Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
E Def initie
I Yalogente
I Foctori de risc
I Closif icore
I Diognostic
! I erapte
I TeraPie non-formqcologico
r TeraPiefarmocologico
I Monitorizore
I
Gon"rtroza este o artropatie cronicd degenerativd, cu prevalentd crescutd
la sexul feminin, cu
pentru ortostatism
evolulie cronicd ce limiteazi capacitatea funclionali, scdz6nd treptattoleranla
5i
mers.
I intensitatea durerii,
I tumetac!la,
I Gonartroza este cea mai frecventd formi de suferinld reumatismald cauzati de uzura cartilajelor
c. mobilitate patologicd.
grade;
r crepitafii,
t ugor flexum,
- stadiul final
- Hidrartroza poate si fie expresia fenomenelor exudative acute (ex. puseul de activare), c6nd
esteinsolitd 5i de alte celsiene (rogeafd, cdlduri locald), sau cronice (ex. hidrartrozd,,rece,,,
mecanicd).
Crepitaliile sau cracmentele, zgo-mote mai mult sau mai pulin intense 9i adesea palpabile, care apar la
mobilizarea spontand sau pasivd a articulafiei, reprezinti probabil semnulcel mai bun pentru a
diferenlia artroza de alte boli articulare. Acestea se datoreazd fricliuniisuprafelelor articulare
neregulate, din cauza ulcerdriicartilajuluihialin. CAnd fragmente de condrofite sau de sinoviald cu
metaplazie condroidi ajung sd se interpund intre capetele articulare in miScare - corpi reziduali,
denumili gi "goareci articulari" - migcarea se poate bloca la un moment dat.
stadiulfinal
cu dureri siin repaus,
frecvente inflamari ;
tr Prdblemele cele maidificile sub aspectul recuperdrii le ridicd artritele reumatoide, de obicei
bilaterale gi caracterizate prin leziuni ulcerative femuro-patelare gi femuro-tibiale,
A in formele in care nu s-a aplicat un tratament corespunzdtor, mobilitatea este grav afectatd,
iar deformaliile constituite ridicd probleme de recuperare chirurgicalS deosebit de dificile.
o Leziunile anterioare (von PoratA, Roos E, AnnRheumDis, 2004; Boszotta et at, Aktuette
Traumtol 1994; Neyret P et al, BrJ Rheumatotagy, 19g4)
o Factorii genetici (Spector et at, BMJ, 1996; Neame R ef al, AnnRheumDis, 2004; Jones
G et al, AnnRheumDis,2114)
rozrce sunt sen
Evolu!ia
in general este lent Progresivd,
pentru articulaliile portante prognosticul funclional este nefavorabil.
se descriu Siforme rapid distructive, c6nd condroliza depdgegte 2mm/an.
Gonartroza (clinicd)
\ !
{
HI
i3
g {
it
,\
J \
f i
Artroza genunchiului, cunoscutd mai alesin varianta sa secundari ('tncdrcare" ponderaid, malaliniere)
evolueazd cu gonalgie antero-mediand, agravati de mers gi de coborArea scSrilor, episoade de blocaj
articular frecvente puseuri de activare. Obiectiv se pot constata: semnului gocului rotulian in caz de
gi
hidrartrozS(stanga sus), durere la mobilizarea pasivd a rotulei, maialesin sus (dreapta sus), fenomenul
"de sertar" anteriorin afectarea ligamentelorincrucigate gilimitarea dureroasd a flexiei(dreapta jos).
Artroza genunchiului, cunoscutd mai alesin varianta sa secundard ("incdrcare" ponderald, malaliniere)
evolueazd cu
tr gonalgie antero-mediani,
incrucigate gi
:
:
*
s
&
ilm
:l * iild
rl:l:*i,$i
Examenul radiologic
' Dpdv radiologic se foloseste stadializarea Kellgren-L, dar stadiul 1 nu este luat in
considerare de multi autori. Se pare ca prezenta osteofitor se coreleaza cu durerea,
pensarea spatiului articular cu progresia bolii, iar modificarile osului subcondral cu durerea
nocturna si progresia bolii. lmagistica in OA de genunchi este reprezentata de radiologie,
dar ultrasonografia si RMN incearca sa-si stabileasca un loc ca metoda diagnostica.
o Dpdv radiologic se foloseste stadializarea Kellgren-L, dar stadiul 1 nu este luat in
considerare de multi autori. Se pare ca prezenta osteofitor se coreleaza cu durerea,
pensarea spatiultji articular cu progresia bolii, iar modificarile osului subcondral cu durerea
nocturna si progresia bolii.
o Rol diagnostic pentru gonalgie asociata cu blocaj sau instabilitate . distructie meniscala
sau ligamenlara Jackson, JL, O'Malley, PG, Kroenke, K. Evaluation of acute knee pain in
primary care. Ann lntern Med 2003)
SENSIBILITATE 95%
SPECIFICITATE 65%
o
Boala artrozica secundara care afecteaza cu predilectie genunchiul (artroza de
genunchi secundara ):
a
Afectiunile mecanice locale: ruptura de menisc, dislocare patelara, modificari de ax
a
Bolile reumatice inflamatorii cronice
c Afecti un i le hematologice : d iscrazii sang u ine (hemartnoza)
r Bolileendocrine:acromegalie,hipotiroidia
r Bolile metabolice : boala depozitelor de cristale
o Sindromul patelofemural : durere de genunchianterioara qi bilateraltr ce apare la
pacienliitineri (< 45 ani).
o Artritl monoarticularl determinat[ de microcristale (gutd, pseudoguta), spondilartropatii
seronegative, artritd reumatoidd
o Hemartrozd(posttraumatic)
o Tratamentul
iqi pro!ffi-combaterea
I durerii,
: inflamatiei,
I degenerdrii cartilajului 9i
I menlinerea funcliei articulare.
