VIROZE EMERGENTE

Sunt viroze nou aparute.

Cauze:
- Perturbari masive ale mediului
- Modificari ale agentilor patogeni care tin de variabilitatea virala si determina schimbarea
aspectului patogenului
S-a inregistrat o crestere masiva a numarului populatiei in ultimele decade, iar piramida varstelor s-a
inversat masiv.
Daca initial in 1950 populatia de peste 65 de ani era mai putin de 5%, in 2010 aceasta era 20% din totalul
populatiei. Asta inseamna patologie mai complicata, mai grevata de imunosupresie, datorata in principal
imunosenescentei, care duce la scaderea capacitatii SI de a localiza patogeni comuni.
Exista o tendinta de aglomerare a populatiei varstnice in zonele cel mai industrializate, care ocupa
suprafete restranse de teritoriu. In suprafetele foarte largi, natalitatea este in continuare in crestere, iar
populatia tanara reprezinta o buna parte din totalul populational.
Populatia urbana a suferit de asemenea o crestere accentuata, mai ales in Europa si Asia, unde
urbanizarea exista de mai mult timp. Si in Africa au aparut din ce in ce mai multe aglomerari urbane.
Orasele sunt facute in general prin improvizatii, ceea ce face ca populatia numeroasa sa traiasca in
conditii insalubre. Multe din aceste orase sunt create prin despaduriri masive realizate in regiuni cu
putina disponibilitate de apa potabila, regiuni care au o clima umeda, in care prolifereaza mult vectorii
care transporta agenti patogeni specifici regiunilor impadurite, care de obicei nu sunt atat de mult
populate. Acest lucru induce aparitia focarelor epidemice cu raspandire rapida.
- Variabilitate virala
- Metodele de diagnostic ne permit sa evidentiem boli care nu fusesera pana acum observate
Mutante ale patogenilor obisnuiti duc la modificarea patologiei asociate: cazul tipic al flavivirusului (ex:
West Nile, care patrunzand in Europa si-a schimbat virulenta si a determinat epidemie de meningo-
encefalita). Acelasi lucru se intampla pt enterovirusul 71, patogen oarecum banal care a inceput sa ia
locul virusului polio in Asia, unde determina paralizii acute flasce cu evolutie similara poliomielitei
infantile. Este cazul unor virusuri transmise prin insecte, care incep sa isi faca loc pe continente pana
atunci neatinse.
Exista tendinta de a aparea recombinanti a unor microorganisme, care circula pana la un moment dat
fara sa determine boala, si care la un moment dat sufera modificari prin reasortarea materialului
genetic, ceea ce are ca consecinta cresterea patogenitatii, cu manifestari severe de boala.
Spre exemplu, virusul AH1N1 a traversat bariera de specie.
Mai sunt asociate preluarii unor agenti etiologici implicati in boli ale animalelor zoonoze, care se
transmit de la o specie la alta. Acestea se transmit direct sau prin adaptarea treptata la o anumita
specie.
Ex: transmiterea zoonotica prin intermediul unui vector (coronavirusurile)
2003 SARS
2013-2014 MERS
Ebola
Adaptarea dupa depasirea barierei de specie HIV si prioni
Febrele hemoragice virale. Se pare ca epidemia care a dominat anul 2014 este in curs de disparitie, nu s-
