Sunteți pe pagina 1din 18

Rusia

Prezentarea unei Superputeri

10/24/2013

Iancu Tudor Lucian


Morarasu Alexandru
Priminescu Adrian
Petrescu Cristian
GRUPA 363 0
CUPRINS

1. INTRODUCERE.2

2. ISTORIC.4

3. COMPANII DE SUCCES.12

4. CONCLUZII..16

1
1. INTRODUCERE

Geograful Friederich Ratzel este considerat a fi ntemeietorul geopolitici, acesta a publicat


cartea cu titlul Geografie Politic n anul 1897. Acesta a folosit noi concepte precum spaiu
vital, statul ca organism biologic sau hotarele natural ale statului, mai apoi fiind preluate de
ctre ali scriitori din domeniu. Autorul consider c frecvena aciunilor ntreprinse ctre exterior
este invers proportional cu cele ntreprinse intern, n cadrul unui stat.
Dei Ratzel a fost primul care a vorbit despre
greopolitc, nu a folosit termenul de geopolitc. Acest
termen a fost utilizat, pentru prima oar, de ctre Rudolf
Kjellen ntr-o conferin, n 1899 iar mai apoi a fost folosit
mai pe larg n cartea Statul ca form de via publicat n
1917.
O dat cu trecerea timpului, au fost dezvoltate
diverse teorii geopolitice, unele dintre ele nainte de
apariia tiinei geopolitice. Alfred Thayer Mahan, fiind
amiral n armata statelor unite, a observant avantajul rilor
care au deschidere la mare sau ocean prin posibilitatea
controlului rutelor comerciale i a transportului armatelor
n lume, ntr-un mod mai puin costisitor i mai rapid, prin intermediul vaselor. Mahan a dezvoltat
teoria cu denumirea de Sea Power, care presupune relaia dintre controlul apelor cu controlul
lumii, cu alte cuvinte devenirea unei ri superputere 1prin controlul rutelor maritime comerciale i
militare.
Halford J. MacKinder, a fost membru al Royal Geographical Society i Fondator al Oxford
School of Geography i amiral al flotei britanice, precum Alfred Mahan a fost pentru Statele
Unite. Acesta a dezvoltat o teorie opus celei dezvoltate de Mahan, aceasta s-a numit Land
Power, aceasta mergea pe ipoteza potrivit creia ara care deine estul europei domin inima
pmntului, cine deine inima pmntului domin insula lumii, iar cine deine insula lumii domin
ntreaga lume.
Halford este de prere c o ar are nevoie de un pivot din care s i nceap
expansiunea ctre ntreaga lume. Acesta a considerat un foarte bun pivot Euroasia, iar inima
acesteia fiind Rusia. Aceast ar este protejat de marile puteri maritime i dar i impotriva
posibilelor atacuri terestre prin poziionarea sa geografic; vidul Siberian, lanul munilor
Hymalaya, deertul Gobi, podiul tiber, i alte bariere geografice protejeaz Rusia de posibili
inamici.
Geopoliticianul Nicholas John Spykman concepe teoria rimland-ului. Aceasta este
asemntoare a lui Halford, diferena este aceea c pivotul este rimlandul, acesta fiind format din
1
SUPERPUTRE, superputeri, s.f. Stat care dispune de o mare for economic, militar, politic etc. i care are
preponderen n politica internaional; mare putere mondial; (dexonline.ro)

2
rmurile euroasiei. Spykman este de prere c cel ce domin rimmland-ul controleaz dominin
Euroasia, cine domin euroasia domin lumea.
Conceptul de putere este sinonimc cu cel de stat. O mare putere reprezint un stat bogat
care are influen exterioar iar o superputere este un stat a crei importan politic, militar,
economic este preponderent. Robert Dahl descrie puterea drept capacitatea de a influena.
(Negu, 2010: 34-35)
Halford a considerat c Rusia va deveni o superputere, n decursul acestuei lucrri vom
analiza acurateea prediciei acestuia i confirmarea sau infirmarea teoriei Land Power.

Rusia, oficial Federaia Rus, este o ar care se ntinde pe un teritoriu vast n Europa i
Asia. Cu o suprafa de 17.075.200 km, Rusia este cea mai ntins ar din lume, aproape de dou
ori mai mare dect teritoriul celei de-a doua ri ca ntindere, Canada. n ciuda ntinderii sale,
Rusia este doar a opta ar din punct de vedere al numrului de locuitori( 140 041 247 locuitori,
ocupand locul 9 pe glob). Rusia are frontiere terestre cu urmtorii vecini (n sensul trigonometric,
de la nord-vest la sud-est): Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus,
Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China, Mongolia i Coreea de Nord. De asemenea, se
afl foarte aproape de Statele Unite ale Americii, Canada, Armenia, Iran, Turcia i Japonia. SUA
se afl la o deprtare de numai 3 km n Insulele Diomede, (una sub controlul Rusiei, cealalt sub
controlul SUA), iar Japonia (Hokkaido) se afl la o deprtare de 20 km de Insulele Kurile.

Federatia
Rusa
2. ISTO
RIC
Din
punct de
vedere
geopolitic,
Rusia are o
relevanta
unica in lume,
prin pozitia sa
in cadrul
continentului
eurasiatic, la interferenta marilor civilizatii, un stat analog care prin caracteristicile fundamentale
apartine deopotriva Europei si Asiei. Concomitent, din aceasta imbinare a rezultat un spatiu
etnocultural specific, care nu poate fi considerat in exclusivitate, nici european, nici asiatic.

3
Aceasta specificitate dicteaza o valoare a pozitiei geopolitice, relativ ambigua, a Rusiei de-
a lungul istoriei. De o parte, Rusia serveste drept punte intre cele doua subcontinente, evaluare
care ar justifica dorinta de integrare in civilizatia mondiala a Rusiei, dar si tendinta mascata de
expansiune, pe de alta parte, ea nu este nici Europa, nici Asia, ci Rusia propriu-zisa, fapt ce ar
justifica exceptionalismul acestei puteri mondiale, tendinta promovata indeosebi in cercurile
nationaliste externe.
Inceputul statal se plaseaza intre secolele VI-IX, cand slavii de rasarit populeaza tinuturile
dintre Nipru, Dvina, Oka si Volga Superioara, creand, in secolul IX, statul vechi rus cu centrul la
Kiev. Izvoarele medievale atribuie, de fapt, semilegendarului vareg Rurik un rol in intemeierea
primului stat al slavilor de rasarit cu resedinta la Kiev. In timpul domniei lui Vladimir I
Sveatoslavici ( 950 1015 ) si Iaroslav I cel Intelept ( 1016-1018, 1019-1054) statul kievean
atince apogeul puterii, pentru ca in secolul al XII-lea sa se destrame in mai multe cnezate,
inlesnind cucerirea tarii de catre mongoli ( 1237-1240 ), care intemeiaza aici Hanatul Hoardei de
Aur, dominatia mongola franand dezvoltarea societatii ruse, izoland-o de restul Europei. Ca
urmare, centrul de greutate al puterii

Cnezatul Moscovei
politice si militare a sclavilor de rasarit se plaseaza in secolele XIV XV, spre nord-est, in
regiunea moscovei.
Unificarea Rusiei are loc intre secolele XIV XVI in jurul Marelui Cnezat al Moscovei. In
timpul domniei cneazului Moscovei, Ivan al III-lea ( 1462 1505 ), Rusia se emancipeaza
definitiv de sub dominatia mongola, Hoarda de Aur destramandu-se in hanatele Kazan, Astrahan si
Crimeea. Ivan al IV-lea cel Groaznic ( 1533 - 1584) ia titlul de tar, pune bazele autocratismului,

4
include in Rusia hanatele tatare Kazan si Astrahan si inaugureaza cucerirea siberiei. Ales Tar in
1613 dupa o perioada de anarhie interna, in care intervin Polonia si Suedia, Mihail Romanov
intemeiaz noua dinastie a Romanovilor (1613-1917) si pune bazele monarhiei absolutiste, Rusia
devenind totodata un imperiu multinational.
Mutarea scaunului metropolitan de la Vladimir la Moscova (1326), apoi ridicarea acestuia
la rand patriarhal ( 1589), transforma in secolul al XVI lea, Rusia in singura mare putere ortodoxa
suverana a Europei; adoptarea ortodoxismului ca religie de stat avusese loc in anul 988, in vremea
marelui cneaz de Kiev, Vladimir I Sveatoslavici. Rusia revendica mostenirea Bizantului, iar
moscova se erijeaza in cea de-a treia Roma
In urma rascoalei antipolineze a cazacilor zaporojeni, condusa de Bogdan Hmelnitki,
Ucraina din stanga Niprului se uneste din 1654 cu Rusia. Sub Petru I cel Mare ( tar 1682 1721,
imparat 1721 1725), Rusia cunoastr o remarcabila inflorire economica si se infaptuiesc ample
reforme care urmaresc modernizarea societatii si a instituriilor dupa movel vest-european. Rusia
infrange in Razboiul Nordic ( 1700 1721) in alianta cu Danemarca si Polonia, armata regelui
suediei, Calor al XII-lea ( renumita victorie de la poltava 1709 ), si obtine, astfel iesirea la Marea
Baltica. Aici este fondat in 1703 Sankt Petersburg, noua resedinta imperiala. Se cristalizeaza acum
si liniile de forta ale expansionismului tarist : in nord, in directia Marii Baltice, in est, in Asia
Centrala, dar cu precadere spre apus, in regiunea Marii Negre si a spatiului danubian-balcanic, cu
tinta finala Constantinopolul si iesirea la Marea Mediterana.
Persoana care transforma insa, cu adevarat, Rusia, intr-o
mare putere este Sofia-Augusta-Frederika de Anhalt-Zerbst
( nascuta in 1729 ), casatorita in 1745 cu viitorul tar Petru al III lea
( 1761- 1762 ), cand isi ia numele de Ekaterina. Isi inlatura sotul
de la tron si domneste autoritar nu mai putin de 34 de ani ( 1762
1794), sub numele de ecaterina/Ekaterina a II-a, supranumita cea
Mare:. A contribuit intarirea statului si a dus o politica externa
abila. A purtat razboaie in principal cu Imperiul Otoman si Suedia.
In anul 1783 sunt cucerite Crimeea si stepele nord-pontice, hotarul
apusean fiind stabilit pe Nistru, Rusia dobandeste acces la Marea
Neagra. Prin anexarile rezultate in urma celor trei impartiri ale
Poloniei (1772, 1793, 1795), Rusia impinge hotarele sale pana la
Europa Centrala.
In secolele XVIII-XIX, Rusia poarta numeroase razboaie victorioase impotriva Imperiului
Otoman, a Persiei, participa la coalitiile antinapoleoniene si devine in urma Congresului de la
Viena ( 1814-1815 ) unul dintre promotorii Sfintei Aliante, stalp al conservatorismului si
jandarmul Europei. De fapt, in secolul al XVIII-lea, neputinta vecinilor sau ia permis sa-si
sporeasca teritoriul devenind o putere europeana mai ales dupa ce a reusit sa il respunga pe
Napoleon.
Dupa pacea de la Kuciuk Kainardji ( 1774 ), Rusia, angajata in plina expansiune se
erijeaza in protector al slavilor de sud si al tuturor ortodocsilor din Peninsula Balcanica, politica
continuata si in secolul al XIX-lea sub drapelul panslavismului. In Balcani, Rusia se confrunta cu

5
Imperiul Habsburgic si cu ostilitatea marilor puteri Marea Britanie si Franta interesate in
mentinerea echilibrului european.
Razboiul crimeei (1853 1856 ), in care Turcia este aliata cu Franta si Marea Britanie se
incheie cu infrangerea Rusiei, dart cu victoria repurtata in razboiul ruso-turc din 1877-1878, la
care a participat si Romania, luchideaza urmarile nefavorabile ale Tratatului de pace de la Paris
( 1856 ). In Tratatul ruso-chinez de la aihun ( 1858 ) stipuleaza anexarea regiunii fluviului Amur si
a Sahalinului de Nord.
n 1850 Rusia avea cai ferate care nsumau o lungime total de 501 kilometri, pe cnd
Statele Unite aveau 14 518 kilometri. Acesta a fost unul dintre efectele ntrzierii industrializrii,
nefiind dorit de ctre monarhie datorit temeri de a fi ndepartai de la putere prin posibilele
revoluii organizate de ctre clasa muncitoare de la orae, aa cum s-a ntamplat n alte ri n
1848. (Weil 2009: 358-360)
La sfritul secolului al XIX-lea, rmnerea n urm din punct de vedere al dezvoltrii i
vulnerabilitatea n domeniul extern au ajuns la proporii de criz. Foametea a ucis aproximativ o
jumtate de milion de oameni n 1891, iar aciunile Japoniei i Chinei au fost percepute ca
ameninri externe. Drept contramsuri, regimul a fost forat s adopte un program ambiios dar
costisitor, concepuit de Serghei Witte, cel mai competent ministru de finae. Witte a luptat pentru
obinerea unor mprumuturi externe, pentru conversia rublei n aur, pentru o mai mare impozitare a
ranilor, dezvoltarea accelerat a industriei grele i pentru construirea cii ferate trans-siberiene.
Aceste politici erau concepute s modernizeze ara, s securizeze frontiera din orientul ndeprtat
i s-i asigure Rusiei o poziie de lider n exploatarea resurselor din teritoriile din nordul Chinei,
Coreea i Siberia. Aceast politic expansionist a fost versiunea ruseasc a logicii imperialiste
afiat n secolul al XIX-lea de celelalte ri mari care aveau vaste zone subdezvoltate, aa cum
erau Statele Unite ale Americii de exemplu. n 1894, urcarea pe tron a indecisului Nicolae al II-lea
dup moartea arului Alexandru al III-lea, i-au oferit lui Witte i altor minitri puternici
posibilitatea s domine viaa politic ruseasc.
Politicile lui Witte a avut rezultate amestecate. n ciuda unei recesiuni economice grave de
la sfritul secolului, producia ruseasc de crbune, fier, oel i petrol s-a triplat ntre 1890 i
1900, lungimea cilor ferate aproape c s-a dublat, fcnd ca Rusia s aib cea mai dezvoltat
reea feroviar dup SUA. ns producia i exportul de cereale nu au crescut n mod semnificativ,
iar importurile au crescut mai rapid dect exporturile. Bugetul de stat a crescut mai mult dect de
dou ori, absorbind o parte din creterea economic a rii. Istoricii occidentali apreciaz n mod
diferit reformele lui Witte. Unii dintre ei cred c ramurile industriale care nu exportau i care nu
beneficiau de subvenii i de contracte de stat au suferit o rmnere n urm. Cei mai muli analiti
sunt de acord c calea ferat trans-siberian, care a fost termintat n 1904 pe toat lungimea de la
Vladivostok pn la Moscova, i aventurile militare din Manciuria i Coreea au fost cauza unor
mari pierderi economice i au golit visteria naional. Costurile financiare ale reformelor sale au
contribuit decisiv la destituirea din 1903 a lui Witte din funcia de ministru de finae.
In timpul domniei ultimului tar, Nicolae al II-lea (1894-1917), Rusia, care se simte
amenintata de ascensiunea germaniei, se apropie de Franta si Marea Britaniei, creand Tripla
Alianta, bloc politico-militar opus Puterilor Centrale. Criza societatii, Infrangerea in rasboiul ruso-

6
japonez ( 1904 1905 ) si alt factori duc la izbucnirea revolutiei burghezo-democrate dintre 1905-
1907, reprimata de autoritatile tariste. In 1914 Rusia intra in razboi impotriva germaniei, Austro-
Ungariei si Turciei. Inrautatirea situatiei interne si infrangerile suferite pe front au ca rezultat
izbucnirea, in februarie 1917, a revolutiei soldate cu abolirea tarismului si proclamarea republicii.
La 7 noiembrie in 1917, la Petrogrtad, puterea este preluata in urma unei insurectii de catre
Partidul Bolsevic, condus de Lenin ( vladimir Ilici Ulianov ) care devine primul presedinte al
guvernului sovietic ( numit Consiliul Comisarilor Poporului), 1917-1924. In ciuda unei aureole
create si intretinute in jurul imaginii lui lenin, acesta a recurs, in realitate la aplicarea pe scara
larga, a violentei si a cruntei represiuni impotriva fortelor politice de opozitie, a clerului si a
intelectualilor. In razboiul civil care izbucneste, ajutorul firav al puterilor europene ostile
autoritatilor sovietice dat albgardistilor nu poate impiedica victoria finala.
La 30 decembre 1922 se constituie URSS ( Uniunea Republicilor Sovietice socialiste), dar
proiectul bolsevic de a topi diferitele natiuni intr-o singura natiune sovietica este sortit esecului.
Fiind secretar General al Partiului comunist din 1922, Stalin ( pe numele Adevarat Iosif
Vissarionovici Djugasvili, georgian de origine, nascut in 1879 ) iese invingator,dupa moartea lui
Lenin, in apriga lupta pentru putere. Devenit stapan necontestat al destinelor tarii, Stalin trece intre
anii 1926 1929, la realizarea industrializarii accelerate transformand- URSS, in pragul celui de-
al Doilea Razboi Mondial, intr-o mare putere industriala a lumii.
Dezvoltarea economiei rusesti n perioada interbelic:
n 23 iunie 1931, Stalin a inut un discurs la o conferin a liderilor industriei sovietice asupra
"Noilor condiii, noilor sarcini". n acest discurs Stalin a enumerat ase puncte, ase noi condiii
pentru dezvoltarea industriei.
Primele trei puncte abordate erau pentru organizarea muncii, de organizare a salariilor i
mbuntirea condiiilor de munc a lucrtorilor, al patrulea punct era ocupat cu sarcina de a
propune i dezvolta cele mai bune elemente a clasei muncitoare, astfel c, "clasa muncitoare din
URSS are propriile sale intelectualitii industriale i tehnice ".
Al cincilea puncta inginerii i tehnicienii de coal veche. Stalin a declarat c Uniunea
Sovietic trebuie s utilizeze mai mult aceste fore tehnice. Muli dintre intelectualii vechi, care
anterior simpatizat cu sabotori s-au ntors acum spre sovieticism. "Dac, n timpul de vrf a acestei
micrii", "am adoptat tactici de a zdrobi aceast clas de intelectualitatea i tehnic vechi, acum,
cnd aceti intelectuali sunt s-au ntors ctre puterea sovietic, politica noastr fa de ei trebuie s
fie una de conciliere i solidaritate. Ar fi nechibzuit i fr nelepciune pentru a privi aproape
fiecare expert i inginer al colii vechi, ca un criminal nedetectat i sabotor". Al aselea punct era
legat de introducerea de contabilitate n afaceri mai eficient, cu necesitatea de" a crete
acumularea de capital n industrie".2
In fata ostilitatii lui Hitles, Stalin incheie la 23 august 1939, cu Germania nazista un pact de
neagresiune ( pactul Ribbentrop-Molotov), prin al carui protocol secret Europa de Est este
impartita in sferele de influenta ale celor doua puteri, iar Hitler isi poate permite sa atace la 1
septembrie 1939, Polonia. In virtutea acestui pact, URSS ocupa, la 17 septembrie 1939, partea de
est a Poloniei, unele regiuni ale Finlandei ( 1940 ), anexeraza cele trei state baltice ( 1940 ) si
2
Joseph V. STALIN, Problems of Leninism, Foreign Language Press, Peking, 1976, pp. 552

7
forteaza Romania sa ii cedeze Basarabia si Bucovina de Nord. Aceste anexari teritoriale sunt
urmate de anihilarea elitelor din aceste tari prin executii in masa ( cel mai concludent exemplu,
masacrul de la Katyn) sau prin deportari in Siberia si Asia Centrala. Atacul german din 22 iunie
1941 aduce URSS alaturi de coalitia statelor antifasciste, frontul de est macinand principalele forte
ale celui de-al Treilea Reich.
Rzboiul Rece: acest termen este folosit pentru a descrie relaia dintre America i Uniunea
Sovietic ntre anii 1945-1980.
Rzboiul Rece a fost mprit n patru perioade, marcnd cele mai importante evenimente
care au avut loc:
1. De la criza Berlinului, din 1948 pn la nceputul anilor 1970 a fost ceea ce unii numesc
"Primul Rzboi Rece", n care cel mai ru eveniment a fost criza rachetelor cubaneze din 1962" ;
2. A doua perioad ncepe n 1970, "Cel de-al doilea Rzboiul Rece" din anul 1979 pn n
1985;
3. Ultima faz se refer la sfritul Rzboiului Rece;
4. i-n cele din urm cderea Zidului Berlinului.
Nicio parte n-a luptat vreodat impotriva celeilalte - consecinele ar fi fost ngrozitoare - dar au
fcut o "lupt" pentru convingerile lor, folosind state-client, care au luptat pentru convingerile lor
n numele lor, de exemplu: Vietnamul de Sud a fost ar anticomunist i au fost susinui de
America n timpul rzboiului, n timp ce Vietnamul de Nord era pro-comunism i au luptat contra
celor din sud (i americanilor), utilizend arme de la Rusia comunist sau China comunist.
n Afganistan, americanii au furnizat afganilor rebeli arme dup ce Uniunea Sovietic a
invadat n 1979 aceast ar. SUA nu s-au implicat din punct de vedere fizic, evitndu-se astfel o
ciocnire direct cu Uniunea Sovietic.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, relaia dintre SUA i Rusia de dup rzboi ar fi
trebuit sa fie una prietenoas i ferm deoarece au fcut parte din tabra ctigtoare. Acest lucru
nu s-a ntmplat niciodat i nici aspectul c aceste dou puteri au fost prietenoase n timpul
rzboiului este iluzorie.
nainte de rzboi, America a descris Uniunea Sovietic ca aproape diavolul-ntrupat.
Uniunea Sovietic a descris America, de asemenea, c "prietenia" lor n timpul rzboiului a fost
pur i simplu rezultatul de a avea un duman comun - Germania nazist
De fapt, unul din generalii care au condus armata American, Patton, a declarat c el a
simit, ca armata aliailor ar trebui s se uneasc cu ceea ce a mai rmas din Wehrmacht-ul din
1945, s utilizeze geniu militar care a existat n ea (cum ar fi V2, etc) i s lupte impotriva Armatei
Roii.
Churchill nsui era furios c Eisenhower, n calitate de ef suprem al Comandamentului
Aliat, a fost de acord i a permis Armatei Roii s ajung la Berlin, prima naintea armatei aliate.
Mnia lui a fost mprtit de ctre Montgomery, figur militar de rang nalt din Marea Britanie.
Nencredere care a existat n timpul rzboiului, a continuat cu siguran i dup sfritul

8
rzboiului. Liderul sovietic, Joseph Stalin, a fost, de asemenea, nencreztori n americani, dup ce
Truman i-a spus doar c deine o nou arm terifiant, pe care el o avea de gnd s o foloseasc
mpotriva japonezilor. Stalin a aflat de ce era capabil aceast arm de-abia dup ce au ajuns la
Moscova rapoartele de la Hiroima.
Deci aceasta a fost scena de dup rzboiul ncheiat n 1945. Ambele pri au avut problem
de ncredere una n cealalt. Una a avut o armat vast pe pmnt (Uniunea Sovietic, cu armata
Roie condus de Jukov), n timp ce cealalt, America aveau cea mai puternic arm din lume, A-
bomb i sovieticii n-aveau niciun fel indiciu legat de numrul de bombe pe care americanii-l
aveau.
Rzboiul Rece a fost purtat pe mai multe fronturi, politice, economice i de propaganda.
Termenul a fost folosit pentru prima dat de ctre scriitorul englez George Orwell intr-un articol
publicat n 1945 pentru a se referi la ceea ce el a prezis a fi un impas nucleare ntre "dou sau trei
super-state monstruoase, fiecare posednd o arm prin care milioane de oameni pot fi distruse n
cteva secunde".
Lupta dintre superputeri
Rzboiul Rece a atins apogeul n 1948-1953. n aceast perioad, sovieticii au blocat fr succes
sectoarele de Vest ale Berlinul de Vest (1948-1949);
Statele Unite i aliaii si europeni au format Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO),
un comandament militar unificat pentru a rezista prezenei sovietice n Europa (1949);
Sovieticii au explodat prima lor focoas atomic (1949), punnd astfel capt monopolului
american asupra bombei atomice;
Comunitii chinezi au venit la putere n China continental (1949), iar guvernul comunist
sovietic - a sprijinit Coreea de Nord care a invadat Coreea de Sud sprijinit de SUA n 1950,
declannd rzboiul indecis ntre Corei, care a durat pn n 1953.
Din 1953 pn n 1957 tensiunile Rzboiului Rece s-au relaxat oarecum, n mare parte ca urmare a
decesului, dictatorului sovietic Joseph Stalin n 1953, cu toate acestea, acest rzboi a rmas impas.
n 1955 a fost realizat Pactul de la Varovia, o organizare militar printre rile blocului
sovietic, iar n acelai an Germania de Vest a fost admis n NATO.
O alt etap intens din timpul Rzboiului Rece a fost n 1958-1962. Statele Unite i
Uniunea Sovietic au nceput dezvoltarea de rachete balistice intercontinentale, iar n 1962,
sovieticii au nceput n secret instalarea de rachete n Cuba, care ar putea fi folosite pentru atacuri
nucleare asupra oraelor americane.
Acest lucru a declanat criza rachetelor din Cuba (1962), o confruntare care a adus cele
dou superputeri la un pas de rzboi, nainte de a se fi ajuns la un acord s se retrag rachetele.
Criza rachetelor din Cuba a demonstrat c nici Statele Unite, nici Uniunea Sovietic n-au
fost gata de a folosi armele nucleare de teama represaliilor celeilalte (i astfel, de anihilare atomic
reciproc).

9
Cele dou superputeri au semnat dup Tratatul nuclear de interzicere total a experienelor
din 1963, care a interzis testrile supraterane a armelor nucleare. Dar criza a ntrit, de asemenea,
determinarea sovieticilor, ca niciodat s fie umilii de inferioritate militar i au nceput o
acumulare de fore, att convenionale ct i strategice, pe care Statele Unite au fost forate s in
pasul pentru urmtorii 25 de ani.
Sub Leonid Ilici Brejnev (1964-1989) birocratia de partid si de stat isi consolodeaza
pozitiile, ortodoxia ideologica se accentueaza, fenomenul stagnarii afectand practic toate
domeniile societatii sovietice si adancind criza sistemului. URSS obtine rezultate spectaculoare in
cursa inarmarilor, in domeniul nuclear sau de cucerire a cosmosului dar si in competitia
hegemonica cu SUA, prin extinderea propriei sfere de influenta in Asia, Africa si chiar America
( Cuba, Nicaragua s.a.)
Mihail Serghevici Gorbaciov ( n. in 1931 ), devenit numarul 1 in
URSS in 1985, initiaza o directie radicala de reformare a societatii
sovietice, urmarind depasirea crizei sistemului prin abandonarea
dogmelor si o noua eficienta in plan economic si politic, o politica de
radicala reforma a societatii sovietice ( glasnost si perestroika), iar in
viata internationala prin atingerea unei reale destinderi.
In referendumul din 17 martie 1991 majoritatea republicilor
unionale voteaza pentru transormarea URSS intr-o federatie de republici
egale in drepturi cu numele de Unirea Republicilor Sovietice Suverane.
Dupa transformarile radicale din Europa de Est, unde regimurile
comuniste instalate dupa al Doilea Razboi Mondial se prabusesc rand pe
rand, URSS accepta dizolvarea CAER ( 28 iunie 1991) si a Tratatului de la Varsovia pe 1 iulie
1991, semnand la Paris Carta pentru o noua Europa, care incheie formal Razboiul rece si
confruntarea Est Vest. In noiembrie 1990, Rusia adopta declaratia de suveranitate, iar in alegerile
generale din 12 iunie 1991 Boris Eltin este ales prin vot universal presedinte al acestei republici.
La 8 decembrie 1991 Rusia, Ucraina si Belarus decid crearea Comunitatii Statelor Independente
(CSI) actul constitutiv fiind semnat la Alma ATA ( Kazahstan), la 21 decembrie 1991, de catre 11
foste republici ale URSS devenite intre timp state independente. Odata cu retragerea lui M.S.
Gorbaciov din functia de presedinte URSS, ultimul imperiu al secolului XX isi inceteaza oficial
existenta la 25 decembrie 1991.
Istoria Rusiei se desfasoara, dupa 1991, intr-un ritm ametitor si dramatic. Personalitatea
care domina viata politica este presedintele Boris Eltin, care orienteaza procesul de reforma in
directia unei economii de piata si a pluripartidismului. El are insa de infruntat opozitia elementelor
legate de vechiul regim sovietic si a celor ramase fidele ideologiei comuniste, care alcatuiesc o
mare parte a celor doua camere ale parlamentului.
In alegerile prezidentiale din 26 martie 2000,
Vladimir Putin ( presedinte interimar al Rusiei din 31
decembrie 1999 ) iese victorios din primul tur de scrutin,
devenind al doilea presedinte ales al Federatiei Ruse.
Putin este asociat de populatie ca inceputul unei noi etape

10
istorice ( unii sperand la refacerea mamei Rusii ), deja denumita in masmedia era Putin.
Castiga la fel de usor alegerile din 2004 si 2008, pe fondul unui bilant economic pozitiv si al
sublinierii rolului pe care Rusia trebuie sa il joace din nou in lume un exemplu fiind constituirea
Consiliului comun NATO Rusia in mai 202 stipuleaza ca Alianta Nord Atlantica nu mai poate
lua decizii in probleme precum lupta impotriva terorismului, gestoniarea crizelor internationale,
neproliferarea armelor de distrugere in masa, controlul armamentului fara a avea acordul
Moscovei.
La inceput de mileniu, Rusia cea mai intinsa tara a Europei si a Terrei, a doua putere
militara a lumii, cu un potential urias al resurselor, este un stat in cautarea unei noi identitati, cu o
societate in care totul ramane de reinventat.
Privitor la mult vehiculatele resurse ale Rusiei, este foarte interesanta aprecierea unui
foarte bun cunoscator al realitatilor rusesti, politologul Evgheni Primakov, fost ministru de externe
si prim ministru dupa dezmembrarea colosului sovietic : Locul oricarei tari in ierarhia mondiala
este determinat de mai multi factori. Pentru Rusia, un rol deosebit il au perspectivele ei
economice. Pronosticarea lor este dificila. Accentul este pus de obicei pe faptul ca Rusia se
remarca prin bogatiile sale resursele naturale potentialul intelectual al populatiei, teritoriul
imens. Dar cum vor fi folosite aceste avantaje evidente in economie?3
Referitor la cautarea unei noi identitati, unii analisti apreciaza ca implozia imperiului
Sovietic a dat nastere, in Rusia, unei enorme cautari de sine, unor intense controverse pentru a
raspunde la intrebari care pentru alte tari, alte popoare, sunt simple: ce este Rusia ( un stat national
bazat pe o etnicitate pur rusa, sau altceva si ce este acel altceva>); ce inseamna sa fii rus ( etnic rus
= Ruskii sau rus politic nu si etnic = Rossyanin? ) etc. Cu numai un an si ceva inainte de
dezmembrarea Uniunii Sovietice, un nationalist rus Aleksandr Prohanov, unul dintre putinii
sovietici care au simtit ca se apropie acest sfarsit, facea in articolul tragedia centralismului
urmatoarea apreciere disperata daca groaznicul dezastru, de neconceput pentru poporul rus, se
intampla, intr-adevar si statul este sfasiat, si poporul jefuit si escrocat de 1000 de ani de istorie
sfarseste brusc singur, iar recentii sai frati isi iau ceea ce le apartine, dispar barcile lor de salvare
nationala indepartandu-se de vapor, ei bine, nu avem unde sa ne ducem.4
Oricum, indiferent de unele previziuni nefavorabile, Rusia ramane in toate schemele
posibile ale unei lumi multipolare.

3. COMPANII DE SUCCES

Gazprom

3
Evgheni Primakov, Lumea dupa 11 septembrie, Editura Institutului Cultural Roman, Bucuresti, 2003. Pag. 191
4
Apaud Z Brzezinski, op.cit., 2000, pag 112

11
Pe locul trei in Europa se situeaz Gazprom, din
Rusia, a crei valoare de pia este n jurul cifrei
de 190 miliarde de dolari. Este pe locul 1
mondial la productia de gaz datorita rezervelor
mari de gaze natural pe care Rusia le poseda.
Gazprom este o companie energetic din Rusia
i este cea mai mare companie productoare de
gaze naturale din lume. Gazprom este controlat
de statul rus. n noiembrie 2007, capitalizarea
companiei a ajuns la 302 miliarde USD, fcnd-
o, n aceast privin, a treia din lume, dup
ExxonMobil i General Electric i prima din
Europa.
Gazprom este de asemenea i un important productor de petrol la nivel naional (n Rusia) i
internaional (a doua companie din lume ca producie de petrol, dup compania de stat din Arabia
saudit): n 2010, numai Gazprom deinea n Rusia rezerve de petrol similare (112 bn barrels) cu
acelea ale companiei kuweitiene de stat "Kuwait petroleum", aflndu-se astfel cu aceasta din urm
la egalitate pe locul trei n lume, dup compania de stat saudit (locul 2) i compania de stat
iranian (NIOC, locul 1).
Gazprom controleaz 17% din rezervele mondiale cunoscute de gaze naturale, cu 29.850 miliarde
metri cubi, i deine 20% din producia mondial de gaze naturale, acoperind aproximativ un sfert
din consumul Europei[4]. Grupul Gazprom deine monopolul extraciei i produciei ruseti de
gaze naturale, unde deine 60% din rezerve i 85% din producie.

Lada
Lada este marc a AvtoVAZ un constructor rus de
automobile din Toliatti, Regiunea Samara. Toate
vehiculele comercializate n prezent de AvtoVAZ sunt
sub marca Lada, dar acest lucru nu a fost ntotdeauna aa.
Lada au fost mainile de export ale AvtoVAZ, aceleai
modele fiind vndute sub marca Jiguli pe piaa intern
sovietic din 1970.

12
Ele au devenit extrem de populare cteva decenii mai trziu, n Rusia, n Europa de Est, n special
n rile din fostul bloc sovietic unde au devenit un simbol al vieii urbane.

Comstar
Comstar este unul dintre principalii operatori de telefonie fix din Rusia. Operatorul face parte din
conglomeratul Sistema care deine 65% din aciuni. Restul de 35% din aciuni sunt listate la burs.
Comstar este listat i la Bursa din Londra.

Aerflot
Aeroflot, de fapt Aeroflot Liniile Aeriene Ruse (rus, /
Aeroflot Rossiskiie avialinii) este cea mai mare companie aerian rus, care a fost mai multe
decenii, pe vremea cnd Rusia era partea cea mai nsemnat a Uniunii Sovietice (1917 - 1991), cea
mai mare linie aerian din lume.

Lukoil
Lukoil este o companie petrolier din Rusia cu peste 150,000 de
angajai. LukOil este cea mai mare companie petrolier din
Rusia din punct de vedere al rezervelor, produciei i rafinrii
ieiului, asigurnd circa 20% din producia de iei ruseasc
(79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezint aproximativ
2% din producia total mondial. Reeaua de staii pentru
vnzarea cu amnuntul a produselor petroliere include 4.076
staii n Rusia i n alte ri, dintre care 1.691 staii n Rusia i
2.385 staii n Europa i SUA. Cel mai mare acionar strin al
companie este grupul energetic american ConocoPhillips, care a
cumprat 7,6% din companie n septembrie 2004.
Rafinriile grupului Lukoil au prelucrat n anul 2006 aproximativ
95,2 milioane de tone de iei i a vndut 126,7 milioane tone de
iei i produse petroliere.
n decembrie 2005, Lukoil a cumprat compania petrolier Nelson din Kazahstan, pentru suma de
dou milioane euro. Nelson dispune de rezerve certe i probabile de circa 270 de milioane de
barili.
n anul 2006, Lukoil avea o capacitate de procesare de 750.000 de barili de iei pe zi la cele patru
rafinrii ale sale din Rusia. n afara Rusiei, Lukoil deine o rafinrie la Odessa (Ucraina), una la
Burgas (Bulgaria) i alta - Petrotel - la Ploieti (Romnia), toate cele trei instalaii avnd o
capacitate total de rafinare de 200.000 de barili pe zi.

13
Mobile TeleSystems
Mechel este unul dintre cei mai importani
investitori rui n Romnia. Compania este
deinut de omul de afaceri rus Igor Zyuzin.
Conglomeratul nglobeaz societi din minerit,
siderurgie i prelucrarea metalelor din trei ri:
Rusia, Romnia i Lituania. nfiinat n anul 2003,
Mechel este cel mai mare productor rus de oeluri i aliaje speciale i al doilea productor de
oeluri plate, controlnd 39 la sut din piaa rus a produselor din oeluri speciale (septembrie
2006). n anul 2005, compania a realizat o producie de 15,6 milioane tone de crbune, 5,9
milioane tone de oeli 4,6 milioane tone de oeluri plate.

Mobile TeleSystems sau MTS este cel mai mare operator de telefonie mobil din Rusia i CIS cu
83,88 milioane de abonai (mai 2008).
Reeaua mobil MTS opereaz conform standardului GSM. n prezent, MTS deine licen s
opreze n 87 din cele 89 regiuni din Rusia i pe ntreg teritoriul Armeniei, Belarusului,
Turkmenistanului, Ucrainei i Uzbekistanului. MTS este n prezent cel mai mare oprator mobil din
Europa Central i de Est.
MTS a fost fondat de ctre Moscow City Telephone Network (rusete:
- Moskovskaya Gorodskaya Telefonnaya Set'), Deutshe Telekom, Siemens AG
i ali civa acionari au nfiina compania pe aciuni nelistat la burs n octombrie 1993. Patru
companii ruseti dein 53% din aciuni, iar dou compani germane dein 47%. La sfritul lui 1996
JSFC Sistema (rusete: "" - AFK Sistema) a primit un pachet de aciuni de la
acionarii rui, iar DeTeMobil a beneficiat de pachetul de acinui deinut de Siemens.

Rosneft
Rosneft este cel mai mare productor de petrol din Rusia.
Compania este deinut de statul Rus i a avut n anul 2007
un profit net de 12,86 miliarde de dolari. Rosneft deine
cele mai importante zcminte petroliere din Rusia,
cumprate de la firma falimentar Yukos cu ocazia
licitaiilor forate de statul rus, n decembrie 2004.
Rosneft aparine, n proporie de 100 la sut minus o
aciune, grupului Rosneftegaz care la rndul su este
controlat de Agenia federal rus pentru gestionarea

14
bunurilor publice. Aproximativ 70 la sut din producia de 1,6 milioane barili de iei pe zi
realizat de Rosneft provine de la Yuganskneftegaz.
n mai 2013, Rosneft a finalizat procesul de achizie a companiei TNK-BP, parteneriat ruso-
britanic. Valoarea tranzaciei s-a ridicat la 55 de miliarde de dolari, iar compania de stat a preluat
n totalitate TNK-BP, care era deinut de britanicii de la BP i consoriul rus AAR.

Rusal
United Company RusAl este o companie din Rusia care este cel mai mare productor mondial de
aluminiu. Compania este deinut de miliardarul Oleg Deripaska. n anul 2004, Roman
Abramovich (proprietarul clubului de fotbal Chelsea) era i el acionar al companiei.
Compania a fost creat n martie 2007 prin fuziunea celui de-al treilea productor de aluminiu din
lume, RusAl (Ruskii Aluminium), cu rivalul de dimensiuni mai mici SUAL, mpreun cu anumite
active deinute de grupul elveian Glencore International.
Concernul are o cifr de afaceri de 7 miliarde USD anual[2]. n anul 2007, Rusal producea
proximativ 12,5% din aluminiul produs pe plan mondial i 16% din alumin. Producia grupului se
ridica la 3,9 milioane tone de aluminiu pe an i 10,6 milioane tone de alumin. n anul 2003, Rusal
avea o producie anual de 2,5 milioane de tone de aluminiu de baza, fiind devansat de
companiaAlcoa cu aproximativ un milion de tone.
n anul 2009, Rusal avea 90.000 de angajai i controla 12% din piaa mondial a alumniniului.
Severstal
Severstal este cea mai mare companie productoare de oel din Rusia. Acionarul majoritar este
miliardarul rus Alexei Mordasov. Aciunile companiei sunt tranzacionate la bursele din Rusia i
de la Londra[1]. n anul 2007, Severstal a produs 17,5 milioane de tone de oel i a raportat
profituri de 15,2 miliarde dolari.
n mai 2008, compania a preluat fabrica de oel din SUA, Sparrows Point, de la ArcelorMittal,
pentru suma de 810 milioane dolari (523,6 milioane euro).
Tupolev
Tupolev (rus: ) este o companie rus n domeniul aerospaial i al aprrii. Oficial
numit Public Stock Company Tupolev, este succesorul faimosului Birou de Proiectare Tupolev
sau Tupolev OKB condus de renumitul inginer aerospaial sovietic A.N. Tupolev.
Suhoi
Suhoi () este cel mai mare fabricant rus de avioane de lupt. nfiinat de catre Pavel Suhoi n
1939, purtnd numele de Biroul de Design Suhoi (OKB-51, oficiul de design prescurta Su), este
cunoscut deasemenea sub titulatura de Corporaia Sukhoi. Corporaie din care fac parte: JSC

15
Suhoi Biroul de Design in Moscova, Asociaia de Producie Aviatic Novosibirsk (NAPO),
Asociaia de Producie Aviatic Komsomolsk-na-Amure i Aviaia Irkutsk.

4. CONCLUZII
n decursul rzboiului rece, Statele Unite i Uniunea Sovietic au evitat confruntarile
militare directe n Europa i s-au angajat n operaiuni de lupt doar pentru ca aliaii s nu treac
de partea cealalt sau s rstoarne statele care au facut deja acest lucru. Astfel, Uniunea Sovietic a
trimis trupe pentru a menine regimul comunist n Germania de est (1953), Ungaria (1956),
Cehoslovachia (1968), si Afghanistan (1979). La rndul su, Statele Unite au ajutat la rsturnarea
uni guvern de stnga n Guatemala (1954), au sprijinit o invazie nereuit a Cubei (1961), au
invadat Republica Dominican (1965) i Grenada (1983), i au depus un efort susinut i
ndelungat de a preveni ca Vietnam-ul de Nord s preia Vietnamul de sud sub autoritatea sa, dar
fr succes.
Teoria hard land, menionat la nceput, a fost s-a confirmat prin ascensiunea Rusiei. La
momentul cnd a fost conceput, era destul de greu de previzionat viitorul acestei ri, avnd o
economie subdezvoltat. Rusia a reuit s devin o superputere n secolul XIX-lea, a concurat cu
Statele Unite pe diverse planuri (economic, politic, tiiific, militar) dar n cele din urm aceasta s-
a retras n urma cderii sistemului comunist.

Bibliografie
Carti:
1. Negu, S., 2010. Introducere n Geopolitic, Meteor Press, Bucureti
2. Negu, S. 2009. Geopolitica Universul Puterii, Meteor Press, Bucuresti
3. Szirmai A., 2005, The Dynamics of Socio-Economic Development, Cambridge
4. Weil N. D., 2009, Economic Growth, Pearson, Boston
5. SCRUTON, Roger, The Palgrave Macmillan Dictionary of Political Thought, Palgrave
Macmillan, New York, 2007, p. 106
6. BEALEY, Frank and Allan G. JOHNSON, The Blackwell Dictionary of Political Science:
A User's Guide to Its Terms, Oxford, 1999, pp. 66-67
7. GADDIS, John Lewis, The Long Peace: Elements of Stability in the Postwar
International System, International Security, Vol. 10, No. 4 (Spring, 1986), pp. 99-142

16
8. KENNAN George , "The Sources of Soviet Conduct", 1947
9. Joseph V. STALIN, Problems of Leninism, Foreign Language Press, Peking, 1976, pp. 552
i 555
Surse electronice:
10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia
11. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Biile_externe_ale_Rusiei
12. http://www.focus-energetic.ro/rusii-se-extend-in-asia-12973.html
13. http://www.dexonline.ro
14. http://www.gazprom.com/about/
15. http://gm-avtovaz.ru/en/company/chevrolet_niva/
16. http://www.comstarinc.com/
17. http://www.aeroflot.com/cms/en/about
18. http://www.lukoil.com/#
19. http://www.mtsgsm.com/about/history/
20. http://www.rosneft.com/about/history/
21. http://www.rusal.ru/en/about/history.aspx
22. http://www.severstal.com/eng/index.phtml
23. http://www.tupolev.ru/en/bibliography

17