Sunteți pe pagina 1din 26

Actorie

Mona chirila doctorat

Mic tratat de Commedia dell Arte

Iata, a fost candva o mica

Cetate, numarand putine

Suflete-ntransa,- care, cica,

Fu-mpresurata, nu de oricine,

Ci de-un ditamai craiul, care

O inconjura cu

Ci printer ai sai, avea cetate.

Si-un intelept, un om sarac,

Ce-avea sa mantuie cetatea,

de pacoste, cu intelepciunea

dar, azi, uitat este acel sarac

Si zisu-mi-am: Intelepciunea-i

Mai de-auzit decat e larma

Celui semet. Intelepciunea-i

Mai de folos decat e arma

Razboinicului Ci, -n cetate

De-ajuns e-un ticalos sa strige,

Ca strigatu-I are sa strice

Tot cea ramas din bunatate.

Scarbavnicele muste ii fac

Mirului mare stricaciune;

Mai e-un drab de-ntelepciune

Decat nebunii ce nu tac.

Iar inima ce stie-si treapta

Ii sta-nteleptului la dreapta;

Nebunului in partea stanga


De-aceea minte-ai e natanga.

Duhul puternicului, cand

E gata sa te impresoare

Ramai la locul tau, in rand,

Caci pasnic poti sa-l faci mai bland.

Un rau vazut-am eu, sub soare,

Parand strain de cel ce are

Puterea : Am vazut nebunul

In varf,-iar dintre-avuti, niciunul

Deasupra-i. I-am vazut calare

Pe robi, iar domnii mari, pe jos,

De parca i-ar fii dus in carca

Sa nu sapi groapa, caci in ea

Cadea-voi. Gardul, nu-l da jos,

Sa nu te muste vreo naparca

Spargand la piatra, te lovesti;

Securea daca n-o vei

da la ascutit, Degeaba esti

Puternic,- fiindca mai vanjos,

Trebuie a fii de doua ori;

Intelepciunea si doar ea,

Nu-i niciodata de prisos.

De nefolos dupa ce-l Musca,

Pe om, e sa-l descanti pe sarpe,

Cu-o droaie de descantatori.

Gura inteleptului aduce,

La grai cu zvonul unei harpe.

Nebunul, nu mai sa apuce

A volovii, ca dinti-I Musca


din limba lui; Pe cand o mie

De vorbe pentru-o nebunie

Ii trebuie Zadarnic zel,

Caci nimeni nu stie ce-a fost

Candva, sau fii-va dupa el.

Nebunul are mare cost

De dat, caci calea spre cetate

n-o stieVai tie, cetate,

al carui prinz nu e-n cetate

in timp ce dregatorii, inca

din zori mananca si mananca.

Eclesiastul- Serban Foarta

Commedia dell arte 1

Surse si origini

Commedia dell Arte apare la sfrsitul secolului 16 ncheindu-se ca fenomen artistic in sec 18 si
anunndu-se ca prim forma de joc actoricesc avnd la baz improvizaia. Commedia dell Arte cu
ntreaga sa imagistica si problematica pe care o propune noului tip de auditoriu- masa vulgara si publicul
larg - Face trecerea dintre evul mediu si renatere, dezvoltndu-i noile forme de expresie i tehnic
ludic ntr-o perioad de criza. Alturi de celelalte dou elemente caracteristicele- lazziurile si masca(
mai tarziu) Commedia dell Arte afirm i accentueaz improvizaia din nevoia de libertate absolut a
omului, fie el performer sau spectator, responsabilizat de filosofia curentului renascentist drept centru
al universului - creator perisabil, paradoxal etern prin arta sa, sau prin actiunile sale, indiferent de
domeniul n care activeaz: artistic, politic, economic, social etc.

Fondul de criz ideologic(artistic religioasa.) creat de umbrele evului mediu si pe care se


construiete aceasta nou expresivitate a ludicului, includea formele greoaie, inchistate ale
reprezentaiei Teatrale i limitaile stereotipe, adeseori fade sau mult prea intelectualizate ale unui
acelai scenariu divin cunoscut drept misterul medieval,n detrimentul omului de rnd al vieii brute i
concrete, crude, comice i fragile pe care o propune Commedia dell Arte.

Sub auspicile unui public in continu schimbare ca gust, nevoie si componen i care necesita o
comunicare tranant i vesel cu actorii, i nu una rece, dogmatic i cu scop mai mult pedagogic
refulant pe care o presupunea quasi- mistica reprezentrii misterului medieval, Commedia dell Arte
propune realitatea i vivacitatea spectacolului degajat care se desfaura cu minim de mijloace tehnice i
care era realizat de actori ambulani. Commedia dell Arte este cunoscut i sub numele de commedia
improvisa, Commedia a Soggetto, Commedia delle Maschere sau Commedia Italiana. n timp actorii se
cualizeaz n grupe, apar mtile (unii devin creatori de mti) scriitorii i scenarile cu tippo fisso,
indicaii de text i cea ce va fii numit mai tarziu regie, numite canavale.

Aparut la jumatatea secolului 16 n italia si rspndindu-se Commedia dell Arte face s dispar
dilletantismul i contureaz actorul profesionist care i exercit miestria n mod constant i continuu
care va trii din ctigul provenit din exercitarea profesiei sale, total contient de arta sa cutand sa o
perfectioneze si s-o teoretizeze. Istoria ne-a lasat lucrarea lui a. Perruci (despre arta spectacolului
dinainte gandit..). Spre sfarsitul sec. 17 insasi cda incepe sa se confunde cu procesul de standardizare, de
academizare a actului artistic teatral, anuntand aparitia spectacolului de autor, reliefat mai ales in
perioada baroca a istoriei Artelor. Dacaplurivalenta si inteleapta farsa a commediei dell Arte isi
regaseste, isi oglindeste unele trasaturi (fie ele mijloace ale expresivitatii sau ale comicului precum
travestiul, qui pro quo-ul, imbroglio-ul( incurcatura comica) acumularea si repetitia sau teme si motive
precum lumea ca teatru/vis, lumea pe de-an doaselea, metamorfoza, oglinda, deghizarea, cuplul comic,
pacalitorul pacalit) in arta renasterii, in scriitura lui Shakespeare, a lui Cervantes, Lope de vega, tirso de
Molina, in teatrul de caracter, cel romanesc sau religios, la fel de usor e ava deveni oglinda disputei
dintre alti doi mari dramaturgi Gozzi si Goldoni. Goldoni este parintele commediei culte si precursorul lui
moliere( asta daca ne gandim la evolutia din structura pers de teatru pe care el a operat-o inlaturand
masca ca si obiect din cda si imbogatind personajul si pastrand vocile si aducandu-le in firesc) El va fii cel
care slujinu-se de cd ava scoate masca caracterelor, acestor tippo fisso-uri, pastrand insa unele attribute
si creind caracterele.. avarul,mincinosul, mizantropul, indragostitul fara leac, poltronul, ipohondrul,
licheaua.

La bruierre- caracterele reeditor al lui Descartes, Montaigne, pascal, La Roche Foucault. !645-1696

Gozzi il ataca ideatic pe Goldoni pentru faptul ca ar distruge traditia cda,il face eretic, si asta doar pentru
simplul fapt ca Goldoni dezbracat farsa de tip popular si a facut-o pt public restrains, platitor de bilet,
institutionalizand si intelectualizand arta.

Commedia dell Arte- 3 caracteristici Fundamental

Improvizatia

Masca

Lazzi

Arte provine din vechiul cuvant Arte din italiana care insemna profesie, meserie. El provine din ars din
latina care insemna corporatie.

Din anul 1545 dateaza primul contract al unei companii. Din 1565 dateaza primul document care atesta

Improvizatia. Documentul este al lui Massimo Troiamo

1770, neapole, sunt interzise definitive si absolut comediile nescrise

1780, la paris se inchide definitive teatrul comedie italienne


Primele companii de commedia au fost create de evrei la mantua si la bologna iar mai tarziu evreul a
devenit subiect de critica aspra si farsa.

I gelosi, Zannini, Accesi, Uniti, Confidenti, Desiosi, Andreini

Improvizatia

Provine din improvisso car inseamna pe neasteptate, neanuntat

Se regaseste si in mima clasica

Cda const defapt in popularizarea- adic recurgerea la vulgaritate a comediei erudite. Urzeala,
intrigile, situaile comice sau tragice cateodata sunt luate n mare parte din comedia erudit. Actorul
conteaza atat de mult pe proprile lui calitati incat considera rolul scris drept o schema pe care sa joace
improvizand si careia ii da nuantele unei creatii proprii.

Surse ale cda in functie de tehnica si metodele de joc utilizate

1. Formele populare ale teatrului


A) Antic farsele atelane
B) Farsele populare spartane
C) Farsele populare din grecia antica numite fliacci
D) Mascaradele tinute in cinstea fecunditatii
E) Procesiunile faloforice
2. Serbarile de carnival
Martea de carne- miercurea de cenusa
Se arde o papusa la sfarsitul carnavalului.
Riturile de invocare a protectiei divine
3. Italia evului mediu
A) Faimoasele dialoguri numite contrasti
B) Monologurile Giullarilori care se numea Frottole( cantau recitau scriau poezii, bufonerii,
jonglerii cu obiecte si foc)
Ambulanti dar unii se stabileau la curti
Deccameronul- Boccacio ziua a 2-a prima nuvela
C) Arta trubadurilor
D) Cantaretii populari- cantimbanca si cantari

E)Gli Mariazzi- hamali Bergamasci- sunt tatucii lui Zanni

Exhibitile histrionice, acrobatiile, exhibitiile de divertisment parodiind realitatea

Publicului ii place sa recunoasca pe scena fapte si personaje foarte apropiate ca sa faca haz de ele liber si
absolut.
Un alt rol in formarea cda a avut si redescoperirea teatrului plautian. Imbinat cu traditiile populare ale
lui Mariazzo, serbarile de carnival si cele Giullaresti. Terenul de interes al cda il reprezinta imitarea
parodiata a realitatii. Dintre marele nume de actori si bufoni care s-au afirmat de-a lungul timpului sunt:

Ghidusul Gomella- originar din florenza,se stabilize la familia Deste in Ferrara

Barllachia- actor de comedia in compania Kazzuola, bufon de curte ocazional

Antonio da Molino zis si Burchiella, era numit cel dintai actor in vremea lui in gen de bufonerie

Sclavoniii si servitorii Bergamasti reprezentau subiectele cele mai indragite pentru a fii parodiate de
venetieni.