au mai raportat in ultimele luni decat 3 cazuri in continentul african. Nu mai exista cazuri de import.
Acestea sunt sindroame multisistemice severe, care presupun deteriorarea sistemului vascular, cu
aparitia de hemoragii diseminate. Sunt caracterizate de o rata de letalitate ridicata.
Clinic, un caz suspect prezinta febra ridicata, care apare dupa o incubatie destul de limitata de numai 4-
10 zile si care se insoteste de stare general profund alterala, cu cefalee (aproape permanenta, nu
cedeaza la antialgice) si tulburari gastro-intestinale, care iau forma unor varsaturi incoercibile si dureri
abdominale si toracice severe si anorexie.
La acestea se adauga dupa 2-3 zile de evolutie manifestarile hemoragice. Pot lua forma cutanata (rash,
purpura), epistaxis (masiv, foarte greu de stapanit), hematemeza, pacientii tusesc si scuipa sange,
scaune sangvinolente, toate in absenta factorilor sugestivi pt coagulopatie.
Apar macule sangvinolente, pacientul sangereaza prin multiple focare. Exista acumulari subcutanate de
hematoame, lucrurile progresand rapid cu sangerari la nivelul mucoasei conjunctivale sau auriculare.
Agentii care determina aparitia acestor manifestari fac parte din familia Filoviridae. Au lungime foarte
mare, ARN ss nesegmentat iar la ME iau aspect incolacit caracteristic, care da si denumirea familiei.
Virusul Ebola are o lungime foarte mare, incolacita. Virusul pt Marburg e ceva mai scurt si are tendinta
mai mare la segmentare. Virusurile sunt foarte stabile in mediul extern, mai ales in mediile cu
concentratie proteica ridicata. Sunt foarte sensibile la ph acid si tratament cu detergenti si dezinfectante
de spital.
Virusul febrei Marburg a dat o epidemie in laboratoare care fabricau vaccin anti-polio. Celulele erau de
maimute importate din Africa. Cazurile au venit in contact cu aceste tesuturi, care proveneau din
Uganda, zona endemica pentru acest virus. Rata fatalitatii a fost initial de 23%, urmand o serie de
izbucniri epidemice cu punct de plecare Africa de S-E.
Sursele nu sunt intotdeauna cunoscute, de obicei cazul index fiind o persoana din mediul rural care
pleaca in jungla tropicala. El da nastere cazurilor secundare in randul membrilor familiei (au grija de el in
cursul bolii sau in cursul inmormantarii ritualul implica contact apropiat cu decedatul, virusul
persistand in leziunile sangerande).
Ebola primele epidemii aveau rata de letalitate foarte mare (88%).
1984 epidemie in Coasta de Fildes, care a afectat cimpanzeii salbatici
Este endemic in randul cimpanzeilor si va duce la extinctia acestora ca specie.
Epidemii numeroase dar limitate au fost inregistrate pana in 2001.
Uganda numeroase cazuri cu 2000, cu rata de letalitate de aprox 50%
2013 epidemia a fost un caz aparte, pt ca a implicat un numar foarte mare de cazuri.
Locuirea in jungla tropicala a popoarelor bastinase presupune contactul cu o multitudine de specii, in
special lilieci, care poarta virusul.
Au fost peste 28 000 de cazuri confirmate, peste 11 000 de decese. Au fost si cazuri de import in
America de Nord si Europa.

