Sunteți pe pagina 1din 3

Duta Luiza Georgia

Drupa IGA

VIRGINIA HENDERSON

Virginia Avenel Henderson (30.11.1897 - 19.03.1996) s-a remarcat ca asistent medical,


teoretician i creatoarea primei teorii tiinifice a nevoilor de ngrijire a omului sntos i bolnav. Ea
considera pacientul o entitate complex, corpul i sufletul fiind inseparabile.
Henderson este, de asemenea, cunoscuta sub numele de" Prima Doamna de Nursing "sau" Nightingale a
nursingului modern "sau" Mama nursingului modern".
S-a nscut n Kansas City, Missouri n 1897, a cincea dintre cei opt copii ai lui Lucy Minor Abbot i
Daniel B. Henderson. Ea a fost numita dup Virginia, statul natal al mamei ei, la dorinta acesteia. La varsta
de patru ani, s-a ntors in Virginia i a nceput colarizarea la Bellevue, o coal de pregtire deinut de
bunicul ei William Richardson Abbot. Tatl ei, fost profesor la Bellevue a fost un avocat care reprezenta nativ
indienii americani n dispute cu guvernul SUA, castigand un caz important pentru tribul Klamath n 1937.
Henderson a primit educaia din copilarie la domiciliu, n Virginia cu mtuile ei i unchiul Charles
Abbot, apoi la coala de biei din comunitatea colii Militare de Nursing de la Walter Hospital Reed din
Washington DC.
n 1923, ea a nceput sa predea asistenta medicala la Spitalul Protestant Norfolk din Virginia iar de la
1924 la1929, a lucrat ca instructor si director de nvmnt in acest spital.
n anul urmtor, n 1930, ea a fost un supraveghetor al asistentelor medicale si instructor clinic, la
departamentul ambulatoriu, la Strong Memorial Hospital, Rochester, New York.
De la 1934 la 1948, 14 de ani din cariera ei, Henderson a lucrat ca profesor, instructor i asociat la
Teachers College, Universitatea Columbia din New York.
In 1953, Virginia Henderson s-a alturat colii de Nursing Yale, al crei decan, Annie Warburton
Godrich i-a fost mentor n primii ani de activitate profesional. Aceti ani, petrecui la Yale, au fost de
maxim productivitate pentru cariera ei. Virginia Henderson, n calitate de profesor emerit, a fost i
consultant de nursing pentru ntreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universitii Yale.
De-a lungul carierei sale, Virginia Henderson a cltorit n jurul lumii, la invitaia societii
profesionale, universitilor, i guvernelor de a mprti i de a inspira nu doar asistentele medicale, dar i
alti profesioniti din domeniul sntii. Ea a subliniat, n mod constant, importanta asistentului medical
pentru pacient, mai degrab dect medicul i eforturile sale au oferit o baz pentru tiina asistentei medicale.
A elaborat un sistem universal de nregistrare a observaiilor legate de pacient, astfel facand asistentii
medicali mult mai valorosi pentru medici.
ncepnd din 1939, Henderson a fost autorul a trei ediii ale "Principiilor i practicilor de Nursing",
un text utilizat pe scar larg si ale "Principiilor de baz ale Nursingului", publicata n 1966 i revizuit n
1972.
In 1953 a rescris "Principii i practici de Nursing" utilizand descrierea proprie a asistentei medicale.
Dup ce a fost publicata, Henderson a fost rugata, de ctre Consiliul Internaional al Asistentilor Medicali, sa
scrie un eseu despre nursing, care a fost considerat aplicabil n orice parte a lumii i relevant atat pentru
asistentii medicali, cat si pentru pacientii lor, bolnavi sau sanatosi. Astfel au rezultat "Principiile de baz ale
Nursingului" i a devenit una din crile de reper in asistenta medicala, fiind disponibila n 29 de limbi i este
n curs de utilizare si azi n ntreaga lume.
A fost co-autor la a cincea (1955) i a asea (1978) ediie a manualului de "Principii i practici de
Nursing", atunci cnd autorul original, Bertha Harmer, a murit. Pn n 1975, a cincea ediie a crii a fost
manualul de asistenta medicala cel mai larg adoptat, n englez i spaniol, de diverse coli de asistenta
medicala. La varsta de 75 de ani, ea a nceput a asea ediie a "Principiilor i practicilor de Nursing", in
urmatorii cinci ani din via, conducand pe Gladys Nite i aptesprezece ali contribuitori pentru a sintetiza
literatura de specialitate pentru a termina indexarea.
1
Duta Luiza Georgia
Drupa IGA
n timpul carierei sale, de 50 de ani in asistenta medicala, a avut posibilitatea de a revizui scrierile tuturor
autorilor principali care au scris n limba englez si a modelat o lucrare care a criticat ingrijirea din domeniul
sanatatii si a oferit o oportunitate asistentilor medicali de a corecta deficienele. Cartea, scrisa in dou
volume, susine c ngrijirea sntii va fi reformata de asistentii medicali, care vor permite pacientilor lor sa
fie independenti n materie de ngrijire a sntii, atunci cand pacientii sunt atat educai, cat i ncurajai s
aib grij de ei nii. Ea a dus aceast filozofie pe noi culmi, prin eliminarea jargonului medical din text i
declararea ei ca o referin pentru cei care doresc sa-si protejeze sanatatea lor, a familiei lor, sau sa aibe grij
de o rud sau un prieten bolnav.
Realizarea Virginiei Henderson, cea mai formidabila, a fost un proiect de cercetare n
care a adunat, revizuit, mixat, clasificat, adnotat fiecare bucat cunoscuta de cercetare
privind asistenta medicala, publicata n limba englez, care rezult n patru volume
"Cercetarea Nursingului: Studiul i evaluarea, "scris cu Leo Simmons i publicat n 1964 i
cele patru volume "Indexul Studiilor de Nursing ", finalizat n 1972.
"Indexul Studiilor de Nursing " (ICN, 1963) este una dintre cele mai proeminente lucrri
ale Virginiei Henderson. n 1953 a acceptat un post la Universitatea Yale School of Nursing
ca asociat in cercetare pentru proiect, pentru a supraveghea i evalua starea de cercetare
in asistenta medicala in Statele Unite. Dup finalizarea anchetei, s-a constatat c exist o
lips de literatur organizata pe care s se bazeze studiile clinice despre nursing.
Henderson a fost finantata pentru a direciona Proiectul Index de asistenta medicala 1959-
1971, rezultatul a fost publicarea n patru volume a "Indexului Studiilor de Nursing " , primul
indice adnotat de cercetare in asistenta medicala publicat ntre 1900 i 1960.
Printre alte lucrri ale sale, "Teoria nevoilor" este, de asemeni, cunoscuta pe scar
larg ca si contributie la dezvoltarea asistentei medicale. Aceasta pune accentul pe
importana creterii independenei pacientului i se concentreaza pe indeplinirea nevoilor
fundamentale ale omului, astfel incat progresul dupa spitalizare nu va fi amnat. Citm,
ntre altele:
"Tot omul tinde spre independena sa i o dorete;
Omul formeaz un tot omul holistic, avnd 14 nevoi fundamentale;
Cnd o nevoie nu este satisfacut, individul nu este complet, ntreg i independent;"
Exist 14 componente bazate pe nevoile umane considerate astzi temelia instruirii n colile de nursing:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a manca si a bea
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia
12. Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii
13. Nevoia de a se recrea
14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.
Majoritatea conceptelor i modelelor demonstreaz necesitatea abordrii persoanei prin prisma tuturor
nevoilor, fiind relevant c asistentul medical, prin natura profesiei, acord ngrijiri persoanei - ca un ntreg
bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.
Starea de boal reprezint ruperea echilibrului creat de organism cu mediul su, stare ce constituie un
2
Duta Luiza Georgia
Drupa IGA
semnal de alarm, tradus printr-o suferin fizic i/sau psihic, o dificultate sau o inadaptare la o situaie
nou, provizorie sau definitiv. Acest dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate
duce pn la respingerea social a pacientului din anturajul su.