Pantomima- ustensila a actorului din commedia dell arte se regaseste si in sacrele reprezentatii pe la
curtile regale italiene prin bufoni. Este vizibila si in tablourile vivante ale balurilor care se tineau la curte

Mimul liber isi atinge apogeul creatiei

Commedia dell Arte pornete i se fixeaz ca form teatral politic i social strnind reacii
mpotriva oprelitilor bisericeti. n spectacolul Commedia dell Arte da comuniunea spectator actor este
ideal crendu-se cea ce foarte greu se mai creeaza astzi- osmoza scen- sal. Ea reprezint un
moment foarte important pentru coala actoriceasc datorit accentului pe care l pune asupra
dezvoltrii rigurozitii tehnice. Cumulnd dansul, acrobaia, cntul, mima. Commedia dell Arte este n
esen un fenomen profesionist, n care acioneaz att atracia erotic a actorului i a actriei, ct i
imboldul ctre ilaritate exercitat de ctre bufon sau pentru a fii mai exaci sau pentru urmaul su
Masca Benedetto Croce

Trsturile fundamentale ale Commediei dell Arte sunt improvizaia i fixitatea personajului- Masca.
Masca fiind creat pe o singur idee

Pulcinella-trndav, punga, mncu

Arlecchino- Pierde var, naiv, vesel, flmnd

Actorul este creator si creaie n acelai timp. Textul din Commedia dell Arte, textul care se afla n
afara schemei, textul creat de actor este atribuit ntotdeauna histrionic. Commedia dell Arte nseam
simultaneitate a textului i a spectacolului i colectivitate: absena regizorului face ca actorii s
funcioneze ca o celula. Trupele au atribute ca i coeziunea, disciplina, rigurozitatea si climatul psihologic
pozitiv.

Canava provine din canovaccio care reprezint schema general a scenariului. Are ntotdeauna
aceiai structur. Cei doi tineri indragosti vor s se iubeasc. Ei au prini: Pantalone i Dotore. Amndoi
sunt cam dati in mintea copiilor. Unul dintre ei doreste sa se casatoreasca cu tanara indragostita. Tinerii
nu se inteleg cu parintii in schimb se inteleg cu slugile. Slugile au stapan sau nu, sunt tinere. La un
moment data pare strainul care este capitano. Care ori devine rival al amorezului ori o sluga vrea sa fie
in slujba lui. Cei doi batrani se inteleg bine sau deloc. Batranii raman singuri la final iar cei doi tineri se
gasesc unul pe altul. Exista o pereche de slugi istete, vicleene care sunt foarte indragostite si iiajuta pe
amorezi. Totul culmineaza cu bine.
Canavaua era afisata undeva in spatele decorului pentru a fi verificata de actori si este firul rosu al
spectacolului. Actiunea se petrece in 3 acte, nu in 5 ca si in comedia clasica. Canavaua are o structura
foarte flexibila care poate fi schimbata dupa dorintele publicului. Unitatea de actiune a unei canavale
este de multe ori Sparta. Cda detine 3 acte un prolog si epilog

Prologul se numeste compliment. El puncteaza gradarea dramatica. Adresat publicului de obicei


sustinut de o masca, dintr-o perspectiva personala sau nu. Acest prolog este asemanator unei parade de
inceput a carei tema putea fi uneori totusi straina intrigi. Complimento contine Argumento. Argumento
este partea din text care rezuma actiunea. Complimento apartinea actorului principal anticipand
fictiunea asemenea raisoneurului sau codului classic grec. Dupa compliment urmau intermedia interludii
si intermezzo. Epilogul este intotdeauna vessel, insotit de cantec si dans asemanator adioului pe caresi-l
iau actorii spectatorilor. Deoarece se aflau in piata in timp epilogul si-a pierdut caracterul verbal si a
ajuns la pantomima dans si muzica.

Actorul este totul i lui i se cere totul. Actorul trebuie s improvizeze textul, s fie un bun acrobat, s
fac tumbe , salt s danseze, s fie muzician susinnd intermezzourile. A improviza nu nseamn a avea
libertate absolut dar a improviza bine inseamn a te ine de reguli. De caracterul fix al mtii pe care
actorul o interpreteaz. Actorul trebuie s fie temeinic pregtit, cunotine temeinice n oratorie i
retoric. S cunoasc la perfecie regulile pentru a le nclca. A improviza este arta virtuozitaii
actoriceti.

Andreea Perucci- numai actorii buni sunt n stare s fac fa exigenelor i primejdilor pe care le isca
acest gen de comedie.()nu goi golui, fr de nici un lucru tiut trebuie s ne nfimm la marea
ncercare.

Improvizaia nu era nentrerupt, existau pasaje cunoscute pe de rost. Acestea funcionau ca nite
pass par tout-uri. Actorul chiar dac avea aceti ai n mnec trebuia s intuiasc foarte repede i cu
efect n practic cnd aveau nevoie colegii de aceste pasaje. tiau tirade solilocvi, concetti sau dialoguri
care erau potrivite mtii lor. Fiecare subiect se punea n scen de diminea pn seara. Liderul de
trup infaia actorilor subiectul, hotrau apoi mpreun succesiunea scenelor i a lazziulor. Dac trupa
juca n mai multe seri n acelai loc actorii trebuiau s pregteasc mai multe spectacole. Aceast
modalitate de expresie liber a dus la constituirea artei moderne actoriceti.

Andreea Perucci- Necunoscut de antici ci o nscocire a jocurilor noastre a fost jocul improvizat al
comediilor, negsind eu pe nimeni care s fii spus vreo vorb despre asta; ba chiar se pare c doar
frumoasei italii pn acum i-a fost sortit s-o fac; ntru-ct un vestit comic spaniol zis Adriano, venit cu
alii s-i joace la neapole comediile, nu era n stare s priceap cum de se putea face o comedie cu
numai simpla nelegere a feluritelor personaje, i s-o pregateti n mai puin de-un ceas. Frumos, pe
ct de grea i primejdioas este aceasta nfaptuire la care nu pot s purcead dect persoane potrivite,
pricepute i care tiu ce vra s zic regula de limb, figuri retorice, tropi i ntreaga arta retoric,
trebuind s fac improvizat cea ce poetul face bine chibzuit.

Lazziurile sunt jocuri comice respectiv gagurile de astzi. Etimologic acest cuvnt deriva de la actio. Prin
aceste jocuri comice actorii de comedia aminteau de trecutul lor de saltimbanci jongleuri si clowni.
Lazziurile legau scenele intre ele. Lazziurile reprezinta virtuaozitate. Lazziurile sunt verbale, mimate,
jucate ca o pantomime, travesty si intotdeauna sunt insotite de numere acrobatice. Actorii jucau aceiasi
Masc aadar in timp actorii s-au specializat in lazziurile Mastii lor si au ajuns sa imbogateasca masca cu
elemente de costum care jucau imbogatind-o cu gesture, ticuri, moduri de a vorbi. Regula fundamentala
daca propunerile erau appreciate de public ele intrau in caracterul mastii. Aparent miscarile acrobatice
sunt gratuite. Ele par o simpla dexteritate fizic. Ele nu folosesc la nimic daca nu sunt puse in slujba
jocului. Iesirea fatului este una spiralata in jos. Inainte de a se tirii primele lui contacte cu solul sunt
facute pornind de la o miscare a capului care il propulseaza intru-n soi de intoarcere laterala. Actorul
trebuie sa regaseasca aceasta libertate a copilului. Libertate care predomina la mica fiinta aparuta pe
lume inainte ca societatea sa impuna altceva. Acrobatia dramatica care incepe cu tumbe si rostogoliri,
apoi creste in dificultate pana la saltul mortal incearca sa elibereze actorul de gravitatie. Supletea, fota
echilibrul refeitoare la maini cap umeri, lipsa de greutate justifica dramatic miscarea, prin miscare
intelegand deplasarea. Prin jocul acrobati actorul atinge o limita a expresiei dramatice. Acrobatia poate
sa devina si bufonesca, apparent dezastroasa daca incape pe mana clovnilor, a bufonilor si a jongleurilor.
Actiunile fizice inscrise in corpul sensibil al actorului sunt circuite fizice in care pot fii descifrate
sentimente. De exemplu o sluga rade pana se da peste cap alta moare de ras sau un batran poate fii
sarac lipit pamantului.

Actorul purtator de masca

Comicul( teoria rasului- bergsson)

Masca

Ce este actorul? Putem incerca sa intelegem aceasta notiune, sa ii definim art ape care o intruchipeza si
trasaturile sale daca urmarim evolutia sa dea lungul timpului si modul in care acesta si-a definit sfera de
activitate. Actorul este o data cel care actioneaza adica cel care ia o atitudine, este cel privit, este al
doilea element intr-un dialog, este cel care stabileste regulile de baza ale comunicarii.

Histrion- Toscana veche- istro insemna jucaus- historia era o poveste jucata intruchipata de oameni, o
poveste aunui fapt de viata pe care un actor o nara imartasind-o celorlalti. Histrionii venisera din histria
pentru a scapa de ciuma supranumita si marele rau sau moartea pestrita, triumful indecentei carnale,
organica vesela si morbida ca orice rit de trecere. Pentru a bate Moartea, pentru a o intelege si a o
depasi omul a ras de ea lasanduise prad si asta pentru ca orice lucru,chiar cel mai terifiant, orice viciu
sau absenta devin comice prin citirea umana. Comicul este insotit de insensibilitate, de detasare, de
observatie concreta si minutioasa a realitatii, grecescul satira inseamna caraghios, pentru latini in
schimb acelasi cuvant insemna cleveditor. Necesitatea rasului devine cultul reprezentatiei teatrale ia cda
triumfa in urma unei indelungate si anevoiase dialectici a binelui si a raului cu cea ce trebuie si cea ce nu
trebuie a interdictiei si a revoltei. Intr-o mai simpla formulare a veselei relativitati intre sacru si profan.
Plutarg in tratatul de Comedie ne povesteste cum la pompei a aparut primul teatru din zidrie,
respective circul flaminus. Apoi murena a facut un teatru din argint iar imparatul nero pentru ilustul
tiriade l-a acoperit. Kathulus il acoperii in purpura, pompei imparatul, aduse apa imprejur ca s ail
racoreasca pe timpul verii. Actorul este cel care se supune si se daruieste privirii celuilalt, cel care
actioneaza sic el asupra caruia se actioneaza, cel care manuieste si cel care este manuit. Actorul este cel
care produce, este cel asupra caruia se produc actiuni si este cel care se reproduce. Actorul este
Suprafiinta, demonic si angelic, infernal, carnal, spiritual, obiect si subiect, rece ca gheata pe dinauntru si
fierbinte ca focul pe dinafara sau viceversa, rational si totusi hipersensibil, talmacind logica absurd si
comica a oniricului, oglinda intoarsa a realitatii. Actorul este rege si bufon. Actorul este inteleptul si
nebunul care joaca in tragedie si in comedie.Numarul nebunilor este infinit Pamantul este plin de
prosti Cicero. Atitudinea oamenilor in fata nebunului este adesea ambigua. Nebunul vede cea ce omul
de rand nu poate vedea, Nebunul este un iluminat in stare cateodata sa prezica viitorul. Cuvantul
nebunie ascunde idea de transcendenta caci nebunii alesi ai domnului sau ai celuilalt depasesc obisnuita
intelepciune sau cunoastere cuminte a lumii. Sf. Apostol Pavel Unde e inteleptul? Unde e carturarul?
Unde e cercetatorul acestui veac?(..) n-a dovedit Dumnezeu nebuna intelepciunea lumii
acesteia?()Nimeni sa nu se amageasca: Daca i se pare cuiva dintre voi ca este intelept, in veacul acesta,
sa se faca nebun ca sa fie intelept.