S-a inceput cu un sindrom cu diaree si voma, catalogata initial ca holera. A devenit alerta internationala
de sanatate din cauza numarului foarte mare de cazuri.
Primele cazuri au fost raportate la un copil si familia lui, apoi la satele vecine. In satele in care locuiau
asistentele medicale s-a extins infectia, care de aici s-a extins catre capitala.
Virusul se transmite prin numeroase cai, cel mai frecvent prin contact interuman (sange sau alte lichide
corporale), contactul cu cadavrele in timpul pregatirii pentru inmormantare. Se pot transmite si pe cale
sexuala, fiindca persista in lichidul spermatic timp de 3 luni de la emiterea simptomatologiei. Se poate
transmite si nosocomial (percutan, contactul cu picaturi infectioase la personalul sanitar, in special in
spitalele de campanie improvizate).
Trebuie facut diagnostic timpuriu pentru preveniirea raspandirii.
Diagnosticul virusologic necesita nivel de biosecuritate de nivel 4. Se lucreaza in hote ermetic inchise, cu
costume speciale de protectie care nu permit contaminarea operatorului. Se lucreaza sub casca.
Laboratoarele de biosecuritate cu nivel crescut sunt rare, in teritoriul african acestea au fost
improvizate, incercand sa se limiteze pe cat posibil contactul cu produsele infectioase.
In afara diagnosticului timpuriu, se incearca identificarea contactilor si asigurarea unei proceduri sigure
de incinerare sau inmormantare a celor decedati. Majoritatea familiilor isi ascund bolnavii, nu ii duc la
spital, nu sunt supusi decontaminarii. Populatia tine la mentinerea traditiilor de inmormantare, ceea ce
a dus la transmiterea facila a infectiei si izbucnirea epidemiei.
In cadrul studiilor din aceasta epidemie, in izolarea virusului, cultivarea si secventierea AN, s-a identificat
un grup separat al acestor tulpini virale, apropiat de tulpinile Zair, cele mai virulente, dar formand un
agregant aparte, cu virulenta chiar mai mare. Virusul progreseaza in timp, crescandu-si virulenta.
La ora actuala, se stie ca la nivelul anvelopei virale exista niste glicoproteine care joaca rol esential in
initierea replicarii virale si contin epitopi esentiali pt dezvoltarea RI. Se incearca purificarea acestor
glicoproteine de suprafata si includerea lor in terapii, precum si includerea genei care le codifica in
posibile vaccinuri profilactice.
Se fabrica Ac monoclonali impotriva glicoproteinelor de suprafata. Acesti anticorpi se fac pe baza
tehnologiei ADN recombinant. Gena care codifica glicoproteina e introdusa in plante, care apoi produc
proteina respectiva, ceea ce serveste la fabricarea Ac. Un astfel de tratament experimental s-a utilizat in
epidemia actuala medicamentul Zmapp. Numai 3 pacienti au putut fi monitorizati.
Se incearca creearea unui vaccin, care se face corespunzator agresivitatii patogenului. Nu e permisa
crearea de vaccinuri reactivate sau pe baza particulelor asemanatoare virusului.
Terapia genica utilizeaza particularitatile replicative ale virusului pt a genera proteine importante din
structura lui.
Vectorii virali sunt virusuri modificate, in care fie tot genomul fie o portiune din acesta sunt indepartate,
iar in interiorul AN sau in locul lui se introduce ADN strain, care codifica proteine importante din
structura virusului Ebola, pe care vrem sa o exprimam in organismul vaccinat.
Gena e introdusa in vector adenoviral, adenovirusurile nefiind patogeni importanti, care pot livra
eficient astfel de glicoproteine in celulele epiteliale, care produc proteine foarte accesibile APC, ceea ce
va duce la mobilizarea RI.
Avem studii de faza 1 (numar foarte mic de voluntari), urmand ca apoi sa se identifice doza optima si sa
se asigure trialuri mai numeroase.
Se folosesc adenovirusuri de la cimpanzeu, care pot livra gena straina directionat in anumite celule.
Folosim deci faza de eclipsa, folosind adenovirusul ca pe un vehicul. Celulele urmeaza sa produca
proteina respectiva. Aceasta fiind fabricata in celulele epiteliale, va fi furnizata in concentratii mari, care
vor fi prezentate de APC. Vom dezvolta astfel atat RIU cat si RIC.
Avem doua formule, una in care s-au introdus forme mai vechi de glicoproteine, alta in care s-au
introdus chiar glicoproteine de la vius.
Au fost vaccinati un numar de voluntari, care au dezvoltat un RI bun, promitator. Ambele formule au
fost inalt imunogene, inducand RI puternic atat umoral cat si celular. Inseamna ca proteina e bine
preluata de SI. Reactiile adverse au fost limitate (reactii de tip febril). Atat imunogenicitatea cat si gradul
de reactii adverse au fost dependente de doza (cu cat doza e mai mare cu atat mobilizarea RI e mai
buna, dar si RA mai frecvente).