Aceasta se realizeazd cu mijloace
o medicamentoase,
o fizioterapice,
' ortopedice,
o chirurgicale.
AINS reprezintd medicatia de bazd.
INAIAMTIIil1 I.llGAI
' Preferat celui sistemic, in artroza genunchiului gi mdinii, care evolueazd cu durere ugoar5-
moderatd
o EficienlS qi siguranla bune studii pe pold qi genunchi, extrapolate qi pentru artroza m6inii
-
A]IA]GTIIGT llPIllIIIT
o acetaminofen + codeinl
o risc Gl crescut:
AINS non-selective + proteqie gastrica
inhibitori selectivi COX-2
o risc cV crescut:
coxibi sunt contraindicati
AINS non-selective cu prudenld
C
risc renal crescut
ffits 0nnE
SYSAII||A lSymntonatic slow acting dlugs in ostcoafthlitisl
o Condroitini sulfat
1Z00mglzi
o AsocieriGS, GH + CS
o Extract nesaponificabil de soia qi avocado
' Diacerein
G||RIIG||SITNOHI IilTNAINilGUUN
O beneficii evidente:
- revdrsat articular
- inflamalie: durere difuzd, nocturnd, in repaus,
+ hipertrofie si noviald
aspiralie
analiza lichidului
PN|IGHITI GilNUNGIGA1T
o- procedeechirurgicaleconservatoare
gold: debridarea artroscopicd, dislocarea
chirurgicala a qoldului cu reconstruclie,
osteotomia - adullitineri cu displazie
sau deformare varus / valgus
Simptome moderate/severe
tW Consideriadm.localidecorticoizi
Simptome u$oare
,& Mlsurieducationale
& ControlBMl
+9 Exerci!ii
* Agen!itopici
S Analgezice non-narcotice
' diminuarea stabilitdtii pasive ceea ce duce la intrebuinlarea excesivd doar a stabilitdtiiactive
(oboseald musculard), de asemenea inseamnd
in faza acutd (fie cd pacientulsuferd de vreo formd de artritd, fie cd are vreo formi de artrozd)sunt
recomandate tehnicile anakinetice de imobilizare gi posturare conserv6nd c6t mai bine integritatea
articulard 5i tonusul muscular (prin exercitii izometrice).
incep6nd din faza subacutd si apoi in cea cronicd se potintrebuinta tehnici care utilizeazi:
D contrac-tia izometricd sau combinatii de contraclii izotonice (concentrice si excentrice) cu
contraclii izometrice pe diferite grade de flexie gi extensie.
Este foarte important mai ales in recuperarea mobilitdtii, deoarece orice solicitare este foarte
dureroasd.
Alt principiu extrem de important este cel al accesibilitdlii in forma sa de incdrcare treptatd.
reducerea stresului mecanic articular prin evitarea pozitiilor vicioase, prin masuri
ergonomice corespunzatoare (anumite profesii, activitati intense, mers, ortostatism
prelungit, purtarea de greutati);
' Din decubit ventral, cu capul intr-o parte 9i bratele pe lAnga corp. Flectali genunchiul
membrului inferior afectat. Mentineli cAteva secunde gi reveniti (10 ori).
t Din decubitul ventral, cu capul intr-o parte, trecelio coardd elastica pe sub talpa afectatd,
incrucigali-o pe fala dorsald lineti ferm. capetele. indoili lent genunchiul, tragand piciorul
spre fese - 10 migciri.
t Din decubit ventral, cu capul intr-o parte 9i bralele pe lAngd corp. se incruciqeazd piciorul
senAtos incordat 9i rezistali impingerii
- 10 migcari
t Din decubit ventral, cu capul intr-o parle, cu o greutate la nivelul gleznei (0,5 - 1 kg),
indoili lent genunchiului- 10 migcari.
t Stand intre bare paralele, prin indoirea bralelor se realizeaza semigenoflexiuni - 10
misc[ri.l!!!!!!!
t Stend departat la nivelul goldurilor cu spatele lipit de un perete. incordali fesele 9i indoiti
genunchii la 900, linAnd spatele qi umerii lipili de perete - 10 miscdri.
t Mers cu genunchii la piept pe o distanld de 10 metri.
t Stend depdrtat, bralele pe sold, se executd fanddri inalte dreapta in fatd
- stdnga - - in
spate - 10 miqcdri pentru fiecare direclie
,,lgiena ortopedicd a genunchiului"
Respectarea regulilor de profilaxie secundari este importantd pentru evolulia gi prognosticul
gonartrozei. Principalele reguli de igieni ortopedicd a genunchiului sunt:
- mentinerea unei greutdli corporale normale;
- evitarea qrtostatismului gi a mersului prelungit;
- evitarea mersului pe teren accidentat;
- mersul cu sprijin in baston;
- evitarea pozitiilor de flexiune maximd;
- evitarea menlinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului;
- migciri libere de flexiune - extensiune dupi un repaus prelungit 9i inainte de trecerea in
ortostatism;
- corectarea cu suslinitoare plantare a piciorului plat;
- evitarea tocurilor inalte;
- evitarea traumatismelor directe: lovituri, stat in genunchi.
lndicalii generale de profilaxie secundari a genunchiului). Menlinerea unei bune funclionalitSli
mio-artro-kinetice la nivelularticulatieifemurotibiale gi a celorlalte articulaliise face printr-o respectare
riguroasi a regulilor de profilaxie secundard.
Acestea sunt: