Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI PEDAGOGIE


MASTERAT: Consiliere psihologica si educationala
MASTERAND-Grigore Constantin Ciprian

• Rolul de profesor consilier il va joca orice cadru didactic desemnat de


Consiliul de administratie al scolii(conform actelor normative emise
pana in present de M.E.N.) cu exceptia situatiilor in care exista
absolventi ai facultatilor de psihologie,psihopedagogie si
pedagogie,asadar exista riscul de a veni de pe pozitia’magister dixit”,
adica de pe pozitia celui care nu are o baza teoretica stiintifica in
consiliere scolara si nici experienta corespunzatoare.In aceste conditii
este mai greu de pus in practica parteneriatul,arta negocierii cautarea
impreuna(profesor-elev) in vederea gasirii solutiilor diverselor
probleme.
Prin ceea ce am precizat mai sus vom afirma in continuare dorim sa-i
determinam pe cei care vor avea rolul de profesor de consiliere,sa
constientizeze ca modul in care relationeaza cu elevul/grupul este esential
pentru atingerea obiectivelor propuse.De aceea trebuie sa stie ca aceasta
relatie este necesar sa se bazeze pe:
• Acceptare reciproca;
• Cooperare;
• Incredere;
• Empatie;
• Confidentialitate;
• Afectivitate;
• Respect reciproc;
• Onestitate;
Numai daca sunt indeplinite aceste conditii se poate vorbi de existenta
unui context favorabil comunicarii autentice ,ceea ce este fundamental in
relatia profesor consilier-elev/grup.In aceasta relatie inteleasa ca”proces
dinamic”,profesorul consilier isi va folosi abilitatile pentru a preveni si
infrunta blocajele in comunicare determinand elevul/grupul sa fie
coparticipant la rezolvarea propriilor probleme.
Esential este sprijinul acordat de profesorul consilier elevului/ grupului
,fara a se ajunge la o relatie de dependenta.Acest fapt devine clar daca
intelegem ca obiectivul final al profesorului consilier este asa cum spunea
Nelson Jones “acela de a aduce pe client in situatia de
autoasistenta astfel incat acesta sa conserve sis a dezvolte
propriile abilitati de gandire si actiune,nu doar pentru a se
confrunta cu problemele prezente ci si pentru a se gandi si
gestiona corespunzator problemele viitoare”
Relatia profesor consilier-elev/grup trebuie sa fie o relatie pozitiva in care
acceptarea sa fie reciproca deoarece numai in aceste conditii profesorul
consilier va obtine cooperarea si increderea din partea elevului.Astfel va fi
deschisa calea spre acele schimbari comportamentale pozitive pe care le
doreste profesorul consilier pentru elev/grup, si spre formarea si dezvoltarea
abilitatilor decizionale,de comunicare etc.
Intrucat cel care are initiative in cadrul relatiei profesor consilier-elev/
grup, este adultul (profesorul),acesta trebuie sa aiba in atentie sugerarea
permanenta a pozitiei de partener respectand o serie de reguli, din care va
prezentam cateva:

Probabil veti reactiona spunand:


“ce consilier este acela care nu da sfaturi?
Nu ne vom rezuma in a va raspunde ca”cei care pot da cele mai bune
sfaturi nu dau sfaturi” ci vom completa afirmand ca dand un sfat gresit
veti fi responsabili de efectele lui,si eventual veti primi chiar reprosuri din
partea celui “sfatuit” ,iar dand sfaturi bune veti crea dependenta de
dumneavoastra, ceea ce ar fi in contradictie cu menirea profesorului consilier
de a forma elevul pentru a-si gasi singur solutia optima in situatii
problematice.Tinand cont de faptul ca elevul a avut tot timpul “sfatuitori” in
jurul sau care i-au spus ce sa faca si ce sa nu faca este bine ca dumneavoastra
atunci cand doriti sa recomandati ceva sa o faceti cu diplomatie,luand in
calcul efectele ce le-ar putea avea orice gest cuvant.
Profesorul consilier prin comportamentul si atitudinile sale trebuie sa-i
faca pe clientii sai sa inteleaga ca el nu reprezinta “banca de sfaturi” de la care
pot obtine in mod automat pe cel de care au nevoie.In cadrul unei relatii
specifice cu elevul/grupul va urmarii prin metode si tehnici adecvate sa-i
ajute sa-si identifice sis a-si mobilizeze propriile resurse pentru rezolvarea
problemelor prezente si viitoare.

