Sunteți pe pagina 1din 4

Capitolul II

Slujbele bisericeti i imprirea lor

1. Ce sunt slujbele bisericeti

-spre deosebire de rugciunea particular, personal sau individual,pe care fiecare


credincios o inal lui Dumnezeu, oricand i oricum, in forme neingrdite de nici o
regul sau randuiala,
-cand este vorba de rugciunea obteasc a Bisericii, rugciunea fcut in comun,
de ctre toi credincioii ,prin mijlocirea sfiniilor slujitori,
-ea se face dup un tipic, adic dup randuieli dinainte stabilite, in
forme i cu cuvinte fixate, tiute i reglementate precis de ctre Biseric
-ea se svarete, de asemenea, Ia termene sau momente anumite din
cursul timpului, pe care toi slujitorii i credincioii sunt obligai s le respecte,

Aceste randuieli sau formulare de rugciune, potrivit crora se oficiaz cultul


public al Bisericii, adic prin care obtea credincioilor, aduce lui Dumnezeu
prinosul ei de cinstire, de laud, de mulumire i de slvire se numesc slujbe
bisericeti sau oficii (servicii) religioase

2. Alctuirea (componena) slujbelor bisericeti

-Din punctul de vedete al structurii lor externe (ca form verbal), formularele
verbale sau textele slujbelor bisericeti se prezint ca nite opere literare (uniti
euhologice) cu o individualitate distinct, perfect, avand
-un cuprins (o parte principal), in care se exprim scopul de cpetenie al
slujbei respective
-o formul de introducere (binecuvantare),
- la sfarit de una de incheiere (otpus sau sau apolis).

-Randuiala serviciilor religioase e alctuit din rituri liturgice complexe,compuse,


la randul lor, din formele generale de exprimare a cultului, adic:
a) Rugciuni (sub form de molitfe i ectenii) i diferite formule sacramentale, care
alctuiesc partea verbal a slujbei respective i in care se exprim, de obicei,
scopul de cpetenie ale fiecrui serviciu religios
b) Cantri sau imne liturgice (tropare, stihiri, condace,canoane, catavasii etc.) care
exprim mai ales funcia latreutic a cultului, adic cinstirea i lauda iui Dzeu;
c) Lecturi din crile sfinte (paremii, psalmi izolai sau in grupe, catisme, apostole,
evanghelii) sau chiar lecturi ziditoare de suflet, din operele Sfinilor Prini
(sinaxare sau viei ele sfini,omilii sau cuvinte de invtur etc.), prin care cultul
divin ii indeplinete mai ales funcia lui didactic sau invtoreasc;
d) Acte liturgice, adic gesturi sau micri rituale (ingenuncheri, facerea semnului
crucii, vohoade sau procesiuni, binecuvantri etc.), care alctuiesc partea
ceremonial (ritualistic) a cultului;
e) La acestea se adaug uneori mrturisirea credinei, sub forma simbolului de
credin, sau a diferitelor formule sacramentale i imne, in care se exprim, in
forme poetice i pe inelesul tuturor

3. imprirea slujbelor bisericeti

-Slujbele bisericeti se pot impri


1 - dup extensiunea (mrimea sau lungimea) gsim trei feluri de servicii divine,
deosebite intre ele chiar prin numirile pe care le poart in crile de slujb.
a) Cele mai reduse ca mrime,simple rugciuni sau molitfe citite de preot
pentru diferite scopuri sau nevoi din viaa credincioilor. * de ex., Rugciune la
insemnarea pruncului, Rugciune la a opta zi dup cununie
b) Ceva mai mari sunt aa-numitele randuieli,care pe lang rugciunea in
care se exprim scopul i care alctuiete partea principal a randuielilor
respective, conin i imne (tropare, condace etc.), lecturi i acte liturgice de ex.:
Randuiala binecuvantrii colivei ,Randuiala imprtirii
c) Cele mai intinse ca dimensiune sunt slujbele divine propriu-zise care, pe
lang prile componente ale randuielilor (rugciuni, cantri, acte rituale etc.), au in
plus Apostol i Evanghelie,in aceast, categorie intra, de ex. : slujba botezului,
slujba Sfintei