Virginia Henderson a descris rolul asistentului medical ca fiind substitutiv (nlocuind persoana),
suplimentar (ajutnd individul), i complementar (lucrnd cu individul). Toate acestea cu scopul de a ajuta
individul/ pacientul s se descurce, pe ct posibil singur.
Nursa este constiinta celor fara constiinta, iubirea de viata a celui care a incercat sa se omoare, piciorul
celui care i-a fost amputat un picior, ochii unui nevazator, puterea de a se misca a sugarului, cunostintele si
increderea tinerei mame, gura celor care sunt prea slabiti sa vorbeasca sau se tem sa vorbeasca. (Virginia
Henderson, 1987)
Incepnd din 1960, Virginia Henderson a dat nursingului o varietate de definiii, n cadrul crora,
funcia principal o are asistentul medical. Una dintre acestea, clasic, este: asistentul face pentru alii, ceea
ce ar face acetia, dac ar avea puterea, dorina i cunotiinele necesare; asistentul trebuie s-l fac pe
pacient s devin independent de ngrijiri, ct de repede posibil.
Nursingul nseamn s ajui individul, fie acesta bolnav sau sntos, s-i afle calea spre sntate sau
recuperare, s ajui individul s-i foloseasc fiecare aciune pentru a promova sntatea sau recuperarea, cu
condiia ca acesta s aib tria, voina sau cunoaterea, necesare pentru a o face (Virginia Henderson,1952).
Exist numeroase distincii i premii acordate Virginiei Henderson. Ea a primit diplome de doctor de
onoare de la Universitatea Catolic din America, Universitatea Pace, Universitatea din Rochester,
Universitatea din Western Ontario, Universitatea Yale, Universitatea Rush, Universitatea din Romania,
Boston College, Universitatea Thomas Jefferson, Universitatea Emory i multe altele.
In 1977 ea a fost numita un membru de onoare al Academiei Americane de Nursing. Anul urmtor, a fost
numita membru de onoare al Royal College of Nursing a Regatului Unit pentru contribuia sa unic la arta si
stiinta asistentei medicale.
n 1985, Henderson a fost onorata in cadrul reuniunii anuale de Nursing si Aliate Seciei Sntate a
Asociaiei Biblioteca Medicala. n acelai an, ea a primit primul premiu Christiane Reimann de la Consiliul
International al Nursingului (ICN), cea mai mare recunoastere i cel mai prestigios premiu in asistenta
medicala, din cauza domeniului de aplicare transnaional a muncii sale.
n 1988, ea a fost onorata de ctre Asociaia Asistentelor din Virginia, cnd i-a fost acordat premiul pentru
Virginia istoric Nurse Leadership Award.
Biblioteca Internationala de Nursing Virginia Henderson a fost numita n onoarea ei de ctre societatea de
asistenta medicala, Sigma Theta Tau International, pentru impactul global in cercetarea asistentei medicale.
Biblioteca, din Indianapolis, a fost disponibila n format electronic, prin Internet din 1994.
n 2000, Asociatia Asistentilor Medicali Virginia Henderson recunoscut-o ca fiind unul dintre cei 51 de
pionieri ai asistentilor medicali din Virginia.
Virginia Henderson a murit pe 19 martie 1996, la un ospiciu din Branford, Connecticut, la varsta de
98 de ani. Sfarsitul doamnei Henderson a fost cald, cu stil si gratie ca si viata ei.