In mod obisnuit intrebarea “de ce?” duce cu gandul la motivarea unor


fapte,a unor comportamente,motivatie care sta in atentia profesorului
consilier dar care poate fi investigate adresand alte tipuri de probleme.Relatia
profesor consilier-elev/grup,are un character special, presupunand,asa cum
am mai afirmat,evitarea blocajelor,asadar este necesar ca intrebarile puse
elevilor sa nu inceapa cu “de ce?”,pentru ca ar putea genera chiar un
sentiment de culpabilitate,ceea ce evident ar fi in defavoarea comunicarii.
Va oferim un exemplu din care veti constata ca aceiasi informatie( ba
chiar mai detaliata)despre plecarea unui elev de la ore o puteti afla fara a
pune intrebarea:
“de ce pleci in mod fregvent de la ultimile ore?”
Iata alte formulari:
-“Ai putea sa-mi spui ce te determina san u ramai la scoala pana la
sfarsitul programului”?
-“Programul tau zilnic este incarcat?’
-“Consideri ca ultimile ore din program sunt mai obositoare?”
De fapt trebuie sa formulate in asa fel intrebarile incat sa induceti
interlocutorului nevoia de a spune cat mai multe despre tema pusa in
discutie,ceea ce va va crea un avantaj in gasirea solutiei.

REFERITI-VA LA CEEA CE ESTE DE STRICT


INTERES”AICI SI ACUM”

Scopul interventiei dumneavoastra este de a sprijini elevul/grupul sa-si


rezolve o problema din prezentul sau si sa-l pregatiti in vederea depasirii
obstacolelor viitoare.Referirile la trecut nu-si au rostul decat in masura in
care credeti ca ar putea sa va ofere date pentru a clarifica problema
abordata.Chiar daca este vorba despre un aspect din trecut i se va cere
elevului sa precizeze ceea ce simte”aici si acum”despre acesta,pentru a deduce
ce influenta mai are in prezent.

NU JUDECATI PE ALTII !

Nu trebuie sa uitati ca rolul dumneavoastra ete de a-l incuraja pe cel care


are nevoie de sprijin.De aceea important este sa-l ascultati nu sa-l blocati
facand aprecieri cu privire la persoana sa ori afirmatiile sale.De exemplu ,un
elev isi exprima nemultumirea in legatura cu notele pe care i le-a pus
profesorul X la333333333t obiect.O interventie din partea profesorului
consilier,de genul “nu e bine sa-ti critici profesorii” poate determina o
reactie de refuz de a mai continua dialogul ceea ce i-l va impiedica sa afle
cauza reala a nemultumirii elevului.
NU CRITICATI !
Daca intentia este de a atrage elevul sau clasa in rezolvarea unei
probleme evitati critica ,pentru ca in general in asemenea situatie apare
reactia de autoaparare,de negare a vinovatiei oricat de mare si evidenta ar fi
aceasta. Nu veti putea obtine cooperarea criticand.
In acest sens este bines a urmati indemnul lui Dale Carnege:
“Daca vreti sa-i ajutati pe altii sa devina mai buni folositi incurajarile. Dati
impresia ca orice greseala poate fi indreptata” .

ADAPTATI-VA COMPORTAMENTUL IN FUNCTIE DE CELCONSILIAT

De multe ori ni s-au solicitat “retete” precise cu privire la modul in care ar


trebui sa se comporte profesorul consilier intr-o situatie corecta. Raspunsul il
repetam,afirmand si ca acum pot fi sugerate principii generale,modele de
actiune pentru situatii tipice,dar realitatea concreta presupune neaparat
adaptarea comportamentului tinand cont de o serie de factori:specificul
problemei, varsta celor implicate,mediul social cultural din care provin si
traiesc,particularitatile individuale etc.
Asadar este foarte important ca profesorul consilier cunoscand aspectele
teoretice si bazandu-se pe experienta sa gaseasca singur atitudinea optima,
comportamentul pe care trebuie sa-l adopte intr-o situatie data.

