutd, dr:sprt drnhnm CL'LI piL'rLluti
;i dcspre fiuL risirtitor)

$i se apropiau de El toti vamegii 9i picitogii, ca si-L asculte,


15, 1-7 0:
(2) $i fariseii 9i cirturarii carteau, zicind: Acesta primegte la Sine pe
picitogi 9i min6nci cu ei. (.1) Si a zis citre ei pilda aceasta, spunAnd: (4)
Care om dintre voi, avand o suti de oi gi pierzAnd din ele una, nu lasi
pe cele nouizeci 9i noui in pustie 9i se duce dupi cea pierduti2, pani ce
o giseste? (5) $i gisind-o, o pune pe umerii sii, bucurAndu -se; (o) gi
sosind acasi, cheami prietenii si vecinii, zicinduJe: Bucurafi-vi cu mine,
ci am gisit oaia cea pierdutir. (7) Zic voui: Ci asa si in Cer va fi mai
multi bucurie pentru un picitos care se pociieste, decAt pentru nouizeci
9i noui de drepfi, care n-au nevoie de pociinfi. (8) Sau care femeie,
avind zece drahme, daci pierde o drahmi, nu aprinde luminaa 9i nu
mituri casa si nu cauti cu griji pini ce o gisegte? (9) $i gisind-o, cheami
prietenele si vecinele sale, spunandu-le: Bucurati-vi cu mine, cici am
gisit drahma pe care o pierdusem. fl}) Zic voui, a9a se face bucurie
Ingerilor: lui Dumnezeu pentru un picitos care se pociiegte.
/l:;. l) Luci 5,29 r15,l) Matei 11, 19l Faptele Apostolilor ll,3/ Galateni 2, l2
(15,1)lezechiil31,12,16/Matei't8,12(15.i)Mateit8,13/t5.6i1petru2.l0.25
ll5. ;) 2 Paralipomena 36, 23 / Luca 5, 31-32
Domnul pe acL'lc.r le sivArgea, pentru carc S-ar 9i intrupat, priminclu-i
pe ,,vamegi" gi pe ,,picito9i", ca un Doctor pe bolnavi. lar fariseii, cei cu
ildt: \'.irat pAcitogi, cu cdrtire rispliteau accast.i iubirc tle oameui, cii necurafi
socotindu-i ei pe vanlegi, Iei ingigi] m.lncau casele viduvelor gi ale sirmanilor
(Matei 23, 11 Marar 12, 10; Lucn 20,17). Asadar, ce facc Domnul? Precum

1
in e.li;ia t1e la 1805, titlul capikrlului este: ,,P.ltru o sttli dr oi pilLlti si ptutru .ccL,
Llni|nt:. Ptnlru l l cd c.e st Llus ittt, -tt lard drlaltf".
r in edi;ia de la 1805, irr L,r
de,,pierduti", se tisetre,,riticiti".
r
in edifia de Lr..1805, ilr ltrc,.1c,,am gisit oaia cea pierduti", se giscitc,,!m gisit
oaia mea cea pierduti".
r In edifia
de la 1805, in loc dc ,,nu aprinde lumina si nu mitur; casa si nu.cauti cu
gdji", gisette ,,nu aprinde ficlie 9i nu mituri casa gi nu cauti cu deadinsut',.
sc
t
in edilia de la 1805, in loc de ,,bucurie ingerilor", s(, g.isegte ,,bucurie inaintea
inecrilor".

I
2ll Clliik)lul l5 SI.ANIL L I I:OFII,,\CT ,\I{I IIEI'ISCO| L I- IJUL(].\I{IEI

sPre \..1n1eti Se milostivca, ag.r, cu adevdrat, gi spre in;;igi acegtia care


prih.in€'all iubirea Sa de o;rmeni, Se tnikrstivegtc. Pentlu ci nu Se into.rrce
dirrspre farisei, ca dinsple unii ce erau nevindecafi ti c.irtik)ri, ci cu blarldele
ii tirndtl triegtt', pilda oilor spr,rnindu-le-o lor:; pi tie la celc vizute gi artitatt'
supunirrrlu-i pc el li astupan(.ir"r-le gurile, spre a nu se nrillri freutru atAta
levi rstrr c de Lrunitate. Ca tlaci pentru o oaie necr-rr.Antitoare gi care nu d upi
chipul lui Dumnczcu estr'f.1cut.1, atata bucurie sc facc pentrll ca s-a .tflat,
dupa cc s-a riit;cit, cit;i [br"rcurie] se crrvinc si se facri pentm utl om
clrvantitor, care estc zidit dupi chipul lui Dunrnezeu? Deci, pilda, in chipr
artitat ii numegtc po cei drepti ,,nouizeci gi noui" - gi ,,una" 1-rg ptictikrsul
cel carc a cAzllt.
insii zic unii ci ,,o suti de oi" este toatai zidirea cc'a cuviintitoare;, iar ,,o
oaie" a firii celei cuvAlltiitoare este omul, carc, riticindu-se, .l c.ir,rt.rt-U
,,Pistorul cel bun" ([oatr 10,11, 11),lisAndu-le pc celc,,nouizeci 9i noui in
pustie",.ldici ir1 locul cel de Sus, carele L,ste cel ceresc; c;ci ,,pustia" estc
Cerul, fiindci estc depirtat de multa turbnrare Inrneasci ii plin dc toati
lini;;tea pi pacea. 9i tltrpd ce a aflat-o Domnul pe aceast<i ,,oaie r;t;citi", ,,a
pus-o pe umerii Sii", cici nr.putinfelc;i picatr:lc noastre El le-.r purtai;i
toate greutatilo noastre El fir.i rle greut;rte flesnicios]; asupra-9i le-a primit
(Isaia 53, f-6), krate cele ce eram datori El pldtinrlu-le, gi pe noi cu Lesnirc )i
fdri dc ostenc.;rl5 suindu-rre pirri gi la ,,casa Sa", ailica la Ccr'.
5i cheama pt' ,,prieteni'yi pe ,,vecini" - p(\rt('lre ingt'ri - pe e.tre;i
,,oi" i-am zis c; sunt, dupa o alti infclegcre. Si tiin pricina ci krati firea
cea ziciiti fiirrcl aseminat.i citre Dumnezeu este socotit; dobitoceasci,
pcntm accast.r ,,oi" sunt nr-rmito puterilc celc r,le Sus. Iar din pricinii ci
sunt cuvAntit()are, .1dici ganditoarc, gi se par mai aproapc Itle Dtrmnezeu]
decAt celelaltc zidiri, pentru accasta ,,pdeteni" ;;i ,,vecini" sc inlcleg Ia fi]
Cch'lc pu h'ri[r r ingt'rt'9ti.
Inci gi,,femeie" \'ei infelegr. lrrtelepciunea gi Puterea ltri Dumnezcu gi
Tatil (7 Corinfcni1,21), adici pre Fiul Lui, care ,,a pierdut o drahmi" din
zidirile cele cuvintibare ii dup.l chipul Lui zidite, adici pe orn;9i ,,aprinde
ficlie", [aclicA] pe trupul Siiu. C.lci pre'cum ficlia flumdnarc.al din pimint
fiind, pe cele intunecatc le lr,rmirreaz.i prin )umina pe care a primit-o, ata gi

" Adic.i firea d.irujt.i cu PLrtorca cuvirntului, prin c.rro infeleg.'nt ln;;erir 5r ...rnr. ,rir
' Nu insearnnii ci pacatclc firii omc.nelti surlt ut().lrc; calci cunr pot fi u5oire, rle
vrcnr(' co.lduc mo.rrtca? insi, prin ncmirginita Sa rlragostc', Dumnt'zou lc ia asuPr.r S.t
pc ll!, r'roastre li lnsuli FiLrl lui I)unrrrczc'u n(. ir,\,.i.i ti l.t'noi si facenr asemc'ne.r ,,Mai
mare dragoste decAt aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui si si-l puni pentru prietenii
sii" l lantl l1 l3).
t/\l.cultil,,\ sfl\t r:t h\,.\\cr tELll l)[: LA t_r,c;\ (.rlrt0lul li It
tmpul Dcxnnuhli, piilrl.intesc fiind gi ast'me'nca cu lloi, a lLlnlillat cu focul
Dr.rmneze'irii, cle care s-a luatN. krc.i ,,s-a miturat si casa", adica toata lunrea
s-a curifit cic- picat, Lrcntru ci F{ristos a fost Ccl Care ,,a ridicat picatul
lumii" llrrirr 1,29).9-i cu aclevirat,,s-a aJlat drahma", cl.ripul cclimp.iratesc;
ii brlcurio s0 face gi lrrsr-rgi lui Hristos Celui Ce a ailat-o, gi putr'rilor ct'lol cle
Sus, caro surrt ,,prietene gi vecine" ale I-r"ri -,,prietene", ca gi ct'lc c.t rc lac
voia Lui, iar,,vecine", crr si cele cart'surrt tir.i dc tl-rlp. Si ccrc Ia intclcgi'] nu
cumVa ,,prietene" ale l-ui sllnt toate puterik'cele tle Srrs, iar ,,vecine", cele
r.nai de aproape , precum Scaunele , Heruvimii gi Serafirnii? Cti vezi cuvilnhrl:
,,9i cheami pe prietene 9i pe vecine", ci se pare ctrm c.i dotrl pit'li oarecare
insemncaz:i, m.ic.rr clegi mtri iscoclitor lucru se vcclc Ia fi accsta ce-] s.it'irscsc
prin ccrcarea arninunfiti .l cr,n'irrtului].
'15,
$i a zis: Un om avea doi fii. (12) qi a zis cel mai tinir dintre
1l -16:
ei tatilui siu: Tati, di-mi partea ce mi se cuvine din avere. $i el le-a impir,tit
averea. f1.3) Si nu dupi multe zile, adunind toate, fiul cel mai tanir s-a
dus intr-o tari depirtati 9i acolo gi-a risipit averea" triind in desfriniri r''.
/i.1) $i dupi ce a cheltuit totul, s-a ficut foamete mare in tara aceea, si el a
inceput si duci lipsi. (75) $i ducindu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii
acelei !iri, si acesta l-a trimis la larinile sale si pizeasci porciirr. (7(i) Si
dorea si-9i sature pintecele din rogcovele pe care le mincau porcii, insi
nimeni nu-i didea l /.i. l.ir pirdc 29, 3 r r ,. /.lr s,
'irde '
$i pilda accasta aselnene.r este cu ccl(] dc mai sus, ci p.lc('.r5t,) pun!'
inaintc;i-L nllrnettc ,,om" pe Dumnczcu, pc Cr.l cr.r adcvi.r.rt iuLritor clc
oameni, iar ,,doi fii" pe cele douii cete de oarneni: pe drepf i ;i pc pac.itogi.
Si a zis cel nrai tdnir: ,,di-rni partea ce mi se cuvine din avere". Dlt'pt.r-
tea cste mottenirc vechc a firii omencati;i rlir.rtru .lceastn pli.iu.i nu *r
despalte Ido tat.i] feciortrl cel rnai marc; iar p.lc.rttrl oste riLlt.lte cc s-.t
ficut nrai pe ulni, pentnl aceasta;i cel m.ri tAltir sc despartt'[de tata],
adici: (-cl cirro s-.1 crescut irnprcun.l cu picatul, care pc ut nr.i s-il ad.tugit.
Inci;i iu alt chip, ,,fiu mai tinir" se zice picatoslrlui, c.r urruia carc
este scornitor tle lucruri rroi gi ridic.lkrr asupri gi potrivnic vt)ii parirltotti.
,,Tati, di-mi partea ce mi se cuvine din avufie". ,,Avu!ie" a omului
este partc;r c{]a cuvAnt;k)arc, cil'eia ii urmcazi 9i st.lpAnirt,a rlc sirrc, c,i tLrt

