Sunteți pe pagina 1din 1

Arhitectura limbii

expresii sens propriu/sens figurat - care sunt opoziiile pe care le putem stabili cnd spunem a trage
ma de coad dac nu trage ma i trage cinele nelegem c cineva trage ntr-adevr ma i poate
trage i cinele; sau n ce opoziie funcioneaz a tia frunze i cine Ion taie funze la cini; este
prezent i pn la ce punct este prezent semnificatul inim n cu tragere de inim sau care este opoziia
ntre scaun i altceva (fotoliu) n cu scaun la cap? scopul de a justifica disocierea limbii ca sistem
omogen i de a justifica vorbirea; justificarea lingvisticii strict structurale i funcionale a limbii i a
lingvisticii altor forme de cunoatere lingvistic ce stau la baza vorbirii i care sunt i ele determinri ale
vorbirii. p. 52

faptul c nelegem n mod imediat attea expresii numai ntr-un anumit fel, dei nu se precizeaz
altceva, ine de cunoaterea realitii; p. 53

imposibilitatea nlocuirii termenilor: trebuie s se fac deosebiri ntre: vorbire repetat, discurs repetat
i tehnic liber. nu putem stabili opiziiile cu privire la ceea ce este discurs repetat n cu scaun la cap
nu putem ti care este diferena ntre scaun i fotoliu; n romn, considernd aceast expresie, nu
putem comuta/schimba scaun cu fotoliu s vedem c are alt valoare. trebuie s spunem numai aa.
aceste fapte sunt necomutabile i, de multe ori, neidentificabile. expresiile nu se pot ntrebuina pentru
stabilirea opoziiilor, pt c nu le putem schimba elementele. p. 55

cuvinte existente doar n expresii rost pe de rost (gur) vs. n-are rost. exist numai un raport
etimologic ntre ele. p. 55

vorbirea este ca un fel de pictur cu colaj simultan, adic, n parte este tehnic actual i n parte sunt
buci de vorbire deja existente i duse, ca s zicem aa, de tradiie, n toate aceste expresii, locuiuni
fixe, n proverbe, citate .a.m.d. p. 55

studiul ntrebuinrii limbii n texte implic cinci lingvistici descriptive: gramatica, dialectologia,
sociolingvistica, stilistica limbii, studiul diacroniei (n msura n care e actual, prezent n sincronie). p.
64