EVITATI ETICHETARILE !

Ca profesor consilier ar trebui sa fiti avocatul elevilor,sa-i aparati de


etichetarile altora.Adeseori anumite cadre didactice pun fara ezitare “etichete’
elevilor, clasificandu-i in “indisciplinati”, “slabi”, “incapabili”, etc.
Dumneavoastra nu numai ca nu trebuie sa procedati in acest fel,ci trebuie sa-i
aparati pe elevi si sa-i determinati pe cei care lucreaza cu acestia sa renunte
la astfel de practici.
Poate ca ar fi descurajant pentru cei care “eticheteaza” daca le-ati solicita
cat mai multe informatii,probe,pentru a-si sustine afirmatiile, adresandu-le
doar simpla intrebare:
“pe ce va bazati cand afirmati … despre x?”
Analizand raspunsul va veti da seama daca se bazeaza pe o buna
cunoastere a elevului (sau nu) si daca a facut (sau nu) ceva in sensul
valorizarii potentialului acestuia.

EVITATI MESAJELE VERBALE SAU NONVERBALE


AMENINTATOARE

Nu este bine sa folositi vocea ridicata ,degetul aratator pentru ca asa


spune Andre Sirota “atunci cand cineva este aratat cu degetul nu mai
poate decat: sa taca,sa plece sau sa fie tentat sa umileasca la
randul lui”.
De exemplu afirmatii de genul”daca nu vei urma programul pe care ti l-
am recomandat nu vei ajunge bine” , nu au ce cauta in exprimarea
profesorului consilier.

NU CAUTATI SA IMPUNETI PROPRIILE VALORI !

Incercati sa sustineti elevul/grupul in procesul de formare a propriului


sistem de valori asimiland totodata si valorile specifice sistemului social.Daca
elevul isi va contura propriul sistem de valori va putea mai usor sa-si
stabileasca obiectivele propriilor actiuni.

NU INTERVENITI INAINTE DE A IDENTIFICA PROBLENA !

Nu actionati inainte de a sti care este problema ce trebuie rezolvata.


Pentru a se putea stabili strategia de interventie este necesar sa identificati
problema reala. cu care se confrunta elevul sau grupul de elevi.Realizati
mai intai un proces de “rafinare” eliminand “balastul” pentru a stabili
prioritatile.
Pentru aceasta este necesar sa cunoasteti bine atat elevul cat si grupul
(clasa de elevi).In acest sens va sugeram utilizarea unor variante metode si
tehnici de cunoastere din care enumeram doar cateva:
-Observatia;
-Analiza psihopedagogica a activitatii si realizarilor persoanei;
-Convorbirea (cu elevul,parintii,cadrele didactice,alti factori implicati in
procesul educativ);
-Chestionarul;
-Metoda aprecierii obiective;
-Tehnici sociometrice,etc.;
Prezentarea detaliata a acestor metode si tehnici poate fi gasita in multe
lucrari de pedagogie dintre care amintim “Cunoasterea elevului.O sinteza a
metodelor”
Din cele prezentate se intelege ca atributiile profesorului consilier sunt
complexe,mai ales ca el trebuie sa tina cont de faptul ca la clasa la care-si
desfasoara activitatea,problemele de ordin general ce tin de procesul de
maturizare a alevului trebuie abordate in corelatie cu cele care tin de
particularitatile fiecarui individ.interventia optima presupune ca cel care are
rolul de profesor consilier sa dispuna de anumite competente teoretice (sa
stie), operationale (sa sties a faca) si de atitudini si aptitudini
speciale(sa stie sa fie).
Profesorul consilier trebuie sa fie o persoana echilibrata in viata
personala,sa aiba capacitate empatica,abilitati de comunicare,de
relationare,de evaluare si decizionale si sa dispuna de o buna pregatire
psihopedagogica. Aceasta presupune existenta dorintei de auto perfectionare
continua,ce se poate implini prin participarea la schimburi de
experienta,cursuri,dezbateri,si prin consultarea lucrarilor de specialitate.