" Aelic.i, cu c.rrc S-n u nit ir1 l)erso.rn.r (lpostasul) Nl.intuikrrulLri lllistor.
" in edilia tie la 1t3l)5, in ve'rsctule l l-i i, rn l,r- rle,.avere . .c Hr.(,trt',,avutre
r" in ecligi.r dc la
l8tl5, in loc cle ,,triind in desfriniri , se g.rsestc ,,vieluind intru
dezmierdiri ".
rr in t'tlitia .le la llJiJ5, in loc dc,,si pizeasc;
porcii", sc t:rsettc',,si pas<i polcii
-l
llr C.r p,h riu I 15 StANTUI- EOFILi\C'l Altl tltiPISCOPUL BU LCi\Rlll

cel car('este cllviintitot r.ste de sine stipanitor. Dcci ne di nolld D()mltul


cuv.intr-l|:, ca si-l intrebuin!5m [iconomisirn] pe acesta slobod 9i cu de
sine stipinire, ca pe col cc este ,,avufie" a noastri.9i di IDornr.rul] tuturor
deopotrivd, ci1 toti doopotriYi sunt cuvant;tori, deopotrivd dc sinegi
stapirlitori, iar r.urii cu socotitltd uncltirn slolrozenia ace':rsta, iar alfii 9i
netrt'Lrrricim duntnezeiescul clar'.
irrci;i r.nai simph-r: toate cAtc ne-a dat ltouA Donrrrul ,,avutie" a lloastri
se s()cotesc, adici: cerr:1, pdllrintul gi, in scurt, toatri zidirea, Lcgea,
Proorocii. Dar ,,fiul cel mai tanir" a r,.izut cerul 9i l-a ficut dumnezeu, a
\'.izut pAmantul 9i i s-a inchirrat, in Legea sa nu a voit sii cdlitoreasca,
intru Prooroci a viclcllit. lar ,,feciorul cel mai mare" pc toatt: acestca sprL'
slava lui Durnnezetr le-a r"rneltit lintrebuinfat, iconomisit]. De.ci,
IDumnczeu] tlr.rpi cc a dat acestea deopotrivti, i-a l.isat slobozi q;i cr-r de
sirre;i stipirrirc s.l c.llitore.asci, pcntru c; Domnul pe nimelri nu silegte,
dacti rru voicptc's.1-I sluieasc; Ltri; ci rle irr fi r,,oit si sileascA, nu rrc-ar fi
zidit pe'noi cuvirrt.itori ;i de sinc stipinitori. Si pe toate acestea, ccl nlai
tAn.ir rleodat.i le-a cheltuit. Si carc este pricirra? Pentru ci s-a dus in ,,fari
depirtati", c:ici atullci cincl onrul sc. r,a d;r in litur-i cle la Dumnczcr.r gi se
r'.r clepirta dc la frica cc,r dumnt'zeiasci, k)ate darulrile celr dumnczeietti
le chl:ltuiegto. C.i fiind noi aproape de Dumnezeu, nirnic de acest fel
vlednic dc picrzarc lru faccn, dnpi cuvintr"rl carc zice: ,,Vizut-am mai
inainte pe Domnul inaintea mea pururea, ci de-a dreapta mea este, ca
si nu mA clatin" (Psri/nr 15,.9/. Iar depiiltindu-nr'de la El gi potrivnici
ficinc'lu-ne, toate cele rclc $i le lucrim, [inci] 9i le pitimim, rlupi clrvAntul
care zice: ,,lati, cei ce se depirteazi de la Tine vor pieri" (PsLr[nt 72, 26).
Deci, cr-r urmarc fireasci ,,fiul cel tAnir" a risipit,,avu!ia". Ci faptr cg;
bunal nna singuri estcrr, iar r:uttrtea in nrulte feluri este ;i multe riticiri
pricilluicFte. Prccum am zice, b.lrbilia una cstc gi l1e arat.i cand st'cuvirre
pi ctrm se ctrvirre gi citrL. care s('cllvine a unelti partea cea m.lnioasi. Iar
ale rir.rtifii doui sunt chipurile: frica 9i ir.rdrAzneala. Vezi cuv6ntul Ipartea
cea cuv.lnt;itoare] ci se risipegte [in doui], iar unimt'a faptei celei bune sc
piertt'? Iar dr.rpi ce s-a chcltuit ,,avufia" accasta 9i rru mai c.lldtorca omtrl
dupi socotinli [partca cca cuvAntitoare], aclici dupi legca cea fircasci,
incd nici ulmind Legii cclei scrise nn umbla, nici pc Prooroci nu-i asculta,
foamcte mare se facc,,,nu foamete de piine, ci foamete de a asculta
cuvintul Domnului" Antos 8.11). (

rl
118051 Adici parten cc.r cu\'.intih)irre.
lr A.lici este un singur lucru, o sinlluri entitak,.
T I-CUIItI],\ SFIN II:I EVA).JCIIELII I)I] LA I,UC;\ C.rpik)hrl l5 tri
$i ,,ainceput si duci lipsi", ca unul care nu se tcme de Dornnul, ci
departe este de DAnsul pcntru c.1 ,,n-au lipsi cei ce se tem de Domnul"
(Psalm 33,9). fi ctrnr rru cste lips.i celor cc se tern? Pcrrh'u ci ,,cel care se
teme de Domnul, intru poruncile Lui va voi foatte" (Psalnt 111, 1,). 9i
pentlu.lceasta este slar'.i 9i bogatic in casa llri,;i urai lirtos a risipit
[imprrtlgtiat, imparlit] cl ;;i a dat s.iracilor, ataita cste dep.rrte cle a fi el lipsit.
Dcci, ccla cart's-a clus dt'partt' cie Dumnczeu gi nu arc inaiutt'a ochilor
fafa Lui ccer infricogati, cu cuviirrti [irr chip filcsc] ,,duce lipsi", fiindci
nici rrrr crrvAnt tlrrmrrezeiesc nu lucrc.azi intlu act'la.
,,$i ducindu-se", adici inainte cilitorind 9i sporirrd in r.iutate, ,,s-a
alipit el de unul din locuitorii lirii aceleia", cici ,,cel ce se alipegte de
Domnul este un duh cu El", iar ,,cel ce se alipegte de curvi" - de firea
drtrcilcrr -, ,,un trup" se face (1 Corintani 6,-16-17),carnecu totul fdcdndrr-se
gi locag al Duhului neav6nd intru sine - prccr-rn1 erau cei din vremea
potopuluirr (Fsccre 6,.1). Pt'ntru cd ,,locuitorii acelei liri" ce estc departe
de Dumrrezeu, dracii surrt, cu adevirat. lar,,fiul cel tinir", dupi ce a
sporrt, gi in riutate pr,rternic s-a facut, ,,pagte porcii", aclici se face gi altora
dasciil al rlutafii pi al faptci cclei noroioasc. Cdci toli cci ct' iubesc 9i se
tivilesc in noroiul faptelor celor de necinste'gi al patimilor celor
materialnice, ,,porci" sr"urt, deoarece ochii porcului niciodati nu pot vedea
ccle dc sus, fiindci au ciudatd alc.ltuire. Polrtm accasta gi pttrcarii, cAntl
princl vrcun porc li nu pot sii-l faci si taci, il intorc clt capul hr sus 9i il fac
p-rt r.l de strigi nrai pulin, c.lci viiucl oarecum spre vt'dcrea cekrr ce niciodati
nu le-a vizut, ;i ;rrivind ce le'de sr"rs se. sp.iimAnte.azi gi tace. intrrr crcest fcl
sunt oclrii celor carc crcsc intnl celc. rcle, niciodatd nu vid cclc tle Sus.
Deci pe acegtia ii ,,paste" ccl cale covArgegte pe- nrul!i intru ritrtatc/ preculn
sunt rnijlocitorii curvelor, r'itafii tilharilor, mai-marii vamegilor'- ci toli
acegtia sc va zicc curn ci ,,pasc porci". Si tAnjc.gte ticilosr,rl acesta si sc
,,sature" clc picat - gi nimeni nu-i di lui sat cle acest fel. Pentlu cd nu
prirnepte sa! clirrtru cele rclt: acela carc intru acestea s-a obi;nuit, cici nr-r-i
statornic.l indulcirea picatulr,ri, ci inclati se face 9i sc desface pi se afLl
iarigi dc;;crt tic;ilosr-rl. $i cu ,,rogcovele" st ascanrind picatul, fiirrclci arc
indulcirt'gi a.splime, cici irrdulct-gte r.rcmehric ai rnru-lccitc vcyric. Agadar,
nimeni nu-i d.i s.i se sarturc de riut.ifi celui care se desfitcazi intru acestea.
Cici cinc ii r.a gi da hri sa!;;i il va inccta [sitr.rra]? [Oarc] Dumnezcu? Dar
[El] nu este de fa!.l, cici ,,departe" clc. la Durnnezeu se rluce cel care'

't,,Nu va rimine Duhul Meu pururea in oamenii acegtia, pentru ci sunt numai
trvp" (fner :6,.l).

ll
I l(. C.rp.i1'|u L. SFA\ fLL I [(Jl:ll.?\Cl ,\Rllil:l'ISCOPL l. l]Ll.(1,\ltlll

lnirlilrci r-urele ca acestea. Dracii, oarc? Dar cum [r'or da satl cci c.]rr: ntai
\';rt()s la accasta sc sariiuiesc, ca sd nu faci niciotlati incetarc [satr-trarcl gi
sn tir.l de rduttrte?rr
'15,17-21:Dar,
venindu-si in siner', a zis: Cifi argafi ai tatilui nreu
sunt indestulati de piine, iar eu pier aici de foamel /1.9t Sculindu-mi,
mi voi duce la tatil meu 9i-i voi spune: Tati, am gregit la Cer si inaintea
ta; f J!l) nu mai sunt vrednic si mi numesc fiul tiu. Fi-mi ca pe urrul din
argalii tii. /20/ $i, sculindu-se, a venit la tatil siu. $i inci departe fiind
el, l-a vizut tatil siu 9i i s-a ficut mili 9i, alergind, a cizut pe grumazul
lui 9i l-a sirutat. (21) $i i-a zis fiul: Tati, am gregit la Cer 9i inaintea ta 9i
nu mai sunt vrednic si mi numesc fiul tiu.
I lt, /Sl Osen 1.1,3 / Amos {, 12 i/5. lll) Isain49. 15 / Iezcchiil 16. 6. 10

,,$i-a venit intru sine" ccl ce pani acull era curvar, cici p,irr.i cintl
facea ct'le rele, afar.i,.lc sinc tra. Cii sc zice ca ,,a risipit avufia" 5i, cu
cr-r'i'iirrfi, Ide actca] afarii de sine este. Cici nr-r petrccc intm ,,avufia" sa,
.rdic. in partea cea cuvantatoarc, ci ca un ltecu\',intitor vieluiegtr', linc.i]si
altora incepitor dt' necur'.intare ficindu-se, afar; de sirrc fiintl ;i
nepctreciind in partea cL'a cnvAnUtoare. Iar cintl va socoti [cr"rntpili] 6i1g
a fost;i la cc fcl clc ticikrgic a irjuns, atunci iqi ,,vine intru sine", g.inrlir.rd,
Iinci] 9i la pociin!: r'iind dc la cea dc afar.i riiticirc.
Iar,,argati" ii ntrrnc;tr. pc cL'i chcmatir- l.r crcclir.r!i, care irrca uu.rr-r
.rjuns s.i sc iaca ,,fii", ca Lrnii ce inci rru s-au h-rrlinat - si cu ade\'.irat, ct'i
chL'nlafi la crtdirr!a, irrdt'stulare au de ,,piine" clrvantitoarc, fiindc.l in
fiec.rre zi ;rscultd citirilc.
ii lre,-rt..,.1 cun().rltL. osebirea ,,argatului" de,,fiu", ascult.i: trci sLrnt
r.irrdr.rielile cclor ce sc rlintuiesc. Unii car nigte rolri s;ir'6rtesc ltrcrul cel
Lrtrrr, temindu-st tle Jutlec;rti, care gi Davirl insemneazi: ,,Stripunge cu
frica Ta, trupul meu", zicintl ,,ci de iudecifile Tale m-am temut" (/)salrl
118, 1 20).lar allii sc. p.rr a fi argati, care pentm ri vrr.r bunit;ifilor se silguicsc
s.i placi ltri Dunrneze u, prrecun'r acelagi David zicc: ,,Plecat-am inima mea
ca si faci indreptirile Tale in veac pentru risplitire" (PsLrlnt 1lE, 112).

i
Dr.rcii cunosc c.i pn.lt0l(,sL|lrt nitte surognt|J ()i(,ritc cclor lirtntricc irlc onrolui )i,
rlin actasti pricin.i, i;i intrt'brrinleazi tontii iscusinf.r clar, yi accasta, num.ri ntit c.lt L)
ingidtric I)umnczcu pt'ntnr fiecare onr in partt'-.n prin inritire;i prin i nr b r.i t i;.r re.r
p.ic.ltLrlui, s.i in;ele scte.l fiinfial.i a firii omcnegti.
r" in e.ligir de la l8{)5, in l,r dt,,,in sine",
se sisctte,,intru sine'.
l: ,,Cei chemati" surlt nunrifi ,,catehumcrlii" c.rrora ]i se vestesc.rl\'ir1t('l('lLli
I)umrrt'zcu li :r'g.itesc pt'ntru r l-'rinri luminarea SfirllLrlui l]()tr.'z.
fALCUlltEr\ Sf l\'IEl E\t\\CIlEt.ll l)Fl LA I.UCA C.1pik)lul 15 ?17

