Sunteți pe pagina 1din 24
~t—e Greseala Cuminticai i de Viniciu Gafita . Oeunoasteri pe Cumintica? E fetita aceea cu parul legat strans in doua codite, cam subtirele, drept deasupra urechilor mici si roze. Dacd afi trecut prin fata blocului nostru nu se poate si nu o fi vazut jucdndu-se cu ceilalti copii de seama ei: pentru ca nu trebuie sd credeti cumva cd daca i se spune Cumintica, inseamni cd nu se joaca, nu alearga, nu cAnta si nu se cearta uneori. Dar ea stie unde si cand poate sa se joace, respect regulile de circulatie si orele de odihna stabilite pentru blocul nostru. Astizi dupa-amiazi, tocmai venise de la gradinita cdnd mama ei i-a spus: - Daniela - pentru ca de fapt asa o cheama pe Cumintica - du-te, te rog, pana la chioscul de paine si cumpara o franzela. ~Desigur, mamico, a raspuns Cumintica gi luand banii a plecat deindata. Nus-a indepartat bine de casa si a vazut-o pe prietena ei, Rodica, # a alergand grabita. - Unde te duci? a intrebat-o ea mirata. - N-am timp de vorbi, i-a rispuns Rodica. M-a trimis ee pana la “Alimentara” si mi-a spus si vin repede. - Nu stii ci nu-i frumos s& fugi pe trotuar? a sansa Cumintica. Poti sa lovesti trecatorii, iar la traversare nu ai vreme si te asiguri daca nu vine vreo maging, - Lasa-ma cu sfaturile tale, i-a intors. vorba Rodica sia plecat 3 IS mai departe in goana, Dar n-a facut cdtiva pasi cd a trebuit si ocoleasca un grup de muncitori care reparau ceva la o gura de canal. Dandu-se jos de pe trotuar n-a observat o masind ce venea din spatele ei: fine, scragnete, spaima. (planga 1) ~ Hai cu mine, i-a spus Cumintica sia luat-o de mand. A merge repede pe strada nu inseamna ca trebuie s& alergi. Erau acum doud fetife mereu grabite tindndu-se de mand. Nu mersera prea mult si vazuré o fetité necunoscutd care plangea la marginea trotuarului, - De ce plangi? A intrebat-o Cumintica. ~ Printre sughituri i-a explicat: -M-atrimis bunica la farmacie si mi-a spus sa merg dupa cum aratd semnele de circulatie. Dar sunt atatea semne ci nu mai stiu s& mii descure ~ lat, cercul acela rosu, e semn pentru masina ca pe aceasta strada nu are voie si circule. Mai incolo este altul albastru cu silucta unui tatic si un copil de mana. Pe acolo trebuie si mergem noi Pentru cl semnul sta inseamna drum obligatoriu pentru pietoni. (plansa 2) - Vai, ce multe sunt, suspind fetita. _ Pana sa le inveti, hai cu mine, ca tot trecem pe la farmacié, ii zise Cumintica. 8 AqpaN Taturand din conde gi Daniela fi didu dreptate si Tui, in gand, bineingeles. Tocmai vroia si intre in curte cand i se paru cA automobilul parcat pe partea cealalt a strazii fi face cu ochiul. ~ Domnule automobil, zise Daniela apropiindu-se de masind, te rog si ma ansotesti pana la gradinité. Stii, mama a uitat c& trebuie si ma duc la gradinifé st a plecat la fabricd, iar singurd nu nimerese gradinita. = Pf! Puffii automobilul un nouras de fum pe teava de esapament. Eu sunt un automobil elegant, iesit de cateva zile din fabric’. Tu te-ai uitat in oglinda cand te-ai sculat? Daca nu, atunci du-te acum gi te uita. (plansa 4) ‘Amirata, Daniela nu-I mai asculta si intra in casa. N-avea nevoie de oglin s& stie cum arati o fetita care nu s-a spilat, nu s-a pieptanat, nu si-a imbracat rochita, nici pantofii. De aceea s-a dus direct la baie gi a dat drumul la apa rece si si-a aluungat urmele somnului si ale plansului de pe obraji. Pe urma si-a scos pijamaua si si-a pus rochita. Dupa aceea s-a pieptinat, s-a inciltat, a ficut totul.asa cum facea si mimica atunci cand era acasa. Si a iesit pe poarti. Numai ci acum, in loc de pisicai, in loc de caine si de automobil, de cine credeti c& didu cu ochii? Chiar de mama ei care venea de la piafé cu bratele incircate de cumparaturi! (plansa 5) - Vai, ce surpriz’ placutd mi-ai ficut, Daniela! zise ea cand isi vizu fetita. Te-ai spalat, te-ai imbracat singurd, vino repede si ménanei si si plecdm degraba la gradiniti Datorit’ harniciei tale nu vom intarzia nici azi! Daniela era fericita. $i n-a mai fost suparata nici pe pisica, nici pe cine, nici pe automobil. odaie - camer, incdpere; impresionat - migcat, emotionat; dezordonat - om care nu este deprins cu ordinea; neglijent; grai - glas, voce; cismea -instalatie prevazut’ cu o pompa sau cu un robinet, prin care este adusd pe conduct apa necesar gospoditrici; : : feava de esapament - ansamblul organelor care asigura evacuarea gazelor arse dintr-un motor cu ardere interna. Sugestie: Se pot spune proverbe si ghicitori: “Harnicia e mama succesului”. “Ce apd estecn lume fara nisip?” (Lacrima) . | | = Maricica de Luiza Vlédescu CAbasicica este o fetiya din grupa mica. : oa Dimineata ea se pregateste si mearga la gradinita, Se scoala, Ba se imbracd\... se uitd in oglinda si canta: - Ma asteapta gradinita, Ce frumoasa e fetita! Cainéfior alb la ciorap, Funda rosie pe cap! Asa cfinti Maricica si da si iasd pe usa afara, cand deodat’ se aude strigata: - Maricica, Maricica... nu pleca, esti murdarica! Maricica se intoarce: - Cine ma striga? ~ Eu, pieptenele.... Nu te-ai pieptinat! - Nici nu te-ai spiilat! ii strigd apa din lighean, - Nici cu sapun n-ai dat... se rasuceste sipunul supdrat in farfurioara sa. - Nici pe dinti nu te-ai spalat! spune Pperiuta de dinti, Si pieptenele, si apa, si sapunul, si peria de dini sar in sus si striga: - Intoarce-te, intoarce-te, Maricica!... Nu vezi cd esti o murdarica? Rau se supara Maricica. Le scoate limba, se stramba si spune: - Nu vreau s vorbese cu voi, Sunt suparata. Tu, apa, esti rece si odata, cand m-am spalat pe fata, mi-ai alunecat pe gat. Tu, sapunule te bagi unde nu-ti fierbe oala! (Cand vreau sa ma dau cu spun numai pe frunte i pe obraji, tu mi te bagi si in urechi si in nas, si-n ochi... j ~ Cu pieptehele sunt suparata, c& ma trage de par... Sicu tine, perie de dinfi, nu vreau sa vorbesc, cd ai past amar’... si m& usturd limba... SA ma lisati in pace! (plansa 