Curs 5 20.03.

2002 TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR

CAMP STRUCTURAL - extinderea a unui camp structural in alt camp structural zona in care
regula este a unui camp structural cat si a celuilalt camp structural va
LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE produce trecerea, continuitatea de la un camp structural la altul
DOUA CAMPURI STRUCTURALE indiferent de cat de diferite ar fi

- A,B sunt campuri structurale cu reguli diferite

- linia de tangenta devine o bariera structurala (ex: intravilanul
linie intre 2 campuri structurale)

Bulevard linie de
tangenta intre 2 campuri
strructurale devine
bariera structurala
interes ca aceasta linie sa
fie foarte clara A B
A B

piata
Zona care include reguli acceptate
in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in de cele 2 campuri
opozitie
EX :

P+1

Cote diferite
P+10

P+10 P+1
P+10
P+1
Elementul natural trebuie pus in
evidenta
A
B

Piata Victoriei :

A camp structural A B

elemente
joase
Campuri structurale

Variante de rezolvare

corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii

B camp structural OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau
profil
Front inalt - bariera
 1. POSIBILITATI DE REZOLVARE LA PIATA VICTORIEI 2. PERCEPTIE DINAMICA INTERCONTINENTAL

1 A camp structural *
elemente
Camp structural
joase Camp structural

2
Alt element de prestanta la
3 Element de prestanta hotel p-ta Sf.Gheorghe dar care
Intercontinental sa fie subordonat Interului

B camp structural

Front inalt - bariera

PRINCIPIU : evidentierea unor locuri cladiri inalte

- pentru a diminua efectul barierei introducere de elemente foarte
inalte in zona afanata
- pentru 3 posibilitate forte redusa

1
2 propuneri de puncte inalte de referinta
3 Perspectiva ascendenta dar deformata (nu se vede toata cladirea).

1 posibil de realizat
2 se poate realiza (se si realizeaza)
3 foarte greu corectarea spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la

CAZUL1 : * p-ta Decebal cel mai probabil).Devine importanta prin

participarea ei la spatiu,conteaza foarte mult la distanta.Nu
intra in conflict cu Intercontinentalul

3. Piata Operei

Pozitionarea birourilor era foarte

benefica:
a - se integreaza in camp
Perspectiva
spre Dealul
- casa monument se profila foarte
Spirii
bine pe aceasta cladire inalta

Pozitionarea indoielnica
b

PRINCIPIU : intotdeauna un element de prestanta are 2 implicatii :

1. o implicare locala in spatiul in care se afla
2. o implicare globala in spatiul global
- un element de prestanta poate fi mai important la distanta pentru
spatiul indepartat decat pentru spatiul apropiat rezultat al perceptiei
dinamice
Opera
 Completare cu front retras specific Caii Victoriei
Parterul si etajul 1 trebuie sa fie un pietonal pentru debusarea populatiei
spatiu public
Element - ansamblu multifunctional hotel,birouri,comert,cultural
inalt - frontul trebuie sa fie cu 1,2 niveluri sub cladirea B
acces pietonal cu terase,cafenele, toate situate in trepte

PRINCIPIU organizarea fractala in teritoriu impune campul structural

Distante 1;2 ca elemente de prestanta sa lucreze impreuna
PAIDEEA un altfel de spatiu

Opera

Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar

propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii este nereusita
PRINCIPIU UNITATEA SPATIULUI prin contrast / concordanta
contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai
important instrument de lucru)
UNITATEA repetabilitate monotonia
asamblaj de elemente care fac parte din aceeasi
categorie de elemente (piata San Marco) Campanilul contrast
- elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast

4. Bulevardul Malaxa

Spartura in front
(continuitatea lui)
b-dul Malaxa

Casa monument

Spatiu destructurat (casa nu poate fi daramata pentru a defini

directia de prespectiva)
PRINCIPIU renovare integrata
Orasul modern se impun imagini diferite

5.Palatul Telefoanelor

1
Completare cu
front retras specific
Caii Victoriei

A 2 B

Calea Victoriei cornisa pentru oras

CURS 6 27.03.2002

ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA

referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context

VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI :

Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere spatiu
deschis
- caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu
activitatile din locul respectiv
poate fi completa panoramica de pe punctul cel mai
inalt;vedere de jur imprejur
limitata locul respectiv are o determinare,o limitare a sa un
loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o cadru
deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

Obiect cap de perspectiva

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre

observator si obiectul observat perspectiva ascendenta/descendenta
fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi
avantajat/dezavantajat de declivitate)

- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim-
plan (ex: arcade) imagine libera
SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de
fundal privelistea capata substanta prin existenta elementului de
prim-plan
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de
scara in raport cu privelistea
- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast
intre peisaj si prim-plan.
1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea
de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii urbane
dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un
pandant al elementelor de prestanta,care genereaza
monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de
ideea) de surpriza privelistea este descoperita sau sesizata
progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de
monumental
Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de
trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in plan
orizontal (efect de perspectiva in descendenta)
1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu
se pune un element inalt
- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime
- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate
(ex: piateta,oglinda de apa;o strada care sa plonjeze intr-un element
natural))
Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva
2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL
elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime
- profile largite in plan orizontal
- cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii
joase care prin modul de tratare prezinta interes

Element mai mic

O categorie aparte a privelistii este tratare speciala;functiune
perspectiva efectul de perspectiva este o importanta
orasului
in cadrul

priveliste conturata ,limitata de un cadru

- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre Capul de perspectiva asezare efecte diferite
observatorpunct de observatieobiect observat EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA capatul de perspectiva
apare in prim-planul fundalului
Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre :
- observator obiect observat
- obiect observat cadru EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA
- observator cadru
capatul de perspectiva apare in planul
Efectul de perspectiva definirea cadrului + definirea obiectului (capat indepartat al fundalului
de perspectiva)

Ideea cadrului (care daca nu

exista privelistea)

In spate

Prim-plan
PERSPECTIVA FRONTALA directa/indirecta
- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva
elementul de inchidere al perspectivei se constituie in cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie se reduce
ax,legata de caracterul de monumentalitate al efectul de perspectiva
spatiului daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de
perspectiva se mareste
Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului
PERSPECTIVA LATERALA elementul de
inchidere este situat lateral ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN

- impune elemente de prestanta,in afara

caracterului de monumentalitate al spatiului
(caracter mai liber)

- perspectiva laterala este caracteristica orasului

medieval

- perspectivele laterale sunt legate de traseul

sinuos al strazii PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA amploarea elementului
de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta)
- de la distanta se vede convenabil din apropiere nu se mai vede
imagine neplacuta,stresanta (se vad numai ultimele etaje)
Ex: Galati cladiri inalte indepartate de faleza

- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare

pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladirea
Ex: Casa armatei prelucrare monumentalitate

element de prestanta

sistematizare care sa permita

perceptia integrala (elementul de
prestanta sa fie vizibil tot timpul)

monumentalitate
se poate miza si pe efectul de monumentlitate
cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde
dinamicitate ritm de dinamica accelerat) monumente.In alte situatii poate fi un element definitoriu pe care il
urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare
STUDIU DE ALTIMETRIE locuri unde ar fi bine sa apara constructii
inalteEFECTUL DE PERSPECTIVA impune de fapt CULOARE - LUMINA
- efect de perspectiva orientat sud fatada neluminata (negativa
repere (Ex: Lipscanieelement de reper pentru elementul de prestanta)
Intercontinentalul imbogateste imaginea)- in cadrul Ex: Academia militara orientare catre sud fapt negativ rezalitare
a fatadei
efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) - foarte importanta participarea soarelui in imagine are valoare
dincolo de artificiu (care sporeste,sau dimpotriva efectul estetica,psihologica
de perspectiva) ,apar alte lucruri care nu sunt artificii dar
DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT
au acelasi efect : - se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de
la care ochiul poate percepe un asemenea efect (Versailles,Roma
Piata Sf.Petru Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii Copenhaga
(ingusta si foarte inalta)

Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime

- la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea
volumului)
- apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei
- mai aproape devine importanta decoratia (detaliul)
- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor

Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura

CULOAREA foarte importanta,poate spori/diminua efectul de legat de distanta conteaza si directia de perceptie
pespectiva Forma trapezoidala a - perceptie frontala elevatia 200 m
pietii
- intre front si elementele de capat trebuie sa avemsporeste - efectul
contrast : de - de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult
culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva
perspectiva intradosurile)
culoarea mai deschisa mareste efectul de monumentalitate
perspectiva - cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul
din Craiova)
alta culoare

o culoare
CURS 7

Artificii: Urbanismul baroc

Organizarea spatiala in Boulin
Green scobirea terenului in fata Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe
Peisagistica unei cladiri pentru a crea o anumita partea stinga, legata de cladirea mare
descendenta pta Sf. Petru din Roma