PLAN DE CONSILIERE PENTRU ADOLESCENTII CU


PARINTI PLECATI LA LUCRU IN STRAINATATE

Nume/Prenume copil:

Data nasterii/(C.N.P):

Parinti/reprezentant legal: Adolescenti

Domiciliul:loc. Buzau

Data realizarii P.P.C:


Locul: Cabinetul psihologic

Intalnire programata:DA/NU

Durata sedintei de consiliere: 30 minute

Descrierea problemei in evaluarea detaliata:

-Adolescentii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate,


dezvolta o serie de probleme:
-stari depresive (de tristete,discomfort,plans sau chiar tentative de
suicid.
-tulburari de comportament-agresivitate manifestata,acte de devianta,
toxicomanii;
-absenteism scolar;abandon scolar;
-rezultate slabe la invatatura;
-fuga de acasa;
-sentimente de abandon,de inutilitate,lipsa de sens.

Opinia copilului/reprezentantului legal:

-Nu in toate cazurile adolescentii au fost implicati in luarea deciziei ca parintii sa


plece in strainatate;
-Unii adolescenti au acceptat plecarea parintilor la munca in strainatate din
motive financiare,
neluand in seama efectele despartirii pe termen lung;
-Unii adolescenti doresc sa aiba o slujba din care sa-si castige singuri banii,
au acest sentiment al datoriei neglijand nici invatatura;

Resurse in depasirea problemei:

-apelarea la rude apropiate,retea de prieteni;


-mentinerea legaturii cu parintii plecati prin intermediul
telefonului,corespondentei,internetului
-vizite din partea parintilor cu ocazia sarbatorilor;
-invitatii pe perioada vacantelor ale adolescentilor la parinti in strainatate;
-suport social-rude,prieteni,scoala,biserica
-respectarea promisiunilor din partea parintilor (ca vin acasa,ca trimit un
pachet, ca vor telefona)

Riscuri:

-lipsa de supraveghere;
-nesiguranta;
-discomfort;
-frustrare;
-tristete,manifestari depresive,anxioase;

Obiective generale;

-redarea increderii in sine;


-constientizarea problemei,ca parintii se vor intoarce acasa si le va fi bine
impreuna;

Obiective operationale:

-intarirea increderii in relatia cu parintii;


-intarirea egoului;
-cresterea stimei de sine si a imaginii de sine;
-depasirea crizei adolescentine;
-inlocuirea gandurilor negative cu ganduri pozitive,rationale;

Metode si tehnici folosite:

-discutii libere;
-convorbirea;
-interviul;
-relaxare cu sugestii pozitive;
-suport emotional,afectiv;
-teste de personalitate;
-terapie de grup-impartasirea
experientelor,trairilor,sentimentelor,frustrarilor,agresivitatilor,
in cadrul grupului cu adolescentii,aflati in aceeasi situatie;
-asertivitate;
-terapie comportamentala;
-sugestii pozitive,gandire pozitiva;
-activitati de socializare si loisir,activitati ludice;

Observatii cu privire la rezultatele sedintei de consiliere:

-adolescentii au colaborat cu specialistul fiind incantati in procesul de consiliere;


-s-a realizat o legatura afectiva si de incredere intre consilier si adolescenti;

Comentarii ale specialistului implicat in interventie:

-adolescentii ai caror parinti sunt plecati in strainatate,trebuie sa fie mai


maturi afectiv raportat la varsta lor biologica ca astfel sa-si poata stapani temerile
lor,sa poata face fata stresului si sa isi poata mentine echilibrul psihic in fazele
schimbarii.

Comentarii ale adolescentilor:

-s-au aratat incantati de participarea lor la sedinta de consiliere, au


constientizat de ce era necesarca parintii lor sa plece in strainatate si au promis
ca-si vor infrunta temerile,frustrarile valorizand mai mult stima de sine,prietenia
cu cei din jur,pozitivismul in gandire.

Data urmatoarei sedinte planificate:

Semnatura responsabil de caz:

PLAN DE ACTIUNE PENTRU O MAI BUNA CUNOASTERE


A PROCESULUI DE FORMARE A GRUPULUI
INFORMAL IN SCOALA

Obiectul: Consiliere si orientare;

Data: 25.05 2009

Tema:Viata clasei noastre –intre armonie si conflicte;

Componenta si subcomponenta educatiei:

-Managementul grupului educat.


-Managementul clasei ca grup;

Durata:50 de minute.
Scopul lectiei:
Constietizarea de catre elevi a naturii, specificitatii si eficientei
relatiilor interpersonale din interiorul colectivului,cu efecte
positive asupra consolidarii acestuia;

Obiective specifice:
-cunoasterea tipurilor de relatii interpersonale existente in
colectivul clasei;
-cunoasterea modului concret de manifestare a relatiilor
dintre membrii grupului;
-intelegerea efectelor positive si negative ale acestor relatii
pentru fiecare si pentru colectiv;

Obiective operationale:

-sa denumeasca tipurile de relatii posibile intr-un colectiv;


-sa enumere tipurile de relatii existente in viata clasei;
-sa precizeze tipurile de relatii pe care le considera necesare in colectiv;
-sa descrie situatii concrete in care se manifesta diferite relatii in
colectiv;
-sa analizeze conditiile de manifestare a principalelor tipuri de
relatii generatoare de armonie sau de conflicte;
-sa identifice efectele pozitive pentru fiecare tip de relatii interpersonale;
-sa precizeze efectele negative aleanumitor relatii interpersonale;
-sa argumenteze necesitatea consolidarii relatiilor cu efecte pozitive
pentru viata clasei;

Resurse materiale:

-pentru activitatea frontala:schema pe tabla –expunerea titlului temei, a


obiectivelor specifice,reprezentarii ale unor rezultate generale in urma
investigarilor sociometrice(realizate anterior lectiei);
-pentru activitatea individuala:chestionare,fise individuale.

Resurse procedurale:

-conversatia euristica,dezbaterea,metoda chestionarului, metoda scarilor de


opinii,studiul de caz ,comparatia,problematizarea,metoda experimentului
actional-ameliorativ,observatia psihologica.
Bibliografie:

Niculescu,R.M.,”Pedagogie generala”,Editura Scorpion 7, Bucuresti,1996;


Colectia revistei “Extemporal”,C.C.D.,Brasov;

DESFASURAREA METODICA A PLANULUI

Momentul organizatoric:

-asigurarea ordinii si disciplinei in clasa ;


-efectuarea prezentei elevilor si notarea absentilor la ora; motivarea
absentelor efectuate de elevi in cursul saptamanii,pe baza certificatului medical
eliberat in conditiile stipulate de regulamentul scolar;
-identificarea evenimentelor petrecute recent in viata clasei si analiza lor
operative; daca se impune stabilirea de masuri pentru desfasurarea eficienta a
activitatilor instructive-educative la clasa;
-precizarea unor eventuale comunicari,anunturi care privesc viata si
activitatea scolara si extrascolara a colectivului de elevi ai clasei.

Captarea atentiei elevilor asupra temei lectiei educative propuse;

-Formularea scopului lectiei a carei tema a fost anuntata din timp si stabilita
de comun acord cu elevii;
-Notarea pe tabla a titlului temei propuse si a abiectivelor specifice vizate.

Activitatile pregatitoare abordarii temei si valorificarea achizitiilor


anterioare:

-Reprezentarea unor indici sociometrici(statutul sociometric si expansivitatea


anumitor subiecti din grup,gradul de coeziune a grupului) rezultati din
investigarea sociometrica realizata anterior lectiei(in urma aplicarii testului
MORENO);
-Analiza rezultatelor si formularea unor aprecieri generale asupra organizarii
colectivului si a atmosferei dominante in viata clasei-ca punct de plecare in
determinarea relatiilor interpersonale existente.