Cea mai veche reprezentare anebunului, cea mai nelinistitoare, apare in Tarot. Nebunul
inainteaza fara a se sinchisi de pantalonul sfasaiat de un caine cu o fesa descoperita de culoare ocru-roz.
Tichia si bastonul sunt deseori aurii, culoare a lumii ceresti si a intelepciunii. Batul de care atarna traista
este alb, la limita dintre vizibil si invizibil. Albul privilegiat in riturile si in ritualurile de trecere implica
moartea si renasterea. Albul se opune rosului stralucitor dionisiac, diurn. Rosul tunici si a incaltarilor
care sugereaza oputere orgiastica eliberatoare. Pantalonii sunt albastrii, pe pamant sunt cateva tufe
verzi. In lupta dintre cer si pamant albastrul si albul se aliaza impotriva rosului si a verdelui. In Bizant cele
4 trupe care se bateau pe hipodrom purtau aceste culori. Totul ne indeamna sa credem ca aceste culori
aveau o semnificatie mare ca si cea a jocurilor de oina pe care le celebrau exact in aceasi epoca mezzo-
americanii. Si unele si celelalte constituiau un teatru sacru unde se reda rivalitatea dintre imanent si
transcendent, dintre pamant si cer. Clopoteii nebunului au rolul de a indeparta pornirile nefaste sau cel
putin de a anunta apropierea lor simbolizand comunicarea dintre cer si pamant . In pozitia normal
nebunul in tarot reprezinta omul in mers pe drumul evolutiei indiferent, fara a se opri, ducand intreaga
povara a actelor sale , stimulat de clopotei, de nelinistile momentului, de instinctele inferioare pana isi
realizeaza intr-un final()In pozitie intoarsa inseamna nebunul care se lasa prada placerilor sale sau
caderea.

Nr. Arcanei Nebunului este fie 0, fie 22, fie nu are numar, iar 22 este numarul literelor ebraice care
conform Cabalei reprezinta universal. Nebunul este astfel o Arcana marginala plasata in afara jocului,
suspendata intre lumea oamenilor si a spiritelor. Nebunul este cel care dupa ce a obtinut de la aceasta
lume tot ce ii poate da recunoaste ca nu poseda nimic valabil si se intoarce la necunoscut, la cea ce nu
poate fii cunoscut vreodata, la cea ce precede si urmeaza lumea noastra. In structura acestei arcane
rezida modelul mitic de coincidentia opositorum, modalitate arhaica de exprimare a paradoxului lumii
divine. La nivelul cel mai elementar al vietii religioase, orgia inseamna caderea in amorf, recuperarea
unei stari in care contrarile coincide, au speranta de a unifica catia si a aboli multiplicitatea. Orgia este
simbolul unei constiite patetice a omului care lupta prin orice mijloace. Functia rituala agrara, orgia
semnifica fuziunea omului cu nocturnal, cu subteranul, dincolo de orice forme conventionale sau norme,
in dorinta de a comunica cu divinitatea omul penduleaza intre exaltarea simturilor si inspiratia normelor.
Manifestarile participantilor la riturile extatice sunt foarte asemanatoare crizelor de dementa, atat in
spatiul sacru al celor arhaice cat si in cel profane al celor istorice. Oamenii au cautat sa ajunga la stari
paroxisticea de extaz si delir pentru a-si crea iluzia integrari cu Celalalt, cu comunitatea, cu universal.
Aceste stari precare , aleatori si totusi fundamentale- provocate de consumul de bauturi sau droguri, de
muzica( cu precadere percutie si suflat) si de dans, acestea par sa inlocuiasca nelinistea cu plenitudinea
sau iluzia ei ajungand uneori la stari cataleptice sau epileptic. In Mesopotamia sarbatorile anului nou
care dureaza 12 zile implicau excese de toate soiurile, anarhie, o deposedare si batjocorire temporara a
regelu, toate fiind datorate absentei temporare a zeului Marduk. Exista in aceasta degradare a regelui si
in tumultul popular o cautare voita de confuzie, de suspendare a tuturor normelor. Bulversarea sociala
constituie o reintoarcere la haos doar ca eroii acestei experiente numai sunt divinitatile ci oamenii.

Matei Calinescu Zaharias Richter: Actul de cunoastere autentia sfarseste intotdeauna in paradox si in
mister. Numai cei care au prezumtia stiutului Or ice inseamna stiutori or sa-si inchipuie ca in domeniul
autenticitatii deci a spiritualului a cunoaste inseamna a elucida. Caci a elucida e totuna cu a distruge.
Zaharias: a voi sa elucidezi unom, oricine ar fii el inseamna a voi sa-l ucizi. Luciditatea poate actiona ca o
forta vampirica in ordinea morala, ca o crima morala

Riturile acestea de trecere au functia de a anihila spaimele omului in fata haosului, a tenebrelor, a
divinitatilor rautacioase sau a schimbarilor de anotimp: ele restabilesc ordinea intre timpul cosic sic el
uman. In frigia in jurul cultului lui Cybele si Attis, s-a practicat o religie frenetica si orgiastica. Cultul s-a
extins si in grecia fiind numit coribantism. Cel care era atins de coribantism intra intro stare de gratie
divina, avead halucinatii auditive si vizuale, dorea sa danseze, potolirii unor astfel de nevoi de descarcare
a tensiunii psihice, de purificare si insanatosire,ii serveasarbatorile marei Cybele. La fenicieni extazul si
delirul erau obtinute prin muzica dans, mutilari, automutilari si excese sexuale. Vorble unui om aflat in
transa puteau schimba decizii importante. Aceste culturi arhaice au supravietuit mult timp pana in
primele secole ale erei crestine. La Roma Cybele si aAttis erau sarbatoriti la Echinoxiul de primavera.

Pe 25 Martie zi numita dies sangvinis preotii si neofititi dansand salbatic in sunet de tamburina si
timbale jeleau moartea zeului, se flagelau pana la sange, se taiau cu cutitul sau in culmea freneziei isi
amputau organelle virile pentru a le oferii zeitei. A doua zi, Hilaria, se anunta invierea zeului.

Masca in ritual

Panteonul grec era alcatuit din divinitati uraniene si htoniene. Aceste 2 tipuri de divinitati reprezentau 2
cosmogonii, 2 religii, 2 organizari sociale. Acestea sunt cultele uraniene( solare) si Htoniene(lunare). Isi
au sediul pe inaltimi iar preotii care oficiaza sunt strict barbate. Cele htoniene stapaneau padurile,vaile,
pesterile. NU aveau neaparat temple si erau officiate de preotese care isi ofereau virginitatea sau
proveneau din femeile cu moravuri usoare si practicau rituri orgiastice. Lupta dintre PREOTII SOARELUI
SI pReotesele lunii reprezenta defapt eternal cearta dintre barbate si femei. Preotii soarelui- ordine,
echilibru, ratiune, apolinic, falic, inseminare, active, creatie, rece, lumina, vertical.Luna- haos, orgie,
dezechilibru, acvatic, irrational, tenebre, profunzime, dionisiac, ovarian, receptare, pasiv, distrugere,
fierbinte, intuneric, nou, vechi. Unele zeitati aveau proprietati mixte. Cultul zeitei Demeter, cult agrar,
acea sesiul la Eleusis( misterele de la Eleusis) Participantii purtau masti zoomorfe. Ca si la Attis scenariul
ritual orgiastic era realizat in jurul ideii de moarte si inviere. Nefericirea, apoi Bucuria acestei mater
dolorosa sunt determinate de pierderea si regasirea fiicei sale core, semn al bobului de grau. Cultul lui
Demeter era foarte apropiat de cel al lui Dionisos in sensul in care infatisa spaima de imbatranire si
moarte. Ca si Cybele Dionisos este un zeu strain. Nysos- schiop in italiana. Culutul sau mistic are la baza
credinta in nemurirea sufletului. De origine traca cultul lui dionisos se raspandeste in grecia ca un
adevarat delir religios, o tulburare temporara a echilibrului psihic a participantilor si a oficiantilor, o
exaltare emotionala colectiva. Cetatea Balcik s-a numit Dionisospolis pentru ca se spune ca o furtuna
uriasa a facut ca chipul lui dionisos sculptat in lemn sa fie furat de valuri in timpul unei ceremonii si
aruncat la poalele cetatii. Aceste lucruri sunt definitorii pt. Carnaval. Dionisos Bakheios in greaca
inseamna cel care ii scoate pe oameni din minti. Ca in carnival cortegiul bahic strabatea cetatea cu
muzica dans si erotism. La traci preotesele triplei Hekathe si-au insotit cultul lui Bahus adaugandu-
icaracterul sangeros cumplit. Ele il venerau pe zeul subteran hermafrodit cu cap de taur, Ele purtau pe
cap coarne iar pee le piei de animale. Atunci can dele atingeau paroxismul sfasaiau de vii animalele care
erau oferite ofranda si le digerau carnea insangerata si cruda.Aceasta ekstasis este un delir trecator la fel
cum nebunia este o ekstasis permanenta. Nu e doar o plutire fara tel a sufletului pe taramul unor iluzii
desarte, ci este o hieromanie, o hierofanie, un delir sacru in timpul caruia sufletul se uneste cu
divinitatea. Peste veacuri despre actori grecii si romanii vor spune ca sunt cuprinsi de enthusiasmos: El
este acum langa zeu si in zeu, si va cuprinde intr-o anumita masura sip e cele care-l urmareste pe actor.
Cultul participantilor Hekathe are costumul asemanator cu trupul zeului asa ca prin imbracarea hainelor
zeului sau a zeitei are loc transformarea omului. La traci intrarea in starea de transa era grabita de alcool
si de plante narcotice. Dionisos era singurul zeu dotat cu puterea Maya, a magiei. Practica cultului sau
anula frontierele dintre fantastic si real, tinerete batranete, lume pamanteana si subpamanteana de
unde am putea deduce ca orice bun omenesc isi are izvorul in profunzimile infernale. Timp de 3 luni de
iarna Apollo parasea Delphi pentru a-si ispasi pacatul iar dionisos ii ocupa sanctuarul de unde rezulta
asocierea celor 2 zei car era atat de stransa incat timpanele templului il infatisau din fata pe Apollo si din
spate pe dyonisos. Apollo pe langa aspectul eliberator il avea sip e cel infiorator. Femeile care nu-I
respectau cultul ajungeau sa-si sfasaie copii si sa se sfasaie si pe ele insusi. Romanii care descopera in
jurul anului 186 existenta unor mistere nocturne insotite de orgii pederastie si assassinate inchinate lui
dionisos limiteaza orice ceremonie bahica instaurand regula obligatorie a strict 5 persoane iar legea
trebuia aprobata de Senatul roman. Romanii stabiles alta sarbatoare si anume Saturnaliile- perioada in
care timpul isi iesea din matca si intreaga colectivitate se purta nebuneste. Ea se tinea intre 17 si24
decembrie in apropierea solstitiului de iarna. Institutionalizarea acestei sarbatori a fost atribuite lui
Ileanus. Sarbatorile reprezentau ospete, dansuri, travestiuri, inversarea rolurilor, stapanul devenea sclav
si viceversa, sacrificial unui purcel si alegerea timp de o zi a unui rege. Strigatul initiatilor: Evohe, iod-
he, vau-he= Dzeu in fuziune cu natura.

Poltroon?

Dans macabre?

Orfism?