Un alt caz celebru de aparitie a agentului etiologic nou sunt coronavirusurile, care determina SARS si
MERS.
Au fost cazuri care au izbucnit in Asia (pentru SARS, in special in zona rurala), respectiv in Arabia Saudita
pentru MERS, care au diseminat foarte rapid datorita transportului aerian comun pe distante foarte
lungi.

SARS
Lucrurile au inceput in Guangdong, unde apar si multe tulpini de virusuri gripale noi. Au aparut cazuri de
pneumonie severa atipica. Foarte multe cazuri au fost ascunse de OMS, raportate doar in momentul in
care situatia a devenit epidemica. Pana la sfasitul lui 2003, s-au inregistrat 8000 de cazuri confirmate si
800 de decese.
Transmiterea s-a facut foarte rapid. Un medic de familie din aceasta regiune a participat la un congres
international din Hong Kong. A dezvoltat simptomatologia caracteristica, cu pneumonie care a progresat
rapid catre insuficienta respiratorie. In acest timp, el a venit in contact cu peste 1000 de participanti la
conferinta. A fost spitalizat, decedand in spital. Au fost inregistrate in spital 95 de cazuri in randul
personalului medical. S-a observat ca virusul izolat de la acestia era identic cu cel de la pacientul sursa.
S-au inregistrat o serie de cazuri secundare diagnosticate dupa intoarcerea participantilor la conferinta
in tara de provenienta.
Alte cazuri s-au inregistrat in avioanele cu care cazurile secundare s-au intors acasa.
Dupa declansarea alertei globale, lucrurile au fost mai bine controlate. Aeroportul din Hong Kong a fost
paralizat. Existau sisteme de control la frontiere, care presupuneau inregistrarea cu camere digitale care
sesizau diferente de temperatura si interziceau urcarea la bord a persoanelor cu sindrom febril.
Mobilizarea a limitat raspandirea virusului.
Agentul etiologic a fost identificat destul de rapid, izolat si bine caracterizat. Este un coronavirus.

Coronavirusurile sunt patogeni respiratori banali, determina guturaie obisnuite, fara febra, doar cu
senzatie de usturime in gat. Ceea ce s-a izolat insa diferea mult de coronavirusurile obsinuite. Gazda
naturala ramane necunoscuta. Vectorul de transmitere a fost o zibeta (folosita in Asia pentru consum
sau ca animal de circ). Foarte multe specii de lilieci care vin in contact cu zibetele reprezinta probabil
gazda naturala, virusul devenind patogen la zibeta si servind pt transmiterea la om.
Coronavirusurile s-au adaptat la specia umana, transmiterea interpersonala fiind foarte eficienta, mai
ales pe cale respiratorie (foarte des in mediul spitalicesc prin contaminarea aparatelor folosite pt
ventilatie). Virusul poate persista pe maini si suprafete solide timp de cateva zile.
Dupa 2003, au aparut cazuri izolate.
In 2013, a aparut un caz respirator cu un virus asemanator. Acest nou coronavirus a determinat peste
1500 de cazuri, majoritatea cu punct de plecare in Arabia Saudita. Datorita masurilor de control rapide,
s-a reusit limitarea raspandirii.
Virusul a fost caracterizat si secventiat, aliniat cu celelalte coronavirusuri umane. S-a descoperit un
coronavirus nou, ceea ce ne spune ca exista in permanenta posibilitatea preluarii unor virusuri de la
specii animale, care se adapteaza si patrund in populatia umana, virusurile noi determinand o patologie
severa.
SARS utiliza un tip de R uman, in timp ce coronavirusul din Orientul Mijlociu utiliza un alt receptor, mult
mai comun, receptor de pe celulele non-ciliate din epiteliul bronsiolar, cu structura similara pt multe
specii. Virusul se adapteaza deci in permanenta si invata sa foloseasca diverse structuri care ii permit
marirea spectrului patogenic.

Gazdele se crede ca sunt specii de lilieci din jungla amazoniana. Gazda intermediara se presupune ca ar
fi camilele. La acestea s-au gasit titruri de anticorpi speicfici. Transmiterea secundara este posibila, dar a
fost mult limitata.