-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din Cismigiu,

Casa Scinteii
-oginda de apa sporeste efectul

Valori de vizualizare a peisajului

1. privelistea
2. perspectiva Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste
3. axa de compozitie cladiri de factura celor de pe dreapta

mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu
rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o
organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste
caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se
ritmare a spatiului) unifica, efect de unitate, unicitate. deschide.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in
conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de unitate
AXUL:
1. directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit traseu
2. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului
3. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate)

SISTEM DE AXE Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are efect de fundal.
respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si
libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa PARC ZONA X
Caracter de
monumentalitate
-simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si
preluat de post-modernis simetria de factura clasica in conditiile
moderne.
-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si Alt efect:frontul construit este spart:
de alta a axului.
-deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste
regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex: diagonala)
-se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de
legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de
caracteristicile sitului (nu era intimplatoare)
-a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o
parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru intre cele
doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea
corespunzatoare volumului si culorii lor.
Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax P-ta Unirii nu este o piata, nu are nici o motivatie compozitionala.
Greutate mare- mai departe de ax Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru
-principiul pirghiei este invers ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element de natura
Hanului lui Manuc.
2.cladire inalta, punctiforma

AXIALITATEA INTERIOARA A
Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul devine
coplesitor in context.
SPATIULUI
-axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

axe exterioare

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor.

Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax Axe interioare
Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj,
lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un punct.

CURS 8
Ex p-ta Capitoliului: Definirea spatiului peisagistic nu se refera la un spatiu plantat
Spatiu peisagistic situl in sine

Calitatile unui spatiu: 1. abstracte

2. constitutive

1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de

Cupola Sf. Petru
-la asfintit se creaza un efect exceptional.
In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate
Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca
pt un spatiu mai complex.
contemplare, de incordare.
-unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija
noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca avind calitati
deosebite
-spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in
logica curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si linii,
liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata.
-spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o
alta logica.
-spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre
ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare

In renastere 2-3 axe 2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite
In baroc o multitudine de axe principii si mijloace
- simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita -sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) marimea
a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie. spatiului, deshiderea spatiului, umplerea spatiului ;3 calitati constitutive
sintetice (de sinteza) orientarea spatiului, forma, culoarea ;1 calitate
-avem nevoie de echilibru constitutiva ca produs superior de selectie stil stilistica spatiului

Calitati constitutive:

1. marimea spatiului
ax grupa 2 -dimensiunea concreata a spatiului dimensiunea comensurabila
ax grupa 3 -dimensiunea absoluta raportata la starea omului:
ex: Moscova dimensiune uriasa a spatiului spatiu neobisnuit

2. deshiderea spatiului
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ax grupa 1 ex. 1 piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere
maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne
imaginam exclusiv o dominanta)
Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face
cu o intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata fintinile reprezinta intersectia axelor
Accese

IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar
1. imaginea intregii cladiri Amfilonada de coloane
2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea
unui singur nivel)

Mies van der Rohe cladiri inalte la Chicago Ex. 2 piata Place Vandome
-parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber -deschidere ceva mai clara
al mezaninuluide la parter)

-imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la

parter decit un hol creaza o contimuitate a spatiului la nivelul
trotuarului)

Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie

la mare distanta.

Element dominant

Gol
 -piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina
spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)

4. orientarea spatiului

a) orientarea cardinala- in raport cu lumina

Ex. 3 palatul regal -iluminarea spatiului exterior
Deschidere maxima, -o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul
Inchidere doar pe o parte de dominanta
- dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina
-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului: (spre sud)
1. directionalitate
2. dominanta b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare
nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv. ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta

Ex: piata regala din Paris c) orientarea dpdv spiritual-compozitional

-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului
inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele-
Gradina gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general
spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la alei; pot fi
folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)

ex: Amsterdam: circulatiile:

-pietonala pt public
Fronturi constituite din transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota,
case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura separarea se face prin pavaj)

-ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant 5. forma

-directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului
- directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul forma fara continut este inutila
spatiului sau, de regula, in interiorul lui. relatia intre scop si forma:
-scopul canalizarea interesului
-forma libertatea in abordarea formei

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii

deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei)

6. culoarea
deschidere ampla
are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea
ansamblului, poate avea si efect negativ;
- culoarea trebuie controlata
Munti lac platforma gradene - Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in
context, in mediu

3. Umplerea spatiului 7.stil stilistica spatiului

pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere -schema data: foarte important la examen
-prin volum -specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama
-prin valoarea semnificativa aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara o
-prin interes particularitate a orasului.

ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie

de palmieri

elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului

ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere

subordonat fata de spatiul care este dominant
CURS 9
I. CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA
1. DEFINIREA FENOMENULUI URBAN
- proces evolutiv
- conceptul de Societate urbana
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul
fenomenului urban,
-> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in timp si
spatiu a fenomenului urban
S-au incercat definiri ale fenomenului urban:
a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana si
forma/imaginea urbana
b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea
functiunilor interne si esterne ale orasului
c. pe baza structuralista:
- structurile urbane sunt intr-o continua transformare
- exista mai multe directii de determinare structurala:
- structura morfologica-functionala
- structura spatial volumetrica
Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca orasul,
fiindca forma si structura pot fi privite din mai multe puncte de
vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)
Fenomenul urban se definete pornind de la determinarea esenei 4.
sale si substanei sale.
2. CARACTERUL FENOMENULUI URBAN
1. Centralitate
2. Conflictualitate
3. Simultaneitate
1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de
obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai putin
delimitat.
2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si productia => o
stare de conflictualitate
3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul urban se
desfasoara simultan.
De exemplu:
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il
releva pe un anumit plan al complexitatii sale; pentru ca 1, 2 si 3 se
exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii
de interes (economic, social, politic, material, spiritual)
-> fenomenul urban = realitate globala (Lefebvre)
Situatia este exprimarea, in esenta , a fenomenului urban.
EXISTENTA URBANA:
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un moment dat,
automobilele, plantatiile
- este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite structuri
urbane.
CONCULZII:
1. EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane, aceasta
fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban.
2. FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana) inseamna
orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban, putand include:
forme spatiale, forme de organizare teritoriala, forme de viata urbana.
3. STRUCTURA URBANA are rol:
- pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta fenomenului
urban
- activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor fenomenului
urban
4. EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul firesc
de transformare a structurii urbane.
Observatie:
- fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin
multitudinea tipologica, spatiala, temporala a succesiunilor sale
fenomenologice
- forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate.
3. FENOMENUL URBAN CA SISTEM
CARACTERISTICILE LEGITATII FENOMENULUI URBAN
- Fenomenul urban are dubla referinta
1. Referinta la logica formei, care se refera la toate aspectele
cuantificabile ale fenomenului urban (cresterea ppopulatiei, suprafata,
intinderi, deschideri de spatiu, densitati).
- este o forma a logicii gemetrice, care se refera la spatialitate -
configuratie spatiala, topologie, forma volumelor construite, directii de
interes
2. Referinta la dialectica continutului - componentele atat de diverse
ale fenomenului urbansunt rezultaul unui conflict , sau conduc la un
conflict (exemplul cu vecinii). Intre forma si continut exista o anumita
independenta.
Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica
continutului justifica intelegerea lui ca un sistem.
Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele
fenomenului urban, astfel incat acestea se realizeaza in sisteme si in
subsisteme.
Fenomenul urban poate fi:
- unitar/mai putin unitar
- dens/mai putin dens
- intens/mai putin intens
Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul
formei urbane; fapt care ne conduce la ideea cunoasterii si dirijarii
fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta,
coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei urbane.
DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI
DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA
Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia
fenomenului urban
TRASATURI:
1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie
a. in concret in cadrul unei anumite existente urbane, prin
imagine, miscare, sunet,
b. in abstract imaginativa in cadrul reprezentarii existentei
urbane ante sau post-existent:
1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice,
plastice
2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau matematico-
statistic.
- forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica,
dar abstracta (printr-un anumit limbaj) intr-o forma de actiuni eficace,
din care rezulta o anumita existenta urbana
2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi:
a. O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice existent
urban este rezultatul unei evolutii istorice. Forma urbana are capacitatea
de a evolua, selectatnd in decursul timpului diversele valori in cadrul
existentei urbane respective.
b. O capacitate de reunire a unor continuturi vechi sau noi intr-o
totalitate
c. O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei sau
al conceptiei, o rezolvare pentru o anumita existenta urbana daca se iau in
considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in locul
respectiv a formei urbane.
3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI
URBANE
Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate ca
atari, fiindca ele sunt elemente transformabile, imprimand existentei
urbane o succesiune de stari.
Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza intre
inovatie si traditie.
Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat
absolutizand spatiul, timpul, sau un model conventional.
CURS 10
II. DIFERENTIERE SPATIALA URBANA
1. Concept
Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea
spatiala.
Diferentierea spatiala este o modalitate care explica existenta in
cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre ele.
Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de
constituire a formei urbane, in sensul ca forma urbana este exprimarea
spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care este intr-o continua
desavarsire.
Explicatie:
O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o anumita
finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane definitiva, pentru ca
existenta urbana este definita de o serie de factori care suporta
modificari. In urma acestor modificari poate rezulta o deteriorare
partiala sau totala a existentei urbane. In urma acestui proces de
transformare se ajunge la o noua forma, constituindu-se ca o noua
existenta urbana, adica un nou moment de finalitate.
-> forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces
de continua desavarsire.
- acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea spatiala
care apare:
1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o existenta
urbana de la un moment la altul al evolutiei lui).
2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o finalitate de
moment, diferita de ce a unui spatiu urban in acelasi moment.
- In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face:
1. Intr-o sectiune temporala orizontala constituirea in cursul
timpului a spatiilor urbane respective. (analiza structuralista)
2. Intr-o sectiune temporala verticala se insista pe caracterul
evolutiv al spatiului urban respectiv.
Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.
- In interiorul orasului distingem:
1. Spatii omogene
2. Spatii heterogene
1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune
uniformitate, lipsa de elemente particularizatoare, practic un spatiu fara
topie, (Lefebvre)
topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala, cinetica),
care se refera la toate manifestarile formei urbane pe un anumit
plan de esentializare. Este o schema a formei urbane care se
realizeaza mintal pornind de la identitatea existentei urbane.
2. Spatiul urban heterogen spatiu diferentiat (in interioruol lui sau fata
de alt spatiu din cadrul aceluiasi organism urban).
- Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri;
a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa aiba o
anumita dominanta functionala, chiar daca el cuprinde localizari ale
mai multor functiuni.
b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii diferite
genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale diferite.
c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi functiune
si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru oameni, sau grupari
diferite de oameni, sunt diferite.
- Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea spatiului
urban de catre grupuri sociale:
- Grupuri sociale:
1. clase sociale sau paturi sociale
2. organizatii si institutii care au caracter de stat.
De exemplu:
- Diferentiere spatiala la Paris
N - axul E-V, axul Senei
- axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai
V E
S
- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un traseu pe
care il preia pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu.
- Traseul are 3 zone: 1.,2. doua marginale distinct diferentiate; 3.
zona mijlocie, diferentiata prin interferenta celor doua particularitati.
2. Categorii topice spatiale
In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu
conceptul general de diferentiere spatiala:
1. spatii izotopice
2. spatii heterotopice
3. spatii utopice
1. Spatii urbane izotopice:
- spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre ele prim
aceleasi trasaturi caracteristice, spatii care pot fi identice.
2. Spatii urbane heterotopice:
- spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin
caracteristici functionale, spatiale si de cuprindere diferite.
- spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi spatiu.
Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu
omogenitate/heterogenitate.
3. Spatii urbane utopice:
- spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata,
realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si heterotopia
urbana.
- spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de psihic.
- spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati de
imaginar.
Exemple de spatii utopice:
- in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla, ale
carei limite ies din firescul perceptiei umane. In determinarea unei
anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre, imagine
reala si imagine mentala)
- orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de aspecte
si configuratii se estompeaza, chiar daca in timpul zilei el este un spatiu
izotopic sau heterotopic.
Observatie:
- spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a
perceptiei, a senzatiei.
- spatiul utopic este diferit de utopia urbana
- asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii izotopice,
heterotopice si utopice reflecta o complexitate multifunctionala,
realizandu-se la nivelul spatiului urban.
Spatii urbane amorfe:
- pot fi spatii neorganizate inca, spatii atrofiate
- spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare spatii
amorfe spatii indiferente. (Strada nu este un spatiu indiferent).
- Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama spre el.
- Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si
functionale care are in vedere necesitati prezente, dar si posibilitati
viitoare.
Spatii urbane neutre:
- echivalentul in zona urbana a spatiului interstitial din structura
urbana.
- are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu.
 Selectia topica in spatiul urban:
-selectia topica este mijlocul fundamental, obiectiv sau subiectiv, in
conturarea trasaturilor organismului urban.
- este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban sa
rezulte ca rezultat al selectiei topice:
De exemplu: piata San Marco Venetia.
- in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone)
particularitatile sale se retin prin filtrul spatiului omogen, rezultand un
spatiu unitar.
PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN
- se realizeaza
- in afara contextului initial (Targu Mures intregirea
esplanadei necesita o noua unitate)
- in contextul initial (Sibiu
- unitate
- de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil)
- artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi
stil.)
- de convenienta unitate evolutiva imbina configuratia de
elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul ansamblului.
- se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand
ansamblul prezinta o alcatuire functionala complexa si elementele noi nu
se rezuma la a fi doar un simplu cadru.
- integrarea formala poate opera
- la nivelul spatialitatii generale
- la nivelul plasticii particulare
- un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar celelalte
atribute care pot sa apara conduc intr-o anumita directie valoarea
particulara.
3. Valoare particulara: Caracter si spacificitate.
- valoarea particulara a unui spatiu urban
- este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in cadrul
formei urbane, inscriindu-se astfel intr-o anume tipologie spatiala ca
generalitate de grup, sau ca singularitate.
- reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa
incorporand generalul reflectare a esentei intr-o forma proprie care se
exprima prin caracter si specificitate.
- caracterul este diferit de specificitate.
- in aprecierea spatiului urban ne intereseaza:
1. efect
2. cauza mijloace de realizare
3. adaptarea la un existent material inventivitatea / asimilarea
experientei anterioare.
4. timpul si spatiul, ca loc al selectiei topice.
DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta a
interferentei unor participari de natura unei generalitati
restranse, conferind caracter, si a unor participari de natura
singularului, conferind specificitate.
Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata.
-se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a
trasaturilor si elementelor functionale, spatial-volumetrice si
comportamentale care delimitand o anumita grupare
tipologica restrang sfera de analiza , apreciere, incadrare a
spatiului sau a zonei in care exista.
Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare
- exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea printr-un
element (Ex. Campanilul pentru ansamblul San Marco)
- exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a
elementelor componente, ce pot fi de natura izotopica sau
heterotopica. (Ex. Zona centrala din Bologna succesiunea
porticelor din lungul strazilor de la parterul cladirilor)
campanilul element de specificitate unic
porticul element de specificitate comun
Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional ,
spatial volumetric si comportamental, asigurand in acest fel
unicitatea ansamblului.
- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast ,
cealalta prin similitudine.
- Legatura intre specificitate dominanta unitate de ansamblu
poate fi apreciata numai in contextul de ansamblu al spatiului urban
respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)
- Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate,
existand intotdeauna o zona de suprapunere.
- Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin
trasaturi de caracter care, retinute in timp, se constituie apoi ca elemente
de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -
> trasaturi de caracter -> trasaturi de generalitate. Ex.: constructia
urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa
fie un element specific pentru un teritoriu mai mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban
este necesara atenta lui incadrare in spatiu-timp.
- Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la
simbol, impunand spontaneitatea si premeditarea logica, creativitatea
artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei
topice.
- Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al
dezvoltarii societatii.
4. Particularizare prin segregare:
- In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de separare-
segregare.
- Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat reflecta
doaua dimensiuni: calitative si cantitative, dimensiuni distincte ale formei
urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare pentru o
aceeasi existenta urbana, o dimnesiune relevand aspecte pozitive, iar
cealalta, aspecte negative.
- Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu este
compatibila cu segregarea, oricat de categorica ar parea aceasta in
definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o minima zona de
trasaturi distincte, iar diferentierea nu ofera o infinitate.
- diferentierea este: -informanta (capacitate mare de a infatisa
ceva)
-informata (incarcatura informativa
mare)
Ex.: Strada spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul
specificitatea.
Strada: 1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval
2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc
3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (urbanism
organic)
4. astazi repusa in drepturi.
Important in definirea configuratiei:
1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent
strada isi evidentiaza interesele proprii
2. functia prioritara care afecteaza strada impune scara si
caracterul spatiului
3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile
strazii:
- aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative
pe:
- o strada de mica/mare circulatie
- o strada pietonala
- pe un splai
Imagine urbana (curs Sandu Grasu)
- elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de
observare si observatorul.
- termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea
- raport observator/punct de observatie
- tipuri de perceptie
- Strada este: -spatiu estetic
-existenta urbana cu ample disponibilitati pentru
semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile mentala
si reala nu pot fi separate.
Reclama: -reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa ofere
oamenilor un mediu educational.
- Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi prezinta
interes:
1. ca valoare informativa (restransa, dar legata)
2. ca valoare informativ-selectiva mai complexa, conclusiva
3. ca valoare informativ-memorativa suprapunere de imagini partiale
contractate in timp esentializata, retinand astfel specificitatea.
- Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ
Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun
mai multor locuri, o esenta a esentelor)
- Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr-
un grup de trasaturi caracteristice generale centralizate intr-un timp
indelungat.
 faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in tiparul
un spat iu acestor texturi.
dif er ent er ea Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban.
segr egat
Intervin:
1. Densitatea de interese
impune - interesul functional raportat la functionalitate
- interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.
- Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio-
un spat iu
nedif er ent ier ea culturala a zonei si structura functionala si spatiala.
nesegr egat 2. Formarea pietonalului.

Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a

esentelor.

CONDITIONARE FORMEI URBANE

Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol

in definirea globala a calitatii vietii.
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.
- In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se
constituie ca factor fundamental de mediu -> preocupari pentru
1. mediul functional mediul in care se realizeza anumite
functiuni privind existrenta omului
2. mediul natural-microclimatic mediul in care conditiile
naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul cum
realizarile pot influenta conditile de clima.
3. mediul artificial-fizic modul in care se realizeaza constructia
si amenajarea teritoriului conteaza aspectul aspectul vizual
4. mediul socio-cultural modul in care imbinarea naturalului cu
artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului individual cu
cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-
sociala a locuitorilor.
- Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca
opera urbana; insusita, si nu suportata de om.
- Lefebvre considera orasul :
a. obiect (spatial)
b. mediatie (intre ordinea departata/apropiata)
c. opera
Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor conditii:
1. interventia structuranta (conditii obiective naturale si
functionale)
2. formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice)
3. constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice,
estetice, politice.
Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si
valoare ca produs social.
Forma urbana esentiala componenta a culturii urbane.

ORASUL ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE.

Orasul estre o manifestare coroborata, organizata a formei urbane.

Intelsuri in evolutia istorica:
1. Orasul era apreciat ca opera de la inceputurile dezvoltarii
urbanistice, pana la revolutia industriala. Asa putem explica de
ce din orasele vechi ne-au ramas marturii zonele
reprezentative (piete) si nu locuinte. (Piata capitoliului)
2. Orasul se transforma din opera in produs acest lucru se
intampla o data cu aparitia burgheziei premisele revolutiei
industriale
- orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandu-si
valoarea artistica. In constructia urbana conteaza ocuparea
terenului cu cladiri cu randament maxim,
-> SPATIUL OMOGEN proces de omogeizare pe mai multe niveluri
(social economice) in paralel cu un proces de crestere a decalajului
calitativ intre aceste niveluri.
- procesul de omogenizare se accentueaza datorita:
1. distrugerilor din al doilea razboi mondial
2. migrarii masive spre oras
- trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri
urbane => criza orasului => criza a formei urbane
Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii, obiecte,
produse si interese care se releva intr-o existenta urbana materala si o
constinta sociala urbana. Din integrarea acestora rezulta semnele
urbanitatii.

SEMNELE DE URBANITATE nu sunt componente ale formei

urbane, ci produse ale sintezei pew care aceasta o realizeaza.
Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de
conditionare intre sistemele texturilor urbane si convergenta prezentelor si