Friedrich Nietzsche, Naterea Tragediei: Si in evul mediu german multimi tot mai mari cutreierau
tinuturile sub imperiul aceleiasi forte dionisiace cantand si jucand: in aceste dansuri traditionale de sf.
Ioan si de sf. Vitul recunoastem corurile bahice ale grecilor venite din asia mica, ba chiar din babilon si
orgiile sacheilor. Exista oameni care, din lipsa de experienta sau din stupiditate dispretuiesc asemenea
fenomene, considerandu-le boli le popoarelor; Ei isi bat joc de ele sau le deplang mandri de propria lor
sanatate.. Sarmanii! Ei nu banuiesc cat de livida si de spectrala apare aceasta sanatate a lor, atunci cand
trece urland pe langa ei viata infocata a exaltatilor dionisiaci.

La inceputuri teatrul si muzica formau un singur corpus: Theatron- contine in el insusi un alt cuvant-
theos= zeu. Imparatul Nero isi facea intrarea in scena cantand o maiestoasa sacra si teribila bufonada,
de asemenea se spune ca barbatii s-au facut eunuci pentru a juca renuntand la determinanta sexuala
pentru a interpreta varietatea formelor de expresie artistica iar mai apoi se spune ca unii, cantaretii s-au
certat cu mimii iar breslele s-au despartit. Actorul se foloseste de corpul sau fizic si de calitatile sale,
mimica, gestica, voce si de corpul sau psihic adica puterea analitica, de observatie, de imaginative, de
forta de creatie, pentru a da nastere unui alt om. El va stii sa inlocuiasca o ustensila din laboratorul sau
cu alta, vocea si calitatile vocale pot transporta povestea pe care o spun prin corp. Verbul poate fii
transpus prin mima, acrobatiile transforma coregrafiile. In aceasta idee se spune ca livius Andronicus
pierzandu-si vocea s-a folosit de-un copil care canta in spatele lui. Discursurile teoreticienilor antici ai
artei representative, rezultatele practicienilor( mimi, cantareti, actori), divergentele de opinii asupra
naturii de releva puterea de expresia a actorului care se foloseste de toate formele de limbaj pentru a
concretiza ideile poetice de exemplu erau indemnati sa fuga de cant si sa se aproprie de proza, lucru
care ar fii confeit gravitate Tragediei. Dupa cum ne spune Sofocle cantul trebuia lasat corului iar vorbirea
histrionilor. Paradoxul e ca pana si fara de versuri ne putem bucura de poezie caci ea inseamna
nascocire nu atat in metro si ritm cat in scenariu. Tragedia sa fie mai curand in versuri pec and comedia
ar trebuii sa ne desfete in proza.

Bernardo Tasso:O parte din meritele tragediei sta in actiunile si in destoinicia actorului; Si uneori se
intampla ca, din nepriceperea lui, poetul pare si mai lipsit de pricepere.

Aceiasi idee o urmareste si fiul sau TorquatoTasso afirmand ca ` Spectacolul sta acolo unde se gaseste
nebanuita persoana poetului si apare in locul sau cea a Histrionului. `

Iar pentru Horatio actorul devine ` arbitrul vorbei`. Adica actorii pot sa ascunda cusururile pieselor, sa le
imbogateasca intriga, sa le faca mai interesante. Totul sta in arta lor si in gratia, inteligenta cu care si-o
exercita. In urma conflictelor ideatice privitoare la relatia tragedie-comedie tot actorii au gasit Solutia si
si-au perfectionat arta. Anticii nu ingaduiau sa se moara pe scena ( Eschil si compozitia pieselor sale);
Momentele de spaima erau talmacite prin povestiri. Horatio: Sa n-aduci vreodata pe scena ce-I potrivit
sa se intample in culise si multe sa le inlaturi din tot ce vezi. Sa le spuna mai bine pe urma un martor:
Pruncii sa nu-si ucida in fata multimii medeea

Crudul Atreu sa nu fiarba pe scena omenesti maruntaie

Sa nu se schimbe in pasare Procne si nici Kadlus in sarpe.

Astfel sunt indepartate privirii toate faptele desfranate Horatio: Merkur arata cu vorba ca Zeus dincolo s-
a bucurat de Alkmeea.

Pe de alta parte actori si autori, ganditori mari ai lumii antice au adoptat pozitia total opusa. Tasso si
Aristotel: Mai mult te misca lucrurile infatisate inaintea ochilor decat cele auzite; asadar intamplarile
atroce si mortile ar trebuii aduse in scene; Actorul cautand a le arata pe viu pe scena pe cand poetul ar
trebui sa fuga de ele.

Parodotragedie- Ovidiu- al treilea gen de teatru din antichitate

Satyricon

Pentru nerespectarea si spargerea tabuurilor, pentru indrazneala histrionului, pentru indrazneala


autorului de comedies au tragedie care nu se feresc de ras sau durere, ba chiar le provoaca, pentru
aceste lucruri plaut a fost condamnat la moarte iar comediile au fost interzise. Ereticii Tragediei si
Comediei au sfarmat canoanele, bucuranduse si afirmand duplicitatea mortii si a vietii, paradoxul
uratului frumos.
Spiritul dramei prin vocea lui Ovidiu ne spune ca uneori lacrimile a importanta vocii; Euripide ne aduce
aminte ca mulier ad lacrimas nata est- femeia s-a nascut in durere; adica intr-un sens mult mai amplu
roata lumii se invarte intr-un teasc de durere si de lacrimi.

Totusi in ciuda tuturor discursurilor filozofice ramane nediscutabil un singur fapt: Ca rasul e o mare
dovada de usuratate dar rasul este si o forta care combate raul indifferent de veac.

Actorul Commediei d A este arhetipul actorului total inchis intr-o masca dar flexibil care denota un spirit
articulat al expresivitatii, al logicii. Actorul de Commedia isi foloseste expresivitatea totala a corpului
(toata, toata) si a vocii, angajat intr-o miscare non realista, non psihologica. Bineinteles ca si aceasta
inclinatie a sa, de a-si folosi corpul si vocea in acest fel reprezinta tot o mostenire lasata de antichitate
care prevedea ca vorba si miscarea sa se nasca gemene, gestul talmacind idea si exprimand un gand.
Dupa Aristotel: Toate miscarile sunt semne ale sufletului, de acea Nu trebuie sa se cada in pacatul
repetarii inutile prin gest si cuvant. Gestul trebuie sa asculte de voce ca nimic sa nu fie de prisos.
Aristotel: De acea sunt numiti actori, pentru ca se exprima mai mult prin gesturi decat prin cuvinte

Aceasta este o definitie care intareste caracterul histrionic, bufonard al actorului de commedia.

CdA este un teatru codificat, nu unul de factura psihologica. Masca reprezentand un carcter fix Arhetipa,
devine un cod, un semn. Jocul actoricesc trebuie sa sustina masca. Maniera interpretativa va fii in
expresie si nu intr-o maniera a realismului Psihologic. Constructia Mastii se face in cateva trasaturi
puternice, dominante, taioase, clare aidoma caricaturii. Deoarece masca face imposibila mare parte din
expresia fetei actorul este obligat sa se foloseasca de corp si voce folosind cea ce este deja dat si anume
caracterul individului prin trasaturil mastii. Mastile CdA sunt cele mai desavarsite caricaturi, ele contin
toate nuantele uratului dizolvate in caricaturi rezulta ca gesturile, miscarile si atitudinile sunt mult mai
decupate, mai largi si mai elaborate pregnante si imbibate de umor. O necesitate absoluta a oricarei
masti si pe care trebuie s-o indeplineasca actorul este realizarea detaliului corporal care intareste corpul.
Masca presupune deformarea expresiei care e ceruta de caricatura atat corporal cat si vocal pentru care
se aloca o energie uriasa si o stiinta a gradari efortului. Actorul trebuie sa aiba pe de alta parte si o foarte
riguroasa pregatire literara, un spirit acut al constructiei de replica, cea mai potrivita si cea mai haioasa,
si asta deoarece el este si autor de text. Corpul actorului trebuie sa fie antrenat, mobil, suplu, riguros. In
cea ce priveste expresia vocala Cda necesita in multe cazuri compozitie vocala, defecte de vorbire
potrivite fiecarei masti. O masca de commedia reprezinta mai degraba un caracter, de aceea psihismul
personajului induce variantele si modulele de miscare sau viceversa. Miscarea este un desen al
psihicului, o incercare de caligrafiere a unui caracter. A lucra pe tippo fisso presupune intelegere,
rabdare, meticulozitate si observatie fina asupra lumii inconjuratoare dar si asupra complexelor psiho
fizice ale unei masti.

Dat fiind faptul ca cel mai sensibil segment expresiv al actorului este faciesul, in cazul Cda el fiind
purtator de masca actorul trebuie sa gaseasca noi forme de plastica vocala si corporala in conformitate
cu cerintele mastii jucate. De aceea o trasatura extrem de importanta a tehnicii de joc o reprezinta
compozitia. Compozitie de varsta, de caracter, de limbaj. Actorul de Cda detine si o extraordinara
capabilitate sopirituala si intelectuala. Mastile cda ale caror radacini sunt arta mimilor antici, carnavalul,
culturile idolatrice, faloforice sau de fecunditate reprezinta si o viziune ironica, parodiata asupra lumii
sau o oglinda a lumii cu susul in jos. Parodia accentueaza caracterul realist al unei situatii sau al cda.
Actorul foloseste comicul de limbaj, de situatie si de caracter sau logica absurda a oniricului care este
nascatoare de efect comic. Parodierea limbajului, a unor situatii din viata de zi cu zi parodiate denota
sarcasm viz a vis de obiectele studiate. Ca si in carnaval obscenitatea devine eliberatoare,uratul este
dizolvat in comic. Comicul se exercita ca: degradare, exagerare, caracter al incredibilului, absurd;
formele de expresie fiind: parodierea, satira, dezechilibrul sau rigiditatea, prea mult, disproportie,
excentricitate, mezalianta. Conditile comicului sunt: nesociabilitatea mastii, insenisbilitatea
spectatorului, automatismul, involuntarul, inconstientul gradat, existenta unui aspect al propriei
persoane pe care pers comic il ignora

Rasul e corectia reclamata de o imperfectiune sociala- Bergsson

Rasul este impertinent sanatos si metamorfic.

Lumea trebie privita pe dos pentru a o vedea asa cum e eacu adevarat. Cel ce se faleste ca e un
intelept, fii sigur ca e-un prost, socoteste-l pe bogat sarac de adevaratele bunuri; Cel care face pe surdull
aude mai bine decat toti; limbutul nu spune nimic; cine vorbeste de rau marfa moare dupa ea; cine face
pe natangul stie cel mai mult; Cel mai invatat e deobicei cel mai nepriceput; Cine te mangaie pe cap,
acela ti-l va sparge; Cine isi cere iertare fii sigur ca greseste mai departe; si, in sfarsit, cevrei sa pari, atat
esti mai putin. Tot ce vreau eu e un lucru mic, eu vreau o palarie de viata noua.( Arlechino) Olga
Marculescu.