Exersarea directionata:
-Propunerea unui chestionar pentru studiul fenomenelor de grup dupa
( modelul indicat in anexa nr 7) si distribuirea acestuia in fise individuale
elevilor;
-Solicitarea formularii de raspunsuri la intrebarile cuprinse in chestionar si
dezbaterea lor;
-Identificarea tipurilor de relatii posibile intr-un colectiv de elevi si
enumerarea principalelor relatii dominante in viata clasei;
-Precizarea tipurilor de interrelatii dintre membrii colectivului care ar fi
necesare pentru realizarea scopurilor comune ale grupului;
-Identificarea unor situatii concrete de manifestare a relatiilor in colectiv si
analiza conditiilor de exprimare a acestora,pe baza unor studii de caz(relatii
dintre liderul clasei si membrii colectivului,interesul fata de o anumita actiune
colectiva desfasurata recent,mandria de a face parte din acest colectiv care are
rezultate foarte bune in activitati scolare sau extrascolare).

Obtinerea performantelor:

-Evidentierea relatiilor interpersonale cu efecte pozitive asupra grupului,


favorabile conlucrarii si interactiunii in vederea atingerii obiectivelor commune
urmarite;
-Precizarea relatiilor interpersonale cu efecte negative asupra activitatii
colectivului de elevi,generatoare de contradictii si tensiuni interne,care slabesc
coeziunea grupului.

Asigurarea feed-back-ului:

-Analiza unor situatii concrete existente in cadrul clasei( exemplu: ajutorul


acordat de colegi unui elev pentru a recupera cunostinte,dupa o absenta
indelungata de la scoala;esecul inregistrat de elevii clasei in organizarea unei
expozitii datorat lipsei de colaborare,etc.);
-Identificarea relatiilor care au generat rezultate pozitive sau negative in
activitatile analizate.

Formulare ipotezei:
-Argumentarea necesitatii consolidarii relatiilor cu efecte pozitive pentru viata
clasei si a evitarii acelora care influenteaza negative colectivul de elevi;

Precizarea temei pentru urmatoarea lectie educativa:

-Formularea unor recomandari de documentare in legatura cu subiectul


viitoarei lectii educative.

METODE DE CUNOASTERE A PERSONALITATII


ELEVULUI

Proba.”Cine sunt eu”(Mielu Zlate)

Consta in a cere elevilor sa alcatuiasca o compunere cu tema “Cine sunt eu”?


Proba permite sa se cunoasca imaginea de sine a elevilor si ofera o bogata
informatie legata de atitudinea fata de sine,fata de ceilalti,fata de societate.
Cand elevul refuza sa raspunda la intrebarea formulate,sau da un raspuns
foarte scurt si evaziv ,el ofera totusi o informatie semnificativa in sensul ca are o
fire interiorizata si nu e dispus la autodezvaluiri.
Autoaprecierea poate fi deformata in sensul in care elevii vor incerca sa ofere
doar informatii care sa corespunda asteptarilor scolare si care sa convina
cerintelor sociale.
-Pentru obiectivitatea crescuta se poate aplica un test de determinare a
personalitatii interpersonale,care sa-l surprinda pe elev in interactiune cu
ceilalti.

Proba R.F.Bales
Dominator

interactiuniiFacilitator al
Neconformiist
Supus

Retras

Tensional conflictual

Cooperant
Conformist

Activ

Pasiv

Altruist

Egoist

Creativ

Individualist
Noncreativ

Obiectiv
Subiectiv
Subiectii

A
B
C

n

Se va cere elevilor sa mentioneze care dintre cele doua caracteristici opuse


specifica fiecarui membru al colectivului,inclusiv siesi.
Se vor avea in vedere trasaturile ce intrunesc acordul a mai mult de jumatate
din numarul membrilor grupului.
Informatiile oferite,fara a fi considerate de o valoare absoluta,pot fi
comparate si completate cu alte observatii si apoi prelucrate atent de catre
profesorul diriginte in scopul identificarii profilului caracterial al elevilor.