Iar t.rl$ii sunt iii, care pentru riragostear cca catre Durlnezeu implinc-sc
pomncile I-ui, precum krt DaYid mirtrlrise;te: ,,Cit am iubit legea Ta,
Doamne, toati ziua cugetarea mea este" (Psdttt '118,97/; ;i iaragi ,,Ridi-
cat-am miinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit" (.I)sa/rir 11S,
-1.9), nu ,,de c.l l'c m-am temr.rt"; ;i ialigi ,,Minunate sunt mirturiile Tale"
gi pcntru ca sllrlt rnillr-lnate, ,,pentru aceasta le-a cercat pe ele sufletul
meu" (Psalrrr lIE, 129).
A;;adar', cind in riinduiala ,,fiului" fiincl cirrcva, ial apoi pentnr picat
se i a izgoni yi va vedea pe altii c.i dobinclesc d.rrurile celc clurlrre zc-ie;t i
gi se inipirtagesc din dumnezeiegtilc Taine, [inca] gi cu P.iirrt-a cea
Dumnczciascii (cdci nu rrurnai pcntru ce i chcmali la crcclinfi sc cuvinc s.l
inlelegem cee<r ce str zice pentru ,,argali", ci, ;;i simplu, pentrtr cti ce se
sunt in Biseric.r pi nu sunt din rarrcluiala cea dintiii, a ,,fiilor"), aturrci, dar,
dator cstc a-gi zicc luiinsugi aceste cuvinte vrcdnice de milti: ,,.Cifi argali
ai tatilui meu sunt indestulali de piine, iar eu pier aici de foamel
Sculindu-mi" dir-r ciderea pacatului, "mi voi duce la tatil meu 9i-i voi
spune: Tati, am gregit la Cer 9i inaintea ta", cici lisind cele coretti, .rm
gretit illaintca lor, cinstind mai mult dccit accstca indulcirt'a cea opliti; gi
aln ales rnai nrult locr,rl foametci, decAt Cerul, care este patria mea". Cicr,
ca sd zic in pildd, precum se spune cti ,,grcgcgte fafii tle aur" cel c.rre cinste;te
plumbul mai nrult clecit aurul, tot ata gretette fafa de Ce r cel car(r .r cinstit
rnai mult cele p;imirrtcgti, decAt Cerul. Caci [untrl ca acesta] cu ;rdevirat
estc gregr.lnic clc la calca ce ducc citle Cer. Si ia aminte ci aturrci cdncl
gretea, grelea ca gi cunr nu sivArgea Iriul] inairrtea lui Dumnezeu, iar
cAncl sc mirtrrrise)tc, sirnte ca ,,a gregit" inaintea lui Dumncze.u.
,,$i, sculindu-se, a venit la tatil siu", cici ni se cut,inc nouai rru rrumai
si voim cele pl.icute lui Dumnezeu, ci s:i le gi facem. $i precum ai vdztrt
fielbinte a fi pocain!a,.rscmcllL'a gi milostir.irca tatdlui vezi-o, ci nu l-a
.lttcptat pe filrlsiu si virri;rir.ri la el, ci inaintea lr-riapuca gi-l imbri f i;;eazi,
prutru c.i ,,tati" este cu bundtatc.l, micirr de;i ctr firea estc Dumnezeu. Si
pe de-a-ntregr,rlb pe dinsul il cuprindc [imlrrif igeaza], ca dinspre toate
ptirfilc pe cl l,t sinc si-l str'.lng.i, rlupi ceea cc s-a zis: ,,$i slava lui
Dumnezeu te va inconjura pe tine" llsrriri 5.9,.9).
$i tle demr:lt, trdici de cintl se dep.irta ,,fiul", r'renre ii era ;i ,,tatilui"
de.r sc departa cle cuprindere [imbr.iligare], iar cind s-;r apropiat prirr
rug.lciune gi prirr intoarcere, \'l't'rrre s-a fdcr"rt de a-l cuprincle [imbrafisa].
Deci ,,a cizut pe grumazul" - cel ce mai intAi se ridrcasc [impotril,;1 6.,

r" in.'.li1i.r clc la 1605, in lttc clt',,pc ds';-ntrt'gul", st'.rfli ,,totuluti t()t prc tr)t"
ir

2l tl Caliik)lul 15 Sl-ANTt, l. tEOI'l L.A(1 /\Rl Ill,PISCOPUt- BUL(lARlEl

scr,rlare[inalfare], aritincl cun ca acllm s-a fdcut plecat. $i ,,il sirutS" pe


el, aratind impicarea; gi c.l pe lrn oarecare pridvor, intii gura celui irrtinat
o sfinfcate, apoi prin aceasta Fi la cele dir.rliuntru pc sfinlenie [o] trimitt:.
tatil citre slugile sale: Aduceli degrabi haina lui
15,22-21: $i a zis
cea dintAi 9i-l imbricali 9i dafi inel in mina lui gi incilfiminte in
picioarele lui; (2-l) 9i aducefi vilelul cel ingrigatr" gi-l lunghiafi 9i,
mincind, si ne veselim; (21) cici acest fiu al meu mort era 9i a inviat,
pierdut era gi s-a aflat. $i au inceput si se veseleasci.
Il:;,l.ltLuca15,32/Efeseni 2,1; 5, 14 / Colosen i 2, 13 / Apocalipsa 3, I
,,Slugi" ii vci infclegc satr pc ingeri, f.rc,,duhurile cele slujitoare" cc
st trimit sple slujbi pcntru cei vrednici r-lt'mirrtuire (Earci 7, 14) - cd acegtia
il imbraci pc cel ce se intoarce de la rar.rtate cu ,,haina cea dintii", care
cstc sau ccr dc demlrlt, pc c.rre mai inainte de a gre;;i o purtam, adic.l
haina nestric.icir-rnii, san cea mai cinstitii gi r-nai intii tlecit toate celelalte,
care este haina lhtezlrlui, cti aceasta mi ilnbrarci nrai intAi pe mirre, gi de ltr
dAnsa iau acoperimint asupra glrzir.ir.i [mginii]. Dcci, ori pre lngeri ii vci
infclegc ,,slugi" cart shrjt sc la toate cele ce se sivArgesc cu noi 5i prilr ale
ciror mijlociri ne sfinfim, ori pc preofi, care ;;i prin Botez 9i prin ctrvirrt de
irrvifitr.rr;i [il] inrpodobesc pe cel ce se intoarcc -;i in ,,haina cea dintii" il
imbraci, irr lnsugi Hristos, cici ,,cifi in Hristos ne-am botezat, in Hristos
ne-am gi imbricat" (Galntcni 3, 27).9i,,di inel in mAni", Pecetea
cregtiniitdtii, care prin iucrnri o avem - ci ,,mAna" este semn al hrcririi.
i.rr,,inelul", al pccg111. Dt'ci, ccl carc s-a botozat, gi, irr scurt, ccl cart s-.r
intors de la rautatc, dator este si aibd pestc,,mini", adici pestc toati
puterea cea lucrdtoare, pccete;;i semn de cregtin [,,inel"], ca sa poati s.5
arate clrm ci s-a innoit dupi chipr"rl Celui Care l-a zidit Pe el. Salr gi in alt
clrip vei inlclcge,,inelul", adici arvttna Duhului. Ca gi cum ag zicc:
Dumne.zeu, bun.ltd!ile ccle de s.Ir'Ar9it IdesivArgite] atunci le va da, cAnd
va fi vremca lor; iar acum, incred ir.rf AndtrJe ctt adevdrat pc ace-lea, nc d;i
noui damri, ca o oarecart arr.ttni a celor ct'r'ot'sii fic, unora adici faccrt'
de minnni, altora inr'.ifituri, iar altora alt oalcgct'dar; gi pe acestea
primirrdu-L., dirrtru ele gi pe cclc mai de sivirgit Idesa\'Argitc] clr adt'\'crire
[e] naclajdrrirn.
$i ,,incilliminte in picioare" [ii di] ca si se p.izeasc.l dc ,,scorpii"
(Luca I0, / 9), adici rnici gi ascunse' - prccum a zis
cle pacatele cele ce se par
DaYid (Psni rrr 90, 13) - ins.i onroritoare 5i accstea; inci yi dc ),gerpi" (Luca
'l0, 19) ztc de p;icatclc cc sc socotesc c;i vatdnla a I itat. Si in alt chip sc datl
,

lulrreditiatlelal805,inloc.lt',,vitelulcelingrigat",st'gist'5te,,vifelulcelhrinit"
TAI-CUIIIEA SI,IN IEI EVANCHELII DE LA LUCT\ Capitolul 1,5 :1e

,,incilfiminte" celui ce s-a invrednicit de ,,haina cea dintAi", fiinclci


Dumnezeu il face pe el gAtit spre a binevesti gi a folosi pe allii, ci acest
lucru este cregtinul: folosul aproapelui.
Iar ,,vifel hrinit" este Ftiut care cste - ccl cc se junghie gi se mdnArrcd.
Cdci ctr adevirat, Fiul lui Dnrnnezeu Cel adevirat, dupd ceea ce este ca
om Fi a luat trup, pe cel pnn firL- l-lccuvAntdtor Fi dobitocesc Itrupul], micar
clegi l-a umplut de ale Sale mdriri, prin aceasta ,,vilel" Se inlelege, neispitit
de jugul legii picatului; iar ,,hrinit", pentru ca la Taina aceasta a fost
rdnduit nrai irrainte de intemeierea lumii (Apocalittsa 13, 8).
inci poate se va pirea gi mai cu iscodire ceea ce se va zice, insi se va
zice ca pAinea pe care o fringem, dupti ceea ce se vede, fiindcd din grAu se
face, ,,hriniti" se ziceZ"; ial clupi ceea ce se infelege, fiindctl este trup,
,,vifel" se numegte gi acelagi Iiucru] este 9i ,,vi]el" 9i ,,hrinit".
Deci, tot cel care se boteaz; gi fiu al lui Dumnezeu se face, iar mai virtos
fiu al lui Dumnezeu iardgi se aFeazi, Fi, in scurt, tot cel care de pdcat se
curifegte, din acest ,,vifel hrinit" se impdrtdtegte gi pricinuikrr dr.- vcselic ai
Tatilui gi slugilor Sale se facc, adici Ingerilor gi prcofilor, ca unul care din
moarte a inviat ti din pierzarc s-a aflat. Cici din pricina mullirnii riutilii
,,mort era", adici deznidijduit, iar din pricina firii omenegti celei schirn-
bdtoare 9i cat: poate a se intoarce dirtru reutate la fapta cea buni, ,,pierdut"
se zice, cici ce1 ,,pierdut" mai putin este decdt cel ,,mort".

15, 25-32: Iar fiul cel mare era la tarini. $i cAnd a venit gi s-a apropiat
de casi,.a auzit cAntece 9i iocuri. (26) $i, chemind la sine pe una dintre
slugi, a intrebat ce inseamni acestea. (27) Iar ea i-a spus: Fratele tiu a
venit, 9i tatil tiu a injunghiat vilelul cel ingri9at21, pentru ci l-a primit
sinitos. (28) $i el s-a mAniat gi nu voia si intre; dar tatil lui, iegind, il
ruga. (29) Insi el, rispunzind, a zis tatilui siu: Iati de atAfia ani ili slujesc
9i niciodati n-am cilcat porunca ta. $i mie niciodati nu mi-ai dat un ied,
ca si mi veselesc cu prietenii mei. (30) Dar cind a venit acest fiu al tiu,
care fi-a mincat averea cu desfrinatele2r, ai iunghiat pentru el vilelul cel

rt)
118051 Aici unde' s-a ptrs ,,hriniti". in izvod u I cel Brecesc este Xrrcrrtiq care cuviint
sealcituiegte tle la Ettti; aclicd ,,g16u",;;i inseamni ,,hrinit", ,,ingrigat", ii pcrltnr aceasia,
Sfentul Teofilact zice ci piine'a pe care o fringem, dupi ceezr ce se vede. fjindci cste din
Br.iu li(:ulJ. -e zic| Errrrrci: ri .elc ce urnrerzi.
21
Lr edilia dc Ia 1805.ln loc de ,,vifelul cel ingrigat", se giseyte ,,vi!elul cel hrinit".
22
in cdi;ia dc lc 1805. in lcr de ,,averea. cu desfrinatele", sc gisc'ltc,,avufia cu
curvel e ".
T

llr) (.rprt,)lul ]a SI:.\\ lLL TLI)I:I1,,\( T r\ RI IIIlI'ISCOPL L BL I.I],.\ItlI:I

ingrisat. /.11) Tatil insi i-a zis: Fiule, tu totdeauna esti cu mine si toate ale
nrele alt tale sunt. (.llt Trebuia insi si ne veselim gi si ne bucurim, cici
fratelc tau acesta lnort era gi a inviat, pierdut era si s-a aflat.
rl)..llr t.uca 15 2{
r\ici t'sit'intrelralr:a ct',r rtrlrlt \'r'stiti: ,,CLll.lt tlt'se alati zavistnic fitrl,
cart' intlLr altclr .r viefuit cu brrrri pliccrc, pi a sltrjit latiiltri?" Accasta
intrt.lr,rrt'st va clezlcg.r d.rc.i r'.r cr.rmpinicine r'.r pcntru dc s-.1 gliit pilda.
C.tci, ctr .rtlt'r'ar'.rt, pentrLl ca i.rIis,.'ii cci cr]re s( \r)a(rtr.Jrr lrc ci intiti cur.lli
si rln'pf i, iartc;rn asrrpr.r I)omnrrltri ci-i prinrc.r Ia Sincl pe .ur\ r: >i pu
r',ttrtt';i. PL'lrtrLr .rce.rsta s-n zis aceast.l pilda inrFrrctrrr.i cu cele cc srrr.rt
nrai in.rinte tle ea. Deci, t1e vrerle ce s-au grait acestL'.t f)L.ntrll ca faliseii
ciirtt'.rr-r, c.rrc erau ,,drcp;i" nrai ntult decit vamc;ii, prt'cum lor li se parea,
s{)c()t('lte tr.r cti ,.fiul" col co carte;tc. ii inchipuie pe tofi cei care se. smintesc
pcntnl c('a grabnica folicire pi mAntuire a p.lc.ltoSilor. lar aceasta
Isrlirrtt'al.r]ntr e'stc zavistie, ci, pcntrLl cd noi nlr culroattcm rrr\';rsaro,l
itrbirii tlt'()anr('ni a lui Dtrnrnt-zt'r.r, clin aceast.i pricin.i se na5te cirtirt-a.
C.rci, oarc, Davitl nu aducc inairrte sminieala celui ct'st turbrrr.i pentru
,,pacea p;citosilor"? ( PsLtln 72, .11Iar Iercmia, agijtlcrca zicc: ,,Pentru ce
calea n ecred i nci ogilor este intru indestulare 9i i-a sidit pe ei 9i i-a
inr.idicinat?" (lcrtltin I ).1-l ). Ci acestca toate snnt.rlt'cuvintulr,ri colt: i
rrr'Itrtincios;i sirac al oarnr':rilor, care sc aprinclc ai se intloitgtc'ptntrtr
c('(r (),r-(,.u1)r nevrcdnica ft'ricire a color rii. Dt'ci, prirr piltla aco..rst.l nunr.ri
cat nu zicc Dornrrulcatro iarisoi r-rnele ca acestca: ,,Fic, r'oi sunteti dlepti
prt'crrnt ,,fiul . acel.r - yi bitrt'pl,icufi TatalLli - a)adaf \ a rog pe voi, cei
Jrt'Pfi yi aurilti, sa rru cirti;i |rolltru veseli.l p('c.trr.'o f.tccltl Pontnl
r.r.rintuir('n pacatosului, cnci ii acesta cste "fiu"".
C
I)eci lirrtnr aceasti pildi l, nu este ardtat; zavistia, ci socoteala f.rriseilor'
o in tl rt'l.rtt,a zii Dornnul pliu pild.i, ci macar drepfi (L'.r fi {ri li toati pol1n1c.r
lui L)rrrrnczt'u;rr fi irnplinit, sii r.ru sc nlahr.rcascii pcntrn primirc;r I
0
pncak)lil()f. Si nu este de- nrirarc dac.i ne mAhninr Pr'ntIU ce lc cc se F.rr c.i J
st' l,rc cr.r ncvrt'drricic. Crici at.it rlc rnare L.str iubir&l cle oameni a lrri
t:
[)unrrrt'zt'tr yi cr.r.rtAta iudestulare ne di noua bunit.if ile Sale, inc.it se poate
5
r'raste dr' ,rici si cirtire, carc lr.rcrrr 5i in vorb.r ct'a obilntrita tr zicem. C.ici tlc
nrlrlh.trri, f.ic.ind birre ctriva, apoi nemllltimiti fiint.l rroi dc l.r cl, zict-nr c,r:
t
C,
,,Iirti nra prihancsc, pcntnr c.i ti-rl fiicut bine cu .1titc.r", lrac.rr pr).rtc cii
ninrerri rrLr nc-a prihirrit, ins.i voind si ar.it.lm nr.rrir.r.rrl.r facerii de binc,
.r( ('5to cuvintc lt' pli511111it.r'r.
Ir\L( LIRE,\ SI:I\TEI E\'.\\C]IIELII I)I: L/\ LLCA ( npik,lul l: l1
Dar sd vedem ii cu de-arnarlllntu l, in scr.lrt, pilda. La ,,tarini" cra
,,fiul cel mare",.rtlic.i in Iunea aceasta, gi-gi ltrcra p.im.intulsar.l, trupul
zic, cil si se satrrre de,.peine"i ii scmina cu lacrimi, ca sA secere cu bucurie
(Pstlrtt 125,:l/.9i intclegind ctlc ce s-au idcut,,,nu vrea si intre" irr
L.rucuri;r cea dc olrtte, i:rr Pirirrtcle cel iubitor de oameni ,,iese si il roagi"
pi ii spurre ltrr plicina vt'selici, c.i cste invicre a mortului. Cici [,,fiul cel
mare"], ca u11 om, peutnl ca nu ttia, sc smintc.r ;i-L invinuia pc latil, ca
lr-ri atlic.i nici nracar un ,,ied" nr-r i-a d.'rt, iar pcntru ccl curr.ar ,,a
iniunghiat vifelul cel hrinit". Iar ce cste ccea ce se itrsenrne;rzi prirr
,,ied", aici o vci inlelcgc. lirt,,iedul" de p.rrtca cea ,,de-a stinga" (Mtrtci
?5,.33) 9i p.riicitoasii se punerr. Deci zice,,fiul" ct'l birreplicut c.i: ,,irr to.rte
ostene'lilc mi-am petrL'cut,,'ia1a, prigonit fiind, riu pitirnincl, de picitogi
nr:cajit; gi niciorlat.i pentnr rninc nu ai injunghiat vroun "ied", ;rtlic;i r,,rcun
pirc;t()s care ma nec;ijea, ca si aflu putina oclihn.I". Precum, adic.i, ,,ied"
a fost perrtm llie - Ahab. Deci, il prigonr.a [Ahab] pc Prooroc Ai rrr-r a rlat
I)trrrrrul pc ,,iedul" acesta dcgralr spro jurrghicre (3 1tr',qi 21, 77-29), ca,
pu[in traginrlu-;i sr-rfletul ie, s.i se odihneasca impreurr.i cu ,,prietenii
sii", Prcxrrocii. Drept.rccea pi zice [Ilit'] citre Dumrlezeu: ,,Doamne, pe
I'roorocii Tii i-au omorit gi lertfelnicele Tale le-au surpat" (.3 Rt,,qi 19,
l0t. ,,led" er.r ptlntru D.rvid - Saul ( l ltriql ,l 9, .10) 9i toli cei ce-l clevetr:au
pr. el, pe care ii slobozea Domrrul ca szi-l ispite.asci fcerce] pe el; ); nLr-i
,,junghia", sprc .1 st: veseli David. Drcpt accea gi gr:iia accsta: ,,P6ni
cind picito;ii, Doamne, pAni cSnd picitogii se vor fili?" (Psolnt 93,
.3). Aceasta gr.iie;;te 9i ,,fiul" ccl dirr Evanghclie: ,,'Iirtdeauna fiirrd err irr
ostencli, rrici dc o mAngAie lc nu m-ai irrvretlnicit, nici prc vrcunulc'lin cci
ce mi necajeau pe mirre spre jurrghiere nu i-ai t1.rt, iar acum, aga, i;ir;i de
ostent'al.i, il rnAntuiegti pc cel cun,ar". Agad;rr, aceasta cste toata !inta
pildei, carr. s-;r zis ptrrtru fariscii cei cc cirteau prentnr picitogii ctirc
erau pdnrili de c.itre Donurul. $i ne int'afa pe noi cd, nticar dr'r'om fi
drepli, si nu-i gonim pe cei picitogi, nici sA c.lrtim cAnd Dumnezer.r ii
primcgtc. Deci ,,fiul mai tanir" sulrt curvelc ai vamr'iii; ,,fiul mai mare"
surrt f;rriseii gi cdrtr.rrarii, ce se iau in locr-rl cclor drepfi, ca 9i cr-rm ar fi zis
Dumnezcu: ,,Fie, r'oi sLlnteli drcpli, cu adcr'.irat, gi rrici o poruncJr ulr ali
c;ilcat. Dar nu se cuvine si fic primifi cei care se intorc de la riutate?"
Agadar, pt nigtc c.irtitori ca acogtia ii invaf.i prin [accast.i] pildi.
rr Vezi tilcLrirea la Mdtt'i 25,.11-33.
9i
222 Capitolul 15 SFAN I -nLTEOFILACTARI IIEPLSCOPUL BULCARIEI

Si ptiu cd unii pe ,,fiul mai mare" l-au inleles pentru inged, iar- pe
,,fiul cel mai tanir" pentru firea oamenilor, fire care a scornit ridicare gi
rizvritire irnpotrir.a por-uncii lui Dumnezeu gi s-a semetit. AIfii au inteles
accstea pentm israeliteni ti pcntru cei din neamuri. Ins, adevirate este
numai ceca ce am zis, anume ci drepfii sunt inchipuili de ,,fiul mai mare",
iar pdcitogii 9i cei care se intorc sunt inchipuili de,,fiul cel tanir". Iar
toati urzeala pildei pentlu farisei s-a alcituit, invifdndu-i Domnul pe
dAngii si nu se mahneasc; pentru primirea picitogilor', micar deti ei vor I
fi drepfi. Deci, nimeni, pentru judecdlile lui Dumnezeu sa nu se mAhneasci, i
ci sI sufere [rabde] cdnd cei ce se pal'pecitogi bine petrec Ai se mAntuiesc. t
Cdci ce gtii tu, poate cel pe care il socotegti pacetos s-a pociit gi, din aceasti t
pricind, a fost primit? Sau gtii tu cd nu are ascunse fapte bune 9i pentru r
aceasta Dumnezeu privegte cu dragoste citre el?

n
I.
a
z
P

z
P

oi
ca
n
c(
p:

ni
213
llt:l

Caplrolur- 15
Parabola dasprc iconotttttI nt,crcdincios.
Ptrrttboltt tlcsStrt bogntul nemiLLtstit,ri dasprc sdrocul Lazd.rl

Pe 76, 1-9: $i zicea citre ucenicii Sii: Era un om bogat €are avea un
'OI iconom gi acesta a fost parit lui ci-i risipegte avufiile. (2) $i chemindu-1,
i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre iine? Di-mi socoteala de iconomia
]SC. ta, cici nu mai poli si fii iconom. (3) Iar iconomul i zis in sine: Ce voi
face ci stipAnul meu ia iconomia de la mine? Si sap nu pot; si cergesc
tlu mi-e tugine. (4) $tiu ce voi face, ca si mi primeasci in casele lor, cAnd
voi fi scos din iconomie. (5) $i chemind la sine, unul cite unul, pe
datomicii stipAnului siu, a zis celui dintii: Cit egti dator stipAnului
meu? (6) Iar el a zis: O suti de misurir de untdelemn. Iconomul i-a zis:
Ia-!i zapisul gi, gezand, scrie degrab cincizeci. (7) DupA aceea a zis
altuia: Dar tu, cAt egti dator? El i-a spus: O suti de misurir de grAu.
Zis-a iconomul: Ia-|i zapisul gi scrie optzeci. (8) fi a liudat stipinul
pe iconomul cel nedrept, cici a lucrat infelepfegte. Cici fiii veacului
acestuia sunt mai inlelepfi in neamul lor decit fiii luminii. (9) $i Eu
zic voui: Facelivi prieteni cu bogifia nedreapti, ca, atunci cAnd vefi
pirisi viafa, si vi primeasci ei in corturile cele vegnice'
116, .{rIeremia 4, 22 fl6, 6) Iezecliiil 45, 10-11, 14 /l6, S) loan 12, 36 /
Efeseni 5, 8-9 / 1 Tesaloniceni 5, 5 (16, 1)) Eccleziastul 11, 2 /
Sirah 40, 26 / Matei 6,19;20-27 I Lu.a 77,41 / 1 Timotei 6, 17, 19
Fiecare pildd cu chip mijlocitor gi prin inchipuire insemneazi firea
oareciror lucruri, dar nu intru toate fiind asemenea cu lucrurile acelea pe
care le arati. Drept aceea" nici nu se cuvine toatc'pdrlile pildelor cu de-arni-
nuntul a le iscodi, ci lu6nd cat se potrivegte la pricina ceea ce st.i de fala,
celelalte a le ldsa, ca pe unele ce se urzesc impreund cu pilda, 9i rrinric sple
pricina ceea ce std inaintc rru folosesc. 9i aga, cr.l adevirat, se ctrvine a facc
gi la pilda aceasta ce este pusA inainte. Pentru ci daci ne vom apr.rca s(i
I ln cdigia de ia 1tt05, titlul capitolului este: ,,P.rt,", ic()noxul cLl neLlrcpl. Pantru ci
rinoti rttt ltottft slrrji h L ti dtnni. P. tlu cd ici o cirtd ditr I.tgc u t d trcce. Patttru Lt rtu-pi list
twttrl ftttrcin. Purtru lntatuL ir lttittr Le.ir".
r in edifia de la 1805, in ltx de gisette ,ivedre".
,,misuri", sc
I ln edilia de Ia 1805, in krc de,,misuri", se g,ise;jte,,obroace".
I in edilia de Ia 1805, aici gisegte: ,,Faceli voui pdeteni din mamona nedrept;fii,
se
ca cAnd vefi fi lipsifi, si vi primeasci pre voi in co urile cele vecinice".
tll (.rl 1,, LLr L 1{. Sl.\NTL l.l l:( )FIL.'\( l'\l{l IIFI']ls( ( )1't.1. t}L I (,\ltll:l

ae rc.rr) t()ato l-r,tItile crr rlt'-.r ntin Lrn tul: cilre ('stc ic()nomul, cine estr'ccl ce
l-.r ptts 1,c r'l in icoll()rr)ie pi dc cirre a k)st perit, carc sunt tlakrrtricii )i
pcntrlr c.rrc p|icin. unul ('stc dnt()r cu untdelcnln, i.rl alttrl cr-r gr;u, fi
p(rntIrr f(':(,zic(.c.i cr.rrr rl.rtori cu cate () sr-lta de nrisL$i,;i in scr-rrt s.r zic,
Pc r(,lol.rlt|' toatt, tlaca nrai cu iscodiro lt'r'om ccrca, intrrrrt'co: \'(,nr t.rac
trrr',rntrrl,:i pr1r,11" ci si Vreclnice ,,le rirs.rm ti t.ilcuit rlintrtr neVrriir
nt'rlLrrrrilirii. [)t'r-i, st cur int,.rti]tn s.i ne iolosim.lin piltl,r act'asta dt'fa!.i,
prcci t ('st(' cu pL:tinti.
[)ir']tru .ic('.sta friltli voit'ite Donutr:l ca si 11e irrr. c!t' pt' rroi sa
chivt'rnisinr bini bogalia ceea ct' rri s-a d.rt n()u.. Si nrai intii accast.r
aur'r(ri)l(.n1, culn ci u strntem st;ip.irri .ri aYcril()r', ca nin.tic ntt at crn al
r.r