Asa-i cum spui, toate cate sunt isi bat joc de bietul om: Lumea il amageste, viata il minte, soarta il
pacaleste, sanatatea il lasa, varsta trece, raul ii da ghes, binele ii scapa din maini, anii fug, multumirile nu
vin, timpul zboara, viata se ispraveste. Moartea il prinde, mormantul il inchide, tarana il acopera,
putreziciunea il destrama, uitarea il nimiceste, iar cel care ieri a fost om azi e pulbere si maine nimic.
Ehehe, moare calul, ramane grajdul! (Arlechino) Olga Marculescu

Masca- tippo fisso

Zaharias Richter Cu masca lui de faina brazdata de lacrimi false clovnul intra pe nesimtite intr-un tragic
dincolo de contingent si imediat, intr-un tragic ontic care tine de esenta tacerii si a singuratatii. Lectia
finala a circului este, in ordine spirituala o lectie a incomunicabilului si a inefabilului; Ea se dezvaluie cu
toate talcurile ei ascunse doar celor care inteleg necesitatea de a manji, a injosi, a calca in picioare
comunicarea. Toti oamenii sunt clovni. Numai putini au insa revelatia metafizica a acestei conditii()
clovni isi bat joc de orice limbaj, il dinamiteaza prin comic, nebunii pierd sensul de sistem abstract al
limbajului. Intre cuvinte si obiecte se stabilesc relatii magice, simbolurile devin realitate Matei Calinescu

Oamenii de-masca ridicolul; Binele si cumsecadenia din ei se opun acestuia si lasa prada rasului.
Bergsson

Masca este cel mai important motiv al carnavalului. Ea este ingemanata cu schimbarea, reincarnarea si
cu negarea relatie cu tine insuti,. Masca este legat de metamorfoza, de ciclul nasteri, renasterii si mortii.
Masca este un loc al tranzitiei, al nefirescului. Ea intruchipeaza motivul jocului in viata. Parodia, grimasa,
caricatura, strambaturile, maimutarelile sunt derivate ale mastii. Masca este esenta grotescului. Ea
incurajeaza pierderea propriei identitati, confectionand o alta tranzitorie si eliberatoare. Masca mai este
numita si persona inseamna substiutie, identitate trucata, deschisa provizoriatului.

Pietro Longhi este unul dintre cei mai renumiti picori venetieni si a carui stransa prietenie cu goldoni i-a
influentat absolut opera surprinzand in tablourile cu mult umor si simt critic spiritul venetiei.
Serenissima Republica devine in pictura lui Pietro Longhi republica mastilor, un mare teatru pe scena
caruia se incruciseaza drumurile artistilor celebri, ale marilor sarlatani, sau cei care au venit aicai in
goana dupa avere. In spatele fiecarei masti se ascund intrigi politice si amoroase care pipereaza viata
tumultoasa a perlei italiei, Venetia, orasul in care sarbatorile se tin in lant, Patria operei comice, Galuppi
si a comediei. Venetia era cunoscuta si cautata drept capitala a placerilor trupesti si a artelor. Din cauza
faptului ca ventia era cu pre de multa masura si capitala placerilor trupesti cetatea de pe laguna a cazut
prada degradarii si mizeriei, s-a imbolnavit asemenea unei curtezane faimose prin intelepciunea si
frumusetea ei dar nesabuite, lacome si pofticioase.

Raul s-a furisat si s-a raspandit de pe un canal pe altul, bibliotecile curtezane de cerneala, au ars. Molima
s-a cuibarit sub pielea sfintilor de marmura si sub cea a sfintilor de carne, ciuma si-a ciugulit festinul
carnavalesc pe burta dogilor si a cersetorilor. Desfraul, depravarea, opulenta traiului ventian, chiar
cosmetizate de insusiri alese si garnisite cu atitudini filosofice au dus la decaderea venetiei. Ca si
imperiul Roman odata ce si-a atins culmea vestita cetate s-a prabusit prin flagelul ciumei.

Sic tranzit gloria mundi

In vechea venetie giecare indeletnicire sau pasiune necesita ca fata sa fie acoperita de o masca. Sursa
acestei placeri conditionate de secret si mister se afla in filosofia sec 18. Sfatul lui Descartes adresat
filosofilor, Larvatus Prodeo, Mergi tot timpul inainte cu o masca pe fata, este pusa in practica de
venetieni. Disertatii precum Torquato Accetto sau Arta precautiei, Baltazar gracian. Sunt facute
cunoscute in venetia in 1708 si influenteaza moravurile vremii. Tabloul lui Lorenzzo Lippi intitulat
alegoria prefacatoriei- femeie tinand in mana o masca si o rodie pare sa spuna ca se cuvine sa te arati
fara ca totusi sa-ti relevi identitatea sau vedo, ma non vedo.

Rinocerul 1751

Paiata F Goya

Maimuta Pictor- Chardin

Batranele- f goya

Capriciile- goya

Sarea sufleteasca

Masca avand la origini stransa legatura cu regnul animal si vegetal a avut intotdeauna o functie ritual. In
timp a acumulat o putere social-politica. Asemenea picturii faciale si ingravare de semen pe corp. Masca
avandu-si originea in ritualuri are ca scop transmiterea intruchiparii imaginii pictate caracteristice
purtatorului. Functia mastii tribal, figurat vegetale sau animaliera este de a suprapune o alta identitate
purtatorului inabusind-o pe a sa fara sa declare inrudirea, asadar masca confera imortalitate, putere
provizorie, atata timp cat devine parte din corpul fizic dar si din punct de vedere astral al purtatorului.

Masca de-a lungul timpului si-a pierdut caracterul devenind obiect de uzanta normal. De
asemenea masca este un insemn actoricesc. Masca alba este feminina iar cea intunecata este masculine.
Mastile tragicomice isi au originea in serbarile dionisiace. Ele erau menite sa trezeasca constiinta
auditoriului despre soarta si destinul omului in soarta vietii. Cele 2 masti erau atributele celor 2 muze:
Thalia si Melpomene. Cupidon era deseori reprezentat in arta funerara romana purtand masca tragica.
Masca scoate la iveala conventional o stare sufleteasca si o anumita varsta si conditie sociala.

Masca nu are neaparat expresie, ea ingheata, imortalizeaza o atitudine.

Masca neutra

Este masca tutror mastilor. Este un obiect cu totul special, un chip asa numit neutru in echilibru care
propune o asa zisa senzatie de calm. Ea serveste la trairea de catre actor a starii de neutralitate
prealabile actiunii care are receptivitate totala fara conflicte interioare. Masca neutral este o masca de
referinta, o masca de sprijin pentru toate celelalte. Sub toate mastile fie ele expressive sau nu exista o
masca neutra. Ea nu are nimic de a face cu mastile albe folosite in defilari sau manifestatii. Acelea sunt
masti ale mortii. Masca neutral ca toate celelalte nu trebuie sa se lipeasca pe chip. E necesara o anumita
distanta intre fata si obiect, distanta necesara actorului. Masca trebuie sa fie putin mai mare decat fata
actorului. Dimensiunea reala a unei fete nu usureaza nici jocul si nici stralucirea sa. Masca neutra
transpune actorul intr-o stare de disponibilitate de a primi. Ea ii permite sa priveasca sa auda sa miroasa
lucuri esentiale cu prospretimea primei dati. Actorul intra in masca neutra precum intr-un personaj cu
deosebirea ca aici nu exista nici un personaj ci o fiinta generic neutral. Un personaj are conflicte, un
trecut, pasiuni, un context. Masca neutra se afla in starea de echilibru, de economie in miscari.
Cunoscand echilibrul actorul va putea exprima mai tarziu mult mai bine dezechilibrul, conflictele
personajului. Sub masca neutral figura actorului dispare si percepem corpul mult mai puternic. In
general noi oamenii ii privim cuiva privindu-I chipul sub masca neutral privit vine intregul corp.

Privirea devine fata iar masca devine corpul. Daca a purtat bine masca atunci cand o da jos de pe chip
faciesul actorului este destins, masca scoate ceva care il elibereaza de un artificiu. Atunci doar in clipa
aceea actorul are un chip foarte frumos deschis, disponibil, neutru. Masca neutra se termina fara masca!
Masca neutra nu comunica niciodata in confruntarea fata in fata cu alta masca. Adica ce poate spune o
masca neutra unei alte masti neutre. Ele nu pot sa fie decat impreuna decat la un eveniment exterior
care le intereseaza si care li se intampla.

Masti si cotramasti

A juca sub o masca expresiva inseamna a participa la o dimensiune a fenomenullui teatral care vor suferi
drept referinta pt actor. Masca expresiva face sa iasa la iveala linile mari ale unui personaj, ea
structureaza un personaj caci ii delega corpului actiuni esentiale. Masca epureaza jocul, filtreaza
complexele psihologice, impune atitudini pilot intregului corp. Masca expresiva cuprinde mastile larvare,
mastile de character, mastile utilitare care nu sunt facute a priori pt. teatru.

Nu e sufficient ca o masca sa fie doar foartefrumoasa, o masca de teatru buna trebuie sa-sipoata misca
sau schimba expresia dupa miscarile corpului actorului. Ea trebuie sa se miste cu adevarat. O masca
expresiva care are exact dimensiunile fetei actorului sau care I se lipeste de carne este nejucabila, aceea
este o masca moarta. Mastile expressive sunt masti intregi spre deosebire de mastile de CdA care sunt
masti pe jumatate. Mastile expresive reprezinta caractere luate din viata de zi cu zi chiar daca au
trasaturi putin exagerate ele nu sunt caricaturi. Atunci cand sunt jucate ele trebuie sa faca vizibil un
complex de sentimente. O masca care nu reda decat expresia fixa a unui moment de exemplu un razator
permanent nu ar putea sa ramana prea mult pe scena, nu ar putea sa rada tot timpul. O masca expresiva
buna trebuie sa se poata schimba sa fie vesela, trista, jucausa fara a fii vreodata definitiv fixata intr-o
singura clipa.

Intregirea unui monstru este o minte de copil

Cand vreau sa vad monstri privesc pe fereastra

Mastile larvare

Sunt masti aflate in stadiul de formare. Ele sunt masti simple mari care inca nu au ajuns sa defineasca un
chip cu adevarat uman. Ele au fost descoperite in 1960 in basel elvetia. Ele se limiteaza la un nas mare, o
bula, acest nas fiind o unealta percutanta sau transanta. Sunt folosite de actori pentru a se apropia de
personajele si situatiile care sunt caracterizate in desene umoristice.

Mastile se insotesc de costume cu palarii exact ca in viata. Prin masca larvara se cauta animalitatea,
dimensiunea fantastica a mastii. Asemenea unor fiinte din alta lume nedefinite totalmente si care au
fost capturate iar reactiile acestor fiinte a fost puse la incercare.

Explorarea corpului sau a trupului neterminat obligatoriu definit de tot c se cunoaste provoaca excita si
suscita imaginarul actorului.

Mastile utilitare.

Masca de sudor, apicultor, pompier etc. Mastile utilitare sunt masti de aparare impotriva frig, foc,
semeni. Unele sunt mai speciale care au fost masti ale disimularii care favorizeaza jocurile de spionaj,
cele clandestine. In aceste masti trebuie avut un alt soi de grija deoarece majoritatea dintre ele sunt
doar masti gadget. Adevarata masca de teatru este incaracta cu mumanitate, atinge un alt nivel de joc.
Sub masca gesturile sunt amplificate sau diminuate, ochiul de o mare importanta in jocul psihologic este
inlocuit de cap si maini care devin unelte ale actorului. De aceea folosirea obiectelor reale imbogateste
mult jocul mastilor expresive.