2.-Din punct de vedere al timpului fi locului in care se svaresc, precum i al


destinaiei sau scopului lor slujbele bisericeti se pot impri, de asemenea,
in mai multe grupe sau categorii.
a) Astfel, Vecernia, Utrenia i Liturghia, au un caracter periodic,svarirea lor
fiind legat de termene stabilite in timp , repetandu-se in fiecare zi din partea i in
numele tuturor credincioilor.
-Ele sunt cunoscute sub numirea indtinat de Cele apte Laude sau
,jLaudde bisericeti
-Randuiala lor o aflm in Ceaslov (pentru cantreii de stran) i in
Liturghier (pentru diaconi i preoi).
- slujbele din aceast categorie au un caracter prin excelen colectiv i
totodat ecclesiologic
-In ceea ce privete scopul pentru care se svaresc, Laudele bisericeti
satisfac mai ales funcia sau latura latreutico-euharistic a cultului ortodox; in ele
predomin nota doxologic, adic lauda i slvirea lui Dumnezeu i venerarea
sfinilor
-Randuiala acestor slujbe este alctuit din dou pri:
Una invariabil (neschimbtoare), format din rugciuni, rituri i
imne, care se repet in fiecare zi (ca de ex. Ps. 103, Doamne, strigat-am...,
Lumin lin...,rugciunile invrednicete-ne, Doamne... i Acum slobozete...,
in randuiala
Vecerniei
Alta variabil sau schimbtoare, alctuit din rugciuni i mai
ales cantri care se schimb dup zile (srbtori), dup sptmani, sau dup
diferitele perioade mari ale anului bisericesc, cum sunt, de ex.: stihurile de la
Doamne, strigat-am... i de la stihoavna din randuiala Vecerniei, sau cele de ia
Laude, din slujba Utreniei i de la Fericiri, din randuiala Liturghiei Pe acestea
le gsim in crile de slujb care cuprind imnele schimbtoare (variabile) din
randuiala slujbelor: Octoih, Triod, Penticostar i Mineie.

b) Pe lang cele apte Laude, alte slujbe, randuieli i rugciuni cu caracter periodic,
de o importan secundar dar care nu fac parte din programul de rugciune
zilnic a Bisericii.
-Acestea sunt: Randuiala rugciunii de dimineaa , Rugciunea la mas,
Rugciunea de sear
- ele sunt menite s incadreze in rugciune toate momentele de cpetenie ale
fiecrei zile din viaa lor, ori ale unor zile mai importante din cursul anului
bisericesc.

c) O alt categorie de numeroase slujbe bisericeti sunt destinate pentru


binecuvantarea i sfinirea diferitelor lucruri, persoane, momente i situaii
(imprejurri) din viaa religioas a credincioilor. Acestea sunt sfintele taine i
ierurgiile, care alctuiesc cuprinsul Molifielnicului ortodox.

3. din punctul de vedere al scopului pentru care au fost alctuite, slujbele


bisericeti se pot impri in dou mari categorii,
-dup cele dou scopuri (funcii) fundamentale ale cultului, la care ele
corespund:
a) Cele de la punctele a i b (Laudele bisericeti i slujbele speciale din
Ceaslov) sunt alctuite spre cinstirea lui Dumnezeu i a sfinilor, mijloace de
expresie ale cultului de adoraie i de venerare adus de Biseric persoanelor i
lucrurilor sfinte.
b) Cele de la punctul c (Sfintele taine i ierurgiile) sunt forme de expresie
ale funciei harismatice sau sfinitoare a cultului, adic mijloace de imprtire a
harului divin.

-O poziie intermediar intre aceste dou categorii o ocup Sfanta Liturghie, care
ine i de una, i de cealalt