11()stnr, ci ,,iconomi" sr:ntern alt'celor striine, co sunt incl'r'dirltate nor.ri


tlc l.r St;rpinul, c.r bino fr'.ceste;r si le chivcrnisim, lincal li prL'cunl .\cela
;'rrrr u ct.ste . Ial rp6i, du1-ri 69 nu .rm intrt'buir-rlat icorlonria bogifit'i dltpa
r.r

tt.lrrl si vointa St,iparrrrltri, cr la tlesfitililt' no,rstrL., pe ct'Jc rirtt' rilr


chcltLrintlu-lc, rrt' aflim ca ,,iconomi" ce sr-lntcnr,,,pirifi". Cit voi.r
St.i;.rinrrlLri t:stt's.i icorrol.nisim po 6e1e datc la trebr-rin!elo cclor imprg1111
t'tr rrrri |ol.ri, iaI rru l.r .rlt'r'ro.rstrc desf.itiri. Si atrrnci cind vonr fi ,,pirifi",
\.rarrrl :.r n(- schin'rbc Staf irnul di la ,,iconomia" aYe |ilOr,.rtlica sa I1('sc()ata
rlin r iala ,lc('astl - iar drtpi mLlt.lrea ce.t rlc aice.r vom;i ,,da socoteala de
iconomic" , tlac,i vonr ii irrlclepfi, \'or.r1 cLrnoalt('nricar;i tirziu cct'a ct'
st cLl\'('r'lr,<r a face. $i atunci, ne faccln nort,i ,,prieteni" ilirr batrii
,,nedreptitii", iar bani .ri ,,nedreptifii" acoia se nul.r.rcsc ci[i Dontrrul ni i-a
d.rt s.i i chclttrirrr la trt'buinlelc h'afilor ;i ale cclor irnpretttti cu :roi rolri.
iar noi ii till(.n1 Lrerltru noi inginc. Insi, m.icar tirzru {in celc Llin trlnril s.t
ne Vc'r1ilr'r intnr simtire, Lulde nc dttcem ;i cum ci irl zir-ta accca trici .r tlt'
osteni ntr putt'm, cici :ru este atrtrtci vrcnrc de lltcrare, nici a c('re tttl est{-'
ar,r cuviinta:caci ,,nebune" sllnt nr-lnitr- ,,fecioarele" celt'c.trt'att c('rttt tlr.1
dscnrclre(r luclrr tMnfr'i l:1, 1-1-ll. Aiadar, ce rlrrneaza? Sa-i f.rcetr inrpt'r-'utrll
prirtaSi ar act'stor L.rani Iai ,,nedrepti!ii"] pe flati, c.r,.rtutlci cind vtlnr lipsi
rle aici l,,vom fi scosi din iconomie"] - adica atr-rt1ci c.intl tre t otn dttce
tlirr viala ac('asta -, si ue prirncasc; po lloi sar;tcii in ,,corturile cele
veglrice". Perrtlrr ca sarlcilor ct,lor irrtnr I Iristos li s-au dat sprc :loStcnirc
,,corturile cele ve9nice", intru c.r rL. pot sa-i prime.rsca pe cei aJrr: lici :-.ttl
iacr.rt Plit'tcrri L'u darrgii prin cliruirea b.rrilor. Iar act'yti barri tiirrcl .ri
St.ip;nului, tlirrtlu incePtrt sc cuvenc.r a-i tla siIm.ruilttr; ca ilce)tin st-ll.lt
,,datornicii", rlrrpl 611.. cL's-.r zis: ,,Toati ziua dreptul miluiegte gi
imprunruti" (ltstlnt 3(j,:(i) ti iar.ili ,,Cel ce miluiegte siracul, imprumuti
pe Durrrnezeu" (1)tlLlt 1\),17).Afadar,sccuvonca dintru inccput t()iltc a lc
I,\LCLII{I,,\ SI]IN IEI EV,,\N(;III-I,II I)E LI\ LUCA C.rpik)hrl l6

da acestor btrrri ,,datornici", care dau inapoi insutit. Dar, de vreme cc ne-
aflim iconorni .ri ,,nedreptifii", fiindc.i cu nerlreptate linenr la noi pe.ele
ce;rltora le slrrrt lrinduite, sa nlr raminem cu totulirrtru ace.lsta ncomenie,
ci sa inrpar'finr sir'.rcilor, ca s.i fim primi!i dc cl.1ngii in ,,corturile cele
vesnice". Deci, claci ata vonl ltra [infelege] noi prilda, nu ni se r",.r int;impla
la tilcuirc nirric de prisosit sau cu iscodire, ori cu tAlcuire clc visiiri.
lar aceast.r ce zice: ,,fiii veacului acestuia sunt mai in!elepf i in neamul
lor decit fiii luminii", sc parl: cunr cJ .rr inse nrn.r certr rrepotrivit [in acest
locl, insi nu este' tir.i tlc unttale'sau striin'. Pentru ci ,,fii ai veacului
acestuia" ii nunregte pe cei cale socotesc toato cele ce le sunt lor de folos
[num;ri.l pc p;mant. lar ,,fii ai luminii" ii nr.nnc;tt'pe. cci ct- sunt clatori a
lunclti bogilia cea duhovniccascti dupi pl.ict'rc.r lui Dr-rmnczeu. Ag.ic'lar,
accasta zice, ilrlunrc ci o.rmenii, ,,iconomi" ai tlreg.itoriilor crlor omencati
f.lcAndu-se, st' strdduiesc in orice. chip, ca, dupa cc se vor schir.rrba din
iconomie, s.1 aiba mingiiero. Iar,,fii ai luminii" rAnduirrdu-se, adici
ciuhovniceasci dreS;itoric a .rverilor incred inJirrduJ i-se, nimic nu strotesc
sprc a avea folos pe urmi. Deci, ,,fii ai veacului acestuia" sunt cci cirora
li s-au irrcrt'dinfat dlegitorii omenegti gi, ,,in neamul lor" - aclici iu viafa
aceasta pimiintcasci -, cu intelepciune pe c('lc alc lor le chivcrrriscsc. Iar
,,fii ai luminii" sunt cei care au luat averi c.r s.i k chivemisc.rsci pe ele
dupi plAccrc.r hli Dumnezt'u. De.ci, ne afl.irn noi cum ci irr iconomiilt cele
omerregti, cu inlelepciune iconomisim 9i lc tureltim pe cele ale noastre,
intrucAt clrial tle r.or.n cadea vreodati clin iconomie, sd avenl oarecare
scApare a viefii. Iar la averrile cele ce sc cuvine a le icononrisi dnp;i
Dumnezcu, nu ne aritim c.l facem purtarc de grijd, ca 9i curn nu l'orn da
seama de ,,iconomie", dupi ct ne vom muta din viala aceasta; gi ne vom
9i afla liPsili de toatd m6n96ierea. Drept aceea pi ,,nel.runi"" ne numinr,
fiindci ntr lc cuge-tim pc acelea ce mai pe llrmd l1c vor fi rroui de folos.
Agadar, s,i rri-i facern ,,prieteni" pe siraci, d:indu-le lor din ,,bogifia
nedreptifii", adici accc;r care rri s-a dat nor.ri dc la Dumnezcu ca si fie
,,armi ir dreptatii", iar noi o finem gi, pentrlr aceast.i pricini, irrtm
lledreptato s-a str;mutat. Iar darc.i ,,bogifia" ccea ce se adurrS, ca gi cum
din drepte chil.ruli de agoniseald, cind nu se va iconomisi lrine gi nu se va
tla silacilor, ,,nedreptate" yi ,,mamona" se soc()tc'lte a fi; crr cit mai mult,
cea [clobAndita] dintru ncdrcpt;rtc. Deci, dintru act'asti ,,nedreptate" s.I
ne agonisinr ,,prieteni", cir atunci cAnd vom lipsi fde aici] gi vom trece

i Adic.i are noirn.i in desf.iyLrrare.r pildei.


" ltentru ci ,,icon()mii nelruni" rrrr sulrt, r]icidecunl, ,,icononri in[clepfi
-

ll r,,frh, Lrl lr. sl,,\\J t- I lE(n jll .\c L\til Eplsr'opt_ t_ BULC.\RItll

tlintILr .rceast,i Viat.i - saLl gi irr alt cl.riP: cAnd l1e vonr impuf ina cu sufletul,
tiind osnn(liti , sa nc plinreasc:i pe rroi acolo ,,prietenii", in ,,corturile
cele vesn icc ".
1rj. 1/) 7 l: ( el ce este credincios in foarte pulin 9i in mu lt e credincios;
si cel ce c nedrept in foarte pujin 9i in mult este nedreptT. (11) Deci, daci
lr-.rti fost creclinciosi in bogitia nedreapti', cine vi va incredinfa pe cea
nde\.arati? { /l) 9i daci irr ceea ce este striin nu afi fost credinciogi, cine
vi va tla ceea ce este al vostru? ( l.lt Nici o slugi nu poate si slujeasci la
rloi stipini. Fiindci, sau pe unul va uri si pe celilalt il va iubi, sau de
unul st' va tine 9i pc celilalt il va dispretui". Nu putefi si slufifi lui
[)umtrezeu si lui tnamona. /r], /ltrNlatei25,21/Lt)ca19,17(t(),l-i)Matei6,24
inc.t irrvati [)onrnul] ca su cuvinc a ict'rr.rornisi bogifia dupd
l)Lrnrnt'ztr.r, p(,lttnl a.t ,,cel credincios intru pufin" - atlici cel carc a
chivtlnrsit bint'bog.ifia cer'.r ce i s-a incle.dinf.rt ltri in lumea aceasta - ti
,,in tru nr u I t es te cred incios" - atlica gi itr vcacul ce \.a si fic rlc bogafia cL.a
.rde\'.irlta estr vretlnic. Deci ,,pufin" nuntetto bogilia cea pimAnteasci,
ndica p('a('it cnIL'rluP.l .11-111 .11c lrric:r, r.rL llti'ti (Lt co\'.1riil.e rrinric ntr cste,
tle vlenre cc t:stt' trec.lioat c. I.rr' ,,rnult" numegfu bogiyia cga qcreasci, adici
p('cr'a (.rrc r.inr.in{r pLlrLlro.r gi sc.idaugi. larr ccl cc irrtru accasti bogdtie
f).rn1art('(lscn 5-.1 ara tr t ltL.dlopt gi Jc-a factrt ale sale pe cele ce i s-au dat iui
s1-rre tlt'Lrrrinta ceir ric ob;te.r lratilor, nici cle acea Ibogifie] ,,multi" nu va
li vlctinic, ci ..1 Lln n(.dr!.pt sr'\'.1 scoate af.tri.
fr talcuinrl IDonrrrr-rl] ct.t.a cc s-i1 zis,;rdatrg;i: ,,Dac.i intru <mamona
nedreptitii,, 11r.r .1f i f()st crt'tlirrciogi, ,,691 adgyiylfi', citle () \'a incrtdinfa
vorr.i?" ,,Nedrept manlona" a nunrit Lrog.if i.t cee.t cL, se afla la noi, cici de ar
f i lost tilrapti, rru s-itr fi afl.rt. [ar.rcum, fiinc-lca sc afli Ia noi, ardtat oste c;,

trrrartrlrr-str si 1rrinlpa rtind u-se, sar.tcilor ,,nedreapti" este. Si trna ca aceasta


r'ste r.iprilc.r averilor celor str.linc gi alc cclclr cr: sunt ale siracilot; aceasta
t'stc lre(lr(.pt.rte. Dt,ci cclui cc pc bogalir aceast.t rau o chivcmiscatc ai cu
nocro(iinta, cunr Ioare] lrogalia ,,cea adevirati" ise va irrcledinfa? Si noui,
c|,l()r c(.rlLl .rnr icontrntisit crr credinfi ,,ceea ce este striin", atlici averile -
ca)ci str.iinr'srn1t acestea ;i pontnl c.l sr-urt r;induito sir.tcilor Fi pentnl c; nu
.r t'r adus ninric in lntne, ci goi l-le-itn1 niscut -, pe cel care estc,,al nostru"

if ..liti.r ,1,' li l3i);, in loc tlL' ,.in fonrte putin si in rnult", so tiscstc ,,intru putin
si intru nrult' In r crsctolr' it) l l, in Irc rlr,,,in", st' gise5tc',,intru".
'lnrrlrjirLlt l.r lE()i,inlocrir',,bogitianedreapti",scgds('ite,,nedreptmanrona".
'' ir L J itia de l.r 1S(li, in ltt Jc ,,il va disprelui", :,c g.iseltc
,,nu va griii".
ll T,\LCUlliE;\ Stjl)'l tEI EVANC,i lELll DE LA LUC,\ C.)pik)lul 16 127

t, cine il va da noud? lar ,,al nostru" este boghtia cea ccleasci gi dumnezeiasci,
e pentru c.1 accllo este peirecerea [r'iefuirea] noastrd. $i omului cellli ce s-a
zidit dupi chipul lui Dumnezeu banii gi avu;iile ii suut,,striine", ci nici
); una dintle accstca nu estc ascmL'nca iui, iar dobAnclirca buniti;ikrr celor
a dumnezeiegti pi impiriigirca cu Dumnezeu - accsta estc ,,al nostru".
a Deci, pAni aici rre-:r in\'.ltat pe noi cum se cttr.ine a iconomisi bog.ifi;r
e cu credinf;i, ci ,,striini" este, iar nu a noastr.l - pentru ci noi st-ttrten.t
a ,,iconorni", iar nu domni gi stapini. Dar, fiindca ,,iconomia" cca dupii
Dumnezcu a bogafiei rru se indrepteazti irr.rlt chip, fira trttnr.ti plin
i neimpdtirnirea spre bogritie, adaugi 9i aceasta la in\';if.itr.rrii, zicind: ,,Nu
1
putefi si sluiif i lui Dumnezeu 9i lui mamona" - adica ii estc cu nr: putin[.i
i celui carc este pironit sple bogilie gi line ccva cu imp;itimile - a fi slr,rgi a
l lui Dumnezeu. Deci, dacd voietti cu crcclinki sa iconomisegti bog;i!ia, s.i
I nu slujegti ei, adici sd nr-r ai dragoste citrL- d.lns;r,;i astfel, clr adevarat, ai
I slujit lui Dnmrrczcu - cici prctutindcnca ilrf irera cie argintcste Lrrih;uit.rL ,

pentrLl ce cstc dragostea cca cu impitimire ;i prie tcaugul lumii.


'16,
14-15:Toale acestea le auzeau 9i fariseii, care erau iubitori de argint
gi-L luau in bitaie de ioc . (15) 9i El le-a zis: Voi sunteli cei ce vi faceli pe
voi drepfi inaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaste inimile voastre;
cici ceea ce la oameni este inaltrr, uriciune este inaintea lui Dumnezeu.
(16, 11)lTimotei6,10lld, l.il 1 Regi 15, 7 / Psalm 7, 10/
Pilde 17, 3 / Ieremia 11,20;17,70;20, 12 | Luca 18,9
Fariseii il baEocoreau pe Domnul ca unii care erau irn;ungi fsigetafi]
c1c cuvirrtele acestea, c.l l1u le plAcoa lor si audi cele pentru neagoniscali,
fiindci erar-r iubitori de.rlgint. De. vreme cc s-a Fi zis: ,,uriciune ii este
picitosului cinstirea de Dumnezeu" (Siralt 'l,241, iar ,,mustririle sunt
rele celui necredincios".
Iar Dor.nnnl, descoperind viclepugul 1or ccl ascuns gi artitind ca rndcar
de gi fd;imicesc dreptate4 urili sunt inaintea ltri Dunxrezeu pentru pAlr'rea
[pe] care o;ru despre ei in;igi, zice: ,,Voi suntoli cei ce vd facefi pe voi drep]i
gi vi sc pare cum ci numai voui r.i s-a dat a inlclcgc ccle ce se cuviu, gi a
invdtq pentru aceea;i batjocorifi cur.'intele Mele ca ale unui nebun, r'rAnd
ca si r.i socoteasci lorodul dascili ai adevdntlui. Dar nu este asa. C.Ici

"'Yezi: I Titxotti 6, 1A; Errti 13,5; ldcor, L 1l) 11 .t..


rrin edi;ia de ia 18(15, irr loc de,,9i-L luau in b;taie de ioc", se grseite, si-L
batjocoreau pe Dinsul".
r: in e.iilia cle la 1805, in Lrc de
,,cici ceea ce la oarneni este inalt", se fliseite ,,ci
ceea ce este intru oameni inillat".
llt ( rfin)hrl lil sl?\\II I_ Ih()t: _,\(-t,\RIIlIPISC()tLt.BUt.(],\Rll I

.Dumnezeu gtie inimile voastre" )i


"uraciune. pr: r'oi vi socottgte, p('ntnl
cuget.rrt il \'(nstra cea inalti $i pcntnl pofta slavci ()rtrent'gti. Iar ,,ceea ce
este intru oameni iniltat, uriciune este inaintea lui Dumnezeu", c;i i1('curat
este inainte.r l)onrrrului tot cel ci]rc se irralta cu inima (PilLlt 76,.jt. Deci, se
cLrVcnr\i Vou.l, o, t.rriscilor', sa rru vielr.lifi frL.ltt|.tl p.irere..l omt'rre;rsc.i" -
Il.crrtrrr] ,,ci Durnnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor" ( !)stltn
i),l)-, ,,ct s.t r'.i ir.rdlcpLrti po \'()i m.ri cu sL'.trna inaintc;r lLri Dutlrrezcu".
,l6, 1tj l ii: Legea 9i Proorocii au fost pi ni la I oan; de atunci impiri!ia
lui Dumnezeu se binevesteste si fiecare se sileste spre ea. i I l) Dar mai
lesne e si tre.rci cerul 9i pirnintul, decit si cadi din Lege un corn de
literir'. /1,1t Oricine-gi lasi femeia sa gi ia pe alta sivirseste adulter; 9i
cel ce ia pe cea lisati de birbat sivirgegte adulterrl.
i i(', ir.J \latei {, 17;11, t2- 13 / /o. l;.' I'silm l0l, ?&28 / lsaia.l0,81 51, (, / \l.rtei 5, l3 / l-uca ll, 33 /

I Petru l, 2.1-25 116. lSr I)culrronom 2.1, 1 / Nlatei 5, 32: 19, I / lUrrcu l0, ll / l Corinteni 7, 1t)
r\ct'stea st'Lr.rr cunl ci surrt tltnst,bito;i ntr au nici o irnpirtisirt'clr
ce le ce s-ttr zis rnai sLrs, clar cclni cc i.r .rrnintt'nu i sc vor pirea nt'1.rotrivitc,
r i lrr,trtt'I)()tti\ it( r'rr (r..lt.ilr.'rrt.ti rr.r-.
Cici, cle vtcnrr'cc Donrrrul, prin celt ce lr'-a zis nrai sus, a inr.at.rt
Irt.rgonist'ala si bogritia a nurnit-o ,,nedrept mamona", iar Fentru c; [.ogL-a
blaqoslovenii 5i inrbogalire le dadea (Deutcronotn:S, i-7.3) 9i Proolocir
,,buniti!ile pimintului" fag.icLriau ( IsoiLt L l!)), ca sa nu-l zica lui cirrt.r'.t
ba!ocorindu-I-, prccunr fadst'ii: ,,C.c zici fu? le inrpotr"ivelti Legii? Acoca;i
in bo:la!ic blagosloveytt', iar Ir,r rrcagor r isr'.r la irrvcfi []rropor,.id uic;til? ",
pentru;lccasta zicc IDornrrul]: ,,Legea gi I'roorocii peni la loan aveau
hotarnicire 9i binc invi|.ru, fiindca a;a ccre.l pnrrci.l ascult.itorilor. Iar dt'
cincl Ioan -cr'l cart'ptrfirr de nu era ncnratedalrric pt'ntnr [a s.r] neagor.riseali,
si ncagonisitor pcntru Ia sa] pu!in.i r.natoria]nicio - a venit pi Impirafia
Cenrdkrr a propovariuit-o, ntr nrai c vrcrne de aici inainte pentm "bunitilile
pimintului", ci Inrpariilia Cr:rurilor se propova Ll trieltc. Pcrltrr.l .lceasta gi
noagorriseala pL. Pinlant surlt dat()ri a o pazi cei co Pofttsc Corurilo. Dt
r. r'e rne cc pi Proorocii gi [-cgca, fiintlc.i rru au polnclrit do lmp;ilifia Certrrikrr,

cr.r cr-lviirlli .bunitilile pimintului" f.igdduiau celor care inc.i nu crau dc


si.,'.irgit IdcsiivArtiii], iii llinlic mare 9i barbitcscrr nll puteaLr si infeleagi.
Deci, clr clrviinti, o, f.rriseilor, rrcag()nisoala ill\';l Eu, fiindci pon-rncile Legii,
cele ce nu sunt do sivirgit [c1es.lr'.i rgi tc], uu rn.ri ;ru vrome".
rrin t.1i1l.r tL'la llJilS, in lc,c dc,,un corn de liter;", s(.gis('tte ,,o cirti".
Lr ilr.'cliti.r.le l.r lS(15, in vt'rst'trrl ltj, irr loc tlt',,sivi19e9te adulter", sc
tnsette
,,Preacurveste"
lt ll,trt'rati.r tlrrholniceasc.i, in opozilit' crr pruneil drrhr.rlui.
T,\LCL IIiI:,\ SFI\TEI E\"\\CI IELll DI] I-A LUC-A CapjtolLrl l6

APoi, ca s.l nu zicd ei c.l de acum toate cele ale l-egii se leapidi ca una
ce este dcgartii gi nefolositoare, zice [Domnul]: ,,Nu, ci mai vArtos acunr se
implinc'sc gi se sar'6r'gesc". Cici cite a scris umbros Legea, ori pentru Ilristos
griirrcl cu inchipuire, tlri pentru pon:nci, acestea acum se impliucsc gi nimic
dintru acestea, pAn.i gi un corn de literd, nu vir cadea. Cici 9i cele ce pentrtr
Hristcls .rcolo umbros s-au.rr.it.rt, acum mai luminat se vor siv6r'fi i;i
prortrncilc Legii, celc cc atuncea potrivit Fi tlup.i ingelcgcrca celoL ce nu
erau de sivArFit Idesivirgili] s-atr dat, dculll lll.1i irralte 9i r.nai cle savir)tt
IdesivArgite] r'or fi.
lar c.i Legea citre cei ce nu erau de sivArgit [desdvArgi;i] nu vorbca cie
sivArgit IdosivArgitj, aritat estc dintru accca ci ptntm dc-zlegarea nun!ii,
dupd inrpietrirea inirnii cvreilor a rispuns Legea (Dcrrkrrononr 24, 1), ci clt
va uri biilbatul pe femeie sa aibd stip6nire a o lisa pe oa/ ca sa nLl sc
intAmple ceva mai rdu. Pentru ci ucigagi fiind ei gi virsetori de sArrge, rrici
pe cei prcaiubili nu-i crutau, incit 9i pe fii 9i pe fiice le jcrtfeau dracilor.
Iar starea cea mai de yos gi nc[de]sivAr;;ire.a Legii intrr,r acest chip Ifcli
a fost. Ca atunci era Vreme de ru1 agezamant dt'Lege ca acesta, iar acum
dc alt.l invdlaturi mai de s.ivArgit [desiv.irgiti] estc trcbuirr]d. Pcrrtrr.r
aceasta gi zice [DonTr"u,rl]: ,,"Tot cel care-si lasi femeia sa, afari de pricini
de curvie, gi ia alta, preacurveste". Deci nu este rrici un llrcru de miralc,
daci Legca, in chip aritat, nu invali nimic pcntru ncagonisc-ali, iarr [:u
vorbesc pt'ntru neagonrsc-ali. C.1 iat.i, Legca a poruncit penh'u dezlegare.r
nunfii - fara nici o deoscbire cte' Icele] ce zic Eu -, din pricina indiirjirii
iudeilor spre virsarca de singe. lar Eu spre cele nrai de savir;it
[desivArgite'] deprinzindu-i pe ascultdtori, pc lisarea cL.a firii de pricina
binecuv.lntatd o opresc, nu cele impotriva l-egii legiuirrd, ci mai cu
covtirpire '"'oirea aceleia intirind. Ci socotinla Legii era s:i nu se facA rrcicleli
intre tr.irlrat ii femc.ic. Accasta gi eu o pecetluiesc, prin a-i invdfa pe soti a
purta grijai unul de. altr"rl gi a lc fi mili de alc lor miclulare. Agadar,;;i
Legea accasta voio dar fiindc.i nu erau de s.ivir'git IdesivArgili] ascultik)rii,
a rincluit dezlegarca nu|rfii, ca rrrScar aga si lc fie Inilti gi si nu se turbeze
birbatul gi ferncia unuliurpotriva altuia".
De'ci, pt'tt'rate ale Lcgii le-a intaritr" Hristrrs, intrucAt binc a zis, cum ci
cll lleputinta este, ,,si cadi din Lege un corn de literi". Caci cum.rr ii
cazut cr.ca cc mai vArtos se indrepteazd [irnplincgte] de Hristos?

r"
,,Fiindci este un singur Dumnezeu, Care va indrepta din credinfi pe cei t;iali
imprejur si, prin credin!i, pe cei netiiali impreiur. Desfiinfdm deci noi Legea prin
credinli? Nicidecum! Dimpotrivi, intirim Legea" ( Il.onatti 3. 3()-3 I.
1
l3(r C.rpitolLrl 16 sFr\\]'UL I UOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

