Sunteți pe pagina 1din 2

Florence Nightingale a fost o nurs, un filosof, un statistician, un istoric, un politician si chiar mai

mult de atat.
Este precursoarea serviciului sanitar modern.
A fost nu numai prima infirmier modern, dar i un statistician important. Datorit ambiiei i
devotamentului de care a dat dovad, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat n instituii de tratament
adecvate, dotate din punct de vedere sanitar i cu personal de specialitate gata oricnd s ngrijeasc bolnavii.
Datorit altruismului i personaliti sale, Florence Nightingale i-a consacrat ntreaga via ajutorrii
bolnavilor din spitale.
Contribuia cea mai cunoscut a lui Florence a avut loc n timpul rzboiului din Crimeea. Condiiile din
spitalele pentru soldaii englezi rnii n Crimeea, descrise de primul reporter de rzboi din istorie,William Russell,
erau nfricotoare lipsea ngrijirea medical de specialitate iar igena era inexistent. Pentru a dezamorsa situaia,
guvernul britanic a hotrt s trimit pe cineva capabil care s se ocupe de acest serviciu i anume pe Florence
Nightingale. Aceasta, nsoit de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front pe
21 octombrie 1854.
Acolo au descoperit soldaii rnii ru ngrjii de personalul medical complet demoralizat ca urmare a
indiferenei oficiale. Pe deasupra, era o lips de medicamente, igiena era neglijat, iar infeciile n mas erau
rspndite, multe fiind fatale. Nu exista echipament pentru prepararea mncrii pentru pacieni. Doctorii britanici
desconsiderau aportul infirmierelor n recuperarea postoperatorie a rniilor.
Florence si echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital, sterilizarea
instrumentarului, procurarea de fese si pansamente din tifon, precum si de alimentatia, pana atunci cu totul
improprie, a soldatilor ( pacienilor li s-au asigurat cte 3 mese pe zi i diete realizate n funcie de starea fiecruia,
aprovizionarea cu ap curat a devenit un imperativ) . In urma acestor masuri, puse in practica extrem de riguros,
mortalitatea in randul ranitilor s-a redus simtitor.
Florence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psiholog, ea incurajand si redand speranta tuturor, scriind
scrisori care ii erau dictate de pacienti incapabili sa se miste, veghindu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie
inlocuita, si reusind astfel sa aduca pe linia de plutire pacienti care fusesera considerati initial "fara speranta".
Florence si-a petrecut fiecare minut ingrijind soldaii. Seara se plimba prin holuri ntunecate cu o lamp n
timp ce facea rundele sale, slujind pacient dup pacient. Soldaii, au fost att de micati de implicarea ei nesfrit
de compasiune, incat au numit-o "Doamna cu lampa." Alii pur i simplu numit-o "ngerul din Crimeea." Toate
acestea i-au atras un respect enorm, admiratie si au facut-o sa fie indragita de intreaga armata britanica.
Exemplul ei a fost ceea ce a dus la admiterea personalului medical de sex feminin in spitalele armatei, fapt
care fusese pana atunci fara precedent. De asemenea, Florence Nightingale a fost cea care a ridicat asistenta
medicala la rang de profesie de sine statatoare.
Pentru recunoaterea meritelor muncii depuse, Regina Victoria i-a trimis o scrisoare de mulumire Ei i
doamnelor sale i i-a oferit distincia Crucea Roie Regal.
Totodat a primit i broa cu diamant ce avea gravat mesajul Binecuvntai sunt cei milostivi. De asemeni a primit
o importanta recompensa financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis sa-si continue reforma, de data
aceasta in cadrul spitalelor civile. Devenise o persoana cunoscuta si atentia opiniei publice era indreptata
asupra ei. Capacitatea de organizare si contributiile sale din timpul razboiului au recomandat-o pentru a face parte
din Societatea Nationala de Statistica.
Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in acelasi timp, motivul pentru care
numele ei a ramas in istorie) il constituie faptul ca a facut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii
de sora medicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si examene practice se
desfasurau in spitalul St. Thomas din Marea Britanie.
Miss Nightingale scria pentru viitorii studeni:
Elementele care constituie un bun nursing ( o bun ngrijire a bolnavilor) sunt cele care fac nelegerea i
meninerea strii de sntate, mai mult dect a bolii.
Ea si-a dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, imbunatatind in permanenta conditiile de studiu si
baza materiala didactica. Cursurile concepute si predate de ea au fost traduse in unsprezece limbi straine si
reprezinta si in prezent un material de studiu nepretuit.
In 1860 - Cele 7 principii de baz ale lui Nightingale erau :
Coninutul educaional al nursingului trebuie s fie stabilit de ctre nurse.
Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care acestea le vor oferi.
Profesorii trebuie s fie i ei la rndul lor nurse (asisteni).
1
colile de nursing trebuie s aib personalitate (juridic) proprie, separat de cea a doctorilor i a spitalelor.
Nursele trebuie s fie pregtite n spiritul unei educaii nalte i trebuie s-i continuie mbuntirea educaiei
de-a lungul carierei lor.
Nursingul implic att ngrijirea omului bolnav ct i a celui sntos i are n vedere mediul ct i pacientul.
Nursingul trebuie s includ teoria (teoretizarea pregtirii profesionale).
Cea mai important lecie care poate fi dat nurselor este:
S le nvei s observe bolnavul, cum s observe,
Care sunt manifestrile care indic nsntoirea, care nu,
Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile neglijenei, ce fel de neglijen.
Dar dac nursele nu pot s observe, ntr-un fel sau altul, mai bine s renune de a mai fi nurse, pentru c
nursingul nu este chemarea lor, chiar dac renunarea le afecteaz sau nu. Florence Nightingale
Dup Rzboiul Crimeii, a scris peste 200 de cri, rapoarte i monografii pentru dezvoltarea nvmntului
pentru profesia de asistent medical, scrieri care rmn nc i azi o excelent surs de informaii pentru istoria
acestei profesii.
Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale - fondatoarea primei coli laice de asistente medicale din
lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii i a fcut ca ea s fie respectat i valorizat de comunitate,
Consiliul Internaional al Asistenilor Medicali, creat la sfritul secolului al XIX lea, n 1899 cu susinerea i graie
muncii desfurate de Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei de natere 12 MAI s devin Ziua Internaional a
asistenilor medicali din ntreaga lume.