Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Propolisul Ed III 1981 154 Pag

    Încărcat de

    stupar
    18 vizualizări154 pagini
    Carte din 1981 despre propolis albine

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Carte din 1981 despre propolis albine

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    18 vizualizări154 pagini

    Propolisul Ed III 1981 154 Pag

    Încărcat de

    stupar
    Carte din 1981 despre propolis albine

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 154
    - PROPOLIS APIMONDIA 1981 APIMONDIA Un prefios produs al apiculturii: PROPOLISUL (Editia a {l-a, revizuita si adaugita) BUCURESTI Coperta : LUMINITA HARNAS ged Cartea a fost editati sub conducerea prof. dr. ing. V. HARNAJ ae ea ANDRICL, Fouse CR Ata Paulina DAMIAN, - a ; i ATI Traducet TTRASCU, R. GRECEANU, Gh, NASTASE, Eeaterina STAM: PREFATA Aparifia unei publicafii din domeniul epiculturii sau in legdtura cu aceasté indeletnicire pasionald intereseazd astdzi parct mai mult pe cei care nu au albine decit pe apicultorii msisi, Explicafia rezidé in orien- tarea omului vremurilor noastre spre o utilizare cit mai complexd si diversificaté a produselor naturale. Albinele oferd o largd gama de pro- duse biologice utilizate in alimentafie si tn scopul conseredrii siindtdsii. La sase ani dupii aparitia primei culegeri de texte intitulata ,,Pro- polisul*, Editura APIMONDIA oferti acum cititorilor din Roménia o nowd edifie, addugité. Cortea de fafi reuneste referate despre propolis pre- zentate la simpozioanele de apiterapie organizate sub egida Federafiei Internationale a asociafiilor de apiculturd finute la Bratislava tn 1972, Madrid in 1974, Grenoble in 1975 gi Bucuresti in 1976, precum gt articole aparute in anii din urma in literatura apicolé, de biochimie, biologie, tehnologie, etc. Pe plan editorial, cartea face parte dintr-o serie de publicafii, in care de curind s-a adiiugat si ,PolenulY — serist de medicul romén M. Talomijeanu. Ca si precedentele — ,Mierea si alte produse naturale“ si ,Mierea gi alte remedii naturale ale reumatismului” — autor medicul american D. C, Jarvis si ,Polenul“ de inginerul francez A, Caillas, toate carfile acestei serii oferd publicului specializat si nespecializat informatii si observafii dobindite in cursul unei vieqi de citre autorii lor. ,,Propolisul* — Teeditat dupé epuizarea primelor edifii, este o lucrare cu caracter mono- grafic despre acest produs mai pufin cunoscut al stupului dar foarte apre- ciat datorité efectelor sale binefiicdtoare atit in viafa colonitlor pe albine cit si in medicina populard, iar de curind tocmai datorité promovirii sale prin publicafii $i aplicare experimental — si in cercurile medicale, Bditura APIMONDIA a citutat sé prezinte cit mai complet acest Produs apicot cu vechime milenaré im practica terapeuticé empiricd pe 3 care cercetiri — izolate pind acum cifiva ani, dar reluate pe o scard re- lativ larga in anii din urmd — i recomanda cu indicafii sttinfifice com- petente, Asase explicd prozenfa si in paginile acestei a treia odiftt a cirfii @ unor materiale aparent heterogene. Prin publicarea in formele lor originale am infeles st punem la indemina producitortlor, pe de 0 parte, sia practicienilor din domeniul farmaciet, chimici, medicinii pe de alté parte, un material informativ documentar care si oglindeascii cit mai fidel stadiul actual al cunostinfelor. despre propolis si perspectivele lui lorgi de utilizare. . Interesul pe care I-a stirnit cartea la prima ei edifie in rindurile publicului cel mai variat a primit un réspuns de egalé intensitate la nivelul cercetétorilor si al specialistilor : dovadd, numeroasele rapoarte pe tema ,.propolis* prezentate la Simpozionul al II-lea de apiterapie orga- nizat in 1976 la Bucuresti si ta Simpozionul al Ill-lea de apiterapie la Portoroé in 1978 — avind ca obiectiv principal tot propolisul si care, in cea mai