Traversarea barierei de specie este un concept in care un virus se poate adapta de la o specie la alta si
isi poate modifica spectrul patogenic.
HIV a fost introdus in populatie umana prin 3 transferuri distincte (SIV la cimpanzei, transmitere de la
maimuta la om; cauzeaza infectii asimptomatice, mai ales in populatiile care nu intra in grupe majore de
risc). Se crede ca virusul a patruns in populatia umana prin cazuri sporadice mai intai, apoi, pe masura
colonizarii Africii ecuatoriale, au aparut cazurile de transmitere parenterala si sexuala.
Prionii nu sunt virusuri. Sunt nsite agenti infectiosi aparte, similari cu virusurile pt ca au talie foarte
mica si depind complet de gazda. Sunt diferiti prin faptul ca nu au AN propriu. Prionii sunt proteine
infectioase capabile de autoreplicare. Sunt foarte rezistenti in mediul extern, inactivati doar prin
autoclavare prin perioade foarte lungi de timp (peste o ora), la temperaturi de peste 121 grade. Ca
dezinfectant, nu functioneaza decat cei de tip proteazic, bazati pe uree sau alti denaturanti proteici.
Dezinfectantii clasici nu functioneaza.
Prionii sunt forme conformationale modificate ale unei proteine celulare normale, care se gaseste in
concentratii crescute pe membranele celulelor neuronale, in concentratii mai mici pe suprafetele
celulelor limfatice, in special GALT. O proteina cel normala poate suferi anumite mutatii care sa
genereze o asamblare diferita a proteinelor. Proteina celulara normala are structura secundara de alfa-
helix, in timp ce proteina modificata are structura secundara de beta-pliu. Impachetarea aminoacizilor
este deci diferita, ceea ce confera o rezistenta deosebita la actiunea proteazelor.
Exista cateva modificari la nivel nucleotidic, descrise si care diferentiaza proteina celulara de cea
prionica. Aceste modificari se perpetueaza de la o proteina la alta. Este de ajuns sa apara o singura
forma modificata pt ca mutatia sa se propage dupa principiul dominoului. In momentul in care apare
forma conformationala modificata, proteinele tind sa se agrege unele de celealte si sa creeze
neurofibrilele. Acestea se strang in manunchiuri proteice, care formeaza placi de amiloid. Acestea
inlocuiesc structura normala, astfel ca membrana neuronala nu mai permite transmiterea impulsului
nervos.
Formarea acestora este caracteristica pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. Apar la varste
tinere, manifestarile patologice fiind in special de tip psihiatric (tulb de cognitie, echilibru, tulburari
neurologice, pareze, parestezii). Modificarile neurologice prevaleaza la bolile neurodegenerative la
varstnici.
Avem vacuolizare a structurii corticale, creierul luand aspect spongios. Nu avem infiltrat inflamator
caracteristic, ci acumularea neurofibrilelor si in timp a depozitelor de amiloid, care se pot identifica si la
nivelul tesuturilor limfatice. Creierul devine buretos, cu absenta totala a infiltratului inflamator.
Prima encefalopatie a fost descrisa la oaie Scrapie, manifestata prin tremuraturi necontrolate ale
membrelor inferioare. Maladia a fost descrisa in Australia.
A doua forma documentata a fost encefalopatia bovina boala vacii nebune, tulburarile de coordonare
de tip mioclonii aparute la bovine. Au coincis cu introducerea unei modificari in regimul alimentar al
rumegatoarelor pentru a asigura o productie mai buna, s-a suplimentat hrana bovinelor cu concentrat
proteic faina de oase, provenite din macerarea carcaselor altor specii de animale decedate. Majoritatea
fainii provenea de la oi infectate. Proteinele patologice au insamantat tractul digestiv si, pe cale
limfatica, au ajuns in SNC. O singura forma a indus transformarea in domino a proteinelor de la nivel
neuronal. S-au diagnosticat cazuri transmisibile la om.
Encefalopatie spongiforma la om Creutzfeld-Jacob, dementa.
Prima boala diagnosticata la om Curu (nebunie). Afecta o buna parte din populatia triburilor la care a
fost descoperita. Presupunea o legatura certa intre ingestia creierului provenit de la persoane decedate
si aparitia de encefalopatii la urmasii lor.

Boli infectioase re-emergente. Au dat recent epidemii, pentru ca persoanele nu sunt vaccinate. Aceste
boli, pe care le credeam aproape eradicate, reapar. Mai apar mutatii rezistente din cauza utilizarii pe
scara larga a antibioticelor si antiviralelor. Se incearca gasirea unor noi metode profilactice.