16. 19-22: Era un om boga! care se imbrica in porfiri gi in vison,


veselindu-se in toate zilele in chip strilucitr;. (20l Iar un sirac, anume Lazir,
zicea inaintea por.tiirf lui, plin debube,(21) poftind si se sature din cele ce
cideau de la masa bogatuluir"; dar 9i cAinii venind, lingeau bubele lui. (22)
$i a murit siracul 9i a fost dus de citre ingeri in sinul lui Awaam. A murit
si bogatul si a fost inmormAntatri). rlb. 19) Sirah 11,,l; 14,14;18,32
lbtrivite sunt gi birrc'urme.azd 9i accstea celor cc s-au zis mai inainte,
perltru ca rieoalcce a apucat mai inainte gi a invifat a se iconomisi Lrine
bogafia, cu cuviirlfei im;rreuncazi pe urm<i gi pilda bogatului. Caci pildd
cste fi ;lceasta, iar nu lucru acum ficut (precunr unii fdri de infelegere ar fi
socotit), acl icii istorie Iistorisirc] cici irrcd n-au luat nici cei drep]i cele bune,
nici coi pac.ii()li cele impotdvi. Ci a inchipuit Domnul cuvantul, ca se-i
irrvt'fe pe ct'i milostivi in ce fel sunt cele ce ii agteaptA pe dangii;9i iarigi,
s.r a r,rte ct lor cc rar-r pitinlesc, ir1 ce fel sunt .rcelea intru care se vor desfdta,
pt'trtrtr celc pe carr: aici lc labdd.
.'\;acl.rr', pe ,,bogat" firi dc rrume in pilda ace'asta l-a pus, ca pe urrul
ce nici nu cla vrednic tle a se numi la Dumnezeu, dupa cum gi prrin
Proorocul zicc: ,,Nu voi pomeni numele lor prin buzele M ele" (Psnlrrt'15,
J/. Iar pe s.irac pe rrume il pomenegtt', cici rrunrt'le dreplilor 9i in Cartea
Mefii sc scritr ( Datriil -12,'l ; F ilipatti 4, 3; Apocalipso 3, 5).$i este vorbd, precum
in povcstirea [preclania] evrtilor se afld, cur.r'r cd e.ra un oarecale Lazir in
Icrrrsalim irr vrenrca aceua, caro era in cea mai de pe urmA sdrdcie 9i boald,
pc carc i-.r pomenit Donrrrtrl, la pildi luAndr-r-l pe clAnsul, ca pe unul ce era
aritat $l culroscu t.
Ayadar, ,,bogatul", dirrspre toate plrlile era inclestulat, cd gi ,,cu porfiri
9i cu vison" era imbricat;i nu numai aceast4 ci gi in toata cealaltd desfdtare
se irrdulcca, ci zicc ,,veselindu-se", 9i nu numai uneori, iar alteori nu, ci
,,in toate zilele". Si nLl cr"l nlclsura se dcsfita, ci,,luminat" [,,in chip
strilucit"], ;rclici tl ezr.n ieldat ;ii cu multd cheltuial.i. Iar Lazir era gi sdrac
;;ibo|r;n'; 9i accaster curnplit, cici zice: ,,plin de bube" -cdci este cu putinti
.r fi cincr.a bolnar,, dar rrr-r gi plin de bube, iar aici prisosea rdul.
,,$i zicea inaintea ugii bogatului". Inci o munci [cazni] este aceasta,
.r vcdr:a pc alfii prt'a dcsfitandu-se, iar pe sine pierind de foame. Cd poftea

ln erliti.) .lc l.r llitl5, in lr). tlc ,,in chip strilucit", so llis(.9to ,,luminat".
r' in cditi.r .lc l.r llitli, in loc rlc' ,,irraintea porlii", sc giscate ,,inaintea u9ii".
'' ln e(liti.r de In 1305, in loc tlc ,,din cele ce cideau de la rnasa bogatului", se
gasr';tc,,din firirniturile care cideau din masa bogatului".
I in t'cliti.r de la 1805, r'n ltt c{r' ,,inmonnantat", se gisette,,ingropat".
i A L-CU IRE,\ SFIN'II:]I i!\i\\C}ItlI-II DE I-A I-UC;\ C.rpitc)lu1 1(' ltl

ILaz.lr] sd se sature nu de Lrucate sclllnpe,^ci cle inscgi ,,firimiturile",;;i


anume dc acelea de care ciirrii sc s.Iturau. lnci er';r [-az.ir] Jipsit gi cle cei
ce l-ar fi celcetat, cdci ,,cAinii venind, lingeau rinile lui", fiindci rru ertr
llillr('ni L,rr'('-J-i $( )n(\t saA p(' \'i.
Dar, oarc, intru atAtea rele fiind Lazir, hrllit-a? Sau;r ocirit clcsf.ltarca
bogatului? Sau noomelria osinditu-o-a? Ori a prihtinit plclnia fclumrrczc-
iasci]? Nici r-rna dintre accstea nll a cLlgetat, ci cu mult.i intelcp.rciune r.ibela.
De unde este aritati aceasta? DLrtnr .-tcce,t c;r ingerii il prirne.rn pe el llupii
ce a murit, cdci de ar fi fost c.lrtitor 9i hulitor, nu s-ar fi inr,'rcdrricit de atita
,. hrtt, 5i dc inconiu rar(\r >i pt,l rr-,cere.r \,1 (l(' i.liri' lnEi.ri.

$i ,,a murit 9i bogatul 9i a fost ingropat", cici cr-r adevdrat, gi cincl cra
el p'iu,,,ingropat" era sr.rfletul lui, ca pe un mornriut dt jur-imprejur
pultAndu-gi truplll, pentnl ;rceasta gi dr-rpd ce a mul'jt, nu de lngeri a fost
pctrecut, ci in iacl se pogoard. Ctici accla carc llinlic irralt or.i CcrcSC nLl ct
cu[i'etat vreodatii, de locul cel rnai cle jos este Vrcdnic. C;ici pfin a zicc cunr
ci s-a ingropat, .rceasta a insctnnat Domnul, c.i ;i suflotul h-ri, locul cel mai
de jos ;;i mai intunecos l-a clobindit.
'16,23-26:
$i in iad, ridicindu-gi ochii, fiind in chinurizL, el a vizut
de departe pe Avraam 9i pe Lazir in sinul lui. (21t $i el, strigind, a zis:
Pirinte Avraame, fie-ti mili de mine gi trimite pe Lazir si-gi ude virful
degetului in api 9i si-mi r;coreasci limba, cici mi chinuiesc in aceasti
vipaie. (25) Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ti aminte ci ai prirnitrr cele
bune ale tale in viafa ta,9i Lazir, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el
se mingiie, iar tu te chinuiegti. (26) $i peste toate acestea intle noi gi voi
s-a intirit pripastie mare, ca cei care voiesc si treaci de aici la voi si nu
poati, nici cei de acolo si treaci la noi.
-125,6
I I6, 24) Zah^ria 11,72 t I6, 25) Iov 27, J. 13 I Psalm 36,37) / l.u.r 6, 24
Precum pe Adam, scofAndu-l Domnul rlin Rai, in preajmn acestuia l-;r
pus si locui.lsc;i, pcntrll ca prin priVirea coa de-it pumrea innoindu-sc
patirna Idurclea], mai ctr deaclinsul si-i clea lui sinr!irea ciclerii tlin
bunatdtile acelea, aFa;i pc accsta, in plcajr.r-La lui Laz;ir l-a osArrdit, ca,
r'.1zAnc'lr.r-l pc cl ir.r ce fel de buniti!i este, si le simti pe itcolt;r de la care
clin plicina :retlr.lreniei a crizut.
Dar pcntm ce nu ia altul clin clrepfi, ci ,,in sinul lui Avraam" l-a r'.lzut
pe Lazar? Fiindci iuL.ritol de strAini era Avraam. Deci, ca sd se facd tllustrare
a uricir,rnii lui dc striini, pentru accasta irnprer.rni cu Patljarhnl il vede
?1
in cdilia cte la 1805, in loc de ,,chinuri", sr ll.iselte,,munci".
rr irr edili; de la 1805, in loc clc
,,ai primit", se giseFte ,,ai luat inapoi"
132 Cipik)[rt 16 SFANTUI, IEOITTLACT ARHIE|ISCOpUL BUt.CAt{El

[pe Laz.ir]. Avraam gi pe cei ce trcceau pe drum in casa sa ii tr.lp;e4 iar


acesta gi pe cel ce zicea inliuntm il trecea cu vt'derea.
Dar pt'rrtru ce bogatul nu tinde citre Lazir cuvintul siu, ci citre
Avraanr? Poatt'se rtr:pina, cici socotca poatc ci Lazir este pomenitor cle
riu gi, dintru zrle salc le judeca gi pc ale lui Lazir: ,,Dacd eu, dobAndirrd
atita indestulare, il tleceam cu I'cderea pe acesta care se strimtora de
atAtea rele :;i rrici firirnittrrilor ntr-l ficcam pirta;, cu mult mai vArtos
acesta cc a fost defiimat va pomeni riul ;i nu se Va pleca si-mi dea darr"rl".
Pentru aceasta c;tre'Avraanl face cur'"1ntul, cdci socotea cum ca l1u ttie
Patriarhul cele ce se f.lcuseri. Dar ce-i zice Avraam? Nu a zis: ..Om f.ird de
omenic ;;i crud, nu ili este rugine? Acum ifi aduci aminte dc. iubirea de
oarneni?", ci cum ii grXiegte Avraam: ,,Fiule" - r'ezi suflet milostir, gi sfAut?
Cici zice gi oarecare inlelept ca sufletul smcrit [oropsit] sd nu-l turburi.
Pentru aceasta gi el, ,,fiule" ii zice, insemnAnd prin aceasta ci pdnd aici
are cl stipAnire, adici a-l numi pe el aga, cu trlAndele, iar rnai mult, nimic
nu stipanegte: ,,Ceea ce am, aceasta iti dau, glas milostiv; iar de aici, acolo
a te strdmuta nu este al nreu, cdci s-au incuiat toate. $i tu ai luat r.isplitire
pe cele burrc ale tale, iar acela pc. ccle rele".
Dar pentru care pricini nu a zis ,,ai luat", ci, ,,ai luat inapoi"? Pentru
accasta: ,,a lua inapoi" obignuim a zice la cei ce prirncsc ceea cc a fost dat ctr
imprumut. Deci, ce rre invilirn Ide aici]? Chiar dacd vreunii pArrgirifi vor fi
;i chiar dac.i la cea mai do pe urmi r.iutate vor fi ajuns, de multe ori unul
sau doui lucruriburrc [tot] ar.r ficut. Drept ace.e4 9i bogatul, avind oarecare
Iucruri bune, prin irde-stularea cea din viafa pinr6nteasca ;i-a luat rdsplitirea;
gi se zice cum c.l pe acestt'a ,,le-a luat inapoi". Agijderea giLazfu,.pe cele
rele", ci poate gi acesta una sau doui riutdti [bt] .-r ficut, iar prirr chinuirea
pe care aici a suferit-o ,,a luat inapoi" rdspl;tirea cca cuviincioasi a acestora
Pcntru aceasta, ,,el se mingAie, iar tu te muncegti".
lar ,,pripastia" inseamneazi depirtarea gi deosc.birca drcpfilor dc cei
p.icdtogi. Cici precum r.oinlcle lor deosebitc'au fost, aga gi lScagurile multi
dcpirtare au, fiindci fiecare ia ca rdsplitire cele potrivite voinlei gi vielii sale.
Si s.1 insemnezi aici o oarecare doveclire impotriva origenigtilor, care.
zic crrm ci sf.irgit \,()r avea muncile [caznele], ;;i va fi o vreme cAnd picitogii
se vor unii cu dreptii gi cu Dumllczeu - gi aga se r.a face Dumnezeu totul
intru toate ('1 Corintcni lS,28).Ceci, iati, il auzirr pe Avraam zicAnd: ,,cei
care voiesc si treaci de aici la voi sd nu poati, nici cei de acolo si treaci
la noi". Dcci, prccum cste cu lleputinfi a sc muta cineva din soarta drep;ilor
I
IAICUIR[.\ SFI \ ILI EV,\ \(,I II-,L,LI DE L,,\ L-LCA (.rliktul l6

in locul picikrpilor, aga este cu neputinli - precllnr Avraam nr: ?nvafii pe


noi - a se mr-lta din locul muncii [caznei] in locul drepf ilor. $i, cu adevirat,
Avraam este mai vrednic dc credinti dccAt ()rigcn.
$i ce estc ,,iadul"? Unii au zis cii cste loc intunccos srtb p.lmint, iar
alfii ,,iad" au zis ci este mutare.r strt-lctuh"ri cle la ardtarr- la neardtarc ii
intunectu'e, cai pAn.i estc sufletul in trup se ariltd prin lucrdri, iar dupi ce
se n1lrti clin trr.rp, se face nevizut. Deci, aceasta au zis ci este,,iadul".
lar ,,sin al lui Avraam" Ise numegte] cuprinderc:r burritifilor cekrr ce
sunt orindr.rite dlep;ilor ce.lor ce au ajuns din vifor la lin.rauurile ceregti.
Fiindcd gi perltru fArmurile mirii, ,,sinuri" obignuim a nurni ltrurile cele
ce sunt in chipul limanurilor 9i addpostitoarel.
hrca si inscmnezi gi accasta, [anurne] ci in ziua aceca va vedca cel
carc rledre-Lrt;iicate prc cel care se neclrcptalelte in ce slavd este ti, accsta
din urmi, de asemenea, il var vedea pe celilalt in os.i-rd.i, ;:reclrm aici
bogatul pe Lazir;i acesta, dt'asemerlea, pe bogat.
16,27-31: Iar el a zis: Rogu-te, dar, pirinte, si-l trimifi in casa tatilui
meu, (28) cici am cinci frafi, si le spuni:r lor acestea, ca si nu vini 9i ei
in acest loc de chin. (29) $i i-a zis Avraam: Au pe Moise 9i pe Prooroci;
si asculte de ei. (30) Iar el a zis: Nu, pirinte Avraam, ci, daci cineva
dintre morf i se va duce la ei, se vor pocii. /.31') $i i-a zis Avraam: Daci nu
asculti de Moise 9i de Prooroci, nu vor crede, nici daci ar invia cineva
dintre morfi' /1b. ttli loan s, 39. .t5 / laptete Apostolilor 1s, 2l] 17, 1t