Caracter nu inseamna pasiunile personajului, nici starile care il anima, nici macar situatiile care il
caracterizeaza, cda reprezinta triumful mastii, astfel ea a fost numita si commedia delle mascere.

Mastile intruchipeaza caractere fixe arhetipale, de aceea ne confruntam cu nerecunoasterea actorului


dar cu recunoasterea caracterului care este

1 tippo fisso

2 are aceleasi haine

3 aceleasi miscari

4aceasi structura psihologica

5 acelasi actor

De aici rezulta confundarea actorului cu personajul.


Cda cunoaste 3 tipuri de masca:

1 tipurile traditionale

Capitanul

Doctorul

Valetul

Slujnica

Pedantul

2 Conventionale

Tinerii

Tatii

Curtezanele

3 Tipurile sociale ale epocii

Nobili

Tarani

Burghezi( Hangii, Camatarii, Comedienii)

Mastile sun 7 sau 8 asemenea tippo fissouri

1 Batranii: Pantalone si Dottore

2 Zanni: Arlecc0hino, Brighella

3 Strainul: Capitano

4 Amorezii: Primul si cel de-al doilea

5 Subreta: Colombina, Smeraldina, Corallina.- de obicei iubita lui Arlecchino

6 Pulcinella care are istorie separata.

Amorezii si Colombina jucau aparent fara masca

La inceput rolurile feminine erau jucate de barbati dar actorii italieni le-au incredintat in curand
femeilor. Dupa jocurile de stil Bergamasc a inceput sa se nasca Zanni. Raportul Stapan Zanni reprezinta o
situatie de statut.

Zanni

Simpatizat al publicului si astfel creeaza o situatie comica. Mastile Cda isi expun defectele exagerat;
Comicul produs inconstient de accident, rigiditate, detasare sau automatism explica stilizarea
caracterelor. Cei care populeaza cda sunt suflete baltate, natafleti, neindemanatici, lasi, desfranati,
poltroni, femei fara rusine, tineri dezmatati, fanfaroni, gainari, borfasi, o lume de-a dreptul satirica cu
prezente in acelasi timp grave si comice. E o lume a stapanilor trasi pe sfori, o lume de balbaiti si incurca
lume, o lume ticsita de amorezi, desfranati, risipitori, certareti, sau mult prea virtuosi.

Batrani zaharisiti, stafiditi, lacomi, incapatanati, zelosi, decretiti, fanfaroni, lunateci,avari, carpanosi,
libidinosi, dati in mintea copiilor, senili, prefacuti, pofticiosi si mincinosi.

Prostituate lingusitoare, mincinoase, inselatoare,patimase, la cviciu partimitoare, vorbarete,hraparete,


perfide, nesatioase.

Slugi fricoase, istete, viclene, hotomane, intrigante, rautacioase, grijulii, visatoare, prostanace, simple,
naive, nestiutoare, lase, timide, trandave, fricoase, moarte de foame, patimase

Paraziti Lacomi, nesatiosi, mancaciosi

Iscoade si tradatori pentru o cana de vin

Pedanti sclifositi, murdari, inamorati, infumurati, incornorati

Capitani pomposi, gaunosi, numai vorbe goale, fanfaroni cu fagaduinte uriase dar care sunt defapt niste
mari timizi.

Codosi- isteti, lingusatori, apucatori, inselatori, sparti la buzunar, agresivi si mincinosi.

Slujnice si slujnicute-glumete iubarete, atatatoare, crude, rautacioase, nurli cu limba lata

Dottori flecari si impostori, lichele, betivi, grasi, lunateci, obsedati, de spirit nu de material, doritori de a
lasa mostenire dar incapabili

Caini multi cu covrigi la coada, o luna mare din care musca ca din branza un arlechino hamesit.

Un veac destrabalat cum il numea Messer Fagiano in care bunul simt, oportunismul si legile naturii se
prapadeau de ras in bratele lui Zanni caruia ii radea tot corpul in hohote.

Cea mai fidela figura a realismului supusa observatiei critice, satirice este cea a slugii

Gli Zanni

E cunoscut sub forma se Zan, Zuan, Zuane, Zuanni, Zanne. Zanni este forma Venetiana a lui Giovanni.
Este o sluga din Bergamont asa cum ne-o arata drept marurie scrisoarea lui Machiavelli spunand: Toti
Nebuni se numesc Zanne.

Evreul Simone da Bologna a fixat Masca lui Zanni: Din cauza saraciei si a somajului muntenii din
Bergamont vin la oras lucrand ca hamali. In timp ei monopolizeaza meseria de Hamal in zonele
porturilor. Asadar starnesc ciuda si antipatie si devin prin urmare obiect de satira si batjocura. Graiul
Bergamasc a devenit jargon pentru venetieni. Care ii ironizeaza si ii ridiculizeaza mai ales in manifestarile
lor carnavalesti. Carnavalul de la venetia este locul in care apare prima data masca lui Zanni. Zanni
calatoreste la venetia, isi cauta si isi gaseste un stapan, dezvolta o relatie de statut cu acesta, il trage pe
sfoara, se indragosteste, ii ajuta sau nu pe strainii care-i ies in cale sa-i ajuga in gratile conducatorului.
Intr-un cuvant, Zanni mananca, bea, se distreaza, face si desface o intreaga aventura. Caracterul lui
Zanne este uniform, este lenes, are pofte ne stapanite, e mai curand inclinat catre poftele burdihanului,
decat cele ale trupului. E obraznic, e necioplit si viclean. Varianta feminina a lui Zanni este Zagna. In sec
16 apar 2 tipuri de zanni- viclean intrigant, incurca lume, inventiv si violent- lacom greoi, prostovan,
grosolan. Aceste diferente de caracteristici denota diferentele de dezvoltare economica intre italia de
nord si cea de sud. Din Zanni s-au format arlecchino, Brighella, Coviello, Mezzettino, Trivellin, Stoppino,
Truffaldino,Scappino, Francatrippa, Gradellino dar toti acestia par a spune lumii acelasi lucru. Sclavii isi
vor vinde stapanii si le vor creste aripi.

Arlecchino: Este cea mai enigmatica, complexa masca. Este Bergamasc, la inceput Arlecchino a fost cel
de-al doilea Zanni. Arlecchino ii seamana lui Bucco, marele mancau din faloforiile antice grecesti.
Originea numelui se trage din traditia diavolilor numiti Harelquins. In ambele cuvinte gasimm radacina
hell care inseamna infern. Acesti diavoli apareau in teatrul medieval francez din sec 11 pe de alta parte
numele este al unei capetenii de demoni care noaptea faceau galagie si distrugeau tot ce le venea in
cale. In unele mistere medievale poarta iadului poarta numele de museau de Hellequin. Acest museau
de Hellequin devine mai apoi Manteau d arlequinn. In divina commedie exista un personaj numi
Alliquinno el fiind un diavol comic care traieste in Maleborg. Hernequin a fost conte de Boulogne cazut
in lupta cu normanzii a carui poveste de viata a nascut legende stranii despre razbunari si damnatiuni. In
Sagaua lui ErlKonig exista aceasta trimitere unui rege care a facut un pact cu lumea de dincolo dedandu-
se la viclesuguri si vraji. Tot in Franta a existat achile de Harley, gentilom francez despre care se spune ca
avea un bufon, un frate sau un sclav pe care il chema Harlyquine si care ar fii fost comicul sau protejat
pana l-a ucis. Dimenico Bincolleii care a mentionat ca in teatrul no exista un personaj care are acelasi tip
de miscari ca si arlecchino si anume regele maimuta. Masca lui Arlechino are un corn atrofiat pe frunte
in forma de buba. Arllecchino coboara din muntii valbrembana in campii. Costum: un camesoi scurt,
pantaloni sau colanti peticiti reprezentand saracia. Initial avea o palarie cu 2 colturi apoi o palarie cu 1
singur. Iar palaria este fixata pe o calota neagra. Poate avea o sabie, un ciomag, o bata, un linguroi, o
spatula. Arlechinno are atasat de costum o coada de iepure, o laba de iepure, o pana.

Masca lu Arlecchino era lucrata in lemn apoi in piele. Este o masca pe jumatate de culoare neagra, are
nasul turtit sau nas in vant. Masca are trasaturi bestiale, ochi ingusti, adanciti in orbite, ochi porcini,
vicleni, pometii sunt inclinati de ras diavolesc. Peri mari ii acopera sprancenele si buzele.

Masca este construita potrivit legilor contrastului.Arlecchino este cand prost si natang, cand viclean,
nelipsit de inteligenta dar viseaza cu ochii deschisi. Legenda spune ca Arllechino e din Bergamont de jos
iar Brighella este din Bergamont de sus. E o masca care a trecut prin foarte multe etape de elabirare
transformandu-se intr-un ARL plin de vorbe de duh sau taioase, mereu vesel si infometat. Evolutia artei
actorului accentueaza acestei masti caracterul de filosof nebun. Arl este motorul intrigii, este agil,
temperamental, suplu. De la accentul Bergamasc ajunge la cel venetian devenind gratioasa, subtila. De
aceea Arl este un poet, fara a cadea in boala oamenilor de stiinta. Arl este inocent, sensibil istet, naiv,
stangaci, dibaci, plin de sine, plin de bravada, orgholios, las, rau. El este masca care face legatura intre
lumi, este dual. Se desprinde de tirania lui Signor Pantalone sau a ilustrissimului Dottore si zboaraspre
stele intr-un butoias.

Arl poate saaiba un baston de care atarna un soarece mort.Arl este cel caruia ii apartine locus teribilis
(scena) poate sa foloseasca de la batrani simtul tusei, flecareala si minciuna. Fiind un Zanni actiuniile lui
sunt intotdeauna urgente. Kaliban si Ariel impreuna il construiesc pe Arlecchino. Plus 3 tipuri de mers pe
varfuri. Arlecchino este un copil. Vocea lui este aproape de vocea tinerilor, vocea unui baiat si unei fete,
voce de copil. Compozitia vocala poate lua si voce de barbat, depinde de situatie. E un copil ca si
gandire. Pentru ca e copil poate schimba forma cuvintelor. Limbajul lui este plin de proverbe, ia totul
mot a mot. Libertatea este mare dar trebuie sa fie in tippo fisso. Nu exista Arlecchino fara bata
(Batochio)

Antologia inocentei.

Brighella este concetateanul lui arl. A fost celalalt Zanni, apoi a devenit egalul lui Arl. La
inceputul sec 17 Brighella era o sluga vicleana, abil urzitor de intrigi, smecher si descurcaret. Mai tarziu
se transforma in sluga credincioasa care. Devine Hangiu dar ramane siret si viabil. Brighella provine de la
Brigha care inseamna cearta, incurcatura. Truffa provine din inselaciune. Masca este neagra sau verzuie,
poate avea, barba, mustati, cioc. Brighella este indemanatic in cea ce priveste instrumentele muzicale.
Costumul e alcatuit dintr-o tunica alba, o cingatoare lata neagra care ii sustine burdihanul, are pantaloni
albi sau cafenii vargati. In timp Brighella primeste o bereta si o pelerina tivita cu galoane verzi. Aspectul
lui aduce aminte de aspectul unui Major-domn. Daca animalele din spatele lui Arl sunt pisica, maimuta,
cocosul, porcul , sarpele, iepurele. Lui Brighella deseori ii poate lipsi agilitatea sau supletea lui Arl. Este
temperamental,indemanatic. Antonio da molina a fost primul interpret cunoscut si drept marele
Bulchiella. Atanasio Zannone, celebrul Brighella al sec. 18 a lasat in urma lui o culegere de texte care se
numeste moti brighelleschi. E agil, viclean, raufacator, iscoada, are pumnal, sau cutit sau sis, e servil,
vorba merge intotdeauna laolalta cu fapta, invarte afaceri si femei, se ingrijeste, poate sa aiba alti Zanni
in slujba. Ii plac banii, femeile, nu e fidel, poate fii foarte plin de el, are un suflet delicat, poate spune
sunt sensibil pana la oribil. Costumul alb poate insemna ca are treaba si noaptea dar ca ii pasa mult de
tinuta lui. Poate fura limbi, vorbeste repede, foarte multe nuante pe care le schimba repede,
fermecator, comicul sau poate sa devina periculos. Daca dai de Brighella numai dracu te poate scapa de
el. Cunoaste foarte bine femeia, atat de bine incat o poate copia. Brighella e barbat in floarea varstei,
are afaceri, e cea mai bine tinuta sluga. Uns cu toate alifiile, cunoaste pe toata lumea, toata lumea ii este
datoare. Are o putere mai mare fata de alte slugi. Brighella poate copia voci, cuvinte, si ii merge gura. O
doreste pe Colombina, se da la toate, curtezane etc. Brighella e mai vulgar, direct, grobian dar trece
peste usor. Vulpesc. Este un intrigant, se lasa in voia placerilor trupesti, e tot timpul pe fuga, nu are
scrupul, se poate adapta oricarei meserii. Mustatile sunt indispensabile pt. aceasta masca. Masti
asemanatoare: Beltrame, Scappino, Flautino si Finocchio(Homosexuali), Brighella a aparut ca masca pt
ca actorul a dorit sa il eclipseze pe Arlecchino si acest lucru ar suna in felul urmator: Desigur, fratioare,
nu stiai, Numele tuturor prostilor sunt scrise pe toate gardurile.

Limbajul tipic al lui Zanni este tehnica Grammelot, Grammelot este un instrument de recitatie care
asambleaza sunete, cuvinte si foneme fara semnificatie intr-un discurs, Actorii foloseau Grammelot
pentru a se intelege pentru a se intelege. Sau foloseau Grammelot pentru a-i parodia pe straini.
Rezultatul e o recitare extrem de expresiva si hiperbolica, limbajul utilizat este imbogatit de nuante noi
si expresivitate muzicala, intentiile si coloratura sunetului ajutand sa fie comunicata emotia din spatele
cuvantului. Acest artificiu recitativ era folosit de Bufoni. Buffoni recitau amestecand limbi si dialecte
diferite cu cuvinte inventate, Bazandu-se pe gestualitate si pe mimica. Gramm nu functioneaza fara
acestea.

Ex. Monologul lui Adeloid Hinkler- Marele dictator.


Dario fo- actor, regizor, costumier, scenarist, scenograf, dramaturg, pictor, premiul nobel lit. 1997,
implicat in viata politica, satire

Misterul buff.

Dario fo Autorii neaga ca as fii un autor, Actorii neaga ca as fii un actor, Autorii imi spun: tu esti un
Actor care face pe Autorul, Actorii imi spun: tu esti un Autor care face pe Actorul. Nici unii nici altii nu
ma vor in propria lor categorie, doar scenografii ma tolereaza.

Bastonada, bataia in commedia- comice, presarate de figuri acrobatice, intre slugi, toata lumea cu toata
lumea. Coloana vertebrala a lui arl este extrem de flexibila, dominanta felina, sarpe in coloana, capul are
miscari de pasare. Indiferent de varsta toate slugile sunt intotdeauna intr-o situatie de urgenta, de aceea
picioarele nu stau niciodata. Picioarele au propria lor viata, pot merge in directii diferite. Arl si celelalte
masti nu are niciodata un singur centru de interes. Arl. Este singura masca care poate visa. Datorita
acestei posibilitati limbajul lui are de suferit, nauc, lunatic, naiv, inventiv. Mastile nu mananca, nu beau.

Gradellino este o varianta a lui Brighella, mare mancau, Gratella- gratar.

Mezzetino e mic, e mereu la mijloc, nu-si duce niciodata idea pana la capat pentru ca e interesat
de tot ce misca in jur. Pentru c-o pateste e raut, se revolta dar nu are nici o sansa.

Mastile din cda, masca in genere este tot timpul fara varsta, exista doar tineri si batrani.

Pulcinella este cea mai populara masca, nu exista canava fara el. E o masca introdusa de comici
napoletani. Pulci e napoletan. De mult, pe vremuri a existat un anume Puccio dAniello care era un
coropcar si a fost adoptat de o trupa de comedieni care radeau de nasul lui mare. Aniello- magar. Pulce-
Purice. De unde vine idea de saracie lucie a lui pulci. Asadar Pulci are purici. Pulci se trage din
ingemanarea lui Maccus din atelane si a lui mimus albus adica mimul grecoroman. Pe filiera etimologica
greaca numele lui Pulci deriva din Polle Kinesis, in deplina miscare. Pentru greci Polis Keinos era prostul
satului. Pe filiera latina numele Pulcinella provine din Pullus gallinaceus care intre timp s-a transformat
in pullicenus-pui de gaina. Prin care cuvant giularii erau numiti de catre oraseni in momentul in care
hotarau sa-si schimbe glasul cocoseste. Comicul Silvio Florillo a fixat Masca lui Pulci pe impresia carui om
a atasat masca lui Arl. A atasat omul real pe masca lui Arl. Dupa care i-a aplicat. Pulcinella vrea sa
mearga sus dar ramane infenal. O cocoasa a exagerat nasul mare, i-a adaugat un camesoi alb foarte larg
si niste pantaloni uriasi care ii confera un aspect de fantoma. Ca obiect are un linguroi. O palarie cu
boruri intoarse, mustati si barba. Asa a ajuns taran mojic si prost. Andreea Calcesse caruia i se spunea
Ciuccio a dorit ca Pulci pe care il juca el sa nu aiba mustati si barba, de aceea barba este optionala. In
timp Palaria lui cu boruri s-a inaltat si a devenit un cilindru alb acest lucru simbolizand faptul ca Pulci nu
ajunge in ceruri, pe langa asta are evident conotatie falica. Avea o gluga alba pe care a mostenit-o
pierrot. Pulci are o masca neagra cu nas coroiat, lucioasa, misterioasa, cu trasaturi de pasare exagerate.
Pe masca lui Pulci sunt negi, de neconfundat cu cornul lui Arl. Picioarele lui Pulci sunt slabe si totusi
muschiuloase, animalul din spatele mastii este gaina, asadar intregul lui comportament va fii
asemanatoare cu gainile. Pulci nu este cocos, este gaina, cocoasa si burta lui sunt vii, limbajul este
extrem de spurcat, masca subterana, socializeaza putin, insingurat, mare visator cazut intr-o mizerie si
depravare, foarte batran dar cu minte de copil. Ii place mancarea, bautaura, si nu-i pasa cine-i cade la
asternut. Necrofil. Pentru ca e foarte batran, impotent, are excesse de potenta care il incomodeaza. Are
un comic Macabru, grotesc cu foarte puternice conotatii sexuale. Indeplineste toate treburile murdare
ale venetiei. Faptul ca animalul din spatele lui este gaina, dorinta lui este sa fie mai frumusel, sa aib
avere, sa zboare, fiind singur, vorbeste singur, bataus. Buffon, lacom, siret, e gata oricand sa
ciomageasca dar tremura pt. propria piele si se caca pe el de frica, poltron, om satul de toate. Totusi
este optimist. Pulcinella apare in picturi cu foarte multi copii ai lui. Pulci este hermafrodit. Vocea lui Pulci
este legata de traditia cantaretilor numiti il Castrati. E un foarte bun acrobat in sensul lui. E un mare
sarlatan.

Scapino etimologic provine din scapare- a scapa, este varianta bolognesa a lui Brighella, siret,
zgomotos, intreprinzator, si umbla dupa castig. Scappino isi ajuta stapanii dar nu neaparat dezinteresat
in intrigile amoroase. Haine albe cu brandenburguri verzi, o scufie rotunda, in sec. 17 Moliere il
transforma intr-un personaj de mare inteligenta

Mezzetino- Angelo Constantini. Mezzetino poate fii codos

Trivellino- Trivello- sfredel in 1633 de catre bassilio, Locatelli- este un valet vioi, viclean sprinten
si agil. Vesta cu pantaloni galben sofran si verde. Galoane sau sireturi rosii. Are nasturi de metal, haina
verde, captusita cu rosu si tivita cu galben auriu, palarie cu codita de iepure, ciorapi rosii si masca neagra
extrem de aproape de arlecchino

Truffaldino- truffa- escrocherie- siret dar prostanac a carui masca s-a conturat foarte bine la
jumatatea sec 17.

Coviello- calabrese sau napoletana- Prescurtare Iacovello- giaccometto- foarte veche-1618


prima oara- Pantaloni si jiletca cu galoane din argint, incaltari usoare, masca jumtate, putin scrupulos,
foarte ingenios, indragostit, naiv, agil.

Beltrame- il poate inlocui pe brighella, e o sluga prostanaca dar credincioasa, un incurca lume,
un ignorant absolut, stangaci si totusi spiritual. In sec 17 a fost interpretat de Nicolo Barbieri- Gelosi.
Costumul lui este alcatuit dintr-un camesoi foarte prost croit- Belltramina este perechea lui, asadar
varianta feminina iar ea se apropie de Brighella, e targoveata, poate avea propria afacere si este
vicleana, invarte bani.

Pedrolino, Zacaguino si Fritellino sunt variatiuni ale unui prostovan cu gura de aur fara prea
multa bagare de sema pentru intrigile amoroase.

Slujnicele

Se afla tot timpul in situatie de urgenta asa ca picioarele ei nu stau. Seamana cu arlecchino, la maini si
picioare.

Colombina- porumbita- usurinta in miscare, dulceata, duiosenie, fragilitate, e foarte iubeata, gangureste,
libaj intre vorba si cant. Are ochimari, frumosi ca doua margele, vede multa, martor nevazut. Fiind
servitoare asculta, stie- barfeste. Colombina apare la sf sec17 interpretata de fiica lui Domenico
Bianconelli iar ca si caracter e nabadaioasa, patimasa, cu foc, e rapida, are vorbe multe de duh, face mai
multe lucruri deodata, se ocupa de casa unui stapan si face totul pt. ca este singura femeie din
commedia. De la cele mai de jos pana la cele mai de sus, adica sters pe jos, si arta, dar nu la nivelul
amorezilor, e cea mai misto din gasca zannilor. Toti o vor dar ea e doar a lui Arlecchino. Pe toti ii
prosteste in afar de Arlecchino. Este plina de sexualitate, puternica, robusta, plina de energie. E painea
lui Dumnezeu. Masca aparent nu are masca, dar cea faciala este creata de catre actrita care o
interpreteaza. Este creata din machiaj si gimnastia muschilor faciali. Masca porneste de la trasaturile
actritei dar ajunge sa contureze un chip plin de viata sanatos intotdeauna vesel, smecheresc si
ademenitor. Colombina poate sau nu sa stie sa citeasca. Costumul ei este rosu cu dungi albastre, are
manecute, poarta sort, are ciorapi, poate avea si un guleras, pe cap poarta o scufie sau o boneta de
culoare alba, in picioare poarta pantofiori negri dar poate fii si desculta si o fundita rosie la boneta.
Rosu, alabstru si alb. Poate sa poarte sau nu crinolina, semana cu amoreza pt ca ii slujea amorezei. Dar
poate avea si fusta scurta sau pana la genunchi pt ca fiind mereu pe drum ea trebuie sa fie rapida. Isi
pune feminitatea in valoare, isi pune in evidenta popoul si pieptul. Picioarele imprumuta de la Arl
tipurile de deplasare, atat ca ea nu merge in zig zag. Are un ascendent extrem de puternic asupra
batranilor. Ii poate pune la punct pe toti de nu se vad. Are psihologia unei femei mature dar nu are
responsabilitatea acesteia, cunoaste foarte bine viata, este orfana. Isi cunoaste foarte bine locul deci nu
are cum sa intre in conflict cu alta femeie. Nu are ego, foarte darnica, tot timpul ajuta. E o subreta
isteata sireata aparent ingenua, defapt are accente de femeiusca rautacioasa, sustine amoreza. Cand are
timp liber si-l petrece mai tot timpul in gasca cu baietii. Fata de Arl. Poate avea accese de tandrete
materna dar il poate si violenta. Arl. Cumva din cauza jocurilor lui sau a altor chemari se indeparteaza de
ea dar intotdeauna la ea se intoarce. Masca obiect pe care o poarta Colombina, masca specifica venetiei
este moretta. Ea poate fii purtata doar de Colombina, pe noapte alba, pe zi neagra.

Francescina este devotata

Smeraldina este intriganta

Corallina este patimasa

Ricciolina are carlionti iar este cocheta

Vechile personaje

Tartaglia este parintele spiritual al lui Pulcinella. Tartaglia este fie judecator, fie notar, fie spiter.
Tartagliare-a se balbai. Este un buffon, ca defecte are miopia si balbaiala, din aceasta cauza masca lui s-a
creat pe baza sociala. Pe cap poarta o palarioara moale de catifea cu borul ridicat ca sa vada mai bine.
Este Tartaglia un matur dar poate fii si un tanar usor batranicios. La gat poarta un guleras alb, acest
guleras a fost furat de unul din il vechii. Dimensiunile Lui Tartaglia s-a transformat in gulerul lui Dottore.
Costumul este verde brotac. Mititel in umeri sau adus de spate din cauza profesiei dar are un burtoi
tuguiat.Isi poarta cureaua peste burta, Este larg fie pentru mascarea fundului grasut, fie pentru
mascarea picioarelor slabanoage. Se bucura de venerarea celorlalti cetatieni asa ca isi permite dungulite
orizontale de aur. Are o pelerina de judecator, profesor, doctor, pentru ca umbla dupa bolnavi. Pelerina
este scurta, are sosete albe de matase si in picioare poarta pantofi galbeni sau de culoarea pielii.Are
batista alba. Daca ii dam jos palaria descoperim un barbat chel. Are tendinta de ingrasare, dar nu este
gras. Napoletan. In sec 17 gozzi il prezinta in livrea verde cu brandenburguri de argint. Tartaglia dispare
dupa goldoni care alege doar 4 masti respectiv pantalone, arlecchino, dottore, brighella.

Stapani

Il Magnifico este structural extrem de asemanator arhetipului Stapanului. Il Magnifico e un reprezentant


de clasa la fel ca si Zanni aceste fiind slugi Bergamasce. Marturii despre Magnifico se afla in lucrarea
Dialogo di Magnifico e di Zanni din sec 15. El este stapanul, seful, fie el bogat sau scapatat. Disparitia lui
sau contopirea lui in tippo fisso au dus la crearea Partiturilor de batrani: Il vechi. Pantalone si Dottore.

Pantalone Eucrion din Aurularia lui Plaut, Alaturi de dottore reprezinta traditia batranilor in
Cda. Masca Magnifico se opunea lui Zannni si crea conflict. Pantalone e nedespartit de Zanni. Pantalone
este pur venetian, negustor, camatar, bancher, Anticar, proprietar de imobile, sa aiba flota, obiecte
religioase, sa detina cimitir, bijutier, tamaie etc.. Pantalone este putred de bogat, poate sa aiba sau s-o
fii pierdut. In 1565 intr-un act al unui proces este numit numele Pantalone. Giulio Pasquati este
creatorul adevarat al mastii Pantalone fiind si primul Pantalone din trupa Gelosi care a jucat la Roma. Tot
el i-a definit adevarata infatisare scenica. Originea numelui: La venetia exista un sfant caruia i s-a ridicat
o biserica in cartierul dorso duro. Insusi cartierul este cunoscut si sub numele de cartierul Pantalone.
Pianta Leone inseamna a infinge, a implanta leul venetian. Acest obicei de a implanta leul apartinea
comerciantilor venetieni in momentul in care ajungeau in teritorii noi, leul fiind stema serrenissimei
republici.Caracterul mastii oscileaza intre gluma si seriozitate. Acest contrast reda comicul mastii.
Numele consacrat este Pantalone de Bisocnosi. Adica cel al saracilor, al nevoiasilor. Denumire in care se
face simtita prezenta satirei. Masca lui Pantalone este de un comic suculent si in timp a devenit un soi
de morala. Prima masca cu functie istorica precisa. Reprezinta burghezia activa.

Batran, Zgarcit, avar, negustor, evreu, decretit, libidinos, retras din afaceri sau in culmea afacerilor,
lacom, mereu in cautarea unei neveste tinere si frumoase careia ii poate vana averea. Pantalone este
vesnic amorezat pana si de iubita fiului sau. Incurcat in itele tesute de inteligentele slugi. Intotdeauna
face pe tinerelul desi e ramolit. E caraghios si extrem de nefericit.E ingenu , naiv, credul, tontovan iar
fata de slugi este extrem de zgarcit, pisalog , acru. Vorbirea lui Pantalone este presarata cu proverbe,
blesteme dar si incercari asidue de convingere. Poate avea o fire poetica. Caracterul lui oscileaza intre
cel al unui om matur si un copil. Pantalone este un copil de 170 de ani. Posesiv, spurcat, incapatanat.
Manipuleaza si este manipulat. E plin de ticuri. Nu il mai asculta nici mintea nici ochi si e foarte banuitor,
hraparet. Impudic comportament al trupului. Nu-si poate tine udul.

Pantalone poarta un costum rosu din cap pana in picioare, costumul este mulat pentru a-i
accentua slabiciunea. Poate purta si sosete rosii. Are un anteriu negru bogat lung numit Zimara brodat
pe interior cu rosu. Poarta escarpen dar cel mai adesea prefera papucii turcesti. Are o palarie far bor sau
o chippa evreiasca, la brau o punga de bani si sau un pumnal. Masca este intunecata , neagra sau rosu
infernalcu nas lung coroiatde evreu cu mustati subtiri cu o barba ascutita ca a unui tap, poate purta si
cioc. Uneori este studiat cu plete.

Cum arata evreii? Jidovul ratacitor

Animalele sunt pasarile de prada, vulturul, cioara,hoitar. Are coloana flexibila. Este o masca extrem de
agila, nervoasa, temperamentala. Vorba piperata, caracter mefistofelic, lucid si critic si spurcat. Poate fii
tont.

Dottore

Este complementul firesc al lui Pantalone cu care adesea se afla in cuplu sau fiind foarte buni amici.
Dupa cum le dicteaza interesul personal. Dottore este o masca Bolognesa, este urmasul pedantului din
comedia clasica. Masca lui dottore ridiculizeaza pedanteria scolastica. Ca toti Bolognezii dottore este
universitarul gras, mancau, si semidoct, cunoscator a toate cele firesti si nefiresti, este palavragiu, flecar,
are un discurs interminabil, discurs compus din teorii, conceptii, expresii docte, intr-un cuvant un limbaj
Macaronic. Un amestec de dialect bolognez cu dictoane grecesti, scandinave, evreiesti si evident citate
brambura. Aleea iapa est- zarurile au fost aruncate- cauta alea iacta est.Dottore reprezinta o sarja la
adresa semidoctilor. Stiinta, arte, Medicina, Juridica, Matematici, Fizica, Biologie, Stiinta gaurii. Poate fii
istoric, notar, avocat, doctor in arte, muzica ,literatura, pictura. Estetician. La un moment dat echilibrul
intre realitate si nonrealitate este rupt. De aceea scopul acestei masti la un moment dat devine atat de
ilusoriu incat dottore poate sa ajunga mintal oriunde. Intotdeauna cauta sa ii convinga pe ceilalti.
Orgolios. Laboratorul. Experimentul. Numele cel mai adesea intalnit este Graziano sau Balanzone care
ne trimite la Balanta- avocat. Guler alb, Pelerina neagra- supererou. Magie tratata copilareste. In
picioare poarta escarpen cu funtite. Tine discursuri publicului. Poate sau nu sa aib manusi. Are un
burtoi enorm, ii place sa manance si sa bea. E aparent sedentar si insingurat. Nu prea il inteleg altii. E
Betivan. Isi doreste urmasi care sa-i duca mai departe cunoasterea dar nu reuseste. Dar nu poate
pricepe cum se fac copii. Cauta solutii mai complicate. E greoi cu miscari predominant circulare. II vin tot
timpul idei. Dar pt ca minte-ai lucreaza tot timpul picioarele-i sunt agile. Masca acopera fruntea si nasul.
Nasul poate fii mare dar nu ascutit, lucru care poate da nazalizare. Poate contine mustati. Fruntea este
ridata ingandurata, actorul care il intruchipeaza pe dotore trebuie sa foloseasca grima alba pentru a
mari ochii. Tot ce se mai vede trebuie transfigurat. Zona dominanta a mastii il reprezinta ochii. Pe cap
poarta o bonetuta alba dar actorul are libertate. Datorita cerebralitatii lui dottore capul merita foarte
mult dezvoltat. O masca buna de dottore trebuie sa acopere intru totul nasul. Nasul insusi poate avea
nari sau nu. Masca poate prinde viata cu muschii de pe fata. Ca si pantalone este la fel de dedat
placerilor cautand amor in alt scop insa. Are agilitate verbala. Comicul lui rezida in discurs dar si aparitia
lui a carui corp il pune in situatii critice cateodata. Dottore este maestrul in a ingrosa ciorba conversatiei.
De multe ori s-a intamplat ca dottore sa ceara ajutorul lui Arlecchino.Nu este violent.