Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coduri
Coduri
cunoscute astzi sub numele de Corpus iuris civilis ("Colecia de drept civil"),[note 1] o
colecie de lucrri fundamentale de jurispruden alctuit ntre anii 529 i 534 la
porunca mpratului Iustinian I, care a avut o influen durabil asupra dezvoltrii
sistemului juridic din spaiul european prin reformele sale n domeniul dreptului, prin
reunirea ntr-un sistem coerent a ntregului drept roman.
Codul lui Iustinian, alctuit n limba latin, cuprindea toate Constituiile (constitutiones)
imperiale (hotrri imperiale cu for de lege), ncepnd din vremea mpratului Hadrian
(sec. al II-lea). La alctuirea acestui cod, comisia de juriti instituit de Iustinian pentru
alctuirea codului s-a folosit de materialele incluse n Codul lui Teodosie (438 d.Hr.),
Codul lui Grigorie i Codul lui Hermogene (sec. IV). Aceste coduri, a cror autoritate era
recunoscut, erau ns deja nvechite pe vremea lui Iustinian. Codul lui Iustinian a
preluat de la acestea mprirea documentelor pe titluri.[1] "Corpus iuris civilis" a fost
alctuit n cea mai mare parte sub conducerea lui Tribonian, un specialist n drept de la
curtea lui Iustinian i a fost organizat n trei pri, o a patra parte, cuprinznd constituiile
mai recente (Novellae) fiindu-le adugat ulterior:
"Institutiones" (533) (Instituiile) erau un manual de drept pentru uzul colilor de drept,
pe modelul manualului celebrului jurist roman Gaius. Cuprindea extrase din celelalte
dou culegeri, cu legislaia adus la zi.
"Novellae" , constituiile imperiale ale emise dup 534, majoritatea n limba greac. Dei
editarea acestora ntr-un volum fusese proiectat nc din vremea domniei lui Iustinian,
noua culegere a fost publicat dup moartea lui Iustinian. Acestea au fost reunite de un
jurist bizantin, Atanasie din Emesa, n anii 572577, ntr-o colecie pentru uzul juritilor,
Syntagma.
1
Cele patru colecii de documente au fost reunite ulterior n ceea ce s-a numit Corpus
iuris civilis, care a influenat profund dreptul canonic al Bisericii apusene din Europa
medieval, cci, potrivit dictonului, ecclesia vivit lege romana Biserica tria potrivit
dreptului roman.[2] Ideea care se regsete implicit n cod era c voina mpratului
reprezenta autoritatea suprem n toate. Iustinian legifera astfel controlul imperial
asupra Bisericii, atitudine care a avut o mare influen asupra dezvoltrii ulterioare a
Bisericii din Imperiul Bizantin.