mare parte, sint cuprinse im edifia de fata. ‘Avem convingerea cai aceasté a treia edifie a ,.Propolisului* va contribui la réspindirea in continuare a cunostinfelor teoretice si practice despre produs, Considerim de asemenca ci va stimula gi mai mult abor- darea unor noi studii, aprofundate si competente, menite sti elucideze aspecte mai putin cunoscute ale propolisulut ; cd, in final, va permite apiculturié, albinelor gi apicultorului de a interveni in apdrarea sind tipi omeului. Bucuresti, Prof. Dr. Ing, V. HARNAJ noiembrie 1981 Presedintele APIMONDIA si al Asociatiei Crescitorilor de albine din R. S. Romania 1 GENERALITATI SITUATIA CERCETARII PROPOLISULUI ASTAZI Prof. dr. ing. V. HARNAJ ROMANIA Desi albina — Apis mellifica — este apreciati de specialisti_ ca avind 0 vechime a speciei de iilioane de ani, in decursul acestei perioade considerabile nu a suferit modificdri intr-o directie sau alta, cum s-a intimplat la alte specii din regnul animal, Oamenii de stiin{é au intre- prins diferite cercetari, constatindu-se eX albinele ocup’ o pozitie specials printre toate celelalte insecte, fiind rar atacate de bacterfi, microbi sau virusuri. Insusirea de a se aplra selectiv de agentii patogeni este deosebit de pretioas pentru albine, dacd ne gindim 1a aglomeratia mare de indivizi din coloniile de albine (50.000—60.000). La asemenea densitate, 0 boala infectioasé are efecte dezastruoase. Cercet&rile au ardtat 8, pe lingi acea substanfi care protejeazA corpul albinei si care videgte insusirile unui antibiotic, tn protectia albinei un rol important il are propolisul. Pentru producerea propolisului albinele culeg materia prima de pe mugurii unor vegetale, ca de exemplu plopul si salcia, atunci cind vremea este cilduroasi, Substanfele riginoase de pe muguri sint ames- tecate cu secrefii ale unor glande ale albinelor, cu cear& si, mai rar, cu grduncioare de polen, Astfel objin ele propolisul cu care astupa orice orifi- ciu din perefii stupului, lustruiesc celulele fagurilor unde depune matca ouale, acoperé cu un strat subtire rezervele de substan{i proteicé (pSstura) pe timpul conservirii ei in perioada de iarna, imbilsimeazi atmosfera din interiorul stupului si in ultim& instanj& acoperd orice dduntor care a fost omorit de albine si nu a putut fi evacuat din stup, mumificindu-l, astfel incit nu viciazA atmosfera din stup, datoriti unei adevarate imbilsiméri. Yn cursul ultimului deceniu, propolisul a devenit obiectul unor cuprinzitoare studii cu caracter chimic si farmacologic. Desi este o sub- stanfé cunoscut& inci din cele mai vechi timpuri, abia in zilele noastre s-au evidentiat adevdratele sale virtuti. Toate produsele apicole, printre care gi propolisul, au fost utilizate ca leacuri naturale din timpuri stra- 5 vechi ale antichitafii. Se susfine cA in imperiul incasilor in jurul anului 1600 propolisul era cunoscut, fiind folosit impotriva inflamajiilor insofite de temperatura. $i Coranul aminteste de propolis, prezentindu-l ca pe 0 substanfa diferit coloraté. De asemenea, vechii egipteni, grecii si romani il foloseau ca remediu in diferite afeciuni, O perioada indelungata de timp a disparut interesul fatA de acest produs, el find amintit din now prin anul 1807 ca un mijloc de tratare a rénilor. In timpul razboiului burilor (1899) propolisul, in amestec cu vaselini, se utiliza cu rezultate bune in interventii chirurgicale. Yn ultima vreme, asa numitele produse secundare ale stupului: polenul, laptisorul de mate4, propolisul si veninul au dobindit o impor- tanta tot mai mare prin utilizarea lor masiva in apiterapie. Pe de alt& parte, obfinerea acestor produse reprezint o cale de diversificare a pro- ductiei, ceea ce confer oricirei exploatari apicole posibilitaji sigure de crestere a eficienjei economice si a rentabilitatii, Tocmai in aceasté idee ,APIMONDIA* a cdutat s4 creeze un cadru unitar pentru schimburi $i

    S-ar putea să vă placă și