METODE SI PROCEDEE PENTRU STUDIUL


FENOMENELOR DE GRUP

Pentru incurajarea fenomenelor pozitive de grup si crearea unui colectiv


puternic,profesorul diriginte trebuie sa cunoasca temeinic viata grupului,relatiile
interpersonale, prezenta microgrupurilor,a individualitatilor.Din interactiunea
intre membrii colectivului unei clase iau nastere atitudini de o mare variabilitate;
se manifesta atractii si respingeri din infruntarea carora rezulta identitatea
grupului.
Cea mai cunoscuta modalitate de studiere a fenomenelor de grup este testul
(MORENO) care consta in a solicita elevilor sa raspunda la doua intrebari cu
doua variante:
a) cu cine ti-ar placea sa stai in banca?
b) cu cine nu ti-ar placea sa stai in banca?
a) pe cine ti-ar placea sa ai colaborator la o lucrare data?
b) pe cine nu ti-ar placea sa ai colaborator la o lucrare data?
Motivati alegerea sau respingerea facuta.
Precizari:
-mentionati de fiecare data un singur nume si incercati sa fiti foarte sinceri;
-raspunsurile vor ramane secrete sin u vor influenta in nici un fel relatiile
voastre;
-lucrarile trebuie semnate.
Pe baza testului sociometric se pot stabili mai multi indici sociometrici:

• statutul sociometric : suma alegerilor intrunite de un elev


N(N-1)

• gradul de coeziune al grupului: suma alegerilor reciproce de perechi


N(N-1)
2

N=numarul total al membrilor grupului;


Se mai poate determina

• expansivitatea: suma alegerilor emise de un elev , daca elevilor li se


N-1
solicita mai multe nume in ordinea preferintei ,respingerii.
Rezultatele obtinute se pot prelucra cu ajutorul unei sociomatrici.

Statul sociometric este dat de numarul de alegeri intrunit de fiecare subiect


si se citeste prin totalul semnelor positive pe verticala(exemplu: subiectul A
intruneste 4 alegeri din maximum 9 posibile,adica 4/9).
Expansivitatea reprezinta alegerile facute de fiecare persoana si se citeste in
totalitatea semnelor positive de pe orizontala( exemplu: subiectul G este cel mai
expansiv-cele mai multe alegeri,respective 6)
Casutele hasurate nu se iau in calcul,pentru ca nimeni nu se allege sin u se
respinge pe sine.
Exemplu:Sociomatricea unui grup de 10 elevi:
A B C D E F G H I J
A + - + + - - + - + 5
B + - - + - - + - - 3
C - - - + - - + - - 2
D + - - + - + - - + 4
E + - - - - - - - - 1
F + - - - + - + - + 4
G - + + + + - + - + 6
H - + - - + - - - - 2
I - - - - - - - - - 1
J - - + - + - - + - 3
4/9 3/9 2/9 2/9 8/9 0 1/9 6/9 0 5/9

Expansivitatea

Sociomatricea evidentiaza:

-elevul cu statutul sociometric cel mai bun,respective elevul care a intrunit


maximum de alegeri posibile(pentru exemplul considerat,acesta este elevul E cu
8 alegeri din maximum 9 posibile); Aceasta demonstreaza ca el este liderul
informal al clasei.
Observatie: liderul formal este persoana aleasa ca sef al clasei,iar liderul
informal este persoana cu cel mai inalt grad de preferentialitate din partea
grupului.
Testul sociometric aplicat de alegerile la nivelul clasei va oferi informatii
despre “cel mai popular elev” al colectivului.Este preferabil sa fie incurajata
libertatea grupului de a investi in functia de sef al clasei elevul cu statutul
sociometric cel mai bun sin u neaparat pe cel cu performante foarte bune la
invatatura.Se pot evita astfel situatii generatoare de tensiuni care ar afecta
gradul de coeziune al grupului.
-elevul/elevii cu cele mai multe respingeri,care,de cele mai multe ori sunt
“elevii problema”(In exemplul dat ei sunt elevii F si I).
Observatie: se poate intampla ca elevii cei mai respinsi de colectiv sa fie
chiar dintre cei mai buni la invatatura din clasa si tocmai de aceea sa-si atraga
invidia colegilor.Profesorul diriginte,cunoscand bine aceste aspecte,poate sesiza
si inlatura fenomenele negative c ear putea duce la dezbinarea si desolidarizarea
colectivului.
Raspunsurile obtinute in urma aplicarii testului sociometric pot fi prelucrate
si prin intocmirea unei sociograme.
Sociograma reprezinta distributia atractiilor si respingerilor dintr-un grup sub
forma unor cercuri concentrice,astfel incat in centru sa fie plasat elevul cu
statutul sociometric cel mai bun.Spre periferice se vor plasa elevii care ,in
functie de statutul lor sociometric,se departeaza din ce in ce mai mult de centru.
Se marcheaza alegerile si respingerile reciproce. Pot fi astfel identificate
profunde relatii de preferentialitate reciproca sau unilaterala,precum si
respingerile-cele reciproce fiind intotdeauna generatoare de conflict.Profesorul
diriginte poate actiona astfel in favoarea manifestarilor positive si pentru
depistarea surselor de conflict,in sensul eliminarii lor.
Se poate extrage sociograma individuala a unui elev pentru a fi folosita intr-
un studio de caz,ea oferind informatii semnificative pentru solutionarea cazului.
In literature de specialitate s-au conturat pe langa tehnicile sociometrice si
alte metode si procedee destinate cunoasterii trasaturilor ce caracterizeaza
colectivele de elevi.

