Prevenirea Polurii i Protecia Mediului

- Proiect -

Prevenirea poluarii aerului in cazul unui proces de ardere

pentru producerea aburului industrial

Tema:
In timpul procesarii combustibililor in arzatoare speciale pentru
producerea aburului , rezulta o serie de emisii gazoase cu impacte negative
asupra mediului . Se impune minimizarea acestor emisii prin adoptarea unor
masuri de prevenire a poluarii, in conformitate cu cele mai bune tehnici
disponibile. Analiza procesului in vederea proiectarii se va realiza considerand o
situatie de referinta pentru o centrala termica in care combustibilul folosit este:
gazos (gaz natural).
 Cuprins

Date initiale
1. Problematica poluarii aerului in contextul procesului studiat.

1.1 Descrierea procesului tehnologic. Schema tehnologica.

1.2 Diagnoza procesului din punct de vedere al conformarii cu cerintele de

mediu privind evacuarea emisiilor de poluanti in aer.
1.2.1. Valori limita la emisie. Criterii de conformare
1.2.2. Identificarea poluantilor,surselor si cauzelor poluarii.

1.3. Caracterizarea fizico-chimica a poluantilor vizati si impactul acestora

asupra mediului.
 1.4.Reglementari nationale si internationale privind prevenirea poluarii si
calitatea aerului.

2. Masuri de prevenire a poluarii aerului pentru procesul studiat.

1.1. Consideratii generale privind cele mai bune tehnici disponibile .

1.2. Masuri de prevenire a poluarii si protective a mediului.

1.2.1. Masuri primare (de reducere directa la sursa)
1.2.2. Masuri intermediare (de recirculare/reciclare/reutilizare)
1.2.3. Masuri secundare(end-of-pipe)

1.3. Propunerea variantei optime de prevenire a poluarii aerului.

Justificare

Concluzii generale

Bibliografie
Date initiale
Se considera o situatie de referinta precum cea schematizata in Figura 1,
pentru care se dau urmatoarele date initiale:
- Tip instalatie/ process de producere a aburului: in functiune din anul
1990; capacitate termica: 50 MWt; necesitate: abur incalzit;
- Date tehnice: debit gaz la emisie 75000 m3/h (cazan pe gaz), timp anual
de functionare: 300 zile;
- Recuperarea caldurii/ energie electrice: neprevazuta;
- Tratarea gazelor de ardere: neprevazuta;
- Sistem de monitorizare emisii: neprevazut;
- Concentratia la emisii (standardizata):

Cazul combustibililor gazosi:

CO2 = 150 g/m3
CO = 0,6 g/m3
NO2 = 0,25 g/m3
NO= nedetectat
SO2= nedetectat
PM10 < 5 mg/m3
 Figura 1. Diagrama simplificata a procesului tehnologic de generare a
aburului industrial, propus ca situatie de referinta

M= modul de tratare a apei de rau (reprezentare simplificata);

K+= cationic (Ca2+,Mg2+,Na2+);
A-= anioni (Cl-,SO42-,NO3-,CO32-);
1- pompa pentru transportul apei de suprafata;
2- filtru de nisip,carbune active(pentru retinerea impuritatilor
mecanice,substantelor organize);
3- coloana schimbatoare de cationi in forma initiala H+;
4- coloana schimbatoare de anioni in forma initiala OH-.

1.Problematica poluarii arerului in contextul procesului studiat

1.1. Descrierea procesului tehnologic. Schema
tehnologica.

Conform schemei tehnologice din Figura 1, apa de rau este preluata cu o

pompa centrifuga si trimisa la partea superioara a unor coloane de schimb ionic in
vederea dedurizarii. Apa astfel tratata este alimentata in cazanul de abur , de
unde mai departe aburul rezultat este trimis la utilizare in diverse scopuri.
Combustibilul este alimentat printr-un sistem tip conducta transportoare (lignitul
este in prealabil maruntit la dimensiuni de 80-40 mm(European Commission
2006b)) in incinta de ardere , situate la partea inferioara a cazanului de abur, iar
gazele de ardere rezultate sunt colectate si evacuate in atmosfera printr-un cos de
fum.
printr-un sistem tip conducta.

1.2. Diagnoza procesului din punct de vedere al

conformarii cu cerintele de mediu privind evacuarea
emisiilor de poluanti in aer.
1.2.1. Valori limita de emisie. Criterii de conformare.

In tabelele de mai jos se prezinta comparativ valorile la emisie ale

poluantilor vizati (conform scenariului analizat) si valorile reglementate (VLE). Pe
baza acestora se pot determina randamentele minime necesare ale aplicarii
masurilor de prevenire a poluarii si protectie a mediului (PPPM) pentru a atinge
limitele impuse in vederea conformarii (ecuatiile 2 si 3):

CemisieCreglementata
PPPM1= Cemisie
100, % (2)

in care:
Cemisie = concentraia poluantului la emisie;

Creglementata =concentratia limita la emisie reglementata CLE-tabelata.

Alternativ,se poate utiliza si ecuatia:

 m emisiem reglementata
PPPM2= m emisie
100, % (3)

in care :
memisie=cantitatea poluantului la emisie(kg/an)- se calculeaza cu relatia 4;
mreglementata=cantitatea poluantului la emisie reglementata tabelata (prag de
emisie PE ,kg/an)

Cantitatea de poluant ( Mpoluant) emisa se determina pe baza debitului de gaz si a

concentratiei poluantului la emisie.

Mpoluant=Debit*Concentratie (4)

Tabel 1. Valori la emisie versus valori reglementate:stabilirea conformitatii

instalatiei.

Poluant Concentra CLE, Cantitatea PE,kg/an Confor- Criterii de conformare

tia la mg/m3 anuala conform mitate
Centra emisie,mg conform emisa,kg/an European
la /m3 European Commissi
PPPM1 PPPM2 PPPM
Termic Commissi on 2006a
a on 2006b

Pe CO2 150 000 - ( 150.000 * 100 Da - (( nu este

gaz 75.000 * 24 milioane 81.000.00 necesar*
* 300) / 0
1.000.000 = 100.000.0
81.000.000 00 ) * 100
)/
81.000.00
 0 = -23.45
%

CO 600 100 ( 600 * 500 mii Nu ( ( 600- 100 (( > 83

75.000 * 24 ) * 100 ) / 324.000
* 300 ) / 600 = 83,33 500.000 )
1.000.000 = % * 100 ) /
324.000 324.000 =
-54.32 %

NO2 250 100 ( 250 mg/m3 100 mii Nu ( (250 (( >60

* 75.000 100 ) * 100 135.000
m3/h* 24 h* ) / 250 = 100.000)
300 zile) / 60 % /
1.000.000 = 135.000)
135.000 = 25.92 %
kg/an

*totusi, reducerea CO2 ar putea prezenta interes din punct de vedere economic.
(CLE=concentratia limita la emisie reglementata; PE= pragul de emisie(cantitatea
anuala reglementata)).

1.2.2.Identificarea poluantilor ,surselor si cauzelor poluarii.

Tinand cont de aspectele evidentiate mai sus, aplicatia se reduce in special
la rezolvarea problemei de poluare create de prezenta poluantilor pentru care se
constata limite depasite, fie acestia:
-CO si NO2 (cazul combustibililor gazosi);
-CO, SO2 si PM10 (cazul combustibililor solizi).
 Optional, reducerea emisiilor de CO2 poate fi avuta in vedere ca un
instrument de crestere economica , din perspectiva certificatelor de dioxid de
carbon.

In cadrul acestei abordari, sursa de poluare este ansamblul raspunzator de

formarea si evacuarea poluantilor (constituit din cazan-arzator-cos de fum),
cauzele putand fi multiple:
- procesul de ardere:conditiile de ardere (continutul de oxigen, tipul de arzator
etc.);
- tipul de combustibil ,compozitie :gazos, solid;
- prezenta altor contaminanti in combustibilul procesat;
- functionare tehnica defectuoasa:uzura echipamentelor/defectiuni tehnice ;
- lipsa controlului procesului din punct de vedere al emisiilor;
- conditii de operare neadecvate :parametri de operare neoptimizati etc.;
- lipsa unui sistem de tratare a gazelor de ardere;
- lipsa de instruire a personalului;
- management administrativ neperformant.
Cauzele identificate mai sus devin repere pentru dezbaterea masurilor de
prevenire a poluarii in partea a doua a proiectului.

Deoarece reactia de ardere este direct legata de formarea poluantilor , in

continuare se prezinta cateva aspecte care pot rezulta din analiza acesteia si care
pot oferi indicia cu privire la unele puncte slabe sau tari care ar trebui considerate
in ideea unei imbunatatiri din perspectiva prevenirii poluarii.

Arderea combustibililor gazosi (gaz metan):

 a) Necesarul de oxigen:

CH4+ 2O2 CO2+2H2O+Q ardere complete

CH4+ 3/2O2 CO +2H2O +Q ardere incomplete
CH4+ O2 C+2H2O+Q ardere incompleta
( negru de fum)

In practica, se utilizeaza un exces de aer, ceea ce implica vehicularea unor

debite mari de gaz cu ajutorul unor compresoare (presiune si debit ridicat). In
acest caz se pune problema:
costul compresorului/energiei electrice
tipul/eficienta arzatorului.

b) Calitatea combustibilului
Prezenta altor contaminanti in combustibilul procesat (ex.urme de alcani ,N2, CO2
etc.) implica o serie de aspecte precum:
-arderea incomplete a alcanilor , formarea oxizilor de azot ;
-cresterea consumuluide oxigen datorita acestor reactii ;
-cresterea costurilor pentru combaterea poluarii. In acest caz se pune problema:
costul unui combustibil gazos de puritate mai ridicata.
temp

N2+O2 2NO
NO+1/2 O2NO2
 Arderea combustibililor solizi(carbune)

Emisiile de la arderea carbunelui depend de compozitia acestuia (C,S, etc.):

C+O2CO2+Q
S+O2SO2+Q

Aspectele care sunt avute in vedere la reducerea emisiilor nedorite se refera

la :
-costul unui carbune de calitate superioara;
-gradul de complexitate tehnica a instalatiei (transport/prelucrare carbune);
-managementul reziduurilor solide.

1.3. Caracterizarea fizico-chimica a poluantilor vizati si

impactul acestora asupra mediului
Caracteristici fizico-chimice

Caracterizarea fizico-chimica a poluantilor joaca un rol important in

identificarea de solutii tehnice adecvate pentru reducerea acestora la sursa sau
pentru indepartarea lor din fluxul contaminat. In continuare sunt prezentate
principalele caracteristici fizico-chimice ale poluantilor considerati,sumarizate din
documentatiile tehnice aferente acestora.

Tabelul 2. Caracteristicele fizico-chimice ale dioxidului de carbon(MSDS-Material

safety data sheet CO2(SUPORT APLICATII))
Formula chimica CO2
CAS No* 124-38-9
Masa moleculara 44 g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Fara culoare, fara miros
pH 3.7 (acid carbonic)
Punct de fierbere -78.5 C
Temperatura critica 31C
Presiunea de vapori 57.3 bar
Densitate relativa 1.22
Solubilitate In apa: 2000 mg/L, complet solubil
Log Pow ** 0.83
Proprietati oxidante Nu

Tabelul 3.Caracteristicele fizico-chimice ale monoxidului de carbon (MSDS-

Material safety data sheet CO)
Formula chimica CO
CAS No* 630-08-0
Masa moleculara 28 g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Gaz incolor, inodor
pH Nu se aplica
Punct de fierbere 191,55 C
Temperatura critica -139.8 C
Presiunea de vapori Nu se aplica
Densitate relativa Nu se aplica
Solubilitate n ap 30 mg/l (20 C)
Log Pow ** 1.78
Proprietati oxidante -

Tabelul 4. Caracteristicele fizico-chimice ale dioxidului de azot (MSDS-Material

safety data sheet NO2)
Formula chimica NO2
CAS No* 10102-44-0
Masa moleculara 46 g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Gaz brun
pH Nu se aplica
Punct de fierbere 21.2 C
Temperatura critica 158.2 C
Presiunea de vapori 100 kPa
Densitate relativa 1.4
Solubilitate Apa
Log Pow ** Nu se aplica
Proprietati oxidante Se oxideaza

Impact
Efectele asupra mediului pentru poluantul vizat sunt prezentate mai jos:

Impactul dioxidului de azot

Principalul oxid de azot este:

 dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros
puternic, inecacios.

Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat

brun-roscat.
In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile
formand oxidanti fotochimici.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata
terestra cat si ecosistemul acvatic.

Surse antropice:
oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii
sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului
rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt
responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei,
efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane .

Efecte asupra sanatatii populatiei

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni
cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai
mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi
fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.
Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii
ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o
concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem
pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor si animalelor

Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin
albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a
acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care
seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce
imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa.

Alte efecte
 Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea
nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic
ambiental.
De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea
vopselurilor, degradarea metalelor.

Efectele directe ale poluantilor implicate in scenariul analizat pot fi

evidentiate cu ajutorul relatiilor de mai jos (Soreanu 2014, European Commission
2006c):

Impactul monoxidului de carbon

Caracteristici generale
La temperatura mediului ambiant, monoxidul de carbon este un gaz
incolor, inodor, insipid, de origine att natural ct i antropic. Monoxidul de
carbon se formeaz n principal prin arderea incomplet a combustibililor fosili.

Surse naturale
Arderea pdurilor, emisiile vulcanice i descrcrile electrice.

Surse antropice
Se formeaza n principal prin arderea incomplet a combustibililor fosili.
Alte surse antropice: producerea oelului i a fontei, rafinarea petrolului,
traficul rutier, aerian i feroviar.
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos n special n
perioada de calm atmosferic din timpul iernii i primverii (acesta fiind mult mai
stabil din punct de vedere chimic la temperaturi sczute), cnd arderea
combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede
dispersat pe o suprafa ntins, nepunnd n pericol sntatea uman.
 Efecte asupra sntii populaiei
Este un gaz toxic, n concentraii mari fiind letal (la concentraii de
aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitii de transport a oxigenului n
snge, cu consecine asupra sistemului respirator i a sistemului cardiovascular.
La concentraii relativ sczute:
- afecteaz sistemul nervos central;
- slbete pulsul inimii, micornd astfel volumul de snge distribuit n
organism;
- reduce acuitatea vizual i capacitatea fizic;
- expunerea pe o perioada scurt poate cauza oboseal acut;
- poate cauza dificulti respiratorii i dureri n piept persoanelor cu boli
cardiovasculare;
- determin iritabilitate, migrene, respiraie rapid, lipsa de coordonare,
grea, ameeal, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populaie cea mai afectat de expunerea la monoxid de
carbon o reprezint: copiii, vrstnicii, persoanele cu boli respiratorii i
cardiovasculare, persoanele anemice, fumtorii.

Efecte asupra plantelor

La concentraii monitorizate n mod obinuit n atmosfer nu are efecte
asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Potentialul de incalzire globala (PIG,kg CO2 echivalent):

PIGtotal=PIG poluant*Mpoluant (5)
In care:
PIGtotal=potentialul cumulative de incalzire globala al emisiilor poluante ,kg CO2
echivalent;
PIG poluant=potentialul de incalzire globala al fiecarui poluant-tabelat,kg
CO2echivalent/kg;
Mpoluant=cantitatea de poluant emisa in atmosfera ,kg.

Potentialul de epuizare a stratului de ozon (PFO,kg CFC-11 echivalent):

PEOtotal=PEOpoluant*Mpoluant (6)
In care:
PEOtotal=potentialul cumulative de epuizare a stratului de ozon ,al emisiilor
poluante ,kg CFC -11echivalent;
PEOpoluant=potentialul de epuizare a stratului de ozon pentru fiecare poluant
tabelat, kg CFC-11 echivalent/kg;
Mpoluant=cantitatea de poluant emisa in atmosfera,kg.

Potentialul de formare a ozonului (PFO,kg etilena echivalent):

PFOtotal=PFOpoluant*Mpoluant (7)
In care:
PFOtotal=potentialul cumulativ de formare a ozonului , al emisiilor poluante, kg
etilena echivalent;
PFOpoluant=potentialul de formare a ozonului pentru fiecare poluant tabelat,kg
etilena echivalent/kg;
Mpoluant =cantitatea de poluant emisa in atmosfera,kg.

Potentialul de acidifiere(PA, kg SO2echivalent) poate fi estimat cu

relatia(European Commission 2006c):
PAtotal=PApoluant*Mpoluant (8)
In care:
PAtotal=potentialul cumulativ de formare a ploilor acide,al emisiilor poluante ,kg
SO2 echivalent;
PApoluant=potentialul de formare a formare a ploilor acide ,pentru fiecare poluant-
tabelat , kg SO2 echivalent/kg;
Mpoluant=cantitatea de poluant emisa,kg.

Potentialul de eutrofizare (PE,kg PO43- echivalent):

PEtotal=PEpoluant*Mpoluant (9)
In care:
PEtotal=potentialul cumulative de eutrofizare, al emisiilor poluante,kg PO43-
echivalent;
PEpoluant=potentialul de eutrofizare al fiecarui poluant-tabelat,kg PO43- echivalent;
Mpoluant=cantitatea de poluant emisa,kg.

Potentialui de cutrofizare (PE, kg PO43-- echivalent):

in care:
PEtotal = cumulativ de eutrofizare, al emisiilor poluante, kg PO43- echivalent;
PEpoluant = potentialul de eutrofizare al fiecarui poluant tabelat, kg PO43- echivalent
/ kg;

Potentialul de toxicitate umana (PTU, kg Pb echivalent) al unor emisii

poluante se poate realiza cu urmatoarea relatie (European Commission 2006c):
()
PTUtotal = (10)
()

in care:
PTUtotal = potentialul cumulativ de toxicitate, al emisiilor poluante kg Pb
echivalent;
fTUpoluant = factorul de toxicitate al poluantului tabelat;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in aer, kg,.

Potentialul de toxicitate acvatica (PTA, m3) aI unor emisii poluante se

poate realiza cu urmatoarea relatie (European Commission 2006c):
PTAtotal = Mpoluant / PNECpoluant
ln care: PTAtotal = potentialul cumulativ de toxicitate, al emisiilor poluante, m3 -
volum de apa echivalent realizarii PNECpoluant;
PNECpoluant = concentratia la care efectul poluantului nu poate fi prezis (nivelul la
care nu exista efecte toxice), g/m3 tabelat in mg/L;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in apa, g.
Cantitatea de poluant (Mpoluant) emisa se determina cu relatia 4, pe baza
debitului de gaz si a concentratiei poluantului la emisie:
Valorile tabelate pentru factorii care intervin in estimarea efectelor directe
cu ajutorul relatiilor prezentate mai sus, sunt prezentate pentru poluantii
considerati in urmatorul Tabel.
Tabelul 6: Valorile tabelate pentru factoriicare intervin in estimarea efectelor
directe ale poluantilor considerati (prezentare selectiva din European
Commission 2006c).
Poluan PIGpoluan PEOpoluant, PFOpolua PApoluant PEpoluant, fTUpoluan PNECpoluan
t t, kg kg CFC- nt, kg , kg SO2- kg PO43 t, factor t, g/m
3

CO2 11 etilena echiv./k echiv./k de

echiv./k echiv./kg echiv./k g g toxicitat
g g e
CO2 1 - - - - - -
CO 1.9 * - 0.027 - - 350.00 -
NO2 - - 0-3.8** 0.5 0.13 95.00 -
SO2 - - 0.048 - - 13.00 -
PM10 - - - - - 0.5- -
50***

Note: *efecte indirecte, in conformitate cu Praxair (2016b); **rol variabil; ***

depinzand de compozitie, care poate include metale grele sub diverse forme

PIGtotal = PIGpoluant * Mpoluant = PIGCO2 * MCO2+ PIGCO* MCO+ PIGNO2* MNO2 =

=(1 * 81.000.000 ) + ( 1.9 * 324.000 ) = 81615600
PFOtotal= PFOpoluant * Mpoluant = PFOCO2 * MCO2+ PFOCO* MCO+ PFONO2* MNO2=
=(0.027 * 324.000 ) + (3 * 135.000) = 413.748
PAtotal= PApoluant * Mpoluant = PACO2 * MCO2+ PACO* MCO+ PANO2* MNO2= (0.5 *
135.000) = 67.500
PEtotal= PEpoluant * Mpoluant = PECO2 * MCO2+ PECO* MCO+ PENO2* MNO2=
=( 0.13 * 135.000) = 17.550
fTUtotal = Mpoluant/fTUpoluant = (324.000/350) + (135.000/95) = 2.346,7669
1.4. Reglernentari nationale si internationale privind prevenirea poluarii si
calitatea aerului.
- Prevenirea poluarii este reglementata prin directiva IPPC (Directive 2008/1/EC of
the European Parliament and of the Council of 15 January 2008 concerning
integrated pollution prevention and control).
- Ordonanta de Urgenta OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii (publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1078/30.11.2005).
- OUG 40/2010 pentru modificarea OUG 152/2005, publicata in Monitorul Oficial
283/30.04.2010.
- Calitatea aerului inconjurator este reglementata prin Directiva 2008/50/EC si
Legea 104 din 15.06.2011.
- Emisiile industriale sunt reglementate prin Legea 278/2013 privind emisiile
industriale.

Commission (2006b). Integrated Pollution Prevention and Control

Reference Document on Best Available Techniques for Large Combustion Plants.
Din punct de vedere al limitelor impuse poluantilor pentru prevenirea
poluarii si protectia calitatii aerului, se disting urmatoarele directii de abordare:
- valori limita la emisie (VLE -prezentate in sectiunea 1.2.1);
- concentratii maxime admise in aerul inconjurator (CMA);
- limite permise de expunere la locul dc munca (OSHA PEL Permissible Exposure
Limits);
- doze toxice (LC50).
In continuare se prezinta valorile reglementate CMA, OSHA PEL si respectiv
LC50 pentru poluantii vizati (Tabelul 7 si respectiv Tabelul 8).
Tabclul 7. Valori CMA pentru protcctia sanatatii umane (Legea 104/ 15.06.2011;
Directiva 2008/50/EC-European Commission 2008b)
Poluant CMA
CO2 -
CO 10 mg/m3 (valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore)
NO2 200 g/m3 pentru o perioada de mediere de o ora
SO2 350 idem no2
PM10 50 g/m3 pentru o valoare de mediere de 24 h

Tabel 8. Valori OSHA PEL si LC50

Poluant OSHA PEL (TWA*) LC50*** Referinte
(mg/m3) inhalation rat
(ppm)
CO2 9000 Nu este clasificat MSDS
ca avand potential
de toxicitate acuta
CO 55 1880 MSDS
NO2
SO2

2. Masuri de prevenire a poluarii aerului pentru procesul

studiat
2.1.Consideratii generale privind cele mai bune tehnici
disponibile

Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniqucs, BAT) Cele mai
bune tehnici disponibile: "stadiul cel mai eficient i avansat n dezvoltarea
activitilor i a metodelor lor de exploatare care indic adecvarea din punct de
vedere practic a unor tehnici pentru a constitui, n principiu, o referin n
stabilirea valorilor limit de emisie, dcterminate pentru a preveni sau, acolo unde
nu este posibil, pentru a reduce n ansamblu emisiile i impactul acestora asupra
mediului n ntregul sau".
Astfel:
- tehnicile se refer la "tehnologia utilizat i modul n care instalaia este
proiectat, construit, ntreinut, exploatat, i scoas din functiune";
- tehnici disponibile se refer la "acele tehnici care au nregistrat un nivel de
dezvoltare care permite punerea lor n aplicare n sectorul industrial relevant, n
condiii economice i tehnice viabile, lundu-se n considerare costurile i
avantajele, indiferent dac aceste tehnici sunt sau nu produse sau utilizate n
statul membru respectiv, atta timp ct acestea sunt accesibile operatorului in
condiii acceptabile":
- cele mai bune se refer la ''cele mai eficiente tehnici pentru atingerea unui nivel
ridicat de protecie a mediului in ansamblul su".
Consideraii avute n vedere la determinarea celor mai bune tehnici diisponibile
I. Utililarea de tehnologii care produc mai puine deeuri:
2. utilizarea unor substane mai puin periculoase:
3. Promovarea utilizrii practicilor de recuperare i reciclare a substanelor
generate i utilizate n procesul tchnologic precum deeurilor dup caz;
4. Considerarea unor procese, echipamente i metode de operare demonstrate la
scar industrial
5. Considerarea progreselor tehnologice i ale cunoaterii tiinifice;
6. Considerarea naturii, efectelor i volumului emisiilor aferente;
7. Cunoaterea datelor de intrare n funciune pentru instalaiile noi sau existente;
8. Considerarea duratei necesare pentru punerca in aplicare a unci tehnici BAT;
9. Considerarea consumului naturii materiilor prime, inclusiv consumul de ap
utilizate n procesul tehnologic; cunoaterea eficienei energetice;
10. Necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a impactului global al
emisillor asupra mediului i respectiv a riscurilor pentru mediu;
11. Neeesitatea prevenirii accidentelor i minimizrii consecinelor acestora
asupra mediul ineonjurtor,
12. Asimilarea informaiilor publicate de Comisia European sau de alte
organizaii internaionale.

Documente de referin pentru BAT (BREFs)

Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques) sunt cuprinse n
documentele de referin (Best Available Techniques REFerenee Documents,
BREFs) destinate fiecrui sector industrial (vertical BREFs) i unor domenii
complemctare precum eficiena energetic, efecte de interferen poluare-mediu,
monitorizare ete. (horizontal BREFs).
Aceste BREFuri reprezint un ghid /document suport pentru operatorii industriali
i autoritile competente n scopul determinrii BAT i respectiv
obinerii/eliberrii autorizaiei de mediu pentru o anumit activitate.
Pentru nelegerea acestui capitol i a coninutului su, atenia cititorului
este direcionat napoi, ctre prefaa documentului, n particular n seciunea 5 a
prefeei Cum s nelegem i s utilizm acest document. Tehnicile i nivelele
asociate de emisie i/sau consum, sau domeniile nivelelor, prezentate n acest
capitol au fost evaluate printr-un proces iterativ care a implicat urmtorii pai:
identificarea surselor cheie de mediu pentru sector, care sunt emisiile n
aer i n ap, eficiena termic i rezidurile combustibile
examinarea tehnicilor relevante care se adreseaz respectivelor surse
cheie
identificarea celor mai bune nivele de performan, pe baza datelor
disponibile n UE i n ntrega lume
examinarea condiiilr sub care au fost atinse aceste performane, cum ar
fi: costul, efecte, colaterale, principalele fore motrice implicate n implementarea
acestor tehnici
 selecia celor mai bune tehnici disponibile (BAT) i a nivelelor asociate de
emisie i/sau consum pentru acest sector n general, totul n acord cu Art. 2(11) i
Anexa IV a Directivei. Experii periodici din Biroul European pentru Prevenirea i
Controlul Integrat al Polurii i Grupul Tehnic de Lucru (TWG) au jucat un rol cheie
n cadrul fiecruia din paii menionai i n stabilirea modului n care informaiile
sunt prezentate aici. n baza acestei evaluri n prezentul capitol sunt prezentate
tehnicile i att ct este posibil nivelele de emisii i consum asociate cu utilizarea
BAT, care sunt considerate ca fiind adecvate sectorului ca un tot, i n unele cazuri
reflect performanele curente ale unor instalaii din sector. Acolo unde sunt
prezentate nivelele de emisii sau consum n asociere cu cele mai bune tehnici
disponibile, situaia trebuie neleas ca nsemnnd c acele nivele reprezint
performane de mediu care pot fi anticipate ca urmare a aplicrii tehnicilor
descrise n acest sector innd cont de balana de costuri i avantajele inerente
descrise n definirea BAT. Totui acestea nu reprezint valori limit nici n ce
privete emisia nici n ce privete consumul i deci nu trebuie nelese n acest
sens.
n unele cazuri poate fi tehnic posibil s se ating nivele de emisie sau de
consum mai bune, dar datorit costurilor pe care le implic sau din considerente
colaterale, acestea nu sunt considerate ca fiind BAT pentru sectorul luat ca un tot.
Cu toate acestea, asemenea nivele pot aprea ca justificate n mai multe cazuri
specifice, n care exist stimulari speciale. Nivelurile de emisie i consum asociate
cu utilizarea BAT trebuie privite mpreun cu oricare condiie specific la care se
face referire (de exemplu: perioadele medii). Conceptul nivele asociate cu BAT
descris anterior trebuie s fie neles ca fiind distinct comparativ cu termenul
nivel realizat utilizat n alte pri ale acestui document. Unde un nivel este
descris ca realizabil prin utilizarea unei tehnici sau a unor tehnici combinate,
acestea trebuie neleas ca nsemnnd c acel nivel poate fi ateptat s fie atins
peste o substanial perioad de timp ntr-o instalaie bine ntreinut i operat,
sau n procese care utilizeaz aceste tehnici. n capitolul anterior acolo unde au
fost disponibile, datele privind costurile au fost prezentate mpreun cu
descrierea tehnicilor. Acestea dau o indicaie primar (brut) asupra mrimii
costurilor. Totui, costul actual legat de aplicarea unei tehnici va depinde puternic
de situaiile specific, cum ar fi de exemplu cele referitoare la taxe, fiscaliti i
caracteristicile tehnice ale instalaiei n cauz. n acest document nu este posibil
evaluarea detaliat a unor asemenea factori specifici. n absena datelor privind
costurile, concluziile privind viabilitatea economic a tehnicilor prezentate au fost
trase din observarea instalaiilor existente. S-a avut n intenie ca BAT-urile
generale prezentate n acest capitol s fie un punct de referin n comparaie cu
care s se judece actualele performane a unei instalaii existente sau s se judece
o propunere pentru o nou instalaie. n acest fel ele ajut la determinarea
condiiilor adecvate pentru BAT-based pentru instalaia n cauz sau la stabilirea
regulilor generale de legtur . Se anticipeaz c noile instalaii pot fi concepute
s realizeze sau chiar s depeasc nivelele BAT generale prezentate aici. S-a
considerat de asemenea c actualele instalaii pot fi aduse la nivelele BAT general
sau chiar mai bune, cu condiia ca, aplicabilitatea tehnic i economic a
tehnologiei, s fie luat n considerare pentru fiecare caz. Ct timp BREF-urile nu
impun legal standarde de legtur (de referin), ele au nelesul de a da
informaii statelor membre i publicului pentru orientarea industrial n legtur
cu nivelele de emisii i consum posibil a fi realizate atunci cnd se utilizeaz
tehnici specifice. Valorile limit adecvate pentru fiecare caz specific, vor trebui
determinate lund n considerare obiectivele Directivei IPPC i criteriile locale.

2.2 Masuri de prevenire a poluarii si protectiei a mediului

2.2.1 Masuri primare( de reducere directa la sursa)

1). Tehnici de reducere a emisiilor de CO:

Emisiile de gaze nearse, care pot fi impartite in doua mari grupe: monoxid
de carbon (CO) si hidrocarburi (CxHy), pot fi reduse prin tehnici avansate de
combustie. Emisiile de CO si hidrocarburi nearse sunt o consecinta a combustiei
incomplete si pot fi cauzate de temperaturi prea joase de ardere; de un timp prea
scurt de ramanere in zona de ardere; sau de un amestec ineficient de combustibil
si aer pentru ardere, ducand la zone limitate sarace in oxigen. Monoxidul de
carbon este cel mai important gaz nears. In lipsa oxigenului, este un compus stabil
chiar si la temperaturi ridicate. Hidrocarburile, din contra, pot fi descompuse
formand funingine la temperaturi inalte si intr-un mediu sarac in oxigen. In
general, se poate spune ca emisiile de hidrocarburi nearse pot fi generate atunci
cand temperaturi scazute in zona de ardere actioneaza simultan cu un amestec
ineficient de combustibil si aer. In orice caz, asemenea conditii sunt rare in
focarele actuale mari. In general, emisiile de CO pot fi tinute sub 50 mg/Nm3 ,
daca arderea este bine controlata. Emisiile de hidrocarburi in cazanele centralelor
electrice moderne sunt neglijabile, de regula sub 5 mg/ Nm3 . Tehnicile si
parametrii specifici emisiilor turbinelor de gaz si masinilor cu piston sunt descrise
in capitolele destinate combustibilului (lichid/gazos). Emisiile de gaze nearse sunt
afectate de mai multi parametri. De regula, emisiile de gaze nearse se afla la
nivelul cel mai superior atunci cand sunt probleme in controlul raportului
combustibil/aer in focare sau cand calitatea combustibilului este neomogena
(cum este cazul deseurilor si al biomasei). Carbunii cu reactivitate scazuta si
continut volatil (antracit) tind sa sporeasca emisiile de gaze de ardere. Emisiile
mari pot fi de asemenea determinate de temperaturi de ardere scazute, cauzate
la randul lor de folosirea unui combustibil de calitate inferioara, de o incarcare
partiala sau o malfunctionare a arzatorului. Unele masuri de reducere a emisiilor
de NOX , cum sunt arderile cu surplus redus de aer sau introducerea intensa de
aer in trepte, pot creste emisiile de gaze nearse. In aceste cazuri, importanta
asigurarii unui amestec eficient de aer si combustibil in cadrul sistemului de
ardere trebuie accentuata. Reducerea emisiilor de NOX prin metoda reducerii
necatalitice selective poate cauza de asemenea emisii mai mari de CO. Emisiile de
CO pot fi reduse, atunci cand alimentarea cu piatra de var este marita in cazanele
de ardere cu pat fluidizat. Similar costului reducerii emisiilor de NOX , este
imposibila separarea costului acestor masuri din totalul investitiilor. Daca sunt
probleme cu gazele nearse intr-o centrala electrica existenta, situatia trebuie
analizata separat, iar eventualele cheltuieli evidentiate in mod clar printr-o
evaluare a fezabilitatii.

2) Masurile primare de reducere a emisiilor de NOx

 Exista numeroase masuri primare de reducere a emisiilor (modificari ale
arderii) pentru a suprima formarea oxizilor de azot in instalatiile de ardere. Toate
aceste masuri au ca scop modificarea parametrilor de operare sau de proiectare a
instalatiilor de ardere astfel incat formarea de oxizi de azot sa fie redusa sau astfel
incat oxizii de azot deja formati sa fie transformati in interiorul cazanului inainte
de a fi emisi. Figura 3.19 ilustreaza masurile primare.

La introducerea masurilor primare (modificari ale arderii) este important sa

se evite impactele
negative asupra functionarii cazanului si formarea altor poluanti. Astfel, trebuie
avute in vedere
urmatoarele criterii pentru operatiile cu emisii reduse de NOX:
Siguranta de operare (de exemplu aprindere stabila peste intervalul de
sarcina)
Securitatea in functionare (pentru prevenirea, de exemplu a coroziunii,
eroziunii,
depunerilor , zgurificarii, supraincalzirii tevilor etc.)
 capacitatea de a arde o gama variata de combustibili
ardere completa (pentru reducerea nivelurilor de carbon-in-cenusa, pana
la 5 % de carbon nears in cenusa zburatoare este o conditie obisnuita pentru a
putea comercializa cenusa zburatoare catre industria cimentului. Combustia
completa este de asemenea de dorit pentru a evita emisiile ridicate de monoxid
de carbon)
cele mai reduse emisii de poluanti, respectiv evitarea formarii altor
poluanti, de exemplu materie organica impurificatoare (POM), sau N2O
consecinte minime nedorite asupra echipamentului de curatare a gazelor
arse
costuri de intretinere reduse.

Aspecte particulare
Utilizarea unui arzator performant
Deoarece reducerea dioxidului de azot (prin masuri primare sau secundare) ar
putea cotribui la cresterea emisiilor de CO, este necesara utilizarea unui sistem
optimizat care sa asigure mentinerea concentratiei de CO, sub valoarea limita de
emisie.
In cazul gazului natural, reducerea la sursa a NO2 se poate realiza prin
utilizarea arzatoarelor cu NOx redus. Aceste arzatoare se caracterizeaza prin
injectie directa de aer, in flacara, cee ace permite un spatiu redus al
flacarilor si reducerea emisiilor de NOx fara cresteri suplimentare ale
emisiilor de carbon nears.
Dotarea cu un astfel de arzator poate modifica instalatia si un consum
suplimentar de energie datorita necesitatii utilizarii unor ventilatoare mai mari
pentru a compensa caderile de presiune mai mari care apar in arzator pana la
circa 50% NOx pot fi reduse prin implementarea acestei masuri.
Pentru caderi de presiune mai mare de 50% necesita echipamente
suplimentare de tratare.
Utilizarea unor cazane mai perfomante cum ar fi cazanul cu circulatie
fortata si cu trecere directa( cu o singura trecere care prezinta
 urmatoarele avantaje: eficienta ridicata a instalatiei , timpi rapizi de
pornire )

Tipuri de cazane
Cazanele instalatiilor energetice cu funcionare pe gaz este similar cu cea a
cazanelor. Cand este proiectata doar pentru arderea de gaz, camera de ardere
este putin mai mica, insa in cele mai multe cazuri, cazanele sunt proiectate si
pentru arderea de combustibil lichid, pentru situatii de urgenta sau pentru
arderea de proces.
O alt utilizare a cazanelor cu funcionare pe gaz este cea de cazane
auxiliare, care s realizeze funciile de pornire, inclusiv posibilitile de pornire de
la rece n diferite tipuri de centrale termoelectrice. Cazanele auxiliare sunt de
asemenea utilizate n cele mai multe centrale energetice pentru nclzirea
construciilor i echipamentelor n perioadele de oprire. Aceste cazane sunt
concepute s produc abur uor supranclzit i presiune relativ joas. Cazanele
mici nu sunt tratate n acest document.
Exista multe instalatii cu cazane cu ardere pe gaz in procesele industriale si
in sistemele de termoficare. Majoritatea sunt instalatii de marime medie (adica de
la 50 la 300 MW). Pentru aceste niveluri de productie de caldura, constrangerile in
crestere asupra emisiilor de SO2 si NOX duc la o utilizare mai mare a gazului
natural. O mare parte dintre aceste cazane ar putea fi de asemenea alimentate cu
combustibil lichid in situatii de urgenta si pentru co-ardere.
Arztoarele cazanelor sunt n general aranjate pe mai multe nivele in pereii
(ardere frontal sauardere opus) sau pe mai multe nivele aezate tangenial n
cele 4 coluri ale cazanului. Sistemul de ardere pentru cazanele pe gaz este similar
cu cel aferent cazanelor pe crbune sau pcur.
Arztoarele de gaz sunt de asemenea utilizate n instalaii de nclzire de proces,
care uneori se refer la focare de proces sau nclzirea direct prin ardere.
Acestea sunt uniti de transfer termic concepute s nclzeasc produsele
petroliere, chimice i alte lichide i gaze circulnd prin evi. Lichidele sau gazele
curg printr-o reea de evi amplasate n interiorul focarului sau al nclzitorului.
evile sunt nclzite direct de ctre flacra arztoarelor care utilizeaz
combustibili standard specifici cum ar fi combustibil lichid greu, combustibil lichid
uor i gaz natural, sau de ctre produsele colaterale din instalaiile de proces,
acestea din urm putnd varia foarte mult n compoziie. Combustibilii gazoi
sunt utilizai n mod obinuit n cele mai multe aplicaii de agent termic industrial
n SUA. n Europa, gazele naturale sunt de obicei utilizate alturi de combustibilii
lichizi uori. n Asia i America de Sud este preferat n cea mai mare parte
combustibilul lichid greu, dei utilizarea combustibililor gazoi este n cretere.
Combustibilii gazoi sunt utilizai ca suport sau combustibil de pornire pentru
cazanele cu funcionare pe huila, lignit sau combustibil lichid.

Utilizarea de tehnici de monitorizare

Se recomanda monitorizarea continua care se poate realiza automat si ea
trebuie aplicata cel putin pentru urmatorii poluanti reglementati: pulberi, oxizi de
sulf, azot si monoxid de carbon.

2.3.Masuri intermediare
Cldura de la combustibilul ars este utilizat pentru producerea de abur
supranclzit, care se destinde ntr-o turbin cu abur care acioneaz la rndul ei
un generator. n scopul de aeficientiza conversia energiei aburului n electricitate,
cazanele moderne cu funcionare pe gaz utilizeaz abur la parametrii supra-critici,
ceea ce conduce la creterea eficienei instalaiei la peste 48% pentru
funcionarea n regim de condensare, iar utilizarea combustibilului indic 93% la
producerea combinat a energiei electrice i termice. Aplicarea supranclzirii
duble i creterea parametrilor supracritici ai aburului la 290 bar i 5800C pot
atinge aceste randamente inalte.
Bibliografie selectiva
1. European Commission (2006a). Guidance Document for the
implementation of the European PRTR.
2. European Commission (2006b). Integrated Pollution Prevention and
Control Reference Document on Best Available Techniques for Large
Combustion Plants.
 3. European Commission (2006c). Integrated Pollution Prevention and
Control Reference Document on Economics and Cross-Media Effects.
4. European Commission (2008a). Directive 2008/1/EC of the European
Parliament andof the Council of 15 January 2008 concerning integrated
pollution prevention and control. Official Journal of the European Union
L 24/8-29.
5. European Commission (2008b). Directive 2008/50/EC of the
European Parliament and of the Council of 21 May 2008 on ambient
air quality and cleaner air for Europe. Official Journal of the European
Union L 152.
6. OUG 152/2005. Ordonana de urgen nr. 152 din 10 noiembrie
2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii. Monito rul
Oficial nr. 1078 / 30 noiembrie 2005.
7. OUG 40/2010 pentru modificarea OUG 152/2005 privind prevenirea
i controlul integrat al polurii. Monitorul Oficial, Partea I nr. 283 / 30
aprilie 2010.
8. MSDS (Material Safety data Sheet) .
9. Soreanu G. (2014). Prevenirea Poluarii si Protectia Mediului. Editura
Performantica, Iasi.
10. Cretescu I., Soreanu G. (2013). Tehnologii de Achizitie,
Monitorizare si Diagnoza a Calitatii Factorilor de Mediu. Editura
Ecozone, Iasi.
11. Zaharia C. (2014). Chimia Mediului: teste de laborator si
probleme. Editura Performantica, Iasi.
2.3. Masuri intermediare (de recirculare/recilare/reutilizare)
Generalitati-exemple de abordari
* upgradarea pentru cresterea eficientei energetice a instalatiei prin co -
generare (producerea de energie termica si electrica);
* reducerea pierderilor caldura asociate cu gazele arse prin
valorificarea caldurii gazelorfierbinti pentru pre -incalzirea
combustibilului/aerului sau in schimbatoare de caldura pentru obtinerea
apei fierbinti;
* valorillearea deseurilor rezultate in urma tratarii gazelor.
Masurile intermediare contin o componenta de integrare in vederea
recuperarii si valorificarii unor componente valoroase (in acest caz,
caldura) in cadrul aceluiasi proces sau in alt proces in cadrul aceluiasi
sau pe un alt amplasament. Imbunttirile de tip "integrarea procesului"
ofer avantajul unui proces mai eficient, ins sunt mai complicati din
punct de vedere tehnic si implica costuri initiaie mai mari datorit
necesitatii opririi productiei si activitii de reconstrucie.

Ordinea de implementare a masuriior este :

Primare > Intermediare (in-proces recycling > on-site recycling > off-
site recycling) > Secundare

Cuplarea unor masuri de prevenire a poluarii (primare -primare.

primare-secundare etc.) este o practica aproape inerenta pentru
atingerea randamentului dorit in diminuarea emisiilor, insa aceasta
trebuie realizata in mod rational (astfel incat sa fie complementare,
eficiente, economice si usor de controlat). Pe cat posbil, ponderea
masurilor primare ar trebui sa fie cea mai mare.

Unele dintre masurile prezentate mai sus (marcate cu *) fac parte din
programul de stimulare pentru producerea de energie verde prin
acordarea de certificate verzi (Soreanu 2014). Pe de alta parte, astfel de
masuri pot implica modaIitati substantiale de proces si echipament (de
exemplu, utilizarea combustibililor ecologici implica motoare de
combustie diferite), respectiv intreruperi ale procesului de productie.

Masuri identilleate entru seenariul studiat

Redueeea ent isiilo r de CO2 pro enite de la a rdere -a (T_azzifui
nar:irai eabuneitti ('ogenerarea este considerata ca tiind cea mai
semnilleativ ean(ilatea de (:02 eliherata. (European Cf -)rnmi.-..,iGr-,
Figura sebeina unei instalatii studiate in
(sresterca andamentillui termic: o erestere a randarr:cr,tului r.er -me,
:c. o p haza de reduce erriHi:jt: (1 ill01);11 '01111l1i`,,1011 2006).
Fxista turbine pe gaz care utilizeaza presiunea tzazelor de pot detuiora
paletelc turbinei. acest tip de turhine rria de pe gat natural. Prc\ cnirca
poluarii ir, catui ga7 se rezilitaza prin masuri primare. dar daca
sisteme de reducere eatalitica (SRC) pcntru tratarea P.R.1.1: 2006)
- Alwrnativ, exista si o conthwratie mai nou.: (turb.ine r.e .zaz eare
ardere dc la turbina de sunt (cazan reetiperator de caldura). care mai
cieparte roate urWzat :- insa aceasta optionc implica estc destul dc
costisitur,: si irnrr:ea atingerea performainclor cstimate. Ceu din
peter4a prcm.:12, gat re%tul 1/3 de turbilhl abur. hre 2006 instal ard).
Reducerea entisiilor poluante prin eficientifarea termieu a iru -ralane!
rettnieil i nturile de operare care au ea seor insialaici sunt
considerate BAT. Prin reducerL:a inealAea comhustibilului. ohtinerea
dc apa tierbinte_ tie realilca-ta rllr numai ceonomie de encruie. dar ror
pot f i conservate. 11..uropcan Commission BREF 201)61.