1) ~ Maricica, Maricica! ii strigard apa, sApunul, pieptenele si periuta de dint! Maricica se uita in oglinda si-si intreaba fundita si cdndfiorii de la sosete. ~ Sunt murdarica? ~ Nuuu... fi rispund fundita si cinafiorii, Esti gatita, draga noastra. ~ Dar apa si sapunul spun ca nu sunt spalat, pieptenele, spune ca nu sunt pieptanati... ~ Vai, Maricica — ii soptesc fundita si cZnafiorii, ce te iei dup ei? Nu te vezi cd esti curata? Vite! fata n-are nici o pata. Nasul s-a cam murdatit, cd-i racit... Parul este sub cdciuld: dingii sunt pititi in gura; mana, vezi, manus are... Nu-i nevoie de spalare! (planga 2) ~ Asa? a = Daaal - Atunci pot pleca. $i Maricica pleaca la gradinita céntand: i MG asteapta gradinita, Ce frumoasé e fetita! La gridini(a, grupa mica a intins © hora mare. Maricica voioasa, s-a prins in i canta cu ceilalti copii: - Coroana e rotunda, Rotundé e gi luna, Frumoasd e si fata... Pe care o aleg... Maricica cénta si se invesele: i in mijlocul horei. r ~ Alege-ma si pe mine! strigi Maricica unei fetite ~ Nu te aleg, c& nu estitpieptinat.. : Alege-mi tu! striga ea unui baat, ce se afla in mijlocul horei, ‘Nu... nu te aleg, Maricic’, fiinded esti murdarica - Ei, si? ridic& Maricica din wi (planga 3) Pleca din hora; isi ia ursul din dulap si se aseaz pe un scaunel, isi priveste pe furis mainile Si-si intreaba in soapta fundita: Ee - Sunt eu murdarica? ; - Nuuu... stu... rispunse fundita. Eu vid 8 fata n-are nici o patds nasul s-a cam murdarit, da-i racit. ‘ai, tacit strigh ursuleful. Est ofunditdi mincinoasd... Azi nu s-aspalatdeloc... Maricica nu ma joc. $i ursuletul se rasuceste gi sare din mainile Maricieai Fundita a tacut. Au ticut si cinafiorii, (plansa 4) Maricica-i singura si-i vine $4 plinga.. : Copiii se joaca si canta: ~ Coroana e rotundé, Rotunda e si luna, Frumoasé e si fata... Pe care o aleg... Maricica ia o papusicd, dar papusica fi striga: : Lasi-mi-n pace! imi murdaresti rochita cu mainile tale murdare!,_. Lasi-mi... {ncepe sa pling Maricica... $i plange siplinge... si lacrimile-i curg siroaie pe obraz. lar pe unde trec ele rimén dare curate. Se freact Maricica la dchi ou ména, dar mana-i murdard de marmelada, si de ou, si de plastilina... si-si ménjeste toati fata... (plansa 5) Rad copiii si striga: + Maricicd, Mari Pleaci Maricica acasa, ste in hora... dar pe ea nu oalege nimeni si joace meri. Nu mai pot! laca eu ma joc cu Ursulache. Eucu 101 Nu vrem in grupa micé sé avem o murdaricd! | Pieptenele, sipunul, apa si periuta de dinti nici ca se vita Ta ea. Aleargi Maricica la apa, dar apa o stropeste si-o ocdriste: ~ Nu, nu te apropia de mine, Eu sunt rece — nu sunt bund... Ia sapunul, dar s&punul sare din mana $i ii stri . ~ Nu te pot ajuta. Am clibuci si-ti intru in urechi, si-n nas gi-n ochi. Cand sa ia pieptenele, el ii striga: ‘ -Nu vreau si te ajut, ai spus cA trag de pir... Periuta de dinti se tanguie si ea: - Eu am pasta amard... nu pot si-ti spal dintisorii. Si-apoi, tu te-ai suparat pe noi. - Nu... - plnge Maricica—Nu mai sunt suparata. Vreau sa fiu curata... Copiii din grupa mica m-au gonit, ci-s murdatrica.. ~ Esti murdaric&? se mir& pieptenele si apa, periuta de dinti si sApunul... Parci Spuneai c& fafa n-are nici o pati... nasul s-a cam murdarit cf-i racit. Parul este sub caciula; dint ina vezi, mnusa are... Nu-i nevoie de spalare, Fundita i se clatina in par: ‘ - Nu, nu nu-i nevoie! Dar Maricica-si scoase fundifa, si apa... fis, fis... spila fetita, $i sapunul face Spuma mult, multi, si-o spala pe ochisori, pe obrajori, pe urechi, pe maini, pe git. Pieptenele o pieptaina, periuta pe dinti o spi Tare e frumoasa acum Maricica! Se uiti-n oglinda si rade: ~ Mai sunt oare murdaric&? (plansa 6) Apa si spunul, pieptenele si periuta de dint ~ Maricicé, Maricied, nu mai esti o murdarica... Esti o fate curaicd, cum sunt tofi din grupa mica. ii canta: candfior - ciucuras: a curge siroaie - a curge un lichid din abundenta; manji - a se murdari, a se pita; a se acoperi de..., a se unge cu ceva; dard - urma ingusta si continua lasati pe o suprafata; ocari- a mustra, a certa, a dojeni: 4dngui - a vorbi plangéndu-se, jeluindu-se, vaicdrindu-se: Sugestii: Se pot spune ghicitori (despre obiegte de uz personal si casnic): “Ce-ncdipere are “Gail, gal, gal, gal Apa calda, cadéi, Astept ca sé te spal Burete si scipunel Sunt prospata si rece Iesi din ea mai curajel.” (Baia) Nimeni nu md-ntrece.” (Apa) “Cand te uda face spumé, “De trei ori pe zi imi spala Dar te curata pe mana Pietricelele din moara ‘Si pe gat $i pe tot corpul, De lucesc ca niste stele Indepérteazé microbul.” (Sapunul) Jos, sub cerul gurii mele." (Periufa de dinti) Bunica de Barbu Steftinescu Delavrancea vez, ca prin vis. O vaz limpede, asa cum era. Nalta, uscativa, cu parul alb si cret, eu ochii caprui, cu gura strénsa si cu buza de sus crestati in dinti de pieptene de la nas in jos. ‘Cum deschidea poarta, ii siream inainte. me Ea baga binisor mana in san si-mi zicea: CN -Ghici... - Alune! - Nu. - Stafide! - Nu. - Naut! -Nu, - Turti-dulce! - Nu. Pana nu ghiceam, nu scotea mana din san. $i totdeauna sanul ei era plin. fi sdrutam mana. Ea-mi dadea parul in sus si ma saruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul gradinii. (planga 1) Ea igi infigea furca cu caierul de in in brau si incepea sa tragi si si risuceasca un fir lung si subfire. Eu ma culcam pe spate si lasam alene capul in poala ei. Fusul imi sfiraia pe la urechi. Ma uitam la cer printre frunzele dudului, De sus mi se prea c& se scutur’ o ploaie albastra. - Ei, ce mai vrei? imi zicea bunica. Surasul ei ma gadila in crestetul capului. ~ SA spui... $i niciodatd nu ispravea basmul. Glasul ei dulce ma legina; genele mi se prindeau si adormeam; uneori tresdream $-0 intrebam cate ceva; ea incepea sa spuie si eu visam inainte. ~ A fost odata un imparat mare; mare... - Cat de mare? - Mare de tot. $i-si iubea impardteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. $i ii area rau, fi parea rau c& nu avea copii. - Bunico, e rau s nu ai copii? - Fireste cf e rau. Casa omului fara copii e casa pustie. 13 = Bunico, dar eu n-am copii si nu-mi pare rau, Ea lisa fusul, radea, imi desfiicea parul cérliontat in doua si ma sdruta in crestetul capului. Cate-o frunzi se desprindea din ramuri si céidea legindndu-se. Eu m& luam cu ochii dupa ea si ziceam: - Spune, bunico, spune. - Si, asa, fi parea grozay de ru c& nuavea copii. Si... nu mai putea de parere de riu c& mu avea copii... Intr-o zi veni la el un mos batran, cé-gi tara barba pe jos de batran gi de cocosat ce era. i era mic, mic de tot... ~ Cat era de mic? ~ Poate si fi fost, asa, cam ca tine, - Va si zica, nu era mic, mic de tot... - Era mic, da nu asa mic de tot. $i cum veni ii zise: "Maria ta, ai doi meri in gridina, unul lng’ altul, cd nu stii care sunt ramurile unuia si care sunt ale altuia, si cand infloresc nu stii care sunt florile unuia si care sunt ale altuia; si sti doi meri infrunzese, infloresc, se scuturd si mere nu fac, Maria ta, sa stii cd atunci cdnd or lega rod sti doi meri, imp’rateasa 0 s& riméie grea si o si nasc un cocon cu totul si cu totul de aur...“ Piticul se duse, si imparatul alerga in gradina si cauta peste tot locul, pana dete peste ai doi meri. Merii se scuturasera de flori, c& sub ei parca ninsese, dar rod nu legaseri. - De ce nu legau rod, bunico? - Stiu eu?... Dumnezeu stie... Era asa cald... asa de bine in poala bunicii... o adiere incetinica imi racorea fruntea... nori albi, alunecdnd pe cerul albastru, ma amefeau... inchideam ochii. (plansa 2) Ea spunea, spunea inairite, smulgand repede si usurel firul lung, din caierul de in. - Si se gndi impiratul ce s& fac, ce si dreagd ca meri s& facd mere. Unii il sfituiau ca si-i ude mereu; si i-a udat mereu; altii ziceau s& le dea mai mult soare; si impératul a taiat toti pomii de jur imprejur, $i merii infloreau in fiecare siptiman’, si se scuturau, si rod nu legau. intr-o zi veni la imparat o baba batrana, batrand si zbarcita, ca mine de zbarcita, si mica, mica ca tine de mica... - Ca mogu de mica? - Da, ca mosu... - Atunci nu era mica de tot... ~ Asa micd de tot nu era. $i zise imparatului: “Maria-ta, pand ce n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zéna Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plangerii, intr-o campie de musetel, sin-oi uda merii cu laptele ei, meri nu leaga rod. Dar si te pazesti, Maria- ta, c& indati ce te-or simti florile, incep sa se miste, sa se bata si multe se apleaca pe obrajii ei, si ea se desteapti, cd doarme mai usor ca o pasire; si vai de cel ce -o vedea, c4-I preface, dup cum 0 apuca-o toanele, in buruiand pucioasa or in floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai misca.:.” core 14 ~ Dar ce, ai adormit, Macaul mamei? Tresdream. - A, nu... stiu unde ai ramas... la... | Auzisem prin vis. s Pleoapele-mi cadeau inearcate de lene, de somn, de mulfumire. $i ma simfeam usor, ca un fulg plutind pe o apa cate curge incet, incetinel, incetisor... Si bunica spunea, spunea inainte, gi fusul sfar-sfar, pe la urechi, ca un bondat, caacele cntece din buruienile in care adormisem de atatea ori, - $i imparatul a incalecat pe calul cel mai bun... - Cel mai bun... inganam eu, de fried ca s nu ma fure somul. .$-a luat o desaga cu merinde si a plecat, .$-a plecaaat... : - Sis-a dus, s-a dus, s-a dus... ‘ a dus, s-a dus...» Pana a dat de o padure mare si intunecoasa. .-intunecoasa... ~ .de nu se vedea prin ea. $i acolo si-a legat calul d-un stejar batran, si-a pus desagele capatai sia inchis ochii ca si se odihneasc’. Si... pas&mite padurea canta si vorbea, cd era fermecata. $i... cum ii aduicea soapte de departe, de pe unde ea era ca un fum, imparatul adormi, si dormi, si dormi Cand m-am desteptat, bunica ispravise caierul. (plansa 3) Dar basmul? Cu capul in poala bunicii, niciodata n-am putut asculta un basm intreg. Avea o poal fermecati, si un glas, si un fus care ma furau pe nesimtit. adormeam fericit sub privirile si zambetul ei. .. a... Zana Florilor... caier - minunchi de lana (in, cdnepa), care se pune in furcd pentru a fi tors manual; furca ~ vergea de lemn la capatul careia se leaga caierul (manunehi de in, lan sau cdnepa) pentru a fi tors; brdu - cingatoare lata care se poarta in jurul mijlocului; ~ fusul - unealta pe care se infasoara firul pe masura ce este tors; ispravi - a duce sau a ajunge pana la sfarsit; a termina; crestetul capului - varful capului; cocon - termen de politete care denumeste un barbat; domn; buruiand pucioasa -buruiana care miroase urat (a sulf); bondar - insecta mare care bazaic; desaga - traista format din doua parti, care se poart& pe umar; ‘merinde - brand rece pe care 0 ia cineva cand pleaca la drum sau la lucru. Sugestie: Se pot spune proverbe si ghicitori: “De la cei buni se invaja lucruri bune” Bunicul — de Barbu Stefainescu Delavrancea Part din talctande pledinde wircame Bunicul sta pe prispa. Se gndeste. La ce se gandeste? La nimic. innumara florile care cad, Se uiti in fundul gridinii. Se scarpina-n cap. Iar innuméra florile scuturate de adiere. > tmustatile, barba. Pletele lui albe si crete parca sunt niste ciorchini de flori albe: sprancenele, peste toate au nins anii multi si grei. ‘Numai ochii bunicutui au ramas ca odinioara: blanzi si mangaietori. (planga 1) Cine tranti poarta? - Credeam ci s-a umflat vantu... O, bati-va norocul, cocoseii mosului! Un baietan 5-0 fetita, rosii si bucdlai, sarutara ‘manele lui “tata-mosu”. - Tata-mosile, zise fetita, de ce zboara pisirile? - Fiinded au aripi, raspunse batranul sorbind-o din ochi. - Poi, rafele n-au aripi? De ce nu zboara? - Zboari, zise baiatul, dar pe jos. Batrénul cuprinse intr-o mana pe fata si-n cealalta pe baiat.” = O, voinicii mosului! Si zambi pe sub mustifi, si-i privi cu atata dragoste, c& ochii lui erau numai lumina si binecuvantare. _~ Tati-mosule, as vrea si-mi creasca si mie aripi gi si zbor sus de tot, pani ~ Tati-mosule, da’ cocorii un’ se duc cand se duc? in tara cocorilor. - in tara cocorilor? -Da. - Da randunelele un’ se due cand se duc? in tata randunelelor. - in tara randunelelor? = Da. slava cerului, zise baiatul netezindu-i barba. ~ Dac’ i-o creste fie aripi, mie si-mi prinzi o presura si-un sticlete, ... hi... poi ce fel... si mie? Fata se intrista. Batranul o mangaie si zise baiatului: - Bine, sé prinzi gi pentru tine, s& prinzi si pentru ea. - Tie doua si mie dowd... Nu e asa, tatd-mosule? - Fireste, tie doud, lui doua gi mie una. - Vrei si tu, tatd-mosule? intrebii baiatul cu mandrie. 16 ~ Cum sa nu?! Mie un scatiu, Ce fericiti sunt! Baiatul incdleca pe un genunchi si fata pe altul. Bunicul ii joacd. Copiii bat din palme. Bunicul le canta “Mai cazace, cazicele, ce cati noaptea prin argele”... O femeie uscativa intra pe poarta cu dous doniti de apa, Copiii tacura din ras gi bunicul din cantec, E mama lor gi fata lui, Cum il vazu, incepu: +1... tat, si d-ta... iar fi razgai... 0 Femeia intra in casi. ; Siri bati norocul gi snitatea, sopti mogul ca si cum ar fi mustrat pecineva, si Struté in crestetul capului si pe unul, si pe altul Si iar incepu rasul, si jocul, si cantecul, Se osteni bunicul. Stitu din joc. Copiii incepura sa-1 mangaie, Din vorbi-n vorba, copiii se facura stipani pe obrajii bunicului ~ Partea asta este a mea. « - Si partea asta, a mea! - Mustata asta este a mea. - Siasta, a mea! La barba se incurcara. Bunicul ji impica, zicdndu-le: ~ Pe din doua. Si copiiio si despicara, cam repede, ci batranul stranse, din ochi. - Jumitate mie. ~ Si jumatate mie. Si dupa ce o impartira frateste, incepu Lauda, Baiatul: > Mustafa mea e mai lunga, Fata; - Baa mea e mai lunga. : Si baiatul intinse de-o mustata si fata de alta, baa lui, ba a ei, sd fie mai lunga Pe bunic il trecura lacrimile, dar tacu si-i impicd zicdndu-le- - Amandoua sunt deopotriva. 5 - $-a mea, 5-a ei! : ~ $-a mea, 5-a lui! La obraji cearta se aprinse mai tare. ~ Partea mea e mai frumoasa, ~ Baa mea, ci e mai alba! Bunicul zambi. - Baa mea, ci e mai caldi! - Baa mea, ci e mai dulce! - Baa mea, ci nue caa ta! ~ Ba a mea, ci are un ochi mai verde! i se suie Ia cap... = Ba a mea, ca are un ochi si mai verde! Bunicul abia se tinea de ras. - Baa mea! - Ba a mea! (plansa 2) $i baiatul, infuriindu-se, trase o palma in partea fetei Fata fipa, siri de pe genunchiul batranului, se repezi si trase o palma in partea baiatului. Baiatul, cu lacrimile in ochi, saruta partea lui, si fata, suspinand, partea gh, Mama lor iesi pe usa si intreba rastit: ~ Ce e asta, viermi neadormit Obrajii bunicului erau rosii si calzi. cocoseii mosului - au cuvantul hotarator in familia lor; presura - pasare cantatoare, de marimea unei vrabii, cu ciocul scurt si gros, cu coada lungi si bifurcata, cu spatele brun si dungat; sticlete -pasire cantatoare cu penele viu colorate cu rosu, negru, alb si galben; Scatiu - pasare cantatoare mica, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi- gilbui, cenusii pe spate, iar pe aripi cu doud dungi negre: cazac - militar rus care era obligat s& apere fara impotriva invaziilor; argele - nume dat celor doua scanduri care unesc transversal extremitatile razboiului de tesut. prispd - un fel de terasa ingusta inaltata de-a lungul peretelui din fata (lateral) la casele fardnesti, lipita cu pamént sau pardositi cu scanduri, adesea marginiti de o balustrada de lemn sau zidarie. Sugestii: Se spune proverbul: “Glumeste numai cu gura, iar nu gi cu-mbréncitura.” “vreau”... Povestea magarusului incapatanat ‘ de Vladimir Colin Oost odata un magérus tare ru gi tare incdpatanat. Vai, vai, cat era de rau $i de incdipitanat! Daca mama tui il trimitea la camp s& cumpere o mana de scaieti, ca si faca si ea o prajitura, magarusul indata spunea: - Nu vreau! Daca il ruga s& vind la masa: J -Nu vreau! ee Daca il trimitea la opt seara la culcare: eh a -Nu vreau! Wwe ¢ Orice I-ar fi rugat, el rispundea numai si numai: g Nu vreau! (planga 1) intr-o zi pleact mama lui de-acasa. ~ Magarusul meu - ii spuse mama - asteapta-ma cuminte si... - Nu vreau! strigt magarugul. \ Mama se intrista. Dadu cu amariciune din cap si pleca, in vreme ce magarugul tipa ca de mama focului: ~ Nu vreau! Nu vreau! Nu vreau! (planga 2) Dar, daca vaizu cd rimasese singur in casa, se potoli. Se uita in sus si in jos si se plictisea de moarte. ~ Magirusule - spuse atunci un soricel, scotéindu-si nasul din gaura lui - hai si ne jucam! > -Nu vreau! - Bine... si goricelul se trase indarat. Magarusul avea chef de joaca si-i piru rau ca-I Iuase gura pe dinainte, dar ce mai putea face? De necaz striga din nou cat putu de tare: - Nu vreau! Nu vreau! Nu vreau! - Si atunci - minune! Peretele se despica, si din perete iesi un mosneag incruntat, cu un nas stramb, ochi si gura strdmba. Peretele se inchise apoi la loc, > Pleaca de aici! Striga magarusul. Urdtule, nu te iubesc... Pleaca! Dar mosneagul isi stramba parca si mai tare nasul, ochii si gura, mardind cu un glas gros si dogit: -Nu vreau! - Tu? siriga magarusul. Eu, eu nu vreau, nu tu! Numai eu am voie sa spun “nu Mosneagul rise stramb, cu hohote care filcurd s4 tremure incaperea, ~ Eu sunt mos Nu-Vreau. M-ai chemat de atatea ori, cd-n sfirsit, tata, am venit! Fi, de ce taci? 19 De asta data, magarugul o cam sfeclise, Eu... eu nu te-am chemat, bolborosi €l. Da’ de unde? Ti s-a parut... Pleaca, mogule, pleacal!... Vezi-ti de drum! ~ Nu vreau! rspunse ins’ mos Nu-Vreau. (planga 3) Speriat, magarusul o lua la fuga prin odaie. Se arunca asupra usii, dar nu putu s-o deschida. - Deschide-te odata! fi porunci el inciudat, si usa raspunse linistita: - Nuvreau! Si mai speriat, magarusul aleargd la fereastra. O zgaltai, dar fereastra nu se deschise. - Deschide-te, fereastra. Te rog... - Nu vreau! Raspunse fereastra. (plansa 4) Atunci magdrusul se asez pe dusumele si incepu sa planga Ei, de ce taci? spuse din nou mos Nu-Vreau, care stdtuse linistit si-I privise cat alergase prin incdpere. Dar mag&rusul pkingea mai departe si lacrimile-i picurau pe dusumele. . - Nu vreau! strigard in clipa aceea dusumelele si-ncepura sd se miste, s4 sara, incercénd sa scape de magarus. Tremurand, acesta se urc& pe masa, dar masa rosti suparata: - Nu vreau! (plansa 5) Magarusul nu mai stia ce sa faca. Era la capatul puterilor, si atunci, istovit, se tranti pe pat. (plansa 6) ~- Nu vreau! striga ins si patul, asa cd magarugul ramase in picioare, aruneand priviri inspaimantate in jur. - Fi, de ce taci? intreaba pentru a treia oar mos Nu-Vreau, Dar in clipa aceea se auzira niste pagi in fata usii. Mog Nu-Vreau se repezi spre peretele care se despica si-] lisa s4 treacd, lipindu-se apoi in urma lui, de parca nu s-ar fi despicat niciodata. - Mamico! Striga fericit aaa Miamicd, ce bine c-ai venit! Maina intra in odaie si-! intreba mirata: - Ce-i, dragul meu? ~ Stii, rispunse el, vreau... vreau si cumpar scaieti, vreau sa ma cule la opt, yreau si mananc, vreau... vreau tot... Tot, mamico! (planga 7) Din ziua aceea, magarusul nu-1 mai vazu niciodata pe mos Nu-Vreau, cel cul nas-strmb, cu ochi strambi si gura stramba... $i, pentru ca nimeni sa nu mai pateasca ce-a pafit el, s-a dus magarusul intr-un suiflet la prietenul meu care serie toate povestile pentru copii si i-a spus patania lui, intocmai. Urdt patanie, dragii mei! incdpatdnat - care stiruie cu indarjire si fara flexibilitate; indaratnic, nesupus; » scaiefi - plante cu frunzele ghimpoase; . | | \ \ } 1 | f | 20 se despica - se erdipa pe o anumit& portiune de-a hingul, desficandu-se wv doug sau mai multe bucati: @o sfecli - a ajunge intr-o situatie neplicuta, a o pati; a0 baga pe maneca: gdifdi - a scutura, a clitina cu putere; | istovit - extrem de obosit, sleit de puteri; extenuat, epuizat, frant, sleit, sfarsit. Sugestii: Se pot pune in discutie proverbe si ghicitori: «Un cuvdnt ajunge pentru cel care vrea sa-l ia in seama”: “A invatat ascultarea din cele ce a patimit” “E tacut si-ngéndurat Da-i prieten minunat, Duce greutati pe spate Pe culmile mai inalte, Da-i cam inedpitinat $i de-l bagi s-a terminat?” (Magarul) 21 Tonica mincinosul de Alexandru Mitru Sai nu minti! Cu o minciund prénzesti, da’ de cinat nu cinezi. lar mincinosul n-are nici o cinste... Frain odats un baiat,loniea, caruia nuvi si pace buna fi spunea tatal sau: ~ Tonica, vezi de fi cutare sau cutare lucru! Sinu zicea baiatul ca n-ajuta. - fl fac indata, tatuca! raspundea. Se prefiicea c-ajuta. $i n-ajuta. Da’ merge treaba asta o dati, de doua ori, de trei ori. Incepe si simta tatane-sau ea umbla baiatul cu lucruri necurate, Pune Ia cale si-I lecuiasca, Odati vine feciorul inaintea 1uitaicd-sdu si fi rosteste eu glas mieros: ~ Tatuca! Ai spus c-mi vei face $i mie niste opincute, Tanga casi. $i sunt, ttucd. C4, uite opincutele astea vechile « Rau este, dragii mei, deasupra mai e si fudul! Si-asa era lonica.... Tar tata fi raspunse: - Pai, eu, esti de vrednic. ~ Am si-ti arat, tituca! se sumeteste Ionica. , - Atuncea, uite — mai griieste tatil — urcd-te chiar acum in pod. Vantura bine graul ce-i acolo. $i indata ai si-ti primesti rasplata. ~ Uiuuu! Face Ionicd bucuros. Alerg si-l vantur. Se face cd se urcd-n pod baiatul. Se pituleaza sub scara si st& acolo pret de-un ceas. (plansa 1) Pe urmi se intoarce: - Am vanturat tot graul, t si plesneasca baietii de necaz! ~ Aleei, mai baiete, se mahneste tatal ‘eo data. $i fa treaba cum se cuvine c-apoi Pleaca feciorul. Se gandeste: De un’ s& stie tituca daci. am vanturat eu gedul ori ba? CA n-o avea la el oglinda fermecati!” plicea sa-si ajute parintii, Nu-i plicea, daci oi fi vrednic pe -au ponosit! Sd fie cineva lenes si mincinos, Da’ si mai ru, cand pe baiete, mi-am finut fagaduiala. Acum rimane sini arati si tu cat tue’. Sami dai opincile alea noi, sa meng pe ulita si i-am spus sa vanturi graul... Mai du- vezi opincile fagaduite! | i i po Asa ca pleaci, $e suie in pod. Se joacu pe acolo cu matele si se intoarce, fara macar s-atinga un bob de gréu. (plansa 2) - Ai vanturat, mai graul? intreaba a doua oar’ tatal. - L-am vanturat, tdtued! minte baiatuL Si-n sinea lui se bucura mai dinainte pentru opincutele alea noi - Nu e adevarat! Se amaraste tatil. Haide cu mine si-am sa-{i arat cd e asa cum spun. Se ured améndoi in pod. Vantura tatal graul in fata lui Tonic’. $i cAnd if vantura, ce credefi? Sub grau el ascunsese 0 pereche de opincute. Da’ stiti, niste opinci cum nu se vad pe oriunde, din piele galbena croite, cu gaitane lucitoare de snur negru inchingate. (plansa 3) Asemenea mandrete de opinci varase tatil acolo sub graul a SAY ® Si s-a plecat baiatul sa puie mana pe opinci. : ‘Tatal nu I-a lasat. Le-a luat din grau, a coborat, si le-a pus intr-un cui, chiar deasupra lavitei pe care dormea Ionica. Sa vada, si inteleaga bine ci minciuna are picioare scurte si intotdeauna o ajunge din urmi adevarul...(plansa 4) glas mieros - glas prefacut, fals, ipocrit; epinca - incal{aminte taraneasca facutd dintr-o bucata de piele, strdnsa pe laba piciorului cu ajutorul nojitelor (curelusa de piele): vrednic - harnic, capabil, jute la treaba: Ponosit - obiect de imbracaminte deteriorat, stricat, ‘invechit; fudul - ingamfat, mandra, increzut, arogant; fagaduiala - promisiune; se sumeteste - isi ridicd manecile. vanturd grdul - a face boabele s& cada de la o mica inaltime pentru ca vantul si impristic impuritatile usoare; se pituleaza - se ascunde, se furiseaza; ulifa - drum ingust care strabate un sat, marginit de o parte gi de alta de case: méhneste - a cauza sau‘a simti o durere sufleteasca; a se intrista, a se amar, a se supra; gditane - fir de metal sau siret de land, matase etc., cusut ca ornament la unele obiecte de imbracdminte: inchingat - strans in chingi (ffsie de piele sau de fesditur’); Javitei - scdndurd latd fixata pe tarusi, pe care se sti sau se doarme. Sugestii: Se pot pune in discutie proverbe si ghicitori: “Inseland pe alti, te inseli pe tine”: “Cu minciuna pranzesti, dar de cinat ba’ “Cinstea e cea mai bund comportare”:“Fagéduiala data, e datorie curata”. “Am doi boi Cand ti leg, merg: Céind fi dezleg, nu mai merg.” (Opincile) 23 Copiii din crang de K. D: Usinski \ Dey Copii, un frate si o sora, au pornit intr-o zi spre scoala, Drumut lor trecea pe langa uh cring cu umbri deasd. Pe drum era cald si praf, iar in erang - rlicoare si veselie. ~ Stii ce? spuse baiatul surorii sale. Mai avem destul timp sé ajungem la scoala. Acolo e acum cald, plictiseala, pe cand in crang trebuie si fie tare placut, la ascult& cum canta pisarelele! $i ce multe veverite sar din creanga in creangii! N-ar fi mai bine si mergem acolo, surioara? Fetitei ti plicu indemnul fratelui ei. Aruncari amandoi abecedarele in iarba, se Inara de mana si se afundara in desis, Printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletosi. intr-adevar, in ering era larmii si veselie. Pasarelele zburau din loc in toc, ciripedu Recontenit; veverifele sireau de pe o craci pe alta, iar gizele misunau. prin “iarba. (plansa 1) Primul fucru pe care l-au zarit copii a fost un gandicel auriu, ~ Joaca-te cu noi, i-au spus ei gindacelului, ~ M-as juca cuplicere, raspunse gandacelul, dar n-am timp: trebuie si-mi adun de mancare pentru pranz. , ~ Joaci-te cu noi, i-au spus copiii unei albine galbene si pufoase. - N-am timp sa ma joc cu_ voi, raspuinse albina, trebuie si adun miere. ~ Dar tu n-ai vrea si te joci cu noi?'o intrebara copii pe furnica. Furnica ins n-avea timp nici si-i asculte: tragea un pai de trei ori mai mare decat ea si se grabea si-si clideasca locuinta-i maiastra. * Copii au incercat atunci sa intre in vorba cu veverita, indemnand-o si pe ea 3° " se joace cu dangii, dar veverita a dat din codita ei stufoasa si le-a raspuns ca trebuie si stranga alune pentru iarnd. (planga 2) Porumbelul le-a raspuns gi el: - Eu clidesc un cuib pentru puigorii mei. lepurasul cenusiu alerga spre pardu si-si spele botisorul. Nici florile albe de fraga n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau cA timpul e frumos si se grabeau si pregateasca la vreme fructele gustoase si zemoase. Copiilor li se facu urat, fiinded in jurul lor tofi aveau treaba si nimeni nu voia sa se joacercu ei, Au alergat atunci la pardu, Clipocind printre pietre, pardul serpuia prin orang. . ~ Tot n-ai tu nici o treaba, ii zisera copiii, hai, joac-te cu noi! ~ Cum? Eu n-am nici o treaba? clipoci suparat pardul. Copii lenesi ce sunteti! -va la mine: muncese zi si noapte si nu am o clipa de odihna, Cine da de baut Uitat ee ee m4 Samienilor sranimalelor? Cine spala rufele, invarteste royile morilor, poarta barcile $1 stinge focurile? Cine, daca nu eu? Nu-mi vad capul de treaba, mai adiuga pardul si prinse si clipoceasci mai departe printre pietre. (plansa 3) ~~ Copiilor le era din ce in ce mai urat si se gandira cd ar fi facut mai bine dacd s-ar fi dus intdi la scoala si la intoarcere spre casa ar fi intrat putin prin crang. Dar tocmai atunci baiatul zr pe o creanga verde 0 pitulice mic& si frumoasa. Parea ch sade foarte linistita si nu are altceva de facut decat'sd fluiere un cdntec vesel. Fi, cdntireato! fi strig’ baiatul. Cred cd tu chiar n-ai nici o treaba. Hai, joaca-te cu noi! ~ Cum? fluierd suparat4 pitulicea. Eu n-am nici o treaba? Oare n-am prins eu toat’ ziua musculite ca sa-mi hranesc puisor M& simt atat de ostenita, ineat nu sunt tn stare nici macar si-mi misc aripile, si totusi chiar in clipa aceasta nu stau degeaba, “ci cant ca sd-mi adorm puigorii mei dragi. Dar voi ce-ati fficut astizi, lenesilor? La scoali nu y-ati dus, n-ati invafat nimic. Alergafi prin crfing, ba incd-i mai impiedicati gi pe alfiis& lucreze. Duceti-va mai bine unde afi fost trimisi si nu uitatt cA odihna $i joaca nu sunt plicute decat pentru acela care a muneit si a dus pana la capat tot ce a avut de facut. Pe copii i-a cuprins rusinea; s-au dus la scoala gi, cu toate cf au ajuns tarziu, au fost sarguinciosi la invayaturd. (plansa 4) rang - pidurice de arbori tineri si de lastari; loc acoperit cu arbusti sau cu tufe; desis; Jarma - zgomot mare, galigie; clipoci - a face un zgomot usor; a susura, a murmura; mdiastra - efectuat& prin puteri magice; pitulicea - numele unor pasari cantatoare mici, divers colorate; ‘sdrguinciosi- silitori, activi, harnici. Sugestii: Se pot spune proverbe despre lene si ghicitori despre vietuitoarele dincring: “Este dulce odihna dupd ce s-a terminat cu bine munca’; “Lenea rugineste mintea”. “Din zori pand-n asfintit “Cand vine vecinul Ziua-ntreagd a trudit Ajutor sé-i ceard, Si-a cules din mii de flori fi inchide usa si il las afara: Mierea dulce de cu zori.”(Albina) - Asta vara ai céntat Acu, apucé-te de jucat!” (Furnica) “Mica, sprintend, roscatd é Suie arborele-ndata, “Sprinten, iute si fricos Eo mare acrobata! E un animal framos . Sparge nuci, ghinde, alune Cu urechile c-am lungi ‘Cum 0 cheama? Haide spune!* (Veverita) Doar cu pusca thajungi.” (Kepurele) “Sol de pace este el, se numeste..." (Porumbelul) 25 Cuvantul fermecat de V, Oseeva Ue mosnegut mirunjel, cu o barba lungs, alba, sedea pe banca si desena cu umbrela ceva pe nisip. - Dii-te mai incolo, i-a spus Pavlik si s-a agezat ling el la margine. Mosul s-a agezat mai incolo, s-a uitat la fata rosie gi suparata a baiatului si |-a ‘intrebat: - Tis-a intémplat ceva? ~ Sidacd mi s-a intimplat? Dumitale ce-i pasa? S-a repezit Pavlik la el, uitindu-se chioras. ~ Mie nu-mi pasa. Dar adineaori ai tipat, ai plans, te-ai certat cu cineva. ~ Te cred! mormai baiatul imbufnat. in curand am sa fug de acasa de tot. - Aisi fugi? > Am si fug. Numai din pricina Lenei am s& fug. Pavlik stranse pumnii... Cat ici era si-i arat eu adineaori! Nici o vopsea nu-mi da! Si are atatea! ~ Nu-ti di? Bine, dar din pricina asta nu face si fugi de-acasi! - Nu numai din pricina asta. Bunica m-a alungat din bucatarie pentru un singur morcov... si m-a lovit cu carpa... - Fleacuri! spuse mosill. Unul te ocaraste, altul te cearta. Nimeni nu te crufa! strig’ Pavlik. Frate-meu se duce si se plimbe cu barca si pe mine nu ma ia. Ti spun: “Mai bine ia-ma cu tine, ci tot n-am sa te las in pace, am S8-fi sterpelesc lopetile si-am sa intru singur in bared”, Pavlik da cu pumnul in bared, $i deodati tace. ~ Ei, si nu te ia frate-tau? - Dar de ce ma intrebi dumneata mereu? Mosul isi netezeste barba lunga, lunga apoi murmura: - Stiu un cuvant fermecat. Pavlik deschise gura, mirat. Am si-fi destdinui cuvantul, dar bagi de seama: trebuie si-I rostesti incet, privind drept in ochii aceluia cu care vorbesti. Tine minte: incet, privindu-I drept in ochi.. - Dar care e cuvantul? Mosul se aplecd la urechea baiatului. Barba lui moale atinge obrazul lui Pavlik. Sopteste ceva si adauga cu glas tare: Acesta,e cuvantul fermecat! Dar nu uita in ce chip trebuie si-I spui. (plansa 1) ~ Am si incere, zimbeste Pavlik; am sa fac o proba numaidecat. Se ridicd si fuge acasa. Lena sti la masi si picteaza. In fafa ei se afl vopsele verzi, albastre, rosii. Zarindu-l pe Pavlik, le adund in graba si le acoperd cu mana, Ree me 26 ‘ “M-a ingelat mogul, gandeste baiatul cu ciuda. Una ca asta parca poate sa inteleaga cuvantul fermecat?...” Pavlik se apropie, stangaci, de sora-sa si o trage de maneca. Ea intoarce capul. Atunci, privind-o drept in ochi, baiatul fi,spuse incet: ~ Lena, da-mi o vopsea... te rog.... «Lena deschise ochii mari. Degetele i se desfac gi ridicdnd mana de pe masa, raspunse nehotirata - Pe care o vrei? ~ Ag vrea-o pe cea verde, spuse Pavlik sfios. (planga 2) Ja vopseaua, o tine in mand, se-plimba cu ea prin odaie si i-o da inapoi surioarei. Nu avusese nevoie de vopsea. Acum se gandeste numai la cuvantul fermecat: “Am sa ma duc la bunica. Tocmai face mancare. O 4 ma dea afara sau nu?” Pavlik deschise usa bucatariei. Batrana scotea din tava placintelele fierbinti. ‘Nepotul se apropié de ea, si cu amandoua mainile ji intoarce spre el fata rosie, zbarcit%, o priveste in ochi gi-i sopteste: ~,Da-mi 0 bucata de placinta... te rog. Bunica deschide mirata ochii mari. (planga 3) Cuvantul fermecat striluceste parca in fiecare zbarcitura a fetei ei, in ochi, in zambet... imbufnat - suparat, bosumflat; ocdri - a mustra, a certa, a dojeni; crufa - a ierta, a scuti de pedeapsd, a se indura de.... a avea mila; chiordg - a se uita pe furis, incruntat, cu dusmanie, cu dispret; sterpelesc - a sustrage ceva; a fura; destdinui - a spune cuiva, a da la iveala un gand ascuns; a marturisi, - divulga; sténgaci - lipsit de siguranta, de indemanare; sfios - lipsit de indrazneala, timid, rusinos, rezervat; Sugestie: Se spun proverbe si ghicitori: “Cum vei vorbi tu insuti altora, la fel fi se va vorbi si fie.” “Politefea este cheia de aur cu care deschizi toate portile.” 27 Tedul cu trei capre de Octay Pancu-lasi Prvesica asta nu s-a intamplat chiar pe vremea cand se potcoveau puricii, ci mult mai aproape, cAnd puricii au devenit tare nesuferiti - iar eu, copii, va doresc sa n-ayeti de-a face cu ci... ...Cicd nu departe de casa caprei cu trei iezi isi avea casa un ied cu trei capre. Era un ied ca tofi iezii: nici mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urat. Cum s-ar spune: nici prea-prea nici foarte- foarte. Numai ci el in loc de o capra ayea trei: o capri-mama, 0 capri-matusa si o capré-bunica. Grozav de bine o mai ducea iedul. Maica-maiculita, ce mai trail... Dimineata nici nu apuca bine si deschida ochii, c& si incepea s& porunceasca: - Capra-mami! - Spune, fiul meu jubit! - Imbracd-ma! Nu pot singur... Capra-mama nu astepta si-i spun de doud oti. Se apleca si-i caute opincile sub pat, se urca pe dulap si-i gaseasci nadragii si se baga dupa cuptor, si-i afle camesuica. 2 Capra-mama fi aduna toate straiele si se cdznea sd-l imbrace: fi lega opincile- oh! ii trgea nadragii si cimesuica-vai! si-i infigura braul-uf! (plansa 1) Cand se vedea imbracat, iedul iarasi poruncea: - Matusi-capra! - Spune, nepotelul meu drag! - Ospateazi-ma! Nu pot singur... Fara si mai ziboveasca, matusa-capra se repezea la bucatarie, tuna intr-o uleica lapte dulce si aseza intr-o strachin mamiliguta calda. Apoi punea ulcica si strachina pe un stergar $i le aducea fuguta la patul iedului. $i rupe matusa-capra din mamaliguta si indeasa in gura iedului! Si tine-i matusa-capra ulcica la gura, si soarba iedul laptele. Si uite asa, pana ispravea iedul toat’ mimaliguta din strachind si tot laptele din ulcica. Ba, ii mai aducea matusa-capra si cate o plaicinta, ca era mesterd la copt, iar iedul mare mester la inghitit... (plansa 2) Zburda iedul toata ziulica pe afara, iar seara, cand se intorcea acasa, se intindea pe pat si poruncea: - Capra-bunica!: - Spune, nepotelul meu scump! = Adoarme-ma! Nu pot singur... Cat ai clipi, capra-bunica venea langa ied si se pornea sd-i cdnte si’st-I legene. 28 Hei aga trai ca al tedului mai zie si eu! (planga 3) - Capra-mami, imbrac’-ma! - Matusa-caprd, ospateaza-ma! ~ Capri-bunica, adoarme-ma! Nu pot singur! Si capra-mama, si matusa-capr’, si capra-bunica lasau toate treburile si veneau fara zibava la porunca ieduilui. Lasa capra-mama rufele in albie, abia avea ragaz si-si usuce mainile, dar venea intr-un suflet si-l imbrace pe ied. Lasa matusa-capra camasa necérpiti, in grabii se intepa la deget, dar alerga si-1 ospateze pe ied! Lasa capra- bunica andrelele, scipa in fuga ochelarii si le spargea sticlele, dar nu intarzia si-1 adoarma si sé-I legene pe ied! \ - Capra-bunica, adoarme-ma! - Matusa-capra, ospateazi-ma! ~ Caprii-mama, imbracd-ma! Nu pot singur! Asa viata, si tot traiesti o suta de ani si ined ai zice cd n-ai trait destul! Dar intr-o sear, dupa ce capra-bunica il adormi pe ied, batu in poarta veeina lor, eapra cu trei iezi. - Scumpele mele surate, zise ea caprei-mama, matusei-capra si caprei-bunici, dupa ce trecu pragul, am intrat cu o mare rugaminte in casa domniilor voastre. Maine sear mi se insoara iedul cel mare. Tare as vrea si-i pregatesc un ospat sd i se duc vestea. Ma rog, domniile voastre, fiti bune si poftiti la mine si-mi ajutati la infiguratul sirmalutelor, la impletitul colacilor ori la ce-o mai fi cu trebuinta. O s& va multumesc si o si va rasplatesc, asezndu-va in capul mesei, ca pe cei mai de seama oaspeti. Va invoiti? - Se poate si nu ne invoim? Maine in zori suntem la dumneata, surato. Te-ajutam cu dragi inima, ii raspunse capra-mama. Cat priveste rasplata, de-o sa ne asezi in capul mesei cinstea ne-o fi prea mare si noi iti cerem sii nu-ti bati capul cu e A doua zi in zori, pe la ceasul cand soarele inea isi mai freaca ochii de somn, plecara’cele trei capre ale iedului la-vecina capra cu trei iezi. Dupa vreo-doud-trei ceasuri se trezi si iedul. $i asa cum ji era obiceiul, striga: - Capr-mama imbraca-ma! Dar nu veni nimeni si-1 imbrace. Capra-mamé, precum se stie, era plecata. Atunci iedul incepu sa se tivaleasca prin pat si 8 urle ca vai de lume: - imbracd-ma! imbraca-ma! imbraca-ma! Nu pot singur! Vulpea tocmai trecea pe acolo si auzind urletele iedului, curioasa din fire, baga capul pe geam ca si afle ce se intampla. Numai cd, pe Inga ci era curioasa, vulpea asta mai era pe deasupra si tare hoata. Fura de stingea! ~ Nu mai striga atata, iedutule, ii vorbi ea mieros. Daca nu pofi sa te imbraci singur, te ajut eu... Arunca-mi hainele si numaidecat te imbract Bucuros, iedul ti azvarli opincile, nadragii si cmesuica. Una cate una, vulpea le prinse, le vari intr-un sac si... pe-aici ti-e drumul! Mare amaraciune il cuprinse pe ied si multe lacrimi grele varsa. Dar tot plangénd si vaicarindu-se, il apucd foamea! Atunci striga: 29 ~ Matusi-capra, ospateazi-ma! Dar nimeni nu veni si-l ospiteze. Simétusa-capt, preeum se stie, era plecata. Se pomni iar iedul sd se tavaleascd si sa urle: ~ Ospiiteazi-ma! Ospaiteazi-ma! Ospiiteazai-ma! Nu pot singur! gl ae : . C&ind fipa el asa, trecu pe acolo ursul. Eu, copii, am vazut multi ursi in viata mea, unii mai mari, alfii mai mici, alfii... de ciocolata; dar mancacios ca ursul asta n-am mai vazut. Manca de rupea! 5 ~Nu mai striga atata, iedutule, il potoli ursul. Mai bine spune-mi unde e mancarea, ca si te ajut eu... Te ospiitez pe cinste! De buna seama iedul ii spuse. $i intra ursul in bucatarie si incepu sa infulece cat sapte. infulecd toaté mamiliga, sorbi si ultimul strop de lapte, ba de lacom ce era inghiti si ceaunul si fcaletul. “De-abia acum se puse iedul si mai vartos pe plans. $i plangi, si plangi. Rasuna casa de zbieretele lui! (Voi, copii, pun ramasag, oricat ati incerca, nu l-ati putea intrece, , dar mai bine nu incercati!) Toat lumea insa stie c& dupa plans ti se face somn. Strig’ iedul: ~ Capra-bunicd, adoarme-ma! Dar nimeni nu veni si-l adoarma - cdci si capra-bunica, precum se stie, era plecata. $i din now incepu iedul s& se tavaleasc’ si si urle: - Adoarme-ma! Adoarme-ma! Adoarme-ma! ‘Nu pot singur! Lupul tocmai iesise la plimbare. Se afla nu departe si-1 auzi. -Nu mai striga atata, iedutule! glisui ragusit ursul. Las& ca vin eu sa te adorm, Intra lupul in casa, se aseza ling ied, leginandu si cantandu-i Nani, nani, nani, am sa-l manane pe iedul cel rasfatat, : razgaiat si alintat, nani, nani, nani... Iedul se inspaimanta - si nici eu nu pot sa va spun de unde mai gasi putere s se smulga de lénga lup si s-o rupa la fuga incotro vedea cu ochii. Se inapoie acasa gol, flimand si ostenit, abia pe sear’ Si cum intra pe usa, zise: - Capri-mama, matusi-capra, capri bunicd, am si va povestesc tot ce mi s-a intAmplat, dar mai intai s4-mi caut niste haine ca simi imbrac si apoi s4 mandnc ceva cA tare mi-e foame. 2 Seimbraca iedul, manca ce mai gasi prin oale, dar inainte de a-si incepe povestea, adormi bustean... Dar voud, copii, nu vi-e somn? Mie, de ce si VA mint, imi cam este... porunca - ordin, decizié, hotarare; nédragi - pantaloni; 30 blid; ‘camesuica - camaga din panza; straie - haine, imbraciminte; bréu - cingatoare lata de lana sau de piele care se poart& in jurul mijlocului; ailcicé - ala mic’ de lut; Strachind vas de lutars, de ceramic8, ugoradancit,ntrebuintat in oe de fare; stergar - bueati dreptunghiulara de panza, umeori eu broderii sau cu franjuri, care setveste ca prosop sau ca podoabai in casele {ardnesti; trai - viata bund, fericita si imbelgugati; desfatare; zdbavd - intarziere, incetineala, zabovire, _albie - vas tunguiet facut din lemn cioplit sau din doage asamblate; cova, copaie ‘ragaz - timp liber, disponibil pentru a face ceva; carpi - a petici, a repara, a coase un obiect rupt sau descusut; surate - prietena bund, apropiat ospaf - mas mare, imbelsugata; petrecere cu masi mare; banchet; tavdlesc - a se rostogoli, a se suci pe o parte si pe alta; infiuleca - a manca lacom si repede, a inghiti pe nerasuflate; ceaun - vas de tuci folosit pentru fierberea mamiligii; ‘facalet - bat gros si neted, intrebuintat la mestecatul mamiligii, la intinderea aluatului. vdrtos - cu putere, cu fortd, cu tarie, zdravan; ramasag - conventie intre persoane care sustin lucruri contrare; prinsoare, pariu. Sugestie: Se pot spuite proverbe si ghicitori: “Cel mai bun dascal e pajania”; “Fléméndului si o bucata de mamadlliga rece i se pare placinta” “Pe furis da roata Cumetrita sugubeata O gaind-ar vrea, 0 raja Cé-i de meserie... hoaté.” (Vulpea) “Ca un mos mare, greoi Umbla vara prin zavoi, Mormaie neincetat C-o albind I-a infepat” (Ursul) “Cine isi roteste corpul Dupé oi si oameni * Atunci cand i-e foame?” (Lupul)