Metoda chestionarului:

Chestionarele pot fi orale sau scrise.ele peresupun raspunsul la un set de


intrebari referitoare la viata colectivului.Aceasta metoda ofera posibilitatea ca
profesorul-diriginte sa verifice unele constatari si aprecieri privind elevii si
colectivul.
Iata un exemplu:

Chestionar
Care sunt manifestarile de colegialitate din clasa voastra?
Care sunt atitudinile pe care le considerati lipsite de colegialitate?
Exista conflicte si tensiuni intre membrii colectivului vostru? Cum sunt ele
rezolvate?
In cadrul colectivului clasei voastre,considerati ca exista un dialog sincer,in
care fiecare isi exprima deschis opiniile?
Este corecta distribuirea sarcinilor in cadrul colectivului din care faceti parte?
Va considerati un bun coleg?
Cum v-ati dori sa fie viata colectivului vostru?
Care sunt actiunile collective la care participate cu placere? Ce propuneri
puteti face in acest sens?

Metoda scarilor de opinii:

Este o varianta a chestionarelor,in care fiecare intrebare este asociata cu o


scara de raspunsuri posibile,ordonate intr-un anume fel,dupa intensitate sau dupa
numar de subiecti.Cel care raspunde isi va allege acel interval al scarii care se
potriveste opiniei sale.
Exemplu:
Chestionar
Colectivul clasei voastre este un colectiv unit?
Voi va implicati activ in viata clasei voastre?
Atunci cand aveti o problema sunteti sprijiniti de colegi?
Va petreceti timpul liber in activitati organizate impreuna cu colegii vostri?
In ce masura apreciati ca intervine dirigintele vostru pentru a asigura
coeziunea colectivului clasei?
Sunteti mandri de colectivul din care faceti parte?

Scara utilizata: -foarte mult;


-mult;
-putin;
-deloc;

Observatia psihologica:

Consta in inregistrarea si prelucrarea datelor despre colectiv de catre


profesorul diriginte.Observatiile trebuie sa fie sistematice,cu obiective bine
precizate,iar inregistrarea datelor sa fie fidela,retinandu-se si circumstantele
concrete in care s-au produs observatiile inregistrate.

Metoda experimentului actional-ameliorativ;

Dupa aplicarea celorlalte metode care au condos la formarea unei opinii cu


privire la trasaturile colectivului de elevi,educatorul poate sa-si proiecteze o
interventie educativ-ameliorativa(sau simulativa).Interventiile pot avea o dubla
determinare retroactiva(ca o consecinta a ceea ce s-a intamplat in colectiv) sau
proactiva(vizand consecinte ulterioare).
Natura relatiilor educationale si eficienta acestora depend,fara indoiala de
calitatea activitatii dirigintelui si de colectivul de elevi,de interactiunea si
coeziunea acestor factori.

Bibliografie:

Baban,A. (2000) Suport de curs: Consiliere Psihologica, UBB Cluj.

Dan Butnaru, Marinela Gulei : Consiliere si Orientare Scolara , editura


Spiru Haret

Andrei Cosmovici , Luminita Iacob : Psihologie Scolara , editura Polirom


1999
Lupu V.(2003) Suport de curs: Elemente de Psihoterapie cognitive –
comportamentala si de hipnoterapie a copilului si adolescentului , UBB
Cluj.