Nedob;ind ind ce Ie Ipe care le cemse] pcntrtr sine, ticalosul Lrogat


pentm altii se roagi. Vezi cum, din munci [cazne] vine intrr"r simfire? $i cel
carr-l defiirla rnai inainte pc Lazir, care-i zicea inaintea picioarelor, acunr
de al;ii, care nu sunt de fafa, se ingrijegte ti roag; si fie triuris Laze\r din
morfi la ,,casa tatilui siu". $i nu origicare dinh'e cei morli sa fie trir.nis, ci
Lazd,r, ca si-l vada pe dansul incununat gi intru slavi ti sin.itate cei care
mai inainte 1l vizuseli pe el irr boalS 9i intm necinstc; gi cei ce s-au f.lcut
martod ai siriciei lr"ri, acegtia )i ai slavei sale sd se faci vizitori. Cici
adeverit estt'cum cA intru slavA voia s.i sc aratc ILaz.lr] acestora, spre a fi
el propovaduitor vrednic dc cretlinli.
Agadar cc zice Avraam?,,Au pe Moise", .tdicti: ,,Tu ai griji cle fra!i,
dar rru .rga precum o face Dtrmnezeu Cel Cart'i-a ficut pe clingii, caci mii
11
Este vorb.r de golfuri.
:1 in e,,li;ia de la 1805, in loc de,,si te spuni", \('gasegtr. ,,si le mirturiseasc;"
li-l (.rpibtul 16 Sli\tLt [F!)t:1i.,\at /\R I'ISCOpUL BUl,cr\RtEI

dc dasc.ili lo-a trimis krr". Iar bogatul zicc: ,,Nu, p.irjlrtr"' - cAci, fiinclc.l cl,
auzind Scripturile, nrr credea,;i i so pirca cd surrt scorneli cele zise,
asenrerlca socotintl cii se'trfli ;i fratii sii,9i dc la sine jude'cAud socotea cii
[nici ci] ntr asctrlti Scripturilc, precum uici el nu o ficca -,,ci, daci cincr.;r
rlin rttrrlti r'.r invi,r. r'rrr clt'r.lt.
intrlr accst ftl9i acurn sunt cei care zic: ,,Cine gtie celt dirr iad? Cine a
vt't1it dc acolo ;i r]c-a Vcstit nouS?" D;rr accgtia si-l audi pc Avriram, cr'
zice c.i, dacii Scriptr"rrilc rru le ascultim, rrici pe cei cr: virl din iad nu-i vom
crccle. Si acc;rsta aLr adL'\'crit-o itrdcii, carc fiinclci rru ascr,lltau Scripturilc,
nici morfi vtlz.intl inviinr], r.ru ;tu crezlrt; ci gi pe Lazir a-l omori se ispiteatrri
(lorrn 12, !)-11l si, in Vr('luca r.lstignilii, mic.rr ca multi morti au inviatrn
( Mnttt
27 , .l(l-5-l), insii iucle ii asupra Apostolilol. cu ucidcrc sircau Iso
ttipustcau l:: ( FLtTttelc Apostttlilor 23,12:11).
Pcntru c.i tlt-. nc-rl fi krlosit noui pelttnl crcdinta, Fi aceasta dc multc
ori ar fi fiicrrt-o Dontnul, iar .tctrrl nimic ntr rre folosegte aga, precr.lm cet.carea
cea cLr dinar'lir.tsul a Scripturilor. Cici a invia mor.ti s-ar fi megtegugit si
tliarolul tlr-rpi n.ilr-rcile pi, prin accasta, ar fi amAgit pr: cci firi cle socotcala,
scmin6ntl pt'ntm cci clirr iad:'dogtrc vlctlnice r.iut.rtii lor. Iar ciind
Scripttrrilt sin.itos sc coarci, nici utr luclu ca acL'sti rru va putc.r sri
nre;tosugtnst:.i, pcrrtrn c.i itccste.t sultt,,ficlie" 9i ,,lumini" ti, atullci cind
;rccstc.r lturrirrcazi, lucrLrl sr: r'crle gi se .r f'la (Psalrrr '11E, 105; Pildt 6, 2j,):".
[)cci ScriPturiior se cLrvirrt- s.i credem gi nu s.i cir-rtim inlieri aie ntorlilor.

l',,Deci nrultime rnare de i udei au aflat ci este acolo;i au venit nu numai pelrtru
lisus, ci si vadi si pe Lazir, pe cire-l inviase din rnorti. $i s-au sfituit arhiereii ca s.i pc'
Lazdr si-l omo;rrc. Cici, din cnuza lui multi dintrc iudei mergeau si credeau in lisus"
t l.nn l).
!1 ll ).
l",,Iar Iisus, strigind iarisi cu glas marc, Si-a dat duhul. Si iati, catapeteasma
templului s-i sfitiat in doui dc sus pani ios, 9i pimantul s-n cutremurat gi pietrele s-
au despicat; mormintele s-au dcschis ti multe trupuri ale sfintilor adormi!i s-au sculat.
fi iesind din nrorminte, dupi invierea Lui, au intrat in cetatea sfinti si s-au aritat
rnultora " /.\1,?/r'i ll. -l(f.jlr.
ri ,,[ar cirrd s-a f;cut ziui, iudeii, ficind sfnt impotriv;-i, s-au legat cu blestem,
zicind ci nu vor minca, nici nu vor bea pini ce nu vor ucide pe Pavel. $i cei ce ficuseri
intre ei accst jurinrint erau nrai nrul!i dc patruzeci, care, ducindu-se la arhierei si la
bitrini, au zis: tr"e-am legat pe noi ingine cu blestcm si nu gustim nimic pini ce nu
vom ucidc pc l)avel" (FaylcLL ,'\yo;lolilor 23, l2- 11t.
:",\clic.i r rttlnici clc i.rtl ,.lintlr.r.rlc lor i.rptr'.
l" ,.Ficlit' picioarelor melc cstc lcger Ta si lurnini c:iririlor nlcle" {Psnrn 713, 7ll5);
,,Ci povata este un sfegnic bun 9i legea o lumini, iar indemnurile care dau invitituri
sunt calea vietii" (Pi1i 6,2.1).
TALCU I II E.,\ SFIN I.I]I EVA NC]I IEI- II Dt] LA I- t]cr\ (.r pik)lLrl l{i lr;
Incd este cu putinli ii tropologic"'a pricepe pilda aceasta, zicintl curl
cd prin,,bogat" se insernneaz.l rroroclul cel t'r,reicsc, cici ,,bogat" a iost
accsta de demult, fiindci sr. imbogilca intru toata cun()stilrta li
infelepciurre-a gi intru cuvintcle lui Dumnezcu cclt'ct- sunt rnai mult dcc.it
aurul ;i mullimea pictrclor scumpc. Dar' 9i ,,in porfiri 9i in vison" t ra
imbracat, fiindci avca inlpir;lic 9i preofie 9i era .,impiriteasci preolie"
a lui Dttmnezeu (le;irt'19,6).Si ,,porfira" o insenrrreaza fro impir.itie , i.rr
,,visonul" pe preotie, cici levilii, Ia slujbelc cele'pleotelti, so inrbr;ic;ru crr
-15,27;
haine de viscrn (1 Paralipontr:ntt 2 PartlipLttttuttt 5,I21.Jt,,se veseleau
in toate zile in chip strilucit" ciciin toate zilclt'aduceaLr jertfe, tlimineat,r
gi scara, pe care 9i ale ,,necontenirii" lc uumcarr ( ksirt 29, 3E-12). Iar .,Lazdr"
era norodul cel din ncamuri IpegAni], s.irac irr durnncztie;ti rlanrli yi in
infelepciune; gi ,,zicea inaintea u9ilor", c.i nu er.r sloborl pagirriltrl sa irrt: e
in biselici (Dautarttnotn 23, 1-5), pentl'u c.l spurcticir-r:re sc parca la fil;
prccunr gi in Faptelt Aptosfolilor strig.rrc st' facc ;rsupra.lrri P.rvt'l c.i .r arllrs
p.igani in bisericri gi a spurc<lt acr:st loc sfiint /l1, 1,91. Inc.t t'ra si ,,plin dc
bube", dc pacatele carc pulear.r gi pe ,,ciinii" ce i rrcrtryinogi, aclic,i pe tlr.rci,
ii hlinca ctr rinile acestea, cici intlr.rlcirc le sunt krr ranilt'noastre. Si Foftt'.r
,,firimiturile cele ce cideau din masa bogatului", ca lipsit er.l crr t()tul
de pAinile cele ce ,,intiresc inima" (l'sLtlnr'103,l7l yi avra trcbrrirrt.t ii tlt'
cea prca pufin.l 9i mic;i;i cur'.intato.rre hran.r; plocunr si c.rrr.r rrr i.rnc.r,
pigAn;i fiind, cerca si se hrincasc;i clin ,,firimituri" (Mrrh'l 15, li). Lc s-a
intirnplat insti? ,,A murit" lui Dumnezeti rroror'lul cvrticsc;i :lo.rlte s-.ru
ficut oasele lor, fiindca nlr faicear-r ci nici o nrisc,rre catle lucru l ce l burr. ,,A
murit" gi Lazir picatului - atlicii rrorotlul col l-).igillesc - gt irrrlt'ii, fiirrclc.i
intru pdcatele lor au murit, in vipaia zavistici se ald. Si ,,rivnesc" iutleii,
precurn zice Apostolul (lloltrtttI 11 , 1l-11), pelrtru ca pag.inii se plinrcsc Ii1
credinfi, iar norodul ncamuriior, cel ce nrai in.rintc era sirac gi rrccin:tit,
irr ,,sinul lui Avraam", tatil ncamurilor, potroco cr-r cuviinfa. Pt.rrtru cri 1i
Avlaam, pigAn fiind, a crezut lui Dunrrrczen gi dc la inchirrlrea tlc idoli,
la cunogtinla dc Dumrrczeu s-it str;irnutat. Deci, ct'i cc sLllrt part.tsi
strinrutirii gi credinlei lui Avraam, cu cr-rviirr[i si itr ,,sinul lui" se rxlihntsc
gi mottenesc impreun.i cu r'linsul act'leagi loctrri 5i lacalrrri ii l-r'irtrili .rlt'
bunitifilor. $i poftegte iudc.trl o picitlrri tlin stropririlc yi curatirile cek'

n)Pcntru acest cuvirnt, r'ezi insemnart.t de la Iirr/r'r ll, i S, sau I)t,;],rt rtlt l,,tlttt
in!alL'su'i nl. S.fint.i Sc/rptrr rr de la inceputul acesttri vt'lum.
C.t)ik)lul I6 SFANlUL I EOI:ILACT I\RHIEPISCOPUL BUL(]ARIEI

vechi din Legc, ca sA se,,ricoreasci limba" h.ri, [inca] 9i si poatA a indrdzni


9i a zict ceva c.itre noi, anume ci Legea este luclitoare - dar nu lc dobin-
degtc pc acestL'a. Cici ,,Legea pAni la Ioan a fost" (Luca 16,16) Si,,iertfi 9i
prinos nu ai voit. . . " Fi cclelalte pe care le zice [Proorocul] (Psahn 39, 9 ). $i
Daniil mai inainte a proorocit ci va pieri ungerea (Dttniil 9,26) ;i se va
pccetlui ploorocia (Dnniil 12,4, 9/, adicd va inceta gi se v;r inchicie.
Iar tu, ia pilda;;i iticegterr. $i fiind ,,bogat" in rautdfi, s.i nLr treci cu
vederca mintea ta, fl"imindi fiind gi jos arLrncatA, cca care a fost zidita sa
tindl irr Sus;9i ,,zicind inaintea ugilor", bag-o pe dirrsa in.iuntru, ca si
nu stea afar; gi s.i se raticeasci, nici si nu ,,zaci", ci sii lucrt-ze. Ci intlu
acest chip vei putea a lucra cu rnirltea iar nu numai cu trupul a te desfita.
Inci gi celelalte ale pildei crr lesnire este a le infelege, sprre folosul niravultri.

tr
ilit05l Adic.l la indleptarea n.iravurikrr [etic, moral].